Sunteți pe pagina 1din 40

„Nu te închina până nu ştii cine–i sfântul!” (Proverbele Românilor, Iuliu A.

Zanne)
„Nimeni să nu ne stăpânescă
în credinţa noastră ortodoxă:
nici un împărat, nici un
ierarh, nici un mincinos „Sau ţara aceasta să fie în
adevăr Românească, sau
sinod, nici altcineva, ci numai nici nu trebuie să fie”.
Unul Dumnezeu, Care atât Mihai EMINESCU
prin El cât şi prin ucenicii Săi
ne–a fost dat nouă”.
Sfântul Marcu al Efesului
Anul III, numărul 45, 16 – 31 august 2010
ISSN: 1843–9179

5 Sfântul Munte Athos / Dohiariu - Mănăstirea lui Alexandru Lăpuşneanu şi a Mitropolitului Theofan
CUPRINS: preţ: 5 lei
ROMÂNIA SUB ASEDIUL PROSTIEI / CONTRA-ATAC / Nae Ionescu: ZECE CUVINTE PENTRU
Alina Glod: Adrian Botez: XVI. SCHIŢĂ ISTORICĂ A DUMNEZEIASCA PRONIE pagina 24 /
ROMÂNIA, CĂSUŢA ÎN CARE ACTUALITATEA ROMÂNEASCĂ PE FILOSOFIEI RELIGIEI pagina 18 Sfântul Iustin:
LOCUIEŞTE UN ELEFANT... pagina 2 PUNCTE pagina 9 ICOANA DIN ADÂNC / BISERICA ŞI STATUL pagina 28
ATENTAT LA SIGURANŢA NAŢIONALĂ / JURNAL DE FRONT / Ioan Gându: SABIA DE FOC /
COMUNICAT - Centrul European de Theodor Codreanu: MEMORIA LUMINII (V). CREDINŢĂ, Oliveira Salazar:
Studii Covasna – Harghita pagina O NOUĂ STAFIE A „CORECTITUDINII ŞTIINŢĂ ŞI CONŞTIINŢĂ pagina 20 CUM SE RIDICĂ UN STAT pagina 32 /
3 / DISCRIMINAREA ÎMPOTRIVA POLITICE” pagina 12
MINORITĂŢII NAŢIONALE MAGHIARE GYRUL / Inedit: Dan Botta:
DIN ROMÂNIA pagina 4 OGLINDA VREMII / BALADA GRĂNICERULUI CU PRIMATUL ECONOMICULUI pagina 39
Florin Stuparu: FULGERE PE UMERI pagina 23
Centrul European de Studii HAIDUCI–M–AŞ ŞI N–AM CUI... /
Covasna – Harghita: PROOROCIILE APOCALIPSEI pagina 16 CETATEA CREŞTINĂ / HAIDUCI AI NEAMULUI ROMÂNESC
APEL pagina 8 CURS DE FILOSOFIE A RELIGIEI / Fericitul Theodorit: pagina 40

Înţelegem prin oceanografie ortodoxă o preocupare permanentă, vitală pentru înţelegerea lumii înconjurătoare, de la aspectele ei cotidiene, prozaice şi până la gesturile complexe, tainice, religioase; în acelaşi timp este o luare de poziţie,
o valorificare a lumii din perspectivă ortodoxă. Nu am anunţat–o ca pe o ştiinţă, nu temându–ne de rigoarea disciplinelor ştiinţifice, ci pentru că dorim ca oceanografia ortodoxă să fie un mod de a aprecia tot ce ne conţine; pe de altă parte,
o vedem ca pe o înlesnire a accesului la înţelesurile lumii româneşti – implicit, ortodoxe – nu ca la un fişier bibliografic ci ca la o părtăşie la viaţă, ca un răspuns la permanenta provocare a transcendentului în imediat. Aceasta presupune
existenţa apriorică a unui fel ortodox de a vedea lumea. Astfel, oceanografia ortodoxă înseamnă receptarea spiritului vremii prin folosirea unui anumit mod de interpretare şi totodată încercarea de a construi un mod de interpretare.
Alina GLOD

ROMÂNIA, CĂSUŢA ÎN CARE


LOCUIEŞTE UN ELEFANT...

Î
n timp ce Preşedintele pocneşte cheltuielilor cu pensiile, ci în scăderea dra- poate face oare ceva? Răspunsul poate fi da fiscal privind veniturile persoanelor ce des-
cetăţenii ţării, mai ales pe aceia matică a numărului de angajaţi, ponderea sau nu în funcţie de oprirea sau continua- făşoară activităţi independente3 a condus
care au avut neobrăzarea să-i cea- salariaţilor în numărul de pensionari fiind rea păstrării actualului guvern. Astfel, lipsa la dezorientarea acestei categorii a popula-
ră şi socoteală pentru dezastrul în de numai 0,8 în 2009. În fond, problema de măsuri în planul politicilor de susţinere ţiei, aceştia trebuind să depună declaraţiile
care a adus ţara şi pe deasupra, aceştia nici „elefantului” fiind lipsa de măsuri de sti- şi încurajare a economiei îşi va arăta „colţii” şi să achite impozitele aferente într-un ter-
măcar nu au vrut să-l voteze a doua oară, mulare a economiei şi proasta distribuire a cât de curând. Spre sfârşitul anului 2010, men extrem de redus, iar funcţionarii pu-
România se zbate în criză, la fel de murda- fondurilor existente, căci deşi se ştie că sala- mai bine de 800000 de români şi-ar putea blici nu au fost capabili să dea lămuririle
ră, săracă şi bolnavă ca de obicei. Una din- riile bugetare sunt extreme de scăzute, cel căuta un loc de muncă, numai în acest an necesare modului de aplicare a respective-
tre problemele ei cele mai spinoase la puţin la nivelul salariaţilor de rând, fondul disponibilizările din mediul bugetar vor fi lor norme. Şi tot la acest capitol de incon-
această oră fiind sistemul bugetar. Compa- total de salarii publice în România repre- de 67 de mii de bugetari şi din mediul pri- sistenţe şi aberaţii legislative, noua lege a
rat cu un elefant, sistemul bugetar din Ro- zintă 33% din veniturile bugetare şi nu mai vat de aproximativ 48 de mii de angajaţi, salarizării unitare, care va fi aplicată de la 1
mânia pare să dea serioase bătăi de cap puţin de 10,6% din PIB. Întrebarea legiti- potrivit calculelor Ministerului de Finanţe, ianuarie 2011, va lua bani din salariul cel
guvernanţilor. Şi dacă Sebastian Vlădescu mă este: unde se află de fapt „grosul” bani- iar rata şomajului va ajunge la 8,5%. Toto- mai mic şi va adăuga la cel mai mare, sala-
nu ştie ce să facă cu „elefantul”, Consiliul lor? Şi dacă răspundem: la vârful pirami- dată, semnalele trimise investitorilor pri- riul minim urmând să fie redus la 640 lei
Fiscal1 sfătuieşte ca sistemul bugetar să fie dei instituţionale, indiferent de instituţie, vind situaţia economiei româneşti nu fac să (de la 705 lei), iar salariul maxim va fi de 15
trecut la un regim de…normalizare…adi- atunci este clar despre a cărui restructurare se îmbunătăţească prognozele nici pentru ori (şi nu de 12 ori, cât era prevăzut în pro-
că în primul rând să fie eliminate excepţiile şi eficienţă ar trebui să vorbim! Astfel, ana- anul viitor, angajările vor întârzia să apară iectul iniţial) mai mare decât salariul mi-
de la impozitare, să fie lărgită baza de im- lizând problema sistemului bugetar din şi investiţiile vor fi din ce în ce mai limitate, nim. În plus, guvernanţii continuă să arun-
pozitare şi toată lumea să-şi plătească obli- România ar trebui să vedem cel puţin două pe fondul lipsei de măsuri active care să sti- ce minciună şi praf în ochi, când afirmă că
gaţiile. În viziunea acestui consiliu, evaziu- abordări integrate: 1. Conceperea unui sis- muleze consumul şi degringoladei privind anul viitor vor fi majorări salariale, căci po-
nea fiscală din România este mai degrabă tem bugetar minimalist care să se confor- nivelul principalelor impozite şi taxe trivit noi legi a salarizării unitare, salariile
promovată de lege, decât sută la sută ilicită, meze în mai mare măsură veniturilor bu- (TVA-ul, cota unică etc.). Astfel, producă- cuprinse între 600 şi 800 lei vor creşte din
aşa cum se vorbeşte. Deci, printre soluţii se getare şi 2. Proiectarea unui sistem bugetar torii se vor vedea în situaţia restrângerii 2011 cu doar 20%, în timp ce salariile mai
prefigurează: eliminarea excepţiilor şi creş- care să răspundă cerinţelor actuale şi vii- capacităţilor de producţie şi implicit a con- mari, de până la 2000 lei vor fi majorate cu
terea bazei de impozitare, simplificarea sis- toare ale societăţii româneşti (ex. Un stat cedierii angajaţilor, reducându-se atât nu- doar 1%, aplicate fiind la schilodirea abuzi-
temului de taxe, alinierea impozitelor pe cu un sistem educaţional şi de sănătate mărul cât şi plaja de opţiuni în ceea ce pri- vă a salariilor de 25% şi nu la salariile ante-
avere la standarde europene (creşterea im- adus la nivel european şi cu un aparat bu- veşte locurile de muncă. Unul dintre as- rioare acestei tăieri, aşa cum este de altfel
getar funcţionăresc, într-adevăr redus la pectele defavorabile în restabilirea încrede-
www.axa.info.ro

pozitelor pe stocul de avere), creşterea ve- normal. Practic în 2011, salariile bugetari-
niturilor nefiscale şi elaborarea unei strate- nivelul necesităţilor din sistem, un stat cu o rii oamenilor de afaceri este, pe lângă situa- lor vor fi mult mai mici decât cele de la în-
gii coerente de management a datoriei pu- infrastructură modernă şi cu cel puţin ţia delicată a cofinanţării, şi situaţia credită- ceputul anului 2009. În acest context, al
blice. De asemenea, Consiliul Fiscal nu două trei ramuri ale economiei foarte bine rii bancare la toate nivelurile. În loc să susţi- modificărilor legislative, mai ales a celor cu
consideră oportună pentru perioada vii- dezvoltate). Problemele grave apărute în nă redresarea economiei, băncile, asemeni impact asupra bugetelor companiilor şi po-
toare o relaxarea fiscală, datorită faptului ultima perioadă în spitalele din România guvernanţilor, îşi transferă integral costu- pulaţiei, cuvântul de ordine ar trebui să fie
că, pe de o parte, trebuie îndeplinită ţinta (ex. Incendiul de la maternitatea Giuleşti, rile crizei asupra firmelor şi populaţiei.
stabilitatea, iar orice modificare legislativă
de deficit bugetar, iar, pe de altă parte, cazuri aparente de neglijenţă etc.) se dato- Astfel, deşi BNR a păstrat încă din mai
rata dobânzii de referinţă la 6,25%, băncile să fie dezbătută atât de mediul social cât şi
această diminuare nu va avea nici un efect rează în principal supranormării, lipsei de
fonduri şi economiei de fonduri acolo unde comerciale au majorat în iunie costul credi- de Parlament şi să se producă la cel puţin
asupra scăderii preţurilor. Consiliul Fiscal câţiva ani şi în nici un caz lunar sau zilnic
consideră că s-ar putea reduce povara fisca- nu este cazul – într-un cuvânt, un manage- telor de consum în lei în medie cu 0,6
ment extreme de prost. Aceleaşi trei ele- puncte, crescând totodată dobânda anuală precum este în România. Unul dintre fac-
lă asupra cetăţenilor prin reducerea contri- tori favorizanţi ai stabilităţii legislative este
buţiilor sociale2, aflate la un prag foarte ri- mente se regăsesc la nivelul întregului apa- efectivă la noile credite, potrivit datelor
rat bugetar, iar eşecurile nu întârzie şi nu BNR. În aceste condiţii, pe fondul aşteptă- proiectarea multianuală a bugetului de stat
dicat comparativ cu nivelul mediu euro- şi nu elaborarea anuală, suprarealistă şi
vor întârzia să apară. Stabilitatea şi perfor- rilor de creştere a inflaţiei în perioada vii-
pean. Totodată, pe lângă faptul că Româ- toare, situaţia creditării în România nu se deci supusă frecvent rectificărilor bugetare.
manţa nu apar niciodată cu zero lei, indife-
nia se află în situaţia unei atrageri dezas- va putea relansa. Mai mult, din cauza actu- Fireşte că o programare bugetară multia-
rent despre care domeniu sau palier insti-
truoase a fondurilor europene (fiind singu- tuţional vorbim. Reducerea strictă a chel- alelor „tăieri” bugetare şi concedierilor, nu- nuală ar încurca planurile multor politici-
rul stat membru dintre cele zece ţări care tuielilor bugetare la nivelul veniturilor, mărul restanţierilor în privinţa rambursă- eni de Dâmboviţa în sensul că ar lăsa puţi-
au aderat după 2004 aflată în poziţia de adică un buget care să limiteze aparatul bu- rii creditelor bancare va creşte începând ne marje de manevră pentru incertitudini
plătitor net la bugetul comunitar, cu un getar nediscriminatoriu, printr-o nivelare din toamnă, îngrijorător fiind numărul şi corupţie şi probabil că ar fi foarte dificil
sold negativ de 455,9 milioane euro în pe- a tuturor micrositemelor, chiar şi acolo mare de persoane ce au cel puţin un credit să spui după aceea că n-ai ştiut cât ţi-e „pla-
rioada 2007-2009), este şi „beneficiara” unde nu este cazul (ex. educaţie, sănătate), (aproximativ 4,5 milioane persoane), de- puma” bugetară, ba mai mult, ar fi fost greu
unui sistem de pensii complet dezechili- nu poate duce decât la dezastru. Singurele păşind numărul de salariaţi ai României. să afirmi că, după 6 ani de guvernare, „o
brat. Astfel, la nivelul UE, România ocupă reduceri de fonduri ar trebui să se facă aco- Astfel, pe lângă instabilitatea fiscală se poa- ţară care se împrumută ca să plătească sala-
unul dintre locurile fruntaşe în privinţa ra- lo unde a apărut risipa şi corupţia…adică te adăuga şi una bancară, începând cu riile şi pensiile este o ţară de mâna a doua”...
portului dintre cheltuielile cu pensiile şi în principal în ministere, însă sistemul poli- toamna anului 2010. Nu este de mirare că şi dacă ar fi adevărat4, oare cum sunt cei
veniturile bugetare, reprezentând conform tic sau mai bine spus clientelismul politic, firmele, de cele mai multe ori, caută eluda- care ne conduc...de a câta mână??? g
specialiştilor, 36,8% din veniturile bugeta- extins până la vârful tuturor organismelor rea legii, căci orice modificare nefavorabilă 3
Potrivit noilor modificări legislative, românii care
re în 2009, deşi dinamica numărului de statului, exact aceste două aspecte nu este a fiscalităţii (impozite locale enorme, cele obţin venituri numai din activităţi independente
pensionari a avut clar o tendinţă descen- capabil să le elimine sau măcar să le norma- mai mari contribuţii sociale din UE, TVA (PFA, drepturi de autor, convenţie civilă) vor fi ne-
dentă reducându-se de la 6,2 milioane lizeze. Atunci oare despre ce reformă este foarte ridicat) este percepută ca un abuz voiţi să plătească lunar 0,5% din venituri la ANO-
pensionari în 2004 la 5,68 milioane în FM, 10,5% din venituri la Casa Naţională de
vorba? Singura reformă care trebuie făcută care conduce la răspunsuri tot la fel abuzi- Pensii, 0,85% la Casa Naţională de Sănătate (acest
2009. De remarcat că România ocupă este aceea…ca „elefantului” (metafora ve din partea firmelor, care caută măsuri ultim procent nu este însă obligatoriu, decât pen-
penultimul loc în UE privind cheltuielile domnului Vlădescu) să-i fie extirpată tu- extreme de supravieţuire. Astfel, îngrijorări tru cei ce-şi doresc concedii medicale) şi alţi 5,5%
cu asistenţa socială (incluzând pensiile), cu moarea portocalie, de trei ori cât pârlitul de produce şi înlocuirea de la 1 octombrie a din venitul net tot la sistemul de  sănătate, însă
13,5% din PIB, iar problema consider că se această contribuţie se va plăti anual sau trimestrial.
elefant, astfel încât acesta întorcându-se să impozitului minim introdus în 2009 (ce a
regăseşte nu în numărul pensionarilor şi a
4
De altfel o minciună, căci ţara nu s-a împru-
nu mai dărâme toţi pereţii fragili ai căsuţei condus la închiderea a peste 200000 de fir- mutat pentru plata salariilor şi a pensiilor, ci
1
Consiliul Fiscal este o autoritate compusă din (economia României) în care locuieşte. me) cu un impozit forfetar. Antreprenorii pentru acoperirea greşelilor grave de guver-
cinci membri cu experienţă în domeniul politicilor Probabil că după extirparea tumorii se va sunt pe bună dreptate îngrijoraţi, neştiind nare!!! Doar în caz excepţional şi cu acordul
macroeconomice şi bugetare, care va sprijini acti- vedea că „elefantul” nu a mâncat de luni în ce măsură noul impozit le va afecta afa- creditorilor (Comisia Europeană şi FMI etc.),
vitatea Guvernului şi a Parlamentului în procesul o parte din împrumut a fost direcţionat către
de elaborare şi derulare a politicilor fiscal-bugetare. bune, că este slab-mort şi că-i mai trebuie şi cerea, căci guvernul nu a dat nici un fel de
bugetul de stat, marea majoritate fiind direcţi-
2
Politică care deja s-a implementat în multe din perfuzii, însă cine va fi oare chirurgul? Şi ce lămuriri privind modalităţile de calcul a onată către BNR pentru susţinerea cursului de
noile state membre din regiune, scopul fiind re- se va putea face ca, odată slăbiţi puternic, noului impozit. Tot la capitolul spaime şi schimb, acoperirea deficitelor balanţei de plăţi
ducerea impactului crizei asupra angajării. pereţii casei să fie reconsolidaţi? Se mai îngrijorări, ultimele modificări ale codului şi stabilizarea rezervelor valutare ale României.

2 www.axa.info.ro
ATENTAT
LA SIGURANŢA NAŢIONALĂ
Raportul mincinos şi criminal al maghiarimii înaintat către ONU
în sesiunea 2-27 august 2010 în vederea dezintegrării României
în care se arată ultima încercare a maghiarimii de a rupe o parte din teritoriul României; tot de aici mai reiese
şi incompetenţa şi complicitatea conducătorilor statului român referitoare la integritatea teritorială a României

www.forumharghitacovasna.ro
CONSILIUL DIRECTOR AL FORUMULUI CIVIC AL ROMÂNILOR DIN COVASNA,
HARGHITA ŞI MUREŞ, PRINTR-UN COMUNICAT TRANSMIS ÎN DATA DE 9
AUGUST A.C. ŞI-A EXPRIMAT PUNCTUL DE VEDERE FAŢĂ DE INCLUDEREA PE
AGENDA CELEI DE A 77-A SESIUNI A COMITETULUI ONU PENTRU ELIMINAREA
DISCRIMINĂRII RASIALE, REUNIUNE CARE A AVUT LOC LA GENEVA, ÎN PERIOADA
2 – 27 AUGUST 2010, A RAPORTULUI INTITULAT „DISCRIMINAREA ÎMPOTRIVA
MINORITĂŢII NAŢIONALE MAGHIARE ÎN ROMÂNIA”, DOCUMENT ÎNTOCMIT DE
ASOCIAŢIA PRO REGIO SICULORUM (ANTAL ÁRPÁD), COMITETUL DE INIŢIATIVA
BOLYAI (DR. PÉTER HANTZ) ŞI CONSILIUL NAŢIONAL AL MAGHIARILOR DIN
TRANSILVANIA (ZSOLT SZILÁYI).
REDĂM MAI JOS COMUNICATUL FORUMULUI CIVIC AL ROMÂNILOR DIN
COVASNA, HARGHITA ŞI MUREŞ ŞI CONŢINUTUL RAPORTULUI ADRESAT
COMITETULUI ONU PENTRU ELIMINAREA DISCRIMINĂRII RASIALE ÎNTOCMIT
DE CĂTRE ASOCIAŢIA PRO REGIO SICULORUM (ANTAL ÁRPÁD), COMITETUL
DE INIŢIATIVA BOLYAI (DR. PÉTER HANTZ) ŞI CONSILIUL NAŢIONAL AL
MAGHIARILOR DIN TRANSILVANIA (ZSOLT SZILÁYI):

Comunicat
AL FORUMULUI CIVIC AL ROMÂNILOR
DIN COVASNA, HARGHITA ŞI MUREŞ

C
onsiliul Director al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş a aflat cu surprindere că
pe agenda celei de a 77-a Sesiuni a Comitetului ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale, reuniune

Centrul European de Studii COVASNA – HARGHITA


care are loc la Geneva, în perioada 2 – 27 august 2010, din cele 11 puncte la ordinea de zi privind discrimi-
nările rasiale la nivel mondial unul vizează raportul intitulat „Discriminarea împotriva minorităţii naţionale
maghiare în România”, document întocmit de Asociaţia Pro Regio Siculorum (Antal Árpád), Comitetul de Iniţiativa Bo-
lyai (Dr. Péter Hantz) şi Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania (Zsolt Sziláyi).
Simpla lecturare a acestui raport vădeşte caracterul mincinos menit să aducă o gravă atingere credibilităţii României.
Documentul denaturează, într-un mod grosolan, realităţile privind drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţi-
onale din România, realităţi care depăşesc standardele europene şi internaţionale în materie.
Faptul că printre semnatarii documentului menţionat sunt şi lideri ai UDMR denotă că formaţiunea etnică maghiară
care guvernează România nu este străină de acest demers îndreptat împotriva statului român. Aceasta impune ca Preşe-
dintele României şi Prim ministrul Guvernului român să solicite UDMR-ului, sub sancţiunea scoaterii de la guvernare,
să-şi clarifice poziţia în această problemă gravă. Este încă un prilej pentru persoanele care ocupă funcţii de autoritate în
statul român să probeze responsabilităţile constituţionale ce le revin, iar pentru UDMR loialitatea faţă de România.
Solicităm Ministerului Afacerilor Externe să prevină intoxicarea organismelor internaţionale, prin acest demers min-
cinos, prin prezentarea, în spiritul adevărului, a unei poziţii ferme şi argumentate a statului român şi să informeze opinia
publică cu privire la rezultatul dezbaterilor.
Având în vedere că prin acest nou demers se urmăreşte internaţionalizarea falsei teme a discriminării maghiarilor din
România şi denigrarea statului român cerem partidelor politice, societăţii civile şi mass-mediei să devoaleze falsitatea şi
reaua credinţă a iniţiatorilor raportului. Documentul poate fi consultat pe adresele de internet a Agenţiei de ştiri Romani-
an Global News (www.rgnpress.ro) şi a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (www.forumharghi-
tacovasna.ro).
Reamintind că, în data de 14 august 2010, în programul celei de a X-a ediţii a Universităţii de Vară de la Izvorul Mure-
şului vor fi dezbătute temele Problematica comunităţilor româneşti din ţară care trăiesc în medii multietnice şi pluriconfesionale
în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş; Ce fac autorităţile locale? Ce face statul român? Segregarea etnică factor de instabilitate.
Problematica romano-catolicilor din Moldova. Este identitatea o marfă? În folosul cui?, invităm şi pe această cale reprezentanţii
Administraţiei Prezidenţiale şi ai Guvernului României să-şi exprime punctele de vedere faţă de aceste probleme priori-
tare ale societăţii româneşti.
Biroul de presă al FCRCHM

www.axa.info.ro 3
ATENTAT LA SIGURANŢA NAŢIONALĂ Raportul mincinos şi criminal al maghiarimii înaintat către ONU
în sesiunea 2-27 august 2010 în vederea dezintegrării României
Discriminarea împotriva minorităţii
naţionale maghiare din România
A) TENTATIVE DE A 1. UDMR-ul, organizaţia care re- a ajuns într-un punct mort şi nici până în sunt redactate doar în limba română.
prezintă comunitatea maghiară în Par- ziua de azi nu a fost întocmit vreun raport. - în aşa-numitele instituţii deconcen-
DEZBINA COMUNITATEA lamentul României, a dat glas, încă de la 8. 30 de administraţii locale secuieşti trate din administraţia centrală, funcţi-
MAGHIARĂ DIN ŢINUTUL înfiinţarea sa, din 1990, solicitărilor ma- au iniţiat referendumuri locale pentru onarii vorbesc numai limba română.
SECUIESC ghiarilor de a obţine autonomia, specifi- ca prin intermediul asocierii voluntare Amânarea procesului de descentraliza-
când formele legale ale acesteia precum a aşezărilor respective să fie creată regi- re administrativă este o consecinţă directă
Preambul

D
şi tipurile variate ale auto-guvernării co- unea administrativă „Ţinutul Secuiesc” a principiului„statului naţional centralizat”.
in punct de vedere geo- munităţii. Declaraţia de la Cluj-Napoca, care urma să se bucure de un statut ju- Sistemul administrativ român este
grafic, Ţinutul Secuiesc semnată pe 24 octombrie 1992 formu- ridic special. ...(n.n. posibil „Hotărârile încă extrem de centralizat. În cazul
istoric se află în Ardeal, lează, în mod expres, aceste solicitări. de organizare ale referendumurilor”) au unor servicii publice, cum ar fi învă-
în România. Se întinde 2. Cu ocazia admiterii României în fost anulate, fără excepţie, de către pre- ţământul, cultura, ocuparea forţei de
pe aproximativ 12.000 kilometri pătraţi Consiliul Europei ( 26 august 1993), fecţi.(în 2006-2007) muncă, ajutorul social(?), ordinea pu-
şi are o populaţie de aproape un milion UDMR-ul a prezentat Adunării Par- 9. În anul 2007, mai mult de 210 000 blică şi controlul asupra activităţilor
de locuitori, din care mai mult de trei lamentare a Consiliului Europei un de votanţi din Ţinutul Secuiesc au votat economice, cele mai multe competenţe
sferturi sunt de etnie maghiară. De-a memorandum prin care afirma, în mod pentru autonomia teritorială a regiunii. administrative nu au fost transferate
lungul secolelor, Ţinutul Secuiesc a evo- repetat, dreptul justificat al comunităţii 10. Pe de o parte, datorită măsuri- organelor alese ci instituţiilor decon-
luat într-o regiune omogenă, unitară sub maghiare din România de a se bucura lor luate în ultimii 5 ani, atât de către centrate conduse de directori executivi
toate aspectele: geografic, istoric, econo- de auto-determinare internă şi, totoda- Guvernul cât şi de Parlamentul Româ- numiţi în funcţie de oficiali ai statului
mic, cultural şi politic. Cu toate acestea, tă, solicita recunoaşterea faptului că ma- niei, dreptul de a folosi limba maternă din administraţia centrală. În ce priveş-
în sec. XX, au avut loc câteva schimbări ghiarii reprezintă o entitate constitutivă în învăţământ şi în administraţia locală te deciziile lor şi practicile de manage-
majore, teritoriul Ţinutului Secuiesc fi- a statului român. Cu acest prilej, opinia a fost consolidat. Pe de altă parte, chiar ment, aceşti directori reprezintă, cel
ind ciuntit. Actualmente, întregul teri- Consiliului Europei(nr.176/1993) a dacă oamenii au dreptul să-şi foloseas- mai adesea, interesele statului român,
toriu al judeţelor Covasna şi Harghita, fost făcută publică iar România şi-a că limba maternă la tribunal, judecăto- garantând că aceste interese prevalează
precum şi o parte semnificativă a jude- asumat responsabilitatea deplină de a rii din unele localităţi îi împiedică să-şi în faţa intereselor comunităţilor locale.
ţului Mureş sunt locuite de către secui, respecta recomandările formulate în exercite acest drept.
în vreme ce unele aşezări maghiare au acel document. Cu toate acestea, nici
fost excluse din aceste judeţe. Sub aspect până în ziua de azi n-a fost elaborat un
Cel mai important obiectiv, în ur- Reprezentarea etnică
mătorii ani, va fi recunoaşterea, în plan disproporţionată
istoric, începând cu sec. XIII, organi- cadru legal menit să implementeze au- legislativ, a drepturilor colective şi im-
zarea teritorială a secuilor a constat în tonomia comunităţii maghiare. plementarea acestora. din cadrul birourilor
aşa-numitele „scaune”. Astfel, scaunele 3. În toamna anului 1993(14 noiem- Acest memorandum îşi propune să regionale ale
Marosszek, Udvarhelyszek, Csikszek, brie) UDMR-ul a înaintat Parlamentu-
Gyergyoszek, Kaszonszek, Sepsiszek, lui României propriul său proiect legis-
facă încă un pas ferm, mai departe, în administraţiei centrale
P
vederea atingerii obiectivelor propuse. revalenţa intereselor statului na-
Kezdiszek, Orbaiszek şi Bardocz-Mi- lativ privind minorităţile naţionale şi Acest memorandum afirmă că puterni-
klosvarszek au format, împreună, Ţinu- comunităţile autonome. Acest proiect ţional român asupra intereselor
ca comunitate maghiară din România comunităţilor locale poate fi observată
tul Secuiesc istoric. Întocmai ca în cazul de lege prezenta un model de auto-gu- (1,5 milioane), incluzându-i pe secuii
scaunelor săseşti din Ardeal, autonomia vernare pe trei nivele şi anume : nivelul cel mai bine în numirea directorilor exe-
care reprezintă majoritatea absolută în
www.axa.info.ro

scaunelor secuieşti presupunea/însemna autonomiei culturale, nivelul autono- cutivi la deconcentrate. În timp ce popu-
Ţinutul Secuiesc, nu doreşte să renunţe laţia maghiară din regiune este în pro-
o auto-guvernare, adică o structură ad- miei locale cu statut special şi al treilea,
ministrativă şi socială proprie, specifică, nici la pământul ei natal, nici la identi- porţie de 80%, procentul funcţionarilor
nivelul autonomiei teritoriale regionale. tatea ei comunitară specifică. Maghiarii
drepturi speciale şi statut juridic special, Majoritatea română din Parlament nu a maghiari numiţi în funcţii este sub 20%.
incluzând scutirea de taxe. Sistemul de sunt majoritari în două judeţe, respec-
votat acest proiect de lege, justificându- tiv Harghita(84,6%) şi Covasna(73,79)
organizare scăunală a fost abolit dar cu şi gestul prin caracterul neconstituţio-
şi sunt prezenţi în număr semnificativ Discriminarea existentă în
toate acestea, şi în ciuda celor aproape 50 nal, chipurile, al documentului. economie şi privitoare la
de ani de opresiune cruntă a regimului în Mureş(39,30%). Maghiarii sunt ma-
4. Încercarea UDMR-ului de a in-
totalitarist comunist, identitatea emble- troduce în Constituţia României -cu joritari(76,24%) în Ţinutul Secuiesc. bugetul de stat
E
matică a secuilor nu s-a pierdut iar efor- ocazia modificării acesteia din 2003- şi Probleme în Ţinutul Secuiesc: fac- ste demonstrabil faptul că atunci
turile acestora, generaţie după generaţie, drepturile minorităţilor la autonomie tori care pun în pericol dezvoltarea lui când UDMR-ul participă la gu-
de a obţine autonomia, au continuat. culturală şi teritorială a eşuat. regională unitară(?) şi identitatea speci- vernare, sprijinul financiar şi alocările de
În prezent, potrivit practicii legislative 5. CNMA (Consiliul Naţional al fică a locuitorilor săi. buget pentru judeţele secuieşti sporesc.
europene, ar fi posibil, din nou, ca Ţi- Maghiarilor din Ardeal) a fost înfiin- 20 de ani după schimbarea de regim, Totuşi, dacă UDMR-ul se află în opo-
nutului Secuiesc să i se acorde un statut ţată la data de 15 decembrie 2003, ca care a atras după sine/a determinat înfi- ziţie, ceea ce s-a întâmplat vreme de mai
juridic special. În orice caz, hotărârea de o mişcare parţial civică, parţial politică, inţarea instituţiilor democratice şi insti- mult de un deceniu, politica de izolare a
a distruge identitatea secuilor încă există având drept obiectiv exprimarea susţi- tuirea statului de drept, există încă nu- Ţinutului Secuiesc îşi reia avântul. Fon-
şi se manifestă, fie într-o manieră direc- nerii sociale pe plan larg a formelor de meroşi factori care împiedică înflorirea durile menite să sprijine sistemul insti-
tă, vizibilă, fie într-una mai voalată. autonomie preconizate de către comu- economică, socială, politică a Ţinutului tuţiilor culturale şi sociale din secuime
Începând cu schimbarea de regim nitatea maghiară. Secuiesc şi emanciparea locuitorilor săi. sunt reduse la un nivel la care funcţio-
din 1989, comunitatea maghiară din 6. În 2004, Parlamentul României a narea lor normală nu mai poate fi asigu-
România a dus o luptă continuă pentru respins proiectul de statut privind auto- Obstacole instituţionale rată. Pe lângă aceasta, alocările de buget
obţinerea de drepturi egale, depline, si- nomia teritorială a Ţinutului Secuiesc, în folosirea limbii pentru investiţiile în derulare continuă
milare celor de care se bucură românii, declarându-l neconstituţional(2004). să se diminueze în mod constant.
ca majoritari. Mijloacele la care a ape- 7. În 2004, UDMR-ul a elaborat un materne
lat comunitatea maghiară în vederea
atingerii obiectivelor sale au fost întot-
deauna democratice şi exclusiv paşnice
proiect de lege privind Statutul Legal al
Minorităţilor Naţionale, care a fost salu-
tat/aplaudat chiar şi de către Comisia de
C u toate că legislaţia în vigoare,
care guvernează diverse dome-
nii ale sferei publice, permite persoane-
Întârzieri în procesul
de dezvoltare a
şi legale. Potrivit liderilor comunităţii la Veneţia. Guvernul României a sprijinit lor aparţinând minorităţilor naţionale infrastructurii
maghiare, soluţia ar fi înfiinţarea unui
cadru legal care să garanteze introduce-
rea unor forme diverse ale autonomiei
proiectul, subliniind/evidenţiind cadrul
legal al autonomiei culturale care urma să
fie garantat comunităţilor minoritare iar
să-şi folosească limba maternă, limba
maghiară - care este limba maternă a
populaţiei majoritare din Ţinutul Se-
D ezvoltarea infrastructurii Ţinu-
tului Secuiesc se face într-un
ritm voit lent iar în unele cazuri, este
comunităţii, pe baza principiului auto- în 2005 l-a înaintat Parlamentului. Oda- cuiesc - încă este considerată ca având neglijată cu totul. În schimb, alte regiuni
determinării interne. În procesul de ob- tă ajuns acest document în Parlament, un statut inferior limbii române. mai puţin dezvoltate, în special Moldo-
ţinere a autonomiei, cei mai importanţi diverse comitete/comisii permanente au - documentele oficiale publicate de că- va sau partea sudică a României experi-
paşi făcuţi în ultimii 20 de ani de demo- primit sarcina de a-l revizui. Totuşi,„mun- tre autorităţile statului(cum ar fi institu- mentează o dezvoltare rapidă. În confor-
cratizare lentă au fost următorii: ca” acestora vizavi de documentul în cauză ţiile administrative şi cele de învăţământ) mitate cu practica politică tradiţională,
4 www.axa.info.ro
Raportul mincinos şi criminal al
maghiarimii înaintat către ONU
în sesiunea 2-27 august 2010 în
vederea dezintegrării României

transferul alocaţiilor bugetare pentru Întârzieri în restituirea fost agresaţi verbal şi fizic, pentru singu- dividuale şi colective ale cetăţenilor din
dezvoltarea infrastructurii ar trebui să proprietăţilor private rul motiv că au vorbit, public, în limba Uniunea Europeană, inclusiv protecţia
fie perceput/considerat drept răsplată/ maghiară. Este inacceptabil ca cineva să identităţii lor comunitare, dreptul la au-
recompensă pentru comportamentul confiscate fie victima unor violenţe pentru faptul to-guvernare şi auto-determinare inter-
politic „corect” al oficialilor locali, în timp
ce neacordarea unor asemenea fonduri
ar trebui percepută ca o pedeapsă/sanc-
D eşi procesul de restituire a pro- că aparţine unui anumit grup etnic. Din
prietăţilor confiscate de către păcate, se întâmplă destul de des ca auto-
regimul comunist se desfăşoară extrem rităţile să nu bage în seamă aceste cazuri
nă, reprezintă o chestiune care se află în
atenţia şi preocuparea Uniunii Europe-
ne din perspectiva drepturilor omului, a
ţiune pentru comportament politic „in- de lent în întreaga ţară, lucrul acesta este, sau şi mai rău, ca ele să fie agresorii. stabilităţii şi a politicii de securitate.
corect”. În 2008, Guvernul nou format a de departe, mai evident în Ţinutul Secu-
promis-probabil ca parte a propagandei iesc, mai ales când este vorba de fostele Soluţia juridică a Statutul juridic special
proprii- că dezvoltarea Ţinutului Secu- proprietăţi ale bisericilor istorice ma-
iesc se va bucura de o atenţie specială. ghiare şi aşa-numita Proprietate Privată problemelor: garantarea privind autonomia
autonomiei teritoriale administrativă

www.axa.info.ro
Cu toate acestea, procesul masiv de dez- Csiki. Regimul comunist a confiscat de
pentru Ţinutul Secuiesc,
voltare a infrastructurii, iniţiat în urmă
cu cinci ani, ca rezultat al prezenţei UD-
MR-ului în coaliţia de guvernământ, şi-a
la bisericile istorice maghiare din Ardeal
2 140 proprietăţi. Dacă statul nu restitu- care astfel s-ar transforma
ie terenurile şi clădirile care au fost con-
L ocuitorii Ţinutului Secuiesc so-
licită statut juridic special-care
să fie garantat prin Constituţie şi prin-
pierdut, între timp, avântul(?). Mai mult fiscate ilegal de la cele patru culte religi- într-o regiune de tr-o lege specială-pentru regiunea în
decât atât, ritmul lucrărilor s-a încetinit oase istorice - cultul romano-catolic, cal- dezvoltare independentă, care trăiesc. Ei văd Ţinutul Secuiesc ca
atât de mult, încât până şi continuarea vinist, luteran şi unitarian - bisericile nu având statul juridic special pe un teritoriu unde deciziile privitoare

O
reparaţiilor aflate în curs poate fi pusă vor mai avea cum să-şi continue munca bstacolul major aflat în calea la viitorul regiunii şi la viaţa lor de zi
sub semnul întrebării. spirituală şi caritabilă pe care au dus-o, dezvoltării unitare a Ţinutului cu zi să fie luate la nivel local, de către
timp de multe secole, pentru a asigura Secuiesc , precum şi cel mai important organe alese în mod liber şi democratic
Exploatarea şi vânzarea supravieţuirea şi prosperitatea comuni- factor care împiedică Ţinutul Secuiesc de către locuitorii regiunii.
tăţii maghiare din Ardeal. Legile privind să experimenteze, să-şi conserve şi să Principalele caracteristici ale acestui
resurselor naturale sunt restituirea proprietăţilor confiscate ilegal se bucure de identitatea sa regiona- statut juridic special cu privire la auto-
monopol de stat au fost promulgate încă de acum 20 de lă şi naţională, este dorinţa istorică de guvernarea regională solicitată de către

Î n general, exploatarea resurselor


naturale ale României se află în
mâinile statului, mai precis, este monopol
ani. Şi cu toate acestea, mai mult de o supra-centralizare, o caracteristică a
treime din proprietăţile aparţinând bi- administraţiei româneşti. Toate dificul-
sericilor maghiare din Ţinutul Secuiesc, tăţile menţionate pot fi soluţionate prin
secui, includ, după cum urmează:
- Ţinutul Secuiesc, o regiune forma-
tă ca rezultat al unei dezvoltări unitare,
de stat. Dacă cineva ar lua în considerare proprietăţi confiscate ilegal, nu au fost implementarea tradiţiilor europene ale de secole, ar trebui să devină o entitate
specificul situaţiei, ar putea să realizeze cu restituite proprietarilor de drept. Mai subsidiarităţii şi auto-guvernării. Altfel administrativă de sine stătătoare, uni-
uşurinţă că în cazul rezervelor strategice mult decât atât, nu a fost demarat/iniţi- spus, ar trebui să fie adoptată o struc- tară-regiunea administrativă autonomă
din secuime-în principal sare şi apă mine- at niciun proces de compensare, pentru tură organizaţională şi administrativă Ţinutul Secuiesc.
rală- intervenţia administraţiei centrale de acele proprietăţi care nu pot fi restituite. specială, luându-se în considerare atât - Regiunea ar trebui să aibă propriile
stat are conotaţii etnice. Pe lângă aceasta, caracteristicile de ordin geografic, isto- organe executive şi decizionale, organe
controlul statului asupra exploatării re- Pericolul şi practica ric, economic, social şi politic ale regiu- alese pe baze democratice de către cetăţe-
surselor naturale înseamnă, de asemenea, nii regiunii. Aceste organe şi-ar asuma ro-
că licenţele şi contractele sunt atribuite
modificărilor artificiale în nii cât şi caracterul cultural şi naţional lul autorităţilor administrative, exercitân-
preferenţial, excluzându-i pe investitorii proporţia etnică distinctiv/specific al populaţiei majo-
ritare care trăieşte în Ţinutul Secuiesc. du-şi puterea pe baza voinţei alegătorilor.
locali. Mai mult decât atât, reglementările
şi legile ambigue creează proprietarilor, în
mod inutil, dificultăţi, în ce priveşte in-
D eşi Convenţia pentru Protec- Aceasta înseamnă acordarea autonomi-
ţia Minorităţilor Naţionale, ei teritoriale Ţinutului Secuiesc.
ratificată de către România, interzice În general, autonomia comunitară a
De asemenea, aceste organe ar funcţiona
în interiorul sistemului administrativ al
statului, şi nu în paralel cu acesta.
vestiţiile. Totodată, taxele încasate pentru ca compoziţia etnică a regiunilor unde minorităţilor şi, în special, auto-guver- - Numeroase competenţe vor fi trans-
exploatare reprezintă venituri la bugetul minorităţile trăiesc în număr semnifi- narea teritorială a unei regiuni istorice ferate acestor organe, care ar trebui să le
central de stat. Situaţia nu se prezintă mai cativ, să fie modificată artificial, în cazul care este patria-mamă a unui grup etnic exercite, în calitatea lor de autorităţi deci-
bine nici în domeniul forestier. Contro- Ţinutului Secuiesc, acest tip de politică indigen ce trăieşte ca minoritate pe te- zionale, în conformitate cu o lege care să
lul statului caracterizează, de asemenea, şi practică totalitaristă continuă şi după ritoriul unui anumit stat, dar ca majo- reglementeze statutul juridic al regiunii.
această ramură economică: activitatea două decenii de la căderea regimului. În ritate în regiunea respectivă, constituie Numai pe baza unor asemenea compe-
întreprinderilor private şi a ...(n.n. posibil opinia unor politicieni români, faptul că soluţii care au fost implementate în di- tenţe, poate cineva să ofere soluţii legitime
„asociaţiilor colective de proprietari”), pe „ majoritatea română” trăieşte ca o mino- verse sisteme administrative europene. problemelor prezentate în prima parte a
ATENTAT LA SIGURANŢA NAŢIONALĂ

plan local, este stânjenită prin metode bi- ritate locală într-o regiune dată, anume O Europă a statelor, a regiunilor şi a acestui memorandum, luând, totodată,
rocratice şi de altă natură. Ţinutul Secuiesc, este considerat ca fiind comunităţilor naţionale tinzând către în considerare, interesele locale, în special
incompatibil cu ideea de stat naţional normalizarea relaţiilor dintre minori- în domenii precum educaţia, cultura, in-
Chestiuni/probleme român. Această opinie este demonstrată, tăţi şi majoritari...(vezi Hotărârea/re- formarea publică, conservarea tradiţiilor
cu claritate, în faptul că acum, când UD- zoluţia 1334(2003) bazată pe raportul şi a monumentelor naţionale, chestiunile
din domeniul protecţiei MR-ul face parte din opoziţie, numărul întocmit de Consiliul Europei) sociale şi de ocupare a forţei de muncă,
mediului funcţionarilor maghiari din Ţinutul Se- Ţinutul Secuiesc întruneşte criteriile exploatarea şi procesarea resurselor natu-

Ş i în această privinţă, Ţinutul Se-


cuiesc este fără apărare în faţa
statului, din moment ce protecţia me-
cuiesc este redus în mod drastic. Actu- ce trebuie îndeplinite de o regiune admi-
almente, proporţia etnicilor maghiari în nistrativă autonomă, atât dintr-o per-
instituţiile de stat din Ţinutul Secuiesc spectivă economică, cât şi prin caracterul
rale, protecţia mediului şi ordinea publică.
- Dreptul la liberă folosinţă a limbii
materne în viaţa privată şi publică este
diului înconjurător şi monitorizarea ac- este de departe mai mică decât proporţia său distinct din punct de vedere geogra- un drept colectiv, care protejează iden-
tivităţilor cu potenţial de risc nu intră pe care o au în cadrul populaţiei regiunii. fic şi istoric. Acestea sunt completate titatea naţională şi garantează transmi-
în sarcina organelor locale alese ci sunt printr-un sentiment de conştientizare .... terea acesteia către generaţiile viitoare.
de competenţa celor numite şi contro- Violenţe îndreptate (n.n. posibil „a apartenenţei la comunita- A devenit o practică europeană uzuală-
late de către stat. Această practică de stipulată chiar şi în Carta Europeană
protecţie a mediului, care deseori mer- împotriva etnicilor te”) sentiment articulat atât sub aspect
politic cât şi regional, ceea ce-i îndeamnă pentru Limbi Regionale sau ale Mi-
ge împotriva intereselor regionale, nu maghiari pe secui să dea glas, cu diverse ocazii şi în norităţilor ca acelei limbi vorbite de o
numai că are un impact negativ asupra
calităţii vieţii dar pe termen lung, are
un efect negativ asupra principalelor ra-
T ensiunile sunt amplificate şi mai diverse forme, nevoii lor de autonomie.
tare prin violenţele etnice îndrep- Organizarea teritorială şi adminis-
tate împotriva maghiarilor din România. trativă a unui stat este o chestiune de
comunitate care alcătuieşte majoritatea
într-o regiune anume, chiar dacă comu-
nitatea respectivă trăieşte ca minoritară
muri economice ale Ţinutului Secuiesc, Într-o succesiune de atacuri violente de- politică internă. Cu toate acestea, ob- în statul respectiv, să i se acorde statutul
anume turismul, procesarea lemnului.... rulate în ultimele două luni, maghiarii au servarea/supravegherea drepturilor in- de limbă oficială la nivel regional.
www.axa.info.ro 5
ATENTAT LA SIGURANŢA NAŢIONALĂ Raportul mincinos şi criminal al
maghiarimii înaintat către ONU
în sesiunea 2-27 august 2010 în
vederea dezintegrării României

- Folosirea simbolurilor naţionale ma- tea Europeană şi selectarea programelor Comunitatea maghiară şi-a expri- sprijinite financiar numai de către statul
ghiare, precum şi folosirea liberă / fără considerate ca fiind apte de finanţare. mat, în repetate rânduri, intenţia fermă ungar. Chiar şi aşa, din cauza restricţiilor
oprelişti a emblemelor specifice secuieşti Ţinutul Secuiesc îndeplineşte toate de a reînfiinţa Universitatea Bolyai care de ordin financiar, la aceste instituţii se
sunt parte integrantă a identităţii regionale condiţiile/criteriile Uniunii Europene. fusese închisă în perioada regimului co- predă doar un număr limitat de cursuri/
şi naţionale, aşa cum este şi limba maternă. Cerinţele de cumpătare şi eficienţă sta- munist. Reprezentanţii aleşi ai minori- specialităţi. Din punct de vedere statistic,
- Cheltuielile suplimentare ce derivă bilite de Uniunea Europeană cu privire tăţii maghiare au redactat numeroase statul român finanţează o universitate de
din multiculturalism şi din statutul ju- la utilizarea fondurilor de dezvoltare, declaraţii oficiale, comunicate, proiecte stat la fiecare 400 000 de locuitori. Prin
ridic special presupun(?) că o mai mare va modifica, în mod inevitabil, graniţele de lege şi decrete. Pentru a asigura exis- urmare, comunitatea maghiară ar trebui
parte din venitul încasat din taxe va rămâ- regiunilor de dezvoltare. În ceea ce pri- tenţa învăţământului în limba maternă, să aibă 3-4 universităţi de stat. În prezent,
ne în regiune. O independenţă economică veşte crearea unei regiuni de dezvoltare UDMR-ul a venit cu un proiect de lege există câteva cursuri în limba maghiară,
şi financiară mai mare constituie o condi- secuieşti independente, oficialii aleşi dinpe învăţământ, proiect care a fost înaintat finanţate de stat, la Universitatea Babeş-
ţie crucială pentru autonomia teritorială. Ţinutul Secuiesc nu cer altceva decât re- Parlamentului ca o iniţiativă cetăţeneas- Bolyai, la Universitatea de Medicină şi
cunoaşterea şi observarea graniţelor care că, purtând semnăturile a mai mult de Farmaceutică din Tg. Mureş şi la Univer-
Ţinutul Secuiesc ca definesc regiunile istorice dezvoltate în 500 000 etnici maghiari. Oricum, Par- sitatea de Arte Dramatice din Tg. Mureş.
mod natural, în România, şi reorganiza- lamentul nu a trecut proiectul de lege. Seminarul teologic protestant este spriji-
regiune de dezvoltare rea corespunzătoare a instituţiilor res- Doar în 1999, Parlamentul român a tre- nit de către bisericile protestante, fără a
independentă ponsabile de dezvoltarea regională. cut câteva din prevederile conţinute de avea vreun suport din partea statului.
R egiunile de dezvoltare înfiinţate
în 1998, fără a lua în considera-
re caracteristicile economice, geografice,
respectivul proiect de lege. Acest lucru nu
Despre drepturile a fost, însă, suficient pentru reînfiinţarea
universităţii de stat în limba maghiară şi
1.2 Nemulţumirile
de mediu, culturale şi istorice ale regiu- etnicilor români din nu s-a făcut nimic concret în sensul aces- comunităţii maghiare de
nilor tradiţionale româneşti, nu asigură Ţinutul Secuiesc ta, în ciuda drepturilor omului garantate la Univ. Babeş-Bolyai
progres economic şi social, nici o ocupa-
re mai mare a forţei de muncă. În plus,
aceste regiuni nu promovează o creştere
D in punct de vedere politic şi în de Constituţie şi de Legea Educaţiei, care
ceea ce priveşte coabitarea(?) nu contravin diverselor tratate internaţi-
interetnică, situaţia românilor care sunt onale semnate de România şi nici reali-
U niversitatea Babeş-Bolyai a fost
înfiinţată în 1959, prin fuziu-
nea coercitivă, forţată, a universităţii în
economică echilibrată şi susţinută. Da- minoritari în regiune, deşi sunt mem- tăţilor Uniunii Europene. Dezavantajul limba maghiară Bolyai cu universitatea
tele privind utilizarea unor fonduri de brii acelui grup etnic-naţional care for- major îl constituie faptul că materiile de în limba română Babeş. Universitatea
pre-aderare(?) (PHARE, SAPARD mează populaţia majoritară a statului, studiu la nivel universitar, conectate la Babeş-Bolyai nu a fost niciodată în-
şi programele ISPA) arată că în aceste constituie o chestiune delicată. Acest cele mai importante ramuri ale economi- fiinţată în mod oficial şi nu are niciun
regiuni de dezvoltare create artificial, ju- lucru stabileşte standardele pentru or- ei naţionale(inginerie şi agricultură) nu document/act de înfiinţare. Această
deţele cele mai dezvoltate şi cu numărul ganizarea democratică a unei regiuni pot fi predate în limba maternă. Justeţea operaţiune, care a subminat profund
cel mai mare de locuitori obţin subvenţii administrative cu statut juridic special. solicitării maghiarilor de a avea universi- interesele comunităţii maghiare şi a
mai mari, în timp ce judeţele mai mici Problema poate fi soluţionată într-o tate în limba maternă este evidenţiată de condus la sinuciderea câtorva profesori
şi mai sărace continuă să rămână într-o manieră mai mult decât satisfăcătoa- practica europeană: suedezii din Finlan- maghiari, a fost orchestrată de Nicolae
poziţie economică defavorizată. re, numai prin garantarea de drepturi da, populaţia sami din Norvegia, găgău- Ceauşescu, fostul dictator român şi Ion
Operaţiunile instituţiilor regionale egale românilor care trăiesc în Ţinutul zii din Republica Moldova, albanezii din Iliescu, fost preşedinte.
răspunzătoare de elaborarea şi imple- Secuiesc şi prin acordarea unei atenţii Macedonia, toţi au una sau mai multe Universitatea Babeş-Bolyai are
www.axa.info.ro

mentarea politicilor de dezvoltare sunt speciale situaţiei lor. universităţi proprii unde limba de preda- aproximativ 32 000 studenţi la zi, din
neîndemânatice şi birocratice. De fapt, re este limba lor maternă. care circa 7 000 sunt etnici maghiari.
aceste instituţii execută, docil, ordinele În continuare, vă prezentăm o privi-
venite din partea administraţiei centrale Rezumat re de ansamblu care evidenţiază princi-
Conducerea universităţii pretinde că
această instituţie este una multicultu-
de stat. Birourile agenţiilor de dezvolta-
re(?) nu îmbrăţişează nici ideea de par-
teneriat, nici principiul subsidiarităţii.
Î n ultimii 20 de ani, comunitatea palele domenii de discriminare îndrep-
maghiară din Ţinutul Secuiesc tată împotriva maghiarilor, în cadrul
şi-a exprimat, în mod repetat, dezide- sistemului de învăţământ românesc.
rală şi creează impresia falsă că asigu-
ră comunităţii maghiare autonomie şi
ratul ferm de a obţine autonomia teri- drepturi egale. De fapt, realitatea arată
Pentru a satisface necesităţile comuni- cu totul diferit.
tăţilor locale şi pentru ca administraţii- torială prin promulgarea unei legi care
le locale să solicite şi să obţină fonduri, să acorde regiunii statut juridic special. 1. Învăţământul superior
1.2.1 Comunitatea
este imperativ să se regândească, în vi-
itorul apropiat, competenţele agenţiilor
În încercările lor, maghiarii au folosit
întotdeauna numai mijloace democra- C omunitatea maghiară este slab
reprezentată în sistemul de în-
tice, paşnice şi legale, precum declara- văţământ superior. Deşi maghiarii re-
academică maghiară nu
de dezvoltare, pe baza consideraţiilor
ţiile politice, petiţii, memorandumuri şi prezintă 6,6% din populaţia României,
se bucură de autonomie
de ordin teritorial-geografic.
Mai mult decât atât, pentru asigu- proiecte de lege. numai 4,4% dintre studenţii care ur- în luarea deciziilor.
rarea prosperităţii Ţinutului Secuiesc,
este imperativ ca regiunile de dezvol-
tare, împreună cu instituţiile lor, să fie
B) DEFICIENŢE ALE maghiari,
mează cursurile universitare sunt etnici
iar dintre aceştia doar 1,6%
se bucură de posibilitatea de a studia
P rincipalele probleme legate de
drepturile decizionale ale comu-
nităţii academice maghiare sunt cauza-
redefinite şi reorganizate. ÎNVĂŢĂMÂNTULUI ÎN în limba maternă. Acestea sunt cele mai te de legi şi reglementări contradictorii
În prezent, unităţile administrative LIMBA MAGHIARĂ DIN recente date statistice, Cea mai recentă aflate în carta universitară şi în alte do-
care alcătuiesc Ţinutul Secuiesc(judeţele ROMÂNIA anchetă socială, în domeniu, s-a desfă- cumente. Orice propunere venită din
Mureş, Harghita şi Covasna) aparţin de şurat în 2003 iar cifrele nu s-au modifi- partea liderilor maghiari are nevoie de
Prezentare generală cat de atunci, în mod semnificativ. aprobarea consiliilor directoare cu ma-

1
Regiunea Centru de Dezvoltare împre-
ună cu alte trei judeţe(Braşov, Sibiu şi ,5 milioane de persoane din joritate românească.
Alba) Astfel, capacitatea administraţiilor totalul de 21 milioane al po- 2. Discriminarea în Oficialii/reprezentanţii universităţii
locale reprezentând aşezările maghiare pulaţiei României şi 7 mili- se bucură, în mod constant, de avanta-
din această regiune de dezvoltare este se- oane de locuitori din Arde- ce priveşte accesul la jele care decurg din natura contradic-
ver limitată/îngrădită în ce priveşte reali- al sunt maghiari, reprezentând astfel, educaţie torie a acestor legi şi reglementări, pre-
zarea intereselor lor. Această situaţie in-
fluenţează negativ comunitatea maghia-
ră. Se spune că judeţul Alba, fără a avea
6,6% din populaţia totală a României
şi 21% din populaţia Ardealului. Co- N u există învăţământ superior de
stat în limba maghiară, într-o
munitatea maghiară este una dintre serie de domenii importante precum in-
zentând publicului numai acele părţi,
secţiuni care par să sprijine autonomia
decizională a comunităţii universitare
vreo informaţie despre activităţile cotidi- cele mai mari minorităţi naţionale tra- ginerie, agricultură, silvicultură, arte şi maghiare. În fapt, sunt aplicate doar
ene ale celorlalte 5 judeţe sau vreo influ- diţionale din Europa. Cu toate acestea, medicină veterinară. Cazul Universităţii acele secţiuni care slăbesc autoritatea
enţă directă asupra acestora, găzduieşte comunităţii maghiare din România îi Creştine Partium, înfiinţată în 1999 şi decizională a comunităţii academice
organismul de guvernare regional care sunt refuzate drepturile care sunt ga- cel al Universităţii Sapientia, înfiinţată în maghiare. Din moment ce luarea de-
are ca sarcină distribuirea fondurilor de rantate aproape tuturor celorlalte mi- 2000, unde se predă în limba maghiară, ciziilor la universitate se bazează pe
dezvoltare provenind(?) de la Comunita- norităţi naţionale în Europa. nu au precedent. Aceste instituţii sunt majoritatea de voturi, reprezentanţii
6 www.axa.info.ro
Raportul mincinos şi criminal al
maghiarimii înaintat către ONU
în sesiunea 2-27 august 2010 în
vederea dezintegrării României

maghiari pot fi întotdeauna reduşi la te a lor, publicaţiile oficiale ale universi- versităţii Babeş-Bolyai a propus elimina- maghiar a solicitat conducerii universi-
tăcere prin această procedură. tăţii sunt publicate în limba română. rea lui Peter Hantz şi a lui Lehel Kovasc tăţii să înfiinţeze o facultate maghiară
În noiembrie 2005, 149 de profe- Buletinul Informativ al universităţii (cei doi vicepreşedinţi ai Comitetului de adevărată, astfel încât atât facultăţii ro-
sori maghiari(83% dintre cei impli- apare doar în limba română. De men- Iniţiativă Bolyai) din corpul profesoral. mâne cât şi celei maghiare să i se garan-
caţi) au iniţiat înfiinţarea a 3 facultăţi ţionat că acest periodic publică deseori Moţiunea a fost aprobată/adoptată de teze dreptul de a decide asupra proce-
cu predare în limba maghiară(Ştiinţe, scrisori şi articole care laudă conducerea senatul universităţii neavând niciun te- sului de învăţământ şi asupra corpului
Litere şi Ştiinţe Sociale). Solicitarea universităţii. În general, articolele critice mei legal, în condiţii anbigue şi prin în- didactic. Conducerea universităţii nu a
lor a fost complet ignorată. Luaţi notă nu sunt publicate. În lunile recente, au călcarea procedurilor legale. Demiterea răspuns petiţiei, petiţie pe care n-a în-
de faptul că Legea Învăţământului în fost, totuşi, publicate câteva scrisori care celor doi profesori maghiari a stârnit aintat-o Senatului universităţii, după
România(nr.84/1995, modificată şi re- denigrează colectivul de cadre didactice proteste internaţionale la scară largă şi cum cerea procedura, în astfel de cazuri.
publicată în 1999, art.123) permite în- maghiare care luptă pentru autonomia a cauzat tensiuni serioase în cadrul uni- În 2007, mai mult de 70% dintre stu-
fiinţarea de facultăţi şi colegii maghiare. învăţământului în limba maghiară. Nu versităţii, până în ziua de astăzi. denţii maghiari de la Univ. de Medicină
Între decembrie 2006 şi ianuarie s-a dat un drept la replică. şi Farmaceutică, adică aproape 800 de
2007, au fost iniţiate câteva acţiuni de Limba maghiară nu poate fi folosită 1.3 Nemulţumirile studenţi maghiari au înregistrat o petiţie

www.axa.info.ro
colectare de semnături, prin care 87% în comunicatele oficiale ale universităţii. cu zece puncte la Rectoratul universităţii
dintre cadrele didactice interesate au Niciun formular de înscriere sau cerere comunităţii academice şi la Ministerul Învăţământului şi Cerce-
solicitat înfiinţarea facultăţii de Ştiinţe nu pot fi redactate în limba maghiară şi maghiare de la tării, solicitând, printre altele, introduce-
şi a celei de Litere în limba maghiară. niciun document oficial(cum ar fi di- Universitatea de Medicină şi rea de secţii(?) cu predare în limba ma-
La unele secţii, profesorii maghiari nu
pot să decidă singuri cu privire la subiec-
plomele universitare) nu sunt emise în
limba maghiară.
Farmaceutică din Tg. Mureş. ghiară. În prezent, profesorii maghiari
de la universitate derulează o acţiune
tele pe care le predau la clasă sau subiecte-
le de examen. Restricţia cu cele mai mari
Cu intenţia clară de a umili comu-
nitatea maghiară, conducerea universi- S tudenţii maghiari de la Univ. similară, de strângere de semnături.
De Medicină şi Farmaceutică
au cerut independenţa secţiei maghia-
consecinţe nefaste este aceea că progra- tăţii a instalat recent o placă comemo-
re din cadrul instituţiei, la câteva luni 2.Învăţământul primar şi
mele şcolare pentru învăţământul primar rativă în onoarea lui Ştefan Bathory,
şi liceal în limba maghiară depind de pro- regele Poloniei, Mare Duce de Lituania de la schimbarea de regim din 1989. liceal
gramele elaborate de profesorii români. şi prinţ al Transilvaniei. Niciun text Ca răspuns, un pogrom îndreptat îm- 2.1 Discriminare
Este imposibil să ţii seama de aspectele în limba maghiară nu este prezent pe potriva maghiarilor, purtând „semnele”
şi problemele specifice din învăţământul această placă comemorativă. Până şi controlului serviciilor secrete, a apărut exercitată prin examenele
primar şi liceal în limba maghiară, întru- numele lui Bathory a fost scris cu orto- în oraş. În ultimii 17 ani, au fost făcute de limbă
cât programele lor şcolare sunt traduceri
fidele ale programelor şcolare româneşti.
grafie românească, fapt care a rănit pro-
fund comunitatea maghiară şi a stârnit
preocupare, datorită reacţiilor intense.
câteva tentative de a înfiinţa în cadrul
universităţii, facultăţi în limba maghia- L imba română este predată copii-
lor de etnie maghiară din liceu nu
ră, de medicină generală, stomatologie ca a doua limbă ci ca şi cum ar fi limba
şi farmaceutică, însă fără succes. lor maternă. Testările şi examenele de
1.2.2 Lipsa autonomiei Până şi textul în limba latină a fost co-
piat incorect pe placă. Proporţia profesorilor maghiari în absolvire sunt concepute în consecinţă.
financiare a comunităţii Unele dintre aceste probleme pot cadrul corpului didactic este de numai Astfel, elevii maghiari cad în număr mai
academice maghiare să apară ca fiind pe scară mică, însă ele 34%, în timp ce proporţia studenţilor mare la examene decât colegii lor de la

C omunitatea maghiară de la uni- sunt emblematice pentru o cultură in- maghiari ajunge la circa 50%. Acest ra- secţia română şi pleacă cu un dezavantaj
versitate nu are autonomie finan- stituţională profund discriminatorie port între numărul profesorilor şi cel în ce priveşte şansele lor de a fi admişi
ciară, având în vedere că doar facultăţile se care reflectă atitudinile monopoliste ale al studenţilor maghiari are o influenţă în instituţiile de învăţământ superior. În
bucură de autonomie în domeniu iar sec- majorităţii asupra minorităţii. negativă asupra nivelului profesional al decembrie 2005, un număr mare de inte-
ţiile(?) maghiare sunt non-existente(cu În orice caz, măsurile luate de condu- învăţământului. Seminariile practice se lectuali a solicitat ca această situaţie să fie
excepţia celor două mici secţii(?) de la cerea universităţii Babeş-Bolyai împotri- ţin doar în limba română iar studenţii schimbată, adresându-se Agenţiei Naţio-
teologie). Mai mult decât atât, Univer- va liderilor Comitetului de Iniţiativă Bo- maghiari pot participa la numeroase nale Împotriva Discriminării. După exa-
sitatea Babeş-Bolyai şi Universitatea de lyai ( o organizaţie civică a profesorilor cursuri care se ţin, de asemenea, numai minarea solicitării, agenţia a conchis că ea
Medicină şi Farmaceutică din Tg Mureş maghiari care activează pentru egalitatea în limba română. Profesorii maghiari este legitimă. În ciuda acestui lucru, nu
nici măcar nu alocă secţiilor maghiare limbii şi pentru extinderea independen- sunt slab reprezentaţi în posturile de s-a făcut nimic pentru a schimba situaţia.
din cadrul lor fondurile special prevăzute ţei la nivelul învăţământului superior în conducere. În momentul de faţă, ni-
în bugetul de stat pentru învăţământul limba maghiară)nu mai pot fi considera- ciun decan al universităţii nu este etnic 2.2 Împiedicarea
superior al minorităţilor. te o problemă neglijabilă, din moment maghiar; doar 3 din cei 14 conducători
ce seamănă cu ...(n.n. posibil „procesele au facultăţii sunt etnici maghiari. Mai comunităţii de ceangăi de a
mult chiar, doar o treime din comite- învăţa în limba maternă
1.2.3 Discriminare în falseCadrele ale dictaturii comuniste”.)
didactice maghiare de la
folosirea limbii universitatea Babeş-Bolyai au cerut
tul senatului universităţii sunt etnici
C eangăii sunt un grup etnic având
ATENTAT LA SIGURANŢA NAŢIONALĂ

maghiari. Ar trebui să se garanteze religie romano-catolică. Ei sunt

N u există absolut niciun însemn ca potrivit caracterului multicultural


maghiar la universitate. Rec- al universităţii, să fie plasate în clădi-
torul universităţii a luat decizia de a rile instituţiei inscripţii în mai multe
că reprezentanţii oficiali şi managerii vorbitori de limbă maghiară şi locuiesc
maghiari ai universităţii să fie aleşi, în în Moldova, în partea de est a României.
mod direct, de către corpul profesoral În aşa-numitul „ţinut al ceangăilor” nu
schimba această situaţie însă decizia nu limbi(română, maghiară şi germană), maghiar. Modalitatea actuală, potri- există instituţii publice de învăţământ...
a fost niciodată pusă în practică. pentru a o schimba pe cea existentă vit căreia reprezentanţii maghiari sunt (n.n. posibil „în care materiile să fie pre-
Pe hol, se află agăţate de pereţi numai doar în limba română. Între 2005- aleşi de către organisme cu majoritate date în limba maghiară”.) Cu toate aces-
fotografiile foştilor rectori români, cei 2006, Rectorul şi Senatul universităţii română(consiliile facultăţilor şi Senat) tea, învăţarea limbii maghiare a început
maghiari fiind „uitaţi”. Cu toate că istoria au luat câteva decizii contradictorii, în este inadecvată, întrucât practica a de- să se facă ...(n.n. posibil „de la zero, în
universităţii începe undeva pe la 1581, această privinţă. La data de 6 noiembrie monstrat că oficialii aleşi de către ase- mod privat”). Limba maghiară este pre-
prima reprezentare este aceea a rectorului 2006, profesorul Peter Hantz a aşezat, menea organisme rareori pot să repre- dată în 13 sate, la aproape 950 de elevi,
din 1919, anul în care armata română a în trei clădiri ale universităţii, plăcuţe zinte, într-o manieră eficientă, interese- de către profesori navetişti. Extinderea
ocupat Clujul. Universitatea Babeş-Bol- în limba maghiară dedesubtul celor în le comunităţii maghiare. acestui învăţământ este blocată de către
yai nu a avut niciodată un rector maghiar. limba română. Peste câte ore, persona- Folosirea limbii maghiare nu este per- intoleranţa conducerilor şcolilor.
90% dintre sălile de cursuri poartă lul responsabil cu paza/securitatea au misă în managementul instituţiei şi etni- Profesorii care predau copiilor în
numele unor personalităţi române; câ- dat jos plăcuţele în limba maghiară şi cii maghiari reprezintă numai câteva pro- limba maghiară sunt plătiţi în funcţie
teva poartă numele unor personalităţi le-a prezentat conducerii universităţii. cente din personalul administrativ. Mai de numărul de ore predate, în loc să pri-
străine dar numai două dintre ele poartă În aceeaşi zi, universitatea a organizat mult, studenţilor maghiari nu li se permi- mească un salariu lunar. Această situa-
numele a două personalităţi maghiare, o expoziţie la Parlamentul European, te să-şi dea examenele finale în limba ma- ţie are câteva consecinţe negative care
iar numele uneia dintre ele este scris cu unde anunţa că în incinta ei au fost in- ghiară sau să-şi elaboreze şi să-şi susţină îi pun pe aceşti profesori în dezavantaj
ortografie română(Samuil Brassai, în loc stalate plăcuţe în mai multe limbi. lucrarea de diplomă în limba maghiară. financiar comparativ cu colegii lor care
de Brassai Samuel). În cea mai mare par- Pe 27 noiembrie 2006, Rectorul uni- În 1999, 77% din corpul profesoral lucrează cu normă întreagă. g
www.axa.info.ro 7
Centrul European de Studii COVASNA – HARGHITA

APEL
AL FORUMULUI CIVIC AL ROMÂNILOR
DIN COVASNA, HARGHITA ŞI MUREŞ

La împlinirea a 70 de ani de la Dictatul de la Viena solicităm clasei


politice româneşti, mediului academic, reprezentanţilor societăţii civile
şi ai mass-media să adopte o poziţie fermă faţă de prezenţa în spaţiul
public românesc a unor discursuri nostalgice, revizioniste, autonomiste
şi antiromâneşti

L
a împlinirea a 70 de ani de la Dictatul de la Viena, adoptat la 30 august 1940, în urma
hotărârilor lui Hitler şi Musolini, prin care Transilvania de Nord-Est a fost smulsă din trupul
ţării şi cedată Ungariei hortiste, Centrul European de Studii Covasna-Harghita (CESCH)
va tipări „Studiul documentar asupra atrocităţilor comise de unguri faţă de populaţia română din
Ardeal în perioada 1940 -1945”, document elaborat de Biroul Contrainformaţii din cadrul Marelui Stat
Major al Armatei Române, aflat în arhiva Ministerului Apărării Naţionale şi alte documente inedite
din fondurile arhivistice aflate în păstrarea Arhivelor Naţioanle. În paginile acestor documente, sunt
redate o cantitate impresionantă de informaţii despre manifestările de maximă intoleranţă ale armatei şi
populaţiei civile maghiare faţă de populaţia românească, instituţiile identitare – în primul rând bisericile
ortodoxe şi greco-catolice şi şcolile în limba română – instituţiile şi asociaţiile culturale, presa în limba
română, monumentele de for public şi tot ceea era românesc.
Datele concrete despre toate aceste manifestări sunt prezentate cronologic, sub forma unor tabele
grupate în următoarele capitole: pe timpul evacuării Ardealului de Nord (1940); pe timpul ocupaţie; pe
timpul retragerii armatelor germano-maghiare din toamna anului 1944; după retragerea trupelor germano-
maghiare, până în primăvara anului 1945. Tabelele cuprind următoarele rubrici: data şi locul unde s-a
produs faptul; natura abuzurilor şi atrocităţilor comise; numele şi adresa celui care a suferit; indicaţiile asupra
celor care au comis abuzuri şi atrocităţi; cine declară.
Mişcarea revizionistă maghiară, din perioada 1919 -1940, care a promovat ura faţă de români şi dorinţa
de răzbunare faţă de pretinsa nedreptate istorică cauzată prin tratatul de la Trianon, şi-a arătat pe deplin
roadele. Documentele consemnează atrocităţi de o cruzime inimaginabilă: jafuri, distrugeri, asasinate
în masă şi individuale, schingiuiri, expulzări, deportări, persecuţii, maltratări, arestări ilegale, internări
www.forumharghitacovasna.ro

în lagăre şi închisori, trimiterea în detaşamente de lucru, iar bărbaţii între 18-60 de ani pe front, în linia
întâi, profanări, jafuri şi distrugeri de biserici şi monumente istorice ş.a. Pe baza unor legi rasiale au
fost efectuate confiscări, exproprieri, rechiziţii ale proprietăţilor româneşti şi ridicarea autorizaţiilor de
funcţionare a firmelor româneşti.
Şcolile româneşti de toate categoriile au fost desfiinţate. Limba română s-a interzis cu desăvârşire în
toate instituţiile şi nu era permisă nici în localurile publice sau pe stradă. Aproape toţi preoţii ortodocşi şi
greco-catolici au fost expulzaţi, iar majoritatea credincioşilor români din localităţile etnic mixte, obligaţi
să treacă la confesiunile de expresie maghiară. Majoritatea bisericilor româneşti au fost profanate, jefuite
şi devastate, iar 23 de biserici ortodoxe şi greco-catolice din fostele judeţe Odorhei, Ciuc şi Treiscaune
au fost dărmate samavolnic.
În concluzie – se menţionează în documentele cercetate – în perioada celor 4 ani de ocupaţie maghiară,
s-a urmărit: „exterminarea românilor din Ardealul de Nord; sărăcirea completă şi înfometarea sistematică
şi totală a elementului românesc; constrângerea prin diferite mijloace barbare şi sub diferite pretexte la
părăsirea Ardealului de Nord; maghiarizarea românilor rămaşi.”
Vor fi de asemenea publicate materialele prezentate în cadrul simpozionului 70 de ani de la declanşarea
Marelui Refugiu Românesc, oragnizat la Sf. Gheorghe în 25 iunie 2010.
Consiliul director al CESCH face un apel la clasa politică românească, mediul academic, reprezentanţii
societăţii civile şi ai mass-mediei să adopte o poziţie fermă faţă de prezenţa în spaţiul public românesc a
unor discursuri nostalgice, revizioniste, autonomiste şi antiromâneşti.
La împlinirea a 70 de ani de la începutul acestui calvar românesc, făcând o paralelă cu vremurile
pe care le trăim, considerăm că asemenea mesaje prezente în principal în unele segmente ale mass-
media de limbă maghiară, în ultimii 20 de ani, pot produce acumulări la nivelul mentalului colectiv
maghiar care, formând o masă critică în rândul cetăţenilor, pot îndemna la violenţă, la conflicte cu
urmări incalculabile pentru convieţuirea paşnică a românilor şi maghiarilor, din această parte de
ţară, pentru multe generaţii viitoare.

Dr. IOAN LĂCĂTUŞU


Sf. Gheorghe,
25.08.2010

8 www.axa.info.ro
ACTUALITATEA
ROMÂNEASCĂ
PE PUNCTE
ATAC CONTRA
unde se vorbeşte cu multă îndreptăţită supărare despre viaţa
actuală a românilor, în comparaţie cu situaţia dinaintea anului
1990; precum şi despre ticăloşia clasei conducătoare a României

Î1
nainte de 1989, în România DIAL! şi trădează interesul naţional adică, mâinile lui, „dreaptă” şi „strângă” BEDEI! – pentru că nu există „econo-
oamenii/locuitorii se împăr- „GRUPA MARE”! (că banii n-au „culoare” politică, ori di- mic” – „dezlegat” de „politic”!) dispune
ţeau în: Fiind un derbedeu, nu ştie nimic recţionare şi nici miros de partid!), în absolut cum vrea!;

- „Conducătorul” – UNIC! – dar


despre muncă - fiind un derbedeu, „îl
doare în bască” de popor (A BLOCAT
prăbuşirea şi sfărâmarea apocaliptică a
României contemporane; 4 - „ţărănime muncitoare” păi, ar
cam fi, dacă s-ar uita cineva la ea
deloc lipsit de hărnicie şi de spirit
gospodăresc, şi nici de oarece demnitate!
TOT CE SE PUTEA BLOCA, ÎNTR-
O SOCIETATE CÂT DE CÂT NOR-
MALĂ! – I-A ÎNCĂIERAT PE TOŢI
3 - „proletariat”/clasă muncitoare?!
– de unde „muncitoare”, câtă
vreme Modelul Şef de Derbedeu a
dar, cum toţi „şefii” şi „şefuţii” se uită,
COMANDAT, exact în direcţia opusă
ei „ţărănimea muncitoare” se strecoară,
(ba chiar şi de isteţime şi de un patrio-
tism destul de „personal”, dar foarte be- ÎMPOTRIVA TUTUROR NICI NU decretat că, cine vrea să muncească, să ca nisipul, printre degetele patriei şi se
nefic pentru politica externă a României) ERA GREU ŞI DE NE-AŞTEPTAT, plece din ţară?! Şi, în definitiv, şi dacă duce în străinătate, golind satele şi bi-
DE LA UN BĂTĂUŞ DE PROFE- vrei să munceşti în ţară, nu prea mai sericile şi, când se întorc, formând (de
2 - politicienii (unii destul de abili
– dar fără coloană vertebrală!) şi
politrucii de la conducere (conducerea ţă-
SIE! – dar beneficiind şi de o opoziţie de
„cacao”!) numai să se ivească cineva şi
ai unde: totul a fost „privatizat”, adică
înstrăinat, către firme străine (majo-
fapt: ÎNGROŞÂND!) „mahalaua NE-
MUNCITOARE”! Căci nouă, spre
să stea „la cafteală”, când îl apucă pe el ritatea „firmelor din spatele firmelor” exemplu, ne vine extrem de greu să mai
rii: Comitetul Central, Marea Adunare sunt israelite cazul „Gold Corporation
Naţională etc. – dar şi conducerile jude- „criza”-amocul – fiind un ŞEF-Derbe- deosebim (afară de acele locuri numi-
deu, se amestecă în tot felul de şuşanele Roşia Montană”, care are în spate firma te, îndeobşte, „creierii munţilor”) pe
ţelor şi localităţilor/comunităţilor „până lui Max Rich cel ce primit-a comandă,
la Dumnezeu, te mănâncă sfinţii”, nu?); internaţionale PERDANTE ŞI LETA- Guţă, Valy Vijelie, Adrian Copilul Mi-
LE, PENTRU DESTINUL UNUI de la propriul său „popor ales” – să nu nune – de „spectatorii” şi „ascultătorii”
3 - „clasa muncitoare”- proletariatul
„dictatorial” (?!) prevăzut de Capi-
talul lui Marx; da, bine, nu conducea nu
NEAM - şuşanele care au prăbuşit TO-
TAL România au transformat Româ-
cumva să scape din gheare plutoniul/
uraniul pentru RACHETE NUCLEA-
RE, de la Roşia Montană, pentru viito-
lor, care, mulţi, nepermis de mulţi, se
recrutează dintre aceşti dezrădăcinaţi
nia în Ţara lui „Donnez moi, s’il vous pla- „de la ţară”: ce n-a putut face comunismul,
„dicta” nimic! - dar, chiar dacă nu „condu- ît!” nimeni (dintre politicienii dinafară, rul război cu Iranul (în care Israelul o desăvârşeşte „liberalismul” masonic!

www.axa.info.ro
cea/dicta”, măcar avea unde şi ce munci!; adică, dintr-ăia care au sprijinit, mai pe va împinge, iar, pe sluga de serviciu/ „de Şi care dintre ţărani vrea să rămână
4 - „ţărănimea muncitoare” (castra-
tă prin colhozuri şi sovhozuri, în
proporţie de peste 80%!) – clasă cam
faţă, mai pe dos, suirea pe tron a aces-
tui UBU-ROI!) nu-l respectă şi, prin el,
nimeni nu mai respectă poporul român
jurnă”, etern de disciplinat „de jurnă”,
pentru „beneficiarul” israelit – SUA! –
dar, se pare, după accidentul aviatic din
la ţară şi să muncească, e sabotat, NU
ajutat! Pentru că toate miile de comisi-
oane GRASE, pentru grâul turceasc şi
„nesigură” (pentru că mai păstra in- În definitiv, ce ar mai avea de respec- Carpaţi că israeliţii vor să-l pârpălească porumbul italian („polenta”!) şi roşiile
stinctul pământului) – şi, în fine tat, când Derbedeul-Şef şi acoliţii săi, PERSONAL pe Preşedintele Mahmo- olandeze etc. nu pot fi „stoarse” de la

5 - „pătura intelectualităţii” – cât pe nu mai puţin derbedei, dar nu „UNICI”, ud Ahmadinejad!); deci, „proletariatul” bietul ţăran („uscat” de tot!), care s-ar
ce să fie, şi ea, recunoscută drept, au distrus şi furat şi mistificat totul?! românesc a devenit, de fapt, cea mai jal- vrea a se da, şi el „fermier”!
nică „arătare” socială: şomeri care se în-
5
din „pătură” - „clasă socială” sadea! - NU ARE NICIUN DUMNEZEU! - „pătura intelectualităţii” Asta,
dar, între timp, s-a produs „accidentul” vaţă cu ne-munca, până se dedau, mul-
– nici EL - Derbedeul-Şef, dar nici „gar- ţi, la „fructul” ne-muncii: INFRAC- azi, nu se mai ştie ce-ar putea fi!
bizar de la Târgovişte. nitura” lui! Nu mai e - ce pătură?! – nu mai e nici
ŢIUNEA tot soiul de „bizari” care „se
Până şi preoţii şi monahii aveau un A PUS ŞI PUNE, CONTINUU ŞI fac” că muncesc, pe cât dă Domnul, „la cât un cearşaf!
statut destul de bine delimitat, întru EXTREM DE GRAV, ÎN PERICOL, negru” la noi, „la negru” la ei (în ORI- Că Medici nu prea mai sunt (pentru
„liber-profesionismul” lor! Şi noi, ro- SECURITATEA NAŢIONALĂ A CE străinătate!) NIŞTE APATRIZI că niciun ban nu se mai investeşte în
mânii, nu le-am dus lipsa, iar el, clerul, ROMÂNIEI! PERFECŢI! – majoritatea formând o tehnologia spitalicească, şi pacienţii sca-
precum şi sfinţiţii monahi – îţi făceau turmă/„masă” de manevră, şmecherită pă cu viaţă numai prin Mila Domnului
Din păcate, „Anti-Modelul Preziden-
datoria, cu destulă tragere de inimă! şi „derbedeită”, după „Modelul Suprem şi din credinţa medicului, în Misiunea
ţial” a contaminat o mare parte din po-
Această împărţire, oricât de „lem- pulaţia României-Grădinii Maicii Dom- Naţional” al „Noii Epoci de Aur” – pe lui cea Aleasă!), că 70% dintre cadrele
noasă” şi de artificială, avea un mare nului - ŞI MULT PREA MULŢI (din care, dacă va fi nevoie şi se va modifica medicale „roiesc” spre „ţări mai calde”
beneficiu: ORDINEA! Şi, consecinţa „plebe”!) ŞI-AU PIERDUT „BUSOLA nefericita asta de Constituţie, îl vor vota ACESTA ESTE (DAR PUŢINI
firească: eficienţa (în ambele sensuri bun DUMNEZEIASCĂ”! „PE VIAŢĂ”! – ce „Nouă Epocă de ÎNDRĂZNESC A O SPUNE RĂSPI-
şi rău!)! - aveai cui te plânge şi uneori, Aur?! - EPOCA LUI ZEUS, „băi, dobi- CAT!) CEL MAI GRAV ATENTAT
Ard de vii copii, oamenii se sinucid de
pentru a sublinia paradoxul „miraculo- „fericirea raiului băsesc” – ei bine, Traian tocilor” (cităm „versetele” prezidenţiale, LA SIGURANŢA NAŢIONALĂ! -
sului ateismului” – se şi rezolvau plânge- Băsescu şi banda lui RĂMÂN LA CON- din „cazul Chitic” care urmează „cazu- lăsată fiind Sănătatea Poporului Român
rile ba chiar (uneori, în perioada „ceau- DUCERE ŞI SUNT INTANGIBILI lui copilului de la Ploieşti”, care urmează a fi girată de UDMR (cum tot UDMR-
şistă”) în spiritul Justiţiei Autentice! ba chiar îi „tangesc” ei, pe toţi! TUPEUL „cazului arabului tarabagiu, caftit cu ca- ul girează dezastrul din Cultură şi, în
Organismul Comunist FUNCŢI- – CA POLITICĂ DE STAT („stat” - pe pu-n gură”, care urmează!)! general, cam toată Apocalipsa Români-
ONA! (bine, prost dar FUNCŢIO- cale de dizolvare progresiv-accelerată!); N-au („neo-proletarii”) niciun ei, prin vicepremierul „morcovelul”!)! Şi
NA!) – până la „defecţiunea” lui Pace- Dumnezeu, iar prin copiii lor, lăsaţi de plătesc „acarii Păun” - PENTRU EXIS-
pa şi a unei părţi a Serviciilor Secrete.
Haosul era exclus (precum în orice re-
2 - palierul social nr. 2 este ocupat
de derbedeii ne-şefi/şefi de mâna
a doua (sau mai „şefuţi”, stând la mâna
izbelişte, pe străzi, când ei sunt la crâş-
mă ori în străinătate pregătesc contin-
TENŢA ŞI ARMONIA, ÎN CONTI-
NUARE, A „ARCULUI GUVERNA-
gim autoritar), oamenii aveau stabili- şi mila Derbedeului-Şef cel Mare/ gentul „bombelor infracţionale amor- MENTAL” - CONDUS, ÎNTR-UNA,
tatea existenţei Mai lipseau „libertatea „DER OBER DERBEDEU”!): tot felul sate ale viitorului” DE ACEEAŞI IRESPONSABILĂ ŞI
de exprimare”, „spiritul religios-creştin” de neamuri (de la frate şi fiice, până la Aşa de „grijulii” au devenit „părinţii CINICĂ PAIAŢĂ - BĂSESCU!
(după care am însetat mulţi, atunci!) miniştri şi prefecţi şi tot soiul de „direc- viitorilor proletari liberali”, încât nu mai Jurişti?! – păi, Zeus cum ar mai fi
şi destui „fuştei” ai „autenticului Scării tori” şi „directoraşi” de tot soiul - care ştiu nici câţi copii au, nici ce nume au rămas ZEUS, dacă toţi juriştii din
Axiologice” Offf, da, mulţi! ştiu/să ştie, naiba să-i ia! – MĂCAR (am întâlnit cazul unei familii care, dacă România chiar ar fi fost interesaţi de
Privim azi, „actualitatea româneas- ATÂTA! - să dirijeze totul, spre PRĂ- te uitai în buletinele copiilor, părea o fa- „actul de Justiţie”, fără să întoarcă, me-
că”-2010, în ce priveşte struturarea şi PASTIA finală!); unii sunt „partinici”, milie de ÎMPĂRAŢI AI BIZANŢU- reu, capul, spre dreapta ori spre stânga,
funcţionarea socială – şi lucrurile apar adică „pedelei”, alţii sunt „transparti- LUI!: Constantin I, Constantin al II-lea, după poziţionarea „teoretică” a „Şefu-
mult mai tulburi (este şi firesc, după câ- nici”, adică înjuraţi de Derbedeul-Şef Constantin al III-lea - pentru că, în faţa lui Derbedeu”?!
tămai „Revoluţia”!): pe postul TV seara, şi mână în mână la funcţionarului stării civile, afumatul Ingineri?! Păi, pentru ce, când cam

1 - „Derbedeul-Şef ” – UNIC („Il


Capo di Tutti Capi!”) în ce pri-
afaceri, dimineaţa, în zori de zi înainte
ca românul „s-apuce-a se trezi”; în aceas-
tată „proletar” uitase că mai are, acasă, pe
sub masă, încă vreo câţiva „constantini”!).
toate obiectivele industriale s-au „spul-
berat” între fălcile derbedeilor locali/
Adrian BOTEZ

veşte „libertatea” comportamentului: tă categorie, oricât veţi fi de revoltaţi, Ceilalţi „proletari”, de pe la „pa- trădătorilor de ţară (supranumiţi şi
minte/înşală „UNICAT”, cafteşte noi introducem, alături de ipochimeni troni” – nu sunt, nici ele, altceva, de- „guvernanţi!) şi miile de derbedei in-
(scuipă şi înjură ca un birjar!) cetăţeni, ca Videanu, Berceanu, Udrea etc. – şi cât nişte uriaşe mase de sclavi, de care ternaţionali, care au luat sute şi mii de
după bunul lui plac UNICAT MON- indivizi precum Patriciu, Ţiriac etc. – patronul (deci, şi POLITRUCII-DER- fabrici şi uzine „comuniste” („mormane

AXA ESTE O ARMĂ PE CARE O POT FOLOSI DREPTCREDINCIOŞII


www.axa.info.ro 9
ATAC
SUNTEŢI INVITATE/INVITAŢI
Adrian BOTEZ
CONTRA LA TRĂDARE,
DOAMNELOR ŞI DOMNILOR!

de fiare”, răcnea Petre Roman-Neulan- Autorităţile locale au atâta putere, că


der!) – PE UN LEU! Poate să mai fi începe să „pută”, de departe, a politizare
rămas, aşa, „de sămânţă” dar majorita- dictatorial-pedelistă! - cf. Art. 11(2), Art.
tea firmelor sunt ale foştilor „politruci” 33 (6), Art. 105 (4) etc.: „Şcolarizarea în
şi securişti-trădători, îmbrăcaţi, azi, învăţământul terţiar non-universitar poa-
în „pielea de oaie a DEMOCRAŢI- te fi finanţată din bugetele locale” - dar de
EI”! Aşa că, şi inginerimea, a devenit ce să nu fie co-interesaţi agenţii economici,
o categorie cu „două perechi de ochi” care să-şi asigure, prin acordarea burselor
cei buni, în CEAFĂ, spre străinătate! către elevi, viitoarea forţă de muncă de
Foarte puţini mai stau în regimul de înaltă calificare?! Pentru că aşa s-a pro-
sclavie, IMPUS DE STRĂINII/PA- cedat sub Ceauşescu?! Păi, nu le-a mers
TRONI „MULTINAŢIONALI”, ÎN rău, cu acest sistem, nici elevilor, care nu
PROPRIA NOASTRĂ ŢARĂ! erau nemotivaţi în muncă şi exasperaţi,
Profesori NU! – pentru că (înafa- încă de pe băncile şcolii, de spectrul şoma-
ră de excepţii „excepţionale”, sau de cei jului, dar nici unităţile/agenţii economici
„bătrâni”, „intraţi în inerţie”, dinainte de nu intrau în pierdere, căci îşi „pliau” forţa
1989 sau de marile – şi tare puţinele! - de muncă după nevoi şi se „pliau”, infinit
conştiinţe cărturăreşti, de pe la liceele pi- mai raţional, şi planurile de învăţământ
lot sau de la Universităţile şi Politehnicile şi cerinţele de clase/număr de elevi de la
cu mare tradiţie de STAT!) - cca 50% (cu un anume profil, după necesitatea REA-
indulgenţă! altfel, „s-ar urca”!) au devenit LĂ din economie!
„tarabagii”, şi în clasă, unde nu mai pre- Alegerea directorului de şcoală (Art.
dau (unii că nu ştiu ce şi cum, alţii pentru 92: „prin concurs” – vorbă să fie!), câtă
că-şi aşteaptă „muşteriii” - elevi pe la uşi!, vreme nu se decide, definitiv, depolitiza-
pentru meditaţii!) – dar şi acasă: fabrică rea şcolii româneşti, „pute” a aranjament
diplome de toată „mâna” (diplome de ba- oficială de stat, este obligatorie”. Dar: de ierarhi obstinat-răufăcători, ori doar de gaşcă. Dar cum să decideţi dvs. altfel,
calaureat, licenţe, doctorate). dacă însuşi ministrul Daniel Funeriu n-a
Şi, cei mai oneşti dintre domniile
lor tot studiază, de zor, în ziare, „piaţa
a- vorbiţi, la Art. 8 (1) d – despre
„nepolitizarea sistemului de învă-
ţământ” – când, în mai toate şcolile, col-
nevrednici şi laşi), Biserică a Dreptei Căi
spre Mântuire, respinge acea mişcare cu
finalitate ateizatoare, de Duh prigonitoa-
fost ales pentru competenţa sa educaţiona-
lă (DIMPOTRIVĂ! – pentru incompe-
muncii”! Eu zic că n-ar trebui să-i con- căie numai directori pedelişti, care, majo- re: ECUMENISMUL - CU - FORŢA - tenţa sa desăvârşită, întru ale Educaţiei la
damnăm cu atâta uşurinţă. Ia să vedem: ritatea, sunt de o incompetenţă crasă! Unii ŞANTAJUL - ŞI - CU - ŞIRETLICUL fel ca şi întru ale Sportului, fie vorba între
au un „Centru de Gospodărire”/Minis- (o formă a sincretismului masonico-sata- noi!), ci pentru apartenenţa sa la PDL?!
n-au nicio legătură cu învăţământul şi edu-
www.axa.info.ro

ter?! Unii ar zice, după placa „ţintuită”, nist al lui New Age!); DE CE NU INTRODUCEŢI,
de la un anume „stabiliment” din Bu- caţia (sunt de o imoralitate pe care, vorba
cureşti („MECTS”! – aproape că epui-
zează literele alfabetului românesc!), că
aia, „o ştie tot satul, dar n-o ştie bărbatul”),
alţii, cât au fost, vreo câţiva ani, dascăli,
n-au fost în stare să susţină MĂCAR O
c- măcar o vorbă să fi pomenit, dle
Ministru, în acest Proiect de Lege
a Educaţiei, despre DISCRIMINAREA
DOMNULE MINISTRU, ÎN CON-
SILIILE DE ADMINISTRAŢIE,
PE SINGURII RESPONSABILI RE-
„DA”. Dar minister fără de ministru – nu ALI, CU MUNCA DE DASCĂLI?!
prea „se pune”! Or, să ai ca „gospodar” SINGURĂ LECŢIE LA CLASĂ!; ROMÂNILOR, DIN HARGHITA-
Mă refer, evident, la RESPONSABI-
pe o mandragoră hidoasă şi debilă (nu
mai zic de „lingău”!), precum dl Daniel
Funeriu, care, în virtutea funcţiei sale,
b- vorbiţi, la Art. 7 (5) şi în Art. 9
(4) etc., de „şcolile confesionale”:
„elevii/preşcolarii din învăţământul de
COVASNA, dar şi din MUREŞ! Despre
necesitatea reducerii, dacă nu chiar anulă-
rii, a discriminării pozitive (le „închinaţi”
LII COMISIILOR METODICE PE
ŞCOALĂ, SINGURII ÎN MĂSURĂ
stat şi confesional”, „în învăţământul de minorităţilor naţionale, de fapt stafiilor SĂ DEA INFORMAŢII REALE
a căpătat şi dreptul de a da legi păi, e ŞI CONCRETE DESPRE MUNCA
cam „albastru”, şi-ţi poate face iertate stat, cel particular ca şi în cel confesional, udemeriste, cam 5 pagini din Proiect - e
mult prea mult!), a ungurilor şi secuilor, DIN ŞCOALĂ?! Pesemne că dvs., dom-
cel puţin 75% din păcatele săvârşite, în actele şi documentele şcolare, nominaliza-
din România Dvs. vorbiţi, la Art. 8 (1) nule Ministru Daniel Funeriu, fiind ve-
toată viaţa ta - „cu voie ori fără de voie, te prin ordin al ministrului educaţiei, se
f – despre „nediscriminare” – făcându-vă nit dinafara sistemului de învăţământ,
din neștiință sau din uitare, sau din prici- întocmesc în limba română” ( foarte bine!
a uita că, în propria noastră ţară, trădări- NICI NU ŞTIAŢI DE EXISTENŢA
na mulțimii numelor” Amin! – ÎN ROMÂNEŞTE SĂ SE ÎNTOC- ACESTOR TRUDITORI CONŞTI-
Ştim ce zice Legea Funeriu (şi mai MEASCĂ, ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL le succesivelor guverne (pentru votul ude-
merist! – pentru „obţinerea majorităţii INCIOŞI ŞI RESPONSABILI, pe spi-
ştim că el şi madam Andronescu „pese- DIN ROMÂNIA! - păcat că adăugaţi narea cărora se întemeiază, de fapt şi de
dista” au desfiinţat ora de Dirigenţie şi, o prostie: „celelalte înscrisuri şcolare pot arcului guvernamental, prin UDMR”!),
din ‘90 încoace, i-au adus pe români în drept, munca şcolară!
drept consecinţă, AU DESFIINŢAT fi redactate şi în limba de predare”); dar
EDUCAŢIA ŞI MORALA CREŞ- câte şcoli confesionale ortodoxe au fost cti- halul de a fi discriminaţi „POZITIV”, în Şi trebuie, musai, ca onor CONSI-
TINĂ, DIN ROMÂNIA! – care va torite în România? Nu ştiţi?! Să vă dez- propria lor ţară! – că românii strânşi, în LIUL DE LINGĂI - să-l înscăuneze,
să zică, Legea Funeriu se referă mai cu- văluim noi adevărul: UNA SINGURĂ! 20 martie 2010, la Topliţa, au redactat „smirna”!, pe „pedeleul”-Director, nu-i aşa?!
rând la „manageriat”, decât la învăţat şi – şcoala de la Constanţa, „Sfinţii Martiri un Memorandum dureros, precum cele Art. 32(1): „Pregătirea în cadrul
educat dar şi manageriatul ăsta „e cu Brâncoveni”, ridicată de dl Marcel Bouroş din veacul al XVIII-lea, din interiorul educaţiei profesionale se realizează pe
cântec” – MARE „SIMFONIE”! – ia – DAR, ŞI ACEEA, NU AUTONO- Imperiului Habsburgic (dar Memoran- baza standardelor de pregătire profesio-
ascultaţi, un picuş - dimpreună cu co- MĂ, CI ÎN CADRUL PROIECTLUI dumul cu pricina era adresat, de data nală aprobate de Ministerul Educaţiei,
mentariul făcut de noi, acum câteva UNUI COMPLEX COMERCIAL! asta, nu Vienei imperiale, ci BUCUREŞ- în urma consultării partenerilor sociali”.
luni – ŞI „REZONUL” LOR/CELOR Că, de bună-seamă, altfel nici n-aţi fi ac- TIULUI!): „Noi, românii din Covasna, Cum adică, „consultare cu partenerii soci-
ZISE DE NOI ATUNCI, A RĂMAS ceptat-o/acreditat-o, iar strădania acelui Harghita şi Mureş, pe lângă problemele ali”?! Dar de ce nu CU SPECIALIŞTII
VALABIL PÂNĂ AZI, BA S-A FĂ- om de bine şi drept-credincios, în zadar cu care se confruntă toţi fraţii noştri de pe DIN DOMENIU?! Un Cizmar începe,
CUT „MAI AL DRACULUI”! - acum s-ar fi consumat Oare de ce?! Simplu: pen- cuprinsul patriei, la peste 90 de ani de la din nou, să dicteze, dacă are „rude la Ieru-
câteva luni, când se pretindea că nu-I tru că Biserica Naţională, cea Ortodoxă, Marea Unire, încă ducem cu greu povara salim”! Nu, nu acceptăm să fim judecaţi de
DECÂT PROIECT! – şi că, deci, vor fi care a ţinut fiinţa de Neam Românesc, luptei pentru păstrarea identităţii şi a fi- „parteneri sociali pedelişti”, ci de profesorii
ascultate vocile critice ale TUTUROR este, mai ales în zilele noastre, foarte prost inţei noastre naţionale, se arată în memo- noştri, sau de alţi profesori, înzestraţi spi-
„dascălilor” din ţară - „dascăli” de bise- văzută de organismele internaţionale şi randum, menţionându-se că în aceste trei ritual similar cu formatorii noştri de Duh,
rică, poate: cât despre „vocile” profesori- europene, care nu-s formate din ortodocşi, judeţe trăiesc peste 400.000 de români. având cunoştinţe şi conştiinţe profesionale
lor „CANCI-ÎN-BOCANCI”!): ci din catolici şi, mai cu seamă, din pro- Semnatarii documentului susţin că pe măsura acelora care au făcut din noi-
„E bine că, la Art. 9 (2) aţi stabilit, testanţi şi atei declaraţi! Iar ADEVĂRA- în judeţele Covasna, Harghita şi parţial cei-de-atunci, ceea ce suntem noi, azi!
clar: „Învăţarea limbii române, ca limbă TA Biserică a lui Hristos (nu cea slujită Mureş” – cf. Mediafax.ro. Nu înţelegem, în ruptul capului, cum

AXA NOASTRĂ: ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL ROMÂNESC


10 www.axa.info.ro
ATAC CONTRA

un om care, chiar dacă este impostor evident „tare” antic!) – presupunea


ca ministru, a trecut, totuşi, prin şcoală patriotism din partea dictatorului.
– poate să pretindă (ca şi doamna prof. Noi, în România acestor ani, nu avem
univ. dr. Ecaterina Andronescu) că ciclul decât mahalagii şi trădători de ţară –
liceal poate fi desăvârşit în 3 ani! Măi, de la „liber-cugetătorul” ucigaş Iliescu
oameni buni, chiar uitaţi avertismentul I (adică, din 1990-1996), continuând
dat, PE CRITERII PUR MORAL- cu cel care ne-a umilit cumplit, şi „do-
EDUCAŢIONALE, încă din veacul al nând” aerodromurile Arad şi Timişoa-
XVIII-lea, de către autenticul pedagog ra americanilor (pentru a-i bombarda
Jean-Jacques Rousseau: „Modul cum folo- pe aromânii din Novy Sad, şi pe sârbii
sim copilăria nu e mare lucru, răul care se ce-şi duceau copiii pe podurile de peste
strecoară se poate îndrepta, iar binele care Drina şi Dunăre, de Paşte pe bombe
se face acum poate să vină şi mai târziu. scriind, antihriştii americani, „Paşte fe-
Dar nu e la fel cu cea dintâi vârstă în care ricit!”) – dar şi înecând în sânge dispe-
omul începe cu adevărat să trăiască (n.n.: rările minerilor, în 1999, la Stoieneşti/
Adolescenţa). Vârsta aceasta nu durează Olt - Emil Constantinescu! – dar to-
niciodată îndeajuns pentru folosinţa pe tul culminând cu ivirea, din buzuna-
care trebuie să i-o dăm, iar importanţa ei rul „baştanilor” de la Washington, a
pretinde o atenţie neîntreruptă; iată de ce celui mai cumplit dinozaur, disimulat
stărui asupra artei de a o prelungi împie- sub „masca” de paiaţă: Derbedeul-Şef
dicaţi-l pe adolescent să devină bărbat, îm- Traian Băsescu. Toţi – înscăunaţi cu
piedicaţi-l chiar în momentul în care nu-i „binecuvântarea” dracului – adică, a

www.axa.info.ro
mai rămâne nimic altceva de făcut, decât Washington-ului masonilor! Iar SUA
să devină asta (n.n.: bărbat/cetăţean/om şi Rusia sunt, iarăşi, „pe bune” de-a tre-
al Cetăţii!)!” – cf. J.J. Rousseau, Emil sau buit Băsescu să joace, săptămânile as-
despre Educaţie, EDP, Buc., 1960, p. 171. tea, tot teatrul cu spionii ruşi expulzaţi
De ce vreţi, cu orice preţ, să „livraţi” - ca să rămână credibil, („via” Putin!)
societăţii contemporane, şi aşa aflată în- la Washington/NATO! Că, deh să fii
DERBEDEI, DIN OAMENI PO- cărturar Nichifor Crainic - se re-face, ajuns la sub 12% în sondaje şi să-i mai
tr-o mizerie moral-spirituală de nedescris,
TENŢIAL NORMALI”!). în haosul de azi, Biserica Duhului Lui prosteşti pe şmenarii şi pe mascalţo-
nişte neisprăviţi, nişte avortoni, CA PE-
RICOLE SOCIALE LETALE?! MĂ- Eu ştiu că vor exista profesori adevă- Hristos, şi se des-face răul oploşit în nii de masoni hârşiţi de la New York/
CAR ACEST LUCRU, VĂ RUGĂM raţi, care vor refuza o astfel de clauză de cea doar de Zid Washington (care vor să ne prostească,
SĂ-L PRICEPEŢI ŞI SĂ-L OPRIŢI! mafioţi şi hahalere şi cuţitari de mahala. După mine, n-ar strica, deloc, o în continuare, cu „democraţia” lor NU
NU e vorba de „lăcomia după catedre” Şi nu se vor înscrie la concursurile de/ TEOCRAŢIE, în lumea românească cea ateniană!) - greu, teribil de greu,
a bietului dascăl, şi cu atât mai puţin de pentru „făcutul” de inspectori, respectiv de azi doar că atotveghetoarea soră a chiar pentru un prestidigitator înmăr-
„îmbogăţirea” amărâtului de dascăl, ci de (în noiembrie) de directori de şcoli diavolului, Masoneria Mondială, nu va muritor de obraznic!
PROCENTUL CRESCUT DE CRI- Dar, din păcate, ştiu, la fel de bine, că îngădui asta, în ruptul capului - şi, deci, Trebuia pusă, în lucru „farsa” naţi-
MINALI FRUSTRAŢI, DIN ME- există aşa-zişi „colegi” de-ai mei care nu vom mai avea canon de răbdare, scris, onalistă!
DIUL SOCIAL - MEDIU, ŞI AŞA, numai că vor merge la concurs şi-şi vor acolo, în ceruri, de Însuşi Dumnezeu
clama „loialitatea faţă de guvernare şi faţă pentru păcatele noastre de mişelie şi de Cine admite să trăiască, pe Pămân-
PESTE MĂSURĂ DE VICIAT!”
de politicile ministerului” ucigaş de Duh laşitate şi de aroganţă şi de impostură tul Sfânt al Grădinii Maicii Domnului,
Ei bine, acum câteva zile, domnul cu acest monstru antediluvian, născut
Daniel Funeriu (noi, subsemnatul, Românesc – dar SE VOR PROCLA- şi mi se termină hârtia, până să scriu
MA CEI MAI FIDELI! Mai fideli Der- măcar a suta parte din ele belelele cu de somnul mulţimilor de mahalagii ro-
am anunţat, oficial, din mai 2010, că mâni treaba lui!
nu-l mai recunoaştem ca ministru al bedeului-Şef decât îşi este el, lui însuşi care-l mâniem, zilnic, „în actualitatea
românească”, pe Atoatefăcătorul şi Cine admite să rămână sau să de-
MECTS!) a mai tras un glonţ (cel „de
graţie”!) în capul ŞCOLII ROMÂ-
NEŞTI, legiferând, practic, definitiv şi
6 -Au mai rămas, dintre „cei lumi-
naţi întru Duh” (câţi vor rezis-
ta DAR SIGUR, MEREU, SE VOR
Atotîndurătorul! „Mult prea mult în-
durătorul ” – crâcnesc şi cârtesc, cei ce
vină complicele TRĂDĂRILOR
trădătorilor (pentru că aşa se traduc:
pe faţă, comportamentul de derbedei al GĂSI, FIE ŞI NUMAI DOI-TREI, nu simt că-n toate ale Lumii este închis TRĂDĂRI ALE INTERESULUI
pedeliştilor, inclusiv „pe ogorul” şcolii: CARE VOR REZISTA, ÎN NUME- un Plan de o Măreţie Nevisată, de ni- NAŢIONAL! - toate aceste aşa-zise
LE LUI HRISTOS!) reprezentanţii ciun muritor nici măcar de SFINŢI! „legi” ministeriale: „SUNTEŢI INVI-
„Optiunea mea e sa mentin prevede- TATE/INVITAŢI LA TRĂDARE,
rea care le interzice directorilor de scoli Bisericii Ortodoxe.
DOAMNELOR ŞI DOMNILOR! – şi
sa faca parte dintr-un partid, dar trebuie BISERICA ORTODOXĂ (prin În rest nu ”Presa e de vină!”, decât în măsura
sa ne asiguram ca ea nu este neconstitu- AUTENTICII slujitori ai Lui Hris-
tionala, din punctul nostru de vedere nu
este. In prima mea intalnire cu inspectorii
tos! – nu prin ANTIHRIŞTI!) este,
în România contemporană, singura
„N il Admirari”. Nimic nou sub
soare. Actualitatea româ-
nească din 2010 se aseamănă, ca esen-
în care se lasă cumpărată şi minte/înşa-
lă, şi ea), care ne sfârtecă şi ne spulberă
Ţara Sfântă şi Neamul Românesc, cu
le-am spus clar, in scoala trebuie sa pri- Călăuză – de Duh, Morală, Socială ţă (din păcate, nu şi economic şi chiar scopul ocult de a paraliza destinul de
meze calitatea resursei umane, profesio- Nu-l voi uita, câtă viaţă se va îndura MORAL!) cu aceea de dinainte de 1989 Neam – va fi considerat, de noi, duş-
nalismul, desigur, dar loialitatea fata de Dumnezeu să-mi mai dea - pe Sfinţia - ceva-ceva ca prin anii ‘50, de ocupaţie manul nostru personal!
guvernare si fata de politicile ministerului Sa părintele sihastru Cocan Cleopa, sovietică, până să nu moară Stalin!
trebuie bine stabilite in cadrul sistemului. de la Sihăstria Voroneţului, care, chiar Noi nu admitem – ŞI NU NE SU-
Nimeni nu poate guverna in afara loia- în vara asta, mi-a pus capul pe inima Am avut, de multe ori, nostalgia PUNEM! Dacă, Doamne fereşte! -
litatii fata de programul de guvernare. lui, m-a pus sub patrafir şi sub fierbin- unei dictaturi Ar fi instaurat, măcar, cumva, îl paşte păcatul pe Măscăriciul
„(cf. Dan Tapalagă, Interviu HotNews. te rugăciune - şi mi-a luat „precum cu Ordinea (în acest „haos organizat” de şi Derbedeul-Şef să vină pe unde mer-
ro - RFI : Daniel Funeriu: Noua lege a mâna”, durerea şi exasperarea pe care şi Oculta Mondială!) etc. Dar cu Dicta- gem noi, şi să sară la bătaie – ei bine, îl
educaţiei va fi discutată în Guvern în ma- le zbătea, el într-însul, sufletul meu tura Derbedeilor şi Trădătorilor DE- anunţăm că, cu tot cu gorilele lui, sare
xim două săptămâni). SĂVÂRŞIŢI - „mai mersi”, vorba Chi- în aer! Şi nu metaforic.
Să le dea Dumnezeu sănătate şi riţoaiei! ASTA NU! Noi nu avem decât un singur Dum-
Adrian BOTEZ

Deci, ca să fie clar, pentru toată lu- îndelungă viaţă, Sfinţiei Sale şi celor
mea cea nedumerită: ORI PUPI ÎN precum Sfinţia Sa, pentru că NUMAI Ştiu că orice regim dictatorial re- nezeu. Şi numai de El, Atotîndură-
FUND, CU TOATĂ SFINŢENIA SFINŢIILE LOR AU MAI RĂMAS strânge drepturile cetăţenilor. Dar ăş- torul, ne lăsăm judecaţi şi pedepsiţi,
TA LOIALĂ, PUTEREA POLITI- ROMÂNULUI, CA APĂRĂTORI tia („guvernanţii actuali”) ÎI URĂSC loviţi ca de un Părinte Ceresc dojeni-
CO-MAFIOTESCĂ A DERBEDEI- AI NĂDEJDII! „Sunt tare trebuitori, PE CETĂŢENI, ÎI BAT ÎN PLINĂ tor - dacă nu am ţinut cont de Vocea
LOR/PEDELEILOR, ORI „OUT”! - la astfel de vremi” – cum zicea bătrâ- STRADĂ ORI MULŢIME ŞI MAR- Dumnezeiască a Conştiinţei, sădită de
NU AI CE CĂUTA ÎN „SISTEMUL nul şi înţeleptul „hronicar” Neculce TORILOR LI-E FRICĂ SĂ ZICĂ Tatăl nostru - ca Duh al nostru.
EDUCAŢIONAL” (de fapt, numele Şi cu/prin Sfinţiile lor se fac „Punctele CEVA, MĂCAR DIN „BUZE”! Iar NU de orice boschetar de Con-
corect ar fi: „SISTEMUL DE FĂCUT Cardinale în Haos”, cum zicea marele O dictatură, în sensul latin (deci, stanţa! RETRO, SATANAS! g
www.axa.info.ro 11
Theodor CODREANU
O NOUĂ
STAFIE A
„CORECTITUDINII
POLITICE”
în care se arată lucruri tulburătoare din trecutul nu foarte îndepărtat şi despre urmările lor în viaţa noastră:
despre comunism, despre experimentul Piteşti, despre legionari, despre actuala corectitudine politică, şi despre
multe alte lucruri; toate văzute prin prisma consecinţelor pe care le-au avut şi le au prin cultura românească

D
e astă dată, stafia mar- 2005. În anul de graţie 2009, când cri- FDSN, 1992, la PDSR, 1993, şi PSD, sură s-o concureze pe a lui Ion Ilies-
xismului pare complet za relaţiilor dintre România şi Moldo- 2001), acesta a fost perceput statornic cu, după eşecul mediocru al lui Emil
remaiată până la a se va ajunsese pe culme, lui Traian Băses- ca urmaşul fostului partid comunist, Constantinescu. Şi au mai observat un
pretinde altceva: o ideo- cu i-a scăpat o mărturie căreia nimeni stigmat utilizat ca principală armă de lucru esenţial: în vreme ce Ion Iliescu
logie de „dreapta”. Nu ne mai poate însă nu i-a dat importanţă: cuvântul decisiv luptă a formaţiunilor care s-au auto- era dublat şi de un ideolog social-de-
înşela nimic după ce unul dintre stâlpii pentru realizarea alianţei dintre dreap- proclamat cu adevărat democratice. În- mocrat, Traian Băsescu făcea politică
bolşevismului, Iuri Andropov1, a elabo- ta creştină şi stânga comunistă l-a avut trucât partidul cominternist nu putea doar dintr-o irezistibilă pornire nativă,
rat teoria celor patru stadii ale partidu- el, Traian Băsescu, înşelat, chipurile, avea succes decât limitat sub ideologia „haotic”, aventurier ca bătrân lup de
lui comunist. O reamintesc: 1) partidul de promisiunea voroniană că Republica social-democrată, rând pe rând FDSN mare ce era. Traian Ungureanu spune
îşi asumă deschis numele de comunist Moldova va duce o politică de integrare s-a scindat luând alte denumiri, pentru limpede că Traian Băsescu nu este ide-
şi ia puterea prin revoluţie, instaurând europeană. Aşa că lovitura politică de ca din disidenţe să rezulte formaţiuni olog, ci un populist nativ. Tocmai din
dictatura proletariatului; 2) când nu- graţie dată lui Iurie Roşca a venit chiar politice care au pretins că sunt din ce această pricină el poate fi manipulat în
mele de comunism se compromite, par- de la Bucureşti. Aici se ascunde enigma în ce mai apropiate de „dreapta”, acolo favoarea unei doctrine la care nu are ac-
tidul şi-l schimbă, dând impresia unei andropoviană a supravieţuirii partidu- unde nu exista pericolul identificării ces, fiind suficient a i se stimula orgoliul
noi revoluţii, reintroducând, aparent, lui comunist prin „dreapta” politică, comuniste. Cel mai abil cominternist, personal că poate sta în dreapta preţuire
pluralismul; 3) prin pluralism, pierde uzanţă de care bolşevicii au beneficiat Silviu Brucan, s-a retras strategic din a elitelor intelectuale care nu l-au putut
puterea şi se resemnează; 4) revine la şi între cele două războaie mondiale, în Front, erijându-se în comentator „ne- „transforma” pe Ion Iliescu, rămas fidel
putere într-un cadru aparent demo- România, când au reuşit, după 1938, utru” al politicii româneşti, dar după ideologiei de stânga. Şi tentative de an-
cratic. Iar cea mai bună ascunzătoare să compromită Mişcarea Legionară, ce a avut grijă să sprijine, prin George vergură au existat, cea de răsunet fiind
e să revină sub eticheta unui partid de scoţând-o definitiv din viaţa politică, Soros, înfiinţarea Grupului pentru Di- încercarea lui Vladimir Tismăneanu
„dreapta”. O asemenea subtilă meta- fiindcă şi astăzi rămăşiţele acestei miş- alog Social, care s-a erijat în simbolul de a-i intra în graţii, provocând o carte
morfoză a cunoscut, în ultimii două- cări naţionale sunt supraveghea-te cu „societăţii civile” postcomuniste. La de „convorbiri”4 derulate între 26 – 29
zeci de ani, ceea ce s-a numit, la înce- străşnicie, ideologic şi politic, pe întreg scurt timp, în urma primelor mineri- octombrie 2003, la Washington. În
put, Frontul Salvării Naţionale. Tre- mapamondul. Or, înlesnirea acestui ade, Petre Roman a înfiinţat Partidul schimb, acelaşi Vladimir Tismănea-
buie amintit că ideea „fronturilor” s-a compromis are legătură de taină cu în- Democrat (1993), titulatură luată după nu a reuşit deplin cu Traian Băsescu,
manifestat pe întreg teritoriul fostului săşi evoluţia politică a lui Traian Băses- model american, capabilă să mascheze realizând ceea ce Traian Ungureanu
imperiu sovietic. Interesant de obser- cu, evoluţie cuprinsă în sintagmele: de bine continuitatea, sub alte obrăzare, numeşte joncţiunea populismului băses-
vat că în Basarabia Frontul Popular a la comunism la „corectitudine politică” şi a partidului comunist în condiţii de cian cu elita GDS sau cuplarea cu elita
www.axa.info.ro

eşuat, unioniştii adevăraţi fiind epuraţi, de la stânga la „dreapta”. Cuvintele din- pluripartidism. Însă nici noul partid intelectuală, în frunte cu Gabriel Lii-
deoarece au urmat calea organică a re- tre ghilimele arată perfidia antifrazică nu şi-a putut masca suficient rădăci- ceanu5. Această „joncţiune” a culminat
naşterii naţionale. După ruptură, Iurie a conceptelor utilizate. nile cominterniste, conservând în siglă cu încredinţarea conducerii depline a
Roşca a ţinut să sugereze neapărat că Traian Băsescu este cel mai specta- un trandafir şi intrând lesne, în 1996, Comisiei Prezidenţiale pentru Cerce-
aripa lui e de „dreapta”, chiar radicală, culos produs al comunismului trecut în Internaţionala Socialistă. În aceste tarea Comunismului în România, în
ajungând să se numească Partidul Po- sub masca Frontului Salvării Naţi- condiţii a intrat în prim-planul poli- 2006, după ce cu un an mai înainte i
pular Creştin şi Democrat, urmând onale. L-am putea numi comunismul ticii Traian Băsescu. L-a detronat pe se refuzase această legitimitate lui Paul
modelul Corneliu Coposu. Mai mult aventurier, de tip anarhic2. Traian Bă- liderul Petre Roman, în 2000, iar din Goma, înlăturat şi din Comisia Tis-
de atât, şi-a anexat sprijinul Patriar- sescu nu are veleităţi doctrinare, dar 2005 PD se retrage din Internaţiona- măneanu. Măgulirea orgoliului pre-
hiei de la Bucureşti, diriguind politic posedă o inteligenţă nativă colerică lă pentru a orienta partidul, în 2006, şedintelui a făcut ca „efectul Băsescu”
Mitropolia Basarabiei, ajunsă azi în- ieşită din comun, care-l împinge spre spre popularii europeni, substituirea (Traian Ungureanu) să producă două
tr-o confuzie stranie, care avantajea- un comportament anarhic, fiind, prin stângii cu dreapta fiind aproape dusă la consecinţe importante: pe de o parte
ză net Mitropolia Moldovei aflată sub excelenţă, pescuitorul în ape tulburi, capăt. Zic „aproape” deoarece denumi- numirea în funcţii-cheie a „elitei” (de
Patriarhia Moscovei. Momentul-cheie care i-a adus porecla de preşedinte ju- rea de „partid democrat-liberal” încă la consilieri prezidenţiali şi plasări pe
al sinuciderii politice a lui Iurie Roşca cător, aşa de jucător, încât scandalurile mai aminteşte de stânga. În consecin- liste europarlamentare până la director
a fost alianţa la guvernare cu Partidul politice au devenit norma din societa- ţă, nu e de mirare că un membru in- al Institutului Cultural Român), iar
Comunist din Moldova, contribuind tea românească. Ne amintim, el a fost teligent al partidului, Sever Voinescu, pe de altă parte, a dat gir ideologilor
la alegerea ca preşedinte a lui Vladi- iniţial membru de eşalon II în gruparea a propus (în ianuarie 2010) ca sarcină „corecţi” să-şi pună în practică ideile,
mir Voronin. Trebuie spus că tot ce pentru apropiatul Congres schimbarea să „condamne” comunismul prin mis-
fesenistă, care-i avea ca lideri pe Silviu
mai era „naţional” în doctrina politică siglei şi a denumirii, de la ultima roză la tificatorul Raport Tismăneanu, să-şi
Brucan, Ion Iliescu şi Petre Roman.
a PPCD s-a compromis prin contami- Partidul Popular. Astfel, se desăvârşeş- extindă doctrina la întreg destinul is-
Din clipa când FSN s-a declarat par-
narea de către partidul comunist, căci te traseul de la stânga la dreapta, ceea toriei şi civilizaţiei româneşti. Perfidia
tid politic, intrând în cursa alegerilor
în spaţiul ex-sovietic doar în Basarabia ce, pe urmele lui Paul Goma, am numit este extraordinară dacă ţinem seamă că
din 1990, această formaţiune a fost „experimentul Piteşti III”. În Patimile
acest partid s-a iluzionat că poate su- percepută ca fiind continuatoarea par- în culise se lucrează sub umbrela apa-
pravieţui păstrându-şi vechea denumi- după Piteşti, torţionarul Eugen Ţurca- rentului „naţionalism” din discursurile
tidului comunist, deşi îşi luase măsuri nu surprinde esenţa demersului educa-
re. Şi a reuşit o vreme, fiindcă ţăranilor de precauţie, scoţând în afara legii Par- preşedintelui, un populism pozitiv, cum
şi bătrânilor le rămăsese în memorie o tiv: „Aşa că n-o să vă ucidem trupuşo- îl cataloghează Traian Ungureanu,
tidul Comunist Român, iniţiativă care rul, legionari: o să vă umblăm olecuţă
anume lipsă de griji în ce priveşte traiul avea corespondent o hotărâre similară menit să schimbe din temelii istoria ro-
în colhoz, având şi facilitatea gratuităţii la sufleţelul de culoarea găinaţului de mânilor. Aceasta este şi tema, anunţată
dintre cele două războaie mondiale3. gâscă – ha-ha-ha, ce zici, Pop Cornel?
energiei electrice şi a gazului metan. De În pofida metamorfozelor de numire încă din titlu, a cărţii lui Traian Ungu-
aceea simbioza slavism-moldovenism, pe O să vi-l demontăm, frumuşel, o să vi-l reanu, devenit, graţie aceluiaşi părinte
a partidului descins din FSN (de la remontăm la loc după alte legi, după
care a pariat partidul comunist, a fost politic, europarlamentar: Încotro duce
2
Anarhismul de stânga s-a cristalizat, doctri- aceeaşi schemă. Cu sămnul schimbat”. istoria României.
atât de lesnicioasă. nar, mai ales prin scrierile lui Pierre-Joseph Aceasta este esenţa: cu sămnul schim- Înainte de a schiţa traseul progra-
Dar să revin la clipa când PPCD Proudhon, Nestor Mahno, Enrico Malatesta
bat. Aşa a ajuns dreapta legionară la
a luat hotărârea sprijinirii lui Vladi- şi Piotr Kropotkin, iar anarhismul de dreapta mat de „elitele corectitudinii politi-
este o invenţie îndeobşte americană, prin Ben- stânga comunistă, iar stânga comunistă
mir Voronin, în a doua legislatură din ce” României, să mai fac o observaţie
jamin Tucker, Murray Rothbord, Lysander la dreapta popularilor europeni! Cercul
1
Iuri Andropov (1914 - 1984), fost şef al Spooner şi David Friedman. se închide. Dar experimentul continuă. 4
Cf. Vladimir Tismăneanu, Ion Iliescu, Marele
KGB, iar de la 12 noiembrie 1982 – secretar 3
După evenimentele de la Tatar Bunar din Şoc – din finalul unui secol scurt, Editura Enci-
general al PCUS până la moarte, când i-a luat 1924, Partidul Comunist din România a fost Militanţii „corectitudinii politice” clopedică, Bucureşti, 2004.
locul Constantin Cernenko, iar acestuia, de la scos în afara legii de către liberali sub acuzaţia au observat la timp „harisma” politică 5
Traian Ungureanu, Încotro duce istoria Români-
11 martie 1985, Mihail Gorbaciov. subminării statului român. a lui Traian Băsescu, singura în mă- ei, Editura Humanitas, Bucureşti, 2008, p. 180.

12 www.axa.info.ro
Teoria celor patru stadii ale partidului comunist elaborată de Iuri
Andropov, secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice
1982-1984, unul dintre strategii bolşevismului: 1) partidul îşi asumă
deschis numele de comunist şi ia puterea prin revoluţie, instaurând
dictatura proletariatului; 2) când numele de comunism se compromite,
partidul şi-l schimbă, dând impresia unei noi revoluţii, reintroducând,
aparent, pluralismul; 3) prin pluralism, pierde puterea şi se resemnează;
4) revine la putere într-un cadru aparent democratic. Iar cea mai
bună ascunzătoare e să revină sub eticheta unui partid de „dreapta”.

esenţială: marxismul cultural moştenit 1918, bolşevicii obţinuseră doar 24% linie merge şi Traian Ungureanu. lucrează, cu o capacitate lirico-demago-
pe linia Georg Lukács, Antonio Gram- din locuri (175 din 707), în Adunarea Deşi preţios14, pe spaţii importante, gică remarcabilă, la legenda justificativă
sci, Lev Troţki, Şcoala de la Frankfurt Constituantă, ei fiind, de fapt, „men- scriitura lui Traian Ungureanu pare naţională, la realitatea alternativă de
şi Noua Stângă Americană cunoaşte şevici”, adică minoritari. Lenin însă di- alertă, amestecând observaţii pertinen- care ne rezemăm alibiurile”19. Şi el reia
o ultimă şi vicleană mascare sub eti- zolvă Adunarea numai după o zi, încât te, unele chiar adevărate, cu o sofistică clişeul Mioriţei care ne nenoroceşte prin
cheta „dreptei”. După Jean Sévillia6, partidul acţiona ca o „aristocraţie”, „o aiuritoare, menită să-i confirme tezele „resemnare”, „delăsare”, ca dominante
această tendinţă se observă şi-n cele- grupare a celor mai buni, din rândul „corecte politic”, dar care se autopre- ale specificului românesc, la care adau-
lalte ţări europene, dovadă că e vor- cărora trebuiau excluşi în mod sistema- zintă ca fiind de „dreapta”. Se ştie că gă vinovăţia ortodoxiei. Şi ca să nu pară
ba de o strategie mondială. Ştiind că tic ceilalţi. Nucleul unificat, centralizat dreapta conservativă (termenul aparţi- subiectiv, afirmă că toate ţările ortodoxe
political correctness descinde dinspre şi clandestin care-şi impusese voinţa ne lui Nicu Filipescu, cel care a urmat sunt vai de capul lor, toate „au intrat în
stânga neotroţkistă şi culturală, elitele guvernării legale – iată secretul victori- în profunzime gândirea eminesciană) tranziţii defectuoase şi dezvoltă regi-
Şcolii Resentimentului (Harold Blo- ei lui Lenin asupra rivalilor săi. Conce- transcende ideologismul, apărând valo- muri de continuitate comunistă”20. Bi-
om) condamnă, în ultima vreme, şi „co- put în acest fel, Partidul avea întâietate rile naţionale şi refuzând extremismele neînţeles, comunismul n-a fost adus de
rectitudinea politică”! Dar au grijă să o în faţa indivizilor, a clasei muncitoare şi de orice fel. Traian Ungureanu se vrea tancurile cominterniste ale Moscovei, ci

www.axa.info.ro
practice, ducând-o la desăvârşire. Atare a doctrinei”11, adică asupra majorităţii. un radical de dreapta, dar care, de fapt, de Biserica Ortodoxă Română, cea mai
ultimă şmecherie tismăneano-patapie- Partidul Comunist din România e radicalismul stângii postcomniternis- putredă şi mai inertă dintre biserici,
viciană a fost demonstrată de Mircea a urmat cu fidelitate această strategie. te. Ca să pară credibil, el creionează un ajutată de mentalitatea naţionalismului
Platon7 şi de Ovidiu Hurduzeu8. Într- Era, cum se ştie, o minoritate cu totul tablou apocaliptic al specificului naţi- românesc: „şocul şi eşecurile celui de-al
un articol, Minoritarii minţii, postat pe neglijabilă, numărând între 800-1000 onal, atribuindu-i tot răul din istoria Doilea Război Mondial sunt provoca-
internet, o autoare, Aurora Mihalcea, de membri care s-au substituit popo- românească. Se recunoaşte, altminteri, te şi adjudecate de o logică de aseme-
se întreba: „Cum poţi să condamni o rului român prin falsificarea alegerilor un discipol al lui Lucian Boia, cel care nea subordonată valorilor naţionale”21.
procedură (cea a strategiei gramsciene) din 1946 şi prin teroare. vede peste tot „mituri” blamabile în „Blestemata” chestiune naţională, încât,
pe care ar urma-o alţii, câtă vreme o ur- Cum corectitudinea politică e mar- istoria naţională. Se pot distinge două în comunism naţionalul a devenit „han-
mezi şi tu?” Aurora Mihalcea se referă xism cultural, în locul minorităţii pro- direcţii în a sesiza defecte în firea ro- dicapul major”, ne-a prins cu „himere
la ideologii GDS, cunoscuţi şi ca „boie- letare s-a venit cu minoritatea culturală. mânilor: una care pleacă din Dimitrie naţionale”, în loc să cultivăm un comu-
rii minţii” sau ca „minoritarii minţii”. În intenţia tacită a lui Gabriel Liiceanu, Cantemir, trece prin Dimitrie Bolinti- nism cu adevărat internaţionalist, civic.
Vom putea da un răspuns la întrebare liderul GDS, „minoritarii minţii” sunt neanu, prin Eminescu, prin Titu Ma- Abia în anul 2000, „Societatea a scăpat,
urmând traseul gândirii lui Traian Un- cei 22 de filosofi pe care voia să-i antre- iorescu, prin Dumitru Drăghicescu, în sfârşit, de condiţionările naţionale”,
gureanu, devenit, din comentator spor- neze Constantin Noica la Păltiniş12. Constantin Rădulescu-Motru, Emil prin înfrângerea la alegeri a lui Corneliu
tiv, ideolog al istoriei românilor. Numai că filosoful gândea un aseme- Cioran, Paul Goma ş.a., direcţie pro- Vadim Tudor. În schimb, a rămas Bise-
Teza filosofică centrală a „corecti- nea discipolat în perspectiva renaşterii fund ataşată emancipării naţiunii, şi o rica Ortodoxă Română, cu toate că pa-
tudinii politice” este minoritarismul. naţiunii române, fiind străin cu totul de a doua care ţinteşte spre spulberarea triarhul Teoctist a murit, dar a apărut
Conceptul descinde din deconstructi- „corectitudinea politică”. Peste toate, oricărui sentiment naţional, ca anacro- un altul, Daniel. „Ei şi?” se întreabă ne-
vismul lui Jacques Derrida conform Noica este declarat, după 1989, incorect nic, incorect politic, antieuropean, fas- retoric Traian Ungureanu, răspunzând:
căruia partea deconstruieşte întregul şi i politic chiar de către „boierii minţii” cistoid etc., atitudine dezvoltată pe linia „Nimeni nu dă doi bani pe pilda (sic!)
se substituie. În varianta lui Virgil Ne- din România şi de aiurea13. În schimb, Lev Troţki, Mihail Roller, Z. Ornea, Bisericii şi toată lumea se înghesuie să
moianu, minoritarul este numit secun- Grupul pentru Dialog Social n-a ezitat Horia-Roman Patapievici15, Alexandra ia brevet de bună-credinţă”. Mai mult:
dar9. Este o lipsă de precauţie că susţi- să facă uz de cifra nicasiană 22, dând Laignel-Lavastine ş.a. Aici se plasea- „Bisericismul nostru ritual e un spec-
nătorii români ai corectitudinii politice titlul revistei grupării. Neştiutorii au ză şi Traian Ungureanu, deşi pretinde tacol ipocrit, iar Biserica e beneficiar al
mascate îşi spun „minoritarii minţii”. crezut că e vorba de ziua de 22 decem- contrariul. El trece în revistă relele con- farsei. Ipocrizia din afară ascunde bine
Într-adevăr, doctrina politică a corecti- brie 1989, a fugii lui Nicolae Ceau- stante ale românităţii: latinitatea într-o mizeria dinăuntru”22. Biserica e vino-
tudinii proclamă în locul majorităţilor şescu. O coincidenţă fericită, desigur, mare de slavi, doina, dorul, râsu-plânsu’, vată şi de eşecul învăţământului româ-
democratice care au întemeiat Europa şi pentru asumarea revoluţiei române. „ca la noi la nimeni”, „damnaţi, dar spe- nesc, deoarece popi blestemaţi fac „ma-
modernă – minorităţile de orice fel. Cert e că Noica e acuzat de „corecţi” ciali”, un popor kitsch, autarhie: „Istoria nuale de blesteme şi descântece” şi ace-
Dar dacă ne întoarcem la marxismul de „naţionalism”, cum sună şi titlul căr- lumii româneşti e cercetată într-o izo- eaşi Biserică, „pitită în spatele dodiilor
economic, constatăm că, politiceşte, el ţii Alexandrei Laignel-Lavastine. Iar lare ermetică”16; „ţara e plină de proşti, din manuale, are o răspundere grea”23.
s-a fundat tot pe criteriul minorităţii: această ostilitate furibundă la adresa de rebuturi umane şi industriale”17, Urmarea acestei intruziuni a religiei în
partidul comunist a fost o minoritate specificului naţional şi a naţiunilor este suntem regresivi, conservatori, inerţi la şcoala românească a dus la inexistenţa
care s-a substituit majorităţii, încăl- una din moştenirile Kominternului, nou, ipocriţi („Instituţia fundamentală unei culturi în România. Pur şi simplu,
când regula democraţiei occidentale. O moştenire trecută intactă în rescrierea şi principala piesă a memoriei sociale cultura românească nu există: „nu a re-
spune negru pe alb Vladimir Volkoff: istoriei româneşti de către noul Rol- româneşti e ipocrizia”18), xenofobi, ne uşit să se nască”24. Iar, mai departe, nici
„Maximaliştii (bolşevicii), care erau în ler, Vladimir Tismăneanu, în faimosul pretindem viteji, isteţi, ospitalieri, cu- statul român nu s-a născut. Ce-i drept,
realitate minoritari, n-au devenit ma- său Raport, asumat, fără să fie citit, de minţi, dar suntem isterici, grandomani, am avut trei state (1918, 1947, 1989),
către Traian Băsescu. Exact pe aceeaşi ne victimizăm, delir de persecuţie, fugă dar niciunul reuşit. Nici chiar al trei-
joritari decât în urma unei scamatorii
de realitate, ne iluzionăm că am stat în lea, oblăduit de UE, fiindcă în zadar a
electorale; ei au eliminat apoi din sânul asia, Bucureşti, 1996, pp. 45-46. calea barbarilor, că suntem talentaţi, dar, intervenit ambasadorul american Ni-
lor pe oricine nu era la fel de maxima- 11
Ibidem, p. 46. Am reprodus comentariul la ci-
în realitate, superficiali şi lirico-dema- cholas Taubman să-l aducă pe calea cea
list ca ei”10. La alegerile din 5 ianuarie tatul din Volkoff din cartea mea A doua schim-
Theodor CODREANU

bare la faţă, Princeps Edit, Iaşi, 2008, carte al gogi: „Discursul public şi istoric româ- bună. Nu a reuşit. Din cauza celor 322
6
Vezi Jean Sévillia, Corectitudinea morală. Că- cărei suport filosofic este şi teza eminesciană nesc e prizonierul unei operaţii masive
utăm cu disperare valori, Editura Humanitas, din Parlament! Consecinţa: „Ne rezu-
Bucureşti, 2009, p. 79, trad. din franceză de
a interacţiunii dintre majoritari şi minoritari de camuflare a conţinuturilor adânci şi măm la identitatea lingvistică şi cultu-
în istoria civilizaţiilor, teză preluată, în 1975,
Alina-Daniela Marinescu şi Paul Marinescu. tacit de Neagu Djuvara, devenit, între timp, un
14
Autorul vorbeşte de „dependenţa dură de rală (care „n-a reuşit să se nască”, n.n.).
7
Mircea Platon, Gheorghe Fedorovici, Măsura antieminescian şi un „corect politic şi istoric”. oglindirea în ego”, de „rutină minoră şi nega- Identitatea politică nu s-a născut”25. În
vremii: îndemn la normalitate, Editura Preda- 12
Cf. Constantin Noica, Cei douăzeci şi doi tivă”, „nivel de rafinament şi plauzibil”, „motoa-
nia, Bucureşti, 2009. rele nichelate ale industriei politico-mediatice”
19
Ibidem, pp. 37-38.
sau cultura de performanţă, în Despre lăutărism, 20
Ibidem, p. 18.
8
Ovidiu Hurduzeu, Antiamericanismul corectitu- Editura Humanitas, Bucureşti, 2007. etc. (pp. 63-65).
dinii politice, în „Convorbiri literare”, nr. 12/2002. 15
Cf. Horia-Roman Patapievici, Politice, Edi- 21
Ibidem, p. 97.
13
Vezi, între altele, cartea anti-Noica a Alexan-
9
Virgil Nemoianu, O teorie a secundarului, drei Laignel-Lavastine, Filozofie şi naţionalism. tura Humanitas, Bucureşti, 1996. 22
Ibidem, pp. 123-124.
1989, trad. din engleză la Editura Univers, Bu- Paradoxul Noica, tradusă din franceză şi publi-
16
Traian Ungureanu, op. cit., p. 10. 23
Ibidem, pp. 138, 139.
cureşti, 1997. cată cu largheţe de Gabriel Liiceanu la Editura 17
Ibidem, p. 16. 24
Ibidem, p. 138.
10
Vladimir Volkoff, Treimea răului, Ed. Anast- Humanitas, în 1998. 18
Ibidem, p. 35. 25
Ibidem, p. 141.

www.axa.info.ro 13
Theodor CODREANU

asemenea condiţii, destinul României Sub pretextul că şi-l ia ca aliat pe I.L. mir Tismăneanu31, care se recunoaşte, festat prin cântecul Deşteaptă-te, româ-
e pecetluit: „Istoria României se apro- Caragiale (ceea ce face şi Traian Ungu- la origine, troţkist. În România, tră- ne, asumat de revoluţionarii din 1989,
pie de sfârşit”, deoarece românii „şi-au reanu, pe urmele altui comiliton, Dan dătorii revoluţiei mondiale sunt cotaţi ci prin Internaţionala. Aşadar, căderea
surclasat statul”, l-au ucis, ceea ce „E o C. Mihăilescu28), Lev Troţki îşi ca- a fi Gheorghe Gheorghiu-Dej, dar mai lui Ceauşescu a însemnat biruinţa im-
tragedie fără seamăn”, dat fiind că ţara naliza ghiuleaua ideologică împotriva ales Nicolae Ceauşescu, ceea ce iarăşi nului revoluţionar-naţional de la 1848
„se autodistruge” şi, în consecinţă, „nu „oligarhiei fărădelegii”, erijându-se în este o minciună. Traian Ungureanu împotriva Internaţionalei. Or, tocmai
mai are timp. Timp istoric. Trecutul e apărător al întregii populaţii româneşti consideră că în România au fost două această biruinţă a căzut ca o catastro-
inutil. Poate fi ras, demolat, îngropat, oprimate, sperând, cu ajutorul îndoc- revoluţii: cea reală, 1945-1989, şi cea fă peste cei care au profitat, din umbră,
într-o noapte, ca un hoit”26. Apocalipsa trinării armatei, să declanşeze revo- formală, în 1989. El pare să nu fi auzit de jertfele tinerilor căzuţi în revoluţie.
e cutremurătoare. Asemănarea cu Poli- luţia proletară în Carpaţi, aşa cum va de singurele revoluţii cu adevărat na- Ecuaţia revoluţiei din decembrie, de
ticele lui H.-R. Patapievici merge până la reuşi cu Ungaria lui Béla Kun, în 1919. ţionale, cea a lui Tudor Vladimirescu, aceea, s-a complicat brusc, căci fredo-
mimetism, cu toate că de rang secund. Traian Ungureanu vede bine că nodul care a pus capăt secolului fanariot, şi natorii, în surdină, ai Internaţionalei
Totuşi, deşi Corneliu Vadim Tudor gordian al nefuncţionalităţii statului cea de la 1848, care a pregătit mental s-au simţit în primejdie şi au renăscut
a căzut din parlament, apocalipsa n-a de drept în România vine din antiteza şi ideologic Unirea Principatelor, iar, în în conformitate cu testamentul lui Iuri
ras de pe faţa pământului pe toţi dino- eşuată dintre stat şi societate, acele an- perspectivă, Marea Unire de la 1918. Andropov şi al lui Troţki. De aceea,
zaurii naţionali; au mai rămas trei, doi titeze monstruoase despre care vorbea De altfel, a auzit, însă consideră că de aceşti fredonatori32 au reluat vechea
economici şi altul socialist: Dinu Patri- Eminescu, între statul monarhic pa- fiecare dată a rezultat un stat slab, ceea obsesie troţkistă a revoluţiei trădate şi
ciu, Ion Ţiriac şi Adrian Păunescu. Ei tronat de Carol I şi „pătura superpusă”, ce, dintr-un anume punct de vedere, furate, pe câtă vreme singurii îndrituiţi
mai sunt care ne împiedică să intrăm rod al mentalităţii de clan, mentalitate este adevărat, dovadă că atunci când să apeleze la un asemenea adevăr sunt
în postistorie. Însă orice apocalipsă e de care împiedica partidele politice să fie anumiţi politicieni au încercat să-l în- cei care s-au jertfit în decembrie 1989.
recunoscut prin apariţia unui Salvator. altceva decât facţiuni de interese. Este tărească s-au instaurat dictaturi: Carol În viclenia lor istorică, marxiştii
În sfârşit, terorizata noastră nerăbdare ceea ce şi Traian Ungureanu numeşte, al II-lea, Mareşalul Ion Antonescu, pe- culturali au preluat ei refrenul revoluţi-
este răsplătită: aflăm numele Salvato- corect, biruinţa societăţii asupra statului. rioada socialistă. ei furate. Nu e de mirare că lui Traian
rului – Traian Băsescu. De aici încolo însă Traian Ungurea- Invazia sovietică şi instalarea regi- Ungureanu revoluţia din 1989 i se pare
nu se desparte de Eminescu şi adoptă mului bolşevic i se par lui Traian Un- „formală”, nu „reală”. Interesant că, pe
Pentru ca optimismul final, fră- integral doctrina lui Troţki. În vreme
mântat pe cel mai negru fond istoric, gureanu a fi fost singura revoluţie reală lângă „demascarea” naţionalismului, a
ce Eminescu este conştient că pirami- din istoria României, teză care coincide culturii naţionale şi a Bisericii Orto-
să se înalţe cât mai strălucitor, auto- da statului conţine şi „pătura super-
rul ne pregăteşte cu instrumentarul perfect cu doctrina marxist-leninistă doxe Române, ca principalii vinovaţi
pusă”, Troţki şi Traian Ungureanu o şi troţkistă. Or, e de toată evidenţa că de „trădarea” revoluţiei, el mai găseşte
unei teorii ingenios halucinatorie. El identifică a fi răul suprem care trebuie regimul comunist a fost unul imperial,
www.axa.info.ro

pleacă, destul de abil, de la secolul al nişte vinovaţi: chiar pe cei care au cân-
extirpat prin „revoluţie”. În marxismul fără nicio aderenţă la mentalitatea po- tat Deşteaptă-te, române, pe tinerii şi
XVII-lea englezesc al disputei pentru economic, „oligarhia” se suprapune
putere dintre monarhie şi parlament. porului român, cu consecinţe dezastru- pe demonstranţii din Bucureşti şi din
peste burghezie, iar în marxismul cultu- oase şi ireparabile. Ideologul recunoaş- ţară, ca produs al politicii demografice
În 1648, Carol I a fost doborât de Oli- ral din varianta dâmboviţeană nucleul
ver Cromwell, devenit Lord Protector, te, în definitiv, aceste consecinţe şi de a lui Nicolae Ceauşescu. Astfel, Traian
dur al „oligarhiei” îl constituie cei 322 aceea rămâne o enigmă de ce consideră
instituind dictatura parlamentară până Ungureanu ţine să-şi încununeze doc-
din Parlament (reduşi, în 2009, la 254, perioada 1945-1989 ca fiind o „revoluţie
la 1660, când monarhia revine prin Ca- trina cu un element de originalitate.
apoi, prin presiuni, la împingerea în mi- reală”, când ea nici măcar cu Marea Re-
rol al II-lea. Rezultatul: monarhia par- De astă dată, el comentează nişte sta-
norat!), care au declanşat destituirea lui voluţie Franceză nu poate fi asemuită.
lamentară, formă de guvernământ care Traian Băsescu. Eminescu îl numea, pe tistici prezente în Raportul ONU asu-
a dat forţă mondială Marii Britanii. Urmările rele el nu le pune pe seama pra populaţiei (2007). Şi face o desco-
Carol I, Îngăduitorul, fiindcă acesta nu invadatorului şi a sistemului instaurat
Autorul vrea să spună că prin această putea ţine în frâu lăcomia anarhică a perire jubilantă: raportorii au constatat
ecuaţie s-a reglementat, în spiritul de- prin forţă, ci pe seama specificului româ- că din 1989 populaţia României a în-
„păturii superpuse” din ambele facţiuni nesc şi a Bisericii Ortodoxe Române,
mocraţiilor moderne, raportul dintre politice şi din societate, deşi monarhul ceput să scadă constant, încât până în
stat şi societate. Parlamentarismul a slă- asociindu-le cu „stalinismul” lui Nico- 2050 vom rămâne, din 23 de milioane,
se străduia s-o facă, dovadă că ţara a lae Ceauşescu. De aici insistenţa, până
bit tendinţele despotice ale monarhiei, cunoscut o perioadă de stabilitate şi de cu cel mult 15 milioane. Dacă autoh-
iar monarhia s-a adaptat exigenţelor la saturaţie, a ideologilor pseudo-disi- tonii dispar câte un milion pe deceniu,
dezvoltare. Niciodată Eminescu nu a denţei care au pus mâna pe putere după
democratice parlamentare. Dacă Trai- îndemnat, cu tot spiritul său critic hi- în 200 de ani nu vor mai exista români
an Ungureanu ar fi cunoscut gândirea 1989, de a da întreaga vină pe naţionalis- în spaţiul carpato-danubiano-pontic.
perlucid, la o răsturnare revoluţionară mul lui Ceauşescu, născocind hibridul
eminesciană, el ar fi putut conveni că e a „păturii superpuse”, aşa cum vor face Atunci, în locul băştinaşilor, vor fi alte
un exemplu de echilibru între antiteze, „naţional-comunismului”. Naţionalism naţii, afro-asiatice, probabil, cu o altă
Troţki, Lenin sau Traian Ungurea- şi comunism sunt antiteze monstruoa-
ca esenţă a statului de drept. Numai nu. În locul revoluţiei, care, în istorie, identitate decât cea românească şi,
că el face parte din rândul acelora care se, imposibil a se concilia, iar dacă Ni- deci, se va termina cu specificul naţional
urmează totdeauna legea ciocanului ce colae Ceauşescu a încercat să le împace
sunt condamnaţi să redescopere roata, cade pe ilău, în sensul schimbării zadar- şi cu Biserica Ortodoxă Română. Ro-
acuzându-l pe Eminescu de toate rele- s-a dovedit că el n-a putut fi niciodată mânia va deveni, în cel mai bun caz, loc
nice de roluri, Eminescu venea cu teoria naţionalist prin incapacitatea de a ieşi
le din lume, fie şi tacit, fiindcă aşa văd compensaţiei, care, în esenţă, se confun- de petrecere al ultimilor ani de viaţă ai
lucrurile comilitonii, deşi se pretind de din sistemul care l-a adus la putere şi la pensionarilor din ţările nordice, unde e
dă cu rolul antrenorial, nu antrepreno- care nu a renunţat până în clipa mor-
„dreapta”. Atitudinea faţă de Eminescu rial al statului liberal democratic29. În cam frig33, sau din Spania, Germania,
este o altă dovadă a mistificării acestor ţii. Oare nu l-a avertizat el, acuzator, Italia, unii dintre ei români cu oarece
schimb, pariul doctrinar al „minorita- pe Mihail Gorbaciov că „perestroika”
„dreptaci de stânga”. De aici înainte, rilor minţii” care-l înconjoară, astăzi, 32
Diferenţa dintre ei şi Ceauşescu este că tira-
Traian Ungureanu se vede pus în si- duce la distrugerea comunismului? Şi nul a cântat Internaţionala cu glas tare, în faţa
pe Salvator, este revoluţia, declarată,
tuaţia de a urma calea „teoriei păturii aşa a fost. „Dreptatea” a stat de partea plutonului de execuţie, pe când ei îl fredonează
tot pe urmele lui Troţki30, trădată sau
superpuse” – şi bine face – însă el o lui Nicolae Ceauşescu şi Gorbaciov în- în culisele puterii, deranjaţi că încă n-au reuşit
furată de „oligarhie”, de „moguli”, de să interzică imnul de stat Deşteaptă-te, române.
denaturează, fatalmente, asimilând-o suşi a recunoscut-o când a spus, în faţa
„baroni”. „Trădătorul” revoluţiei mar- Speră că vor reuşi, în numele corectitudinii po-
troţkistei „oligarhii a fărădelegii”, îm- destrămării imperiului comunist, că
xist-leniniste ar fi fost Stalin, ceea ce-i o litice, prin preconizata revizuire a Constituţiei,
potriva căreia Lev Troţki îşi fundează n-a luat în calcul componenta naţiona- existând, în acest sens, o comisie prezidenţială
minciună contrazisă până şi de Vladi-
nu numai doctrina „revoluţiei mon- lă, cea care a decis apariţia noilor state în sânul căreia s-a născut ideea că art. 1 din le-
diale”, ci atacă România însăşi, ca re-
28
Dan C. Mihăilescu, Între Caragiale, Troţki şi post-sovietice. Curajul lui Ceauşescu gea fundamentală este anacronic şi trebuie re-
Stalin, în „Evenimentul zilei”, nr. 5686 din 21 în faţa plutonului de execuţie (pe care formulat pentru a nu jigni minorităţile etnice,
porter de război pe frontul balcanic27. martie 2008. în frunte cu cea maghiară.
Ibidem, pp. 143, 145, 146.
26 29
Vezi Jean-François Revel, Revirimentul demo- nimeni nu i-l poate nega) nu s-a mani- 33
Traian Ungureanu nu crede în previziuni-
Cf. Lev Troţki, România şi războiul balcanic,
27 craţiei, Editura Humanitas, Bucureşti, 1995. 31
Vladimir Tismăneanu, Luciditate, cinism şi le privind încălzirea globală, considerând-o o
Editura Polirom, Bucureşti, 1999, trad. de 30
În 1936, Troţki publica, în exil, lucrarea Re- comunism: Kolakovski, Zizek şi Troţki, eseu diversiune împotriva democraţiei economice
Radu Parpauţă, col. „Hexagon”. voluţia trădată. postat pe internet la 28 iulie 2009. americane şi a celei chineze.

14 www.axa.info.ro
nostalgie după locurile natale ale buni- nismul, prin Raportul Tismăneanu, politic, Traian Băsescu a creat „treimea în piramida statului de drept, centrul
cilor şi părinţilor. Cum tabloul poate să cei „22” de la 22, singurii în stare să de aur”, care l-a votat la preşedinţie gravitaţional sau arheal care echilibrează
dea fiori românilor (şi deja a dat până şi demaşte şi să spulbere pe cei 322 de împotriva „majorităţii tăcute” de 75%, antitezele. Este chiar ceea ce stipulează
preşedintelui Traian Băsescu), Traian parlamentari care stau în spatele ma- cea care formează inerta specie a „ru- şi constituţia României, adică rolul de
Ungureanu, cu o ultimă revelaţie, ne rilor oligarhi naţionali Dinu Patriciu, mânilor”: „Aici a fost norocul (muncit) mediator între puterile statului. Aici,
asigură că vinovat pentru actualul dez- Ion Ţiriac şi Dan Voiculescu. „Boierii al României”40. El singur, cu ajutorul nu încape nici un soi de partizanat, fi-
astru demografic este tot Nicolae Cea- minţii” au constatat că populismul po- „treimii de aur” (care a început să de- indcă orice intruziune de acest fel duce
uşescu. Pentru a ne convinge, el pleacă zitiv al lui Traian Băsescu este o carte cidă şi-n restul Uniunii Europene), a fie la dictatură oligarhico-prezidenţia-
de la statisticile aceluiaşi Raport ONU: câştigătoare, că a înlocuit cu brio „naţi- reuşit să învingă românismul, dându-le lă, fie la despotism monarhic, în cazul
între 1950 – 1989, populaţia României onalismul” populist negativ (cu adevă- „rumânilor” iluzia că îl apără: „Aceas- regalităţii, fie la o lipsă de compensaţie
a crescut constant cu 500 000 şi chiar rat nechibzuit, gălăgios şi iresponsabil, tă minoritate puternică e aliatul direct din partea „păturii superpuse”, recte
cu un milion pe an datorită interzicerii adesea) al lui Corneliu Vadim Tudor. sau indirect al curentului Băsescu”. Ea a parlamentului. Preşedinţia lui Trai-
avorturilor. Şi aici politica demografică În ecuaţie, „violentul” (sic!) Ion Iliescu a pecetluit triumful împotriva majori- an Băsescu nu a adus nimic din echi-
a lui Ceauşescu a consonat cu Biserica, a rămas la stânga, pe când dreapta s-a tăţii: „Minoritatea prezentă la urne a librul amintit43. Dimpotrivă, în loc să
dat fiind că şi azi, în anacronismul ei, ales cu Traian Băsescu. Dreapta a avut, stabilit noua ierarhie politică internă… joace rol de arbitru, el s-a declarat pe
aceasta nu e de acord cu libertatea avor- după 1989, doar trei oameni de excep- ”41. Traian Ungureanu crede că aceasta faţă arbitru-jucător, ceea ce este una

www.axa.info.ro
turilor. Această creştere demografică, ţie: Corneliu Coposu, Valeriu Stoica va fi noua lege a „democraţiei” în UE: dintre invenţiile logicii maniheiste, cu
declarată monstruoasă şi „criminală”, şi Traian Băsescu. Marele ideolog este minorităţile elitare vor decide în locul atât mai devastatoare în politică. Este
ar fi adus „o lipsă de sensibilitate şi va- Valeriu Stoica, singurul care a salvat majorităţilor naţionale: „Forţa majori- exact ceea ce se petrece pe scena poli-
riaţie socială ieşită din comun”34. Tot ce liberalismul (în urma ruperii de PNL) tăţilor e în scădere şi pierde teren odată tică din toamna lui 2009, ca oglindă
e rău în perioada comunistă e pus şi pe prin fuziunea cu PD, realizând, adică, cu statul naţional”42. Înţelegem acum fidelă a „mesianismului” băsescian. Cei
seama celor născuţi între 1950 - 1989. „joncţiunea cu teritoriul Băsescu”, ma- efortul uriaş al „corectitudinii politi- ce susţin un asemenea comportament
Mai mult, existenţa unei revoluţii în rea personalitate „non-ideologică, prin ce” de a compromite statul naţional politic numai „boieri ai minţii” nu se
1989 este negată şi fiindcă a fost făcută care realitatea socială românească îşi şi de a-l scoate din istorie. Populaţiile pot numi! Poate mai „corect” – boieri ai
de tinerii „decreţei” ceauşişti: „o clipă vine în fire”39. „Populismul pozitiv” bă- majoritare, cu mentalitate naţională, smintirii naţiunii.
de recalculare drastică, nu un cutremur sescian „rupe incendiar cu obişnuinţele sunt scârbite de politicieni şi nu mai
comunismului, dar le foloseşte pentru merg la vot, lăsând democraţia pe sea- Mă întreb însă ce-ar fi făcut „mi-
social”35. Au murit prea puţini români noritarii minţii” dacă retorica popu-
în decembrie 1989 ca să existe o violen- a crea raporturi noi”. Gura păcătosului! ma unei minorităţi de aur care va avea
Autorul nostru recunoaşte că arsenalul câmp liber de distrugere a civilizaţiei şi listă nu i-ar mai fi păcălit pe români,
ţă fondatoare de democraţie36. „Drepta- iar regimul Băsescu ar fi căzut pe şase
cii de stânga” planificaseră 60 000 de de luptă băsescian e cel comunist. Nu culturii europene tradiţional-creştine.
ne-am îndoit nicio clipă de asta. Iar în În 1919, Georg Lukács, ajuns comisar- decembrie 2009? Mă gândesc că ar fi
morţi, imputaţi deja la „proces” lui pregătit cuplarea cu alţi învingători.
Ceauşescu, dar n-a fost să fie, vărsarea acest arsenal stă „legea” nedemocratică adjunct al învăţământului şi culturii în
a câştigării puterii cu minoritatea care se guvernul cominternist al lui Béla Kun, Deja Andrei Pleşu a reuşise să-l irite
de sânge adunând doar 1142 de morţi. pe Traian Băsescu. Iar la întâlnirea de
Dacă a existat o „recalculare drastică”, substituie majorităţii, fie prin demagogie îşi punea întrebarea-cheie cine ne va
populistă, fie prin fraudarea alegerilor, scăpa de civilizaţia şi cultura occidenta- marţi, 27 octombrie 2009, de la GDS,
aceea nu poate fi pusă pe seama tineri- Gabriel Liiceanu i-a stricat voia bună
lor care au ieşit în stradă, ci pe a comi- metode combinate abil odată cu răs- lă, marele obstacol în calea revoluţiei
turnarea raportului dintre menşevici şi mondiale. Marxismul cultural a gân- preşedintelui, acuzându-l că, prin com-
litonilor lui Traian Ungureanu. Expli- portamentul său din 2009, i-a împins
caţiile năucitoare continuă: „Nimic din bolşevici în revoluţia sovietică şi odată dit şapte decenii la soluţie: minoritaris-
cu venirea la putere a lui Hitler în 1933, mul corectitudinii politice. Iată-l, acum, în „mlaştină” pe „minoritarii minţii”!
construcţia socialistă nu rezistă, ca for- Corabia lui Matei Vişniec44, deşi foar-
mă de civilizaţie”37. Fireşte, ar fi trebuit ca să nu mai reamintim de comuniştii întrupat în noul „geniu” din Carpaţi,
români în alegerile din 1946. Pentru Traian Băsescu, Salvatorul descoperit te înceată, continuă să se scufunde, la
distrus chiar totul, nu doar sistemul de nesfârşit, pe mlaştină. Ca şi a lui Tra-
irigaţii, în care fuseseră investiţi vreo a crea impresia aderenţei la prestigiul la timp de „minoritarii minţii”. De la
moral al lui Corneliu Coposu, „minori- Carol I, România n-a mai avut noroc ian Băsescu-Marinarul, scufundătorul
60 de miliarde de dolari, ci şi metroul,
tarii minţii” l-au sfătuit pe Traian Bă- de un om politic providenţial ca Traian flotei naţionale, pus acum de elite să
Casa Poporului, locuinţele din toată
sescu să atragă neapărat într-o alianţă Băsescu, apreciază Traian Ungureanu. scufunde şi poporul „rumân”. Şobo-
ţara, industria decretată „morman de
cu PD-L rămăşiţa din PNŢCD ajunsă Cuplarea lui cu elita este evenimentul lanii minţii, dincolo de văicăreli şi de
fiare vechi”, pădurile şi bogăţiile sub-
pe mâinile lui Marian Miluţ. Cu ajuto- cel mai important din istoria ultimelor fanatisme gen Cătălin Avramescu, vor
solului etc. S-o luăm de la început cu
rul acestui insolit lider PNCŢD, ob- două secole româneşti. În plus „e un părăsi însă Corabia la vreme.
toatele, cu acei minunaţi „oameni ai
începutului de drum” preconizaţi, în serva comentatorul politic Andrei Bă- etic”, lucrează cu supremă răspunde- („Oglinda literară”, Focşani, anul
înţelepciunea lui, de Paul Cornea, in- din, într-un articol intitulat Băsescu şi re pentru binele general, fiind „primul VII, nr. 96, decembrie 2009, nr. 97, ia-
vocat de Traian Ungureanu38. planul lui Troţki (14 septembrie 2009), politician român care reuşeşte ceva”, de nuarie 2010)
partidul preşedintelui a reuşit prelua- unde şi invidia „rumânilor”, denigrarea Preluat din volumul „POLEMICI INCO-
Aflăm din nou şi cine e acel dintâi- rea „identităţii internaţionale creştin de- violentă a lui Traian Băsescu. În sfârşit, RECTE POLITIC”, Editura Rafet - Râmnicu
stătător al oamenilor „începutului de mocrate”. Cristian Preda, alt farseur de cu el începe noua eră a statului puternic,
drum”, pentru a crea o nouă Românie, Sărat, 2010 g
„dreapta”, antieminescian, a şi decretat detronând „tirania parlamentului” cu
cu o identitate occidentală, nu naţională: imediat că oamenii lui Băsescu sunt ur- ajutorul „treimii de aur”.
43
Să ne înţelegem: nici ceilalţi doi preşedinţi
Traian Băsescu. Altfel spus, adevărata maşii lui Corneliu Coposu, iar Monica postdecembrişti, Ion Iliescu şi Emil Constan-
revoluţie postcomunistă abia cu Trai- Trebuie să recunoaştem că Traian tinescu, n-au ştiut să-şi ducă până la capăt me-
Macovei continuatoarea Doinei Cor- Ungureanu, ajuns cu ajutor băsescian nirea de „punct gravitaţional” al societăţii româ-
an Băsescu începe, un Traian Băsescu nea. „Confiscarea dreptei anticomunis- neşti. Primului preşedinte i s-ar fi putut spune
înconjurat de „minoritarii minţii”, cei în Parlamentul Europei, avea, în 2008, Iliescu Îngăduitorul, de pildă. Sub ochii tuturor
Theodor CODREANU

te, conchidea Andrei Bădin, este una putere de oracol: actualul preşedinte
care l-au ajutat să condamne comu- dintre cele mai mari minciuni ale isto- s-au produs legi care au nenorocit ţara, legi ne-
a transformat relaţia dintre Executiv drepte care puteau să nu fie ratificate, încât în
34
Traian Ungureanu, op. cit., p. 77. riei noastre recente”. Corneliu Coposu şi Legislativ într-o antiteză monstru- România, aşa cum am demonstrat în A doua
35
Ibidem, p. 79. şi Volodea Tismăneanu – ce potrivire! oasă, departe la ani-lumină de echili- schimbare la faţă, s-a instaurat mai degrabă un re-
36
Nefiind creştin, ci ateu, autorul nu înţelege Cu aceste arme preluate din „obiş- gim cleptocratic decât unul democratic. Drumul
că violenţa fondatoare e anticreştină şi pre- brul depistat în democraţia britanică, ales de Traian Băsescu, el însuşi artizan al acestei
creştină chiar din momentul când Dumnezeu- nuinţele comunismului”, decretează pe care o lăuda. Or, arăta Eminescu, realităţi, nu face decât să adâncească neaderenţa
Iisus s-a jertfit pentru mântuirea neamului Traian Ungureanu, „efectul Băsescu” a cărui gândire neideologică oglindea la statul de drept, fiindcă political correctness este
omenesc. Iisus-Paracletul a pus capăt istoriei şi-a împlinit menirea mesianică, răstur- cu adevărat conservatismul dreptei, ideologia care ne-a adus aici şi care va adânci cri-
victimei ispăşitoare, deschizând o nouă eră în nând cutumele democraţiei occidenta- monarhul sau preşedintele reprezintă, za şi-n Uniunea Europeană dacă cei responsabili
istoria omenirii, singura revoluţie spirituală nu se vor scutura la timp de ideologism.
care a reuşit vreodată. le, prin impunerea criteriului „elitar” în 40
Ibidem, p. 170.
locul celui majoritar. Cu „geniul” său
44
Corabia este poemul-parabolă al comunismu-
37
Traian Ungureanu, op. cit., p. 78. 41
Ibidem, pp. 161-162. lui, care i-a adus lui Matei Vişniec notorietatea
38
Ibidem, p. 81. 39
Ibidem, pp. 118-119. 42
Ibidem, p. 168. în Occident, în preajma autoexilului din 1987.

www.axa.info.ro 15
Florin STUPARU
PROOROCIILE
APOCALIPSEI
CAPITOLUL X :Despre un glas care zicea din cer: „Pecetluieşte cele „curtea dinafară” socotim că se înţeleg
Îngerul cel învăluit ce au grăit cele şapte tunete şi nu le scrie!” neamurile necredincioase şi Evreii, şi
„Pecetluieşte cele ce au grăit cele şapte tu- de aceea este nevrednică a se măsura de
într-un nor, avînd pe nete şi nu le scrie!”/ Prin zicerea aceasta, se către Înger, pentru necurăţia acestora.
cap un curcubeu, care a arată că cele grăite sînt neştiute şi că nu se Căci Domnul i-a cunoscut pe cei ce sînt
vestit dinainte sfîrşitul vor cunoaşte decît numai după dovedirea ai Lui, iar pe cei fără de lege Cel ce le

S
tih 1: Şi am văzut alt Înger puter- şi plinirea lucrurilor. De aici, Evanghelis- ştie pe toate zice că nu-i cunoaşte, căci
nic, pogorîndu-se din cer învăluit tul a învăţat să însemneze numai glasu- nu vrea să mai ispitească scornirile lor.
într-un nor; şi pe capul lui era rile tunetelor, iar tălmăcirea şi ştiinţa cea Şi socotesc că cele 42 de luni cît va fi
curcubeul, iar faţa lui strălucea ca arătată s-o ascundă pînă la vremea plini- călcată cetatea sfîntă, adică Ierusalimul
soarele şi picioarele lui erau ca stîlpii de foc. rii. Nişte cuvinte de acestea, pecetluite şi cel Nou sau Biserica Sobornicească, de
ascunse, a învăţat cîndva şi Daniil.2 către păgîni, închipuie că pe vremea lui
„Norul”, „curcubeul” şi „soarele” arată Antihrist credincioşii şi cei aleşi vor fi
lumina Sfîntului Înger, cea asemenea
cu aceste stihii. Astfel, se arată firea S tihurile 5, 6: Iar Îngerul pe care
l-am văzut stînd pe mare şi pe pă-
călcaţi şi prigoniţi trei ani şi jumătate.
îngerească cea cerească şi felurită întru
bunătăţi, şi luminată şi ştiinţa ei. Iar „st-
îlpii de foc” însemnează groaza şi mun-
mînt şi-a ridicat mîna dreaptă către cer şi
s-a jurat pe Cel care este viu în vecii ve- S tihurile 3, 4: Şi voi da putere celor doi
martori ai mei şi vor prooroci, îmbră-
caţi în sac, o mie şi două sute şaizeci de zile.”
cilor – Care a făcut cerul, şi pămîntul, şi
ca asupra celor ce săvîrşesc rele, adică cele ce sînt pe pămînt, şi marea şi cele ce Aceştia sînt cei doi măslini şi cele două sfeşni- pe uliţele cetăţii celei mari, care se cheamă
asupra celor ce tîlhăresc pe pămînt şi sînt în mare – că timp nu va mai fi. ce care stau înaintea Domnului pămîntului. duhovniceşte „Sodoma” şi „Egipt”, unde a
a celor ce ucid pe mare. De aceea are Prin aceşti „doi martori”, mulţi dascăli fost răstignit şi Domnul lor.
piciorul cel drept peste mare, iar peste „Şi Îngerul s-a jurat pe Dumnezeul
cel viu (…)”/ Dumnezeu, neavînd pe i-au înţeles pe Ilie şi pe Enoh, căci ei vor Despre mărturie, spune că va fi fă-
pămînt pe cel stîng, arătînd prin aceasta lua vreme de la Dumnezeu să prooro- cută pentru întoarcerea celor înşelaţi de
munca celor fără de lege. nimeni mai mare pe care S-ar putea
jura, Se jură pe Sine Însuşi.3 Şi zic că cească la sfîrşitul lumii timp de trei ani şi „fiară”, adică de Antihrist, care va ieşi
[„Aşezarea lui cu picioarele pe mare Îngerul se jură că nu va mai fi vreme din jumătate, fiecare an socotindu-se de 360 din locuri întunecoase şi din prăpăsti-
şi pe pămînt – adaugă Sfinţitul Aver- de zile. Iar prin îmbrăcarea în sac, arată ile pămîntului (acolo unde este diavolul
pricina necredinţei noastre. Şi vorbeşte
chie – arată stăpînirea asupra stihiilor tînguirea şi multa plîngere pentru cei osîndit la muncă). [Fiara] îi va omorî
fie de veacul viitor, în care nu va mai fi
lumii pămînteşti.”] călcaţi şi amăgiţi de înşelarea lui Anti- pe Ilie şi pe Enoh după slobozenia lui
vreme măsurată cu soarele, fie zice că
www.florinstuparu.wordpress.com

hrist. Pe aceştia, Zaharia Proorocul (ca- Dumnezeu şi le va lăsa trupurile neîn-


S tihurile 2, 3: Şi în mînă avea o car-
te mică, deschisă. Şi a pus piciorul
lui cel drept pe mare, iar pe cel stîng pe pă-
vremea pînă la plinirea glasului celui
de-al şaptelea Înger nu va fi prea lungă. pitolul 4) i-a asemănat cu doi măslini şi
cu două sfeşnice, pentru că ei aduc hrana
gropate în Ierusalimul cel vechi şi răz-
vrătit, unde a pătimit şi Iisus Hristos.
mînt. Şi a strigat cu glas puternic, precum
răcneşte leul. Iar cînd a strigat, cele şapte S tih 7: Ci, în zilele cînd va grăi al
şaptelea Înger — cînd va fi să trîm-
biţeze — atunci săvîrşită este taina lui
lumii celei înţelegătoare, prin untdelem-
nul faptelor bune plăcute lui Dumnezeu.
Pentru că Antihristul aici îşi va pune
scaunul împărătesc, după asemănarea
lui David. Căci David L-a avut ca ur-
tunete au slobozit glasurile lor.
Cartea cea mică mi se pare a cuprin-
de numele şi faptele celor ce sînt prea-
Dumnezeu, precum bine a vestit robilor
Săi, Proorocilor.” S tihurile 5, 6: Şi, dacă voieşte cine-
va să-i vatăme, foc iese din gura
lor şi-i mistuie pe vrăjmaşii lor; deci, dacă
maş după trup pe Hristos, adevăratul
nostru Dumnezeu, ca prin aceasta să se
Mi se pare că aici însemnează cum ar voi cineva să-i vatăme, acela va trebui arate că Hristos este Cel care împlineşte
răi, care au tîlhărit pe pămînt şi ale celor cuvîntul proorociei, precum zice: „Ridi-
ce au făcut necurăţii şi au ucis pe mare, – după trecerea a şapte veacuri, în zile- ucis. Aceştia au putere să încuie cerul, ca
le veacului al şaptelea, ce se arată prin a ploaia să nu plouă în zilele proorociei lor, ca-voi cortul lui David cel căzut şi cele
a căror muncă o arată Îngerul, întinzîn-
du-şi picioarele ca nişte aripi de foc pe şaptea trîmbiţă – se vor plini desăvîrşit şi putere au peste ape să le schimbe în sîn- surpate ale lui iarăşi le voi zidi” (Amos
pămînt şi pe mare. Iar glasul Îngerului, cele spuse de sfinţii Prooroci. Şi numeş- ge şi să bată pămîntul cu orice fel de băta- 9:11).5 Iar Iudeii cei amăgiţi vor tîlcui
cel asemenea cu răcnirea leului, arată te împlinirea acestor lucruri „bună-ves- ie, ori de cîte ori vor voi. aceasta pentru venirea Antihristului.6
spaima şi groaza lui de nesuferit, a că- tire”, pentru odihna cea vestită sfinţilor. 5
Căci Biserica cea veche era căzută într-ade-
„Şi de va vrea cineva să le facă rău văr, precum vedem nu numai în Evanghelii, dar
ror mărturie e Daniil (capitolul 10). Iar (…)” / O, minunată bunătate şi facere în toată Sfînta Scriptură a Vechiului Testament.
prin cele „şapte tunete” socotim că se în-
ţeleg şapte glasuri grăite de un Înger sau Capitolul XI de bine a lui Dumnezeu! – fiindcă El Astfel, cine citeşte cărţile Cronicilor sau pe ale
aduce leacul întocmai potrivit cu rana. Împăraţilor vede că Evreii au fost în cea mai
sînt ale celor şapte Sfinţi Îngeri care au
trîmbiţat pentru cele viitoare. Şi aceşti
Îngeri se trec după Îngerul cel mai înalt,
S tihurile 1, 2: Apoi, mi-a dat o tres-
tie, asemenea unui toiag, zicînd:
„Scoală-te şi măsoară biserica lui Dumne-
Căci – aşa cum hristosul cel mincinos
(Antihrist) va lua toată puterea diavolu-
mare parte a vremii idolatri, avînd, pe lîngă
biserica lui Dumnezeu din Ierusalim, şi jert-
felnice şi capişti păgîneşti aşezate pe aşa-zisele
lui şi va fi cel mai slăvit dintre toţi vrăji- „locuri înalte”, pe dealuri şi munţi. Din cînd în
şi de acolo iau pricină şi bun prilej de a zeu, şi jertfelnicul şi pe cei care se închină în torii şi fermecătorii, întru toate semnele cînd, cîte un împărat bine-credincios (au fost
prooroci, după buna lor rînduială, cum el! Iar curtea cea dinafară a bisericii scoate- şi minunile cele mincinoase – tot astfel doar cîţiva) nimicea aceste aşezăminte şi oprea
zice dumnezeiescul Dionisie1. o din socoteală şi n-o măsura, pentru că a Dumnezeu îi va înarma pe sfinţii aceş- pentru o vreme închinarea idolească. Aşa a fost
[La acestea, cuviosul Averchie adau- fost dată păgînilor, care vor călca în picioa- tia doi cu puterea adevăratelor semne acel Iosia (vezi Cartea a patra a Împăraţilor, ca-
re cetatea sfîntă patruzeci şi două de luni. pitolele 22, 23, şi Cartea a doua a Cronicilor,
gă: „Unii socotesc că acestea sînt şapte şi minuni, care, prin adevăr şi lumină, capitolele 34, 35). Iar apoi aşezămintele Sata-
perioade din istoria omenirii: 1) biruin- Prin „trestia” dată lui, zicîndu-i-se: vor vădi minciuna şi întunericul, adică nei răsăreau din nou, surpînd în inima Evreilor
ţa Creştinismului asupra păgînismului; „Scoală-te şi măsoară biserica lui Dum- îi vor întoarce pe cei rătăciţi cu cuvîn- credinţa în Dumnezeul cel viu, Acela care era
2) marea migraţie de popoare şi căderea nezeu”, arată că aceasta se măsoară prin tul învăţăturii sau cu bătăile muncilor: cu ei în fiecare clipă. Fiindcă ei au rămas legaţi
Împărăţiei Romane, în locul căreia s-au mintea îngerească şi prin limpezimea pururea, pînă azi, de păgînismul egiptean (la
nu vor da ploaie, îi vor bate cu foc şi cu care s-a adăugat apoi acela babilonian), „Egip-
ridicat noile stăpîniri creştine; 3) naş- conştiinţei. […] schimbarea stihiilor şi cu alte semne. tul fiind încununat de demult cu stăpînirea
terea Islamului şi năruirea Împărăţiei Se cade să ştim că alţii au înţeles Iar pe amăgitorul (Antihrist) îl vor face păgînătăţii”, după cum zice Teodorit, care tîl-
Bizantine; 4) răstimpul cruciadelor; 5) că „biserica lui Dumnezeu” ar fi Legea cunoscut şi acesta nu-i va putea vătăma cuieşte stihul „întru Tine m-am întărit din pîn-
împuţinarea credinţei în Bizanţul deja pînă nu-şi vor împlini proorocia. tece, din mitrasul maicii mele Tu eşti acoperi-
veche, iar „curtea dinafară” Legea cea torul meu” (Psalmul 70:6) aşa: „«Naştere» şi
supus Islamului şi în vechea Romă, nouă, care, pentru mulţimea celor ce se [„Foc iese din gura lor şi-i mistuie pe prăsire numeşte ieşirea din Egipt. Şi Dumne-
unde domnea duhul papistaş, care a mîntuiesc în ea, este fără de măsură. Iar vrăjmaşii lor (…)”/ La aceasta, Sfîntul zeul tuturor ne învaţă aceasta, prin prea-dum-
avut drept urmare apariţia apostaziei prin cele „42 de luni” ei zic că se închi- Ambrozie zice aşa: „Din gura lor, iese nezeiescul Iezechiil, cînd mustră păgînătatea
în Biserică prin mijlocirea Reformei; 6) puie scurtarea vremii care cuprinde tai- foc şi-i nimiceşte pe vrăjmaşi, căci Du- Ierusalimului şi zice: «Tatăl tău este Amoreu,
revoluţiile şi aşezarea pretutindeni în iar mumă-ta Heteancă», adăugînd: «În ziua în
nele legii celei noi pînă la a doua venire hul Sfînt vorbeşte prin gura sfinţilor care te-ai născut, buricul tău nu s-a tăiat, şi cu
lume a anarhiei sociale, din care va ieşi a lui Hristos. Însă noi socotim că „Bise- (Matei 10:20)4.”] sare nu te-ai sărat şi cu apă nu te-ai spălat spre
«fiul pierzării», Antihristul; 7) refacerea rică” se numeşte casa Dumnezeului ce- mîntuire.» Căci - de vreme ce buricul este ca o
«Împărăţieiei Romane» – adică a noii
împărăţii a toată lumea, avîndu-l drept
cap pe Antihrist – şi sfîrşitul lumii.”]
lui viu, în care noi Îi aducem lui Dum-
nezeu jertfa cea cuvîntătoare. Iar prin S tihurile 7, 8: Iar cînd vor isprăvi
cu mărturia lor, fiara care se ridică
din adînc va face război cu ei, şi-i va birui
rădăcină pruncului, căci prin acela se creşte şi
se hrăneşte, iar Israil avea sădită întru sine pă-
gînătatea Egiptenilor şi după ieşirea din Egipt
2
„Iar tu, Daniile, ţine ascunse cuvintele şi pecetlu- - după cuviinţă a zis: Nu ţi s-a tăiat buricul,
şi-i va omorî. Şi trupurile lor vor zăcea
S tih 4: Şi, cînd au vorbit cele şapte ieşte cartea pînă la sfîrşitul vremii” (Daniil 12:4). căci tot din pîntecele maicii [păgînătatea egip-
3
Astfel, „Dumnezeu - cînd i-a dat făgăduinţă lui 4
Căci zice Domnul: „Fiindcă nu voi sînteţi ace- teană, n. m.] tragi hrana, şi petreci întru meş-
tunete, voiam să scriu, dar am auzit Avraam, de vreme ce n-avea pe nimeni mai mare ia care vorbiţi, ci Duhul Tatălui vostru este Cel teşugirile mai dinainte” (în tîlcuirea Psalmilor).
1
Vezi în Despre ierarhia cerească. pe care să Se jure - S-a jurat asupra Sa” (Evrei 6:13). care grăieşte întru voi.” 6
Aşadar, Antihristul îşi va întemeia împărăţia

16 www.axa.info.ro
Însă nouă ni se cade să ne rugăm Dom- că arată şi schimbarea duhovnicească a dumnezeire a stăpînit-o de la început.
nului, zicînd aşa: Bine este nouă că ne-ai celor ce se vor clăti spre lucrul cel stă- „Şi păgînii s-au întărîtat (…)”/ Nea-
smerit, ca să ne învăţăm îndreptările Tale, tător şi tare. Iar prin „a zecea parte din murile păgîne s-au mîniat de aceasta ca
şi întoarce-ne pe noi, Dumnezeul mîntu- cetate” care va cădea se înţelege căderea şi cum ar fi o învăţătură nouă şi străi-
irii noastre, întoarce mînia Ta de la noi! păgînătăţii, a celor ce nu vor învăţa nici nă. Iar Dumnezeu, răbdînd mult, mai
Să nu intri la judecată cu robii Tăi!8 Căci, din răpirea la cer a acelora, iar ceilalţi pe urmă a adus muncă asupra lor, şi de
fiind judecaţi de Tine, Stăpîne iubitorule sînt cei ce se vor mîntui peste puţină aceea zice: „(…) dar a venit mînia Ta”.
de oameni,„sîntem certaţi ca să nu ne osîn- vreme. Iar cei „şapte mii” ucişi arată că „(…) vremea ca cei morţi să fie ju-
dim odată cu lumea” (1 Corinteni 11:32)9. cei ce s-au lipit de cele şapte veacuri ale decaţi (…)”/ Arată vremea învierii şi
Pentru puţine munci, să scăpăm de munca vieţii de acum şi nu mai aşteaptă veacul a judecăţii morţilor, cînd fiecăruia i
cea veşnică, fiindcă bogat eşti întru îndu- al optulea, al învierii, se vor omorî cu se vor da răsplătiri după fapte şi după
rări, Hristoase Dumnezeul nostru, şi Ţie moarte veşnică. Sau poate că „şapte mii” vrednicie. Iar prin „prooroci”, prin „sfin-
ţi se cuvine toată mulţumirea, mărirea, vor fi din Iudeii ce se vor supune şi-l vor ţi” şi prin „cei ce se tem de Dumnezeu”
cinstea şi închinăciunea, împreună şi Tată- crede pe Antihrist. se arată trei cete care aduc roadă unii o
lui şi Duhului celui de viaţă făcător, acum, „(…) s-au înfricoşat şi au dat mărire sută, alţii şaizeci şi alţii treizeci (Matei
şi pururea şi în vecii vecilor! Amin! Dumnezeului ceresc.”/ După ce necre- 13:23). Iar Apostolii au dobîndit soarta

www.florinstuparu.wordpress.com
dincioşii se vor munci şi mucenicii lui cea dintîi şi şed pe 12 scaune. Iar „mici

S tihurile 9, 10: Şi din noroade, din


seminţii, din limbi şi din neamuri
S tihurile 11, 12: Însă, după cele trei
zile şi jumătate, duh de viaţă de
la Dumnezeu a intrat în ei, şi au stat pe
Hristos se vor proslăvi, cei vrednici de
mîntuire vor da slavă lui Dumnezeu.
şi mari” socotim că îi numeşte pe sfin-
ţii mai mici şi pe cei care i-au întrecut.
vor privi la trupurile lor trei zile şi jumă- „Al doilea «vai» a trecut (…)”/ După Sau, „mici” îi numeşte pe păcătoşii cei
picioarele lor şi frică mare a căzut peste al doilea „vai”, vine al treilea, care e vestit
tate şi nu vor îngădui ca ele să fie puse cei care se uitau la ei. Şi din cer au auzit defăimaţi, iar „mari” pe cei drepţi.
în mormînt. Iar locuitorii de pe pămînt de a şaptea trîmbiţă.
glas puternic, zicîndu-le: „Suiţi-vă aici!”
se vor bucura de moartea lor, şi vor fi în
veselie şi îşi vor trimite daruri unul altuia,
Şi s-au suit la cer, în nori, şi au privit la ei Despre prigoanele cele
pentru că aceşti doi prooroci i-au chinuit
duşmanii lor. Despre a şaptea trîmbiţă dintîi împotriva Bisericii
pe locuitorii de pe pămînt. După trei zile şi jumătate, zile în- şl despre sfinţii ce-L vor şi despre cei ce vor fi pe
„Şi din noroade, din seminţii, din
tocmai la număr cu anii proorociilor, lăuda pe Dumnezeu lîngă Antihrist
în care au zăcut morţi, zice că iar se vor
limbi şi din neamuri vor privi (…)” pentru judecata cea
Zice: Cei odată stăpîniţi de minunile
mincinoase ale lui Antihrist – care şi-
scula şi se vor sui la cer în carul Stă-
pînului, pe nori, frică şi groază făcîndu- viitoare S tih 19: Şi s-a deschis biserica lui
Dumnezeu cea din cer, şi s-a văzut
au scris în inimile lor numele cel urît de
li-se celor ce-i vor vedea.
S tihurile 15-18: Şi a trîmbiţat al
şaptelea Înger, şi s-au pornit în
în biserică chivotul legămîntului Său; şi
au fost fulgere, şi vuiete, şi tunete, şi cutre-
Dumnezeu al lui Antihrist, care nu se
mai şterge, ori Evrei, ori păgîni – aceştia
nu vor lăsa să fie îngropate sfintele tru-
S tihurile 13, 14: Şi în ceasul ace- cer glasuri puternice care ziceau: „Împă-
la s-a făcut cutremur mare, şi a răţia lumii a ajuns a Domnului nostru şi
zecea parte din cetate s-a prăbuşit şi au a Hristosului Său, şi va împăraţi în vecii
mur şi grindină mare.
Prin deschiderea cerului şi vederea
puri ale celor doi, bucuroşi că au scăpat pierit în cutremur şapte mii de oameni, vecilor!” Şi cei douăzeci şi patru de bătrîni chivotului, se arată descoperirea bu-
de bătăile primite de la ei. Şi se vor veseli iar ceilalţi s-au înfricoşat şi au dat slavă care şed înaintea lui Dumnezeu pe scau- nătăţilor gătite sfinţilor, bunătăţi care
pentru această întoarcere [a lucrurilor] Dumnezeului cerului. Al doilea „vai” a nele lor au căzut cu feţele la pămînt şi s-au – după Apostolul Pavel – sînt ascunse
(Psalm 12:6), neaducîndu-şi aminte că trecut; al treilea „vai”, iată, vine degrabă. închinat lui Dumnezeu, zicînd: „Mulţu- toate în Hristos, „în Care locuieşte tru-
„pe care-l iubeşte, Dumnezeu îl ceartă; peşte toată deplinătatea dumnezeirii”
„Şi în ceasul acela s-a făcut cutremur mim Ţie, Doamne Dumnezeule Atotţii- (Coloseni 2:9)10. Iar cînd acestea se vor
şi-l bate pe tot fiul pe care-l primeşte”
(Pilde 3:11, 12; Evrei 12:67). Şi cu ză- mare (…)”/ Mi se pare că acestea vor fi torule – Cel care eşti, şi Cel care erai şi Cel descoperi, asupra celor necredincioşi, a
bale şi cu frîu îi va înfrîna pe cei amăgiţi cu adevărat văzute atunci, dar socotesc care vii – că ai luat puterea Ta cea mare şi celor fără de lege, vor veni glasuri groaz-
prin lucrarea lui Antihrist, ca măcar prin 8
„Şi să nu intri la judecată cu robul Tău, că nu se ai început să împărăţeşti. Şi păgînii s-au nice, fulgere şi grindină. Iar „cutremu-
silă să se întoarcă la calea cea dreaptă. va îndrepta înaintea Ta tot cel viu!” (Psalm 142:2). întărîtat, dar a venit mînia Ta şi vremea rul” arată schimbarea acestei lumi şi
9
„Pe noi, Creştinii, Dumnezeu nu ne ceartă cu ca cei morţi să fie judecaţi şi să-i răsplă- închipuie munca gheenei. g
la Ierusalim, dîndu-se drept Mesia cel înainte- nemilostivire şi cu urgie, ci ne pedepseşte aici, teşti pe robii Tăi – pe prooroci, şi pe sfinţi
vestit de Prooroci. ca să ne miluiască acolo. Căci – zice – aici sîn- şi pe cei care se tem de numele Tău, pe cei 10
„Prin urmare, aşa cum L-aţi primit pe Hris-
7
Căci „este cu neputinţă – zice Teofilact - a-l tem pedepsiţi de Dumnezeu, adică ne înţelep- mici şi pe cei mari – şi să-i prăpădeşti pe tos Iisus Domnul, aşa să umblaţi întru El, în-
afla lipsit de necazuri şi is­pite pe vreunul din ţim ca de către un tată, şi nu ne muncim, «ca rădăcinaţi şi zidiţi fiind într-Însul, întăriţi în
cei pe care îi iubeşte Dumnezeu şi îi are de fii. să nu fim osîn­diţi împreună cu lumea», adică cei care prăpădesc pămîntul.” credinţă aşa cum aţi învăţat-o şi prisosind în
[…] Deci să nu socoteşti tu – o Creştine! – că pentru a nu ne munci acolo veşnic, împreună Aici, iarăşi se spune că Îngerii şi cei ea cu mulţumire. Luaţi aminte ca nu cumva ci-
bătaia fiului e ca o cercare şi o plată a răutăţii, cu necredincioşii şi păgînii. Căci Creştinii, fi- care au trăit ca Îngerii Îi vor aduce mul- neva să facă din voi o pradă prin filosofie şi prin
ci ca o pe­deapsă şi o întreagă-înţelepţire părin- ind iubiţi lui Dumnezeu, cei mai mulţi primesc deşartă înşelăciune din predania omenească
tească. Aşadar zice: Pe care îl primeşte şi pe pedeapsa pentru păca­tele lor aici, dacă nu vor ţumire lui Hristos-Dumnezeu pentru după stihiile lumii şi nu după Hristos. Căci
care îl are al Său mai mult decît pe toţi ceilalţi, face păcate mari şi de nevindecat” (Sfinţitul că din dragoste pentru noi a binevoit întru El locuieşte trupeşte toată deplinătatea
pe acela Dumnezeu îl pedepseşte.” Teofilact, în tîlcuirea epistolelor lui Pavel). a primi ca om împărăţia pe care după dumnezeirii” (Coloseni 2:5-9).
Florin STUPARU

www.axa.info.ro 17
Nae IONESCU
XVI.
SCHIŢĂ ISTORICĂ
A FILOSOFIEI RELIGIEI
15 mai 1925
Catalogare a curentelor şi În ceea ce priveşte bibliografia fran- D-voastră ştiţi din alte studii, de la ordonând pe una celeilalte, şi lăsând pe
a poziţiilor ceză, ea se poate împărţi cam în două: alte ştiinţe filosofice, ce a fost în fapt şi una să treacă cu totul în cealaltă.

V
este o literatură filosofico-religioasă, cum se împacă, în tot, personalitatea Vasăzică, poziţiunea kantiană a în-
om face în prelegerea de care nu este decât o interpretare dog- aceasta a spiritului kantian cu toată acti-
azi un fel de schiţă istori- matică; adică, nu tinde la constituirea găduit, chiar în cadrul kantianismului
vitatea. D-voastră ştiţi, prin urmare, că se - deşi începe prin afirmarea specificităţii
că, în care să înfăţişez deo- unei discipline speciale, separate, ci este găseşte în filosofia kantiană şi un sistem
sebitele curente din filoso- un fel de apologetică, un fel de descriere şi a autonomiei vieţii religioase -, a sfâr-
de filosofie a religiei. Evident, nu se gă- şit prin a face să meargă şi să contopeas-
fia religiei, aşa cum s-au prezentat ele, şi pe calea filosofiei a punctului de vede- seşte el tocmai unde-l caută lumea, adică
să clasez în cadrul acestei schiţe punctul re religios al diferitelor confesiuni care că religia şi morala, adică viaţa religioasă
nu se găseşte în cartea cunoscută, Critica şi viaţa practică, cum îi zicea el.
de vedere pe care l-am urmat în prelege- existau. Aşa, am pune de o parte lucra- raţiunii pure, ci opera lui de religiune se
rile pe care le-am făcut anul acesta. Cele două laturi ale problemei puse
rea lui Sabatier, care este teoretician al găseşte răspândită în toate cele trei Cri- de Kant desemnează două curente în
Să precizăm de la început că schiţa protestantismului francez, de altă parte tice ale lui. Ce spune, în definitiv, Kant?
aceasta nu se raportează propriu-zis la lucrările aşa-numitei şcoalei neotomis- speculaţiunea postkantiană.
Poziţia lui este netă. El spune că omul Curentul care face să cadă accentul
religie şi nici la filosofia religiei, aşa cum te franceze, în care cei mai însemnaţi ia cunoştinţă despre divinitate, cunoaş-
întâmplător a fost făcută de un gânditor reprezentanţi ar fi Blondel şi Maritain. fundamental pe viaţa practică se conti-
te, cu alte cuvinte, pe Dumnezeu, prin nuă prin Fichte şi Schelling, care pleacă
sau de altul, ci este vorba de o înfăţişare Vasăzică, este grupa de filosofie a credinţă. Vasăzică, există un domeniu
a diferitelor curente şi poziţii în cadrul religiei de o parte; cealaltă grupă este de la regulile faptului moral şi, printr-o
specific al faptelor religioase, al faptului speculaţiune mai degrabă mistică de-
disciplinei filosofiei religiei, în cazul în rezumată în opera filosofico-religioasă religios, a cărui cunoaştere nu este nu-
care discipline de acestea sunt înfăţişate a lui Durkheim. N-are legătură directă cât raţională, filosofică, cum ar avea ei
maidecât la-ndemâna raţiunii pure. Ar pretenţia, să fi ajuns la o poziţiune oa-
în chip conştient ca discipline închegate cu preocupările noastre, pentru că este
fi un instrument special de cunoaştere, recum exterioară, logică, obiectivă, care
şi de sine stătătoare. Vasăzică, nu este o încercare sprijinită pe o metodă po-
vorba de gândirea filosofică religioasă zitivistă; este, ca şi şcoala engleză, mai care se numeşte credinţă, şi care credin- se poate caracteriza în istoria filosofiei
a omenirii, care formează o problemă mult un fel de a urmări faptele religioa- ţă dă omului posibilitatea de a cunoaşte prin denumirea aceasta de mistică a
distinctă, ci este vorba pur şi simplu de se însele în diversitatea lor şi a le studia divinitatea. Acesta este primul element faptei. Adică, rădăcinile faptei, care sin-
o catalogare a sistemelor de filosofie a nu în esenţa lor, ci în manifestarea lor. Al doilea, că, totuşi, această credinţă gure sunt în conştiinţa umană, ajung
religiei apărute în gândirea omenească Prin urmare, în adevăr, şcoala aceasta este în cadrul cunoştinţei umane şi în să fie identificate cu un fel de origine
însăşi, adică lucrări tipărite şi titluri de sociologică a lui Durkheim, atunci când cadrul raţiunii umane (el întrebuinţează divină. Adică, omul nu ar face, în toată
cărţi tipărite. chiar cuvântul „raţiune”) şi că, ceva mai viaţa lui morală care conduce activita-
www.axa.info.ro

atinge probleme religioase, se ţine mai mult, religiunea, ca ceva constituit, adică tea lui practică, decât să reproducă în-
ales la obiectivarea actului religios. Ea atunci când se formulează, când se în- tr-un fel oarecare întinderea divinităţii.
Câteva încercări sporadice urmăreşte foarte de aproape, de pildă, cheagă, când devine unitate organică de Deci, rădăcinile vieţii practice sunt în
(engleze, franceze, problemele cultului, problemele de
superstiţie religioasă, întru cât ar fi în
sine stătătoare, religia aceasta nu poate divinitate. Aceasta este teza generală a
depăşi limitele raţiunii pure. lui Fichte şi Schelling. Acei care aţi ci-
italiene) stare să trădeze un fond religios, dar nu tit celebra Atheismusstreit ştiţi că, la un
Vasăzică, este o specificitate, este pe
T rebuie să mărturisesc că aseme- tinde să facă o teorie a religiei plecând
nea încercări de filosofic a re- de la o analiză a actului religios.
ligiei nu datează de prea multă vreme;
de o parte, o recunoaştere a specificită-
ţii vieţii religioase, dar este, pe de altă
moment dat, Fichte a şi fost dat afară de
la Universitate pentru ateism.
Rămâne şcoala italiană, pe care o parte, o îngropare a vieţii acesteia religi- Latura cealaltă a problemei, adică
numai către sfârşitul veacului al XVIII- numim aşa mai mult ca un concept ge- oase în cadrul raţiunii. Veţi vedea către
lea au început să se codifice, şi anume în ografic decât ca unul filosofic sau logic; afirmarea unui caracter de sine stătător,
sfârşitul acestei lecţii ce semnificaţie are afirmarea autonomiei vieţii religioase
filosofia kantiană. Vasăzică, Germania şcoala italiană, care este foarte intere-
aceasta. este reluată de un urmaş al lui Kant, de
este ţara de origine a acestei discipline. santă prin manifestările ei foarte vioaie,
Şi, nu numai atât, Germania este chiar cu foarte multe preocupări, dar care nu Kant, prin poziţiunea aceasta pe Fries. Acesta pune originea vieţii religi-
şi punctul unde a înflorit şi s-a dezvoltat ajunge propriu-zis la o cristalizare şi la care a pus-o, a îngăduit o mulţime de oase nu în raţiune, ci în sentiment.
disciplina aceasta în tot decursul veacu- o sistematizare a unui punct de vedere. speculaţii. Unele dintre acestea au fost Un urmaş al lui Fries, şi anume, van
lui al XlX-lea şi până astăzi, încercările Chiar în Italia, preocupări de acestea, trase chiar de el, altele, de urmaşii lui. Calker (un olandez), urmează teoria
celorlalte ţări de a face filosofic a religiei de filosofie a religiei, se grefează şi ele Problema este în adevăr pusă la Kant în aceasta a lui mai departe, transformând
sunt mai mult sporadice, nu sistemati- pe anumite interese, nu filosofice, ci re- toată forma ei şi de aceea nu m-am je- ceea ce era „Glauben”, adică ceea ce era
ce. Se găsesc câteva încercări la englezi ligioase, cum ar fi cazul baptiştilor din nat nici eu să spun că, în adevăr, gândi- „credinţă” la Kant şi ceea ce era „Gefiihl”
şi la francezi şi, la începutul veacului al Roma, care întreprinseseră o foarte in- rea filosofico-religioasă începe cu Kant. la Fries, adică ce era la acesta din urmă
XX-lea, foarte interesante, deşi încă nu teresantă mişcare religioasă. Dacă în adevăr Kant este el figu- „sentiment”, într-un proces specific care
destul de închegate, în Italia. ra centrală în toată filosofia religioasă ar fi un fel de întrepătrundere mistică
În ceea ce priveşte însă bibliografia germană, aceasta are neapărat nevoie redată printr-un cuvânt înrudit logiceş-
engleză a chestiunii, mie mi se pare că Germania - ţara de origine de cercetare. Dar, termenii generali ai te cu „Ahndung”. „Ahnen” însemnează „a
simţi”, „a bănui, nu a vedea sau a pricepe.
problema este tratată dintr-un punct şi patria înfloritoare a problemei sunt puşi în Kant cu destu-
Dar, [prin] acest cuvânt, „Ahndung”
de vedere cu mult prea exterior; nu lă preciziune; numai că el, introducând
este deocamdată vorba în lucrările en-
filosofei religiei oarecum viaţa religioasă în domeniul sau „Gefuhl”, şcoala aceasta a lui Fries nu
glezilor de un sistem al preocupărilor
filosofico-religioase; este mai ales vorba R ămâne, prin urmare, vrând sau ne-
vrând, ca domeniu special al preo-
raţiunii, face să înceteze propriu-zis
autonomia vieţii acesteia religioase şi el
este propriu-zis o scoală fundamental de-
osebită de cea kantiană, pentru că simţul
de lucrări cu caracter, aş zice, statistic, cupărilor filosofico-religioase, Germania. însuşi, în încheierile mai depărtate pe acesta trăieşte tot în cadrul conştiinţei raţi-
lucrări care deocamdată să sistematize- Pentru uşurarea d-voastră mai mult, care le trage, plecând de la această bază, onale umane şi este şi el pasibil de a fi apa-
ze, nu faptele de gândire asupra religiei, adică pentru a nu ieşi prea tare din ca- care este în fapt numai o teoretizare a rent în anumite formule intelectualiste.
ci faptele religioase însele. Vasăzică, bi- drul în care priviţi d-voastră, de obicei, lutheranismului, a protestantismului Vă spuneam şi altă dată că în adevăr
bliografia engleză a chestiunii cuprinde evenimentele filosofice decât pentru în- german, plecând de la aceasta, poate Kant este un filosof intelectualist, cu
mai ales un fel de inventar al actelor făţişarea realităţii, o să spun şi eu ca toa- ajunge la un fel de identificare a religiu- toate cele trei Critici ale lui; este un filo-
religioase şi, prin urmare, poate să iasă tă lumea că filosofia religiei sau filosofia nii cu morala, adică la atribuirea acelo- sof cu cele mai bune tradiţii carteziene,
afară din preocupările noastre de astăzi. religiunii începe în Germania, cu Kant. raşi scopuri moralei şi religiunii, nesub- tocmai pentru că el pretinde că toată

AXA ESTE UN ÎNDEMN LA ATITUDINE


18 www.axa.info.ro
CURS DE FILOSOFIE A RELIGIEI
viaţa noastră spirituală este, la urma ur- pentru oameni care nu înţeleg metafi- judecată pe care a absolvit-o pe urmă priu-zisă, pe făurirea tuturor lucrurilor,
melor, pasibilă de a fi fixată, aparentă în zica propriu-zisă, sau, cum zice Hegel, aşa-numita şcoală de la Baden. Prin pe înlăturarea misterelor, pe sprijinirea
anumite formule ale raţiunii. [pentru] mentalităţile care n-au ajuns urmare, peste Ritschl putem să trecem tuturor întâmplărilor.
În legătură cu Fries trebuie să mai bă- încă să facă metafizică propriu-zisă, în foarte uşor. Vasăzică, este drept că există în Lu-
găm pe Otto, şi în legătură cu Fichte şi cu cadrul şi după metodele filosofiei. ther acest grup de fapte de natură extra-
Schelling, procedând de la Kant, pe Sim- Cu această ramificare a problemati- Privire generală asupra raţională, pe care l-am subliniat şi care am
mel şi pe Natorp, care ajung la aceleaşi cei filosofiei religiei epuizăm aproxima- arătat unde a ajuns, care însă, totuşi, nu
concluzii oarecum intelectualiste. tiv veacul al XIX-lea. Îl epuizăm însă poziţiilor istorice este caracteristic pentru protestantism.
Pentru aceştia doi din urmă este o
mică distincţie care trebuie stabilită, şi
numai sistematic, nu şi de fapt, pentru
că încă nu am spus nimic despre Schle-
iermacher. El este cea mai importantă
D acă băgăm de seamă, în toate
lucrurile pe care vi le-am expus
până acum sunt două elemente puse faţă
Dar, în afară de protestantism, mai
există în Europa confesiunea catolică
anume: Kant zicea că există o viaţă raţi- şi cea ortodoxă. În confesiunea catoli-
onală şi o viaţă alături de cea raţională, figură şi, am putea spune, fondatorul în faţă, elemente pe care le-a înfăţişat şi că, iată cum se dozează cele două mo-
dar reducea aceste două vieţi, le punea filosofic religiei. Kant: în primul rând, conţinutul vieţii re- mente kantiene. Eu zic: Dumnezeu se
sub clopotul de sticlă, sub egida acele- Evident că şi el se leagă de Kant. Se ligioase, şi, în al doilea rând, expresiunea poate cunoaşte raţional, existenţa lui
iaşi acţiuni, a aceleiaşi puteri. Şi, atunci, leagă întru atât întrucât Kant şi Schle- sau formularea vieţii acesteia religioase. se poate deduce raţional. Sfântul Toma
vedeţi ce se întâmplă când ai două căi iermacher sunt oarecum reprezentanţii, Toate punctele de vedere pe care vi d’Aquino nu are decât să asculte de ce
deosebite care, totuşi, au ceva comun: cristalizatorii, formulatorii unei filo- le-am schiţat până acum se pot rezuma spune biserica pentru ca să meargă pe

www.axa.info.ro
este aproape de mintea omului discu- sofii a religiei în legătură cu structura în următoarele cuvinte: există o viaţă calea mântuirii. Vasăzică, biserica sta-
tarea posibilităţii dacă nu cumva aceste spirituală a protestantismului. Altfel, religioasă deosebită de viaţa noastră bileşte dogmele, pe cale raţională, şi
două căi sau se reduc una la alta, sau Schleiermacher este o figură cu mult logic-obiectivă. Adică, există o viaţă credinciosul se supune dogmelor aces-
este una dintre ele singura valabilă. prea de sine stătătoare, pentru ca să religioasă care se sprijină pe altceva în tora nu în virtutea raţiunii, ci în virtutea
nu avem nevoie de antecedentul isto- structura ei intimă decât pe cunoaşte- conceptului de teoretizare.
Spiritul omenesc are totdeauna
ric pe care îl numim existenţa lui Kant. rea logică. Dar rezultatul acestei vieţi Vasăzică, acolo unde protestantismul
această necesitate de simplificare.
Schleiermacher afirmă, cu o preciziune religioase, adică rezultatele acestei cu- zicea: există viaţă de sine stătătoare, via-
Deci, în faţa celor două grupe de noaşteri sunt, toate, pasibile de a fi re-
fapte, filosofii posteriori [lui Kant] s-au fără de pereche până la el, independen- ţă extraraţională, care în viaţa religioasă
ţa, autonomia vieţii religioase. Există, date în formule obişnuite, logice, în care catolică organizează biserica (întrucât
gândit dacă nu cumva una se poate re- să intre elementul reprezentării.
duce la cealaltă, în adevăr, Simmel şi prin urmare, o grupă de fapte spiritu- această mistică se găseşte şi în catolicism),
Natorp sunt de părerea aceasta, că pro- ale omeneşti care nu se poate deduce aci se zice: nu, există o viaţă religioasă,
priu-zis religia nu face decât să fie un fel din alte fapte, a căror natură - zice el Tipuri logic-obiective ale care este perfect în cadrul raţiunii, în
- este oarecum asemănătoare cu aceea privinţa părţii a doua, unde şi la protes-
de construcţie raţională care nu lucrea-
a simţurilor şi în care rezultatele ei pot
religiei contemporane: tantism această viaţă religioasă se poate
ză, însă, cu fapte precise de observaţie protestantismul,
şi nu lucrează cu fapte raţionale, ci pur să ajungă la o formulare raţională, la o formula în termeni de reprezentare, aci se
şi simplu cu un fel de vize, cu un fel de formulare adică în funcţie de reprezen- catolicismul şi ortodoxia zice: această viaţă religioasă este codifica-
aluzii ale umanităţii. Aceasta este pozi-
ţia lui Natorp şi a lui Simmel, care nu
este, în fapt, decât o continuare a unui
tare. Acum, evident, şi Fries a făcut ace-
eaşi afirmaţiune; adică, şi Fries a spus
că simţul este la baza actului religios,
V asăzică, toată viaţa noastră re-
ligioasă se poate formula în
funcţie de reprezentare de natură di-
tă în dogme, care, fiind imuabile, nu sunt
pasibile de control. Deci, ele se impun.
Punctul acesta de vedere, al treilea,
punct de vedere al lui Herder. la baza legii religioase, numai că simţul ferită cu viaţa logic-obiectivă. Această este cel al Bisericii Ortodoxe, cum zic eu
acesta al lui Fries - şi aceasta se vede la viaţă religioasă intră în tiparurile logic- şi cum cred şi eu, de fapt. Există o viaţă
În afară de direcţia aceasta, tot por- urmaşul lui, Otto - este tot ceva în ca-
nind de la Kant, s-a desfăşurat o nouă obiective. religioasă de sine stătătoare, care nu are
drul raţiunii. De aceea şi Otto, care pre- Aceasta, în fond, nu este decât enun- nimic comun cu viaţa noastră raţională,
filosofie a religiei, care este cea hegelia- cizează punctul de vedere al lui Fries, a
nă. Hegel consideră religia ca un fel de, ţarea protestantismului, direct în felul logic-obiectivă. Conştiinţa pe care noi,
spus lucrurile cam încurcat şi nu destul cum se prezintă; adică, în dogmatica lui pe alte căi decât cele raţionale, o aducem
nu pregătire, ci ca un fel de fază premer- de sistematic. Otto este un raţionalist
gătoare a filosofiei. Pentru el, a fi filosof - aş zice -ar trebui să punem accentul din această viaţă religioasă, nu este pasi-
pur. El zice: sunt urmaşul lui Fries, fac fundamental pe elementul raţional. bilă de interpretare în funcţie de repre-
înseamnă a avea o activitate spirituală parte din acea Friessische Schule, însă
prin excelenţă. Ea este stăpânită de toa- Dacă însă mergem la izvor, adică la zentare, ci este pasibilă de reducere prin
am legătură, prin Fries, cu Kant şi cu Luther, ar trebui atunci să facem ca ac- analogie la reprezentările domeniului
te legile raţiunii. Filosofie propriu-zis
toţi raţionaliştii din filosofia germană. centul fundamental să cadă pe elemen- logic-obiectiv. Adică, noi cunoaştem
însemnează ideea care ia cunoştinţă de
Pe câtă vreme Schleiermacher zicea: tul acesta extraraţional. pe Dumnezeu în viaţa religioasă, dar
ea însăşi, deci ultima treaptă posibilă de
simţul este la baza vieţii religioase, dar atribuim lui Dumnezeu, pe care noi în
dezvoltare spirituală, iar religia n-ar fi Este foarte ciudat cum un cunoscut
simţul acesta este în afară de conştiinţa viaţa aceasta religioasă îl credem divi-
decât un fel de anticameră a filosofiei al meu, crescut în şcoala catolică, la ie-
raţională. Aici stă importanţa cea mare nitate, calităţile pe care le-am văzut. Şi
acesteia, o treaptă pe care spiritul ome- zuiţi, la Viena, doctor de la nu ştiu câte
a lui Schleiermacher, în afirmarea auto- atributele acestea nu sunt reprezentarea
nesc, logosul cel absolut, spiritul uman facultăţi teologice şi filosofice, a părăsit
în genere, trebuie să treacă pentru ca nomă, necondiţionată a vieţii religioase limbajului logic obişnuit, ci este un lim-
faţă de întreaga viaţă logico-obiectiv- catolicismul şi a trecut la protestan- baj, nu simbolic - aceasta ar fi altceva -,
să ajungă la filosofic. Cu alte cuvinte, tism. La întrebarea mea, cum explică el
în esenţă, filosofia şi religia trebuie să spirituală a omului în genere. ci este un limbaj prin analogie.
această trecere, ce înţelege prin această
fie unul şi acelaşi lucru, sunt amândo- În afară de Fries am mai putea să schimbare, mi-a răspuns: Luther reîn- Acesta este punctul de vedere pe
uă tot metafizică, numai că metafizica amintim figura importantă a lui Rit- viază pe Augustin. Bietul om, îi ştia şi care l-am urmat eu şi în expunerea fă-
aceasta în formă religioasă reprezintă schl. El este mai mult teolog şi s-a păs- pe Luther, şi pe Augustin, din cărţi, nu cută acum câţiva ani şi deosebirea între
o treaptă inferioară. Şi aci, [ca] un fel trat mai mult în cadrul teologic. din realitatea lumească, nici din viaţa acest punct de vedere şi toată istoria fi-
de ironie a istoriei, se înnoadă imediat În legătură cu filosofia religiei ur- bisericească. Organizarea şi realizarea losofiei religiei, aşa cum am expus-o în
propoziţia lui Schopenhauer în istoria mează teoria pe care v-am înfăţişat-o lui Augustin înseamnă biserica aceasta câteva linii, în ora de faţă.
Nae IONESCU

filosofiei, care spune că religia nu este odată aci, anume teoria valorificării. catolică, sprijinită pe conceptul de tra- Cu aceste consideraţiuni, am înche-
decât un fel de metafizică pentru proşti. Ritschl este - hai să zicem - inventato- diţiune, de teorie, iar cealaltă înseamnă iat cursul pe care mi-am propus a-l face
Schopenhauer spune că este metafizică rul, descoperitorul realităţii spirituale, protestantism sprijinit pe raţiunea pro- cu d-voastră în acest an. g

CE CITEŞTI ÎN AXA – POŢI DUCE CU TINE!


www.axa.info.ro 19
Ioan GÂNDU
Memoria
Luminii
(V)
Cuvântul Mântuitorului, apoi trece în lumea întreagă. Ca origine veşniciei divine era atât de clară, încât nici îndemnându-i în acelaşi timp spre o
Sfânta Predanie şi această Iubire nu este de pe pământ, ci din o logică sau psihanaliză nu pot clătina evi- mare rezistenţă la adversităţile de tot
Cer. Într-însa se află sensul Fiinţei Dum- denţa. De ce vorbesc despre logică şi psiha- felul? „Avem de ales una dintre aceste
mărturiile sfinţilor ne sunt nezeului Însuşi, Care ne-a dat porunca să naliză? Pentru că prima nu dă voie să crezi două căi: ori, să ne îndepărtăm de Dum-
călăuze iubim. Ascensiunea duhovnicească în Îm- decât în omul istoric, care se poate vedea nezeu, şi să murim duhovniceşte; ori, în

Î
n ceea ce priveşte, mântuirea su- părăţia Iubirii Necreate a lui Dumnezeu şi pipăi (I Ioan 1, 1), care poate fi omo- năzuinţa spre El, să murim pentru lumea
fletească, creştinii, indiferent de necesită o foarte îndelungată nevoinţă as- rât, spânzurat pe cruce, ca un tâlhar, fie El aceasta. În această «murire» se află crucea
treapta divino-umană pe care se cetică. Acestei «ascensiuni» îi întrezărim chiar Creatorul cosmosului nemărginit. noastră, răstignirea noastră. În eforturile
află, ancoraţi temeinic în învăţă- o oarecare analogie în urcuşul obositor pe A doua, psihanaliza, ne încredinţează lor pentru a ajunge la realizarea idealului
tura creştină străbună, autentic dreptslă- un munte abrupt, în munca creatoare a că nu este necesar să dăm crezare trăiri- pe care şi-l reprezintă, mulţi pier, cu toate
vitoare, şi în Sfânta Predanie, pe aceasta artiştilor talentaţi în toate domeniile artei, lor proprii (N. n. - Deşi ea dă o crezare că e vorba numai de un triumf vremelnic.
o încredinţează cu mare grijă, smerenie în munca asiduă de mulţi ani pentru do- entuziastă propriilor postulate, vai, atât Dar creştinul, cu libertatea duhului său
şi îndelungă răbdare, numai arhiereilor, bândirea cunoştinţelor ştiinţifice, ca şi în de nesigure, din moment ce mărimile nemuritor dobândită în Dumnezeu, este
preoţilor şi duhovnicilor vrednici de în- alte domenii asemănătoare. nemăsurabile ale fiinţei umane rămân gata să sufere pentru realizarea adevăru-
credere, care la rândul lor sunt credin- Şi dacă oamenii, în majoritatea cazu- înafara mijloacelor psihanalitice!). Dar, lui suprem. În aceasta constă demnitatea
cioşi pe deplin învăţăturii Mântuitoru- rilor, merg cu bună inimă către jertfele de după cum spune Stareţul Siluan: o ase- creştinului, căci ceva asemănător nu se în-
lui Hristos, drept învăţând şi săvârşind tot felul pentru dobândirea unor valori menea lumină, o asemenea iubire, o ase- tâlneşte în lumea naturală… „.
cuvântul Adevărului Său, doar după materiale temporare sau pentru o situaţie menea putere de viaţă şi o asemenea în- Numai în acest fel, mergând pe calea
voia Lui cea dumnezeiască şi nu după a socială privilegiată, atunci nu-i cazul să ţelepciune nu pot proveni decât dintr-un împărătească, cu smerită cugetare, băr-
noastră cea omenească. Cum ar putea fi ne mirăm de necesitatea unor sforţări şi Început adevărat al tuturor celor existen- băţie duhovnicească, dreaptă socoteală
altfel, de vreme ce miza este însăşi soarta mai mari pentru dobândirea valorilor ne- te. Stareţul Siluan a fost un om neobişnuit şi îndelungă răbdare, noi toţi putem afla
sufletului nostru în veşnicie? trecătoare ale Împărăţiei lui Dumnezeu, de dotat; dar şi eu, cu toate că sunt de o că există şi o ştiinţă a Duhului (ca şi o
Cine ar comite imprudenţa greu re- după cuvântul Domnului: «Împărăţia lui mediocritate vrednică de plâns, pot oare- cultură a sa, precum bine zice Părintele
versibilă, câteodată şi ireversibilă, de a Dumnezeu se ia cu sila şi cei ce se silesc cum judeca cele ce sunt accesibile duhului Rafail Noica) mai presus de toate şti-
încredinţa călăuzirea sa sufletească unor o răpesc» (Matei XI, 12). Lumina m-a omenesc şi, de asemenea, gândirii noastre inţele pământului, întrucât ne poartă
păstori în care nu-L văd deloc pe Dom- cercetat în Sâmbăta Mare (1924) după şi psihicului nostru”. sufletele spre Ţările de Sus.
nul Hristos, ci observă în ei nişte simpli împărtăşire şi eu am simţit-O ca pe o Astfel de mărturii ale unor mari
www.axa.info.ro

manageri, care vorbesc despre Dumne- atingere a veşniciei divine de duhul meu.
zeu, uneori cu mult meşteşug ritoricesc, Liniştită, plină de pace şi iubire, Lumina
nevoitori creştini, îndelung cumpănite Originea transcendentă a
prin filtrul extrem de exigent al expe-
sacrificând fondul evanghelic inestima- a rămas în mine trei zile. Ea a risipit întu- rienţei bimilenare a Bisericii dreptslă- sufletului omenesc
bil, în favoarea unor forme persuasive de
elocinţă amăgitoare, fiindcă în mod vă-
dit nu-L cunosc pe Dumnezeul Cel veş-
nericul care stătea în faţa mea, întunericul
nefiinţei. Eu am înviat, şi în mine, odată
cu mine a înviat toată lumea. Cuvintele
vitoare şi altele asemănătoare (Sfântul
Simeon Noul Teolog, Sfântul Grigorie Î n «Teologia dogmatică ortodoxă»,
vol I, scrisă de Părintele Profesor
Dumitru Stăniloae, găsim aceste adânci
Palama, Fericitul Arhiepiscop Antonie
nic Viu, ci doar, o spunem cu durere, se Sfântului Ioan Gură de Aur de la sfârşitul Mărturisitorul, Sfântul închisorilor Va- limpeziri, expuse cu simplitate, deşi nu
folosesc nesăbuit de numele Lui! Însuşi Liturghiei pascale mi s-au înfăţişat în pu- leriu Gafencu şi mulţi alţii), precum şi e deloc simplu să fi simplu, mai cu sea-
Mântuitorul ne-a prevenit pe toţi să nu terea cutremurătoare:«A înviat Hristos, trăirile duhovniceşti reale ale unor creş- mă în teologie, dar şi în ştiinţă:
fim ca cei care Îl slăvesc doar cu buzele, şi nici un mort nu este în groapă» (N. n. tini trăitori contemporani cu noi, care „…De câte ori licăreşte pentru conşti-
dar cu inimile stau departe de El… - Sau cele al Sfântului Ioan Damaschin: din smerenie şi luminată ascultare nu inţa noastră transcendenţa divină, ea ni se
Acestea sunt cuvintele Mântuitoru- «Moarte, moarte, mai bine te-am numi vorbesc despre experierile lor sufleteşti, impune în această calitate a sfinţeniei co-
lui, iar El nu ni le-ar fi spus, dacă nu ar noi pe tine viaţă»). dar prin viaţa lor hristocentrică cultiva- borâtă la noi, greu de definit prin concepte
fi existat şi pericolul strecurării fraţilor Obosit până atunci de de vedenia mor- tă cu grijă, ne sunt îndemn şi întărire şi prin cuvinte, dar experiată în oarecare
înşelători în mijlocul Bisericii Sale, pre- ţii obşteşti, începeam să retrăiesc în acel în mijlocul încercărilor de tot felul şi ne fel. Însăşi sfinţenia e ceva transcendent lu-
cum ne învaţă şi Sfântul Apostol Pavel, moment, zicând: da, şi sufletul meu a în- dovedesc că Biserica strămoşească este mii şi de aceea însăşi transcendenţa o ex-
«gura şi trâmbiţa lui Hristos» şi Aposto- viat şi eu nu mai văd pe nimeni mort… vie, ridicând mereu alţi sfinţi din mijlo- periem ca sfântă, deşi e coborâtă la noi şi
lul neamurilor. Dacă închinătorii simpli Dacă astfel este Dumnezeu, atunci mai cul neamului nostru, sfinţi descoperiţi ne atrage în sus. Sfinţenia însăşi prezentă
sunt atât de exigenţi cu mântuirea lor, degrabă trebuie să lăsăm repede toate şi de Sus, în tradiţia Sfintei Predanii, prin în lume e dovada unei ordini ordini trans-
cunoscut fiind faptul că toţi credincioşii să căutăm numai unirea cu El. Cu toate descoperire dumnezeiască şi îndelun- cendente. Poate că în nimic nu se trăieşte
în duh şi adevăr cunosc şi recunosc gla- că sunt neînsemnat din toate punctele de gă cercetare duhovnicească şi sfătuire acel cu totul altfel, acel mister producător
sul inconfundabil al Păstorului Cel Bun, vedere, dar faptul este fapt: Dumnezeu sinodală; nicidecum crezuţi fericiţi şi de teamă al realităţii divine, ca sfinţenia
apoi cu cât mai mult oamenii de ştiinţă Tatăl a avut milă de mine, cum în general sanctificaţi, după criterii omeneşti, în care îmbracă revelarea Sa.
şi conştiinţă vor aştepta din partea du- Îi este milă de toţi cei cu inima zdrobită regim de urgenţă, căci ceea ce este de la Şi mai departe:…Lucrurile sunt raţi-
hovnicilor timpului nostru să fie adevă- (Psalm 50, 19). El, Tatăl, m-a dus pe Dumnezeu durează, iar ceea ce este de onale cu acest dublu scop: de a fi de folos
rate modele de trăire hristocentrică şi mine la iubitul Său Fiu, iar Fiul m-a ridi- la oameni dispare. omului pentru a se întreţine biologic, dar
reală iubire şi devoţiune pentru misiu- cat din căderea mea nenorocită (Ioan VI, Singurul criteriu valabil al stării şi în scopul de a spori spiritual prin cu-
nea lor sacerdotală de-o importanţă co- 37 - 40; 44 - 47), Duhul Sfânt, Care din noastre lăuntrice ne este oferit de cu- noaşterea sensurilor şi al conformităţii tot
vârşitoare, dar să fie şi capabili, cu harul Tatăl purcede mi-a dat să trăiesc «marea vintele Mântuitorului: «Iar Eu vă spun: mai înalte a lor cu el şi al ultimului sens
lui Dumnezeu, să întindă către ei punţi taină a dreptei credinţe: Dumnezeu S-a iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi al lor care este Dumnezeu, Care răspunde
cognitive luminate, morale şi durabile, arătat în trup, S-a îndreptat în Duhul». pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce cel mai deplin setei de împlinire infinite a
printr-o cunoaştere duhovnicească pro- Acum ştiu că, înafară de această credin- vă blesteamă, faceţi bine celor ce vă urăsc omului. Sensul lucrurilor i se lărgeşte prin
fundă, pe care unii dintre marii călăuzi- ţă, stările trăite de mine ar fi fost excluse. pe voi şi rugaţi-vă pentru cei care vă va- faptul că ele constituie conţinutul gândirii
tori ai neamului nostru, cu viaţă sfinţită Şi chiar într-o experienţă insuficientă este tămă şi vă prigonesc, ca să fiţi fiii Tatălui comune şi al comunicării verbale cu cei-
şi sfinţitare, au avut-o şi o au? posibilă credinţa, care creşte în continuare vostru Celui din ceruri (...) Fiţi, dar, voi lalţi, deci al comuniunii tot mai intime în
Iată o mărturie, extrem de încura- în puterea revărsării harului asupra omu- desăvâşiţi, precum Tatăl vostru Cel ceresc general, al acordului pe care îl realizează
jatoare şi scumpă tuturor creştinilor lui. Mărturisesc că, atunci când, printr-o desăvârşit este» (Matei V, 44 - 48). Oare cu ceilalţi pe baza lor, al îmbogăţirii şi
înviaţi lăuntric,  a Cuviosului Sofronie, puternică repulsie faţă de mine însumi savanţii autentici nu cer şi aşteaptă ace- unirii spirituale reciproce.
făcută spre sfârşitul vieţii:”Nu există o aşa cum sunt, toată fiinţa mea se afunda laşi lucru din partea emulilor şi discipo- În ceea ce priveşte originea sufletu-
luptă duhovnicească mai anevoioasă, mai în rugăciunea către Mântuitorul Hristos, lilor lor? Nu le doresc în mod generos lui, Părintele Dumitru Stăniloae, soco-
dureroasă decât lupta triumfului Iubirii smulgându-mă din ghearele de menghină desăvârşirea, pe cât posibil omeneşte, tit nu doar de ortodocşi, ci şi de catolici,
lui Hristos. Ea începe în noi înşine, şi ale patimilor şi materiei, atunci simţirea fiecăruia în domeniul său de activitate, poate cel mai important teolog al seco-
20 www.axa.info.ro
„Dragostea nu cade niciodată. Cât despre
proorocii – se vor desfiinţa; darul limbilor
va înceta; ştiinţa se va sfârşi. Pentru că în
parte cunoaştem, în parte proorocim. Dar
când va veni ceea ce este desăvârşit, atunci
ceea ce este în parte se va desfiinţa…
Când eram copil, vorbeam ca un copil,
simţeam ca un copil; Dar când m-am făcut
bărbat, am lepădat cele ale copilului…”
(I Corinteni - 8,9,10,11)

lului al XX-lea, scria: „E drept că Gene- oare, nici a unei afinităţi naturale, căci în cununa creaţiei lui Dumnezeu, chemat ră), precum şi despre realităţile ultime ale
za ne spune că Dumnezeu a format întâi ambele cazuri unirea lor s-ar datora unei fiind la ranguri divino-umane de ne- sfârşitului lumii (a doua venire a Domnu-
trupul omenesc din ţărână şi apoi a i-a forţe impersonale lipsite de libertate, şi în grăit, la preoţia sfinţitoare (prin arhierei, lui, învierea morţilor, judecata universală,
insuflat sufletul. Dar aceasta trebuie s-o acest caz nici omul n-ar fi o fiinţă liberă. preoţi şi diaconi), la preoţia lucrătoare cer nou şi pământ nou, viaţa veşnică şi
înţelegem în sensul că de când a început Sufletul şi trupul vin la existenţă deoda- (prin toţi creştinii cu fapta) şi la preoţia chinurile veşnice), când lumea începe din
să se formeze trupul omenesc, cu o com- tă, la început prin creaţie, iar după aceea împărătească, pe care o dăruieşte Dum- nou, având ca scop nu sfârşitul, ci eterni-
plexitate biologică maximă, a avut în el prin naştere şi prin voia lui Dumnezeu, nezeu cui vrea, când vrea, cum vrea, cât tatea (eshatologia universală)”.
sufletul insuflat de Dumnezeu, prin care dar nu ca o unitate de substanţă, ci ca o vrea şi unde vrea, pentru că precum din În «Teologia dogmatică ortodoxă»,
Dumnezeu a contribuit în mod special la unitate formată din amândouă”.  Dumnezeu cunoaştem doar energiile vol. III, «patriarhul teologiei ortodoxe»,
realizarea organismului biologic uman de „De altfel, însuşi sufletul viu, insuflat Lui necreate, aşa şi din om cunoaştem cum atât de inspirat îl numea vredni-
maximă complexitate. De aceea, forma- omului, este văzut de Sfântul Grigorie numai energiile umane, şi pe acelea ne- cul de amintire Patriarh Teoctist pe
rea trupului e considerată în Geneză ca Palama ca veşnic viu, nemuritor şi în- deplin şi numai printr-o anevoioasă şi Părintele Profesor Dumitru Stăniloae,
un act creator special al lui Dumnezeu. zestrat cu harul dumnezeiesc (…) Dar adeseori chinuitoare experienţă perso- scria: „Dumnezeu a creat lumea ca să o
Aici lucrarea creatoare a Logosului dum- ce înseamnă viu ? Veşnic viu, nemuritor, nală… desăvârşească, nu ca să o lase veşnic într-o
nezeiesc nu a mai constat numai într-un adică raţional (cuvântător). Căci nemuri- Pe unii cugetul smerit şi «voinţa li- formă relativă. El nu a creat pe oameni,

www.axa.info.ro
nou impuls şi într-o nouă putere dată ra- torul este raţional. Şi nu numai aceasta, ci beră îi păzesc în cele Sus», chemându-i ca să-i desăvârşească numai pe unul câte
ţionalităţii generale a lumii create, pentru înzestrat cu harul dumnezeiesc. Căci aşa spre o negrăită bucurie duhovnicească unul trecându-i prin moarte, şi numai în
a produce noi forme analoage ale raţiona- este cu adevărat viu sufletul. Iar aceasta şi înţelepciune, pe alţii cugetul trufaş sufletul lor, ci pe toţi împreună şi în fiin-
lităţii Sale divine, ci a intrat El Însuşi ca este identic cu după chipul, iar, de voieşti, şi «libertatea alegerii» îi împing spre o ţa lor întreagă, deci şi în trupul legat de
subiect în relaţie dialogică creatoare cu un şi după asemănare. Raţiunea are tendinţă cumplită şi «indefinită adâncime tene- cadrul lumii. Numai aşa va fi desăvârşit
subiect creat ce este chip văzut al subiec- să continue în veci a cunoaşte, cuvântul broasă» (Părintele Dumitru Stăniloae), deplin omul ca om. În aceasta va consta
tului său sufletesc, aducând la existenţă are tendinţa să vorbească în veci”. fiindcă răul cel mai mare este înstrăinarea împlinirea ultimă a scopului unirii inti-
sufletul omenesc odată cu trupul. În acest După Sfântul Grigorie de Nazianz de Dumnezeu! me a Fiului lui Dumnezeu cu lumea prin
fel s-a putut concentra în noul subiect nu „noi suntem din neamul lui Dumnezeu” ; Am auzit cu toţii, de nenumăra- întruparea şi prin învierea Sa cu trupul,
numai expresia întregii raţionalităţi plas- Sfântul Maxim Mărturisitorul „explică te ori, această confesiune dureroasă, ca parte a lumii. Numai ducând-o la de-
ticizate a lumii, ci şi calitatea de purtător aceasta în sensul că noi avem ca principiu aparţinând unor oameni de toate ran- săvârşire, Dumnezeu împlineşte, planul
conştient al acestei raţionalităţi. şi cauză Raţiunea Divină sau Cuvântul gurile sociale, de la vlădică şi până la creaţiunii lumii şi al îndumnezeirii ei în
Logosul divin a început să vorbească lui Dumnezeu”, iar Sfântul Grigorie de opincă:”Am tot ce vreau pe plan mate- Hristos, după ce prin ajutorul dat de El
cu un chip creat al Său, ca subiect, ca ipos- Nyssa „leagă participarea de înrudire”, rial şi profesional, îndeplinindu-mi orice s-a împlinit în forma actuală a ei tot ce
tas, creându-l sau chemându-l la existenţă spunând:”E ceva care înrudeşte pe om dorinţă în lumea aceasta, dar pacea lă- se putea împlini pe pământ, pentru a face
şi acest chip s-a manifestat de la început cu Dumnezeu. Căci pentru a participa la untrică şi bucuria sufletească îmi lipsesc”. străvezii raţiunile ei divine. Viaţa noas-
într-un organism biologic, care a început Dumnezeu este indispensabil să posede în Mai rar, dar auzim şi o mărturisire di- tră îşi găseşte sens numai dacă trece prin
să se formeze. Prin aceasta omul stă în- fiinţa sa ceva ce corespunde Celui parti- ametral opusă: „Am doar atât cât mi-a moarte la plenitudinea unei vieţi eterne.
tr-o relaţie conştientă, într-un dialog con- cipat”. În sfârşit, „Patriarhul Calist leagă dăruit Dumnezeu, dar cu mila Lui pacea Dar această plenitudine nu o poate obţine
ştient pentru a produce în lume tot felul de participare şi de înrudire, dialogul în şi bucuria nu-mi lipsesc!”. La o sumară omul dacă nu o poate trăi şi în trupul său
de transformări voite, după asemănarea iubire, spunând că lui Dumnezeu ca iubi- cercetare, aflăm că primii oameni sunt înviat şi eliberat de coruptibilitate. Căci
cu Dumnezeu. Noile persoane umane se tor Îi corespunde din partea omului: «Iu- necredincioşi, puţin credincioşi sau rău viaţa completă umană e viaţa în trup,
nasc apoi dintr-o pereche de alte persoane besc, deci sunt om»”. credincioşi, iar ceilalţi sunt toţi credin- care dă o complexitate specifică existenţei
umane, prin puterea lui Dumnezeu care Aşadar, putem constata, cu relativă cioşi cu fapta, pe diferite trepte ale slu- umane şi îl face pe om apt să dea vieţii spi-
intră în dialog cu ele. uşurinţă, cum teologia autentic drept- jirii creştine caritabile. rituale o frumuseţe în bogăţia şi armonia
Datorită faptului că nici o clipă nu slăvitoare cheamă omul la iubire, teolo- formelor văzute.
există nici sufletul singur, nici trupul, în- ghisire, sfinţire şi teoforie, iar ştiinţa lu- Valoarea unică şi completă a vieţii
văţătura creştină preferă să vorbească nu minată de Dumnezeu invită la cunoaş- Dimensiunile exhatologiei umane în trup a pus-o în lumină Fiul lui
de spiritul omului, ci de suflet. Căci prin terea sublimităţii Creaţiei, ajungând particulare şi universale Dumnezeu care a asumat trupul omenesc
spirit s-ar înţelege o entitate care n-are
nici o calificare ce s-ar datora coexisten-
ţei cu trupul. De aceea, pentru învăţătura
în cazurile fericite tot la cunoaşterea,
iubirea şi slujirea închinate lui Dumne-
zeu, pe când filosofiile autonomiste, an-
S e spune, printr-o străveche ex-
periere creştină, că intrările şi
ieşirile în lume aparţin în întregime lui
şi l-a înviat pentru veşnicie. Dumnezeu a
justificat astfel crearea materiei pe care,
prin asumarea trupului şi prin învierea
creştină spiritul nu este în om o entitate titrinitariste, panteiste, impersonaliste Dumnezeu, iar în intervalul dintre ele lui, o ridică pe planul participării cul-
deosebită de suflet, ci, funcţiile superioare şi solipsiste, oricât de persuasive, fasci- omul îşi poate pregăti fericirea veşnică minante la spiritualitatea Lui, nelăsând
ale sufletului, dedicate mai puţin îngrijirii nante şi perseverente ar fi în formă, eşu- sau nefericirea veşnică, după cum su- trupul individual pradă descompunerii
trupului şi mai mult gândirii care se poate ează în cele din urmă în spaţii tot mai fletul său va alege, prin liber-arbitrul eterne. Dar învierea cu trupul a persoa-
înălţa până la gândirea Creatorului Său”. virtuale, vecine cu alienarea fiinţei uma- cu care a fost înzestrat; dar ontolo- nei omeneşti individuale nu poate avea loc
În «Ambigua», Sfântul Maxim Măr- ne şi chiar proiectarea ei în întunericul gic inestimabil, pe care numai în acest decât în solidaritate cu prefacerea întregii
turisitorul, poate cel mai profund, clar cel mai dinafară, fiindcă din nefericire scurt timp terestru îl putem valorifica la substanţe a cosmosului, adică la sfârşitul
şi subtil teolog al Bisericii dreptslăvi- şi în mod tragic «cei care se joacă prea maxim în sens mântuitor, fiindcă după chipului actual al lumii. Mântuitorul
toare, „consideră că omul e constituit de mult de-a fantoma, ajung sigur fantome!» moarte nu mai există căinţă, ci doar o Hristos a înviat pentru a pune în faţa
la început din suflet şi trup, pentru că el (Villiers de L”Isle-Adam). aşteptare înfrigurată a sufletelor, pleca- noastră perspectiva şi nădejdea învierii şi
este de la început ipostasul om, constituit După Paul Evdokimov, «în chipul te la cele veşnice fără pregătire, la Mi- a Se face izvorul puterii de transfigurare a
din amândouă. Nici o parte a ipostasului- nostru (nealterat) vedem reproducerea lostivirea lui Dumnezeu şi la rugăciuni- cosmosului actual şi al învierii trupurilor
Ioan GÂNDU

om nu vine la existenţă mai târziu, căci misterului trinitar negrăit, până la nivelul le Maicii Cuvântului şi ale tuturor Sfin- noastre. Hristos cel înviat este prin El în-
aceasta aceasta ar transforma pe amân- profunzimii unde omul devine o enigmă ţilor, care i-au bineplăcut Lui din veac suşi începutul şi profetul sfârşitului vieţii
două când s-ar uni, iar omul nu ar fi om pentru sine însuşi». «Căci e mai uşor să Învăţătura creştin-ortodoxă ne vor- actuale a lumii şi al ridicării ei în plenitu-
înainte de unirea lor. Pe altă parte, Sfân- cunoşti cerul decât pe tine însuţi» (Sfân- beşte limpede despre „evenimentele le- dinea vieţii în Dumnezeu.
tul Maxim declară că sufletul şi trupul nu tul Grigorie de Nyssa), atât de mare gate de sfârşitul vieţii omului pe pământ Componentele eshatologiei universale
se pot uni sub presiunea unei forţe exteri- este taina persoanei umane, omul fiind şi de mântuirea lui (eshatologia particula- sunt deci acestea: desăvârşirea lumii tre-

AXA AFIRMĂ – NU RĂSTĂLMĂCEŞTE ŞI NU ÎŞI ÎNCHIPUIE


www.axa.info.ro 21
Ioan GÂNDU

credinţă,
ştiinţă şi
conştiinţă

cute prin sfârşitul formei actuale; a doua condiţii cu totul diferite. Viaţa viitoare, Hristos este mântuirea noastră şi toţi cei roage, în duh şi adevăr, cu vreme şi fără
venire a lui Hristos; învierea generală a după obşteasca Înviere, este o continuă ce o venerează şi se aşează sub scutul ei vreme, printr-o adevărată mucenicie
morţilor şi schimbarea trupurilor celor sporire în bine pentru cei drepţi, prin ha- sunt salvaţi de distrugerea veşnică. sufletească, eroică şi istovitoare, smerită
de pe pământ; Judecata universală din rul lui Dumnezeu. «Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, şi tăcută, responsabilă şi larg cuprin-
urmă; viaţa veşnică întru fericire sau ne- Prin substanţa sa, sufletul este o fiinţă iar sufletul nu-l pot ucide» ne spune zătoare, iubitoare şi învietoare, com-
fericire Dintre ele, cel puţin primele trei individuală şi nemuritoare, ca şi Creato- Mântuitorul Hristos, ci «temeţi-vă de cel pătimitor-nepătimitoare, pentru toate
vor avea loc într-un fel de simultaneitate. rul său, Care este veşnic. Ideea că există ce poate ucide şi trupul şi sufletul», adică sufletele omeneşti care încă se chinuie
Dar cauza tuturor va fi a doua venire a viaţă viitoare este intim legată de de ideea de cel rău, care ispiteşte necontenit pe om, cumplit în noaptea grea şi apăsătoare
lui Hristos. Sau Hristos va veni a doua veşniciei şi a nemuririi sufletului. Cel ce până la capăt. Cel ce nu crede în Dumne- a necredinţei, pentru ca toţi să vină la
oară întru slavă pentru a le produce pe crede, îşi începe viaţa sa veşnică pe pă- zeu, nu crede nici în viaţa viitoare şi nici cunoştinţa Adevărului şi să învieze su-
toate celelalte. Întrucât la vedere, prima mânt şi va trăi veşnic, iar cel ce nu crede în răsplata viitoare. (…) De pe pământ, fleteşte, precum stă scris în Evanghelii.
componentă a lor va fi sfârşitul lumii, deşi este condamnat deja de pe pământ şi este deci, începe veşnicia!”. În puţinăciosa noastră înţelegere
cauza ascunsă a ei este Hristos care vine mort pentru viaţa veşnică. Din «Istoria Bisericească Universală» teologico-culturală, de acum un mare
a doua oară, e bine să se vorbească întâi Aceste idei, de nemurire a sufletului scrisă de Părintele Profesor Mircea Pă- rol în salvarea sufletelor îl pot avea oa-
despre sfârşitul lumii”. Acest sfârşit al lu- şi de viaţă dincolo de mormânt, sunt idei curaru, dar şi din cântările pascale din menii de ştiinţă, creştini cu fapta, care
mii trebuie conceput în sensul arătat de inerente spiritului omenesc, idei ce apar- Duminica a doua după Paşti (a Sfân-
Sfântul Grigorie Palama: „Fără să dis- în văzul lumii, cu prestigiul lor intelec-
ţin omenirii întregi şi sunt intim legate de tului Apostol Toma) aflăm un detaliu tual imens, pot deveni adevărate făclii
pară material, lumea va fi atât de scălda- religia tuturor popoarelor pământului, a copleşitor de-o măreţie sfântă, dincolo
tă în spiritualitate, încât nu spiritul va fi călăuzitoare pentru cei mici, mulţi şi
tuturor timpurilor şi a tuturor gradelor de de orice sublimitate umană, precum împovăraţi de grijile vieţii, uneori până
văzut prin materie, ci materia prin spirit”. civilizaţie. Toate religiile păgâne recunosc au fost atâtea altele în istoria Creşti- la limita insuportabilului, pe care atât
locuri de recompensă şi pedeapsă după nismului sfinţitor, slujitor şi luptător, de mult îi iubeşte Împăratul Vieţii! Şi
Moartea pentru cei înviaţi moarte. Omenirea Vechiului Testament consemnate în «Actele martirice»: Sfân- oare ce motiv raţional, moral şi real l-ar
tul Apostol Toma, care a propovăduit
nu există şi-a întemeiat convingerile pe revelaţia
divină conţinută în Sfânta Tradiţie. (…) Evanghelia prin ţinuturile Indiei, a avut
putea împinge pe oricare dintre noi să
aleagă în locul vieţii veşnice în bucuria
A rhimandritul Paulin Lecca, Moise este primul care a scris despre ele în
om cu o viaţă dostoievskiană Pentateuhul său, fiind inspirat de Dum-
şi unul dintre cei mai luminaţi ieromo- nezeu. Sfântul Ioan Hrisostomul spune
o moarte mucenicească de-o cruzime
înfricoşătoare din partea torţionarilor
săi; după ce a fost jupuit de piele pe viu,
cea neînserată, osânda veşnică despre
care Sfântul Teofilact scria cu durere:
«Viermele şi focul ce muncesc pe păcătos
www.axa.info.ro

nahi ai noştri, duhovnic iscusit cu o via- că ideea de viaţă viitoare a fost comună a fost aruncat pradă crocodililor.
ţă hristocentrică reală şi cu o inteligenţă omenirii dintotdeauna.«Credinţa în re- în gheenă sunt conştiinţa sa!».
Atunci, Sfântul Apostol a strigat cu
teologico-culturală vie, scria într-o lu- munerarea fiecăruia după faptele sale în o certitudine de foc dumnezeiesc, pe În urmă cu mulţi ani, un frate al nos-
crare a sa intitulată «Ce este moartea?» viaţa viitoare, este împărtâşită de eleni, de care nu o au decât cei înţelepţiţi prin tru care primise o inimă nouă din lumi-
aceste gânduri-lumină, pe care ni le co- barbari, de poeţi şi de filosofi în general, harul lui Dumnezeu, ce şi-au ars toate na vie şi veşnic cugetătoare în locul celei
munica cândva cu o simplitate şi linişte de tot neamul omenesc». Socrate, marele iluziile omeneşti, Hristos a înviat! Aces- vechi, ce-i ajunsese un lac de lacrimi,
patericale în cimitirul mânăstirii Arno- filosof păgân, spunea: «Am buna nădej- te cuvinte au un singur răspuns până ne-a încredinţat un poem alcătuit din
ta, pe vremea în care era stareţ: de că pe cei care s-au săvârşit din viaţă îi în zilele noastre, cu serioase temeiuri esenţele tari şi nebiruite ale jertfelniciei
„Oamenii încă de pe pământ sunt mor- mai aşteaptă ceva, şi anume ceva mai bun teologico-culturale, din partea tuturor binecuvântate şi lucrătoare:
ţi sau vii sufleteşte. Deci, ce este moartea, pentru cei buni decât pentru cei răi». creştinilor înviaţi lăuntric, dar şi al tu-
ca fenomen? Doar o parte a fiinţei omului, Cuvântul lui Dumnezeu este adevărul turor celor chemaţi la Ospăţul acesta Mireasma liniştii – în noi şi-n jur –
care nu mai activează, este pusă la păstra- şi izvorul tuturor cunoştinţelor. Mântui- ceresc unic, mai presus de orice înţele- fără măsură!
re, ca un tezaur ce se îngroapă, ca un gră- torul Hristos spune: «Eu sunt Lumina gere şi bucurie pământească: Adevărat
unte ce se seamănă în pământ până îi so- lumii; cel ce-mi urmează Mie nu va um- a înviat! Şi gânduri albe, moi, tăcute,
seşte ceasul de germinare. Sufletul este însă bla în întuneric, ci va avea lumina vie- „Să nu uităm, deci, că numai celor ce Acoperind întreagă vremea:
viu, căci Dumnezeu «nu este un Dumne- ţii». Moise, cel dintâi care pune în scris L-au iubit pe Dumnezeu şi pe aproape- Zburând, smerite, insulele vii
zeu al morţilor, ci al viilor» ne spune Iisus. revelaţia divină, scrie: «Dumnezeu i-a le. Dreptul Judecător le va spune:«Veniţi, Din apa Cerului desprinse
Deci toţi sunt vii înaintea lui Dumnezeu. zis lui Avraam: vei trece la părinţii tăi», binecuvântaţii Tatălui Meu,moşteniţi îm-
Dacă n-ar fi viaţă dincolo de mormânt, la adică sufletul se va alătura sufletelor stră- părăţia cea pregătită vouă de la întemeie- Înnăbuşesc, albind durerea…
ce ar sluji virtuţile? Care este scopul vieţii moşilor săi care sunt în şeol. Şi aşa scrie rea lumii» (Matei, 25, 34).Dumnezeu să Sunt singur, alb păzit, lângă cereştile
pe această lume? Aşa-zisa civilizaţie mo- Moise şi despre Isaac. Şi Ecclesiastul zice: ne ajute tuturor să auzim la Ziua Judecă- hoare,
dernă nu vrea să mai creadă în viaţa vi- «Mai înainte de a se întoarce pulberea ţii acest cuvânt dulce şi sfânt, care ne dă În inimă-mi întru mirare ajuns!
itoare, în nemurirea sufletului. Ea a adus în pământ, cum a fost, iar sufletul să se dreptul să fim în veci în lumea sfinţilor şi
o înlesnire a traiului de toate zilele, dar i-a întoarcă la Dumnezeu, la Cel ce l-a dat în lumina pururea veşnică. Amin”.
răpit sufletului credinţa şi nevinovăţia. Iluminat de linişti prin Adevăratul
pe el». Iov, de asemenea vorbeşte despre Acesta este răspunsul mântuitor, Soare
Dumnezeu nu a creat pe om numai ca nemurire, în Vechiul Testament. luminat, limpede, sincer, generos, tran-
să apară în lume, să-şi satisfacă poftele şi Dovada incontestabilă şi definitivă a şant şi nenegociabil al Bisericii drept- Nimic nu mă mai doare,
apoi să piară. Un asemenea Creator, care nemuririi sufletului este Mântuitorul Iisus slăvitoare şi al tuturor creştinilor cu Durându-mă mai tare!
a dat fiecărui om creat de el un rost, un Hristos însuşi, învierea Sa, baza creştinis- fapta, din toate timpurile şi din toate Vă dărui totul, mă topesc pe mine,
sens,o lege, un echilibru, nu putea să-l cre- mului. El este noul Adam, întemeietorul locurile pământului, adresat întregii Alin din vechi izvoare…
eze pe om la voia întâmplării, doar pentru unei noi generaţii de oameni. El a înviat umanităţi, ca o chemare divino-umană
satisfacerea instinctelor lui. Dumnezeu din morţi şi a dat prin aceasta universu- copleşitare la Taina Învierii, precum cea
i-a dat gândire, această forţă creatoare lui întreg proba vizibilă, de necontestat, a a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Cine a făcut măcar o parte din dru-
asemenea Lui, ca s-o folosească numai unei vieţi dincolo de mormânt. Moartea Care a rostit pentru toţi, până la sfâr- mul acestui fericit frate al nostru asediat
pentru corpul său pieritor? Ar fi cumplit nu există pentru cei care cred în Domnul şitul veacurilor, şi acest cuvânt nebiruit de har, va înţelege cu bucurie totul, chiar
să credem aşa şi numai un om complet su- Iisus Hristos. Vechea glorie a morţii este şi tainic: «Cerul acesta şi pământul vor şi sensul adânc regenerator al tradiţiona-
pus viciilor poate admite aceasta. Omul a distrusă şi viaţa viitoare îşi găseşte expre- trece, dar cuvintele Mele nu vor trece!». lismului său simplu, ferm şi tranşant…
fost creat pentru nemurire, pentru veşni- sia vizibilă pe mormântul fiecărui creştin, Acum, în această răscruce vădită a Sfânta Mânăstire Frăsinei
cie, iar viaţa pământească nu este decât în simbolul pe care îl întruchipează crucea istoriei umanităţii şi a cercetării noas- 8 mai 2010
o pregătire a nemuririi. Viaţa viitoare nu de la căpătâi. Crucea este arma care a dis- tre lăuntrice, oamenii rugăciunii care
este de fapt decât continuarea celei de pe trus moartea, crucea ne-a adus învierea şi i-au bineplăcut lui Dumnezeu din veac, Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan,
pământ, într-o formă şi o lume nouă, în viaţa veşnică. Crucea Mântuitorului Iisus au mai mult ca oricând misiunea să se Cuviosul Arsenie cel Mare g
22 www.axa.info.ro
Balada Grănicerului
cu fulgere pe umeri
Isbucnit din piatră şi furtună,
GYRUL
viforos şi mare grănicer,
fulgerul îl aduna cu-o mână,
trăznetul îl culegea din cer.
Gloanţele veneau să-i ciugulească
piuind, din pumni, surâs viteaz.
Generalul Gheorghe Cantacuzino El trecea pe lângă moartea ostăşească,
Grafică de Alexandru Basarab cu lumini de cântec pe obraz,

O poftea, râzând, cu el, la cină, —


şi cum sta la braţ cu moartea, drept,
cer valah, de-asupra, pe obcină,
îi punea medalii noui pe piept...

ox ă
Anii, brumă... Neamul, subt prigoane,

n o g ra f i e o r to d
sângera băut de guşteri mari.

7
Lângă piepturi verzi de legionari

3
pogorâ viteazu ‚n uragane.

o ce a
De subt lespezi îl chemară voevozi,

de
ca să crească ‚n fruntea gărzilor, parâng.

ta
vis
AX
Oase de vlădici gemeau sub bozii, A e
-b -r
veacurile Ţării — oftau adânc. i lun
a r a l re v i s t e i S C A RA

www.axa.info.ro
...Şi-a trecut prin temniţe... grămadă.
Ţara-a stat cu el, legată ‘n fier,
Temniţa-a prins aripi de baladă
Şi s’a ridicat, de-atunci, la cer...
Gratiile au plesnit ca o vioară,
şi legiunile, cu clocot de prier,
au pornit cântând în primăvară
după Căpitan şi Grănicer.
Cântecul, pe umăr, cât un soare,
jertfele, în ochi, ca nişte zări...
gărzile tunau, despicătoare, —
Ţara toată, braţe şi chemări...

Doamne, azi ni-l chemi şi-l urci pe-o rază...


Poate, sus, Arhanghelul Mihai
vrea să-l pună grănicer de pază
la hotarele cu fulgere din Rai.
Sau l-aşteaptă, poate, sus, în strane
Mucenicii'n mâini cu verde ram, —
ca să ne vegheze, din icoane,
Sfânta noastră luptă pentru Neam!
Radu GYR

www.axa.info.ro 23
CETATEA
CREŞTINA
Cuvînt asupra ediţiei de faţă fin cunoscător al literaturii clasice Elline, care vorbeşte intenţionat în graiul unor

Î
n ediţia din 1828 a celor 10 cuvinte despre Dumnezeiasca Pronie, traducătorul Herodot, Thukydide, Sofokle şi Homer, pentru a aduce pe înţelesul intelectualilor
acestora, Mitropolitul Grigorie Dascălul (1765-1834), spunea că Fericitul vremii sale, dar mai ales celor păgîni, Adevărul, Calea şi Viaţa cea veşnică.
Theodorit s-a născut în Antiohia, unde a şi intrat într-o mănăstire, unde l-a Putem bănui că unei astfel de audienţe i-a fost dedicată, la 1828, şi cartea de
cunoscut pe Sfîntul Ioan Gură de Aur, căruia i s-a făcut următor. Acestea faţă. Din sursele vremii cunoaştem că, pe lîngă felurite erezii şi imoralităţi ale ace-
erau informaţiile, puţine şi imprecise, aflate la dispoziţia cercetătorilor din spaţiul or- lor ani, combătute cu fermitate de Sfîntul Grigorie Dascălul prin scrierile şi tradu-
todox de acum 200 de ani. cerile sale 2
, începuse să prindă teren nebunia ateistă, pe care vrednicul mitropolit
Fericitul Theodorit (aprox. 393 – 458/466) s-a născut în Antiohia, unde a şi s-a străduit să o curme cu armele cele mai eficiente cu putinţă, oferind zdrobitorul
dobîndit educaţia sa atît de aleasă, dar a murit la Kyr, unde era eparh, sau într-una cuvînt al Adevărului celor ce boleau de necredinţă.
din mănăstirile de lîngă Apameea. Acest mare ierarh nu s-a bucurat de foarte mare În ceea ce priveşte ediţia prezentă, ea a fost începută în anul 2001, după un ori-
atenţie în ultimii 100 de ani din partea patrologilor occidentali. Abia cercetările ginal tipărit la 1828, dar proiectul editării sale a fost suspendat în acel an din cîteva
ultimilor 15-20 de ani au mai adus puţină lumină în ceea ce îl priveşte. Pînă de cu- motive, între care unul din ele a fost dat de dificultăţile textului Ellin al cărţii. În
rînd se trecea cu uşurinţă peste viaţa şi scrierile acestui puţin cunoscut episcop, în ceea ce priveşte originalul folosit la traducere, bănuiala noastră este că, spre dife-
general opus de critici Sfîntului Kyrill al Alexandriei şi amintit mai ales ca exeget al renţă de cele mai multe dintre traducerile sale, făcute mai ales de pe manuscrise
şcolii din Antiohia. Nici contribuţia sa la hotărîrile dogmatice ale Sinodului al IV- greceşti din spaţiul răsăritean şi mai puţin de pe cărţile tipărite, Sfîntul Grigorie
lea Ecumenic nu a fost luată în seamă, nici faptul că cea mai mare parte a scrierilor Dascălul a tradus, de data aceasta, direct din ediţia tipărită de J. Sirmond şi J. Gar-
sale (în primul rînd exegetice, dar şi dogmatice, catehetice, aghiografice) s-a păstrat nier, în 1642, respectiv 1684 3
, sau din cea reeditată de J. L. Schulze şi J. A. Noesselt
integral (spre diferenţă de opera exegetică a Sfîntului Kyrill, rivalul său, păstrată între 1769 şi 1774 4
. Am căutat să păstrăm, pe cît s-a putut, vocabularul original,
fragmentar), nici faptul că biografia pe care i-o face Sfîntului Symeon Stîlpnicul din menţionînd ori de cîte ori a fost nevoie, schimbările făcute pentru uşurarea lecturii
Apameea este principala sursă de informaţii pentru viaţa acestui uriaş al rugăciunii şi verificînd traducerea sfîntului ierarh al Bucureştilor cu textul din P.G., care îl
şi al nevoinţelor, nici faptul că Istoria bisericească ce îi aparţine rămîne poate prima reproduce pe cel tipărit în secolele XVII şi XVIII.
sursă de istorie bisericească pentru secolele IV şi V d.Hr. Fericitul Theodorit a fost Lucrarea de faţă se poate cu uşurinţă constitui nu doar în tratat apologetic, ci şi
şi rămîne, pentru lumea ortodoxă, unul din cei mai iubiţi scriitori ai veacurilor de într-unul exegetic sau dogmatic sau cosmologic, şi credem cu tărie că au găsit folos
aur ale patristicii, iar pentru lumea occidentală un scriitor prolific, dar neînţeles. în ea nu numai creştinii, ori cei însetaţi de cunoaştere, dar bolind de necredinţă, ci
Cartea „Despre Pronie” însumează 10 cuvîntări dedicate celor slabi în credin- şi bătrînii şi tinerii, şi chiar copiii care iubesc adevărul şi cele ascunse ale înţelep-
ţă – ereticilor şi ateilor –, prin care aceştia, citindu-le, să se întoarcă la Biserică, ciunii dumnezeieşti.
la Viaţă, la Credinţă, la Mîntuire. Acesta bănuim că a fost şi motivul pentru care Cu bucuria şi recunoştinţa de a fi lucrat pe un text sfînt, scris de un autor
cartea de faţă a fost tradusă de Sfîntul Grigorie Dascălul, Mitropolitul Bucureş- cu viaţă sfîntă şi tradus tot de un sfînt, cerem cititorului iertare pentru greşe-
tilor, aflat, încă de mai înainte de a ajunge arhiereu, în luptă cu rătăcirile veacului lile pe care mintea cea pămîntească şi mîna cea de ţărînă le-a săvîrşit pînă la
său. Majoritatea cercetătorilor1 opinează că lucrarea de faţă a fost scrisă în jurul acest sfîrşit de carte. g
anilor 425-435, datorită lipsei din ea a argumentelor hristologice abordate de Fe- 2 Dar mai ales printr-o lucrare unicat, scrisă în limba Ellină clasică, intitulată Ἀντίρρησις εἰς
ricitul Theodorit în vremea dintre Sinoadele III şi IV Ecumenice. „Despre Pronie” τούς ἐν τῷ βιβλιάριῳ τοῦ Αἰσχίνου προσκολληθέντας Διαλόγους τοῦ διδασκάλου Νεοφύτου
este una din lucrările cele mai reprezentative pentru stilul şi elocvenţa Fericitu- 3Δούκα, Bucureşti, 1817.
lui Theodorit, care s-a adresat, de cele mai multe ori în scrierile sale, unui public Theodoretus, Episcopus Cyrensis. Opera omnia ex recensione Jac. Sirmondi denua edd., graece et
latine, et variantes lectiones adiecit. 5 voll., Halle, 1769-1774
foarte bine educat. Stilul, elocvenţa şi vocabularul autorului sînt acelea ale unui 4 Makariou Theodoritou Episkopou Kyriou Apanta. Beati Theodoreti Episcopi Cyri Opera Omnia in
1
Vezi lista lor la J. Quasten, Patrology, Ave Maria Press, 2005, vol.III, p.545 Quatuor Tomos Distributa.

CUVÎNTUL VIII
în care se arată că pe cei care au bună
socotinţă nu-i vatămă nici a sluji la stăpîni răi

Ş tiu bine şi luminat că cel ce se


ispiteşte a primi o aşa mare
pricină de cuvînt are trebu-
inţă şi de limbă şi de minte
mare, fiindcă s-a obişnuit oarecum ca
răcia şi bogăţia sînt de nevoie şi de folos
în viaţa aceasta şi că Doctorul sufletelor
a adus rînduiala de a fi slugi şi stăpîni ca
o doctorie pentru rănile păcatelor. Iar că
slugăria sau argăţia nu-i vatămă pe cei
Deci, întîiul dintre toţi, să vină în
mijloc cea dintîi slugă a Patriarhului
Avraam. Aşadar patriarhul – cînd a
văzut că a îmbătrînit, ştiindu-şi hotarul
firii şi văzîndu-şi sfîrşitul vieţii (căci bă-
Şi aşează cămilele, aducînd ca doctorie
a ostenelilor odihna. Şi, lăsînd [jos] da-
rurile aduse şi toată strălucirea bogăţi-
ei, îşi întinde mîinile spre cer şi Îl roagă
pe Dumnezeu să Se facă înainte-logo-
slava lucrurilor să se primejduiască în cu- care o lucrează, ci şi foarte bine le face trîneţele sînt mai-nainte vestire a mor- ditor fiului stăpînului său şi să-i aducă
vinte. Căci cei ce nu voiesc a lua aminte acelora care o voiesc, se va arăta îndată, ţii) – a poruncit [acestei slugi] pentru lui în cale copilă potrivită cu dorinţele
la firea lucrurilor obişnuiesc a le judeca cu ajutorul lui Dumnezeu, căci aceasta fiul său. Şi a rînduit să-i aducă lui muie- aceluia. Şi este cu cuviinţă a auzi şi cu-
pe acestea după neputinţa sau puterea ne-am făgăduit ieri a spune. Fiindcă, afa- re din seminţia sa şi a aşezat să fugă de vintele acelea cu bună credinţă:
cuvintelor. Dar eu, îndrăznind la puterea ră de pildele vechi, celui ce voieşte îi este rudenia Hanaaneilor, crezînd vechilor „Doamne Dumnezeul stăpînului
pricinii, nu am măsurat naşterile minţii cu putinţă să-i cerceteze pe cei împreună blesteme şi blagosloveniei [lui Dum- meu Avraam – zice – scoate-mi-o în
[mele] cu aceasta [cu puterea cuvîntului], cu el slugi şi să vadă că mulţi se grijesc nezeu]. Atunci, această slugă minuna- cale astăzi şi fă milă cu stăpînul meu
nici nu am socotit zămislirile cele mici de fapta bună şi împodobesc slugăria cu tă întîi cearcă cu de-amăruntul toate Avraam! Iată eu stau la fîntîna aceasta
şi veştede ale ei, ci mi-am pus în minte dragostea şi cu cugetarea cea bună; şi că cuvintele stăpînului şi, înfricoşîndu-se şi fetele locuitorilor cetăţii au să iasă să
numai că lumina adevărului este arătată nu au trebuinţă de silă, ci cu voinţă lu- de jurămîntul cel dat şi temîndu-se de scoată apă. Deci fata căreia îi voi zice:
celor ce voiesc să o cunoască precum soa- crează ceea ce se cuvine şi aleg odihna ochiul Celui a toate văzător, întreabă
stăpînilor, încît pentru aceasta şi de slo- Pleacă ulciorul tău să beau! şi care-mi
rele [este arătat] celor sănătoşi cu ochii. întîi dacă se cuvine a-l duce pe fiul lui la
bozenie se învrednicesc, şi se fac domni casa părintească [a fetei], dacă muierea va răspunde: Bea, încă şi cămilele toate
Căci, chiar dacă nimeni nu ar ajuta cu cu- le voi adăpa pînă se vor sătura! – ace-
peste multe lucruri şi culeg plăţile bunei se va lepăda de înstrăinare. Iar după ce
vîntul, strigă pronia Făcătorului şi Mîn- slujiri. Totuşi nu este poate de prisos a-i ea să fie pe care Tu ai rînduit-o robului
Avraam l-a oprit şi i-a zis că nu trebuie
tuitorului nostru, încît nu am socotit a aduce în mijloc şi pe cîţiva din cei ce au să-l ducă – ci să îndrăznească la Dum- Tău Isaac şi prin aceasta voi cunoaşte
face ceva cu necuviinţă ori vrednic de pri- fost slugi de demult şi a descoperi visti- nezeu, Cel ce l-a chemat, şi să creadă că faci milă cu stăpînul meu Avraam”.
hănire dacă voi da limba mea spre slujbă eria bunei credinţe pe care au adunat-o ocîrmuirii Aceluia – sluga purcede din Cine nu se va minuna de bărbatul
glasului ce se aduce dinspre toate părţile aceia, spre mustrarea celor ce se ispitesc casa stăpînului şi, multe conacuri1 călă- acesta, pentru buna lui credinţă? Iar
şi [dacă] îl voi răsuna pe acesta în urechile să defaime slugăria şi argăţia şi să o facă torind, ajunge într-un tîrziu în Harran. mai vîrtos cine va lăuda după vrednicie
cele astupate ale nemulţumitorilor. pe aceasta pricină a celei mai mari huliri, 1
σταθμός: unitate de măsură pentru distanţă, pe fiecare din cele ce s-au zis? Fiindcă
Deci, avînd noi ca ajutător darul cel căci de aici îndrăznesc a-şi slobozi săgeţi- cale de o zi de mers, marcată de un „conac” sau este cu putinţă a-i vedea rugăciunea îm-
dumnezeiesc, am arătat de ajuns că să- le asupra proniei lui Dumnezeu. caravan-serai (150 de stadii / 27km) (n.ed.). podobită deodată cu credinţa şi cu în-
24 www.axa.info.ro
CETATEA
Fericitul CREŞTINA
Theodorit
ţelepciunea şi cu buna cucernicie. Căci de dar cu laudele care putea şi mărtu- seţea trupului – (v. Fc 37) avea sufletul cea bună a vîrstei ca o floare ce acum
cum nu este lucru al bunei cucernicii şi risea că dumnezeieştile făgăduinţe sînt mai strălucit decît trupul. Şi era dorit şi se iveşte din boboci, rază a frumuseţii
al înţelepciunii celei prea-înalte a lăsa el nemincinoase. Căci zice: „Bine este cu- foarte iubit tatălui nu numai ca unul ce slobozind perişorii ce-i avea răsăriţi pe
toate şi a spînzura pricina plecării sale vîntat Domnul Dumnezeul stăpînului era născut mai pe urmă, ci şi ca unul ce bărbie şi încununînd obrazul ca o cu-
la purtarea de grijă a lui Dumnezeu? meu Avraam, Cel ce nu a părăsit drept- era blînd la năravuri şi se făcuse chip al nună; avînd şezătoare pe frunte sfială şi
Iar a îndrăzni la dreptatea stăpînului – atea Sa şi adevărul de la stăpînul meu faptei celei bune părinteşti. ruşine amestecată cu frumoasă cucer-
şi Dumnezeu al acestuia a-L chema pe Avraam!” Adică zice: Drept eşti, făcînd Acesta, auzind fraţii săi că văzuse nicie şi împreunată cu slobozenie, iar
Dumnezeul cel de obşte al tuturor, şi mai multă purtare de grijă pentru cei visurile acelea (Fc 37:11) şi le povestise pe buze stîndu-i înduplecarea. Acestea
pentru acesta a nădăjdui că rugăciunea cu bună credinţă şi învrednicind-o [de tatălui său, a fost războit îndată de ei văzîndu-le stăpîna sa totdeauna, [deşi]
va primi sfîrşit şi cererea se va împlini aceasta] pe sluga Ta cea cu bună cuge- din zavistie şi a primit ocările născute i se cuvenea a trage folos de aici, ea a
negreşit – pe care înălţime a credinţei tare, iar pe al meu bun stăpîn de toată de aceasta. Şi, puţină vreme trecînd şi căzut în prăpastia înverşunării curviei.
nu o lasă în urmă? mîngîierea şi odihna. Iar adevărul cu- văzîndu-l ei pe copilaş venind către dîn- Căci – după ce flacăra poftei [s-a aprins]
Iar dobîndind el acelea pe care le-a vintelor Tale îl propovăduiesc lucru- şii, cei ce nu sufereau fericirea visurilor în lăuntru prin materia vederii şi s-a
cerut, s-a arătat iubitor de Dumnezeu. rile: pentru că, întru slugi, adevereşti au năvălit ca fiarele asupra mielului celui ridicat la înălţime, fiindcă gîndul nu a
Căci nu le-ar fi dobîndit el aşa cu lesnire făgăduinţele pe care le-ai dat stăpînului despărţit de turmă şi lipsit de purtarea stins îndată scînteia – pe urmă nu a mai
dacă nu era foarte prieten Celui ce le-a meu. Şi, aşa lăudîndu-L pe Dătătorul de grijă a păstorului. Şi – nici de cărun- putut stinge focul, prea mare făcîndu-se
dat, prietenie pe care a zidit-o fapta bună de daruri, aduce copilei semnele logodi- teţea tatălui lor cucerindu-se şi nefiin- acesta. Şi atunci, luînd ea ca ajutătoare

www.axa.info.ro
a sufletului. Iar că le-a dobîndit îndată, rii: şi îi împodobeşte cu aur urechile, ca du-le milă nici de bătrîneţea lui care se neruşinarea, s-a ispitit să-l vîneze pe
ne învaţă istoria. Fiindcă, la sfîrşitul ru- pe acelea ce primesc cu lesnire şi foarte rezema întru acela ca într-un toiag, nici tînăr prin cuvinte. Iar după ce vînatul
găciunii, a şi ajuns Revecca şi a arătat degrabă cererile străinilor; îi împodo- de legea firii, nici de dreptul rudeniei, s-a arătat mai presus de mreje şi lesne
semnele iubirii de străini: căci, cerîndu- beşte mîinile asemenea, ca pe acelea ce nici de aceeaşi rădăcină a frăţimii, nici a sărit peste laţurile cele înfipte şi cu
i-se puţină apă, ea se sileşte să adape şi bine au slujit mărimii de suflet a minţii. de vîrsta lui cea tînără şi neîmpărtăşită poftă vopsite ale cuvintelor curveşti pe
toate cămilele; şi, scoţînd cu osteneală Iar după ce a intrat în casă – şi i-a de vreo răutate, nici de auzirea domni- care le aducea cu rugăminte, ea s-a dus
apa, vindecă şi setea celor cuvîntători, şi a văzut pe părinţii aceleia, şi le-a desco- ei care era [doar] în visuri şi mai slabă nelucrătoare şi fără folos. De aici, lăsînd
celor necuvîntătoare, arătînd deopotrivă perit poruncile stăpînului său, şi a îm- decît toată stăpînirea umbrei – s-au cuvintele, aduce ispitirea cu lucrul: şi,
bărbăţie şi iubire de oameni. Şi [aşa] s-a plinit slujirile ca un ucenic şi a cunoscut ispitit cu adevărat să-l dea pe el îndată luînd ca împreună ajutătoare pustiirea
arătat ea întîi chip al copilei celei zugră- ajutorul lui Dumnezeu, încît prea-mult junghierii şi să-şi pîngărească mîinile iatacului, îl ţine pe tînăr, socotindu-l pe
vite în cuvîntul rugăciunii şi s-a dovedit s-a bucurat – oare l-a uitat pe stăpînul în sînge de frate. Apoi, oprind Ruvim el rob al patimilor, iar nu stăpîn.
vrednică de casa lui Avraam şi avînd so- său? Şi, îmboldindu-se de griji, oare a junghierea şi poruncind să se ferească Iar el nu a luat îndrăzneală de la lip-
coteala unită cu a socrului cel iubitor de trecut-o cu vederea pe aceea a stăpînu- de această întinăciune, ei l-au ascuns în- sa oamenilor, ci a căutat la ochiul [lui
străini. Căci aceasta ceruse şi sluga aceea lui său şi a cinstit odihna sa mai mult tr-o groapă puţină vreme. Iar ceva mai Dumnezeu] ce este de faţă pretutindeni
credincioasă cînd se ruga: nu chip, nu decît slujirea ce i se cuvenea aceluia? pe urmă l-au vîndut acelor neguţători şi n-a voit să slobozească frîiele patimi-
mărime, nu floare a obrazului, nu fru- Nicidecum! Ci – rugîndu-l cel ce o Ismailiteni, cu vînzarea vindecînd uci- lor ca şi cum nimeni nu ar fi văzut cele
museţe a ochilor, nu dungi bine întocmi- crescuse pe copilă şi cea care o născuse derea, nesuferind ei a-l vedea pe cel ce se omeneşti şi nu i-ar fi pedepsit pe cei ce
te ale sprîncenelor, nu strălucire a nea- să mai rămînă, ca măcar puţine zile să făcuse domn [asupra lor] după vis. voiesc să nedreptăţească. Încît n-a pus
mului, nu avere de bogăţie – ci socoteală se bucure înaintea plecării ei de acasă – Deci, suferind pentru visuri aces- în minte nici robia lui, nici de stăpîni-
iubitoare de străini, nărav blajin, vorbă acesta a zis: (Fc 24:56) „Nu mă opriţi, te osînde, Iosif (Fc 37:36) este dus în rea aceleia nu s-a spăimîntat, nici mări-
blîndă şi măsurată, obicei lin şi iubitor de căci Domnul a îndreptat calea mea! Egypt şi se vinde iarăşi lui Pentefri mea primejdiei ce avea să pătimeacă n-a
oameni, vrednic de casa stăpînului său Sloboziţi-mă să merg la stăpînul meu!” (Putifar), mai marele peste bucătarii socotit-o. Ci a pus gîndul şi împotriva
care era deschisă tuturor străinilor, care Şi pretutindeni îşi împodobeşte cu- împăratului. Dar şi aici venind, el a pă- robiei şi a stăpînirii, şi împotriva schim-
primea multe feluri de oameni şi tuturor vintele cu dumnezeiasca numire, şi de zit slobozenia cea părintească, şi a ferit bării vieţii, şi împotriva pornirii poftei,
le dădea cele cuviincioase. acolo trage darea bunătăţilor şi de pur- nestricat bunul neam al strămoşului şi împotriva vîrstei celei înfocate, şi îm-
Acestea a cerut, acestea a luat. Şi nici tarea aceea de grijă le atîrnă pe cele ale şi nu şi-a schimbat socoteala odată cu potriva cuvintelor celor înduplecătoare
nu a luat îndată, fără cercare; ci, cercet- sale. Deci spune-mi cu ce l-a vătămat pe vremea, nici năravurile nu şi le-a pre- şi momitoare care se aduceau robului de
înd pe fiecare din cele ce se făceau, voia acesta slugăria? Cine din cei crescuţi şi făcut după primejdiile ce-i urmau, nici către stăpîna, şi împotriva lipsei pîrîşi-
să cunoască – zice – dacă a îndreptat hrăniţi întru slobozenie şi care se laudă voinţa nu şi-a schimbat-o ca pe o vop- lor, şi împotriva năpăstuirii ce se aştep-
Domnul calea lui sau nu. Şi, după ce a cu strămoşi slobozi a arătat atîta faptă sea [culoare]. Ci, şi viaţa prefăcîndu-şi ta, şi împotriva nenumăratelor primej-
văzut toate semnele pe care le-a cerut, bună? Şi care înălţime a vîrfului bunei şi căzînd din slobozenie în robie, stătea dii ce răsăreau de aici.
nici aşa nu a dat semnele logodirii mai- credinţe nu o lasă [acesta] în urmă? întărit pe socoteala cea dinainte şi, orice Şi întîi, lăsînd legile robiei şi luînd
nainte de a-L slăvi pe Dumnezeu. Căci Dar poate cineva din cei ce ştiu să zicea şi făcea, avea strălucind pe frun- rînduiala de învăţător şi sfătuitor, se
nici biruit de bucurie nu L-a uitat pe alcătuiască năpaste şi sînt învăţaţi să te ruşinea şi cucernicia. Pentru aceasta face apărător al întregii înţelepciuni şi al
dăruitorul Dumnezeu: ci, văzînd darul prihănească cele bune va zice că filosofia s-a şi învrednicit îndată de toată cinstea curăţiei şi prihănitor al curviei. Şi tînă-
(adică pe copilă), credea că-L vede şi pe stăpînului l-a învăţat aşa pe acesta din şi i s-a încredinţat ocîrmuirea casei ce- rul aduce sfătuire pentru întreaga înţe-
Dătătorul de dar şi mai-nainte pe Acela copilărie şi, către acela privind ca întru lei stăpîneşti. Şi, către stăpîni, aducea lepciune şi curăţie către cea mai bătrînă,
L-a lăudat după putere, abia apoi pri- o oglindă, a tras de acolo chipurile fap- dragostea şi buna cugetare; iar către cei şi robul către stăpînă, şi cel ce nu pri-
mind darul. Căci – întrebînd-o [pe Re- tei bune. Şi că cei care au stăpîni răi trag împreună cu el robi, blîndeţea. Şi era mise jugul nunţii (ci primea cumplitele
vecca] cine este şi din cine s-a născut şi la rîndul lor urmarea de la chipul cel mulţumitor şi cunoscător de bine către bîntuieli ale poftei) către cea înjugată
înştiinţîndu-se că este fată a lui Batuil şi dintîi şi, de acolo luînd pricinile şi înce- cei ce l-au cinstit, iar pentru cei supuşi cu bărbat şi care putea să-şi împlineas-
are şi loc de sălăşluit, şi fîn de ajuns pen- puturile răutăţii, se fac lucrători ai aces- făcea cuviincioasa purtare de grijă. Şi că pofta după lege. Şi cu cuviinţă este
tru cămile – sluga „s-a închinat cu gră- teia. Veniţi aşadar să vădim minciuna era foarte îndrăgit şi acestora, şi acelora. a auzi şi înseşi acele sfinţite graiuri ale
Fericitul THEODORIT

bire şi a zis: Bine este cuvîntat Domnul lor şi să arătăm că şi dobîndirea faptei Căci după măsura faptei bune primea celui întreg înţelept, care zice (Fc 39:9):
Dumnezeul stăpînului meu Avraam, bune, şi a răutăţii este de sine-şi voită şi el darul de la Dumnezeu, iar mai vîrtos „De cînd sînt aici, stăpînul meu nu
Cel ce nu a părăsit dreptatea Sa şi adevă- că, pe sluga care nu voieşte să trăiască cu mult mai înmulţite culegea roadele poartă grijă de nimic în casa lui, ci toa-
rul de la stăpînul meu şi pe mine m-a în- întru răutate, nici un stăpîn rău nu o ostenelilor. Pentru aceasta, cîte făcea el, te cîte are le-a dat pe mîna mea. În casa
dreptat la casa fratelui stăpînului meu!” poate sili. Şi să se aducă în mijloc prea- Domnul le sporea în mîinile lui. aceasta, nu-i nimeni mai mare decît
Căci – luînd încă mai multe decît dumnezeiescul Iosif, nepot al muierii Ci, de aici, iarăşi alt vifor îl primi pe mine şi de la nimic nu sînt oprit decît
ceruse (fiindcă nu numai apă a dat co- aceleia [Revecca] şi strănepot al Patri- el şi mai cumplită furtună cuprinse ia- numai de la tine, pentru că tu eşti feme-
pila, ci singură de sine s-a făgăduit că arhului Avraam. Care – fiind în puterea răşi întreitul val al robiei; căci un val îl ia lui. Aşadar cum să fac eu acest mare
va da şi loc de sălăşluit, şi hrană lui şi vîrstei şi în frumuseţea primăverii (căci, lăsă pe el, iar altul îl ajunse. Şi, călăto- rău şi să păcătuiesc înaintea lui Dumne-
cămilelor lui) şi văzînd-o adusă împre- din cele patru vremi ale anului, primă- rind prin atîtea valuri şi vînturi, a păzit zeu?” Tu nu-L vezi – zice – pe Cel văzut
ună cu cele cerute şi pe rudenia pe care vara este cea mai frumoasă); fiind, zic, corabia neafundată. Era (precum s-a de mine, căci tu eşti beată de patimă; dar
el nu o ceruse – mulţumea Dătătorului în floarea vîrstei şi strălucind cu frumu- zis) tînăr, împodobindu-se cu vremea eu nu am primit beţia aceasta, ci-L văd
www.axa.info.ro 25
CETATEA
Fericitul THEODORIT

CREŞTINA
pe Ocîrmuitorul lumii acesteia, Care sau piatra [scumpă]. Şi – fiindcă nu a în- ca [primită] în loc de cununi şi temniţa totdeauna este acelaşi şi nici întru în-
vede fiecare din cele ce se fac. Căci aco- duplecat-o cu graiul şi, silit fiind, a fugit [primită] în loc de proslăviri – se apropie destulări nu se înalţă şi nu se trufeşte,
perămîntul şi zidul şi uşile încuiate nu aruncîndu-şi şi haina – [tînărul Iosif] să-i mîngîie pe ceilalţi care erau în scîr- nici întru nevoi şi lipsuri nu se micşo-
opresc ochiul Aceluia a vedea cele ce vo- a sărit de la dînsa avînd [pe el] numai be şi, pe cei împreună legaţi, îi întrebă rează şi nu se biruie, ci de toate rîde – şi
ieşte, nici întunericul nopţii nu I se face veşmîntul întregii înţelepciuni şi al cu- zicînd (Fc 40:10): „Pentru ce sînt astăzi de cele de întristare ale vieţii acesteia,
împiedicare vederii. Acesta ştie curat şi răţiei. Căci nu se ruşina, precum Adam triste feţele voastre?” Iar aceia zicîn- şi de cele de bucurie – şi numai de fap-
zămislirile minţii şi vede cu de-amărun- după călcarea de poruncă; ci acesta a ie- du-i că au văzut visuri şi că li se tulbu- ta bună se minunează şi întru aceasta
tul cuvintele mai-nainte de naşterea lor, şit [din iatacul stăpînei] avînd aşezarea ră gîndul pentru neştiinţa tîlcuirii, acel se sîrguieşte a petrece. Cu ce l-a stricat
încă zămislindu-se ele. Pe Acesta văzîn- către goliciunea trupului pe care o avea dumnezeiesc bărbat nu a plîns auzind pe acesta scîrnăvia stăpînei? Cu ce l-a
du-L, mă tem şi mă cutremur şi nu sufăr acela mai-nainte de călcarea poruncii. visurile, nici nu s-a văitat aducîndu-şi vătămat pe el răutatea aceleia? Deci nu
a ocărî nunta, izvorul firii şi uşa intrării Atunci, aceea îl năpăstuieşte [către] aminte de nevoile sale, nici nu a slobozit hotărî că răutatea stăpînilor este vătă-
în viaţa aceasta; aceea pentru care nu bărbatul său şi îl înduplecă pe acela [să-l lacrimă copilărească, nici nu a suspinat mare a slugilor, căci este cu putinţă ca
a lipsit neamul omenesc, care nu lasă osîndească], numindu-l vrăjmaş al cură- şi n-a adus în mijloc jalnica întîmplare şi cel ce robeşte răilor stăpîni să fugă de
moartea să stingă firea [omenească], ci ţiei pe apărătorul curăţiei. Iar el primeş- a patimilor [sale]. Iar mai vîrtos nu a rîs urmarea răutăţii cu toată puterea.
biruieşte cu lucrarea sădirii mîinile ace- te hotărîrea stăpînului tăcînd şi nu sufe- tare auzind de visuri, a căror minciună Iar că nu stăpînirea este învăţătoa-
leia ce taie şi întrece cu odrăslirea secera ră să descopere răutatea stăpînei sale, ci o vedea acum arătată, şi nu a zis către re a răutăţii, nici bogăţia făcătoare a ei,
celei care seceră; [nunta], care se asemă- alege mai binesă întărească năpăstuirea legaţii aceia: Precum se vede – o priete- vezi la însuşi acesta care se izbăveşte de
nă cu primăvara ce se arată după tîlhăria cu tăcerea decît să vestească nenorocirea nilor! – nu cunoaşteţi minciuna visurilor robie, şi se face al doilea după împăratul
iernii şi le îmbracă iarăşi pe cele golite de şi izvodirea vrăjmăşiei şi să vădească în şi, negustînd voi din amăgirea acestora, şi nu se înalţă pentru cinstea scaunului,
aceea. Ai primit jug – o, muiere! Ţine chip arătat desfrînarea stăpînei. Pentru doriţi tîlcuirea lor. Iar eu, avînd ca dascăl ci amestecă stăpînirea cu blîndeţea şi pe
jugul, nu rupe tînjala, nu iscodi cele de că a adus sfătuirea care trebuia, iar pîra ispitirea lor, vă poruncesc să rîdeţi de ele; domnie o arată purtare de grijă. Şi, pe
afară, ci ia aminte la cel ce este sub un nu a adus-o; ci – ca şi cum ar fi fost pus- căci nimic adevărat nu ne vestesc acestea, fraţii care îi gătiseră ucidere, îi întîlneşte
jug cu tine! Împreună cu acela te-ai rîn- tiu şi lipsit de răspuns, ca şi cum nu ar fi ci toate le spun mai-nainte împotriva cu adevărat, dar nu voieşte să-i omoare;
duit să tragi plugul lucrării de pămînt; fost de faţă înaintea judecătorului şi n-ar adevărului. Crezînd oarecînd visurilor, şi îşi aduce aminte de visuri, dar uită za-
nu necinsti legile nunţii şi hotarele firii, fi auzit pîra – aşa a primit munca cea eu am nădăjduit să domnesc peste fraţii vistia cea pentru visuri. Căci foametea
nici nu ocărî patul cinstit de Dumne- scoasă asupra lui. Şi a locuit în temniţă, mei şi să stăpînesc casa părintească; şi i-a adus pe fraţi în Egipt şi nevoia îi silea
zeu! Te-ai rînduit a-i stăpîni pe alţii, nu nu doar că n-am dobîndit domnia, ci şi să se închine lui, necunoscînd pe ace-
şi s-a legat împreună cu făcătorii de rele
te face roabă a poftelor, nu ocărî stăpînia rob m-am făcut, căzînd din slobozenie, la căruia i se închinau. [Şi aşa] visurile
şi toate relele cu vitejie le suferea. Şi ne-
cu această rea robie! Să nu arăţi doam- ticălosul [de mine]. Şi, chiar rob fiind, nu împotriva cărora luptau îşi luau sfîrşitul
ne ale sufletului poftele pe care le cugetă voile cele dese şi unele după altele nu i-au
jefuit tăria sufletului, nici nu au mutat am fost purtat de vînturi bune; ci, şi aici prin [înşişi] cei ce le vrăjmăşuiau. Şi cei
robii, să nu schimbi rînduiala şi să ridici căzînd întru nenumărate valuri, sînt silit
bărbăţia lui întru frică. Ci, atîta bucurie ce îl vindeau pe fratele lor pentru visuri,
domnia cugetelor, să nu dai frîiele în
www.axa.info.ro

şi veselie avea chiar întru nevoi şi primej- a locui în temniţă. Deci să nu vă tulbure ca să nu se închine lui precum mai-nain-
mîna patimilor! Eu cu adevărat voiesc ca pe voi nălucirile cele de noapte, căci de-
şi tu să fii slobodă de patimă. Iar dacă dii, încît şi pe ceilalţi legaţi îi mîngîia şi te arătaseră acelea, prin vînzare au gătit
le făcea mîngîiere cînd îi vedea mîhniţi. parte de adevăr este neamul viselor. închinăciunea. Căci, fiind vîndut, s-a ro-
nu te pleci şi nu voieşti să te izbăveşti de
beţie, atunci eu nu voi suferi a face fă- Căci chipul feţelor însemnează de Nimic dintru acestea nu a zis şi nu bit; robindu-se, a urît înverşunarea spre
rădelege; căci cu trupul m-am făcut rob, multe ori aşezarea sufletului şi, împreu- a pus în minte acel viteaz bărbat, ci a curvie a stăpînei; urînd aceasta, a suferit
dar nu cu sufletul. Iar pe de altă parte nă cu mişcările minţii, se preface nu nu- zis către dînşii (Fc 40:8): „Oare nu este năpăstuire; năpăstuindu-se, a fost pus
– zice – mă îngreţoşez şi de nedreptatea mai culoarea feţei, ci şi mişcarea ochilor prin Dumnezeu arătarea lor? Spuneţi- în temniţă; închizîndu-se întru aceasta,
lucrului. Căci – cu multe faceri de bine şi strîngerea şi întrepătrunderea sprîn- mi, aşadar, mie!” Şi pretutindeni adu- a tîlcuit slugilor împăratului visurile. De
fiindu-vă eu dator vouă, o, stăpînă! – nu cene lor. Şi căutătura cea aspră a ochilor ce dumnezeiescul nume şi cu acesta îşi acolo, se face cunoscut împăratului, care
voi suferi să răsplătesc stăpînului meu cu însemnează scularea asupră a părţii celei împodobeşte şi sufletul, şi cuvintele. Şi, îl slobozeşte, fiind el tulburat de acele vi-
cele împotrivă. Căci, fiind eu cumpărat mînioase, iar zbîrciturile tîmplelor arată zicînd că tîlcuirea este de la Dumnezeu, suri; şi, luminat tîlcuindu-le şi sfătuind
cu arginţi, am fost ales şi m-am cinstit împuţinarea mîhnirii cînd se face zîmbi- îndrăzneşte la aceasta ca unul ce s-a fă- ceea ce se cuvenea să facă, se hirotoneşte
mai mult decît cei născuţi ai casei. Şi, rea; iar adunarea sprîncenelor în mijloc cut pe sine lăcaş dumnezeiesc. Deci ace- de aici iconom al acelora pe care îi sfă-
ieri-alaltăieri intrînd în casa voastră, am însemnează grijile, iar încovoiata fugă în ia spuneau, iar el tîlcuia şi le descoperea tuise. (Fc 41:34) Amestecă cu îndestu-
primit frîiele a toate: stăpînul m-a hiro- sus a acestora arată mîndria. Deci, pen- pe cele întunecoase şi umbrite. Iar după larea roadelor nerodirea pămîntului cea
tonit purtător de grijă peste toţi din casă tru că ce cele mai multe din mişcările sfîrşitul tîlcuirii, a zis către mai marele aşteptată şi buna rodire păzeşte vinde-
şi bărbatului cumpărat de curînd i s-a sufletului se arată în feţele chipului, mi- peste paharnici (Fc 40:14): „Ci adu-ţi carea foametei. Şi se face hrănitor nu
poruncit să domnească peste toţi; numai nunatul acela nevoitor îi mîngîia pe cei aminte de mine cînd îţi va fi bine că cu numai al Egiptenilor, ci şi al fraţilor care
pe tine te-a lăsat în hotarele stăpînirii mîhniţi întrebuinţînd feţele ca pe nişte furtişag sînt furat din pămîntul Evrei- îl făcuseră pe el hrană altora.
[tale], cucernicindu-se de legile nunţii. vestitori ai sufletului. Şi odată – văzînd lor şi aici nu am făcut nimic rău, şi m-au Aşadar i s-au închinat într-adevăr cei
Deci cu ce ochi îl voi vedea pe cel ce m-a pe două slugi ale împăratului aflîndu- aruncat în groapa ţarinii acesteia.” Iată care îl zavistuiseră pentru visuri; cei care
cinstit aşa, dacă cu unele ca acestea mă se întru mîhnire, pe cel mai mare peste că, şi nevoia cerînd, n-a descoperit rău- nu primiseră închinăciunea din vis au
voi face lui răsplătitor? Urît lucru este – paharnici şi pe cel mai mare peste fă- tatea fraţilor, ci arată ca pricină [a robi- făcut închinăciunea cea adevărată. Iar
o, stăpînă! – şi foarte urît uitarea daru- cătorii de pîine (căci erau închişi acolo ei sale] fapta furtişagului. Şi, pe cei ce el primeşte închinăciunea, dar nu răs-
rilor şi neaducerea aminte a facerilor de pentru oarecare greşeli) – se apropie că- l-au făcut rob cu lucrul, nu suferă să-i plăteşte fraţilor cu cele întocmai; ci îi şi
bine. Iar mai cumplit lucru decît acestea tre amîndoi, şi întreabă şi cearcă pricina ocărască cu cuvîntul, ci le acoperă ne- hrăneşte, şi îi mîngîie şi le dăruieşte grîul
şi foarte cumplit este nedreptatea, şi încă mîhnirii. Şi nu a luat în minte că e om dreptatea pentru cucernicia firii. Şi nu în dar. Şi mai apoi de toate – văzîndu-l
nedreptate ca aceasta, care se face împo- înconjurat de atîtea nevoi: că – strănepot doar asupra fraţilor nu a voit să aducă pe fratele lui cel de un pîntece şi urzind
triva făcătorului de bine. M-am rînduit a al lui Avraam fiind, şi nepot al lui Isaac pîră, ci nici răutatea stăpînei sale n-a fă- acea pricinuire de furtişag (Fc 44:1-2),
păzi, nu a fura averile stăpînului. Nu mă şi fiu al lui Iacov; şi mai iubit decît toţi cut-o arătată celor ce nu o ştiau; măcar după ce i-a văzut pe ei că se luptă pentru
fac tîlhar, în loc de păzitor credincios: ceilalţi feciori, fiind văzut ca o lumină şi că într-adevăr ştia la dînsa atîta înverşu- tînărul şi cinstesc ocrotirea şi mîngîierea
nu mă ating de cele ce au rămas afară de pricină a bucuriei – a căzut în robie şi a nare, desfrînare, minciună, năpăstuire, bătrînului tată mai mult decît sloboze-
stăpînirea mea, nici nu mă asemăn stră- suferit această primejdie nu oarecari bar- vrăjmăşuire. Nu a adus în mijloc nimic nia lor (Fc 44:34) – a ridicat chipul cel
moşului Adam, care, peste toţi pomii bari luîndu-l rob, ci fraţii ce se robiseră dintru acestea, ci aduce îndreptarea nu- prefăcut al îngrozirii şi, poruncind să
luînd stăpînirea, a întins mîna la acela ce de zavistie; şi nu pentru vreo nedrepta- mai pentru sine: „Cu furtişag – zice – iasă toţi [ceilalţi] afară din divan, le-a zis
era afară de stăpînirea lui şi, pe cel unul te, ci luînd ca pricină a pizmuirii numai sînt furat din pămîntul Evreilor şi aici (Fc 45:4): „Eu sînt Iosif, fratele vostru
poftindu-l, s-a lipsit de toţi. visurile. [Aşadar] nimic dintru acestea n-am făcut nimic rău, şi m-au aruncat pe care l-aţi vîndut în Egipt.” Şi – ca să
Acestea grăieşte robul acela către luînd el în minte – şi nici cele ce i s-au în groapa ţarinii acesteia.” nu pătimească ei pierzarea morţii cea de
acea rea stăpînă. Şi nu l-a vătămat pe el întîmplat după [întîia] robie: nici luptele Vezi filosofie a cuvintelor, vezi mă- năprasnă, spăimîntîndu-se deodată de
nici robia, nici răutatea stăpînei, ci mai pentru întreaga înţelepciune şi curăţie, şi rime de suflet a minţii, vezi cuget ne- frică – a adăugat îndată zicînd (Fc 45:5):
vîrtos l-a arătat mai strălucit decît aurul osînda [primită] după biruinţă, şi mun- robit şi neînspăimîntat! Vezi suflet care „Şi acum să nu vă temeţi, nici să vă pară
26 www.axa.info.ro
Fericitul CETATEA
Theodorit CREŞTINA
cu greu că m-aţi vîndut aici, căci spre nea stăpînilor nu l-a vătămat pe acesta, se aduceau lor de la masa împărăteas- glas (Dn 3:17-18):
viaţă m-a trimis Dumnezeu înaintea ci răutatea domnilor l-a arătat vestit şi că. Şi aici vezi-mi bunul neam al acelor „Este Dumnezeu în cer Căruia noi
voastră.” Căci, de vreme ce îi ştia pe ei [re]numit. Căci nimic nu este mai tare dumnezeieşti tineri! Căci nici robirea Îi slujim, puternic să ne scoată pe noi
că sînt lipsiţi de tot cuvîntul de îndrep- decît mintea care alege să petreacă în- cetăţii, nici arderea dumnezeieştii bise- din cuptorul ce arde cu foc şi să ne iz-
tare şi că limba lor e legată de păcat, el tru buna credinţă, nimic nu este mai rici [a lui Solomon], nici pustiirea celor băvească din mîinile tale, împărate. Şi
însuşi, cel ce pătimise acele nenumărate puternic decît sufletul ce nu voieşte să neumblate şi neatinse3, nici vasele cele de nu, să ştii – o împărate! – că dum-
rele, lasă prihănirea şi aduce îndrepta- robească răutăţii. dumnezeieşti care se făcuseră jafuri ale nezeilor tăi nu vom sluji şi nu ne vom
rea: „Căci spre viaţă m-a trimis Dumne- Ci nu ştiu ce să fac, fiindcă fapta barbarilor, nici uciderea împăraţilor, închina chipului celui de aur pe care
zeu înaintea voastră, ca să se hrănească bună a bărbaţilor celor prea-buni şi aleşi nici junghierea preoţilor, nici locuinţa l-ai ridicat!” Căci – zic ei – nu slujim
norod mult.” Nu al vostru – zice – este sileşte cuvîntul şi aduce nevoia de a-l cea departe de cele sfinte, nici petrece- Făcătorului nostru pentru plată, nici
lucrul, ci al lui Dumnezeu. Nu vă supă- lungi peste măsură. Veniţi aşadar ca, în- rea în pămînt străin, nici lipsa dascălilor, nu ne cumpărăm mîntuirea cu buna
raţi pentru robia mea, ea fiind iconomie tinzîndu-l pe acesta, să ne mutăm la altă nici păgînătatea stăpînilor, nici nevoia credinţă, nici nu poftim să ne păstrăm
dumnezeiască. Lepădaţi spaima! Nici pildă. (4 Îm 24, 25) Oarecare Sedechia a robiei, nici jugul cel greu al împăratului, viaţa oricum, ci primim voinţa Stă-
un rău nu s-a făcut de aici: prin robie fost cel mai de pe urmă împărat al Iude- nici vîrsta cea tînără, nici pofta vieţii, pînului. Şi, dacă ne va izbăvi de rele, Îi
am primit stăpînirea a tot Egiptul, prin ilor, care a bolit şi el cu multă păgînătate nici frica morţii, nici nimic altceva din mulţumim; iar dacă ne va slobozi să că-
aceasta sînt al doilea în împărăţie şi mi şi nu suferea a auzi dumnezeieştile pro- cele de acest fel nu i-a înduplecat să lase dem într-însele, ne închinăm Lui. Căci,
s-au încredinţat frîiele atîtor neamuri. rocii. Acesta l-a pus pe dumnezeiescul ceva oricît de mic din poruncile Legii şi aceea că poate să ne arate mai presus

www.axa.info.ro
Într-acest fel era acesta şi cînd era Ieremia, care prorocea atunci şi arăta să le calce. Ci ei se roagă celui ce se fă- de muncile ce ni se îngrozesc, o ştim
rob, şi cînd era împărat; într-acest fel oamenilor aşezămintele lui Dumnezeu, cuse purtătorul lor de grijă să le dea lor arătat şi nicidecum nu ne îndoim; iar
era şi întru îndestulare, şi întru ticălo- întru o groapă cu noroi puturos, pentru hrana cea din seminţe, fiindcă se îngre- dacă şi voieşte, aceasta nu cunoaştem,
şie [sărăcie]; într-acest fel era şi cînd pă- că mai-nainte spunea lucruri foarte în- ţoşau de mîncarea împărătească şi urau căci neajuns este adîncul proniei celei
timea rău, şi cînd era foarte îndestulat. tristătoare şi mîhnitoare. (Ir 45:7-9) Iar ospăţul acela cu multe feluri, văzîndu-l dumnezeieşti. Deci nu zăbovi, ci tri-
Aşadar nu bogăţia şi stăpînirea, nici oarecare Avdemeleh, rob famen Etiopi- [pe împăratul] că se pîngărea cu slujirea mite-ne în muncile cele gătite, căci mai
sărăcia şi robia nasc răutatea, ci pretu- an – nepunînd în minte mărimea împă- idolilor. Şi atîta îndrăzneală şi dragos- dulce ne este nouă moartea cea cu bună
tindeni stăpîneşte voia cea slobodă. Iar rătească, nici păgînătatea care îl cuprin- te şi credinţă aveau ei către Dumnezeul credinţă decît viaţa întru păgînătate!
că răutatea stăpînilor nu vatămă fapta sese [pe Sedechia], nici turbarea [acestu- părinţilor, încît se făgăduiau purtătoru- Şi ei ziceau acestea, iar el [tiranul] nu
cea bună a slugilor, este cu putinţă a ia] asupra prorocului, nici nevoia robiei lui de grijă că hrana cea din seminţe îi va a zăbovit, ci i-a trimis pe tineri legaţi
cunoaşte şi din alte pilde. Cine din cei – a mustrat hotărîrea cea nedreaptă a arăta pe ei mai străluciţi decît cei ce se în cuptor. Iar focul a topit legătura cea
învăţaţi întru cele dumnezeieşti nu ştie împăratului, şi a osîndit nelegiuirea cea hrăneau cu bucatele împărăteşti. Şi n-au de fier, dar a păzit firea perilor [capului
răutatea lui Ahav şi păgînătatea şi tur- îndrăznită asupra prorocului şi l-a în- greşit întru nădejdea lor, ci au cules roa- lor] cea lesne de ars. Şi nu a suferit a se
barea Izavelei împotriva lui Dumne- grozit pe împăratul cu munca cea dreap- dele credinţei. Căci s-au arătat precum atinge de hrana dată lui, ci a fugit şi a
zeu? (3 Îm 18:3-16) Totuşi Avdie, slu- tă. Şi astfel sluga se face sfetnic al împă- s-au făgăduit: cu mai multă strălucire dat dosul; şi a năvălit asupra închină-
jind acestora şi oarecare iconomie fiin- ratului; scopitul, al bărbatului; străinul, decît toţi cei ce se hrăneau mai vîrtos şi torilor lui, iar pe slugile lui Dumnezeu
du-i încredinţată de la dînşii, nu numai al localnicului; Etiopianul ce răsărise mai bine, şi străluciţi cu mai multă fru- le-a păzit nevătămate. Încît minune
că nu a mers pe urmele stăpîneşti, ci a din Ham, al Israilitului ce îşi trăgea nea- museţe şi împodobiţi cu mai multă pu- nouă şi prea-slăvită s-a făcut: căci cei
călătorit pe însăşi calea cea împotriva mul din Sem. Şi îl înduplecă pe împă- tere a trupului. ce erau în mijlocul focului şi umblau
lor. Pentru că aceia, turbîndu-se asupra ratul cu cuvintele cele bine credincioase, deasupra pe jăratec n-au gustat flacăra,
Şi – după ce vremea, călătorind, i-a
prorocilor lui Dumnezeu, se sileau să-i şi-l scoate pe prorocul din acea temniţă iar cei care stăteau împrejur afară şi dă-
junghie pe toţi şi socoteau o desfătare făcut să vină la vîrsta bărbăţiei şi dînd
amară şi întunecoasă, şi puturoasă; şi îi ei semne ale faptelor lor bune – au luat deau cuptorului hrana s-au făcut hrană
omorîrea robilor lui Dumnezeu, silin- dă lui hrana cea de nevoie în toată vre- a focului. Şi aceia ţipau şi se văitau ar-
du-se ei să stingă cu totul scînteia bunei [slujba de] a-i oblădui pe cei robiţi ai
mea închisorii, şi ia binecuvîntare de la locului. Atunci, iarăşi li se deschid lor zîndu-se, iar aceştia cîntau în lăuntru şi
credinţe. Iar acesta se lupta împotriva Dumnezeu ca plată a bunei credinţe. Şi, săltau; şi chemau toată zidirea spre îm-
faptelor celor necuvioase ale stăpînilor porţile altei arene4. Căci trufaşul acela
cînd se robise cetatea şi locuitorii pala- [împărat], care cu trufia urma tatălui părtăşirea laudei şi stihiilor cărora cei
săi, şi se silea să păzească întreagă vă- telor împărăteşti se junghiau, acesta do- fără de minte le aduceau închinăciune
paia bunei credinţe şi, ascunzînd o sută turbării [Satana], ridică acel mare chip
bîndeşte mîntuirea, după dumnezeiasca făcut din aur şi porunci ca toţi să se le porunceau a-L lăuda pe Făcătorul de
de proroci în două peşteri, îi hrănea. făgăduinţă. (Ir 46:14) bine. Şi atîta era puterea minunii acele-
(3 Îm 18:13) Fiindcă toată lumea era închine chipului ca lui Dumnezeu; iar
Din cele ce s-au zis, este arătat aşa- celor ce nu voiau să se închine, le-a pus ia, încît însuşi acel trufaş şi nebun tiran
cuprinsă atunci de o foamete cumpli- dar că stăpînii cei răi nu doar nu le vată- înainte chinuirile acelui cuptor, pe care a alergat la dînşii, şi s-a închinat celor
tă, pe care o adusese asupra oamenilor mă pe slugile bune, ci chiar le pricinuiesc
marele Ilie, pedepsindu-i pe ei pentru mai mult le crescuse cu nesaţul hrăni- ce se lepădaseră de închinarea chipului
mult folos. Şi aceasta este cu putinţă a rii [cu lemne]. Aşadar mulţi împlineau şi către toţi supuşii a trimis [poruncă]
păgînătate. Şi nici socoteala cea de fiară o cunoaşte încă şi din alt loc. Căci, cînd
a stăpînilor nu l-a înfricoşat pe Avdie, atunci porunca făcînd hatîrul împăra- să-L cinstească pe Dumnezeul acesto-
cetatea aceea [Ierusalimul] s-a spart şi tului, iar mulţi îi aduceau chipului cin- ra. (Dn 3:96)
nici junghierea celor bine credincioşi s-a risipit pentru multa ei nelegiuire,
nu l-a speriat, nici nevoia foametei şi stea făcînd lucrurile cele obişnuite, ca Tot aşa şi marele Daniil – suferind
pe mulţi [Iudei] i-a mistuit foametea şi unuia din ceilalţi idoli. Şi erau alţii care aceeaşi primejduire împreună cu aceştia,
lipsa celor de nevoie nu l-a arătat pe el pe mulţi i-a dat morţii războiul, iar pe
scump către mîngîierea şi odihna pro- îşi vindeau sufletele de frica focului şi, şi rob făcîndu-se şi silit fiind a-şi petrece
ceilalţi ce au rămas i-a dus robi în Ba- chiar dacă se împungeau de conştiinţă, viaţa cu barbarii – păzea cu de-adinsul le-
rocilor. Ci de aceia [de împăraţi] se scîr- bilon împăratul Haldeilor2. Atunci –
bea, pentru cruzimea lor; iar acestora le mutau dumnezeiasca cinste către chi- gea părintească. Şi, după aceea petrecînd,
aducea trebuinţa cea de ajuns, alegînd despărţindu-i pe cei ce erau născuţi din pul acela. Iar acei viteji Anania, Azaria îşi păzea sufletul curat şi neîntinat şi at-
mîntuirea lor mai mult decît păzirea sa părinţi de bun neam, şi străluceau cu şi Misail – ucenicii Legii, moştenitorii îta rază a faptei bune slobozea, încît şi pe
frumuseţea trupului şi erau tineri cu credinţei lui Avraam, nevoitorii bunei sălbaticul tiran l-a spăimîntat cu nişte
Fericitul THEODORIT

şi moarte socotind viaţa fără de aceia.


Şi, întru cele ce nu se da vreun război vîrsta – [împăratul Haldeilor] a porun- credinţe, înainte-mergătorii Darului, fulgerări ca acestea. Şi întîi i-a făcut ară-
asupra lui Dumnezeu, aducea stăpîni- cit ca aceştia să petreacă în palatele îm- apărătorii credinţei; cei robi cu trupu- tate visurile cele neştiute, apoi i-a spus şi
lor cuviincioasa slujire; dar, socotind de părăteşti, plinind slujba împărătească. rile, dar slobozi cu cugetele; cei robiţi, ceea ce se cuvenea să facă, şi i-a arătat şi l-a
rîs legile cele puse împotriva Făcătoru- Însă mai întîi le-a poruncit lor să lepede dar mai înalţi cu sufletele decît împă- sfătuit ce urma să-i fie de folos. Şi pentru
lui a toate, pe cei ce le puneau îi ura, iar de la dînşii reaua pătimire cea din robi- raţii – nu numai că nu s-au închinat de ce trebuie a spune toate cele ce s-au făcut
de cei ce erau siliţi să facă cele porunci- re şi din călătorie, prin petrecerea cea voie chipului ci, şi pîrîţi fiind ca unii ce în chip luminat de acela? Cum împăra-
te îi era milă. Şi, socotind pierzătoare strălucită şi prin mîncări şi bucate care nu făcuseră porunca, au tăgăduit arătat tul i-a oprit [pe Evrei] a se ruga şi a cere
o slujire ca aceasta, pe cei pentru care 2
Împăratul babilonian Navuhodonosor (602- închinăciunea, fără a aduce nici un răs- de la Dumnezeu; şi cum acesta [Daniil]
se poruncea să fie omorîţi îi învredni- 562 î.Hr.) a cucerit Ierusalimul în anul 597 şi l-apuns de apărare, şi au strigat cu mare mai-nainte se ruga după Lege într-ascuns,
pus împărat al evreilor pe Sedechia. Acesta s-a
cea de mîntuire, socotind moartea cea răzvrătit împotriva lui Navuhodonosor şi în anul 3
Sfînta Sfintelor, locul unde numai arhiereul iar după ce s-a pus legea cea păgînească
cu bună credinţă mai cinstită decît via- 587 î.Hr. Ierusalimul este iarăşi cucerit şi jefuit, avea voie să intre, şi numai o dată pe an (n.ed.). Îl ruga pe Dumnezeu la arătare, rîzînd
ţa întru păgînătate. Aşadar spurcăciu- templul distrus, iar evreii duşi în robie (n.ed.). 4
În original: „stadii” (n.ed.). de acea lege şi defăimîndu-l pe legiuitor.
www.axa.info.ro 27
Iustin POPOVICI
CETATEA
CREŞTINA
Apoi, cum s-a dat leilor; cum şi pe aceia zeul a toate i-a supus împăratului Babilo- nerătăcită. Iar că robirea acestora s-a fă- cea bună şi multe pricini de folos să le dea
i-a spăimîntat cu razele bunei credinţe şi, nenilor pe cei ce trăiau întru fărădelege, cut pricinuitoare de mîntuire nu numai stăpînilor. Iar tu socoteşte-i cu dinadin-
cu semnele dumnezeiescului chip, a legat pentru ce a lăsat ca şi drepţii să se facă celor de un neam [cu ei], ci i-a luminat cu sul pe cei ce sînt acum slugi şi vei vedea că
gurile lor cele turbate precum cu nişte robi? Al cărei purtări de grijă este lucrul lumina cunoştinţei de Dumnezeu şi pe mulţi, slujind şi argăţind celor neînfrîn-
zăbale; cum l-a tras spre privirea minunii acesta? Al cărei drepte hotărîri? Şi care cei de alt neam, martoră este istoria. Deci aţi119, urăsc neînfrînarea5 şi cinstesc cu-
pe păgînul împărat, cum l-a învăţat pe el nerînduială şi nepotrivire şi tulburare nu – dacă aceştia au strălucit prin nevoinţe, răţia trupului, şi nu primesc vreo răutate
că Dumnezeul Evreilor este Făcătorul şi este întru aceasta? Ci acestea se ispitesc a şi s-au făcut luminaţi şi vestiţi, şi au lăsat de la stăpîni şi urmează viaţa bărbaţilor
Stăpînul a toate, vădind înşelarea idolilor. le zice cei care nu ştiu adîncul dumneze- chip de folos celor din urmă, şi s-au făcut de care am povestit acum. Şi aşa – şi din
Căci este cu putinţă a ne învăţa toate aces- ieştii iconomii. Iar cei învăţaţi şi care au pricină de mîntuire celor împreună ro- cele ce s-au grăit, şi din cele ce se văd învă-
tea din istorie şi a cunoaşte luminat că ci- gustat dumnezeieştile taine ştiu pricina biţi şi au folosit pe barbari, curată păzind ţîndu-te stăpînirea de sine [libera voinţă]
neva poate sluji la stăpîni răi fără a primi şi rădăcina acestora. Pentru că Iubitorul buna credinţă şi printr-însa lucrînd mari
nici o răutate de acolo, ci [chiar] a ajunge minuni – pentru ce prihăneşti pronia a firii noastre şi cunoscînd înţelepciunea
de oameni poartă grijă de cei ce greşesc, proniei lui Dumnezeu – răspunde împo-
la vîrful cel desăvîrşit al faptei bune, izbă- şi îi învaţă şi nu voieşte a lăsa fără purtare care face nişte purtări de grijă ca acestea?
vindu-i pe aceştia de înşelare, şi povăţuin- Pentru ce mai degrabă nu-L lauzi pe Ico- trivă cu cîntare, şi schimbă întru laudă
de grijă pe nici unul din oameni. Prici-
du-i către adevăr şi multor altora punîn- nă pentru care şi [atunci], trimiţînd acei nomul sufletelor şi Ocîrmuitorul zidirii, hula care se grăia de tine pînă acum! Şi
du-se înainte drept chip de mîntuire. robi la călcătorii de lege, a trimis împre- Care astfel le ocîrmuieşte pe toate cu în- sunetele limbii tale care se făceau împo-
Aşadar nimeni să nu defaime robia, ună cu ei, ca pe nişte învăţători şi dascăli, ţelepciune şi spre folos? triva lui Dumnezeu să se facă spre slava
nici să judece că stăpînirea cea rea biruie şi pe cei ce trăiau întru fapta bună. Ca, Deci eu am arătat din dumnezeieşti- lui Dumnezeu şi să laude pronia Făcăto-
fapta cea bună a robilor, ci pretutindeni luminîndu-se ei şi povăţuindu-se ca de o le cuvinte că este cu putinţă ca [slugile], rului, a lui Hristos Dumnezeului nostru!
să vadă purtarea de grijă a lui Dumnezeu. făclie de viaţa şi cuvîntul acestora, să că- chiar slujind la stăpîni răi, să fugă de ră- Acestuia, slava în veci, amin! g
Dar poate ar fi zis cineva: Dacă Dumne- lătorească astfel oarecum pe cărarea cea utate, şi să se îndeletnicească întru fapta 5
În original: „înverşunaţi” (n.ed.).

Biserica şi statul
Sfântul Iustin
www.axa.info.ro

Despre poziţia Bisericii zeieşti, Biserica trebuie să se împotri- zeu - celor omeneşti, cele cereşti - celor îndrăznească să se supună mai degrabă
vească şi să stea împotrivă. Dacă ea nu pământeşti. Nu ea urmează a se adapta oamenilor, decât lui Dumnezeu, şi mai
fată de stăpânire

A
procedează astfel, ce Biserică mai e şi la spiritul vremurilor, dimpotrivă, ei i se cu seamă oamenilor potrivnici Dumne-
ceastă maximă este sufletul asta? iar reprezentanţii Bisericii - dacă cuvine să potrivească timpul la veşnicie, zeului adevărat şi Evangheliei Lui.
şi inima însăşi a Bisericii nu procedează astfel, oare mai sînt ei vremelnicia - veşniciei, cele omeneşti La început stăpânirea fusese dată, în
Ortodoxe, lată Evanghelia reprezentanţi apostoliceşti ai Bisericii? - Dumnezeirii. Veşnicul ei drum prin principiu, de la Dumnezeu. Când însă
ei, Evanghelia a toate, lată A se îndreptăţi în acest caz cu aşa-zisa această lume: mai întâi - Dumnezeu, stăpânirea se abate de la Dumnezeu şi
prin ce trăieşte ea, şi pentru ce trăieşte, iconomie (condescendenţă) bisericeas- apoi omul; în fată- Dumnezeu, iar în se ridică împotriva lui Dumnezeu, în
lată din ce se zideşte nemurirea şi veşni- că înseamnă nu altceva, decât a-L trăda urma Lui omul: „Ca să fie Hristos cel acest caz ea se transformă în silnicie şi
cia ei. Anume aici se află atotvaloarea ei în ascuns pe Dumnezeu şi Biserica Sa. dintâi întru toate” (Col.1,18). prin aceasta încetează de a mai prove-
netrecătoare. „A se supune lui Dumnezeu O astfel de iconomie este pur şi simplu Ca atare stăpânirea este de la Dum- ni de la Dumnezeu şi este de la diavol.
mai mult decât oamenilor” - acesta este o trădare a Bisericii lui Hristos. nezeu (Rom. 13,1-6): şi ierarhia valori- Deci noi, creştinii, cunoaştem şi taina
principiul principiilor, sfinţenia sfinţeni- Biserica reprezintă o veşnicie în lor şi ierarhia ordinii de la Dumnezeu stăpânirii şi taina silniciei: stăpânirea
ilor, măsura tuturor măsurilor. timp, în această lume vremelnică. Lu- este. De aceea, în principiu, trebuie să este binecuvântată de Dumnezeu, silni-
Această Atot-Evanghelie cuprinde mea se schimbă, dar Biserica nu se ne supunem stăpânirii care pune or- cia însă, este blestemată de Dumnezeu.
esenţa tuturor sfintelor canoane ale Bise- schimbă; nu se schimbă veşnicul ei dine, normalizează şi care păstrează Tot ce vine de la Dumnezeu este bine,
ricii Ortodoxe. Aici, cu nici un preţ, Bise- adevăr dumnezeiesc, dreptatea ei dum- această ordine divină dată de Dumne- iar dacă acest bine este întrebuinţat în
rica nu poate face nici un fel de concesii nezeiască, Evanghelia ei dumnezeiască, zeu în lume. Altminteri survine căderea rău este de la diavol, întrebuinţarea în
nici unor regimuri politice, nu pot fi ad- veşnicele ei unelte dumnezeieşti. Nu se şi decăderea în anarhie. rău a celor dumnezeieşti - iată unde stă
mise nici un fel de compromisuri - nici cu schimbă, fiindcă nu se schimbă Dom- Stăpânirilor trebuie să ne supunem, diavolul, şi toată diavoliada lumilor toa-
oamenii, nici cu demonii, nici cu prigoni- nul Hristos, Carele aşa este şi aşa lu- în măsura în care ele menţin ordinea di- te, la un loc cu lumea oamenilor. Stă-
torii Bisericii şi cu demolatorii Bisericii. crează. Acesta este adevărul şi realitatea vină în lume, pentru că ele sînt „slugile pânirea vine de la Dumnezeu, şi până
„A se supune lui Dumnezeu mai mult evanghelică: „lisus Hristos ieri şi azi şi în Domnului” şi - ca unor slugi ale Dom- când ea rămâne în Dumnezeu şi sub
decât oamenllor” - acesta este statutul vecii vecilor este Acelaşi” (Evrei 3,8). nului. Stăpânirilor trebuie să ne supu- Dumnezeu şi cu Dumnezeu - este bi-
Bisericii Ortodoxe, statutul ei veşnic Prin veşnicie Biserica este prezentă nem, pentru că ele, ca slugi ale Domnu- necuvântată. Părăsindu-L pe Dumne-
şi neschimbător - statutul atotcuprin- în timp pentru ca timpul să se sfinţeas- lui, poartă sabie, cu care pedepsesc răul zeu, ea se transformă în violenţă - prin
zător, starea ei veşnică şi neschimba- că prin ea, să se înnoiască prin ea, să se şi apără binele. Stăpânirilor trebuie să aceasta supunându-se pe sine puterii
tă - stare atotcuprinzătoare, lată care înveşnicească prin ea şi să fie deopotrivă ne supunem, pentru că ele, slugile Dom- antidumnezeieşti - diavolului.
este mai întâi de toate răspunsul dat cu ea. Nu Biserica trebuie să fie în pas nului, sînt „înfricoşătoare pentru faptele Aceasta este învăţătura dreptmări-
primilor prigonitori ai Bisericii: Fapte- cu timpul ori cu spiritul vremurilor, ci rele”, şi nu pentru cele bune. Atunci însă, toare şi apostolică, patristică, evanghe-
le apostolilor 5, 29. Acesta este şi răs- timpul trebuie să se alinieze după ea, când stăpânirile devin periculoase pentru lică despre natura şi valoarea stăpânirii.
punsul ei dat prigonitorilor, de-a lungul ca fiind veşnică, şi spiritul vremurilor - faptele bune, când stăpânirile prigonesc Aceasta este.sfânta şi infailibila învăţătură
veacurilor până la Judecata de Apoi. după ea, ca fiind purtătoare a duhului binele dumnezeiesc, şi mai mult decât ortodoxă a Bisericii lui Hristos, aşa a fost
Pentru Biserică, Dumnezeu totdeauna veşniciei, a duhului Dumnezeului-Om. toate, binele şi atotbinele acestei lumi - pe de la început şi până acum, şi de acum în
e pe primul loc, iar omul, lumea, tot- Pentru că ea este de-a pururi sfântă, lisus Hristos, iar prin aceasta Biserica Sa, vecii vecilor. Şi cine sînt martorii ei? Toţi
deauna pe locul doi. Trebuie să ascul- de-a pururi apostolească. Ea este de-a atunci acestor stăpâniri nu se cuvine să sfinţii apostoli, toţi sfinţii părinţi, toţi
tăm de oameni cât timp nu sînt împo- pururi duhovnicească, de-a pururi ne supunem, nici să le ascultăm. Creşti- sfinţii mucenici. În mod deosebit sfinţii
triva, lui Dumnezeu şi a poruncilor Lui. dumnezeiască, de aceea niciodată ntei nul trebuie să se lupte cu ele, şi să se lup- mucenici, începând cu Sfântul şi întâ-
Dar când oamenii se ridică împotriva nu îndrăzneşte să jertfească veşnicia vre- te anume prin binecuvântatele mijloace iul mucenic Ştefan, şi până la noii noştri
lui Dumnezeu şi a poruncilor dumne- melniciei, ceea ce aparţine lui Dumne- evanghelice. Niciodată creştinul să nu mucenici şi câţi alţi sfinţi mucenici ai vre-
28 www.axa.info.ro
Sfântul CETATEA
Iustin CREŞTINA
murilor noastre. Ei toţi au pătimit pentru vom împlini niciodată porunca voastră,
Domnul Hristos, toţi laolaltă de la împă- pentru că noi sîntem închinători drept
raţi, regi şi cneji; într-un cuvânt, de la stă- credincioşi ai adevăratului Dumnezeu
pânirile luptătoare contra lui Dumnezeu din Ceruri” (16 septembrie).
ai acestui veac. Şi aceşti sfinţi mărturisitori 10) Sfânta muceniţă Nimfodora cu
nu se numără cu miile, ci cu milioanele. Ei sfintele ei surori Minodora şi Mitrodora
toţi sînt sfinţi şi nemuritori ca martori ai (au pătimit în jurul a. 305-311) i-au zis
adevărului divino-uman: creştinii trebuie lui Fronton, dregătorul păgânului îm-
să se împotrivească poruncilor nelegiuite părat Maximian: „Gândeşti oare că e vei
şi necredincioase ale împăraţilor, domni- înfricoşa cu chinurile şi cumplitele răni?
torilor, stăpânitorilor acestei lumi, oriun- Poţi aduce din toată lumea uneltele tor-
de s-ar afla ei, şi oricine ar fi ei. turii: săbii, ţepe, căngi de fier: poţi che-
Fiecare sfânt mucenic, fiecare sfânt ma din toată lumea pe toţi casapii; gră-
mărturisitor al credinţei lui Hristos re- mădeşte toate chinurile şi supune-le lor
prezintă o întruchipare vie şi o perso- trupurile noastre slabe; vei vedea că mai
nificare nemuritoare a preasfintei Atot- curând toate acele unelte se vor sfărâma,
Evanghelii a Bisericii Ortodoxe: „Tre- mâinile prigonitorilor vor obosi şi toate
buie să ascultăm pe Dumnezeu mai mult felurile de chinuri vor slăbi mai înainte
decât pe oameni”. Fiecare din ei s-a ţinut de a ne lepăda de Hristos al nostru, pen-

www.axa.info.ro
de această Atot-Evanghelie dumnezei- tru care amarnicele chinuri vor fi pentru
ească cu tot sufletul, cu toată inima, cu noi rai dulce, iar vremelnica moarte - via-
tot cugetul. De aceea au şi fost ei supuşi 5 Părintele Ilie Cleopa şi Părintele Iustin Popovici ta veşnică ne va fi nouă” (20 septembrie).
la chinuri, la răutăţi, de aceea au fost vom teme. Sau de surghiun? Dar Dum- 6) Sfinţii mucenici: episcopul 11) Sfântul mucenic episcopul Filip
omorâţi de către stăpânitorii apostaţi nezeul nostru este pretutindeni şi oriun- Achepsima, presbiterul losif şi diaconul (†304) îi răspunde lui Iustin, eparhul
din veac în veac. de sîntem noi cu Dumnezeu, acolo este Aitala (martirizaţi în jurul a. 376) şi pri- împărătesc: „Sînt creştin şi nu pot să fac
lată câţiva dintre aceşti nenumăraţi locul nostru” (18 decembrie). gonitorul lor, vrăjitor şi preot al perşilor. ceea ce îmi ceri; poţi să mă dai la cazne,
şi nemuritori martori: 4) Sfântul mucenic Mina (†304) şi Vrăjitorul zicea către mucenici: „Vă mai dar nu mă poţi înfrânge!”
1) Sfântul mucenic Glicherie presbi- Ermogen eparhul, prigonitorul creşti- împotriviţi voi împăratului?” - iar ei răs- Când peste şapte luni acelaşi eparh îl
terul (†303), aşa i-a vorbit împăratului nilor (devenit mai târziu el însuşi mu- pundeau: „Cel ce face voia împăratului întreabă iarăşi pe sfânt: „Dar de ce te îm-
Maximian, care îl ameninţa să dea foc potriveşti atât de necugetat voinţei împă-
cenic - n. trad.). Ermogen cerea înde- vostru celui fără-de-lege, este potrivnic
bisericii din Nicomidia: „Nici darurile răteşti?” Sfântul îi răspunde: „Nu mă port
plinirea poruncilor împărăteşti. Sfântul lui Dumnezeu” (3 noiembrie). necugetat, ci împlinesc voia lui Dumne-
tale cele făgăduite nu le poftim, o! împă-
Mina răspunde: „Sfânt lucru este a-i 7) Sfântul mucenic Trofim (†303) şi
rate, nici de îngrozirile tale nu ne temem, zeu, Ziditorul şi Judecătorul tuturor.
pentru că toate câte sînt în lume, le avem cinsti pe împăraţi, pentru autoritatea judecătorul Atic, eparhul împăratului. Sfânta Scriptură spune: „Daţi cezarului
ca pe un vis şi chiar ne-am mâhni, dacă şi stăpânirea lor, dar când împăraţii Judecătorul Atic îl întreabăpe mucenic: cele ce sînt ale cezarului şi lui Dumnezeu
nu am suferi cele mai cumplite chinuri nu cinstesc drept şi cu bună credinţă „Ai citit oare edictele împărăteşti des- cele ce sînt ale lui Dumnezeu”. Tocmai asta
pentru Hristos, crezând că-i pedeap- pe Dumnezeu, Carele este începutul a pre creştini?” Sfântul mucenic răspunde: şi facem. Poruncilor îndreptăţite ale îm-
sa lui Dumnezeu... Deci nu ne temem toate, nici nu-l dau cinstea cuvenită, pe „Le-am citit. Şi ce ne interesează ele pe păratului m-am supus totdeauna”.
de prigoana ta, pentru că avem arme aceia nu este drept a-i cinsti”. noi? Căci între dreapta credinţă şi înşelă- 12) Bătându-şi joc de stăpânitorul
de sus, de la împăratul a toate, cu care A doua zi, şezând în divan şi punând ciunea diavolicească este aceeaşi deosebi- ce-l chinuia şi de caznele la care fusese
ne înarmăm şi ne îngrădim, precum te înainte uneltele de tortură, a poruncit re, ca între zi şi noapte” (19 septembrie). supus, Sfântul mucenic Calinic (†250)
înarmezi tu acum. Nădăjduim că stând să aducă pe sfânt legat şi a zis către dân- 8) Sfântul şi cuviosul mucenic An- i-a strigat: „M-ai ameninţat cu chinuri
împotrivă, vom dobândi minunata biru- sul: „Spune-mi, cum ai îndrăznit a în- drei Criteanul (1767) răspunde îm- groaznice, dar n-ai pus asupra mea
inţă, căci, bătuţi fiind, noi învingem, şi demna poporul, făcându-l să nu se su- păratului Constantin Copronim (ico- decât chinuri uşoare. Răneşte-mă mai
căzând-biruim” (28 decembrie). pună împăratului, ci mai vârtos să hu- noclast): „Să nu dea Dumnezeu să mă tare, iscodeşte chinuri mai cumplite; nu
2) Sfântul mucenic lacov Persul lească pe zei?” Iar sfântul a zis: „Nu eu lepăd de Hristosul meu... Iar tu, împă- mă tem nici de foc, nici de sabie, moar-
(†421) şi împăratul Izdigherd. împă- am îndemnat poporul să nu se supună rate, mai bine ai face de te-ai ocupa de tea mă face să râd, în aşteptarea vieţii
ratul se adresează către mucenic: „Află poruncii împăratului, ci râvna lui pen- treburile milităreşti şi de cârmuirea po- veşnice de la Domnul meu.”
că eşti vinovat de moarte, dar nu te voi tru Dumnezeu. Căci creştinii râvnesc porului, decât să prigoneşti pe Hristos 13) Sfântul mare mucenic Panteli-
ucide cu sabia, ca să nu mori de moarte după Domnul lor, Cel cunoscut prin şi slugile Lui” (4 iulie). mon (†305) îi răspunde împăratului,
uşoară, ci te voi preda la chinuri groaz- semne şi minuni. Iar dacă am vorbit de 9) Sfânta mare muceniţă Eufi- care cumplit îl chinuia: „O, împărate!
nice”. (Sfântului i s-au tăiat degetele rău pe zeii împăratului tău, apoi fiecă- mia dimpreună cu cei 48 de mucenici Toţi cei ce au murit pentru Hristos
şi toate membrele, unul câte unul - n. rui om, care are înţelegere dreaptă şi ju- (†304) şi Prisc Antipatul, eparhul îm- n-au murit, ci şi-au aflat viaţa veşnică.
trad.). Sfântul lacov i-a răspuns: „Fă ce decata sănătoasă, i se cuvine nu a iubi, păratului. Antipatul le-a zis: „Oare voi Şi dacă Antim, fiind bătrân şi şubred cu
pofteşti, împărate, şi cât mai curând, ci a urî ceea ce va vedea şi va cunoaşte sînteţi cei ce vă împotriviţi poruncii timpul, a fost în stare să îndure groza-
dar să ştii că nu mă înfricoşează cuvin- că este minciună. Iar adevărul se cuvine împărăteşti şi poruncii noastre, defăi- vele chinuri pentru Domnul nostru, cu
tele tale, ce sînt aidoma vântului care a-l iubi şi a-l cinsti, căci pentru oameni mând jertfele aduse în cinstea marelui atât mai mult eu, cel tânăr şi puternic
suflă asupra unei stânci de piatră. Nu adevărul, de care nu este îndoială, este zeu Marte?” Iar ei au zis: „Poruncii îm- cu trupul, voi răbda neînfricat toate
mă tem de moarte, ştiind că moartea singur Hristos” (10 decembrie). păratului sau poruncii tale, Antipate, se chinurile la care mă vei supune, căci voi
cea vremelnică nu-i decât un vis, fiindcă 5) Aripin, eparhul împăratului, cade a ne supune, de nu va fi potrivnică socoti viaţa mea deşartă, dacă nu voi
toţi oamenii se vor ridica din mormin- îl mustra pe Sfântul mucenic Pla- lui Dumnezeu, iar de va fi potrivnică, se muri pentru Hristos, iar când voi muri
tele lor la a Doua Venire înfricoşătoare ton(†306): „Cum îndrăzneşti tu să în- cade nu numai a nu ne supune acestei îmi va fi răsplată”.
a Stăpânului meu Hristos”, adică vor câlci legile împărăteşti şi să răzvrăteşti pe porunci, dar şi a ne împotrivi. De ne- 14) Sfintele muceniţe, călugăriţe fe-
învia (27 noiembrie). alţii7”. Iar Sfântul Platon răspunde: „Eu aţi fi poruncit nouă acele lucruri la care cioare (†305) aşa i-au răspuns vrăjito-
Sfântul IUSTIN

3) Sfântul mucenic Tiburtie (†230) i-a ştiu aşezămintele Dumnezeului meu şi sîntem datori a ne supune stăpânirilor, rului care le chinuia: „Noi ne închinăm
zis lui Favian, eparhul: „Tu mă îngrozeşti fac precum poruncesc sfintele şi de via- apoi am fi dat cezarului cele ce sînt ale Domnului nostru lisus Hristos, iar de
cu munci? Oare nouă, creştinilor, ne este ţă dătătoarele Lui porunci, care ne po- cezarului (Matei 22,21). porunca împărătească nu vom asculta
frică a pătimi pentru Dumnezeul nostru runcesc să lepădăm jertfele idoleşti şi să Însă, de vreme ce porunca ta este po- -fă ce vrei cu noi”.
prin sabie? Dar prin aceea ne vom dezlega slujim adevăratului Dumnezeu. Iar tu, trivnică şi urâtă lui Dumnezeu, pentru 15) Sfântul mucenic Antipa, epi-
de temniţa cea trupească şi vom dobândi după porunca împăratului, chinuieşte- că ne porunceşti să cinstim făptura mai scopul Pergamului (ucenicul Sf. Ap.
cereasca libertate. Sau prin foc? Dar noi, mă precum voieşti, că la voi nu este lucru mult decât pe Creator, şi ne siliţi să ne loan Teologul) îi răspunde voievodului:
mai mare văpaie poftind, am stins văpaia nou acesta de a chinui pe creştini, pentru închinăm şi să jertfim diavolului, şi nu „Aceasta să o ştii, ighemoane, că sînt
în trupurile noastre, iar de acest foc nu ne credinţa în Hristos” (18 noiembrie). lui Dumnezeu Celui Preaînalt, noi nu creştin, iar împărăteştii porunci celei
www.axa.info.ro 29
Sfântul IUSTIN

CETATEA Biserica
şi statul
CREŞTINA
nebune şi păgâneşti niciodată nu mă voi ai stăpânire de scurtădurată. Peste câteva al Bisericii Ortodoxe, Sfântul Simeon suprafaţă acoperit cu o pojghiţă subţi-
supune” (11 aprilie). zile mă voi duce la Dumnezeul meu, iar Noul Teolog, egumenul (†1020) îi decla- re de miere. Această alianţă a clericilor,
16) Evpsihie, eparhul împăratului, tu amar vei suspina în veci, pentru că n-ai ră în faţă episcopului său, patriarhul Con- şi după natura ei şi conform activităţii
îl întreabă pe Sfântul mucenic Teodul voit să-L cunoşti pe Dumnezeu, Cel ce stantinopolului, care îl surghiunise şi-l sale, nu aparţine de Biserică, deoarece
(†300): „Oare nu ştii că eşti dator să as- ţi-a dăruit viata. Fiu al satanei eşti, frate al prigonise cu perfidie şi viclenie: „învaţă-ne prin însăşi existenţa sa activează îm-
culţi de poruncile împăraţilor ce stăpâ- diavolului, părtaş al necuraţilor demoni, pe noi după Sfânta Scriptură, urmând potriva Bisericii, batjocoreşte Biserica,
nesc lumea?” Sfântul Teodul a răspuns: mai necuvântător decât dobitoacele, câine pe Sfinţii Părinţi din vechime, şi te vom întrucât această alianţă acţionează sa-
„Pe cele ce le porunceşte Stăpânul Ceru- turbat, băutor de sânge, şarpe care mănân- primi ca pe unul egal cu apostolii, şi vom mavolnic în numele Bisericii, în cazul
lui şi al pământului, pe acelea cu adevărat că spurcatele cărnuri jertfite în capiştele fi praf şi cenuşă sub picioarele tale sfin- acesta ea funcţionează ca un cal troian
trebuie a le asculta mai întâi şi cu lucru diavoleşti, mai sălbatic decât fiarele... O, te; şi ne vei călca în picioare, iar noi vom comunist introdus în curtea Bisericii.
a le îndeplini. Iar ce poruncesc domni- voi, pierduţilor, singuri aţi căzut în groapa socoti acestea ca o sfinţire pentru noi. Şi Alegerea patriarhului. Până acum
torii cei vremelnici, numai acele porunci pierzării şi vreţi acum să ne târâţi şi pe noi nu numai atât, ci şi poruncile tale le vom dictatura ateistă a ales doi patriarhi...
trebuiesc îndeplinite care vor fi drepte împreună cu voi” (10 martie). păstra până la moarte. Dacă însă nu ne vei În acest mod călcând în picioare cu ci-
şi neprotivnice Ziditorului Ceresc; po- 20) Sfântul mucenic Vlasie, epi- călăuzi în aşa fel încât să ne supunem de nizm sfintele drepturi ale Bisericii, în
runcile cele nedrepte, însă, nicidecum nu scopul Sevastei (†376) aşa îi răspunde bunăvoie poruncilor tale... atunci noi nu consecinţă şi sfintele canoane. Referitor
trebuiesc îndeplinite” (5 aprilie). ighemonulut Agricola: „Nu mă tem de vom putea să-ţi răspundem decât prin cu- la problema colaborării cu un astfel de
17) Sebastian, voievod al împăratului îngrozirile tale, n-ai decât să mă chi- vintele ucenicilor lui Hristos: „Trebuie să stat, părintele Iustin scrie: „Din cealaltă
roman Antoniu (Marc Aurelian, a. 161- nuieşti cum vrei - iată, pentru Hristo- ascultăm de Dumnezeu mai mult decât lume, Diodeţian cedează cu uşurinţă co-
180) îl înştiinţează pe ostaşul Victor, sul meu îţi predau trupul meu. Singur de oameni” (Fapte 5, 23). muniştilor atei întâietatea în ce priveşte
Sfântul mucenic: „Primit-am poruncă Dumnezeu are putere asupra sufletului Aceasta este rânduiala, aceasta este prigoana creştinilor... Pentru un sârb
împărătească, ce porunceşte să silim pe meu” (11 februarie). calea, acesta este adevărul Bisericii Or- dreptcredincbs sub dictatura ateismului
voi creştinii, să aduceţi jertfe zeilor noştri, 21) Sfântul Teodor Studitul, egume- todoxe a lui Hristos, începând cu Sfin- comunist toate zilele s-au transformat
iar cei ce nu se vor supune, vor fi predaţi nul (1826) îi spune împăratului Leon ţii Apostoli până-n zilele noastre, şi de în Vinerea Patimilor: are loc o defăimare
la chinuri groaznice”. Sfântul Victor răs- Armeanul: „în Biserică Dumnezeu i-a azi înainte până la sfârşitul acestei lumi necontenită a lui Hristos, o profanare cu
punde: „Nu voi asculta de porunca ne- pus pe unii apostoli, pe alţii prooroci, pământeşti. Privitor la aceasta rânduia- scuipări şi ocară, o răstignire necontenită
legiuită a împăratului muritor şi nu voi pe alţii evanghelist!, pe alţii păstori şi la, această cale, acest adevăr, nu sînt cu a lui Hristos. Fiece luptător împotriva lui
îndeplini voia lui, pentru că eu sînt rob al învăţători, spre desăvârşire a sfinţilor” putinţă nici concesiile, nici compromi- Hristos şi ucigaş al lui Hristos conlucrea-
împăratului nemuritor, Dumnezeul şi Iz- (Efes. 4,11-12). Apostolul n-a zis: „pe surile, nici retragerile. Nimeni nu ne ză metodic şi conştient în această direcţie,
băvitorul meu lisus Hristos, a Cărui îm- alţii împăraţi”. Ţie, împărate, ţi s-a încre- poate sili, nici chiar un Sobor Ecume- în urma lor se târăsc binecunoscuţii vân-
părăţie este fără de sfârşit, şi cei ce fac voia dinţat să cârmuieşti treburile cetăţii, să nic, dacă s-ar întâmpla ca acesta să aibă zători şi asasini ai lui Hristos în mantiile
www.axa.info.ro

Lui vor avea viaţă veşnică; iar împărăţia te ocupi de afacerile lumeşti şi operaţiile loc.” Cu aceste cuvinte se încheie prima lui luda. Şi colaborează cu ei! în ce fel? În
împăratului vostru muritor este vremel- militare. Cu acestea să te îndeletniceşti, parte a broşurii părintelui Iustin. Din a injurii proferate la adresa lui Hristos, în
nică, şi cei ce ascultă de voia lui nelegiuită iar cele bisericeşti lasă-le în seama păs- doua parte a broşurii părintelui Iustin: maltratarea lui Hristos, în răstignirea lui
vor pieri în veci” (11 noiembrie). torilor şi dascălilor, după cum învaţă şi „Treptat Biserica se distruge din Hristos, în uciderea lui Hristos, în înde-
18) Sfânta muceniţă luliana (†275) Apostolul. Iar de nu, să ştii că nu vom interior şi din afară, ideologic şi ca aşe- sarea unor nenumărate cununi de spini
îi răspunde împăratului Aurelian: „Eu asculta de învăţătura care este potrivnică zământ; sînt folosite toate mijloacele: pe minunatul Cap Dumnezeiesc, Care
de muncile tale nu mă tem şi nici nu- credinţei noastre dreptmăritoare, chiar cunoscute şi necunoscute, făţişe şi tai- preţuieşte mai mult decât toate lumile lu-
mi pasă de ameninţările tale, că în Ce- dacă ar fi adusă de către un înger din cer. nice, rafinate şi grosolane, de salon şi ate la un loc, toate universurile luate la un
ruri este Dumnezeu, Carele poate să ne Deci, cum să te ascultăm pe tine-om pă- tiranice, cinice şi fariseice, aparţinând loc, decât toate cele văzute şi nevăzute!
izbăvească din mâinile tale păgâneşti. mântesc şi supus putreziciunii?” lui Diodeţian şi lui Pilat, lui Neron şi Cuptorul babilonic a fost aprins - aces-
Deci, câte cazne ai, pune-le asupra mea 22) Strălucitul stâlp al Bisericii Or- lui luda. Şi toate acestea dizolvate cu is- ta-i regimul comunist şi ateist îndreptat
şi vei cunoaşte ajutorul dat mie de la todoxe, Sfântul Vasile cel Mare (†379) cusinţă într-o soluţie siropoasă, în fapt contra Bisericii Ortodoxe Sârbe. Numai
Domnul meu lisus Hristos” (4 martie). răspunde ameninţărilor voievodului otrava otrăvurilor, având doar un gust cei tari în credinţa Sfântului Sava (rege al
19) Sfântul mucenic Codrat din Ni- Modest: „Averile mele voieşti să le iei? dulceag...”-aşa sfârşeşte părintele arhi- Serbiei) nu vor arde în acest nou cuptor
comidia (†250) la porunca proconsulului Pe tine nu te vei îmbogăţi, iar pe mine mandrit Iustin, analizând în partea a babilonic, în prezent, zi şi noapte umblăm
împărătesc Perenie: „Supune-te legilor nu mă vei sărăci. Socotesc că aceste ha- doua a lucrării sale feluritele aspecte ale prin mijlocul focului. Faptul că mai sîn-
împărăteşti şi nu legilor lui lisus Hristos”, ine vechi ale mele şi aceste puţine cărţi, prigoanei contra Bisericii în Iugoslavia. tem în viaţă ţine doar de milostivirea lui
răspunde: „Eu mă supun legilor împăra- în care stă toată bogăţia mea, nu-ţi tre- Ca şi în Rusia, persecuţiile s-au abătut Dumnezeu şi de puterea lui Dumnezeu.
tului Ceresc, şi nu poruncilor nebuneşti buiesc; de izgonire nu mă tem, că al şi asupra celor credincioşi din societate, Iar de jur împrejur se învârtejeşte cea mai
ale oamenilor care nu-L cunosc pe Dum- meu este tot pământul, mai bine-zis, al şi asupra vieţii bisericeşti în domeniul ticăloasă minciună universală legiferată în
nezeu. De aceea şi Sfânta Scriptură ne lui Dumnezeu; de chinuri nu mă îngri- activităţii de iluminare, asupra acade- educaţia ateistă: „Hristos este un mort”,
îndeamnă să ne rugăm pentru ei, ca aceş- jorez, căci mă vor duce la doritul sfârşit, miilor şi seminarelor, a învăţământului „Hristos n-a existat”, „Hristos este o înşe-
tia să se întoarcă şi să afle adevărul”. şi cu aceasta îmi faci bine, trimitandu- teologic primar, a corurilor bisericeşti, a lăciune”. Iată programul de educaţie. Oare
Să citim în continuare viata Sfântului mă mai curând la Dumnezeu, către mănăstirilor. Dar scopul lichidării Bise- aşa ceva poate fi acceptat, oare cu aşa ceva
mucenic Codrat, deoarece „argumentele” Carele de mult mă grăbesc”. Modest se ricii Sârbe indude în sine şi descompu- se poate colabora? Şi după aceea să te mai
autorităţilor ateiste şi idolatrice nu s-au miră: „Nimeni până acum n-a vorbit cu nerea dinlăuntru, scrie părintele Iustin: consideri creştin? Nu! Noi anunţăm şi de-
schimbat în mod deosebit:„Dacă tu te rogi mine atât de îndrăzneţ!” Sfântul Ierarh „Uniunea preoţilor”. Această uniune clarăm cu tărie: aceasta este cea mai groaz-
pentru împărat, eşti dator să îndeplineşti răspunde: „Asta pentru că nu ţi s-a în- este pur şi simplu o agentură a securită- nică, cea mai neruşinată şi cea mai mârşavă
şi poruncile lui, doar în Scripturile voastre tâmplat niciodată să vorbeşti cu un epi- ţii, întâlniri, mese, călătorii, bancheturi, hulă, pe care gura omenească a formulat-o
scrie: „Daţi cezarului cele ce sînt ale cezaru- scop. Noi întru celelalte arătăm sme- delegaţii - plătite de către dictatura ate- vreodată împotriva celei mai perfecte, mai
lui, şi lui Dumnezeu cele ce sînt ale lui Dum- renie şi blândeţe, dar când e vorba de istă. Ziarul acestei Uniuni, „Vestitorul” minunate, mai încântătoare, mai iubitoare
nezeu”... L-a întrebat proconsulul: „Vezi Dumnezeu, şi se încearcă a se răzvrăti este din acelaşi cazan. Sută la sută din Fiinţe omeneşti de sub Cer, Care a păşit pe
câtă mulţime de creştini au adus jertfă ze- împotriva Lui, atunci noi celelalte ca un clerici, membri ai Uniunii, au aderat planeta denumită Pământ. Vom sta lângă
ilor noştri? Oare ti se pare că eşti mai bun nimic socotindu-le, căutăm numai cele sub presiunea securităţii, excepţie fă- El cu toată inima, cu tot sufletul, cu tot cu-
decât dânşii?” Apoi, mucenicul Codrat ale lui Dumnezeu”. La sfârşit, Modest când doar clica de năimiţi în frunte cu getul, cu toată puterea noastră, şi aceasta
i-a mustrat cu îndrăzneală pe creştinii ce i-a zis mânios: „Să te gândeşti până di- preoţii-comunişti. Această Uniune tn -cu preţul oricăror pedepse cu moartea în-
se lepădaserâ de Hristos, întorcându-i la mineaţă, căci la pierzare te voi da”. Iar totalitate, şi dintr-o parte şi dintr-alta, dreptate asupra noastră de toţi luptătorii
pocăinţă, în continuare, Sfântul mucenic Sfântul Vasile a răspuns: „Eu dimineaţa apare ca antidogmatică, antievangheli- contra lui Hristos din întreaga lume, nu
Codrat se adresează lui Perenie ighemo- acelaşi voi fi”, în cele din urmă, Sfântul că şi antibisericească: un monstru apo- numai cei ce uneltesc în patria noastră.
nul cu următoarele cuvinte: „Eu mă închin Ierarh a fost lăsat în pace. caliptic, diform, prefăcut într-un înger Dictatura ateiştilor luptători contra
adevăratului Dumnezeu-Tatăl şi Unuia- 23) Dumnezeiescul soare al adevăru- „social”. Iar periodicul „Vestitorul” nu lui Hristos şi a Iudelor trădători de Hris-
Născut Fiului Său şi Sfântului Duh...nu lui dreptmăritor, râvnitorul heruvimic al este altceva decât o „evanghelie” a sa- tos - iată cine-i vinovat de viaţa noastră
mă tem nici de diavoli, nici de tine, care credinţei apostoleşti, prealuminatul ochi tanei camuflat; un potir cu otravă, la mucenicească. Dictatura Iudelor! Există
30 www.axa.info.ro
Sfântul CETATEA
Iustin
CREŞTINA
oare ceva mai respingător pentru Biseri- obraznice a lui luda. Ele aduc la cunoştinţă
ca lui Hristos şi pentru creştinism?... plânsul şi vaietul şi tristul adevăr tuturor
Cea mai rudimentară şi mai elemen- celor ce au urechi să audă: Biserica Orto-
tară logică dezvăluie şi dovedeşte: cola- doxă Sârbă rămâne merea în mijlocul are-
borarea între ateiştii făţişi, blestemaţii nei dictaturii ateiste a lui Diocleţian.
luptători împotriva lui Hristos şi Bise- Participarea activă la acest sistem de
rica dreptmăritoare a lui Hristos este cu mituri şi ficţiuni al regimului ateist, făurit
desăvârşire ilogică şi antilogică. Cei ce de către „partidul de tip nou”, înseamnă
stăruie în a căuta o astfel de colaborare, pângărirea prin închinarea la idoli, deoa-
sau deja colaborează, sau - e îngrozitor rece, după cum scrie părintele Iustin, „în
s-o spunem! - silesc pe alţii la aşa ceva, Iugoslavia comunistă ateismul a devenit
îi întrebăm prin cuvintele Apostolului: realmente religie de stat, impusă de către
„Ce însoţire are dreptatea cu fărădele- dictatura comunistă prin toate mijloacele
gea? Sau ce împărtăşire are lumina cu cetăţenilor acestei ţări”. De aici părintele
întunericul? Şi ce învoire este oare între Iustin extrage un nou capitol:
Hristos şi Veliar?” (II Cor. 6,14-15). Renaşterea idolatriei păgâneşti. „A
Nu-l auziţi oare pe Apostolul purtă- fost inventat un nou zeu suprem, un
tor de Hristos, care tună: „Dar, chiar dacă nou idol suprem - statul (comunist).
noi sau un înger din cer v-ar vesti altă Acestui idol dictatura ateistă cere să i

www.axa.info.ro
Evanghelie, decât aceea pe care v-am ves- se aducă ca jertfă totul: conştiinţa, cre-
tit-o, să fie anatema!” (Gal. 1, 8). Sau, în dinţa, memoria, trupul, cele văzute şi
vacarmul dictaturii ateiste, aţi asurzit de nevăzute. Noul idol suprem, noul zeu
tot pentru adevăruJ şi legământul dum- suprem, noul Zeus s-a înconjurat ime-
nezeiesc: „Nu puteţi să slujiţi lui Dumne- diat de noi zei, de noi idoli.
zeu şi lui mamona” (Matei 6, 24). Aceştia sînt - „ştiinţa” pozitivistă,
Nu colaborare ci coexistenţă. „Daţi ce- filozofia materialistă, etica comunistă,
zarului cele ce sînt ale cezarului şi lui Dumne- estetica anarhistă*, literatura social-re-
zeu cele ce sînt ale lui Dumnezeu.” Iată ce fel alistă ş.a.m.d. Toţi trebuie să se închine
de coexistenţă a Bisericii şi statului a fost acestor idoli şi să le aducă ca jertfă pe
stabilită şi prescrisă de Atotştiutorul Dom- sine şi tot ce le aparţine.
nul nostru şi Mântuitorul Hristos (Matei Ce înseamnă asta? Aceasta este pur şi
22, 21). De aceea ea rămâne în veci obliga- simplu idolatrie vampirică, politeism pă-
torie şi nestrămutată pentru Biserică. gânesc vampiric, fetişism vampiric, în lo-
Cezarului - moneda, banii, cu efigia cul Unicului şi Singurului Dumnezeu şi
cezarului. Domn lisus Hristos adevărat -o masă de
Lui Dumnezeu? - şi sufletul şi trupul: idoli, zeităţi şi zeişori impostori, în aparen-
căci pe trup şi în suflet este întipărit chi- ţă se forţează să pară ateişti, iar în realitate
pul lui Dumnezeu. Chipul lui Dumnezeu sînt nişte închinători la idoli, nişte polite-
se află şi pe trup şi în trup, pentru că tru- işti. Ei îşi meşteresc întruna noi idoli, inclu-
pul trăieşte prin sufletul asemănător lui zându-i în noul lor panteon, în sălbatecul
5 Icoana Sfântului Iustin
Dumnezeu. Deci, şi unul şi altul aparţin lor ceremonial. Dictatura ateistă, la rândul
lui Dumnezeu - veşniciei, vieţii veşnice, „Daţi cezarului cele ce sînt ale cezarului gheliei: „să ascultăm pe Dumnezeu mai ei, se străduieşte din răsputeri să-l convingă
Adevărului veşnic, Dreptăţii veşnice, Ra- şi lui Dumnezeu cele ce sînt ale lui Dumne- mult decât pe oameni”. Dacă însă acest lu- şi să-l silească pe fiecare să se închine noi-
ţiunii veşnice. Prin urmare, cele ce aparţin zeu” - acesta este principiul coexistenţei cru este cu neputinţă, nu-i rămâne Bise- lor zei, să le aducă jertfe, să menţină „cultul
lui Dumnezeu nu pot fi jertfite de dragul dintre Biserică şi stat. Nu colaborare, ci ricii ca „modus vivendi”, decât principiul personalităţii”, în acest fel, ce se întâmplă:
cezarului, şi aici întâietatea îi revine tot- coexistenţă între Biserică şi stat. Nu cola- evanghelic: să pătimească pentru Dom- se instalează vampirismul modului de gân-
deauna lui Dumnezeu. borare, cu atât mai mult atunci când „ce- nul Hristos, să rabde, să sufere, luptând dire păgânesc, a cunoştinţei păgâneşti, a
În Dumnezeu - Omul, în lucra- zarul” prigoneşte toate cele ce sînt ale lui astfel pentru drepturile fundamentale ale modului de viaţă păgânesc. Şi astfel se trece
rea şi trupul Lui - Biserica, Dumnezeu Dumnezeu şi nu vrea să ştie nimic din cele credinţei conştiinţei şi ale sufletului. viaţa însăşi „în neiertate slujiri idoleşti” po-
to.tdeauna se află pe primul loc, iar omul ce sînt ale lui Dumnezeu, ci ţinteşte doar Minciuna cosmică. Inimile sârbilor trivnice lui Dumnezeu (I Petru 4,3).
- pe-al doilea; Dumnezeu totdeauna ho- să nimicească tot ce este al lui Dumnezeu. din Serbia cerească şi cea pământească
tărăşte totul, şi nu omul. Acestea sînt Aici lipsesc condiţiile principale pentru s-au cutremurat de durere şi de groază, Postfaţă la „Biserica şi
atotvaloarea şi măsura a toate în Biserica colaborare. Sau coexistenţa egală în drep- şi încă mai sângerează: fetele sârbilor
universală, lată de ce ea se apleacă asupra turi a aşezămintelor, şi a persoanelor uma- s-au aprins de ruşine şi de groază, şi statul”
oricărei probleme „cu frică de Dumnezeu,
cu credinţă şi cu dragoste.”
Biserica apare ca un organism divino-
ne, sau calvarul Bisericii cauzat de către
prigonitorii, chinuitorii, cotropitorii, care
tăgăduiesc şi prigonesc pe Dumnezeu şi
încă mai ard de ruşine, de când pe ‚pă-
mântul sârbesc s-a răspândit minciuna,
care se răspândeşte în continuare-min-
Î ncheind cu aceste cuvinte apostolice
extrasele noastre din broşura marelui
teolog sârb - părintele arhimandrit Iustin
uman, şi abia după aceea - ca organiza- cele ale lui Dumnezeu* Iar prin dictatură ciuna cosmică: că în Iugoslavia comu- Popovici, deducem că şi în zilele noastre
ţie. Ea este trupul Dumnezeului-Om: impun pe potrivnicul lui Dumnezlu şi cele nistă Biserica Ortodoxă Sârbă este li- societatea suferă în continuare de idolatrie
de aceea, mai întâi se cuvine ca toate să potrivnice lui Dumnezeu, în acest caz Bi- beră, şi că relaţiile ei cu statul sînt bune, cu toate urmările ei multiple şi fatale, şi am
fie cercetate şi măsurate de Dumnezeu, serica şi statul se despart, se separă fiecare foarte bune, ba chiar minunate. Această văzut cum explică părintele Iustin această
apoi de om. Şi niciodată doar de om, şi cu ale sale. Nimeni să nu îndrăznească să minciună cosmică a fost împrăştiată pe chestiune referitor la Biserică.
după „cele omeneşti”, iată de ce „trebuie se amestece în treburile lăuntrice ale Bise- toată suprafaţa pământului de către co- Sfânta chemare evanghelică de a o
să ascultăm de Dumnezeu mai mult decât ricii, să nu se atingă de sfintele şi veşnicele munişti şi vârcolacii lor. Iar aceştia tot rupe cu moştenirea idolatrică şi cu îndrep-
Sfântul IUSTIN

de oameni”. Când vine timpul, în această ei îndatoriri şi drepturi evanghelice. mai tare, tot mai gălăgios, tot mai neru- tăţirile ei, a răsunat odinioară şi la Atena
privinţă trebuie să-i stăm împotrivă chiar Este limpede că Biserica sub orice şinat, tot mai obraznic răspândesc fără din gura dumnezeiescului Pavel: „Aşadar,
şi lui Petru, primului dintre apostoli. Aici regim, chiar şi cel ateist, trebuie să-şi gă- încetare această minciună şi în răsărit, Dumnezeu, trecând cu vederea veacurile
veşnic rămâne în vigoare apostoleasca sească un mod de a convieţui (modus vi- şi în apus, şi în nord, şi în sud, pe pă- neştiinţei, vesteşte acum oamenilor ca toţi
metodă şi început al zidirii Bisericii „pă- vendi), dar întotdeauna In duhul şi limi- mânt şi în cer, aşa, de parcă luda a intrat de pretutindeni să se pocăiască, pentru că
rutu-s-a Duhului Sfânt şi nouă” (Fapte 15, tele principiului evanghelic de convieţui- în ei pe de-a-ntregul. a hotărât o zi în care va să judece lumea
28): mai întâi Duhul Sfânt, apoi noi - noi re: „cezarului cele ce sînt ale cezarului şi lui Însă evenimentele de pe fiecare me- întru dreptate” (Fapte 17, 30-31).
după Duhul Sfânt şi în Duhul Sfânt şi Dumnezeu cele ce sînt ale lui Dumnezeu”, şi tru pătrat al pământului nostru vestesc şi Părintele Nicolai Artemov Munchen-
împreună cu Duhul Sfânt. asta sub controlul suprem al Atot-Evan- strigă împotriva acestei minciuni oarbe şi Moscova 1992 g
www.axa.info.ro 31
Oliveira SALAZAR
Cum
se ridică
un stat
15 Oliveira Salazar
Textul de faţă este un text inedit pentru cititorii români. El a fost tradus în 1938 şi publicat în serial în revista „Sfarmă Piatră”. Din păcate
textul tradus nu este integral – s-ar părea că lipsesc câteva pagini – iar traducerea a fost făcută pe fugă. Am crezut de cuviinţă să
publicăm acest text la „Sabia de foc” din mai multe motive. Mai întâi pentru că este un text antologic, scris de cel care a redresat şi
condus Portugalia pentru 40 de ani, Oliveira Salazar; apoi pentru că situaţia în care era Portugalia seamănă în mare parte cu situaţia
în care este România acum, de unde ar putea decurge cumva că totuşi se mai poate face ceva şi acum; nu în ultimul rând deoarece
contemporanii cunosc foarte puţin istoria ţării şi cu atât mai puţin istoria ţărilor europene, iar în acest fel le oferim prilejul să observe şi
poate să înţeleagă situaţia în care ne aflăm noi, acum şi aici. Textul a fost scris la opt ani după ce a fost instituită Dictatura din 28 mai 1926.

Î
nainte de-a se întreprinde opera redus în aur la schimbul mijlociu al fi- te, se stabilise în ţară. Când slăbiciunea se înlocuiesc câţiva oameni prin alţi
de reorganizare, un singur cu- ecărui exerciţiu, se ridicase la aproape guvernelor nu le mai permite să mai fie oameni, particularisme prin alte parti-
vânt - dezordine - definea, în toa- 30 milioane livre, adică trei milioane de pentru cetăţeni garanţia eficace a drep- cularisme, ambiţii şi vanităţi prin alte
te domeniile situaţia portugheză. contos în moneda noastră actuală. tului fiecăruia, aceştia îşi iau asupra lor, vanităţi şi alte ambiţii.
Şi se ştie că din aceste atît de mari anarhic, dreptul de a-şi apăra ei înşişi În faţa naţiunii, - rău deşteptată din
Dezordinea politică sume depăşite, partea destinată verita- viaţa, interesele şi bunurile, spre a nu amorţeala sa, ridicându-se penibil din-
bilei îmbogăţiri şi valorificări a activu- se lăsa învinşi, prăvăliţi, înlănţuiţi de tr-un pesimism bolnăvicios, forţată de
Î n vârful tuturor - o mică cauză, un
mic efect al tuturor celorlalte dezor-
dini, - funcţionarea neregulată a puterilor
lui naţional, a fost destul de modestă.
Dezordine: dezordine financiară.
teroarea de care se serveşte o minori-
tate îndrăzneaţă, spre a viola justiţia la
circumstanţe să-şi apere numele, viaţa,
istorica sa misiune civilizatoare, - acel
adăpost de sancţiuni. În tot cazul, dez- care guvernează nu poate găsi interes
publice. Oricare ar fi fost valoarea oame-
nilor şi dreptatea intenţiilor lor, partidele, Dezordinea economică ordine: dezordine socială. în schimbările superficiale care lasă in-
Acestea erau aspectele cele mai bă- tactă cauza relelor, ci numai în trans-
facţiunile, grupările politice, credeau că
reprezintă de drept democraţia şi exerci-
tau de fapt suveranitatea naţională, orga-
N eputincios din cauza dificul-
tăţilor politice, împiedecat de
greutăţi financiare, Statul nu antrena, el
tătoare la ochi ale gravei crize pe care
o traversa naţiunea. Acestea erau fap-
formările economice, sociale şi politice
profunde, pe care noi obiceiuri şi noi
tele care explicau că se reclama din toa- concepţii de viaţă socială le provoacă şi
nizând dealtfel sediţiunile. Preşedenţia devora bogăţiile naţiunii, consuma sau te părţile, în ajunul dictaturii, efortul
Republicii n-avea nici forţă, nici stabilitate. lăsa să se consume capitalul colectiv ca- le garantează. Din înălţimile de unde
pentru salvarea naţională care să adu- trebuie să fie examinată problema, nu
Parlamentul oferea în permanenţă specta- re-i venea din trecut şi sumele enorme cu că acestei sărmane ţări condiţia fun-
colul dezacordului, tumultului, incapaci- care greva viitorul. Nu a avut şi nu putea se văd bine nici susceptibilităţile per-
damentală a muncii şi a prosperităţii: sonale, nici interesele meschine, nici
www.axa.info.ro

tăţii legislative sau al obstrucţionismului şi să aibă nici grija şi nici fondurile necesare ordinea. Atunci începe marea bătălie,
scandaliza ţara prin procedeele sale şi prin pentru a restabili şi lărgi reţeaua comuni- rivalităţile, nici grupările, nici parti-
neangajată încă pe toate punctele şi nici dele. Singură naţiunea se distinge şi
calitatea inferioară a muncii. Ministerele caţiilor terestre şi maritime, pentru a sti- în întregime câştigată de acei care au
erau lipsite de o coeziune puternică; ele nu mula expansiunea agriculturii, industriei contează în viaţa sa, în necesităţile şi-n
desfăşurat-o. Dar, graţie patriotismului dorinţa sa de progres; de aci această în-
puteau guverna, chiar când membrii săi şi comerţului, pentru a rezolva problema poporului şi sprijinului forţei fizice, se
ar fi dorit s-o facă. Administraţia publică, electricităţii şi pentru a face să se nască o cercare îndrăzneaţă a unei politici fără
poate afirma că fundamentele operei de politică, sau mai bine zis, a unui guvern
inclusiv aceea a autarhiilor şi a coloniilor, nouă activitate, fecundă şi bine ordonată, reorganizare sunt deja fixate şi că cele
în loc să reprezinte unitatea şi acţiunea în metropolă şi în domeniile coloniale. fără politică care deşi pare o nebunie - a
mai solide coloane au fost ridicate. fost o fericire pentru toţi. Era cel puţin
progresivă a statului, era dimpotrivă, sim- Cât de extraordinar, dacă procentele de
bolul viu al lipsei de colaborare generală, interese, date fiind asemenea rele, erau o teză nouă, demnă de a fi încercată,
al neregularităţii, al necoordonării, - dând de 11% pentru biletele tezaurului şi de Revoluţia portugheză printre diviziunile oamenilor şi exis-
naştere la scepticism, la indiferenţă, la pe-
simism celor mai alese spirite.
15, 20 şi chiar 25% pentru contractele
private în ţară! Pentru ce ar fi de mira- R evoluţia naţională, care a înce-
put la 28 Mai 1926, şi s-a des-
făşurat aproape de îndată sub înalta
tenţa dezolată a unei ţări care continua
să aibă foarte mulţi oameni care s-o iu-
bească dar, prin fatalitatea evenimente-
re că producţia naţională era dificilă şi
direcţie a preşedintelui Republicii n-ar lor, foarte puţini care s-o servească.
Dezordinea financiară scumpă, învinsă de concurenţa străină
fi de explicat nici de apărat, dacă ea nu Dacă presupunem că s-a făcut totul
pe piaţa internă? Că erau atât de puţini
S trâns legată de această dezordine
care învenina toată viaţa portu-
gheză, mai erau, în metropolă şi în colo-
oameni dispuşi să-şi rişte banii spre a-şi
lărgi sau ameliora proprietăţile urbane
era profundă în obiecţiunile sale, cin-
stită în procedee, esenţial populară. Ea
mai trebuia să asigure sufletului naţi-
sau, dimpotrivă, că nu s-a făcut nimic,
nu înţelegem ceea ce se petrece, nici
dificultatea a ceea ce încercăm. O revo-
sau rurale? Scumpirea vieţii pe care am
nii, dezordinea financiară şi dezordinea onal continuitatea misiunii noastre is- luţie atât de mare şi atât de profundă,
cunoscut-o, era logică; neîncrederea cu
economică, care agravându-se pe tăcute, torice. Voi spune câteva cuvinte asupra sau nu ajunge niciodată la nimic, sau se
privire la viitorul Portugaliei era fatală la
agravau şi dezordinea politică în cercul acestor diferite puncte. face prin lenta absorbţie a principiilor
noi şi în străinătate, unde creditul nostru
vicios al dezastrelor naţionale. Departe Europa şi lumea întreagă se agită în noi care inspiră viaţa oamenilor şi ea va
se restrângea lamentabil; era inevitabil ca
da mine intenţia de-a examina minuţios experienţe politice şi sociale, în revolte, fi cu atât mai înaintată, cu cât o vom
emigranţii să părăsească ţara în număr
această stare de dezechilibru financiar revoluţii, crize, dificultăţi, aspiraţie de resimţi mai mult în noi înşine.
mai mare şi ca indicele mişcării populaţi-
care absorbea toate încasările normale, viaţă nouă; se încearcă sisteme; se caută Revoluţia nu trebuie numai să fie
ei să scadă. În ameţeala biletelor, preţuri-
toate noile impozite şi noile taxe pe care drumuri de viaţă şi de echilibru pentru profundă în obiectivele sale, ci şi seri-
lor şi schimburilor, spiritul de speculaţie
le votase parlamentul, fără a risca măcar societate; principii şi instituţiuni secu- oasă în procedee. Înţeleg prin aceste
şi de aventură a înlocuit grija de afaceri
să astupe deficitul care devora emisiuni- lare se prăbuşesc şi altele care ar trebui două lucruri: sinceritate şi gravitate.
bine studiate şi corect întreprinse, ca-
le în bilete ale Băncii Portugaliei şi dis- să fie menţinute, sunt trecute prin con- Lucrul serios este mai întâi con-
măta neînfrânată a înlocuit remuneraţia
ponibilităţile naţiunii, mobilizate prin fuzia tragică a momentului; popoarele formitatea sentimentelor cu ideile şi
legitimă şi măsurată a capitalului, nume-
emisiunile de bonuri de tezaur şi prin simt din ce în ce mai mult legăturile conformitatea actelor cu principiile. În
roase parazitisme o substituiră câştigu-
repetatele apeluri făcute la Casa gene- care le ataşează la solidaritate. viaţa publică, ca şi în viaţa privată, lipsa
rilor licite în crearea bogăţiilor. Dezordi-
rală de depuneri, în timp ce în budget, În acest mic colţ occidental, nici de sinceritate oboseşte: nici un regim
ne: dezordinea economică.
în trezorerie, exagerarea autonomilor prea apropiat nici prea îndepărtat, în politic care întrebuinţează minciuna
legale sau ilegale şi întârzierile de pla- centrul unuia din marile drumuri ale ca metodă de guvernământ sau care se
tă, de lichidare, de scripte, de statistică, Dezordinea socială civilizaţiei, această ţară care nu există mulţumeşte cu adevăruri convenţionale
stabileau nesiguranţa şi confuzia. Re-
nunţ de-a vă obosi cu cifre, însă există
una care merită a fi citată. Chiar după
M izeria puţin, foarte mult in-
disciplina, slăbirea guverne-
lor, camaraderiile şi complicităţile echi-
de ieri de alaltăieri, care are o fiziono-
mie şi o istorie, este chemată să-şi mar-
cheze poziţia. N-am fi înţeles nimic din
nu poate avea credit în sufletul popular.
Pentru noi nu există false acuzaţii
ca armă politică, nici fapte în afară de
război, şi cu toate eforturile interesante voce, dădură naştere anarhiei în uzine, lecţiile epocii noastre şi n-am fi profitat cele care au fost controlate, nici pro-
dar izolate care fuseseră făcute pentru în servicii, în stradă. Un regim de nesi- nicicum, dacă armata portugheză ar fi misiuni care să nu fie anticiparea unui
a se îndrepta situaţia, deficitul anual, guranţă, de revoltă, de greve, de atenta- rămas numai instrumentul prin care plan cu siguranţă realizat.
32 www.axa.info.ro
Oliveira Salazar
15
Dacă suntem împotriva abuzurilor, locurilor şi crearea haosului de unde De aici necesitatea de a permite acţi- plan determinat. A trebuit să se ţină
nedreptăţilor şi neregularităţilor ad- vor ieşi apoi, spontane, ordinea şi lumi- unea unui guvern oarecare, a unei soluţii seama de toate acestea, pentru a asigura
ministraţiei, în contra favoritismului, na; toate acestea lasă deoparte realităţi- politice, chiar provizorie. Această solu- succesul politic al reformei financiare.
dezordinii, imoralităţii, aceasta-i din le naţionale şi nu sunt, în general, decât ţie fu dictatura naţională stabilită fără Odată echilibrul şi aceste impor-
cauză că faptul acesta corespunde unei jocuri copilăreşti, mici tragedii familia- împotrivire de armată, la 28 Mai 1926. tante solduri creditoare obţinute, a fost
serioase idei de guvernământ şi nu unei re, sub ochiul vigilent al părinţilor. Această dictatură a precedat - şi era după posibil să nu se mai recurgă la emite-
atitudini politice, la a cărei umbră noi În sfârşit, revoluţia de la 28 Mai este orice logică politică - opera de reorgani- rea de bilete ale băncii Portugaliei, nici
să comitem aceleaşi abuzuri şi aceleaşi curat populară prin preocuparea sa de zare de întreprins în diferite domenii, la subscripţie cu azvârlirea continuă
nedreptăţi. Vai de acei care încearcă să a fi în contact direct cu sufletul popo- începând prin cea financiară. Şi iată în ce de bonuri de tezaur, nici la depozitele
îmbrăţişeze aceste principii de salvare rului şi aceea de a satisface nevoile sale a constat: închiderea şi dizolvarea Came- Casei generale de Depuneri - izvoare
naţională, declarând că ne urmează în cele mai urgente. relor, dizolvarea partidelor, instituirea principale ale datoriei noastre flotan-
opera revoluţionară şi ştim că voim să Un ziarist francez a fost primul, unui guvern forte şi independent, plus te a căror rambursare se întreprinse.
ridicăm îndrăzneţ, cu ajutorul reforme- cred, în a afirma cu îndrăzneală în faţa câteva restricţiuni necesare, atingând li- Datoria flotantă exterioară, fu repede
lor sociale, nivelul economic şi moral al Europei, că decadenţa parlamentară şi bertatea presei şi a întrunirilor. rambursată şi în interior, angajamen-
poporului, şi care în fond nu urmăresc aceea a discuţiilor sale sterile, nu în- Experienţa trecută, demonstrase că a tele tezaurului sub toate formele sale
decât să adoarmă, în speranţă, revendi- semnau deloc o cât de mică ingerinţă slăbi frâna vechilor partide, însemna să (conturi debitoare la banca Portugaliei,
cările cele mai vii şi să profite de pacea a naţiunii în treburile publice, şi că li se permită coruperea opiniei publice bonuri cu termen scurt) fură progresiv
pe care am încheiat-o cu ei, spre a uita era chiar perfect compatibilă cu o mai şi împiedicarea oricărei acţiuni eficace, anulate. Dobânda a fost redusă de la 11

www.axa.info.ro
exigenţele Justiţiei. Aceştia nu sunt de- strânsă alianţă a guvernanţilor şi a po- graţie partizanilor şi funcţionarilor la la 3.3%; conversiuni succesive ale dato-
ai noştri, nici nu sunt cu noi. poarelor. ordinele lor. Dar nu se văzură nici revo- riei, toate facultative, au fost făcute şi
Partea serioasă este, în al doilea Cazul portughez ilustrează el sin- cări de funcţionari, nici băgări la închi- titlurile de valori mobiliare, căpătară o
loc, greutatea gândirii şi a acţiunii. gur această teză. soare, nici deportări şi nici o altă restric- importantă plus-valută.
D’Ormesson a scris, cu privire la rege- ţie violentă, nici persecuţii din acelea Este evident că foarte multe alte
care împiedică munca paşnică sau re-
le Belgiei şi la moartea sa, aceste fraze SOLUŢIA POLITICA strâng libertatea individuală - domeniul
reforme au fost necesare pentru a con-
frumoase: „Albert I era serios. Iată solida echilibrul financiar: acelea ale
cuvântul care spune totul. El era con- PREALABILĂ politic fiind, natural, exclus - a învinşilor impozitelor şi contabilităţii, creditului,
ştiinţa făcută rege şi aceasta-i ceea ce
poporul său şi toate popoarele au sim-
ţit. Căci poporul este serios. Viaţa este
N ici o problemă de administraţie
publică n-ar fi putut să fie înce-
pută şi nici o reformă socială sau etică
din ajun. Revoluţia, esenţial naţională, a
făcut apel la buna voinţă a tuturor por-
tughezilor. În noua ordine politică deve-
băncii Portugaliei şi Casei generale de
Depuneri. Astfel a fost asigurată sta-
bilizarea monetară, regularizarea regi-
serioasă. Munca este un lucru serios. întreprinsă, în condiţiile politice în care nise posibil să se lucreze şi se începu prin mului circulaţiei biletelor, organizarea
Este serios să-ţi câştigi viaţa, să mun- se găsea Portugalia în 1926. Trăiam reforma financiară, pentru motivele pe creditului agricol şi industrial pentru
ceşti sau să mânuieşti unealta, să creşti sub regimul Constituţiei republicane care le voi expune mai jos. partea care este în sarcina statului.
copii, să lupţi contra bolii, contra încer- din 1911, ale cărei modificări ulterioare Încă de la început, aceeaşi inteli-
cărilor, să economiseşti pentru a-ţi asi- nu ştiuseră decât să întărească caracte- ASANAREA FINANCIARĂ genţă procedează, la elaborarea acestei
rul parlamentar. Dar este important de
C
gura bătrâneţea. Credeţi-mă, masele au u tot ceea ce s-a realizat în ma- opere şi aceleaşi mâini o execută. Baza-
intuiţii profunde. Ele ştiu să distingă subliniat ceea ce era în realitate acest terie financiară în cursul aces- tă pe principii foarte simple, cu judeca-
şi pe cel care posedă această concepţie regim politic şi de semnalat defectele tor din urmă ani, nu-mi pare, mie mi- tă, de o impecabilă cinste şi de o eco-
a seriosului şi pe cel care nu o posedă acestei constituţii ca şi acelea ale funcţi- nistru de finanţe, că se poate vorbi aici, nomie rigidă, opera realizată a putut
deloc”. Să ne explicăm: lipsa de serios onării instituţiilor atunci existente. de o operă remarcabilă prin noutatea face faţă tuturor criticilor şi, mai ales,
în viaţa publică, este la baza mai mult Lăsând deoparte numeroasele revo- sa sau prin principiile sale de bază. Re- tuturor evenimentelor care au ruinat
decât a unei mişcări politice. luţii - care isbucniră în cursul perioadei forma financiară întreprinsă în Portu- alte state în lume.
În semi-izolarea muncii mele, caut ce se întinde între stabilirea Republicii galia, este foarte puţin originală şi mai Bugetul şi conturile, sunt atât de cla-
să ies din mine însumi şi să asist ca sim- în octombrie 1910 şi răscoala armatei puţin revoluţionară decât anumite ten- re, încât nu lasă nici o urmă care să per-
plu spectator la opera guvernamentală; în Mai 1926, - neţinând chiar socoteală tative făcute altcândva decât în zilele mită îndoieli asupra bunei întrebuinţări
m-aş simţi nenorocit dacă, complet ab- de perturbarea vieţii publice provenind noastre. Singura caracteristică a acestei a banului provenind din impozite. Dar
sorbit de acţiune, aş ajunge să-mi pierd dintr-o stare revoluţionară endemică, opere stă în clasicismul său. Ea consti- există nemulţumiţi - mai ales printre
facultăţile critice. Viaţa ţării trece prin iată care este soarta noastră în timpul tuie totuşi o victorie de mare amploare aceia care nu ştiu care este greutatea
faţa guvernanţilor în procese, reclama- acestor ani de republică parlamentară: şi o veritabilă muncă de Hercule. impozitelor în străinătate. Fondul ches-
ţiuni, cercetări, proiecte şi legi - tristă instabilitatea şi slăbirea celei mai înalte A spune că, în ciuda crizei care a tiunii se reduce la aceea că statul are în
sau bucuroasă, optimistă sau dezolată, magistraturi a statului; instabilitatea şi devastat lumea, bugetul nostru este spatele lui un trecut în cursul căruia,
umilă sau orgolioasă, - cum este în reali- neputinţa guvernamentală, din faptul echilibrat de opt ani încoace şi că aceşti din lipsa unei bune administraţii şi din
tate. Şi lucrul acesta este grav. Pacea sau că guvernanţii erau supuşi omnipoten- şapte ani de gestiune s-au încheiat prin lipsa de resurse, s-a demis din funcţiile
războiul, ordinea, autoritatea, discipli- ţei constituţionale a Camerelor care importante solduri creditoare, pare a te sale esenţiale: drumuri, porturi, telegraf
na, creditul statului, onoarea naţiunii, nu puteau să mai guverneze. În spatele lăuda cu lucruri aproape ridicule, fiind- şi telefon, lucrări publice, hidraulică, in-
munca, educaţia, bătrâneţea, tinereţea, acestor Camere, sau aproape totdeauna că ele aşa ar trebui să fie întotdeauna. strucţie, totul era paralizat. În schimb,
omul care-şi paşte vitele, muncitorul deasupra lor, se aflau numeroasele par- Este adevărat că istoria noastră admi- dobânzile ridicate şi inegalităţile sau
care-şi conduce maşina, femeia care-şi tide politice şi comitetele lor de direcţie, nistrativă arată un dezechilibru atât de modicitatea impozitelor, făceau unora o
alăptează copilul, - totul este prea seri- sprijinindu-se pe o masă electorală pe constant, că în cursul unui întreg secol, viaţă particulară foarte uşoară. Astăzi,
os, pentru a nu fi o preocupare constan- care o mânuiau şefii locali - importanţi, ar fi fost destul de greu să descoperi spre a face să recâştige utilajul naţional
tă şi a nu lăsa în suflet urme adânci. interesaţi şi fără idealism, izvor suprem, trei ani de conturi sănătoase. Deficitul timpul pierdut, Statul se vede obligat să
Gravitatea vieţii nu implică neapă- până la urmă, al puterilor statului. În avea o constituţie cronică şi prin aceasta angajeze mari cheltueli şi să comprime
rat doliul tristeţii, pesimismul, des- aceste condiţii, este foarte greu să se chiar, foarte greu de dezrădăcinat. Lip- economiile private, mai ales acelea care
Oliveira SALAZAR

curajarea; ea este, dimpotrivă, foarte susţină că am avut vreodată alegeri libe- să de seriozitate în calculele bugetare, prezintă un caracter parazitar; însă,
compatibilă cu bucuria poporului, cu re, şi că electorii au putut înţelege asu- bugete dezechilibrate în serie, impozi- dimpotrivă, starea actuală a lucrurilor
jocurile, graţia şi râsul. Ea pretinde pra cărui lucru trebuiau să se pronunţe. te prea uşoare, incertitudini şi haos al este mai avantajoasă pentru aceia care
simplu, ca lucrurile serioase să fie trata- Departe de mine gândul să susţin că unei politici până la urmă ineficace, to- posedă interese directe în producţie.
te serios. Iată pentru ce micile conspi- nu au fost, în partide sau în afară de par- tul se explică prin slăbiciunea economi- Acest conflict între interesul general şi
raţii de promenadă, planurile revoluţi- tide, oameni de o înaltă valoare morală ei noastre, prin fragilitatea guvernului, interesul particular al unora, se găseşte
onarilor şomeri, proiectele de la care se sau intelectuală, animaţi de dorinţa de prin dezordinea politică şi dezorgani- la baza acestor vane nemulţumiri.
aşteaptă să aducă fericire şi abundenţă, a fl utili naţiunii; vreau să spun simplu, zarea administrativă care decurgea din Deficitul anual a fost înlocuit prin
doar pentru că ele sunt publicate în că instituţiile politice şi condiţiile vieţii aceasta, în sfârşit, prin instabilitate şi excedente importante care nu se vor pu-
Jurnalul Oficial, cabinetele de prieteni, politice din Portugalia, trebuiau să ani- prin lipsa de perseverenţă - defect capi- tea menţine aşa de ridicate - poate - dar
combinaţiile nepotismului, împărţirea hileze în mod fatal toate eforturile. tal al rasei noastre - în executarea unui cu care s-au făcut stabile condiţiile unui
www.axa.info.ro 33
Oliveira SALAZAR

15 Oliveira Salazar
echilibru solid al finanţelor publice. Da- pe cale să realizăm prima parte a pla- şi politic, principiul de bază. Republica terilor publice, tipul de economie au-
toria flotantă externă, a fost plătită în nului de ansamblu, care trebuie să fie portugheză este deci prin definiţie un to-dirijată: pentru fiecare ramură de
întregime; datoria flotantă internă scade executat în cincisprezece ani: apărarea stat corporativ, ceea ce nu însemnează producţie, ea va asigura în acelaşi timp
progresiv prin rambursare şi consolidare terestră, aeriană şi navală, drumuri, căi că organizarea corporativă se găseşte în solidaritatea intereselor capitalului şi
şi va fi stinsă complet peste doi sau trei ferate, porturi, hidraulică agricolă, reţea fapt deja realizată în toate domeniile în muncii în ansamblul producţiei şi echi-
ani cel mult, dacă se continuă aceeaşi electrică naţională, telegraf şi telefoane, care se recunoaşte că-i posibilă şi c-ar librul între ramurile diferite.
politică. Tezaurul are astăzi disponibi- comunicaţii şi credite coloniale, instala- fi binefăcătoare. Dimpotrivă: în locul Organizarea corporativă nu este
lităţi considerabile care-l pun integral la ţii de servicii publice şi şcoli. La sfârşitul unui mers accelerat, un mers lent dar obligatorie în Portugalia în afară de
adăpost de operaţiile ruinătoare reali- acestui termen, dacă nu ne îndepărtăm sigur, ca şi cum s-ar încerca un sistem cazuri destul de rare în care, fără ea,
zate sub imperiul necesităţilor presante. de calea trasată, ţara îşi va schimba faţa care n-ar fi fost niciodată practicat într- producţia s-ar găsi paralizată. Statul
Statistica, pe cale de a se regulariza şi şi statul se va putea lăuda că a contribuit un mod atât de general, pentru ca să se doreşte ca o concurenţă salutară să-şi
accentua, se îndreaptă spre perfecţiunea serios la reconstrucţia economică a naţi- poată activa fără o extremă prudenţă. găsească totdeauna locul şi vrea pe dea-
dorită. Creditul Portugaliei creşte de la unii. Dar acestea nu sunt decât condiţii- Deşi nu s-a constituit încă integral supra ca în flecare domeniu, iniţiative-
o zi la alta, procurându-ne baze de ope- le materiale ale muncii. nici măcar o singură corporaţie, spi- le private să poată să se deschidă liber.
raţiuni de credit, ce va fi indispensabil de Nu există în lumea de astăzi o sin- ritul corporativ începe să pătrundă Statul se abţine deci de a dirija el însuşi
efectuat pentru a termina restaurarea fi- gură ţară care să-şi poată spune că-i în economia naţională - şi aceasta-i corporaţia; el nu-şi rezervă decât drep-
nanciară, consolidarea monetară şi pen- partizană a liberului schimb; totuşi, a esenţial pentru triumful regimului. Se tul (pe care-l consideră ca o datorie) de
tru a da impuls producţiei, comunicaţii- noastră figurează printre acelea al căror întâmplă chiar câteodată să facem cu- a veghea la aplicarea legilor şi de a pro-
lor şi bogăţiei generale. Se achită datorii protecţionism este mai moderat. Soco- noştiinţă cu organisme pre-corporati- teja interesele colectivităţii. A merge
vechi, se lichidează chestiuni dezagre- tim ca o gravă eroare protecţionismul ve, înainte de a înfăţişa organizări tipic mai departe, ar fi - după părerea sa -,
abile care au trenat timp de ani de zile, înverşunat, pe care-l vedem desfăşu- corporative - aceasta pentru a deschide complicând sarcina guvernământului,
se caută a se face o mai bună repartiţie a răndu-se pretutindeni, făcând tabula- calea în sensul soluţiei dorite, în loc de a aduce prejudiciu vieţii sociale.Dacă
impozitelor, se accentuează regularitatea rasa de condiţiile naturale de existenţă a recurge la riscul de a compromite sis- suntem întrebaţi care sunt rezultatele
încasărilor şi plăţilor, se întăreşte supra- a popoarelor şi deformând, în prejudi- temul prin lipsa de pregătire a condu- obţinute, vom răspunde simplu: pose-
vegherea, pentru ca votul să meargă în ciul umanităţii, caracterul particular al cătorilor sau a mediului social. dăm în câteva mari ramuri de activitate
ordine şi după lege. Concentrare, uni- diferitelor economii naţionale. Criza economică a redus într-un mod economică, o organizare încă modestă
tate, simplificare, regularitate, apărare În loc de a rezolva problemele momen- extraordinar, - când nu le-a eliminat, - dar pe care putem conta pentru a regu-
a contribuabilului, caracter intangibil al tului, crearea de economii autarhice, la dificultăţile care, într-o ţară atât de indi- lariza producţia şi comerţul, preţurile
contractelor, dominaţia absolută a legii - care procedează cea mai mare parte a na- vidualistă ca Portugalia, nu puteau să nu şi condiţiile muncii; cu toată criza, tră-
acestea sunt principiile fundamentale ale ţiunilor - fie ca reacţiune contra unor alte se îndrepte împotriva realizării sistemu- im pentru a spune astfel, fără şomaj şi,
administraţiei şi ale tuturor reformelor. autarhii, fie în scopul de a-şi organiza apă- lui corporativ. Începând din 1930 excesul cu toate exemplele foarte rele şi sugesti-
www.axa.info.ro

Acestea din urmă traduc, de la cele care rarea militară, - nu va servi decât la pune- de concurenţă şi scăderea preţurilor, au ile deplorabile, avem pacea socială.
au ca obiect bugetul şi datoria publică, rea altor probleme pentru viitor. În aceste adus astfel de ravagii, încât organizarea
până la cea a contabilităţii, drumul neîn- conjuncturi grele, rezistăm mai mult de- corporativă a apărut ca singura posibi- PRINCIPIILE UNEI NOI
trerupt către ordinea financiară. Iată, în cât putem restricţiilor, tarifelor vamale, litate de salvare. Din lipsă de organisme ORDINI
câteva linii, problema financiară. contingentărilor, limitării comerţului de corporative sau pre-corporative - şi unele
devize şi constituim astfel, cu alte câteva şi celelalte, regulatori de pieţi - s-ar vedea Sinceritatea puterii.
Reforma economică ţări, una din rarele părţi ale globului unde
să fie respectată libertatea de import, de
în imposibilitate să protejeze eficace anu-
mite produse naţionale făra să recurgă la A re noul stat portughez o poli-
tică ideologică, adică admite el
N u ar fi servit la nimic reorga-
nizarea finanţelor publice,
dacă s-ar delăsa economia generală,
export şi aceea a comerţului de devize.
Unul dintre principiile fundamen-
tarife vamale exagerate. Avantajele sis-
temului corporativ se vor face mai bine
simţite dincolo de epoca noastră: atunci
adevărul unei anumite doctrine şi îi ia el
apărarea? Răspund net că da, în certitu-
tale ale reconstituirii noastre econo- dinea că singur pretinsul stat liberal ar
unde ele vin să se alimenteze. Iată câ- mice, este că economiile metropolei când dificultăţile actuale vor fi depăşite, putea adopta o atitudine contrară. Ori
teva din principiile fundamentale ale şi ale coloniilor trebuie să fie unele altele vor surveni poate, însă obiceiul ar liberalismul în sensul absolut al cuvântu-
reconstituirii noastre economice. Noul complementul celorlalte şi să tindă la fi atunci creat în producţie şi în relaţiile lui, nu există şi n-a existat niciodată: din
stat portughez colaborează cu particu- constituirea unui tot. Această politi- sale cu munca, o a doua natură. E sigur punct de vedere filosofic este un contra-
larii la reconstituirea economică a ţării. că, definită constituţional în actul co- că aceasta nu va fi dispusă să respingă un sens şi în ordinea politică, o minciună.
Dar trebuie să subliniem înainte de ori- lonial din 1930, nu poate fi o cauză de instrument de progres social, şi lucrul Statul este prin el însuşi - indife-
ce, că se consideră ca eronată tendinţa mirare pentru nimeni. Cât despre rest, acesta va fi de ajuns pentru ca ansamblul rent de formă, - o construcţie politică
modernă care este de a lărgi fără limite principiul comunităţii economice în li- activităţilor care posedă interese în pro- derivată dintr-un sistem de concepte
intervenţia statului. Nu se ignoră că, mitele imperiului, nu este altceva decât ducţie să continue a se adăposti la um- fundamentale: concept de valoare a na-
condiiţiile economice speciale epocii extensiunea principiului comunităţii bra organizării corporative. Problema se ţiunii, concept al persoanei umane şi a
noastre şi mai ales politica câtorva sta- politice tradiţionale a Portugaliei, între pune în termenii următori: în condiţiile drepturilor sale, al scopurilor omului,
te, reacţionând asupra noastră, ne obli- metropolă şi colonii, care sunt provin- actuale ale lumii, este îndoielnic ca un al prerogativelor şi limitelor autorităţii.
gă să intervenim mai larg chiar decât ciile noastre de dincolo de mare. Din stat să poată să treacă de la organizarea De aici decurge în mod logic restul. Şi
am fi dorit-o. Totuşi, după noi, când acest principiu esenţial, decurg relaţii economiei sale naţionale, la o alta. Ori, cum este de însăşi esenţa puterii de a
statul se substituie particularilor, el speciale între metropolă şi colonii. Mai dacă nu vrea ca statul să organizeze şi căuta să se menţină, va fi totdeauna un
înăbuşe forţa creatoare a oricărei ini- mult, zisa integrare pune obstacol la să dirijeze el însuşi economia naţiunii, număr mai mult sau mai puţin mare de
ţiative private, şi de aci nu pot rezulta aceea că nici una din coloniile noastre transformând-o astfel în economie de principii pe care puterea nu le va lăsa
decât inconveniente. să nu poată fi considerată - în detri- stat, nu mai rămâne decât o singură so- să se discute, adică în privinţa cărora
Există un anumit număr de atribu- mentul ansamblului căruia aparţine - luţie - organizarea corporativă, graţie libertatea nu există. Nici o negare nu
ţii şi de sarcini care incumbă statului ca făcând parte dintr-o economie străi- căreia statul poate trage un beneficiu din valorează faţă de acest fapt.
prin chiar propria sa constituţie şi, în nă oarecare: adică activităţile străinilor toate forţele producătoare, menţinând Dacă statul este o doctrină în acţiu-
fapt, se ajunge ca statul să se substituie exercitându-se în coloniile portugheze, în totul principiile proprietăţii private, ne, nu ar fi logic ca el să se dezinterese-
particularilor lipsiţi de capacitate fi- trebuie să se desfăşoare numai în profi- iniţiativei particulare, concurenţei mo- ze de propria sa ideologie: dimpotrivă,
nanciară, de valoare tehnică sau chiar tul economiei noastre naţionale. derate şi uzând de autoritatea sa pentru el are obligaţia de a o apăra şi propaga,
de o autoritate suficientă. Câmpul este Iată în ceea ce priveşte statul; dar a reprima abuzurile. în vederea propriei sale consolidări.
cu atât mai vast, aici, cu cât s-au negli- reconstituirea economiei nu ar putea Pentru noi, care dorim să salvăm Dacă statul se consideră, pe anumite
jat mai mult interesele cele mai presan- fi - cu atât mai puţin la noi - numai o principiile pe care le-am indicat - pen- puncte, ca deţinătorul adevărului, neu-
te ale economiei naţionale. operă publică; mai mult, ea trebuie să tru că din punct de vedere social noi le tralitatea sa ar fi de neconceput. Indife-
Reforma financiară a procurat ele- fie sarcina particularilor reuniţi într-o considerăm ca superioare acelora care renţa faţă de un principiu, echivalează
mente indispensabile şi, mai ales de organizaţie corporativă. Corporaţia re- le-au fost opuse - organizarea corpo- în realitate cu negaţia acestui principiu
şapte ani, se lucrează susţinut. Suntem prezintă în domeniul economic, social rativă va sta sub înaltul control al pu- şi, destul de adeseori, tăcerea cântăreş-
34 www.axa.info.ro
Oliveira Salazar
15
te tot atat cât şi eroarea. Dar anumite mente, va scădea în fiecare zi mai mult Suntem anti-parlamentari, anti-de- tăţii umane, nu implică obligaţia de a
persoane vor gândi că această teză îm- în nebunia timpului nostru, în care se- mocraţi, anti-liberali şi voim să consti- considera libertatea ca element pe care
piedică progresul ştiinţei şi libertatea tea de bucurii materiale şi dizolvarea tuim un stat corporativ. Astfel de afir- trebuie să se ridice toată construcţia
educaţiei. Iată pentru ce noi trebuie să moravurilor au corupt bogăţia şi izvoa- maţiuni sunt în stare să facă să tremure politică. Liberalismul a sfârşit prin a
lămurim poziţia pe care am luat-o. reie sale, munca şi aplicaţiile sale, fami- anumite popoare - pe unele chiar să cădea în următorul sofism: nu există
Pentru ceea ce este progres al ştiin- lia şi valoarea sa socială. vorbească de oroare - mai deprinse să libertatea împotriva libertăţii. Dar, în
ţei, principiile fundamentale care con- Dacă lumea nu cunoaşte o lungă pe- corijeze prin virtuţile formaţiunii lor armonie cu esenţa omului şi realităţile
stituie ideologia statului nou, nu sunt rioadă de idealism, de spiritualism, de sociale, defectele sistemului lor politic, vieţii, noi vom spune: numai împotriva
şi nu pretind să fie un tratat de drept virtuţi civice şi morale, nu mi se pare decât să înfăţişeze pagubele cauzate de interesului comun nu există libertatea.
politic. Ele nu traduc ceea ce este, ci că va fi posibil şi înfrângem dificultăţile aceste instituţii în ţările care au o for-
ceea ce trebuie să fie; şi ceea ce trebuie timpului nostru. maţie diferită. Dar, sincer, n-au de ce să STATUL PORTUGHEZ NU
să fie,scapă ştiinţei. Fiind de o absolută necesitate pentru tremure; căci în definitiv, noi suntem în
În al doilea rând, statul nu este, în a începe acţiunea, dictatura naţională, căutarea aceloraşi obiective ca şi ei, însă ESTE FASCIST
Portugalia, educatorul prin excelenţă;
funcţia educativă este, înainte de toate,
de resortul familiei, cu care statul cola-
stabilită în Mai 1926, nu a fost decât o
soluţie politică provizorie. Totuşi, ea a
pus în joc elemente şi a arătat tendin-
pe calea procedeelor care se adaptează
mai bine la felul nostru de a fi. Dorim
ca cel mai mare merit al instituţiilor
Î n capitolul precedent, se găsesc
expuse câteva din noţiunile ca-
racteristice ale noului stat portughez.
borează nesubstituindu-se decât în caz ţe ale căror avantaje erau prea evidente noastre să fie acela de a purta marca Totuşi, pentru a înţelege mai bine, ar
de inexistenţă sau incapacitate. În mate- pentru că Constituţia din 1933 să nu originii lor portugheze. trebui să-l confruntăm, deoparte cu re-

www.axa.info.ro
rie de educaţie, libertatea există deci şi ţină seama de ele. Această constituţie, Una din marile greşeli ale secolului gimurile care de obicei se confundă cu
este respectată - sub rezerva de asculta- la care trebuie să se adauge Actul co- al XIX-lea a fost de a considera că par- al nostru, dictaturi sau state autoritare
re a unei jumătăţi de duzină de principii lonial, cuprinde principiile fundamen- lamentarismul englez şi democraţia en- europene şi,pe de altă parte, cu regi-
fundamentale, formulată de altfel în fa- tale ale organizaţiei politice şi sociale. gleză, constituiau un regim capabil de a muri ca parlamentarismul englez, care
voarea familiei însăşi şi a comunităţii de Aparţinem astfel grupului ţărilor care se adapta tuturor popoarelor europene. par a-i fi net opuse.
care aceasta este legată. Astfel pusă, ar fl dispun de o constituţie scrisă şi rigidă, Iată care a fost rezultatul: democraţia Putem de acum înainte să punem
ridicol ca statul să se teamă de a învăţa adică de o constituţie care nu poate fi parlamentară a dus peste tot la insta- sovietismul rus la o parte: îmi pare
principii opuse pe funcţionarii învăţă- modificată de puterea legiuitoare or- bilitate şi la dezordine sau chiar s-a că nu posedă nici un punct comun cu
mântului, pe care familiile nu le aleg, dinară, căreia şeful statului îi poate transformat într-un fel de dominaţie niciun alt sistem politic. Foarte multă
dar pe care sunt obligate să le accepte. În conferi, dacă găseşte că o schimbare e absolută a partidelor asupra adevăratei lume îşi imaginează că comunismul re-
al cărui nume ar avea acest drept? oportună, puteri constituante. naţiuni, afară, poate, de Elveţia şi câte- prezintă un progres faţă de starea actu-
Dealtfel, în această privinţă nu pre- În tot cazul, Constituţia portughe- va ţări din nord - unde condiţiile speci- ală a umanităţii; mie îmi este clar că nu
tindem mare lucru: noţiune şi sens al ză se distinge prin acest fapt, că posedă ale ale vieţii şi istoriei, au permis insti- este altceva decât un recul. La diferite
patriei şi solidarităţii naţionale; familie o parte pur dogmatică; ea nu se mulţu- tuţiilor democratice de a se aclimatiza, epoci, lumea a cunoscut numeroase ex-
- celula socială prin excelenţă, autorita- meşte să stabilească organizarea statului şi de a funcţiona. Se iviră ici şi colo şi perienţe comuniste şi, într-un sens cert,
te şi ierarhie; valoare spirituală a vieţii şi să definească drepturile cetăţenilor: ea guverne dictatoriale când răul devenise se poate spune că ordinele religioase
şi respectului datorat persoanei uma- consacră un anumit număr de principii insuportabil; restabileau ordinea, reor- sunt încă şi astăzi la fel.
ne; obligaţie a muncii; superioritate a care orientează reforma politică, econo- ganizau viaţa, reparau stricăciunile, şi Istoria demonstrează următorul
virtuţii; caracter sfânt al sentimentelor mică şi socială. Şi să se ştie că noi consi- apoi totul era ca de la început. fapt: comunismul nu este compatibil
religioase - iată esenţialul pentru for- derăm această parte ca mai importantă În general, democraţiile continen- decât cu o economie puţin dezvoltată
marea mintală şi morală a cetăţeanului decât capitolele în care se tratează despre tulul n-au făcut pentru popor ceea ce şi puţin diferenţiată şi care pretinde, fie
statului nou. Suntem deci contra tutu- competenţa organelor statului şi modul regimurile nedemocratice ar fi putut să o autoritate forte şi absolută, ca în Ru-
ror internaţionalismelor, contra comu- lor de formare. Constituţia portugheză îndeplinească şi nu-i adevarat că regimu- sia, unde se va putea menţine astfel încă
nismului, contra socialismului, contra se va distinge de celelalte şi mai mult prin rile calificate drept liberale ar fi salvagar- câtva timp, fie acele înalte virtuţi care
sindicalismului libertar, împotriva a tot partea sa ideologică, ca şi prin construc- dat în mod real libertăţile publice. Noi i-au permis să dureze în ordinele mă-
ce diminuează, divide, dizolvă fami- ţia sa politică. Anume, în această parte suntem antiliberali, pentru că voim să năstireşti. Iată pentru ce se poate dori
lia, contra luptei de clasă, contra celor ideologică se găseşte gândirea revelato- garantăm aceste libertăţi, pe când libe- comunismul; clar este imposibil să se
fără patrie şi fără Dumnezeu, contra rie a naţiunii şi a statului în funcţiune; ralismul ne-a privat de unele dintre ace- voiască în acelaşi timp comunismul şi
sclavajului muncii, contra concepţiei pe când în cealaltă, sunt numai câteva lea pe care le posedăm şi s-a arătat inca- libertatea. Aceasta nu există în Rusia;
pur materialiste a vieţii, contra forţei formule de construcţie politică, care vor pabil să ne asigure pe cele pe care le-am dacă, cel puţin, în lipsa libertăţii, soarta
ca origine a dreptului. Suntem contra putea şi vor trebui chiar să fie modificate fi putut obţine. Suntem antidemocraţi claselor muncitoreşti ar fi fost amelio-
tuturor marilor erezii din timpul nos- în măsura în care conştiinţa colectivă se pentru că democraţia noastră, care se rată, această pierdere de libertate ar fi
tru, cu atât mai mult cu cât n-am avut va pătrunde mai mult chiar de această sprijinea în aparenţă pe popor şi pretin- avut compensaţia sa. Vai! S-ar părea
niciodată proba că ar exista un singur gândire şi vor înceta de a mai fi necesare dea să-l reprezinte, ajungea să nu-şi mai însă că nu-i cazul: din cauza opresiunii,
loc în lume unde libertatea de a propa- dispoziţiile care traduc un fel de comple- amintească de popor, decât în momen- egalitarismului, a lipsei de iniţiativă,
ga asemenea erezii să fi fost o sursă de zenţă, faţă de stările de spirit încă foarte tul alegerilor; pe când noi voim să ridi- regimul economic este aici de un foarte
bine; această libertate, când se acordă răspândite şi instituţii a căror existenţă căm poporul, să-l educăm, să-l protejăm, prost randament.
baroarilor timpurilor moderne, nu ser- tind, fără îndoială, spre sfârşit. să-l smulgem din sclavajul plutocraţiei. N-am deloc intenţia să neg realiză-
veşte decât la minarea fundamentelor În examinarea Constituţiei portu- Pe de altă parte, imaginaţi-vă, cum se rile statului sovietic: mari fabrici sau
civilizaţiei noastre. gheze, interesează, deci să ştii să dis- face adeseori, că libertăţile publice sunt vaste construcţii. Totuşi, să ne amin-
Totuşi, dacă prin politica spiritului tingi aparenţele de realităţile profun- legate de democraţie şi de parlamenta- tim că Rusia n-a recunoscut datoria
se înţelege apărarea valorilor spirituale de. Ce aflăm, citind superficial această rism, înseamnă să nu se ţină seama de publică contractată înainte de revoluţie
contra valului crescând al materialis- constituţie? Nimic altceva, decât ceea cele mai evidente realităţi ale vieţii poli- şi, dacă înfăţişăm o clipă ipoteza unei
mului, declarăm că suntem partizani ce se vede şi în majoritatea celorlalte tice şi sociale din toate timpurile. atitudini asemănătoare luată de o naţi-
Oliveira SALAZAR

ai acestei politici. Ne gândim că naţi- ţări: un şef de stat ales prin sufragiu Că grija de popor ne ţine de adân- une europeană oarecare, nu vom ajunge
unile sunt pe cale să-şi risipească patri- direct; două Camere, dintre care una curi şi că suntem apărătorii ascensiu- la concluzia că, fără nici o schimbare de
moniul moral şi să schimbe pe un „blid este de asemenea aleasă prin sufragiu nii sale continuă în ordinea materială regim, toate statele ar fi capabile să în-
de linte” marea moştenire spirituală pe direct; un guvern numit de preşedinte- şi morală, pentru noi nu implică deloc deplinească imediat misiuni? Problema
care le-au lăsat-o secolele. le republicii şi nedepinzând de voturile nevoia de a crede că în masă se găseşte astfel pusă, se va găsi fără îndoială, că
Unitatea morală şi religioasă nu mai adunării naţionale; tribunale, cărora le originea puterii şi că guvernul poate fi opera realizată este destul de mică.
există, din nenorocire, în nici o parte, este asigurată completă independenţă. opera mulţimii şi nu a unei elite, căreia La drept vorbind, comunismul rus
dar fiecare naţiune mai posedă o re- Dar, în spatele acestei faţade, există un îi incumbă datoria de a conduce colec- nu reprezintă astăzi nici un regim poli-
zervă de sentimente a căror nobleţe ar spirit constituţional care dă instituţii- tivitatea şi de a se sacrifica pentru ea. tic, nici un sistem economic: este o doc-
trebui exaltată, pentru a nu o lăsa să se lor şi organelor statului un aspect dife- A voi să garantezi libertăţile reputate trină, o filozofie, o morală, o „religie”.
piardă. Elita care deţine aceste senti- rit de acela care de obicei li se atribuie. esenţiale vieţii sociale şi însăşi demni- Prin intermediul apostolilor săi şi a
www.axa.info.ro 35
Oliveira SALAZAR

15 Oliveira Salazar
agenţilor săi revoluţionari, are pretenţia un interes politic direct sau un interes relor legislative, este dreptul de a numi familia trebuie să exercite, prin vocea
să înlocuiască prin altele, în lumea în- în formarea conştiinţei naţionale, să şi de a demite pe miniştrii şi de a face şefului său, dreptul de a alege pe mem-
treagă, concepţiile pe care majoritatea se găsească în mâinile statului sau să obstrucţie vieţii publice. Şi, încetând de brii corpurilor administrative, cel puţin
popoarelor civilizate le-au primit mai fie dominate de el: educaţia, presa, în- a fi combinaţii fortuite ale câtorva gru- aceia ai parohiei, pentru că aceasta nu
mult sau mai puţin direct de la Roma şi trunirile publice, organizările sportive pări pentru cucerirea puterii, ele vor fi este în esenţă decât expresia naturală
de la creştinism. Dar se pare că puţini sau de simplu amuzament, şi chiar câ- susceptibile de disciplină şi de bun ran- a menajelor sau căminelor cu interese
îşi dau seama în ce măsură principiile teodată cele cu caracter religios; toate dament în funcţia lor, lucrând numai comune. Astfel găsim că cetăţeanul are
unora şi altora sunt absolut ireconcilia- acestea nu pot rămâne în afară de stat timpul necesar, pentru a o executa bine. drepturi politice destul de întemeiate.
bile; într-adevăr, afară de german şi ita- şi se va admite şi mai puţin ca ele să fie Puterea executivă, exercitată de şe- Corporaţiunile morale şi economice,
lian net anticomuniste, celelalte state contra statului. În caz de nevoie, un ful statului, cu miniştri liber aleşi de el, ca universităţile, academiile ştiinţifice,
vor să ne facă să credem că toleranţa lor stat aşa de puternic nu va şovăi chiar în fără să depindă de nici o indicaţie parla- cercurile literare, artistice şi tehnice,
faţă de o propagandă subversivă - sau faţa violenţei celei mai exagerate şi, în mentară, are ca misiune de a guverna cu asociaţiile agricole, industriale, comer-
asentimentul lor tacit - este comandată logica sistemului său, în loc de a con- Dreptul, obligaţia şi responsabilitatea de ciale, coloniale şi muncitoreşti, sunt
numai de respectul datorat instituţiilor sidera această violenţă ca un atentat a menţine existenţa şi onoarea naţiunii, organisme pe care civilizaţia le creează
politice ale altor popoare. contra dreptului, el o va considera ca de a asigura ordinea şi liniştea publică, prin instinct, pe măsura necesităţilor
Deşi comunismul a dat faliment în manifestarea unui drept mai înalt. de a respecta şi de a face să se respecte sociale. Reprezentând interese legitime
Rusia, mai sunt încă unii care caută să-l legile, de a veghea la tot ceea ce este in- ce ar fi util să se încorporeze la colecti-
instaureze la ei, sub pretext de a salva ÎNTĂRIREA PUTERII dispensabil pentru conservarea şi func- vitate, este o tendinţă a timpurilor şi un
democraţia, libertatea, pacea şi justiţia ţionarea statului. Pentru a face aceasta bine pentru stat, ca ele să se multiplice
socială - şi lucrul acesta ne duce la con- EXECUTIVE el are nevoie să fie tot aşa de indepen- şi să se lărgească în federaţii şi confe-
cluzia că spiritul oamenilor este destul
de întunecat, sau că declaraţiile lor sunt
prea cinice.
N u există stat puternic, acolo
unde puterea executivă nu este
la fel şi slăbirea acesteia este caracteris-
dent şi tot aşa de legitim reprezentant al
naţiunii, ca şi puterea legislativă.
deraţii pentru ca să constituie factorii
naţiunii organizate. Astfel, ele trebuie
să concure prin votul sau reprezenta-
În trista noastră istorie contempo-
Pe de altă parte, fascismul şi naţi- tica generală a regimurilor politice do- rană, s-ar spune că cele două puteri rea lor la constituirea Camerelor unde
onal-socialismul, care se deosebesc de minate de liberalismul individualist sau n-au putut coexista niciodată cum se se doreşte să se găsească o delegaţie cu
cormunism prin concepţiile lor econo- socialist, de spiritul de partid şi de exce- cuvine echilibrate; câteodată domină adevărat naţională. Odată mat mult, se
mice şi exigenţele lor spiritualiste, îi sea- sele şi dezordinile parlamentarismului. legislativul, supunând guvernele, câte- părăseşte o ficţiune — partidul — pen-
mănă prin conceptul lor de stat totalitar. Principiul sanitar al diviziunii, al odată reacţionează executivul, substi- tru a utiliza o realitate — asociaţiunea.
Pentru unul ca şi pentru celălalt, parti- armoniei şi indpendenţei puterilor este tuindu-se în întregime celuilalt. Şi ceea Corporaţiile nu trebuie numai să
dul este statul, la sfârşitul căruia se află practic violat de obiceiurile parlamen- ce este mai rău, este că experienţa a posede prerogativele de administraţie
subordonată toată activitatea cetăţeni- tare şi chiar de regulile înserate în con- demonstrat că pentru a face operă utilă locală şi regională, aşa de descentrali-
www.axa.info.ro

lor; oamenii înşişi nu există decât pentru stituţiile care au legătură cu alegerea pentru ţară în guvernare, trebuie să pui zată pe cât o permit condiţiunile ţării,
grandoarea şi gloria statului. Dacă statul prezidenţială şi cu numirea ca şi cu de- la o parte constituţia. dar ele trebuie de asemenea să posede
posedă în el însuşi sfârşitul şi raţiunea sa misia miniştrilor. În fapt, aceste reguli Ei bine! trebuie să se prepare o con- drepturi politice cu influenţă în orga-
de a fi, nu poate exista nici regulă exteri- supun puterea executivă celei legisla- stituţie care să poată fi viaţa normală a nizarea statului. Provenienţa şi poziţia
oară pentru a-i limita activitatea, şi nici tive, exersată de majorităţi variabile şi statului şi-n care să se obţină armonia lor în organismul naţional, determină
un alt drept în afară de el. Drepturile pe ocazionale şi mulţumită sufragiilor de puterilor, fără a se retrage competenţa logic faptul că ele constituiesc de ase-
care statul le defineşte sau le acordă, sunt partide care rămân străine de responsa- şi prestigiul puterii legislative, nici sta- menea colegii electorale indicate pen-
acelea care convin reuşitei scopurilor sale bilităţile puterii. Este o necesitate fun- bilitatea şi forţa acelei executive. tru a desemna pe membrii Camerelor
proprii. Dacă, în practică şi în cea mai damentală să se dea acestui principiu o legislative, alături de voturile corpora-
bază reală şi efectivă şi, observând eve- ţiunilor morale şi economice.
mare parte a cazurilor, un astfel de regim
nimentele politice din Europa în cursul
Coordonarea socială:
se comportă faţă de indivizi ca oricare alt În rezumat: se pretinde a se con-
regim, este că există între ele o fericită acestor din urmă ani, evenimente de- Naţiunea în stat. strui statul social şi corporativ în ra-
concordanţă de interese, dar aceasta nu
însemnează deloc că principiile puse nu
pot conduce şi nu conduc câteodată la
venite inevitabile de către dezordinea
acestor angrenaje, se poate afirma că
totul aici se mişcă în jurul preocupării
C u toate cele spuse până aci,
n-am face decât să trecem de la
un text la altul, de la o ficţiune la alta,
port strâns cu constituirea naturală a
societăţii. Familiile, parohiile, comu-
nele, corporaţiunile, în care se găsesc
concluzii complet deosebite. dominate de a descoperi sistemul care dacă n-am căuta să coordonăm cum se toţi cetăţenii, cu libertăţile lor juridice
Acel care observă de departe naţio- va da puterii executive independenţa, cuvine, în Stat, toate elementele politi- fundamentale, sunt organismele care
nal socialismul, observă că partea naţi- stabilitatea, prestigiul şi forţa. ce ale societăţii. compun naţiunea şi, astfel, ele trebu-
onalistă a mişcării are cu mult mai mult Oricare ar fi compoziţia şi proce- Liberalismul politic al secolului al ie să intervină direct în constituirea
relief decât partea socialistă. Oricare ar deul formării Camerelor, trebuie să li XlX-dea a creat „cetăţeanul”, individ corpurilor supreme ale statului; iată o
fi activitatea şi grija cu care s-ar ocupa se recunoască atribuţia exclusivă de a dezmembrat de familie, de clasă, de expresie mai fidelă ca oricare alta a sis-
de reformele sociale, acestea nu poar- controla guvernul, de a da orientarea profesiune, de mediul de cultură, de temului reprezentativ.
tă pecetea socialismului propriu-zis, sa generală mersului politic al statului colectivitatea economică, — cărora le
cu atât mai puţin pentru moment. Nu şi de a face legile. În această privinţă, aparţinea şi i-a conferit, pentru ca să-l NOUL STAT
acelaşi lucru e pentru naţionalism, care nu se ridică nici o dificultate de prin- exerseze facultativ, dreptul de a interve-
se exprimă aşa de clar în exaltarea sen- cipiu; dar, pe de altă parte, nevoile mo- ni în constituirea statului. Aici se găsesc Reprezentanţa naţională
timentală a întregului popor; ea se răs-
pândeşte de-a lungul naţiunii, conştien-
tă de grandoarea şi de forţa sa, şi reiese
derne ale legislaţiei, în mod excepţional
abundentă şi, dealtfel, încetineala unor
organisme aşa de complexe cum sunt
plasate sursele suveranităţii naţionale.
Dacă se examinează bine lucruri-
le, suntem în prezenţa unei abstracţii,
C onstituţia a făcut guvernul in-
dependent de Adunarea Legis-
lativă şi pe lângă aceasta, de întregul
din opera de unificare politică, care este Camerele, vor opera de îndată, sunt — concept eronat sau insuficient — şi corp electoral, pentru ca el să nu aibă a
cu mult mai mare şi mai completă de convins de asta, o mare transformare mergând către grupurile naturale ne- se preocupa de încrederea sau de teama
cât s-ar putea imagina. Poate este regre- în metoda lor de lucru. Presimt că par- cesar vieţii individuale şi din care este Camerelor, nici de artificialele mişcări
tabil că - fără îndoială, ca urmare a ati- lamentele, chiar dacă n-ajung să se con- constituită în mod real societatea po- de opinie, nici de păstrarea clientelelor
tudinii speciale pe care a fost forţat s-o vertească în viitor în organe pur politice litică, se va găsi mai sigur punctul de de partid. Organ de suveranitate atât de
ia în interiorul ţării - acest naţionalism şi străine de funcţiunea legislativă, vor sprijin pe care-l căutăm. legitim ca oricare altul, prin situaţia sa
să fie pătruns de caracteristici rasiale fi forţate să aprobe numai bazele mari- Iată, la bază familia, celula socială şi prin funcţiunile sale legitim învestit
atât de bine marcate, încât s-a impus, lor legi lăsând puterii executive, atât de ireductibilă, nucleul originar al parohi- cu puterea fecundă de iniţiativă, Consti-
din punct de vedere juridic, distincţia responsabilă de administraţie, atribu- ei, al comunii şi prin urmare, al naţiunii. tuţia a voit ca, sub direcţia superioară a
între cetăţean şi subiect şi aceasta cu ţiuni mai vaste decât acelea de simplă Ea este deci, prin natură, primul dintre preşedintelui republicii, în el să rezideze
riscul unor consecinţe periculoase. reglementare pe care o exercită astăzi. elementele politice organice ale statului marele centru propulsor al vieţii de stat.
Este natural ca, în statele aşa de Lucrând în felul acesta sau altfel, constituţional. Protejată eficace în for- Iată principiile şi realizările deja
absorbitoare, toate activităţile având ceea ce nu se poate recunoaşte Came- maţia sa, conservarea şi desfăşurarea sa, consacrate prin experienţa noastră:
36 www.axa.info.ro
Oliveira Salazar
15
fără a aduce prejudiciu celor dintâi, interese de stat chiar care nu sunt opera tru spune adesea această frază adân- randamentul muncii. Excesul de meca-
vom îndeplini pe viitor pe cele din cetăţenilor luaţi individual; şi în sfârşit, că: „Cea care face munca, este grija,...” nicism, neprofitând decât de munca bra-
urmă care vor deveni necesare. Acum pentru că ar fi extrem de periculos de - frază simplă care conţine un adevăr ţelor, duce la neglijarea dispoziţiei inte-
este momentul să ajungem la viitoarea a încredinţa, fără prepararea unei lungi bine observat. rioare. În tot cazul, pentru cea mai mare
constituţie a Camerelor. experienţe, definiţia sau apărarea anu- La baza muncii se găseşte necesita- parte a producţiei, rămâne încă adevărat
Cea mai mare problemă politică a mitor interese faţă de înţelegeri posibi- tea fundamentală de a conserva şi de a astăzi că bucuria, buna dispoziţie, plă-
epocii noastre, o va constitui nevoia de le între alte interese organizate. transmite viaţa: la baza muncii se gă- cerea de a trăi, constituiesc energii care
a organiza naţiunea, pe cât posibil pe Fără să dispreţuim lecţiile trecutu- seşte viaţa muncitorului. Când atâţia ridică calitatea şi cantitatea muncii pro-
planul său natural, adică respectând lui, noi vom încerca să învingem difi- oameni nu dispun, pentru a trăi, decât duse. Familia este cel mai curat izvor al
grupările spontane ale oamenilor în ju- cultăţile şi ezitările care se prezintă şi de produsul muncii lor, se impun două factorilor morali ai producţiei.
rul intereselor sau activităţilor lor, pen- să preparăm soluţiile de viitor cu ur- concluzii: una, este că trebuie să se or- Aşa că noi socotim ca logică în viaţa
tru a le încadra în stat, astfel ca aceasta mătoarea experienţă constituţională: ganizeze economia naţională în aşa fel socială şi ca utilă economiei, existenţa
să nu fie - pentru a spune astfel - decât a restrânge conţinutul legii la bazele încât muncitorii să aibă de lucru; cea- regulată a familiei muncitorului, con-
reprezentarea naţiunii cu organele pro- fundamentale ale regimurilor juridice laltă, că munca să fie organizată în aşa siderăm ca fundamental ca muncitorul
prii, spre a realiza scopurile colective. spre a scurta discuţia şi a o face mai fel, încât salariile să permită muncitori- să fie acela care s-o hrănească; susţi-
Aceasta este problema care conferă o accesibilă; a conferi astfel guvernului lor să trăiască. nem că munca femeii căsătorite şi, în-
importanţă politică capitală organiză- facultatea de a face şi de a promulga de- Remuneraţia cea mai adecvată a tr-un mod general, chiar aceea a femeii
rii corporative. cretele-legi şi chiar de a modifica legile muncii este salariul. Muncitorul poate celibatare, cuprinsă în familie, - a cărei

www.axa.info.ro
Pe un plan inferior, este o altă pro- în anume cazuri prin simple decrete fi asociat la întreprindere, interesat în responsabilitate n-o poartă - nu trebuie
blemă, devenită presantă în timpurile spre a evita imperfecţiunile scurtelor rezultatele sale, adică la beneficii, însă să fie încurajată; nu a existat niciodată
actuale: existenţa unor adunări care să şedinţe legislative, pentru ca să se ocu- cei care n-au din ce trăi, nu pot nici să o bună gospodină care să nu aibă foarte
aibă puterea de a legifera şi aceea a ra- pe de cazurile cele mai urgente şi să tre- aştepte, nici să speculeze, nici să rişte multe de făcut în propria-i gospodărie.
porturilor lor cu guvernele. Sunt con- zească administraţia din amorţeala sa; să nu primească; iată pentru ce formula Familia pretinde prin ea însăşi alte
vins că peste 20 de ani, - afară, de un apoi, să prepare în adunare, pe cât po- ideală care trebuie să fie la baza nume- două instituţii: proprietata privată şi
recul în evoluţia politică, - nu vor mai sibil de caracter corporativ şi compusă roaselor combinaţii posibile, este salariu moştenirea. Mai întâi proprietatea -
exista adunări legislative în Europa. din technicieni, studiile ce trebuie să îndestulător. Restul este prea vag, prea proprietatea de bunuri de care să se
Suntem în prezenţa unor fapte ce se servească de bază la discuţiile şi votul îndepărtat şi prea abstract, pentru a ofe- poată bucura şi chiar aceea de bunuri
pot verifica în mod curent şi pretutin- Adunării naţionale. În afară de avan- ri un veritabil interes. Nu există limită care aduc un venit. Intimitatea vieţii
deni: necesităţi noi, cu un caracter ur- tajul de a face să intervină în structura în ceea ce priveşte ridicarea nivelului de familiale cere comfort, izolare; într-un
gent, care cer de la Adunarea legislativă statului organismele corporative prin viaţă a aceluia care munceşte: şi nu este cuvânt ea cere casă, casă independentă,
o mare promptitudine; incapacitatea studiile şi consultaţiile ce li se vor cere, niciun rău în faptul că se ridică din ce casă proprie, casa noastră. Este imposi-
unui organ colectiv numeros pentru nimic nu ne spune că nu aceasta va fi în ce, atâta timp cât nu depăşeşte deloc bil, este chiar inconvenabil în anumite
orice muncă de calitate superioară, in- viitoarea soluţie a problemei, secţiunile cazuri, ca muncitorul să posede mijloa-
posibilităţile ansamblului economic al
dependent de calităţile şi cunoştinţele respective fiind organele consultative ce de producţie şi să nu lase să se di-
care vor asista guvernul, de aici încolo ţării. Salariul, prin urmare nu are nevoie
personale ale legiuitorilor; necesitatea să aibă o limită maximă, însă trebuie să vizeze pământul în parcele minuscule,
de a asigura iniţiativa guvernului, jude- şi sub această formă, singurul investit dând tuturor o bucată de cultivat. Dar
cu funcţia de a legifera. i se fixeze un minimum, pentru a nu co-
cătorul cel mai autorizat al oportunită- borî sub ceea ce-i este impus de cerinţele este foarte util ca instinctul de proprie-
ţii şi orientării legilor şi muncii căruia Adunării naţionale îi revine de ase- tate, inerent omului, să se poată exerci-
meaea misiunea de a controla viaţa ad- unei vieţi îndestulătoare şi demne.
puterea legislativă trebuie să servească ta în posesia părţii materiale a căminu-
drept complement şi nu obstacol. ministrativă - şi cred că singurul avan- lui său. Familia care se adăposteşte sub
Pe de altă parte, a încredinţa pur şi taj pe care-l trage naţiunea, în fapt, din FAMILIA propriul său acoperiş este, natural, mai
simplu puterea de a face legile guvernan-
ţilor, nu pare a fi o soluţie suficientă. Le-
gislaţia, în dictatură, vine de la centrele
această atribuţie constituţională, este
garanţia unei publicităţi fără margini
pentru actele guvernului - se înţelege că
S ă considerăm acum de mai sus
această problemă: producţia,
care este în contact cu muncitorul, poate
economică, mai stabilă (...).
Iată pentru ce marile falanstere,
colosalele case muncitoreşti, cu resta-
oficiale, de la însuşi ministrul, dacă aces- faptul de a recunoaşte existenţa de ma- ignora ea familia? Omul care munceşte urantele lor anexe şi masa lor comună,
ta este un tehnician al postului pe care îl jorităţi, de minorităţi şi de reprezentări nu este singur - el trăieşte încadrat în- nu ne interesează. Toate acestea sunt
deţine, sau de la colaboratorii particulari, particulare de interese, de regiuni sau tr-o societate naturală, care, în general, bune pentru întâlnirile întâmplătoare
în ceea ce priveşte munca de preparaţie; de curente doctrinare este incompati- nu este familia din care a ieşit, ci aceea ale vieţii, pentru populaţiile deja semi-
aprobarea textului aparţine consiliului bil cu principiul de unitate naţională, pe care el a constituit-o. Când producţia nomade ale înaltei civilizaţii actuale;
de miniştri. Se observă punctele slabe ale eficacitatea organelor de suveranitate nu ţine seama de familie, ea începe prin pentru natura noastră independentă şi
sistemului: centrele oficiale, spunem în şi spiritul de opoziţie al partidelor fiind a invita la muncă pe toţi aceia dintre cu gusturi foarte simple, ne place mai
deosebi birocraţia, n-au totdeauna pre- proprii revoluţiei. membrii săi care sunt capabili s-o furni- mult căsuţa independentă, locuită de
gătirea sau timpul suficient pentru a stu- zeze - femeia şi copiii minori - şi se pare familia a cărei proprietate este.
dia problemele care sunt străine de sfera MUNCA că aceste salarii suplimentare constituie Moştenirea este reflexul instinc-
lor de acţiune; dealtfel, dacă nu se fac ofi-
ciale colaborările private, - şi e cazul cel
mai frecvent, - acestea trec cu necesitate
B ogăţia este fiica muncii şi cel
care furnizează munca este
muncitorul.
un beneficiu apreciabil; dar realitatea
este cu totul diferită. Cine spune familie,
spune cămin; cine spune cămin, spune
tului de perpetuare în proprietate; cu
sânge se transmite fructul muncii, ade-
seori datorat unor mari privaţiuni. Do-
pe planul al doilea; în sfârşit, problemele Dăm acestui termen - muncitorul - atmosferă morală şi economică proprie rinţa naturală de a face economii este
guvernului absorb un astfel de timp, în- semnificaţia cea mai largă şi facem să - economie mixtă de consumaţie şi de stimulată de posibilitatea randamen-
cât munca de a legifera, inclusiv prepara- se ţină în această categorie economică, producţie. Munca femeii, în afara cămi- tului şi liberei lor dispoziţiuni şi con-
rea decretelor, devine o sarcină prea grea. orice efort de ordin intelelctual sau fi- nului, îl dezagregă, separă pe membrii tribuie pentru foarte mulţi la stabilita-
Iată, în toată simplicitatea, princi- zic care are o intervenţie şi o utilitate în familiei, îi face străini unii de aţii. Viaţa tea familiei, pentru că aceste economii
Oliveira SALAZAR

palele aspecte ale problemei. Cum să se procesul de producţie - de la profesor în comun dispare, opera educativă a co- constituie elementul de echilibru in-
rezolve dificultăţile? până la guvernant, de la agentul de or- piilor suferă din cauza aceasta, numărul dispensabil în viaţă. Sunt foarte multe
Cred c-am citit că Mussolini se dine pană la muncitor. Munca nu este acestora scade; prin reaua sau imposibi- lucruri, împotriva cărora cea mai bună
gândea să abolească Camera deputaţi- numai singur efortul manual, sarcina la funcţionare a economiei domestice în şi cea mai completă din instituţiile de
lor, transferând competenţa legislativă pur mecanică de a supraveghea maşina, aranjarea casei şi în pregătirea mesei sau prevedere, nu va putea lupta niciodată,
Consiliului general al corporaţiunilor. de a i se substitui; multe alte feluri de a veştmintelor, se face simţită o pierdere care trebuie să le urmeze organizarea
Eu nu cred în eficacitatea acestei so- muncă colaborează la producţie, va- importantă, şi foarte rar se întâmplă ca corporaţiilor.
luţii, mai întâi pentru că, oricare ar fi lorificând, multiplicând randamentul ea să fie materialmente compensată prin Această organizare se întinde de la
extensiunea intereselor organizate în acesteia ; munca ce creează, aceea către salariile încasate. interesele materiale până la interesele
corporaţii, va lipsi totdeauna reprezen- întreprinde, cea care orientează, care Din timp în timp, se pierde din ve- intelectuale şi morale pe care le urmă-
tarea de interese naţionale, de aceste dirijează sau controlează. Poporul nos- dere importanţa factorilor morali în resc indivizii în sânul naţiunii; pentru
www.axa.info.ro 37
Oliveira SALAZAR

15 Oliveira Salazar
această raţiune şi pentru ca din ce în ce şi compromisurile lor echivoce, şi aceia nimic care să fie un obstacol la ceea ce tăm şi primim cu simpatie colaborarea
se apropie ceasul când munca remune- pe care mersul lucrurilor îl face să trea- alte ţări rezolvă problemele lor vitale. străină în tot imperiul; mii de străini
rată va fi, în afară de o datorie socială, că de la disperare la indiferenţă şi scep- Credincioşi, voi spune aproape pană la şi multe milioane de capital străin, lu-
un fapt ce priveşte toată populaţia acti- ticism: Printre aceştia, se găseau, pier- sacrificiu, acestei doctrine, suntem în crează, prosperă, beneficiază de gene-
vă şi liberă, urmează că prin interme- zându-şi credinţa în ridicarea patriei o materie de muncă, de comerţ exterior, rozitatea legilor şi autorităţii noastre.
diul organizaţiei corporative, viaţa eco- mare parte a elitei noastre intelectuale. de schimb, de comunicaţii internaţi- Dar elementele care pătrund pe teri-
nomică este un element de organizare În asemenea circumstanţe, toate onale, una din rarele ţări care pretind toriul naţional pentru punerea lor pro-
politică. Nu numai că statul suprave- forţele sociale găsindu-se dezorgani- să se dezvolte fără să molesteze sau să prie în valoare, trebuie să fie închise în
ghează viaţa economică, se interesează zate şi în disoluţie, cea mai mare pro- restrângă bogăţia altora şi drepturile în opera comună, în interesul portughez,
de ea, o protejează, o conduce de acord blemă este de a găsi punctul de sprijin general recunoscute drept cuceriri ale ca factori, nu ai unei economii străine,
cu propriile sale scopuri sau interesele necesar la reacţia cea mai potrivită. civilizaţiei moderne. ci ai propriei noastre economii. Res-
sale politice actuale, dar încă şi elemen- Armata a fost bătută de toate in- Iată teza şi poziţia noastră: naţio- pectul nostru pentru naţionalitatea
tele economice - forţe productive - intră temperiile ultimelor timpuri - războ- nalism intransigent dar echilibrat, care subiectelor şi pentru, produsul muncii
în viaţa-organism a statului şi fac parte iul, revoluţiile şi reformele - şi nu este simplifică soluţia problemelor mondia- lor, nu poate fi luat ca o limitare a su-
din constituţia sa. Aceasta se produce încă ceea ce noi toţi dorim să fie; dar, le, utilizând cadrul natural al diviziunii veranităţii statului portughez: lucrul la
nu numai printr-un fel de punere în prin însăşi constituţia sa, ea trăieşte în naţiuni, care munceşte cu sentimen- care ţinem, este de a defini noi înşine
valoare politică a muncii, dacă mă pot la adăpost de politică, supusă ierarhiei tul solidarităţii internaţionale la care interesul comun, şi să determinam po-
exprima astfel, şi pentru că se aspiră la sale şi obişnuită cu executarea, senină contribuie prin activul sau de realizări ziţiile de luat pentru perfecta realizare
o reprezentare naţională mai perfectă şi fermă - garanţie de ordine publică şi ale carei interese superioare nu le a scopurilor noastre.
decât aceea ce o poate imagina indivi- şi de siguranţă naţională. Disciplina, ofensează şi nici nu le contrariază, prin Ceea ce am expus în chip rezumativ,
dualismul, dar mai ales prin forţa unei existând în această forţă organizată activitatea desfăşurată pe plan naţio- este ideea centrală a operei care a fost
noi concepţii de ceea ce este statul, sau pentru onoarea şi mărirea patriei, era nal. Acesta este spiritul cu care muncim eboşată şi care, graţie conferinţei gu-
de ceea ce trebuie să fie în viitor. singurul agent capabil de a îndepărta, şi astăzi, aceasta nu este numai o idee a vernatorilor coloniali, are să primească
Sub acest aspect, suntem în pra- cu cât mai puţine convulsii şi pericole mea sau a guvernului, ci un precept al acum un impuls considerabil. Trebuie
gul unei epoci noi, încă înfăşurată de posibile, obstacolele ce se ridicau şi să constituţiei noastre. După foarte mult să se adapteze legile politice şi adminis-
umbre — aurora unei zile noi - şi nu sprijine noua putere, pentru opera de timp pierdut, foarte multe dificultăţi trative ale coloniilor la principiile Con-
putem utiliza ca ghid modele străine salvare şi de redresare a patriei. şi unele deziluzii, spiritele vor reveni stituţiei politice şi ale Actului colonial.
din cauze diversităţii câtorva concepţii Calea pe care au fost dirijate toate la judecata sănătoasă - şi acest curios şi
fundamentale. Iată prima dificultate. aspiraţiile vieţii noi, de ordine, de jus- suspect comunism internaţional care, CRIZA GÂNDIRII
Mai ridic vălul unei alte dificultăţi, pentru unii ar consta în a dispune de
pentru a ajunge la o concluzie. Vechea
tiţie, de muncă paşnică, de prosperitate
bunuri şi, pentru alţii, ar rezida în bu- ECONOMICE
materială, de renovare a mentalităţii
www.axa.info.ro

concepţie de stat, care corespunde încă


organizării sale actuale, îl transformă
în maşină cu caracter pur şi exclusiv
portugheze, a fost deschisă de acţiunea
armatei; ea a ferit naţiunea de lupte sân-
năvoinţă... de a distribui, ar dispărea
astfel. Sensul realităţilor sociale, pro-
fundelor realităţi naţionale, va sfârşi
S untem a doua zi după catastro-
fa dolarului, puţin mai departe
de catastrofa lirei şi, probabil, în ajunul
geroase, de predominarea unor facţiuni
politic şi administrativ. Când cerem victorioase, de foarte mari divizări şi prin a se impune viziunii conducători- prăbuşirii a tot ceea ce mai pare că se
de la el activitate sau randament eco- nenorociri şi a dat mişcării angajate lor şi va imprima noi directive mersului păstrează în picioare. Aceste fenome-
nomic, suntem obligaţi să grefăm pe el chiar de la originea sa, o extensiune şi o lucrurilor. Vom fi găsiţi atunci lucrând ne ar părea deja mari pentru un întreg
principii, elemente, instituţiuni de-ale amploare cu totul altele decât cele voite în linişte la unitatea politică şi econo- secol, dacă evenimente considerabile,
vieţii economice, aşa cum au organizat- şi obţinute de numeroase revoluţii: ca mică a Portugaliei şi a imperiului său, succedându-se în scurte intervale, n-ar
o particularii, şi toată lumea vede bine om de stat şi în convingerea de a servi din care voim să facem un puternic fac- fi biciuit sensibilitatea noastră. Ne este
că în afară de sincronismul cu funcţio- onoarea armatei, am luptat totdeauna tor de pace şi de progres al lumii. dat să asistăm la falimentul succesiv al
narea celorlalte servicii publice, această pentru intervenţia forţei armate, în În adevăr, cu acelaşi concept de na- unor orgolioase întreprinderi economi-
acţiune nu-i convine. Într-un cuvânt: el momentul când a voit să asigure spri- ţiune, agregat social diferenţiat, inde- ce ale timpului nostru: politica puter-
nu este apt să dirijeze economia, deci jinul său necesar la o operă care, fără pendent şi suveran, care statuează după nicelor carteluri, politica formidabilelor
trebuie să se transforme. ea, nu era realizabilă, să nu fie diminu- cum înţelege, asupra diviziunii şi orga- trusturi, politica salariilor ridicate, po-
Problema poate fi atunci rezolvată ată, calomniată, redusă la proporţiile nizării teritoriului său, fără distincţi- litica supraproducţiei, politica marilor
prin organizarea corporativă şi chiar în unui pronunciamiento militar sau ale une de situaţie geografică, cum consi- cheltuieli publice, politica consumaţiilor
acest caz: în locul unei economii dirija- unei revoluţii de partid. Am susţinut derăm, administrăm şi dirijăm colo- excesive, politica naţionalismelor exclu-
te de guvernanţi, putem avea economia totdeauna, contra tendinţelor strecura- niile portugheze. Angola, Mozambic siviste, politica statului-poliţie, care nu
auto-dirijată, formulă, incontestabil, te ici şi colo, că gândul iniţial al lui 28 sau India, sunt sub autoritatea unică a face nimic şi aceea, în sfârşit, a statului
superioară. Oricare ar fi rolul organe- Mai nu putea fi - şi în tot cazul, aces- statutului, exact ca şi Minho sau Bei- producător care pretinde să facă totul.
lor corporative în structura legilor — ra. Suntem o unitate juridică şi politică Sub toate climatele şi în toate continen-
ta ar fi contrar îndatoririlor armatei şi
studiu şi preparaţie ca în constituţia şi, prin desfăşurarea producţiei şi prin tele, măsurile cele mai opuse, orientările
prestigiului său - de a reduce problema
noastră politică deliberare pentru alte schimbul materiilor prime, a produse- cele mai contrarii n-au adus decât ruine
portugheză la o combinare de forţe de
sisteme — adevărul este că chiar exis- lor manufacturate între diferitele părţi în finanţele publice, în credit, în capital,
partid, de a înlocui guvernarea unei
tenţa unor precepte generale şi numai ale acestui tot, dorim să mergem către în proprietăţi, în salarii, în lumea mun-
facţiuni prin guvernarea alteia, dar că
graţie unor acorduri bilaterale asupra o unitate economică pe cât posibil com- cii, se îngrămădesc ruinele unei devas-
scopul era de a obţine stabilirea de con-
cantităţilor şi condiţiilor producţiei, pe pletă şi perfectă. Regimurile economi- tări fără pereche. Se pare că n-au fost
diţii politice, administrative, econo-
preţurile şi privilegiile muncii, econo- ce ale coloniilor trebuie să fie stabilite niciodată atâtea nenorociri şi mizerii şi
mice, sociale, susceptibile de a garanta
mia naţională poate fi suficient dirijată. în armonie cu necesităţile dezvoltării, chiar cei ce credeau că pot să dispreţu-
printr-o veritabilă revoluţie, renaşterea
Totuşi, nu poate fi îndoială că la anu- cu justa reciprocitate între ele şi ţările iască lumea prin imensitatea teritorii-
naţiunii portugheze. lor lor şi a munţilor de aur a bogăţiilor
mite momente, autoritatea supremă nu vecine şi cu drepturile şi interesele le-
Din acest punct de vedere, singurul lor n-au putut să-i scape. Am deformat
poate interveni, căci a dirija economia gitime ale metropolei şi ale imperiului
lucru pe care-l cred adevărat, este că ar- noţiunea de bogăţie, am detaşat-o de
sau a voi ca ea să satisfacă interesul ge- colonial portughez. Noi constituim va-
mata nu trebuie să facă politică, nu este scopul său care este de a susţine demn
neral, sunt lucruri diferite. rietatea unităţii, câmp de lucru comun,
obligată să sprijine cutare sau cutare gu- viaţa umană, am făcut din ea o categorie
Cum în toate epocile asemănătoare în condiţiile definite de interesele tutu-
vern, însă trebuie să fie, până la capăt, ror; în raport cu alte ţări, noi suntem o independentă care n-are nimic de a face
am văzut generalizându-se, deasupra garanţia şi gajul revoluţiei naţionale.
masei confuze o populaţie care suferă şi unitate, una singură şi aceeaşi peste tot. cu interesul colectiv, nici cu morala şi
nu simte, cu fatalitatea lucrului, slăbi- Nici în metropolă, nici în vreuna ne-am închipuit că destinul indivizilor,
ciunile vieţii colective, cele mai vulgare POLITICA COLONIALĂ din coloniile noastre, nu ne găsim în- statelor sau al naţiunilor ar putea fi de
două tipuri de decadenţe: beneficiarii
dezordinii, întinzându-şi din ce în ce
mal mult firele afacerilor, exploatările
Î mi pare că acesta trebuie să fie un
principiu superior de orientare
în restaurarea naţională : să nu se facă
chişi, nici agresivi faţă de capitalul,
faţă de munca şi iniţiativele altuia. Mai
deschis decât multe alte naţiuni, accep-
a acumula bunuri fără utilitate socială,
fără reguli de justiţie în achiziţionarea
şi întrebuinţarea lor. Am deformat no-
38 www.axa.info.ro
Oliveira Salazar împreună cu Franco
15
ţiunea de muncă şi am uitat personali- evaluare intelectuală sau morală, nici singur: să se înlocuiască gravele erori constată o mare disproporţie între apa-
tatea lucrătorului, demnitatea sa de a fi perfecţionare tehnică, nici instrumente care au viciat viziunea conducătorilor rentul exterior şi adevăratul nostru fel
uman; nu ne-am gândit la valoarea sa de prevedere, nici spirit de cooperaţie, - de oameni în lume prin idei echilibrate, de a trăi.
de maşină productivă, am măsurat sau nimic decât ură, ură distructivă. juste, umane, în ceea ce priveşte bogă- Odată problema livrată tendinţelor
cântărit energia sa şi nu ne-am amintit La început am împins statul către o ţia, munca, familia, asociţia, statul. vicioase ale umanităţii i s-a dat o solu-
că este un element al familiei şi că viaţa pasivitate absolută, indiferentă, - cu vo- ţie în parte absurdă: producţia a dez-
nu este numai în el, ci la fel şi în soţia inţă sau nu – la organizarea economiei NOI PRINCIPII voltat şi exploatat acest dezechilibru în
sa, în copiii şi în căminul său. În ceea ce naţionale, şi apoi spre un intervenţio- profotul său; ea a exagerat consumaţiile
priveşte ultimul, am mers mai departe: nism absorbant, care regula producţia,
ECONOMICE artificiale şi a creeat din abundenţă ne-
l-am disociat, am făcut apel la femei şi împărţirea şi consumaţia bogăţiilor. Bogăţia cesităţile fictive; de aici se întâmplă că,
la copil ca valori productive, mai mici
dar o foarte bună afacere – unităţi de-
taşate, elemente deopotrivă indepen-
Prin acest intervenţionism, totdeau-
na şi pretutindeni unde s-a uzat de el,
statul a sterilizat iniţiativele, s-a supra-
O mul este esenţia vanitos, şi se
spune – dar mi se pare inexact
– că femeia este încă şi mai mult. Din
lipsiţi încă de ceea ce este strict necesar
vieţii, avem şi astăzi exces în producţia
superfluului.
dente unele de altele, fără legături, fără încărcat de funcţionari, a mărit peste acest defect natural, provine dorinţa de Dar s-a mers şi mai departe, şi pe
afecţiuni, fără viaţă în comun, şi practic, măsură cheltuielile şi impozitele, a re- a place, tendinţa spre ostentaţie, căuta- un drum rău; odată bogăţia detaşată
am distrus familia. Dintr-o singură lo- dus producţia, a secătuit de mari sume rea superfluului. Cineva a afirmat că nu de interesul vieţii omeneşti, producţia
vitură, am dezmembrat nucleul familial bogăţiile private, a restrâns libertatea există nimic mai normal ca superfluul, a mers cu îndrăzneală către condiţii
şi, crescând concurenţa între muncitori individuală, devenind un fel de greu şi spunând acest lucru a emis un adevăr care o ignorează, o trădează şi o ucid,

www.axa.info.ro
prin aportul muncii feminine, nu i-am şi insuportabil inamic al naţiunii. Cei relativ la convenţiile sociale. Dar dacă fără ca statele, păzitori şi diriguitori ai
acordat în salarii echivalente producti- care, împinşi orbeşte de logica falselor se consideră lucrurile la lumina bunului popoarelor să-şi fi dat osteneala de a re-
vităţii unei bune gospodine şi utilitatea lor principii, au voit să meargă până la simţ, această expresie înseamnă o de- acţiona faţă de această economie de si-
socială a unei mame de familie exempla- ultimele concluzii, au ridicat maşina viaţie în viaţa economică, căci ordinea nucidere. Există absurditate mai mare
ră. Am deteşat pe muncitor din cadrul cu fastul tuturor planurilor mari, cu naturală a necesităţilor omeneşti este decât de aminci spre a muri, decât de a
natural al profesiunii sale: eliberat de rigoarea aparentă a ştiinţei şi a celei striată sau inversată de faptul că ceea da ca scop vieţii tocmai destrămarea ta?
legăturile de asociaţie, el a rămas singur; mai bune tehnici, dar muncitorul liber, ce este absolut indispensabil pentru a În rezumat: bogăţia, bunurile, pro-
fără disciplina asociaţiei, a devenit liber „omul”, a dispărut, antrenat în colo- trăi cedează locul la ceea ce se poate în- ducţia nu există ca scopuri de atins
dar fragil. În sfârşit, am permis să se salul angrenaj, fără elasticitate şi fără tâmpla. Dezechilibbrul între diferitele prin ele însele; ele trebuie să realizeze
alăture altora şi el a făcut-o prin reacţie, spirit: s-a văzut muncitori mobilizaţi părţi ale îmbrăcămintei noastre – cele interesul individual şi interesul colec-
nu pentru un scop de solidaritate şi con- ca maşini sau transportaţi ca animale, de pe dedesupt cu mult mai modeste tiv; ele nu înseamnă nimic dacă nu sunt
ştient de nevoia de a coordona toate ele- pentru că în cutare regiune a lipsit iar- decât cele vizibile – şi între aparenţe- apropriate conservării şi ridicării vieţii
mentele în opera producţiei bogăţiei, ci ba păşunilor. le caselor noastre unde confortul se umane. Spre acest obiectiv trebuie să se
contra cuiva sau împotriva a ceva: contra Da, criza de care suferim o să treacă concentrează mai ca în saloane, pecâtă îndrepte producţia naţională şi activi-
statului care-i garanţia ordinii; contra cu siguranţă, însă esenţialul este de a vreme igiena rămâne inexistentă în ce- tatea administrativă a statului, dispuse
patronilor, consideraţi ca o clasă inami- şti dacă boala care infectează economia lelalte camere, sunt aspecte banale, pi- şi una şi alta pe cât posibil, după ordi-
că; chiar contra altor muncitori, în fata- societăţilor moderne nu va fi în sfârşit toreşti, dacă voiţi, ale unei probleme de nea raţională a nevoilor celor mai nece-
la repercusiune a violenţelor şi exceselor eliminată, căci dacă se face înaintea fond foarte gravă. Cultura şi educaţia sare ale indivizilor şi ale naţiunii. Iată
comise sau a obligaţiilor contractate faţă ochilor noştri procesul democraţiei şi al corijează de obicei, până la un anumit pentru ce afirmăm că organizarea eco-
de muncitorii care, realizate pentru o individualismului, procesul economiei punct unele din defectele noastre, dar nomică trebuie să realizeze maximum
singură categorie, dezechilibrează ade- materialiste este deja făcut: vedem cu de secole întregi, viaţa socială în Por- de producţie utilă şi statul trebuie să
seori, şi în detrimentul muncitorilor în- toţii că este în faliment. Acest drum ne tugalia are o tendinţă spre exteriorizări vegheze asupra moralei, asupra salubri-
şişi, celelalte ramuri ale producţiei. Nici este, deci, închis şi eu nu văd decât unul mincinoase şi de secole de asemenea se tăţii şi igienei publice. g

Primatul economicului
Suntem fii celui mai trist năm spre glie, fiindcă am uitat, acolo sus ia biblică a unui om capabil să mute din
Dan Botta
servitute în care ne zbatem. Dar sunt sigur
în ceruri, principiile frumuseţii, formele loc munţii, să arunce munţii în mare, nu că odată răsturnată prejudecata lui, într-o
dintre secole

U
altitudinii morale. Suntem incapabili să este o parabolă. Ce spun? E un cumplit umanitate însetată de frumuseţe, de flacă-
n imens crepuscul adie ne salvăm sufletul. adevăr. Dar pentru aceasta se cuvine să ra unui intens ideal, ecnomicul se va modi-
asupră-ne. Ne înclinăm cu Un avânt spre cer, o undă din aerul ne armăm de credinţă, de frumuseţe fica printr’un farmec. El nu se va manifesta
o blândă resemnare spre munţilor, o flacără să ne cuprindă. Nu morală, să ne facem suflete tari... ca o stihie rebelă, aşa cum se arată azi.
pământ. Suntem robiţi putem înălţa fruntea dacă sufletul ne e Aceste lucruri sunt spuse nu de un
Prins în tristul vârtej al materialis-
pământului, lipiţi pământului... inert, dacă gândul ne este fără aripi... ignorant. Ci de unul pe care această faţă
mului, omul a început să caute legile
Economicul! Acesta e mult lăuda- Primatul economicului! Dar aceasta sale, legile sufletului său, tot mai jos, a materialismului îl pasionează. Cu ţesă-
tul mister al mizeriei noastre, al decă- se pronunţă de trei secole, de când în- din ce în ce mai jos. Numărul noilor şti- tura ei de enigme, cu pseudo-legile ei...
derii noastre, al scăderii noastre mo- cepe de fapt istoria ştiinţei economice.
Oliveira SALAZAR

inţe care invadau laboratoarele, uzinele, Şi cel ce scrie acestea este mirat, nu de
rale. Primatul economicului! Aceasta De pe atunci - adusă ca un val de tristul universităţile creştea enorm. O ploaie incompetenţa acelor ce lucrează cu enti-
e lozinca zilei de azi. A tragicei zile pe materialism al secolelor XVII şi XVIII satanică de “isme” s’a abătut asupră-ne. tatea economică - o, nu! - ci de imensa lor
care o îndurăm... - economia politică a putut răsări ca o Toate solicitau intrare în cugetul nos- competenţă, de sinistra lor competenţă.
Ce rătăcire ne poate face să luăm ul- preocupare. Furia de a descoperi un sens tru, toate se obligau să ne modifice. Ex- Toţi aceşti fervenţi ai economicului,
tima, cea mai palidă dintre feţele răului, tristei incoherenţe a lucrurilor economice presii ale unei implicări tot mai adânci atenţi la realitatea lui, orbiţi de câteva
dintre expresiile decăderii drept cauza lui? a sporit azi la maximum. Şi adevărul este a sufletului în materie. Economia însăşi fenomene de repetiţie se cred posesorii
Cauza acestei mari depresiuni cu că ele n’au nici unul. Nici unul, dacă nu cunoaşte atâtea derivaţii minore... unor soluţii, unui hic miraculos. Şi nu
multiple aspecte este, incontestabil, acela pe care suntem capabili să l-il dăm. Primatul economicului! Atâta timp pot crede - n’ar putea-o crede niciodată -
morală. Pierim din cauza abjecţiei care Noi împrumutăm materiei un sens. cât îl vom afirma e semn că nu ne-am li- că mărirea sau decăderea economicului
ne-a cuprins. Pierim fiindcă ne încli- Materia depinde de sufletul nostru. Ide- berat de condiţia materiei, de starea de e o problemă de frumuseţe morală. g
www.axa.info.ro 39
Haiduci ai neamului românesc Gravuri de Alexandru Bassarab

Ionel MOŢA Vasile MARIN

Gen. Cantacuzino GRĂNICERUL Văcăreştenii Nicolae TOTU

Căpitanul HOREA Căpitanul AVRAM Căpitanul TUDOR Căpitanul CORNELIU


axa.info.ro / twitter: twitter.com/axaromania / facebook: AXA Romania / youtube: youtube.com/user/axaromania

Redacţia:
Ciprian BOJAN - redactor, Marius CARAMAN - fotografii, Costin C. - consultant, Eleodorus ENĂCHESCU - redactor, Ioan GÂNDU - redactor
Alina GLOD - secretar general de redacţie, Cristian IORDAN - difuzare, Grigore OPRIŢA - consultant, Ioana MIHAI - difuzare,
Dragoş NICU - redactor şef adjunct, Ştefan PLĂMĂDEALĂ - redactor, Ionuţ RUSE - director difuzare, SACCSIV - redactor,
Florin STUPARU - redactor şef, Şerban TEODORESCU - IT, Mugur VASILIU - director.

Puteţi să vă abonaţi la publicaţia noastră - BUCUREŞTI: Cristian IORDAN / 0722.457.023 / cristi@axa.info.ro - TOATĂ ŢARA: Ionuţ RUSE
/ 0721.094.447 sau 0762.538.342 / ionut@axa.info.ro. Costul unui abonament: - pe 6 luni este de 45 de lei; - pe un an este de 90 de lei.
www.axa.info.ro