P. 1
Curs 2caile de Administrare a Medicamentelor

Curs 2caile de Administrare a Medicamentelor

|Views: 41,629|Likes:
Published by Husanu

More info:

Published by: Husanu on Oct 02, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/05/2014

pdf

text

original

CAILE DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR Diferitelor medicamente le sunt proprii urmatoarele cai de administrare: - Calea digestiva, pe care se administreaza pilulele

, comprimatele, solutiile, casetele, drajeurile, supozitoarele si clismele. Ultimele doua sunt introduse prin rect; tot pe cale digestiva se practica diferite tehnici diagnostice sau terapeutice (spalatura gastrica, tubajul gastric, duodenal sau intestinal etc); - Calea orala este cea mai comoda, atat pentru bolnav, cat si pentru personalul de ingrijire. Pe cale sublinguala se administreaza unii hormoni, nitroglicerina sub forma de comprimate sau de solutie. Medicamentele care trebuie sa reziste sucului gastric si de la care se urmareste obtinerea unui efect rapid, trebuie ingerate pe stomacul gol, deci inaintea meselor (de exemplu penicilina V). Medicamentele cu actiune iritanta asupra mucoasei gastrice se administreaza in timpul mesei, pentru a fi amestecate cu alimente (ex: unele antibiotice si chimioterapice: tetracicline, nitrofurani etc); - Calea respiratorie, pe care se administreaza diferite substante narcotice (eter, cloroform, clorura de etil), unele substante antiastmatice (prin inhalare sau pulverizare), unele substante (antibiotice, antialergice, bronhodilatatoare, fibrinolitice) sub forma de aerosoli (amestec de gaz cu

1

ionoforeza (cu ajutorul curentului galvanic). Oxigenul se administreaza in edemul pulmonar acut. dozajului si a orarului de administrare.Respectarea somnului bolnavilor.Respectarea cailor. Modalitatile de administrare sunt: aspirarea directa din balon. de care trebuie sa tina seama medicul (sulfamidele si acidul paraaminobenzoic.medicamente fin dispersate). REGULI GENERALE DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR Identificarea prealabila a medicamentelor si verificarea calitatilor lor. oxigenul. . insuficienta circulatorie si in insuficienta cardiaca. . pneumotoraxul spontan. emplastre (Fâşie de pânză acoperită cu un preparat farmaceutic lipicios. bronhopneumonie. plasture). perfuzii. Exista incompatibilitati de prescriere. bai medicinale. diferite forme de insuficienta respiratorie. comprese. asocierea unor medicamente cu 2 . care se lipeşte pe piele spre a feri o rană de infecţie sau pentru a fixa un pansament. administrarea intranazala printr-o sonda Nelaton. Fac exceptie medicamentele etiologice (antibiotice etc). . transfuzii. masca sau cortul de oxigen. badijonari. histamina si antihistaminicele.Respectarea intocmai a medicamentului prescris.Evitarea incompatibilitatilor.Calea parenterala: antipiretice (care combate febra). punctii.Calea percutana: frictionare. injectii. Unele medicamente devin ineficace sau chiar daunatoare prin asociere. . . .

sunt de temut reactiile alergice si numeroase alte tulburari. antibiotice etc). intoleranta medicamentoasa este foarte frecventa. utilizarea antidoturilor). . Prin distrugerea florei 3 . . morfina cu atropina. Astazi. care priveste pe sora: de exemplu. Exista insa si o incompatibilitate de asociere. prin modificarea florei microbiene. chiar la antibiotice. pentru a preveni infectiile intraspitalicesti. pentru a putea interveni la timp. uneori pot aparea si accidente grave generale: agranulocitoza (aminofenazona). clorura de calciu si codeina fosforica. REACTIILE ADVERSE ALE MEDICAMENTELOR Acestea. . in special in cursul tratamentelor cu antibiotice.Respectarea masurilor de asepsie. socuri anafilactice (seruri. luminalul injectabil si alte substante etc. Sunt cunoscute medicamentele care pot duce la asemenea accidente.antidoturile lor). Alteori.Administrarea imediata a medicamentelor (al caror flacon a fost deschis). pentru a obtine efectul terapeutic urmarit.Luarea medicamentelor in prezenta asistentei. Daca nu se iau anumite precautii. Unele incompatibilitati sunt cautate (procaina cu adrenalina.Anuntarea imediata a greselilor savarsite in administrarea medicamentelor. pot aparea dezechilibre biologice. anemii. trebuie bine cunoscute de asistenta medicala. .

curativ sau pentru diagnostic. fara a o vindeca complet. care pot fi neplacute dar nu sunt. neuro-psihotrope. diuretice. care apar la doze mari. unele microorganisme care paraziteaza in mod normal organismul. femei si copii. metildopa. unele deprimante centrale (clorpromazina. coma barbiturica). izoniazida. nitrofurantoina). Ele trebuie deosebite atat de efecte nedorite de ordin farmacodinamic (de exemplu uscaciunea gurii provocata de atropina). Astfel. diazepam. la medicatia cardiovasculara. pot aparea micoze sau infectii cu stafilococi rezistenti la antibiotice. daca nu sunt prescrise in doze si pe o durata suficienta. antiinflamatorii nesteroidiene. Reactiile adverse sunt reactii nocive care apar la doze folosite obisnuit. se dezvolta mai intens si devin mai virulente. corticoizi) pot masca semnele unei boli. dupa unii agenti antibacterieni (ampicilina. ce depasesc pe cele utilizate normal. de obicei. Reactii adverse apar. medicamente ca fenilbutazona.patogene. in scop profilactic. de obicei. Trebuie tinut seama si de faptul ca numeroase produse (antibiotice. Reactiile adverse sunt mai frecvente la batrani. pentazocina). indometacin. cotrimoxazol. Cel mai des apar in asocierile estro-progestative orale (folosite ca anticonceptionale). 4 . nocive. cat si de fenomenele de intoxicatia acuta (de exemplu.

sau de intoleranta. morfina).sau hidralazina. de obicei. in general. in cazul digitalicelor. doza eficace este foarte apropiata de cea toxica. anticonvusivante. Interactiunile medicamentoase pot provoca.reactii adverse de tip toxic. Uneori apar prin intoleranta la alcool (congestia fetii si fenomene circulatorii). sulfamide. Riscul este mai mare cu cat doza este mai mare. tubului digestiv sistemului nervos central si sangelui. in insuficienta hepatica sau renala si la miocardul bolnav. de asemenea. antibiotice si anticoagulante. . Principalele Simptome apar la nivelul pielii. sulfone. fenomene toxice.v. Medicamentele pentru care este necesara supraveghere biologica sunt: anticonceptionale orale. anticoagulante orale plus medicatie asociata si antidiabetice orale plus medicatie asociata. hipnotice. periculos efectele altor deprimante centrale (anestezice generale. antituberculoase. Apar la doze obisnuite de izoniazida . Riscul este mai mare in administrarea pe cale i. Apar.reactii adverse idiosincrazice. uneori. Dupa mecanism reactiile adverse pot fi: .glucocorticoizi. acid 5 . antibiotice. Alteori bolnavul raspunde prin hemoliza la doze obisnuite de primachina. De exemplu. diuretice. nitrofurantoina. Acestea sunt independente de doza. tranchilizantele sau neurolepticele potenteaza. fenacetina si analgezice in doze mari. chinina.

Aspirina. sulfamidele. verapamil. sulfamide. morfina si alte opioide. Apar prin mecanisme imune. colaps. chinidina. artralgii. antiinflamatoarele nesteroidiene. chinina. Hipertermia maligna poate fi provocata de unele anestezice generale. glucocorticoizi. Alergia presupune o sensibilizare prealabila. urticarie).V. teste cutanate etc. P. administrarea de antihistaminice. uneori apare boala serului (febra. urticarie) sau numai urticarie si edem Quinke. oprirea imediat a medicatiei. .emetina. fenilbutazona. bronhospasm cu sufocare. adenopatii. edem laringean. Dupa peniciline. ganglioplegice. Pentru depistarea sau prevenirea acestor reactii este nevoie de o anamneza corecta. adrenalina sau glucocorticoizi. chinidina. Stari patologice produse de medicamente • Stari patologice cardio vasculare Insuficienta cardiaca poate apare dupa chinina. verapamil. izoniazida.nalidixic (Negram). fenacetina etc. nitrofurantoina. betablocante. antidepresive sau neuroleptice. tiroxina.S. hipotensiune severa pana la 6 . dupa blocante adrenergice. hipotensiune. Unele reactii sunt de tip anafilactic (chiar anafilactic). aritmii pot apare dupa digitalice. tolazolin. adrenalina. procainamida.A. aldosteron sau fenilbutazona. amiodarona. Tratamentul consta in desensibilizare specifica. digitalice. Penicilinele pot provoca dispnee acuta.reactii adverse alergice. bradicardie si blocA. betablocantele pot provoca lupus eritematos diseminat. guanetidina. agravarea cardiopatiei ischemice dupa ergotamina.

clorpromazina si altele. • Stari patologice renale Nefropatia tubulara poate apare dupa antibiotice aminoglicozidice. paracetamol. tolbutamid. streptomicina. acid etacrinic. aspirina. chinina.dupa ergotamina. blocante betaadrenergice. antihistaminice. enalapril. anticoagulante. vitamina D etc. peniciline. chinidina. unele peniciline. chinidina. fenitoina.A. clonidina.( barbiturice. alcool. antimetaboliti citotoxici. rifampicina. trimetoprin. 7 . indometacin. sulfamide. anemie hipocroma. clorpromazina. izoniazida. fenilbutazona. sulfamide. anemie hemoli ti ca. dupa guanetidina. agenti alchilanti. glucocorticoizi. opioide in doze mari. barbiturice. retentie lichidiana dupa corticoizi.i fenilbutazona. procainamida. fenitoina. aspirina. glucocorticoizi. barbiturice. cloramfenicol. fenacetina. izoniazida. alcool. aspirina. aur etc. captopril. nefropatie interstitiala acuta dupa antiinflamatorii nesteroidiene. probenecid. fenitoina. vasoconstrictie periferica. dupa metotrexat. tuberculostatice. fenacetina. estrogeni. prazosin. sulfamide. penicilina.colaps. contraceptive. dupa peniciline. fenilbutazona. .S. sulfamide. antimetaboliti etc. dupa izoniazida. unele cefalosporine. cloramfenicol. meprobamat. Trombocitopenie dupa agenti alchilanti. streptomicina. penicilina. sulfamide. nefropatie glomerulara cronica dupa penicilamina.clororochina. anemie megaloblastica. indometacina. dopamina. chinidina. anorexigene. rifampicina. rifampicina. tolbutamid. insuficienta renala acuta dupa antihipertensive. fenilbutazona. contraceptive orale. dupa cloramfenicol. diuretice. nefrocalcinoza dupa compusi de calciu. preparate de aur. Stari patologice ale sangelui Aplazie medulara dupa cloramfenicol. aspirina. agranulocitoza.I chinina. P. aldosteron. aur. hipertensiune arteriala dupa ergotamina.

. peniciline. citotoxice anticanceroase. tetraciclina. litiaza renala dupa estrogeni si contraceptive orale. opioide. sulfamide. tumori hepatice dupa estrogeni. constipatie dupa opioide. unele diuretice 8 . metildopa. metrotexat. propanolol etc. hipoglicemie dupa insulina si antidiabetice orale. sulfamide. tetraciclina. azatioprina. eritromicina. tetraciclina. gastrite hiperacide. • Stari patologice ale aparatului respirator Astm bronsic dupa acid acetilsalicilic. supradozare de vit. colita dupa purgative iritante. streptomicine.S. cefalosporine. ciroza hepatica dupa metrotexat. metildopa. ulcer gastric sau duodenal dupa corticoizi. icter colestatic dupa steroizi anabolizanti. fenilbutazona. aspirina. fenitorina. eritromicina. steroizi androgeni si anabolizante. lupus eritematos cu determinari pulmonare dupa P. chinidina. digitalice. enterita. carbonat de calciu.. fenomene de hipertiroidism. rifampicina. peniciline. peniciline. A. aur. steatoza hepatica dupa tetraciclina. eritromicina. streptomicina. fenilbutazona. vincristina. diaree. hidralazina. contraceptive orale. • Endocrinopatii medicamentoase Sindrom Cushingoid dupa glucocorticoizi. hepatita cronica activa dupa clorpromazina. clorpromazina etc. diabet reversibil dupa glucocorticoizi. izoniazida. mercaptopurina etc.A. vinblastina. greata si voma dupa tetraciclina. aminofilina. cloramfenicol.. fenacetina. contraceptive orale. metildopa. hidroxid de aluminiu si alte antiacide.• Stari patologice gastro intestinale. izoniazida. fenilbutazona. rezerpina. atropina. supradozare de digitala etc. unele contraceptive orale. • Boli hepatice produse de medicamente Hepatita acuta sau subacuta dupa paracetamol.S. procainimida. dupa hormoni tiroidieni. guanetidina. codeina. ioduri.A. P.

. uneori fenilbutazona. fenobarbital. sulfamide antidiabetice. haloperidol. eruptii. hormoni. tetraciclina.A. P. tulburariextrapiramidale apar dupa antipsihotice. dupa glucocorticoizi. heparina. diuretice tiazidice. morfina.v. steroizi androgeni si anabolizant contraceptive. osteoporoza poate fi provocata de do. dupa indometacin. dupa barbiturice. etc. • Stari patologice ale muschilor. • Incompatibilitatii sau interactiunile presupun utilizarea a doua sau mai muli substante care pot provoca efecte anormale. Dependenta fata de medicamente 9 .tiazidic hipertiroidism si fenomene gusogene dupa iod. peniciline. heparina etc. apar dupa Tratament prelungit cu diuretice. encefalopat la bolnavii cu insuficienta hepatica apare dupa diuretice brutale. lupusul eritematc diseminat poate aparea dupa proeainamida. apar uneori dupa glucocorticoizi. sulfamide. lupus.. dureri muscula. convulsii pot apare dupa lidocaina. sindroan depresive pot fi induse de neuroleptice fenotiazinice. izoniazid ciclofosfamida. urticar. osteomalacia sau rahitismul es favorizat de medicatia antiepileptica (fenobarbital. antimalaric barbiturice. fenitoina). fenilbutazona. eritem polimorf. P. articulatiilor si oaselor Mialgii si crampe musculare pot aparea dupa glucocorticoizi. propantelina. aci nalidixic. lidocaii i. aspirina. cefalee. ioduri. aur.A. • Reactii cutanate diverse Acnee. • Stari de euforie si chiar dispozitie maniacala. ioduri. anestezice loca si doze mari de penicilina i.v. • Stari patologice psihice si neurologice Stari confuzionale la batrani cu ateroscleroza. rezerpina. pigmentari cutanate.. indelungate cu glucocorticoizi.I ariodarona. hidralazina.S. alopecie. izoniazida si fenitoina.

Principalele medicamente sa toxice care pot produce dependenta sunt: morfina. in urma administrarii indelungat a unui medicament. heroina si alte opioidt amfetaminele. caracterizata prin necesitatea folosirii unc toxice sau medicamente. Psihotoxicitatea este starea in car apar tulburari de comportament de natura psihotica. linistitoare. alcoolul. Dependenta poate fi psihica cand bolnavul are necesitatea de a-s administra un medicament permanent. stimulanta sau halucinogena. uneori zilnic. Bolnavii care au utilizat in exces aceste substante incep la un moment dat. cocaina. actiun euforizanta. de obicei. sa ia toxicul nu din cauza dependentei ci pentru a evita sindromi de abstinenta. Bolnavul are necesitatea utilizarii in permanenta a un medicament. cand bolnavul continua folosirea medicamentuli pentru a evita tulburarile care apar la intreruperea lui (abstinenta). Dependenta poate fi fizica. tranchilizantei nicotina (respectiv tutunul). Substantele care pot produce dependenta au. Toleranta este o stare de necesitate de a-si administra un medicament permanent deoarece efectul benefic terapeutic a scazut. 10 .Este o stare de intoxicatie cronica. barbituricele si alte hipnotice.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->