Sunteți pe pagina 1din 5

In cadrul ecosistemelor terestre, vegetatia are un rol deosebit de important,

constituind nivelul la care se realizeaza cele mai complexe schimburi de materie si de


energie Fondul forestier cuprinde 27% din suprafata globului. Activitatea antropica sub
diversele ei forme a produs in decursul timpului modificari profunde ale covorului
vegetal cu consecinte multiple asupra starii de echilibru a mediului inconjurator.
Despadurirea reprezinta totalitatea actiunilor prin care padurile sunt inlaturate
complet de pe anumite suprafete, atat din cauze naturale cat mai ales din cauze
antropice.
Desi sunt cel de-al doilea factor major al cresterii nivelui de gaze cu efect de sera
in atmosfera, dupa arderea combustibililor fosili, despaduririle ocupa un rol minor, chiar
insignifiant in preocuparile statelor lumii. Rata defrisarilor este inegala pe continente.
Nu orice modificare a invelisului vegetal poate fi considerata ca un element de
degradare a mediului. Uneori vegetatia initiala a fost inlocuita cu formatiuni naturale
secundare echilibrate, cu productivitate ridicata (cum ar fi, de exemplu, pajistile
naturale utilizate ca fanete, formate dupa defrisarea padurilor), sau prin culturi agricole,
fara a se provoca o deteriorare a terenurilor respective.
Degradarea vegetatiei se manifesta prin modificari care duc pe de o parte la
scaderea productivitatii ei, iar pe de alta parte la micsorarea rolului ei in mentinerea
echilibrului ecosistemului.
Rata despaduririlor este ridicata mai ales la tropice, unde slaba calitate a solului a dus la
practica defrisarii pentru a face disponibile noi terenuri pentru agricultura.

CAUZELE DESPADURIRILOR
Principala cauza a despaduririlor o constituie expansiunea agricola si cea urbana.
In ultimele doua secole populatia s-a inmultit, fiind din ce in ce mai multa nevoie pentru
spatiu de construit si agricultura.
Cea mai mare parte a padurilor sunt utilizate pentru nevoile economice ale societatii,
fiind exploatate priodic. Padurile actuale poarta si acum urmele indelungatei folosiri
dezordonate, din trecut care a produs modificari substantiale ale structurii si compozitiei
lor floristice. In acest fel s-a produs o scadere a calitatii productive a padurii.
Padurea indeplineste anumite functii in echilibrul mediului inconjurator.Cele mai
importante sunt:
• păstrează şi ameliorează calitatea mediului;
• are rol de reglare a temperaturii
• purifică aerul, fiind sursă de oxigen şi menţine umiditatea acestuia
• participă la circuitul hidrologic
Astfel, se constată clar că funcţiile care privesc echilibrul mediului sunt mai
importante decât rolul de sursă de materii prime pentru activităţile umane. Nevoia de
lemn, defrisarea pentru a face loc terenurilor agricole, drumuri si cai ferate, incendii,
mine, combustibili, sunt toate cauze legate de despadurire.
Probleme apar cand solului nu-i este oferit destul timp de regenerare si agricultura
intensiva duce la degradarea definitiva a acestuia.
Despadurirea poate duce la eroziuni, seceta, pierderea biodiversitatii, datorita
extinctiei speciilor de plante si animale, si creserea canitatii de dioxid de carbon din
atmosfera.
De asemenea exista si cauze naturale ale despaduririlor. De exemplu hazardele
naturale(cutremurele, alunecari de teren, eruptii vulcanice) sau incendiile provocate din
pricina conditiilor climaterice din Australia unde s-au pierdut peste 800.000 hectare de
padure.

EFECTELE DESPADURIRILOR

Frecvent, degradarea antropica a vegetatiei forestiere se manifesta si prin


modificari ale consistentei, ale desimii arborilor. In general in padurile pasunate, sau in
care s-au facut extregeri de arbori, consistenta arboretelor scade. In shimb, in urma
taierii rase a padurii are loc adesea o crestere anormala a acesteia, datorita regenerarii
haotice din lastari. De cele mai multe ori tufarisurile formate ca stadiu de regresie a
padurii au, de asemenea, o densitate foarte ridicata.
Exploatarile irationale duc si la modificari ale conformatiei arborilor, care contribuie la
deprecierea calitatii lemnului. In general arborii proveniti din lastar au o crestere
dezordonata, adesea sunt deformati, curbati la baza.
Odata distrusa padurea, solul, care se acumuleaza in peste 1000 de ani, ar disparea
intr-o singura decada ducand la inundatii considerabile din pricina faptului ca nu mai
exista sol sa acumuleze apa.
Defrisarea padurii ii lasa pe oamenii care traiesc in padure fara adapost si fara hrana,
si duce la disparitia unui stil de viata care a existat neschimbat pentru mii de ani. Insa
efectul cel mai dezastruos pe care l-ar putea avea defrisarea este impactul asupra climei
planetei.
O alta consecinta a defrisarii are legatura cu posibilitatiile stiintifice care ar putea fi
pierdute o data cu padurea. Este estimat ca doar o mica parte din plantele si animalele
care traiesc in padurea ecuatoriala au fost identificate iar majoritatea cercetatorilor sunt
de acord ca acestea ar putea reprezenta cheia descoperiri unor leacuri pentru unele
dintre cele mai mortale bolii cunoscute omului..

SOLUTII IMPOTRIVA DESPADURIRILOR


In primul rand, pentru a stopa despaduririle trebuie luate masuri legislative.
Probabil insa ca cel mai important pas este educarea si informarea acelor oameni a
caror decizii influenteaza direct sau indirect soarta padurilor..
Multe tari au initiat proiecte de impadurire sau reimpadurire pentru a combate
efectele despaduririlor sau pentru a creste cantitatea de lemn disponibil.

In Europa, despaduririle s-au produs lent, dar “moartea padurilor” este aici poluarea.
Taierile, distrugerile irationale, nu conduc numai la pierderea padurilor, ci chiar a unor
pierderi materiale, pierderi de vieti omenesti, cum s-a intamplat in nordul Italiei, unde, din
cauza despaduririlor, inundatiile au avut efecte devastatoare.
BIBLIOGRAFIE:
“DICTIONAR ENCICLOPEDIC BRITANICA”
WWW.ECOMAGAZIN.RO
WWW.REFERATE.RO
WWW.CLOPOTEL.RO

Bratu Andreea Alina


Cls. 11 F.