Despre FMI

Fondul Monetar International

FMI este o organizatie internationala care are 186 de tari membre, infiintata pentru a promova
cooperarea monetara internationala, stabilitatea valutara si acorduri valutare sistematice, pentru a
stimula cresterea economica si niveluri inalte de folosire a fortei de munca si pentru a acorda
asistenta financiara temporara tarilor membre, in conditii adecvate, pentru a contribui la ajustarea
balantei de plati.

In momentul aderarii la FMI, fiecare tara contribuie cu o anumita suma de bani numita "cota de
subscriere". In urma reevaluarii din 1998, cota de subscriere s-a majorat cu 45 % ajungand la
216.75 mld DST (aprox. 323.31 mld USD) in ianuarie 1999. Reevaluarea din 2003 nu a adus
nicio modificare cotelor. In 2006, cotele au fost majorate cu 1.8 procente, aceasta masura
inscriindu-se intr-un program de reforme ce se desfasoara pe o perioada de doi ani. La sfarsitul
lunii octombrie 2009, totalul cotelor se cifra la 217.4 mld. DST (aprx 346 mld. USD).

Organismele de conducere sunt: Consiliul Guvernatorilor, Comitetul Financiar si Monetar

International si Consiliul Director.

Directorul General al FMI este dl. Dominique Strauss-Kahn.

Directorul Departamentului Europa, care coordoneaza Biroul Regional pentru Romania si

Bulgaria este dl. Marek Belka.

De la infiintare, in decembrie 1945, obiectivele FMI au ramas neschimbate dar operatiunile sale,
care includ supravegherea si asistenta financiara si tehnica, au evoluat pentru a raspunde
cerintelor economiei mondiale in schimbare.

Pentru a afla mai multe despre acest subiect, consultati site-ul sediului central al FMI
(http://www.imf.org/).

De pe Wikipedia
Fondul Monetar Internaţional
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Fondul Monetar Internaţional (iniţiale: FMI) este o organizaţie internaţională care are 186 de
state membre. A fost constituită prin Tratatul de la Bretton Woods în anul 1944, având ca scop
principal promovarea unei economii mondiale sănătoase.

Pe 22 Iulie 1944 a avut loc Conferinţa de la Bretton Woods, pentru restructurarea relaţiilor
internaţionale monetare şi financiare. Peste 40 de ţări au participat la semnarea Acordului de la
Bretton Woods care prevedeau proceduri şi reguli care vor guverna economia mondială. Acest
acord a condus la înfiinţarea BIRD (Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare
deasemeni cunoscută ca şi Banca Mondială) şi FMI (Fondul Internaţional Monetar). Aceste
instituţii sunt cunoscute ca fiind gemenii Bretton Woods. Sistemul Bretton Woods prevedea o
rată de schimb valutar stabilă, având ca referinţă standard, aurul, iar dolarul era singura monedă
convertibilă în aur.
FMI – are ca scop principal promovarea cooperării monetare internaţionale, garantarea
stabilităţii financiare, facilitarea comerţului internaţional, contribuirea la un nivel înalt de
ocupare a forţei de muncă, la stabilitate economică şi combaterea sărăciei.

Obiective principale
promovarea cooperării monetare internaţionale şi a stabilităţii valutare
stimularea creşterii economice
asigurarea unui nivel înalt de ocupare a forţei de muncă
acordare de asistenţă financiară temporară pentru ţările care se confruntă cu dezechilibre ale
balanţelor de plăţi
[modifică]
Funcţii
monitorizează acţiunile şi politicile economice şi financiare din ţările membre, precum şi la nivel
global
acordă asistenţă tehnică
creditarea ţărilor membre cu dezechilibre în balanţa de plăţi
[modifică]
Resursele fondului

Resursele Fondului sunt asigurate din contribuţia statelor membre, prin plata unor cote în funcţie
de puterea economică a fiecărei ţări. Fiecare ţară achita cota sa la Fond în proporţie de 25% într-
una dintre valutele acceptate pe plan internaţional (dolarul american, euro, yenul japonez sau lira
sterlină) sau în DST, iar restul de 75% în moneda naţională. Cotele sunt revizuite la fiecare 5 ani.
În urma unei majorări cu 45 % a cotei de subscriere începând cu 22 ianuarie 1999, totalul acestor
cote se ridică în prezent la aproximativ 311 miliarde dolari SUA. Puterea de vot a fiecărei ţări
este proporţională cu cota subscrisă.

FMI răspunde în faţa guvernelor din ţările membre. Organismele de conducere sunt: Consiliul
Guvernatorilor, Comitetul Financiar şi Monetar Internaţional şi Consiliul Director. În vârful
structurii organizaţionale se află Consiliul Guvernatorilor, format din guvernatorii băncilor
centrale sau miniştrii de finanţe din fiecare dintre cele 184 de state membre. Toţi guvernatorii se
întâlnesc o dată pe an în cadrul Întâlnirii Anuale a FMI şi a Băncii Mondiale. Consiliul Director
este format din 24 de membri şi conduce activităţile curente.

Drepturi speciale de tragere

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Drepturile speciale de tragere (DST sau, internaţional, XDR) sunt moneda virtuală a Fondului
Monetar Internaţional, conceput ca înlocuitor al standardului aurului. Tranzacţiile în interiorul
Fondului Monetar Internaţional sunt calculate în DST. O serie de valute naţionale sunt fixate la
un anumit raport în relaţie cu DST.

Valoarea sa se calculează în funcţie de dolarul american (44%), euro (34%), yenul japonez
(11%) şi lira sterlină britanică (11%), conform cotaţiilor de la bursa londoneză.

De pe FMI
MOLDOVA ŞI FMI
INFORMAŢIE SUCCINTĂ

Privire generală

Moldova a devenit membru al FMI la 12 august, 1992.

Cota Republicii Moldova la FMI constituie 123,2 milioane de Dreptul Speciale de Tragere
(DST) (circa 193 milioane dolari S.U.A.), sumă echivalentă cu 0,06 procente din suma totală a
cotelor. Puterea de vot a Republicii Moldova în cadrul FMI este de 1 482 voturi, ceea ce
constituie 0,07 procente din numărul total de voturi.

Moldova a acceptat asumarea obligaţiilor în baza prevederilor articolului al VIII-ea al Statutului

FMI la 30 iunie 1995.

Moneda naţională a Republicii Moldova este leul moldovenesc; rata de schimb faţă de valuta
străină este determinată de piaţă.

Guvernatorul Republicii Moldova la FMI este dl Dorin Drăguţanu, Guvernatorul Băncii

Naţionale a Moldovei; Guvernator supleant este dl Marin Moloşag, Prim Viceguvernatorul
Băncii Naţionale a Moldovei.

Dl Age Bakker (Olanda) este Directorul Executiv pentru Moldova în cadrul FMI; dumnealui
reprezintă, de asemenea, grupul de ţări Armenia, Bosnia şi Herzegovina, Bulgaria, Croaţia,
Ciprul, Georgia, Israelul, fosta Republică Iugoslavă Macedonia, România şi Ucraina.

Dl Nikolay Gueorguiev este şeful misiunii FMI (negociatorul principal) pentru Moldova.

Dl Tokhir Mirzoev este reprezentantul permanent al FMI în Moldova.

Asistenţa financiară

Începând cu anul 1993, Moldova a încheiat şase acorduri cu FMI pentru susţinerea programelor
de ajustare economică ale Guvernului: Mecanismul de finanţare compensatorie şi excepţională
(CCFF), Mecanismul finanţării reformelor structurale (STF), două acorduri Stand-by (SBA),
Mecanismul de finanţare lărgită (EFF) şi două Mecanisme de reducere a sărăciei şi creştere
economică (PRGF).
Suma totală a creditelor neachitate acordate de FMI a constituit 98,2 milioane DST (cca 154
milioane dolari SUA) la finele lunii decembrie 2009.Tipul acordului/
resurselor
Data aprobării Data expirării sau anulării Suma aprobată (milioane DST) Suma
transferată (milioane DST)
CCFF 01/15/93 & 12/19/94 -- 25,7 25,7
STF* 09/16/93 09/15/94 45 45
Stand-by 12/17/93 03/16/95 51,75 51,75
Stand-by 03/22/95 03/21/96 58,5 32,4
EFF 05/20/96 05/19/00 135 87,5
PRGF 12/21/00 12/20/03 110,88 27,72
PRGF 05/05/06 05/04/09 110,88 88,00

* STF a fost o facilitate de finanţare temporară introdusă de FMI pentru a acorda asistenţă
statelor-membre care se confruntau cu dificultăţi ale balanţei de plăţi, din cauza problemelor
serioase survenite după întreruperea unor acorduri de comerţ şi de plată, cauzate de tranziţia de
la comerţul în baza preţurilor fixe la comerţul multilateral în baza principiilor de piaţă.

Tabele mai detaliate: Republic of Moldova: Financial Position in the Fund (în limba engleză)

Asistenţa tehnică

FMI a acordat Republicii Moldova asistenţă tehnică într-un şir de sectoare, inclusiv în cel al
managementului fiscal, al cheltuielilor, al impozitelor şi taxelor vamale, al sistemului
contabilităţii monetare, al supravegherii bancare, al politicii monetare/organizării băncii centrale,
precum şi în diverse domenii ale statisticii.

Institutul FMI a oferit instruire funcţionarilor din Moldova în astfel de domenii cum ar fi: politici
financiare şi elaborarea programelor financiare, politici externe, operaţiuni monetare şi valutare,
balanţa de plăţi şi statistica financiară publică; de asemenea, funcţionarii din Moldova au
participat la cursurile şi seminarele oferite de Joint Vienna Institute, în astfel de domenii cum ar
fi: contabilitatea băncii centrale, analize şi politici macroeconomice, cheltuieli publice,
administrarea şi reforma politicilor fiscale, supravegherea bancară şi diverse domenii ale
statisticii.

_____________________________
Ultima actualizare: ianuarie 2010

FMI a semnat miercuri cu Guvernul de la Chişinău un Memorandum de finanţare pentru

următorii trei ani, prin care instituţia internaţională oferă un sprijin de 590 milioane dolari în
condiţii calificate de premierul Vlad Filat drept "acceptabile şi raţionale".

Foto: romanialibera.ro

Acelaşi subiect pe REALITATEA.NET »

Programul Guvernului Croitoru păstrează obiectivele de politică externă ale Guvernului Boc
Vladimir Voronin ar putea fi anchetat penal în legătură cu protestele din aprilie
Băsescu: Am spus FMI-ului că sunt două lucruri de nenegociat: cota unică şi TVA
Boc: Indiferent cine câştigă alegerile în România, R. Moldova va avea un susţinător la Bucureşti
Boc şi Filat dau asigurări că cele două state îşi vor desemna curând ambasadorii

Premierul Vlad Filat a anunţat că negocierile cu FMI au fost unele de succes. Semnarea
Memorandumului cu FMI deblochează posibilităţile importante de creditare din partea altor
parteneri occidentali ai Republicii Moldova, printre care Banca Mondială, Comisia Europeană şi
Guvernul SUA, prin programul Provocările Mileniului.

Reprezentantul FMI, Nikolay Guerguiev, a declarat că pe lângă sumele prevăzute în

Memorandum, care urmează încă să fie aprobate de Consiliul de directori ai FMI în ianuarie
2010, Guvernul moldovean poate accesa imediat 180 milioane de dolari, puse la dispoziţie de
FMI prin drepturi speciale de tragere.

Potrivit lui Vlad Filat, jumătate din suma prevăzută în Memorandum - 295 de milioane de dolari
- va fi destinată acoperirii deficitului bugetar, iar celalată jumătate pentru completarea rezervelor
valutare ale Băncii Naţionale a Moldovei.
Condiţiile puse de FMI au fost calificate de premierul moldovean drept acceptabile şi raţionale.
Acestea ţin de majorarea accizelor la bezină, tutun, cosmetice şi automobile de lux, iar în sfera
socială nu au fost puse condiţii care să prejudicieze situaţia cetăţenilor. Pensiile şi salariile nu vor
fi reduse, compensaţiile şi plăţile sociale vor creşte chiar în 2010 cu 40 la sută, iar salariile
profesorilor vor creşte cu 24 la sută de la 1 septembrie, a spus Filat.

"Am avut negocieri cu FMI într-un context specific, pentru că R.Moldova a fost afectată de criză
mondială, dar şi de incapacitatea fostei guvernări de a gestiona efectele recesiunii. PIB-ul a
scăzut enorm, deficitul bugetar este mare, cheltuielile bugetare au fost majorate, iar veniturile au
scăzut. Acordul este unul favorabil Republicii Moldova, misiunea FMI a avut totală înţelegere
pentru situaţia în care se află noul guvern de la Chişinău.

Începând cu acest moment, pentru Republica Moldova este deschisă o cu totul altă perspectivă -
toţi partenerii occidentali au posibilitatea de a veni cu ajutor pentru Republica Moldova", a
subliniat premierul Vlad Filat.
"Acceptul principal în noul Memorandum se pune pe oprirea degradării şi redresarea ulterioară a
sistemului fiscal-bugetar în regim de urgenţă, ca pompierii. FMI este gata şi în continuare să
acorde suport Republicii Moldova şi să susţină efortul noului guvern de a reforma economia şi a
lansa o creştere economică rapidă, acţiuni care vor îmbunătăţi condiţiile de trai ale populaţiei", a
declarat reprezentantul FMI, Nikolay Guerguiev.

FMI a sistat relaţiile sale cu Republica Moldova în primăvara acestui an, după ce guvernul
comunist condus de Zinaida Greceanîi a refuzat să negocieze şi să semneze un memorandum cu
Fondul. După preluarea puterii, noua coaliţie democrat-liberală de la Chişinău a constatat o
situaţie bugetară extrem de proastă şi un deficit record pentru Republica Moldova.

Susţinerea din partea organismelor financiare internaţionale şi a partenerilor occidentali era

privită drept unica şansă de a evita un colaps economic în Republica Moldova.
Aflat la Bucureşti săptămâna trecută, vicepreşedintele Statelor Unite, Joe Biden, declara că
administraţia de la Washington "ajută acum la stabilizarea economică a R. Moldova", pe care
speră "să o vadă cât mai repede în structurile euroatlantice". La rândul său, preşedintele Traian
Băsescu a făcut un apel, în convorbirile avute cu oaspetele american, pentru acordarea de sprijin
politic şi economic Republicii Moldova.

La sfârşitul lunii septembrie, ambasadorul american la Chişinău, Asif Chaudhry, a anunţat că

Statele Unite vor acorda Republicii Moldova un credit nerambursabil de 262 de milioane de
dolari. Chaudhry a menţionat atunci că sprijinul oferit prin Provocările Mileniului este unul
acordat întregii populaţii a Republicii Moldova şi s-a arătat convins că noua guvernare de la
Chişinău este capabilă să promoveze reformele democratice necesare continuării unei cooperări
fructuoase cu SUA.

• ‫عربي‬
• 中文
• Español
• Français
• 日本语
• Русский
• Tiếng Việt

World Economic Outlook Update

A condus de politici, Multispeed de recuperare

26 ianuarie 2010
Versiune PDF (591 kb)
Recuperarea globală este un start mai puternică decât se anticipase anterior, dar se
desfăşoară cu viteze diferite, în diferite regiuni (Tabelul 1 şi Figura 1, vedere: Date Figura
1). Ca urmare a încetinirii mai profunde la nivel mondial în istoria recentă, creşterea
economică solidificat şi extins pentru a economiilor avansate în a doua jumătate a anului
2009. În 2010, producţia mondială este de aşteptat să crească cu 4 la sută. Aceasta
reprezintă o revizuire în sens ascendent de punct procentual ¾ din octombrie 2009 World
Economic Outlook. În cele mai multe economii avansate, de recuperare este de aşteptat
să rămână lent după standardele trecut, în timp ce în multe economii emergente şi în curs
de dezvoltare, activitatea este de aşteptat să fie relativ viguroase, în mare măsură
determinată de creşterii cererii interne. Politici de necesitatea de a consolida o
reechilibrare a cererii la nivel global, restul de susţinere în cazul în care recuperările nu
sunt încă bine sustinute.
Activitatea Real este elastic, susţinută de stimul de politică extraordinară
Producţia globală şi comerţul revenit în a doua jumătate a anului 2009 (Figura 2, vedere:
Date Figura 2). Incredere revenit puternic pe ambele fronturi financiară şi reală, ar fi
politica de sprijin extraordinar forestalled un alt Marii Depresiuni. În economiile avansate,
începutul unei rândul său, în cadrul ciclului de inventar şi puterea neaşteptate în consumul
din SUA a contribuit la evoluţiile pozitive. Cererea internă finală a fost foarte puternică în
cheie economiilor emergente şi în curs de dezvoltare, cu toate că la rândul său, ciclul de
inventar şi normalizare a comerţului mondial, de asemenea, a jucat un rol important.
 Conducerea vehiculelor rebound la nivel mondial a fost valoarea extraordinară a politicii de
stimulare. Politica monetară a fost extrem de expansionistă, cu rate ale dobânzii în jos
pentru a înregistra Lows in cele mai avansate şi în multe economii emergente, în timp ce
banca centrală foi de echilibru extins la niveluri fără precedent în principalele economii
avansate. Politica fiscală a furnizat, de asemenea, stimul major în răspuns la încetinirea
creşterii adâncime. Între timp, sprijinul opiniei publice din sectorul financiar a fost crucial
în spargerea bucla de feedback negativ între sectorul financiar şi reale. În acelaşi timp,
există încă puţine indicii că autonome (nu-politica-induse), cererea sectorului privat ia
deţină, cel puţin în economiile avansate.

Tabelul 1.1. Privire de ansamblu asupra previziunilor, World Economic Outlook

(Modificare la sută, dacă nu se precizează altfel)

An după an Q4 peste Q4
Diferenţă de
la
Octombrie
Conform 2009 Conform
previziunilor Projections Estimaril previziunilor
, WEO e ,

2,009
2,008 2,009 2,010 2,011 2,010 2,011 2,010 2,011

World
Output 1
3,0 -0,8 3,9 4,3 0,8 0,1 1,3 3,9 4,3
Economiile
avansate 0,5 -3,2 2,1 2,4 0,8 -0,1 -0,7 2,1 2,5
Statele
Unite 0,4 -2,5 2,7 2,4 1,2 -0,4 -0,3 2,6 2,4
 Din zona
euro 0,6 -3,9 1,0 1,6 0,7 0,3 -1,8 1,1 1,8
Germania 1,2 -4,8 1,5 1,9 1,2 0,4 -1,9 1,0 2,5
Franţa 0,3 -2,3 1,4 1,7 0,5 -0,1 -0,5 1,6 1,6
Italia -1,0 -4,8 1,0 1,3 0,8 0,6 -2,4 1,3 1,1
Spania 0,9 -3,6 -0,6 0,9 0,1 0,0 -3,1 0,1 1,2
Japonia -1,2 -5,3 1,7 2,2 0,0 -0,2 -1,8 1,8 2,5
Regatul Unit 0,5 -4,8 1,3 2,7 0,4 0,2 -2,8 1,9 3,1
Canada 0,4 -2,6 2,6 3,6 0,5 0,0 -1,6 3,6 3,5
Alte
economii
avansate 1,7 -1,3 3,3 3,6 0,7 -0,1 3,0 2,7 4,0
Recent
industrializat
e economiilor
asiatice 1,7 -1,2 4,8 4,7 1,2 0,0 5,8 3,1 5,4

Economiile
emergente şi
în curs de
dezvoltare 2 6,1 2,1 6,0 6,3 0,9 0,2 4,3 6,4 6,9
Africa 5,2 1,9 4,3 5,3 0,3 0,1 ... ... ...
Sub-Sahara 5,6 1,6 4,3 5,5 0,2 0,0 ... ... ...
Europa
Centrală şi
de Est 3,1 -4,3 2,0 3,7 0,2 -0,1 1,2 -0,2 5,9
Comunitatea
Statelor
Independent
e 5,5 -7,5 3,8 4,0 1,7 0,4 ... ... ...
Rusia 5,6 -9,0 3,6 3,4 2,1 0,4 -6,2 2,4 4,3
Cu excepţia
Rusiei 5,3 -3,9 4,3 5,1 0,7 0,1 ... ... ...
În curs de
dezvoltare
din Asia 7,9 6,5 8,4 8,4 1,1 0,3 ... ... ...
China 9,6 8,7 10,0 9,7 1,0 0,0 10,7 9,3 9,4
India 7,3 5,6 7,7 7,8 1,3 0,5 5,9 9,6 8,3
ASEAN-5 3
4,7 1,3 4,7 5,3 0,7 0,6 3,6 4,8 5,5
Orientul 5,3 2,2 4,5 4,8 0,3 0,2 ... ... ...
Mijlociu
Emisfera de
Vest 4,2 -2,3 3,7 3,8 0,8 0,1 ... ... ...
Brazilia 5,1 -0,4 4,7 3,7 1,2 0,2 3,1 3,9 3,7
Mexic 1,3 -6,8 4,0 4,7 0,7 -0,2 -3,0 3,2 5,4

Memorandu
m
Uniunea
Europeană 1,0 -4,0 1,0 1,9 0,5 0,1 -1,9 1,3 2,2
Lumea de
creştere
bazată pe
ratele de
schimb al
pieţei 1,8 -2,1 3,0 3,4 0,7 0,0 ... ... ...

World
volumul
schimburilo
r
comerciale
(bunuri şi
servicii) 2,8 -12,3 5,8 6,3 3,3 1,1 ... ... ...
Importul
Economiile
avansate 0,5 -12,2 5,5 5,5 4,3 1,1 ... ... ...
Economiile
emergente şi
în curs de
dezvoltare 8,9 -13,5 6,5 7,7 1,9 1,3 ... ... ...
Exports
Economiile
avansate 1,8 -12,1 5,9 5,6 3,9 0,5 ... ... ...
Economiile
emergente şi
în curs de
dezvoltare 4,4 -11,7 5,4 7,8 1,8 2,0 ... ... ...

Preţurile
materiilor
prime
(dolari
SUA)

Oil 4
36,4 -36,1 22,6 7,9 -1,7 4,0 ... ... ...
Nonfuel
(medii
bazate pe
lume
greutăţi de
mărfuri de
export) 7,5 -18,9 5,8 1,6 3,4 -1,3 ... ... ...

Preţurile
de consum
Economiile
avansate 3,4 0,1 1,3 1,5 0,2 0,2 0,7 1,2 1,5
Economiile
emergente şi
în curs de
dezvoltare 2 9,2 5,2 6,2 4,6 1,3 0,1 4,7 6,5 3,0

London
Interbank
Offered
Rate (la
sută) 5
La
depozitele
dolarul
american 3,0 1,1 0,7 1,8 -0,7 -1,6 ... ... ...
La
depozitele în
euro 4,6 1,2 1,3 2,3 -0,3 -0,4 ... ... ...
La
depozitele
yenul
japonez 1,0 0,7 0,6 0,7 0,0 0,0 ... ... ...

Notă: Real, cotele efective de schimb se presupune că rămâne constantă

la nivelurile practicate în perioada noiembrie 19-December 17, 2009. Tara
ponderile utilizate pentru a construi rate de creştere cumulată pentru
grupuri de ţări au fost revizuite. Când economiile nu sunt listate în ordine
alfabetică, acestea sunt ordonate în funcţie de dimensiunea economică.
1
estimări trimestriale şi proiecţiile de cont pentru 90 la sută din puterea
de cumpărare lume-paritate de greutăţi.
2
estimări trimestriale şi proiecţiile reprezintă aproximativ 77 la sută din
economiile emergente şi în curs de dezvoltare.
3
Indonezia, Malaezia, Filipine, Thailanda si Vietnam.
4
media simplă a preţurilor din Marea Britanie Brent, Dubai, şi West Texas
Intermediate ţiţei. Preţul mediu al petrolului în dolari SUA pe baril a fost
62.00 dolari în 2009; preţul de presupus bazat pe pieţele viitoare este de
76.00 dolari în 2010 şi 82.00 dolari în 2011.
5-rata
de şase luni pentru Statele Unite şi Japonia. Trei-rata de luni pentru
zona euro.

Recuperarea se desfăşoară la diverse viteze

Ieşire în economiile avansate acum este de aşteptat să se extindă cu 2 la sută în 2010, după o
scădere bruscă a producţiei în 2009. Noua previziune reflectă o revizuire în sus de 3 / 4 punct
procentual. În 2011, creşterea se estimează că mai mult de margine de până la 2 ½ procente.
În ciuda revizuire, de recuperare în economiile avansate este încă aşteaptă să fie slab după
standardele istorice, cu ieşire real, restul de mai jos nivel de pre-criză până în 2011 târziu. Mai
mult decât atât, rate ridicate ale şomajului şi a datoriei publice, precum şi să nu-complet
vindecat sistemelor financiare, iar în unele ţări, slab foi de uz casnic prezentarea bilanţului, sunt
provocări suplimentare în vederea recuperării în aceste economii.
Creşterea în economiile emergente şi în curs de dezvoltare este de aşteptat să crească la circa
6 la sută în 2010, în urma unei modestă 2 la sută în 2009. Proiecţia nou reflectă o revizuire în
sus de aproape 1 punct procentual. În 2011, producţia este proiectat pentru a accelera în
continuare. Mai puternică cadrele de politică economică şi răspunsuri rapide au ajutat de multe
economii emergente pentru a atenua impactul şoc fără precedent externe şi rapid re-atrage
fluxurile de capital.
În termen de ambele grupuri, performanţă de creştere este de aşteptat să varia considerabil
între ţări şi regiuni, care reflectă condiţiile iniţiale diferite, şocuri externe, şi răspunsurile de
politică. De exemplu, principalele economii emergente din Asia sunt lideri de recuperare la nivel
mondial. Câteva economii avansate europene şi un număr de economiilor din Europa Centrală şi
de Est şi Comunitatea Statelor Independente sunt rămase în urmă. Recul al preţurilor
produselor de bază este de a ajuta o creştere de sprijin în producătorilor de mărfuri, în toate
regiunile. Multe ţări în curs de dezvoltare din Africa sub-sahariană că experimentat doar o
încetinire uşoară, în 2009, sunt bine plasate pentru a recupera în 2010. Căi de creştere sunt
diverse pentru economiile avansate, de asemenea.
Condiţii financiare s-au îmbunătăţit, dar rămân în continuare o provocare
Pieţele financiare au recuperat mai repede decât se aştepta, ajutat prin consolidarea activitate.
Cu toate acestea, condiţiile financiare sunt rămâne, probabil, mai dificilă decât înainte de criza
(a se vedea ianuarie 2010 Global Financial Stability Report Piata Update). Mai exact:
• Pe pieţele monetare s-au stabilizat, precum şi înăsprirea standardelor de creditare Banca
a moderat. Mai mult decât atât, cele mai multe bănci în pieţe principale sunt acum
bazează mai puţin pe centrale mijloacelor de urgenţă bancare şi garanţii guvernamentale.
Cu toate acestea, împrumuturi bancare este posibil să rămână lente, având în vedere
necesitatea de a reconstrui de capital, slăbiciune de securitizare private, precum şi
posibilitatea de credit în continuare-o depreciere, în special legate de imobilului comercial.

• Pieţele de capital au revenit, şi emiterea de obligaţiuni corporative a atins niveluri

record, in mijlocul unei redeschiderea cel mai mare pe pieţele de randament. Cu toate
acestea, creşterea bruscă a emiterea de obligaţiuni corporative nu a compensa reducerea
creşterii banca de credit pentru sectorul privat. Aceste sectoare care au limitat doar de
acces la pieţele de capital, şi anume consumatorii şi întreprinderile mici şi mijlocii-
întreprinderi dimensiuni, sunt susceptibile de a continua să se confruntă cu constrângeri de
credit. Până în prezent, programele de împrumut public şi garanţii au fost critice în
canalizarea de credit pentru aceste sectoare.
 • Datoria Sovereign a venit sub presiune pentru unele ţări mici, deoarece acestea se lupta
cu deficitele mari şi datorii, şi în calitate de investitori ce în ce mai diferenţieze în diferite
ţări.
În mijlocul o revenire relativ rapidă la o creştere sănătoasă în multe economii emergente,
fluxurile de portofoliu în aceste pieţe au accelerat, facilitarea condiţiilor financiare şi pentru a
incita preocupările curs de formare cu privire la preţul de evaluări de active. Prin contrast,
transfrontaliere bancă de finanţare este contractantă încă în cele mai multe regiuni, de bănci la
nivel mondial continuă să delever. Aceasta va limita de credit de creştere pe piaţa internă, în
special în regiunile care au fost cele mai bazează pe fluxurile transfrontaliere bancare.
Preţurile materiilor prime sunt elastic
Preţurile materiilor prime a crescut puternic în primele etape ale recuperare, în ciuda inventare,
în general, de mare. Pentru a-o mare măsură, acest lucru sa datorat de recuperare plutitor în
curs de dezvoltare din Asia, la debutul de recuperare în alte economii emergente şi în curs de
dezvoltare, mai general, precum şi la îmbunătăţirea condiţiilor financiare globale.
Privind în perspectivă, preţurile materiilor prime sunt de aşteptat să crească un pic mai
susţinută de puterea de cererii la nivel global, în special din partea economiilor emergente. Cu
toate acestea, această presiune în creştere este de aşteptat să fie modeste, având în vedere
cele de mai sus-nivelurile medii de inventar şi a capacităţii de substanţială de schimb în multe
sectoare de mărfuri. În consecinţă, valorile iniţiale ale FMI petroliere proiecţie de preţ este
neschimbat pentru anul 2010 şi revizuită în creştere cu o cantitate mică în 2011 (la 82 dolari pe
baril, de la 79 dolari pe baril, în octombrie 2009 WEO). Alte non-preţurilor la combustibili
materiilor prime au fost, de asemenea, marcate de până modest.
Presiuni asupra inflaţiei va rămâne supus, în majoritatea economiilor
Inca-un nivel scăzut de utilizare a capacităţii şi bine ancorata aşteptărilor inflaţioniste sunt de
aşteptat să conţină presiunile inflaţia (Figura 3, vedere: Date Figura 3). În economiile avansate,
inflaţia globală este de aşteptat să ridice de la zero în 2009 la 1 ¼ la sută în 2010, astfel cum
elastic preţurilor la energie mai mult decât compensată încetinirea costurile forţei de muncă. În
economiile emergente şi în curs de dezvoltare, inflaţia este de aşteptat să margine de până la 6
¼ la sută în 2010, deoarece unele dintre aceste economii se pot confrunta cu presiuni tot mai
mare în sus, datorită mai limitate moale economice şi a fluxurilor de capital a crescut.

Există riscuri importante în ambele direcţii

Există încă riscuri semnificative pentru Outlook.
Pe susul, inversare a crizei încrederii şi reducerea incertitudinii poate continua să promoveze o
mai puternică decât se preconizează îmbunătăţirea percepţiei pieţei financiare şi prompt un mai
mare decât se aşteaptă de rebound, în fluxurilor de capital, comerţ, precum şi cererea sectorului
privat. Iniţiativele de politici noi în Statele Unite pentru reducerea şomajului ar putea oferi un
impuls suplimentar pentru SUA şi de creştere la nivel mondial.
În sensul decelerării, un risc-cheie este că o ieşire prematură şi incoerent de la politicile de
susţinere ar putea submina creşterea economică globală şi reechilibrarea acestuia. Un alt risc
important este că depreciat sistemelor financiare şi pieţele de locuinţe sau în creştere a
şomajului în principalele economii avansate pot îngreuna de recuperare a cheltuielilor de uz
casnic mai mult de aşteptat. În plus, se referă în creştere cu privire la înrăutăţirea poziţiilor
bugetare şi a durabilităţii fiscale ar putea perturba pieţele financiare şi sufoca de recuperare prin
ridicarea costurilor de împrumut acordate gospodăriilor populaţiei şi companiilor. Cu toate
acestea, un alt risc Dezavantajul este că preţurile materiilor prime unirea pot constrânge de
recuperare în economiile avansate.
Continue eforturile de politică sunt necesare pentru a susţine de recuperare şi să se
pregătească pentru ieşire
În acest context, factorii de decizie politică se confruntă cu provocarea descurajantă de
realizare a politicii de reechilibrare a cererii departe de public şi faţă de sectorul privat şi la
distanţă de economii cu deficite externe excesive, faţă de cei cu excedente excesivă, în timp ce
repararea sectoarelor financiare şi încurajarea restructurării în sectoarele reale. Ambele acte
reechilibrare nu sunt, totuşi, procedura fără probleme. Multe economii avansate continuă să se
lupte cu repararea şi reformare a sectoarele lor financiar. Totodată, diverse economiile
emergente se lupta cu provocările reprezentate de ridicate intrări de capital, în unele cazuri
reziste aprecierii ratei de schimb care ar putea susţine cererea internă, mai puternică şi o
reducere excesivă excedente de cont curent.
În ceea ce priveşte politica monetară, multe bănci centrale îşi pot permite să menţină ratele
scăzute ale dobânzilor în anul care vine, ca inflaţia de bază este de aşteptat să rămână la cote
scăzute şi rata ridicată a şomajului de ceva timp. În acelaşi timp, strategii credibile de sprijin
pentru relaxare a politicii monetare trebuie să fie pregătite şi comunicate acum pentru a ancora
aşteptările şi umezi temerile potenţiale a inflaţiei sau de instabilitate financiară reînnoit. Ţările
care se bucură deja un rebound relativ solidă de activitate şi de credit va trebui să consolideze
condiţii monetare mai devreme şi mai rapid decât omologii lor în altă parte.
Având în vedere încă-natura fragilă a de recuperare, politici fiscale trebuie să rămână de
susţinere a activităţii economice pe termen scurt. Stimul fiscal planificat pentru anul 2010 ar
trebui să fie puse în aplicare integral. Cu toate acestea, ţările care se confruntă preocupărilor
crescânde privind viabilitatea fiscală ar trebui să facă progrese în elaborarea şi comunicarea
strategii de ieşire credibile. În multe cazuri, de ieşire durabil va necesita nu numai depanare a
crizelor legate de stimul fiscal, dar, de asemenea, îmbunătăţiri substanţiale în soldurile primare
pentru o perioadă de susţinut. Strategii de ajustare fiscală ar trebui să includă: reducerea
deficitelor fiscale conştient de necesitatea de a proteja cheltuielile privind ajutorul de săraci şi
străini şi reformarea cheltuielilor dreptul, printre altele, măsuri.
Odată ce cererea sectorului privat a devenit auto-susţinută, succesiunea de ieşire de
acomodare monetară şi politica fiscală trebuie să fie ghidată de o varietate de considerente,
inclusiv dacă: High deficitelor fiscale şi datoriile sunt creşterea nivelului de preocupările legate
de durabilitate şi de risc suveran, care este considerat primordial în multe ţări, ratele scăzute ale
dobânzilor s-ar putea să contribuie la bulele preţurilor activelor, rata de schimb se află sub
presiunea de a aprecia sau deprecia, precum şi poziţia sa faţă de mediu fundamentale pe
termen lung; şi cât de repede monetară sau politică fiscală poate fi ajustată la schimbările
cererii interne.
Crucial, există în continuare o nevoie stringentă de a continua repararea sectorului financiar în
avansate şi cele mai grav lovite economiilor emergente. În aceste cazuri, politici sunt încă
necesare pentru a aborda activelor bancare "depreciate şi de restructurare. Desfăşurare de
sprijin financiar sectorului măsurile puse în aplicare de la începutul crizei ar trebui să fie treptat,
ea poate fi facilitată prin stimulente, care fac mai puţin atractivă ca măsuri de a îmbunătăţi
condiţiile. Factorii de decizie politică va trebui, de asemenea, să se mute cu îndrăzneală de
reformă a sectorului financiar, cu obiectivele de reducere a riscurilor de instabilitate viitoare şi
regândirea modului în care căderile potenţial al crizelor financiare s-ar fi suportate în viitor, în
timp ce în acelaşi timp, făcând din sectorul mai eficiente şi mai rezistente .
În acelaşi timp, unele ţări emergente de piaţă va trebui să gestioneze o creştere a intrărilor de
capital. Aceasta este o sarcină complexă şi răspunsurile dreptul diferă pe ţări, inclusiv unele
reduceri fiscale pentru a reduce presiunea asupra ratelor dobânzilor şi aprecierea cursului de
schimb sau de o mai mare flexibilitate. Recunoscând că intrările pot fi foarte mari şi, parţial,
tranzitorii, în funcţie de circumstanţe, macro-politicilor prudenţiale vizează limitarea apariţia
unor noi bule preţurilor activelor, unele acumularea de rezerve, iar unele controale pe intrările
de capital poate fi o parte din răspuns adecvat.
În sfârşit, factorii de decizie politică se confruntă cu provocări structurale majore de politică. În
avansate şi economiile emergente, cu excedente externe excesive şi a ratelor de economisire
internă, reechilibrarea globală ar putea fi stimulată prin intermediul politicilor structurale pentru
a sprijini cererii interne şi dezvoltarea de sectoarele non-negociabile. Pe de altă parte,
economiile pe care s-a întemeiat excesiv asupra cererii interne conduse de creştere va nevoia de
transfer de resurse spre sectorul negociabile.

• ‫عربي‬
• 中文
• Español
• Français
• 日本语
• Русский
• Tiếng Việt

Global Financial Stability Report

GFSR Piata Update
Sistemul financiar stabilizat, dar Exit, reformă, si Fiscal provocări îşi aşteaptă
rezolvarea

26 ianuarie 2010
Versiune PDF (334 kb)
Riscurilor sistemice au continuat să scadă după cum fundamentele economice s-au îmbunătăţit
şi un sprijin substanţial publice rămâne în vigoare. În ciuda îmbunătăţirilor, stabilitatea
financiară rămâne fragilă în multe ţări avansate şi unele tare-a lovit ţările emergente de piaţă.
O prioritate este de a îmbunătăţi starea de sănătate a acestor sisteme bancare, astfel încât să
se asigure canal de credit este normalizat. Transferul riscurilor financiare pentru bilanţurile
suveran şi mai ridicate niveluri de datoriei publice, de asemenea, adăuga la riscuri stabilitatea
financiară şi complică procesul de ieşire. Intrările de capital în unele ţări de piaţă emergente au
început să motive de îngrijorare cu privire la preţul de activ şi de presiuni ratei de schimb.
Factorii de decizie politică în aceste ţări ar putea fi necesar pentru a ieşi mai devreme de la
politicile lor de susţinere pentru a limita riscurile cu stabilitatea financiară. Pentru toate ţările,
scopul este de a ieşi din intervenţiile extraordinare public la un sistem financiar global, care este
mai sigur, dar îşi menţine dinamismul necesare pentru a susţine creşterea economică durabilă.
Pieţele financiare au recuperat puternic din jgheaburi lor, îndemnaţi prin îmbunătăţirea
fundamentele economice şi de sprijinul susţinut de politică (a se vedea World Economic Outlook
Update, ianuarie 2010). Apetitului pentru risc sa întors, pieţele de capital s-au îmbunătăţit, iar
pieţele de capital au re-deschis. Ca urmare, preţurile într-o gamă largă de active au revenit
brusc în afara State lor istorice, ca cele mai rele temeri ale investitorilor cu privire la o prabusire
a activităţii economice şi financiare nu s-au materializat (figura 1).

Aceste evoluţii favorabile au dus la o reducere globală a riscurilor sistemice. În ansamblu de

credit şi a riscurilor de piaţă au scăzut, ceea ce reflectă o perspectivă mai favorabilă economică
şi o reducere a riscurilor macroeconomice, împreună cu sprijin din partea de acomodare condiţii
monetare şi financiare. Riscurile de piaţă emergente au scăzut, de asemenea. Condiţiile
curente de mai uşor monetare şi financiare, în timp util, de asemenea, punctul de a provocărilor
viitoare care vor trebui să fie gestionate cu atenţie.
Chiar şi cu îmbunătăţiri globale, cu toate acestea, de reparare a sistemului financiar este
departe de a fi completă, precum şi stabilitatea financiară rămâne fragilă. Există încă presante
provocări de criză. În acelaşi timp, apar noi riscuri, ca urmare a sprijinului extraordinare oferite
de măsuri de politică care au fost puse în aplicare. Într-adevăr, politica de sprijin fara precedent
a venit la costul de o creştere semnificativă a riscului pentru bilanţuri suveran şi de o creştere a
poverii datoriei suverane care ridică riscuri pentru stabilitatea financiară în viitor. În acelaşi
timp, unele economii de piaţă emergente majore deja au revenit puternic, ridicând preocupările
iniţiale despre presiunea ascendentă asupra preţurilor activelor, cât şi cursurile de schimb. Ca
rezultat, calendarul, succesiunea, şi executarea de ieşiri de la un sistem nou reformat financiar
va necesita politici de manipulare "iute de mână.
Bănci şi de credit
Prima provocare majoră este de a restabili starea de sănătate a sistemului bancar şi de
furnizare, în general, mai mult credit. Pentru aceasta este necesar ca procesul de răscumpărare
a datoriilor în curs în sistemul bancar rămâne ordonată şi nu necesită ajustări mari, astfel încât
acestea subminează de recuperare. Procesul de absorbţie a pierderilor de credit este încă în
curs de desfăşurare, susţinută de creşterea de capital în curs de desfăşurare. Estimărilor
noastre de writedowns preconizate vor fi actualizate in 2010 aprilie GFSR; de recuperare în
preţurile de valori mobiliare pe bilanţurile băncilor "sugerează estimările s-ar fi ceva mai mic
decât cel estimat anterior, în cazul în recalculată la momentul prezent.
Privind în perspectivă, chiar dacă unele de capital, Banca a fost ridicat, de capital substanţiale
suplimentare pot fi necesare pentru a sprijini de recuperare a creditului şi a susţine creşterea
economică în conformitate cu standardele de la Basel de aşteptat noi de adecvare a capitalului,
care par a fi converg normelor pieţele ", care au reprezentat baza din octombrie 2009 GFSR lui
calculelor a nevoilor de capital rămase.
Pierderilor de credit care decurg din expunerile comerciale imobiliare este de aşteptat să
crească în mod substanţial (Figura 2). Writedowns aşteptate sunt concentrate în ţările care au
cunoscut cea mai mare a alerga-up-uri a preţurilor şi corecturi ulterioare şi sunt în concordanţă
cu estimările noastre anterioare.

Băncile nu numai că se confruntă cu sarcina de constituire a capitalului mai multe, dar, de

asemenea, necesitatea de a aborda neajunsurilor de finanţare potenţial. După cum sa
menţionat în octombrie 2009 GFSR, există un zid de scadenţe profilează înainte prin 2011-13.
Acest bunching a nevoilor de finanţare este o moştenire a scurtare scadenţe în perioada de
criză. O fortificaţie viitor, în mod confidenţial, prin urmare, ar putea slăbi grav posibilitatea
băncilor să se rostogolească peste această datorie.
O preocupare mai iminentă este retragerea de facilităţi speciale de centrale lichidităţii bancare
şi garanţii guvernamentale pentru datorii bancare. În timp ce utilizarea ambelor tipuri de
programe de a scăzut ca de bani şi de finanţare pe pieţele s-au stabilizat, unele bănci să rămână
mai dependente decat altele pe un astfel de sprijin. Cu excepţia cazului în puncte slabe în
aceste banci sunt adresate în legătură cu retragerea finanţării măsurilor de sprijin, există riscul
de suferinţă bancare reînnoite şi pierderea globală de încredere pe care ar putea avea implicaţii
sistemice.
Banca de creştere de credit nu a fost încă de a recupera pe pieţele mature, în ciuda
îmbunătăţirii recente în perspectivele economice (figura 3). Banca de creditare ofiţer de studii
arată că, condiţiile de creditare continua să înăsprească în zona euro şi în Statele Unite, deşi
gradul de strângere a moderat în mod substanţial. Deşi factori de credit de aprovizionare joacă
un rol, in prezent cererea slabă de credit pare a fi principalul factor de constrângere, în
activitatea de ansamblu de creditare.

Banca de credit este de creştere continuă să contract ca a ciclului de credit se transformă.

Chiar dacă prin ciclul se apropie, de perspectivele de un rebound puternic sunt extrem de
incerte. Nonbank surse de credit, cum ar fi emiterea de obligaţiuni corporative au crescut
puternic, dar în multe cazuri, nu sunt suficient de mari pentru a compensa scăderea a
împrumuturilor bancare şi au, în cea mai mare parte, fost folosit pentru refinanţarea datoriei
restante. Îmbunătăţirea perspectivelor economice vor susţine, atât a cererii de credit şi dorinţa
băncilor de a acorda împrumuturi, dar ca băncile să continue pentru a face faţă provocărilor de
capital şi de finanţare, capacitatea acestora de a împrumuta pot deveni o constrângere mai
obligatoriu. Incertitudinea cu privire la viitorul cadru de reglementare poate cântări, de
asemenea, cu privire la deciziile de creditare bancar.
O combinaţie de writedowns Banca a continuat, de finanţare şi presiuni de capital, precum şi
creşterea slab de credit sunt de aşteptat să se limiteze profitabilitatea viitoare bancare. Aceasta
scoate în evidenţă nevoia de mai multe măsuri decisive pentru a promova restructurarea băncii
în scopul de a se asigura că băncile au marje suficiente pentru a meteorologice şocuri viitoare şi
pentru a genera tampoane capital suplimentar.
Intrarile de piaţă emergente
În timp ce fluxurile de bancă pe pieţele emergente, nu au fost încă pentru a recupera, de
rebound, în investiţii de portofoliu a sprijinit un miting în active de piaţă emergente, în special
acţiuni, şi într-o măsură mai mică imobiliare. Preocupările au fost ridicate ca aceste intrări pot
conduce la bule preţurilor activelor şi a pus presiunea ascendentă asupra ratelor de schimb.
Acest lucru se poate complica punerea în aplicare a politicii monetare şi a cursului de schimb, în
special în ţările cu mai puţin flexibilă regimurile de curs de schimb.
Aceste intrări sunt conduse, de o varietate de factori. Creşterea iniţială în intrările în al doilea
trimestru al anului trecut pare să fi fost rezultatul factorii de respingere, care este, schimbări în
dorinţele de investitori (Figura 4). Nu a fost o reînnoire bruscă a apetitului pentru risc care au
beneficiat toate activele riscante. Investitorii mutat de la crearea de refugii sigure în căutare de
randament, având în vedere ratele dobânzilor scăzute în ţările avansate. Acest lucru poate fi
văzut de la declinul dolarului şi a preţurilor de trezorerie de obligaţiuni, şi ieşirilor de la fondurile
de pe piaţa monetară. Dar din moment ce al doilea trimestru, intrările au fost susţinute de
factori trage, şi anume cu atât mai bine perspectivele de creştere pentru pieţele emergente, în
special în Asia şi America Latină. Aşteptări de apreciere a cursului de schimb în aceste regiuni,
de asemenea, au încurajat intrările de noi.

Creşterea preţurilor activelor nu poate fi încă considerate excesive şi larg răspândită, deşi
există unele ţări şi pieţele în cazul în care presiunile au crescut în mod semnificativ. Domeniul
imobilier inflaţiei preţurilor este în normele istorice, cu câteva excepţii localizate.
În plus, în afara de China, creşterea creditului în multe pieţe emergente nu a fost încă pentru a
recupera în mod considerabil (Figura 5). Acest lucru sugerează faptul că influenţa nu este încă
un factor cheie al creşterii preţurilor activelor. Asta a spus, factorii de decizie politică nu îşi
poate permite să stăm impasibili cu privire la fluxurile de intrare şi a inflaţiei de active. În ceea
ce recuperări ia deţin, de lichiditate generate de intrările de combustibil ar putea o expansiune
excesivă a creditului şi nedurabile creşterii preţurilor activelor.

Suverani Under Pressure

Participanţilor la piaţa financiară se concentrează tot mai mult pe probleme de stabilitate
fiscală, printre economiile avansate. Preocupările de peste durabilităţii şi a incertitudinilor
politice au dus la o creştere de swap de credit implicit se extinde pentru Regatul Unit şi Japonia,
în ultimele săptămâni (Figura 6). Alte emitenţii de valori europene, în special Grecia, au ajuns
sub presiune mai pronunţată după rating lor au fost declasate sau ca incertitudine a persistat
peste dezechilibrele lor fiscale şi planurile de consolidare (Figura 7).
 Proiecţiile noastre de aprovizionare net al datoriei publice arată o creştere substanţială a
eliberării vizelor în raport cu media pe termen lung în următorii doi-trei ani. Această creştere a
deficitelor şi a datoriei publice impune unele provocări importante pentru factorii de decizie
politică şi riscuri pentru stabilitatea financiară.
La un nivel minim, există riscul ca emisiunea datoriei publice în următorii ani, ar putea de
evicţiune asupra creşterii sectorului privat de credit, treptat, creşterea ratelor dobânzii pentru
debitori private şi de a pune o piedică în redresarea economică. Acest lucru ar putea apărea ca
cererea sectorului privat pentru credit recuperează şi ca bancile sunt încă limitată în capacitatea
lor de a extinde de credit, în special în măsuri de sprijin financiar sunt în curs de deşirat. Un risc
mai gravă este de la o creştere rapidă a ratelor dobânzilor la datoria publică. O astfel de rapidă
a alerga-up a ratelor şi o steepening a curbei de randament ar putea avea efecte negative
asupra unei game largi de instituţii financiare şi cu privire la recuperarea datoriei ca suveran
este repriced. În cele din urmă, există riscul de o pierdere substanţială în încrederii
investitorilor în unele emitenţilor suveran, cu implicaţii negative pentru creşterea economică şi
de performanţă de credit în ţările afectate. În timp ce acest lucru poate fi o problemă localizate,
există riscul de efectele externe mai larg în alte ţări şi pieţe şi un şoc negativ la încredere.
Priorităţile politicii
Factorii de decizie politică se confruntă acum cu un act de dificil de echilibrare, în judecarea
calendarul, ritmul, şi derularea de politici de ieşire, atât din politicile monetare şi financiare,
precum şi de punerea în aplicare a unei strategii pe termen mediu pentru consolidarea fiscală şi
reducerea datoriilor. Retragerea de sprijin pentru politica prematur ar frunze sistemului
financiar vulnerabile la o re-intensificare a presiunilor (cum ar fi în ţările cu recuperările slab şi
restul de vulnerabilităţi financiare), în timp ce retragerea tardivă ar putea aprinde potenţial
presiunilor inflaţioniste şi semăna seminţe de crize viitoare (cum ar fi în ţări cu riscurile de
excesele financiare şi de supraîncălzire).
Pe termen scurt, politicile ar trebui să fie axat pe asigurarea stabilităţii financiare, care rămâne
fragilă, pentru a se asigura că recuperarea este menţinut şi că nu există nici o reapariţie a
feedback negativ între economia reală şi sectorul financiar. În aceste puncte vulnerabile în cazul
în care economiile financiare persistă, ar trebui să continue eforturile pentru a curăţa foi banca
de echilibru, rollover a asigura buna desfăşurare a de finanţare, precum şi restructurarea
băncilor slab.
În aceste ţări emergente piaţă care se refac rapid, priorităţile politice rămân la adresa de intrări
de capital prin intermediul unor politici macroeconomice, inclusiv printr-o mai mare flexibilitate
cursului de schimb, precum şi măsurile prudenţiale.
Pe termen mediu, politicile ar trebui să vizeze alimentând de stabilitate financiară, care va
sprijini puternică, creşterea economică globală susţinută şi echilibrată. Riscurilor din sectorul
public va trebui să fie redusă prin credibil de consolidare fiscală, în timp ce riscurile care provin
de la privat activităţi financiare ar trebui să fie abordate prin adoptarea unui nou cadru de
reglementare.
Sistemului financiar al viitorului
În ansamblu, de ieşire din măsuri de sprijin extraordinare puse în aplicare în criză trebuie să fie
la un sistem financiar care este mai sigur, precum şi suficient de dinamică şi inovatoare, pentru
a susţine creşterea durabilă. Atingerea acestui echilibru corect între securitate şi dinamism nu
va fi uşor.
Mai multe aspecte privind punerea în aplicare necesită o atenţie specială. Factorii de decizie
politică ar trebui să fie conştient de faptul că costurile asociate cu incertitudini cu privire la
reglementarea viitoare, deoarece acest lucru poate împiedica planurile de instituţii financiare "în
ceea ce priveşte liniile lor de afaceri şi furnizarea de credit. Dar ele ar trebui să evite, de
asemenea, riscurile asociate cu prea-desfăşurarea rapidă a unor noi reglementări adecvate, fără
studii de impact global. De asemenea, continuă să fie o importanta vitala că diferenţele în
punerea în aplicare internaţională a noului cadru de reglementare sunt reduse la minimum
pentru a evita unei situaţii inechitabile şi arbitrajul de reglementare care ar putea compromite
stabilitatea financiară.
Pentru reforma de reglementare a fi de succes, micro-şi macro-reglementărilor prudenţiale vor
trebui să completeze unul pe altul şi să contribuie la atenuarea în mod eficient riscurile
sistemice. Numai atunci se poate sistemului financiar în mod corespunzător face treaba sa-a
fluxurilor intermediare de la deponenţi pentru a debitorilor, în moduri care să sporească
creşterea economică durabilă şi stabilitatea financiară.