.

Prezentare fizico-geografică

1.AŞEZARE:Comuna Frumuşica este aşezată la rama sudică a judeţului,la

limita cu judeţul Iaşi.

2.VECINI:La nord,comuna Cristeşti,comuna Copălău,comuna Flămânzi;la

est,comuna Prăjeni;la vest,comuna Tudora;la sud comuna Deleni,judeţul Iaşi.

3.SUPRAFAŢA TOTALĂ A COMUNEI:8491,71 ha

4.UNITĂŢI DE RELIEF:Comuna Frumuşica se află la rama răsăriteană a

dealului HOLM,iar din punct morfostructural se află într-o zonă depresionară care
se întinde de la Copălău până la zona Cotnari,Tg. Frumos.

5.STRUCTURA GEOMORFOLOGICĂ a zonei este reprezentată de roci

sedimentare-gresii,nisipuri,argilă şi pe arii restrânse roci calcaroase (oolitice) de-
a lungul pârâului Varniţa şi la poalele dealului Holm.

6.SOLURILE. Pe teritoriul comunei sunt identificate două tipuri de soluri:

a)în partea vestică,în zona de pădure sunt solurile argilo-iluviale(brun-
podzolice erodate).Între diferitele tipuri de soluri brun-podzolice se identifică
intrazional tipul de rendzină levigată;
b)cernoziomul se identifică spre zona joasă,.de câmpie prin
tipurile:cernoziom carbonatat şi dicarbonatat.
Solurile intrazonale sunt reprezentate de solurile aluviale şi coluviale.
Ca zone degradate se menţionează asociaţii de soluri ravene,alunecări de
teren la limita estică a dealului Holm,precum şi în zona Pârâului Halm.

7.RESURSELE MINERALE exploatate de localnici sunt cu deosebire gresia

(piatra de construcţie)în zăcăminte
decopertate(Boscoteni,Rădeni,Storeşti),nisipul din albia pârâului Varniţa,Pîrîul
Halm;argila (HUMA)folosită de localnici la confecţionarea cărămizilor,chirpicilor
sau la olărit;izvoare slab sulfuroase în zona de pădure-Rădeni,neexploatate.

8.REŢEAUA HIDROGRAFICĂ a comunei este reprezentată prin izvoarele

spontane,pâraie,iazuri.
 Din punct de vedere hidrologic,apele de pe teritoriul comunei fac parte din
subbazinul Jijia-Miletin.
Toate pâraiele care străbat teritoriul comunei îşi trag apele de sub dealul
Holm cu direcţia de scurgere Est-Nord-Est şi se varsă în Miletin:
a)CIER-ul îşi colectează apele din NE a dealului Holm,străbate satul
Storeşti în direcţia V-E,apoi se îndreaptă spre sud,unindu-se cu alte pâraie(
HUMĂRIA);
b)Humăria îşi are izvoarele tot în partea estică a dealului Holm,străbate pe
direcţia NV şi apoi SE satul Vlădeni,unindu-se cu pârâul CIER în punctul
Cărămidărie(Frumuşica);
c)Sauca,afluent al noului pârâu format, în vale cu o 100m de punctul de
confluenţă al CIER -ului cu Humăria.
Pe cursul acestui pârâu s-a format iazul SAUCA (2ha).După contopirea
acestor trei cursuri de ape,pârâul sub denumirea de SAUCA,ocoleşte Frumuşica
prin partea sudică,apoi prin locul numit Bahna se îndreaptă spre nord,pentru a se
uni cu Cordunul pe teritoriul comunei Flămânzi;
d)VARNIŢA îşi adună apele tot din zona dealului HALM,străbate satul
Boscoteni,continuându-şi cursul pe teritoriul comunei Deleni,jud. Iaşi;
e)PÂRÂUL HALM ,îşi adună apele din zona pădurii (sub dealul Holm)străbate
satul Rădeni,îşi continuă cursul spre S.,unindu-se cu Varniţa în zona Deleni.
Pâraiele au albii adânci de trei şi şase m, iar eroziunea masivă a versanţilor
şi de talveg antrenează aluviuni grosiere depuse în zona depresionară-Frumuşica.
Alte ape –iazurile-s-au format prin acumulări(BOIA,IVĂŞCOAIA)la est de
satele Frumuşica şi Rădeni.
Acestea au un important rol economic fiind folosite pt. creşterea şi
exploatarea peştelui,precum şi pt. irigaţii.

9.VEGETAŢIA specifică comunei Frumuşica este alcătuită din:

a)Vegetaţia de pădure cu specii din etajul
foioaselor,stejar,carpen,jugastru,ulm,mesteacăn,cedrul, gârniţa,teiul,plopul-în
partea vestică;
b)Vegetaţia de silvo-stepă-spre 300m alt.,vest,unde în afară de
păşune sunt pâlcurile de pădure(Cier)cuplop,mesteacăn,porumbar,măceş,păducel
c)Zona de stepă,partea de S-E,în care se identifică,alături de
pălcuri cu negară,cicoare,schinel,lipan şi vegetaţia de bahnă cu rogozul,piciorul-
cocoşului,papură,stânjenel.
Ca specie floristică deosebită,în zona satului Rădeni au fost identificate
exemplare de PAPUCUL DOAMNEI,pe valea pârâului Varniţa.

10.ORGANIZAREA ADMINISRATIV-TERITORIALĂ
 Ca unitate administrativă ,comuna Frumuşica este cunoscută din anul 1927
din componenţa ei făcând satele:Boscoteni,Rădeni,Frumuşica,Şendreni,Storeşti,
Vladeni.Frumuşica este centrul administrativ al comunei.
Denumirea satelor este în strânsă legătură cu cadrul natural,numele unor
boieri,favoriţii domnilor,sau altor persoane.
Ex:
a)Boscoteni,de la BOSCONI,ţărani săraci care trăiau în bordei sub dealul
împădurit.
b)Vechea denumire-Unsa-dată satului provine de la practicarea
miruitului(unsului)în biserică;
c)Rădeni-de la denumirea vechilor boieri-Rădeanii(atestat ca şi Boscotenii
la 5 oct. 1437);
d)Vlădeni,apare în documente la anul 1430,iar numele provine de la vechea
familie de răzeşi Vlădeana;
e)Storeşti este atestat documentar mai târziu,la 6 mai 1609,iar numele îl
are de la familia de răzeşi Storetel ;
f) Despre satul Şendreni,o informaţie spune că acest nume este de la
Ştefan cel Mare,când portarul Şendrea primeşte în dar de la voievod satul de la
poalele Holmului (DIR.XVIII A.MOLD. vol.II,Bucureşti 1953,pag.210-211) ;
g)Cu privire la Frumuşica,menţionarea în documente s-a făcut mai
târziu(1831) , întemeierea ca târg cu intensă viaţă comercială şi cu legături
strânse cu târgurile Hârlău,Botoşani.Se pare că aşezarea este mai veche,dăinuind
din timpul lui Ştefan cel Mare,care în drumul spre Hârlău avea ca punct de
schimbare a cailor de poştă la Hanul Frumuşica .

11.POPULUŢIA comunei după ultimul recensământ,din 2001 numără 6237

locuitori.
Din totalul populaţiei active ponderea o reprezintă ţăranii,iar în procent de
2% intelectuali,de 3% muncitori în cadrul Agromec,Cooperaţiei de consum,a
comerţului privat.

12.ACTIVITATEA ECONOMICĂ se desfăşoară în sectorul

agricol:gospodării ţărăneşti şi asociaţii(societăţi)agricole înfiinţate după 1990.
Acestea sunt:Societatea agricolă,,Perla SA’’(condusă de ing. Blanaru
Gheorghe),Societatea agricolă,,Podgoria ’’SA. condusă de ing Călinescu D-tru
Asociaţia familială cu profil viticol-Halm-condusă de ing. Micu Ioan;
-în sectorul comercial îşi desfăşoară activitatea 9(nouă)societăţi
comerciale cu caracter privat,cu profil alimentaţie publică,desfacere mărfuri
industriale.
Din numărul total al populaţiei aproximativ 300 de persoane sunt în
şomaj,ca urmare a reducerii activităţii în cadrul Agromec,a cooperaţiei,sau a
absolvenţilor de liceu.O parte din aceşti şomeri provin şi din revenirea unor familii
în sate din ariile urbane ca urmare a restrângerii producţiei
industriale(Hârlău,Botoşani-construcţii,industrie uşoară).

13.FORME ŞI STRUCTURI de asistenţă socială şi medicală.

În satul Frumuşica îşi desfăşoară activitatea un Dispensar uman de
medicină generală şi o farmacie,încadrate cu personal specializat.
Populaţia este deservită şi de un veterinar.

14.COMUNA NU PREZINTĂ ASPECTE DE DEGRADARE

a)-agricole;
b)-menajeră;
c)-transporturi;
d)-utilizări inadecvate ale potenţialului natural;
e) –surse de poluare.

15.CĂI DE COMUNICAŢIE
Frumuşica este aşezată de-a lungul drumului naţional E 58 care leagă
oraşul Hârlău de oraşul Botoşani.
Satele aferente comunei sunt străbătute de drumul judeţean care
leagă comunele Deleni(jud. Iaşi),Frumuşica,Flămânzi.
Din anul 1998 a început construcţia căii ferate Hârlău-
Botoşani,executându-se terasamentul în zona sudică pe teritoriul satului Rădeni cu
direcţia SV-NE.
Lucrarea a continuat prin realizarea viaductului în zona Sauca-
Frumuşica,apoi terasamentul pe o suprafaţă de încă 3 km până la punctul Flămânzi-
Filatura.
Din lipsa fondurilor din 1990 s-au sistat lucrările.