Sunteți pe pagina 1din 10

CAILE DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR

Diferitelor medicamente le sunt proprii urmatoarele cai de


administrare:
- Calea digestiva, pe care se administreaza pilulele,
comprimatele, solutiile, casetele, drajeurile, supozitoarele si
clismele. Ultimele doua sunt introduse prin rect; tot pe cale
digestiva se practica diferite tehnici diagnostice sau
terapeutice (spalatura gastrica, tubajul gastric, duodenal sau
intestinal etc);
- Calea orala este cea mai comoda, atat pentru bolnav, cat
si pentru personalul de ingrijire. Pe cale sublinguala se
administreaza unii hormoni, nitroglicerina sub forma de
comprimate sau de solutie.
Medicamentele care trebuie sa reziste sucului gastric si de la
care se urmareste obtinerea unui efect rapid, trebuie
ingerate pe stomacul gol, deci inaintea meselor (de exemplu
penicilina V). Medicamentele cu actiune iritanta asupra
mucoasei gastrice se administreaza in timpul mesei, pentru
a fi amestecate cu alimente (ex: unele antibiotice si
chimioterapice: tetracicline, nitrofurani etc);
- Calea respiratorie, pe care se administreaza diferite
substante narcotice (eter, cloroform, clorura de etil), unele
substante antiastmatice (prin inhalare sau pulverizare),
unele substante (antibiotice, antialergice, bronhodilatatoare,
fibrinolitice) sub forma de aerosoli (amestec de gaz cu

1
medicamente fin dispersate), oxigenul. Oxigenul se
administreaza in edemul pulmonar acut, pneumotoraxul
spontan, bronhopneumonie, diferite forme de insuficienta
respiratorie, insuficienta circulatorie si in insuficienta
cardiaca. Modalitatile de administrare sunt: aspirarea directa
din balon, administrarea intranazala printr-o sonda Nelaton,
masca sau cortul de oxigen;
- Calea percutana: frictionare, comprese, ionoforeza (cu
ajutorul curentului galvanic), badijonari, emplastre (Fâşie de
pânză acoperită cu un preparat farmaceutic lipicios, care se lipeşte pe piele spre a feri o

rană de infecţie sau pentru a fixa un pansament; plasture), bai medicinale;

- Calea parenterala: antipiretice (care combate febra), injectii,


perfuzii, transfuzii, punctii.
REGULI GENERALE DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR
 Identificarea prealabila a medicamentelor si verificarea
calitatilor lor.
- Respectarea intocmai a medicamentului prescris.
- Respectarea cailor, dozajului si a orarului de administrare.
- Respectarea somnului bolnavilor. Fac exceptie
medicamentele etiologice (antibiotice etc).
-  Evitarea incompatibilitatilor. Unele medicamente devin
ineficace sau chiar daunatoare prin asociere. Exista
incompatibilitati de prescriere, de care trebuie sa tina seama
medicul (sulfamidele si acidul paraaminobenzoic, histamina
si antihistaminicele, asocierea unor medicamente cu

2
antidoturile lor). Exista insa si o incompatibilitate de
asociere, care priveste pe sora: de exemplu, clorura de
calciu si codeina fosforica, luminalul injectabil si alte
substante etc. Unele incompatibilitati sunt cautate (procaina
cu adrenalina, morfina cu atropina, utilizarea antidoturilor),
pentru a obtine efectul terapeutic urmarit.
- Administrarea imediata a medicamentelor (al caror flacon a
fost deschis).
- Luarea medicamentelor in prezenta asistentei.
- Respectarea masurilor de asepsie, pentru a preveni
infectiile intraspitalicesti.
- Anuntarea imediata a greselilor savarsite in administrarea
medicamentelor.
REACTIILE ADVERSE ALE MEDICAMENTELOR
Acestea, trebuie bine cunoscute de asistenta medicala,
pentru a putea interveni la timp. Astazi, intoleranta
medicamentoasa este foarte frecventa, chiar la antibiotice.
Daca nu se iau anumite precautii, sunt de temut reactiile
alergice si numeroase alte tulburari. Sunt cunoscute
medicamentele care pot duce la asemenea accidente; uneori
pot aparea si accidente grave generale: agranulocitoza
(aminofenazona), anemii, socuri anafilactice (seruri,
antibiotice etc). Alteori, in special in cursul tratamentelor cu
antibiotice, pot aparea dezechilibre biologice, prin
modificarea florei microbiene. Prin distrugerea florei

3
patogene, unele microorganisme care paraziteaza in mod
normal organismul, se dezvolta mai intens si devin mai
virulente. Astfel, pot aparea micoze sau infectii cu stafilococi
rezistenti la antibiotice.
Trebuie tinut seama si de faptul ca numeroase produse
(antibiotice, corticoizi) pot masca semnele unei boli, fara a o
vindeca complet, daca nu sunt prescrise in doze si pe o
durata suficienta.
Reactiile adverse sunt reactii nocive care apar la doze
folosite obisnuit, in scop profilactic, curativ sau pentru
diagnostic. Ele trebuie deosebite atat de efecte nedorite de
ordin farmacodinamic (de exemplu uscaciunea gurii
provocata de atropina), care pot fi neplacute dar nu sunt, de
obicei, nocive, cat si de fenomenele de intoxicatia acuta (de
exemplu, coma barbiturica), care apar la doze mari, ce
depasesc pe cele utilizate normal.
Reactiile adverse sunt mai frecvente la batrani, femei si
copii. Cel mai des apar in asocierile estro-progestative orale
(folosite ca anticonceptionale), dupa unii agenti
antibacterieni (ampicilina, cotrimoxazol, izoniazida,
nitrofurantoina), unele deprimante centrale (clorpromazina,
diazepam, pentazocina), medicamente ca fenilbutazona,
indometacin, metildopa.
Reactii adverse apar, de obicei, la medicatia cardiovasculara,
diuretice, neuro-psihotrope, antiinflamatorii nesteroidiene,

4
glucocorticoizi, antibiotice si
anticoagulante. Principalele Simptome apar la nivelul pielii,
tubului digestiv sistemului nervos central si sangelui.
Medicamentele pentru care este necesara supraveghere
biologica sunt: anticonceptionale orale, anticonvusivante,
antituberculoase, antibiotice, diuretice, in general,
fenacetina si analgezice in doze mari, anticoagulante orale
plus medicatie asociata si antidiabetice orale plus medicatie
asociata.
Dupa mecanism reactiile adverse pot fi:
- reactii adverse de tip toxic. Riscul este mai mare cu cat
doza este mai mare. Apar, de obicei, in insuficienta hepatica
sau renala si la miocardul bolnav. in cazul digitalicelor, doza
eficace este foarte apropiata de cea toxica. Riscul este mai
mare in administrarea pe cale i.v. Interactiunile
medicamentoase pot provoca, de asemenea, fenomene
toxice. De exemplu, tranchilizantele sau neurolepticele
potenteaza, uneori, periculos efectele altor deprimante
centrale (anestezice generale, hipnotice, morfina);
- reactii adverse idiosincrazice, sau de intoleranta. Acestea
sunt independente de doza. Apar la doze obisnuite de
izoniazida .sau hidralazina. Uneori apar prin intoleranta la
alcool (congestia fetii si fenomene circulatorii). Alteori
bolnavul raspunde prin hemoliza la doze obisnuite de
primachina, chinina, sulfamide, sulfone, nitrofurantoina, acid

5
nalidixic (Negram), fenacetina etc. Hipertermia maligna
poate fi provocata de unele anestezice generale;
-  reactii adverse alergice. Apar prin mecanisme imune.
Alergia presupune o sensibilizare prealabila. Unele reactii
sunt de tip anafilactic (chiar anafilactic). Penicilinele pot
provoca dispnee acuta, bronhospasm cu sufocare, edem
laringean, hipotensiune, colaps, urticarie). Aspirina, morfina
si alte opioide, antiinflamatoarele nesteroidiene, chinina,
chinidina, sulfamidele, fenilbutazona, izoniazida,
betablocantele pot provoca lupus eritematos diseminat.
Dupa peniciline, P.A.S, sulfamide, nitrofurantoina, uneori
apare boala serului (febra, artralgii, adenopatii, urticarie)
sau numai urticarie si edem Quinke. Pentru depistarea sau
prevenirea acestor reactii este nevoie de o anamneza
corecta, teste cutanate etc. Tratamentul consta in
desensibilizare specifica, oprirea imediat a medicatiei,
administrarea de antihistaminice, adrenalina sau
glucocorticoizi.
Stari patologice produse de medicamente
• Stari patologice cardio vasculare
Insuficienta cardiaca poate apare dupa chinina, procainamida, betablocante,
verapamil,emetina, glucocorticoizi, aldosteron sau fenilbutazona; aritmii pot
apare dupa digitalice, chinidina, amiodarona, antidepresive sau neuroleptice;
bradicardie si blocA.V. dupa blocante adrenergice, verapamil, digitalice;
agravarea cardiopatiei ischemice dupa ergotamina, ganglioplegice,
guanetidina, tolazolin, adrenalina, tiroxina; hipotensiune severa pana la

6
colaps, dupa guanetidina, prazosin, chinidina, procainamida, clorpromazina
si altele; hipertensiune arteriala dupa ergotamina, anorexigene, estrogeni,
contraceptive, aldosteron, glucocorticoizi; vasoconstrictie periferica, .dupa
ergotamina, dopamina, blocante betaadrenergice. Stari patologice ale
sangelui
Aplazie medulara dupa cloramfenicol, penicilina, streptomicina, sulfamide,
fenitoina, aspirina, fenacetina, fenilbutazona, tolbutamid; agranulocitoza,
dupa cloramfenicol, peniciline, streptomicina, sulfamide, aspirina,
fenilbutazona, aur, acid etacrinic, tolbutamid, barbiturice, clorpromazina,
agenti alchilanti, antimetaboliti etc; anemie megaloblastica, dupa metotrexat,
trimetoprin, izoniazida, fenitoina,( barbiturice, alcool,clororochina,
contraceptive orale; anemie hipocroma, dupa izoniazida, cloramfenicol,
alcool, anticoagulante, aspirina; anemie hemoli ti ca, dupa peniciline,
rifampicina, izoniazida, P.A.S. sulfamide, indometacina, fenacetina,I
chinina, chinidina; Trombocitopenie dupa agenti alchilanti, antimetaboliti
citotoxici, cloramfenicol, penicilina, tuberculostatice, sulfamide, fenitoina,
aspirina,i fenilbutazona, preparate de aur, chinina, chinidina, barbiturice,
meprobamat, antihistaminice, glucocorticoizi.
• Stari patologice renale
Nefropatia tubulara poate apare dupa antibiotice aminoglicozidice, unele
cefalosporine, rifampicina, paracetamol; nefropatie interstitiala acuta dupa
antiinflamatorii nesteroidiene, sulfamide, unele peniciline, rifampicina;
nefropatie glomerulara cronica dupa penicilamina, probenecid, aur etc;
insuficienta renala acuta dupa antihipertensive, diuretice, captopril, enalapril,
opioide in doze mari; nefrocalcinoza dupa compusi de calciu, vitamina D
etc; retentie lichidiana dupa corticoizi, fenilbutazona, indometacin,
clonidina;

7
• Stari patologice gastro intestinale; greata si voma dupa tetraciclina,
eritromicina, citotoxice anticanceroase, opioide, aminofilina, supradozare de
digitala etc; gastrite hiperacide, ulcer gastric sau duodenal dupa corticoizi,
fenilbutazona, aspirina; diaree, enterita, colita dupa purgative iritante,
peniciline, tetraciclina, cloramfenicol, rezerpina, metildopa, guanetidina,
digitalice; constipatie dupa opioide, codeina, atropina, carbonat de calciu,
hidroxid de aluminiu si alte antiacide, vincristina, vinblastina.
• Boli hepatice produse de medicamente
Hepatita acuta sau subacuta dupa paracetamol, fenacetina, fenilbutazona,
metildopa, sulfamide, P.A.S., izoniazida, rifampicina, eritromicina,
mercaptopurina etc.; hepatita cronica activa dupa clorpromazina, metildopa,
azatioprina, metrotexat; steatoza hepatica dupa tetraciclina, ciroza hepatica
dupa metrotexat, supradozare de vit. A; icter colestatic dupa steroizi
anabolizanti, contraceptive orale, clorpromazina etc; litiaza renala dupa
estrogeni si contraceptive orale; tumori hepatice dupa estrogeni, unele
contraceptive orale, steroizi androgeni si anabolizante;
• Stari patologice ale aparatului respirator
Astm bronsic dupa acid acetilsalicilic, peniciline, eritromicina,
cefalosporine, streptomicina, tetraciclina, sulfamide, ioduri, propanolol etc;
lupus eritematos cu determinari pulmonare dupa P.A.S., izoniazida,
peniciline, streptomicine, tetraciclina, hidralazina, procainimida, chinidina,
fenitorina, fenilbutazona, aur;
• Endocrinopatii medicamentoase
Sindrom Cushingoid dupa glucocorticoizi; hipoglicemie dupa insulina si
antidiabetice orale, fenomene de hipertiroidism, dupa hormoni tiroidieni;
diabet reversibil dupa glucocorticoizi, contraceptive orale, unele diuretice

8
tiazidic hipertiroidism si fenomene gusogene dupa iod, ioduri, uneori
fenilbutazona, P.A.I ariodarona;
• Stari patologice psihice si neurologice
Stari confuzionale la batrani cu ateroscleroza, dupa barbiturice; sindroan
depresive pot fi induse de neuroleptice fenotiazinice, rezerpina, haloperidol;
• Stari de euforie si chiar dispozitie maniacala, dupa glucocorticoizi;
encefalopat la bolnavii cu insuficienta hepatica apare dupa diuretice brutale,
morfina, lidocaii i.v.; cefalee, dupa indometacin; convulsii pot apare dupa
lidocaina, anestezice loca si doze mari de penicilina i.v.;
tulburariextrapiramidale apar dupa antipsihotice.
• Stari patologice ale muschilor, articulatiilor si oaselor
Mialgii si crampe musculare pot aparea dupa glucocorticoizi; dureri
muscula. apar dupa Tratament prelungit cu diuretice; osteoporoza poate fi
provocata de do; indelungate cu glucocorticoizi, heparina etc; osteomalacia
sau rahitismul es favorizat de medicatia antiepileptica (fenobarbital,
fenitoina); lupusul eritematc diseminat poate aparea dupa proeainamida,
hidralazina, izoniazida si fenitoina;
• Reactii cutanate diverse
Acnee, alopecie, eritem polimorf, eruptii, lupus, pigmentari cutanate, urticar,
etc. apar uneori dupa glucocorticoizi, steroizi androgeni si anabolizant
contraceptive, hormoni, ioduri, fenobarbital, propantelina, P.A.S., izoniazid
ciclofosfamida, aur, heparina, peniciline, sulfamide, fenilbutazona,
antimalaric barbiturice, aspirina, tetraciclina, diuretice tiazidice, sulfamide
antidiabetice, aci nalidixic;
• Incompatibilitatii sau interactiunile presupun utilizarea a doua sau mai
muli substante care pot provoca efecte anormale.
Dependenta fata de medicamente

9
Este o stare de intoxicatie cronica, caracterizata prin
necesitatea folosirii unc toxice sau medicamente. Bolnavul
are necesitatea utilizarii in permanenta a un medicament.
Substantele care pot produce dependenta au, de obicei,
actiun euforizanta, linistitoare, stimulanta sau halucinogena.
Principalele medicamente sa toxice care pot produce
dependenta sunt: morfina, heroina si alte opioidt
amfetaminele, cocaina, alcoolul, barbituricele si alte
hipnotice, tranchilizantei nicotina (respectiv tutunul).
Bolnavii care au utilizat in exces aceste substante incep la
un moment dat, sa ia toxicul nu din cauza dependentei ci
pentru a evita sindromi de abstinenta. Dependenta poate fi
psihica cand bolnavul are necesitatea de a-s administra un
medicament permanent, uneori zilnic.
Dependenta poate fi fizica, cand bolnavul continua folosirea
medicamentuli pentru a evita tulburarile care apar la
intreruperea lui (abstinenta).
Toleranta este o stare de necesitate de a-si administra un
medicament permanent deoarece efectul benefic terapeutic
a scazut. Psihotoxicitatea este starea in car apar tulburari de
comportament de natura psihotica, in urma administrarii
indelungat a unui medicament.

10

S-ar putea să vă placă și