Sunteți pe pagina 1din 17

STUDIU PRELIMINAR AL FEZABILITĂŢII

PENTRU
PRODUCEREA ETANOLULUI ÎN MOLDOVA

Finanţat prin
Proiectul de Dezvoltare a Businessului Agricol
al
Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID)

MEMBRII ECHIPEI DE LUCRU

Jerry Bahensky, Conducătorul echipei CNFA


OJ Olson, Producător şi membru-proprietar al Cooperativei Corn Plus
Keith Kor, Manager general la Corn Plus
Jack Dornan, Manager vînzări la Delta-T-Corp.
Oleg Stiopca, Coordonator de asistenţă tehnică la CNFA

1 februarie 2006
CONŢINUT

I. REZUMAT EXECUTIV _____________________________________________ 3


II. INTRODUCERE _________________________________________________ 5
III. OPORTUNITATEA _______________________________________________ 5
IV. FACTORI DE SUCCES ___________________________________________ 6
1. Piaţa de desfacere pentru etanol __________________________________________ 6
2. Disponibilitatea materiei prime (aprovizionarea cu grîu şi siguranţa alimentară)__ 8
3. Piaţa pentru subproduse şi industria animalieră _____________________________ 9
4. Legislaţia cu privire la combustibilul biologic ______________________________ 10
5. Costuri competitive de producere ________________________________________ 10
6. Locaţia ______________________________________________________________ 11
7. Transportarea ________________________________________________________ 11
8. Echipa de management _________________________________________________ 12
9. Forţa de muncă _______________________________________________________ 12
10. Cooperarea dintre producători şi prelucrători ___________________________ 12
11. Capitalul___________________________________________________________ 13
V. CONCLUZII GENERALE __________________________________________ 14
ANEXA 1 – PLANUL DE LUCRU PENTRU STUDIUL PRELIMINAR DE
FEZABILITATE A PRODUCERII ETANOLULUI __________________________ 15
ANEXA 2 – PRODUCEREA ETANOLULUI _______________________________ 16

2
I. REZUMAT EXECUTIV

În prezent Moldova importă aproape 100% din energia necesară. Recentele îngrijorări
privind furnizările de combustibil, precum şi costurile tot mai mari la energia electrică au
determinat Guvernul Moldovei să precaute producerea internă a bio-energiei pentru a
asigura pe cît posibil securitatea, independenţa şi durabilitatea energetică a ţării.
Porumbul şi grîul furajer oferă o materie primă excelentă pentru producerea etanolului
combustibil, iar cantităţile produse în Moldova pînă acum indică posibilitatea dezvoltării
unei întreprinderi durabile şi viabile în acest domeniu. Guvernul Moldovei a solicitat
desfăşurarea unui Studiu preliminar de fezabilitate pentru producerea etanolului, care a
fost finanţat de către Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) prin
Proiectul de Dezvoltare a Businessului Agricol (PDBA). Conceptul diminuării
dependenţei Moldovei de importurile de combustibil odată cu crearea unei pieţe noi
interne pentru surplusurile de porumb şi grîu furajer susţin obiectivele generale ale
PDBA.

Moldova desigur nu este unica ţară îngrijorată de costurile mari şi posibilele crize
energetice. SUA şi Uniunea Europeană au adoptat deja legi care încurajează sau chiar
obligă utilizarea anumitor cantităţi de etanol în benzină. În SUA au fost necesare iniţial
subsidiile pentru încurajarea industriei de producere a etanolului, însă odată cu creşterea
preţurilor la petrol, producerea etanolului a devenit viabilă şi profitabilă fără intervenţii
din partea statului. Ca urmare, industria se dezvoltă rapid, astfel încît 13% din producţia
internă de porumb este utilizată la producerea etanolului. Odată cu darea în exploatare a
noilor uzini care se construiesc în prezent, precum şi odată cu finisarea modernizării
uzinelor existente, se preconizează ca 20% din producţia internă anuală de porumb să fie
utilizată la producerea etanolului. În mod asemănător, Brazilia tinde spre independenţă
energetică utilizînd etanolul în calitate de combustibil, în timp ce ţările europene îşi
lărgesc capacitatea de producere, mai ales în Spania şi Germania.

Există şi avantaje laterale care fac din producerea etanolului o alternativă foarte
atrăgătoare. Adăugînd etanol în benzină, aceasta obţine un nivel octan mai înalt, iar
amestecul combustibil obţinut arde mai curat, astfel avînd o influenţă mai puţin negativă
asupra mediului înconjurător. În plus, industria internă de producere a etanolului ar oferi
o piaţă impunătoare pentru producătorii de grîu, care pînă acum au fost nevoiţi să depindă
de cererea pe pieţele de export sau chiar să se debaraseze de producţia mai puţin
calitativă. O uzină cu o capacitate de 60-80 milioane litri (a se vedea mai departe
recomandarea detaliată) ar crea o piaţă internă în valoare de 15 milioane dolari anual
pentru grîu, porumb sau furaje. Industria etanolului ar crea şi locuri de muncă în zonele
rurale, producînd totodată şi un subprodus ieftin de aditiv furajer cu un conţinut înalte de
proteine, astfel contribuind şi la dezvoltarea ramurii animaliere.

La solicitarea dlui Valeriu Cosarciuc, preşedinte al comisiei agricole din cadrul


Parlamentului Republicii Moldova, USAID a aprobat finanţarea unui studiu preliminar al

3
fezabilităţii, pentru a fi desfăşurat de către CNFA, care în prezent implementează
Proiectul de Dezvoltare a Businessului Agricol în Moldova. Cu acest scop, CNFA a
recrutat o echipă compusă dintr-un producător de porumb şi membru-proprietar al unei
uzine de etanol de succes din Minnesota de sud, managerul general al acestei uzine, un
reprezentat al companiei care oferă soluţia tehnică şi inginerească pentru uzine de etanol
– Delta-T-Corp., şi doi angajaţi ai CNFA. Printre altele, Delta-T-Corp. asigură sprijinul
tehnic pentru construcţia uzinelor de etanol din întreaga lume.

La sfîrşitul lunii ianuarie 2006, echipa a cercetat timp de o săptămînă unsprezece factori-
cheie importanţi pentru o industrie de succes de producere a etanolului1. Echipa a conchis
ca toţi factorii există sau pot fi asiguraţi în Moldova, astfel recomandînd stabilirea unei
uzine de producere a etanolului cu o capacitate anuală de 60-80 milioane litri. Această
recomandare se bazează pe volumul anual de surplus de grîu produs în Moldova, volumul
anual de benzină consumată, precum şi economia de volum necesară pentru a asigura
competitivitatea producerii etanolului. Deşi unele organizaţii locale cu care s-a întîlnit
echipa au dat preferinţă uzinelor mai mici, în special deoarece acestea ar corespunde
capacităţilor lor financiare, echipa de lucru consideră ca astfel de uzine mici nu ar putea fi
competitive pe termen lung. De asemenea, o astfel de uzină trebuie situată în apropierea
unei regiuni de producere a porumbului, avînd un acces bun la infrastructura de transport.

Echipa estimează că o uzină cu capacitatea recomandată ar costa între 25 şi 35 milioane


dolari SUA. În afară de investitori particulari din Moldova, organizaţii ca WNIS
Enterprise Fund, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, WJ Grain,
Rompetrol şi Tirex Petroleum şi-au exprimat interesul puternic faţă de un astfel de
proiect, putînd asigura o parte impunătoare a investiţiei de capital. Echipa recomandă ca
producătorii de grîu să fie şi ei acţionari, pentru a garanta o sursă sigură de materie primă
pentru întreprindere. Capitalul operaţional ar putea fi asigurat prin băncile comerciale
locale, fiind posibilă şi utilizarea Programului de garantare a împrumuturilor al USAID.

În sfîrşit, echipa recomandă desfăşurarea unui studiu detaliat al fezabilităţii, care ar costa
aproximativ 100.000 dolari SUA, cu participarea activă şi, cel puţin, finanţarea parţială
din partea investitorilor într-o astfel de întreprindere. Un astfel de studiu ar include
evaluarea locaţiilor posibile, alegerea locaţiei, costurile de construcţie, echipa de
management, investitorii potenţiali, disponibilitatea materiei prime, legislaţia necesară
pentru adoptare, pieţele pentru etanol şi pieţele pentru subproduse. Odată încheiat, studiul
de fezabilitate va fi util diverselor organizaţii interesate în industria respectivă.
Organizaţiile ar putea folosi studiul la elaborarea planurilor de afaceri pentru a obţine
capitalul iniţial necesar.

1
Aceştia includ: (1) piaţa pentru produs, (2) disponibilitatea materiei prime, (3) piaţa pentru subprodus şi
producţia animalieră, (4) legislaţia privind combustibilul biologic, (5) competitivitatea costurilor de
producere, (6) locaţiile potrivite, (7) disponibilitatea unei echipe potrivite de management, (8)
disponibilitatea forţei de muncă, (9) colaborarea dintre producători şi prelucrători, şi (10) disponibilitatea
capitalului.

4
II. INTRODUCERE

La jumătatea lunii noiembrie 2005, dl. Valeriu Cosarciuc, preşedinte a comisiei pentru
agricultură a Parlamentului Republicii Moldova, şi-a exprimat interesul faţă de
producerea etanolului combustibil în Moldova, în cadrul unei întrevederi cu dl. Sergiu
Botezatu, reprezentant al USAID care monitorizează implementarea Proiectului de
Dezvoltare a Businessului Agricol (PDBA), dl. Jerry Bahensky, Director al CNFA în
Moldova, şi dl. Marcus Winter, Consilier principal pentru CNFA. Ulterior dl. Cosarciuc
s-a întîlnit cu dl. John Starnes, Reprezentant de ţară la USAID. Dl. Starnes a fost de acord
ca Proiectul de Dezvoltare a Businessului Agricol (PDBA) al USAID să sprijine
desfăşurarea unui studiu preliminar de fezabilitate pentru producerea etanolului
combustibil în Moldova. Ca urmare, CNFA a elaborat un Plan de lucru (vezi Anexa 1) şi
un buget care au fost aprobate de USAID.

Echipa de lucru recrutată pentru desfăşurarea studiului a fost compusă din cîţiva
reprezentanţi ai cooperativei Corn Plus, care deţine o uzină de etanol combustibil în
Winnebago, Minnesota, precum şi un reprezentant al companiei Delta-T-Corp, care oferă
soluţii tehnice şi inginereşti pentru construcţia uzinelor de etanol în toată lumea, de peste
20 de ani. Astfel, membri ai echipei au fost dl. OJ Olson, producător de porumb şi
membru-proprietar al Corn Plus; dl. Keith Kor, manager general al uzinei de producere a
etanolului Corn Plus şi dl. Jack Dornan, manager de vînzări la Delta-T-Corp. Dl. Jerry
Bahensky a condus lucrul echipei, avînd sprijinul dlui Oleg Stiopca, coordonator pentru
asistenţă tehnică la CNFA. Dna Romanita Berghia a oferit servicii de traducere.

Echipa a sosit în Moldova pe 22 ianuarie 2006 şi a iniţiat o serie de întrevederi şi vizite la


locaţii posibile (vezi Anexa 3). Programul de vizite s-a încheiat printr-o conferinţă la
tema energiei reciclabile la Ministerul Agriculturii pe 27 ianuarie. În Anexa 4 este
prezentată lista participanţilor la conferinţă. Toţi membrii echipei au ţinut prezentări în
cadrul conferinţei, care sunt incluse în Anexa 5. De menţionat că datele incluse în acest
raport nu au fost verificate, dată fiind natura activităţii desfăşurate (studiului fiind unul
preliminar) şi durata mică a cercetărilor.

III. OPORTUNITATEA

Industria etanolului combustibil se dezvoltă rapid în întreaga lume. În SUA în prezent


lucrează 85 de uzine de etanol, se construiesc 24 de uzine noi, 19 uzine sunt la etapa de
modernizare, iar altele 50 se estimează a fi în diferite etape de planificare. Brazilia a
elaborat o politică referitoare la utilizarea etanolului în întreaga ţară ca unica sursă de
combustibil pentru automobile, utilizînd ca materie primă trestia de zahăr produsă local
în cantităţi suficiente. În Germania se construiesc trei uzine noi de etanol cu o capacitate
înaltă, în colaborare cu Sudzucker, întreprindere germană de prelucrare a zahărul care
activează şi în Moldova, care va utiliza sfecla de zahăr în calitate de materie primă.

5
Sudzucker planifică de asemenea construirea a două uzine în Austria şi Belgia. În sfîrşit,
Spania este un lider recunoscut pe piaţa producerii etanolului.

Factorul principal în dezvoltarea rapidă a industriei etanolului este creşterea costului la


petrol. La etapele iniţiale de dezvoltare a industriei, a fost nevoie de subsidii pentru
producerea etanolului, din cauza raportului mic de preţuri între benzină şi porumb. De
exemplu, la sfîrşitul anilor 80 şi începutul anilor 90, în SUA preţul la porumb era de 2
dolari pentru un obroc2. Tot atunci, benzina costa între 1 şi 1,5 dolari pentru un galon3.În
timp ce preţurile la porumb au rămas stabile în mare măsură, benzina s-a scumpit aproape
de două ori, astfel încît etanolul a devenit foarte competitiv dat fiind costul de producere
de 1 dolar pentru un galon. Situaţia în UE este asemănătoare; o tonă de etanol costă cu
200 Euro mai puţin decît o tonă de benzină. Astăzi, producerea etanolului este fezibilă
din punct de vedere economic, fără subsidiere.

Pe lîngă avantajele faţă de cost şi independenţă energetică, mediul înconjurător a jucat un


rol important în dezvoltarea rapidă a industriei. Etanolul în calitate de component al
benzinei produce un combustibil care arde mai bine şi care, într-acelaşi timp, măreşte
cifra octană şi micşorează emisiile de gaze în atmosferă. Din acest motiv, atît SUA cît şi
UE au adoptat legi cu privire la reutilizarea combustibilului, care prevede mărirea
proporţiei de amestec a etanolului şi benzinei.

O industrie a etanolului pusă bine pe picioare are un impact pozitiv şi asupra sectorului
agricol. Industria oferă o piaţă nouă de desfacere pentru porumb şi, posibil, pentru grîu
furajer. O uzină cu o capacitate de 60 milioane litri ar avea nevoie de 154 mii tone de grîu
anual, astfel creînd o cerere de 15 milioane dolari pentru grîul produs în Moldova, ceea
ce ar genera şi un venit adiţional la bugetul de stat sub forma impozitelor4. Totodată,
aceasta ar genera şi furaj animalier pentru export, ca subprodus în urma producerii
etanolului.

Echipa de lucru care a desfăşurat studiul preliminar de fezabilitate a identificat 11 criterii


pentru a determina dacă Moldova are potenţial pentru a produce cu succes etanol. Aceste
criterii sunt prezentate în următorul capitol, iar situaţia fiecărui criteriu în parte este
examinată detaliat.

IV. FACTORI DE SUCCES

1. Piaţa de desfacere pentru etanol

2
Nota traducătorului: 1 obroc = 35 kg
3
Nota traducătorului: 1 galon = 3.78 litri
4
O uzină cu o capacitate de 100 milioane de litri crează o piaţă de desfacere pentru grîu în valoare de
aproximativ 25 milioane dolari annual.

6
Etanolul poate fi realizat pe două pieţe. În prezent Moldova importă 400 mii tone de
benzină anual. Dacă Guvernul Moldovei va adopta legislaţia propusă pentru a condiţiona
utilizarea a 10% de etanol combustibil în fiecare litru de benzină folosită (vezi mai jos),
atunci va exista o cerere domestică pentru etanol (de 40 mii tone anual). România, care se
pregăteşte pentru ascensiunea la UE în 2007, va fi obligată să respecte cerinţele UE
privind energia reciclabilă, şi anume utilizarea a 2% de etanol în fiecare litru de benzină
începînd cu 2006 şi mărirea acestei proporţii pînă la 5.7% în următorii 5 ani. România
produce puţin etanol, de aceea va deveni o piaţă de export pentru Moldova, avînd o
cerere de aproximativ 40 mii tone anual.

O uzină cu o capacitate de 60 milioane litri anual va produce aproximativ 47 mii tone de


etanol5. Rompetrol, o companie românească care activează în Moldova, a declarat ca este
gata să procure întregul volum de etanol produs la viitoarea uzină.

Analizînd piaţa de desfacere pentru etanol, un factor important este comparaţia între
costul benzinei şi cel al etanolului. Astăzi benzina este importată în Moldova la un preţ de
550 dolari pentru o tonă, care împreună cu impozitele şi taxele de aproximativ 100 dolari
ajunge la un preţ total de 650 dolari pentru o tonă. Preţul de vînzare la staţiile de benzină
ajunge la 1.400 dolari pentru o tonă de benzină 92. Astfel, marja sau profitul potenţial
pare a fi de 750 dolari pentru o tonă.

În cazul etanolului, echipa a făcut un calcul aproximativ şi a determinat că costul de


producere într-o uzină din Moldova ar fi similar cu cel de la uzina Corn Plus din
Minnesota. Deoarece uzina Corn Plus este mai mare decît cea propusă pentru Moldova,
aceasta are şi o activitate mai profitabilă, date fiind economiile de volum. Totodată,
materia primă şi forţa de muncă sunt mult mai ieftine în Moldova. La Corn Plus, costul
de producere este de aproximativ 25 cenţi pentru un litru de etanol, ceea ce ar însemna
cam 317 dolari pentru o tonă6, un avantaj evident de preţ comparativ cu benzina
importată în Moldova cu 550 de dolari. Cu toate acestea, trebuie menţionat că aceste cifre
reprezintă doar o analiză foarte generală, care poate fi determinată precis numai printr-un
studiu de fezabilitate şi un plan de afaceri.

Tabelul 1. Analiză economică – etanolul comparativ cu benzina


Venituri estimate funcţie de diferite preţuri la benzină
Caz 1 Caz 2 Caz 3
Preţ benzină pentru un galon 1.14 2.08 3.03
Preţ benzină pentru un litru 0.30 0.55 0.80
Cost producere etanol/litru 0.25 0.25 0.25
Marja, etanol comparativ cu benzină 0.05 0.30 0.55

Presupuneri
Greutatea etanolului 1 l = 0,79 kg

5
Un litru de etanol cîntăreşte aproximativ 0.79 kg.
6
Gravitatea specifică a etanolului este de aproximativ 0.79, iar cea a apei este de 1.0. Astfel, într-o tonă de
etanol sunt mai mulţi litri (1.266) decît într-una de apă (1.266 x 0.25 = 316,5 dolari).

7
Galoni în litri 1gal = 3,79 l
Preţ de import a benzinei 550 dolari/t
Necesitatea pentru materie primă (porumb) 100 kg rezultă în 39 l etanol
Preţ porumb Aproximativ 100 dolari/t
Cost producere 25 cenţi pentru un l etanol

2. Disponibilitatea materiei prime (aprovizionarea cu grîu şi siguranţa


alimentară)

În regiunile unde porumbul poate fi crescut uşor, acesta reprezintă materia primă de
preferinţă pentru o uzină de etanol datorită preţului, conţinutului înalt de carbohidraţi,
uşurinţa de transportare şi depozitare. În general, grîul este considerat prea scump pentru
a fi utilizat ca materie primă. Pe de altă parte, Moldova produce un surplus de grîu de
calitate joasă şi furajer care are o valoare monetară aproximativ ca cea a porumbului.
Chiar dacă grîul are o productivitate mai joasă pentru producerea etanolului, din cauza
conţinutului mai mic de carbohidraţi, acesta oricum poate fi folosit ca materie primă.
Compania Delta-T-Corp a proiectat uzine unde se utilizează şi porumb şi grîu ca materie
primă. În urma procesului de fermentare/distilare se obţin aproximativ 31,3 kg de etanol
din 100 kg de porumb. Grîul produce mai puţin etanol.

După cum se vede în Tabelul 2, Moldova produce aproximativ 2,6-2,8 milioane tone de
porumb, grîu şi orz anual, dacă facem abstracţie de condiţiile climaterice adverse cum ar
fi cele din 2003. Industria animalieră consumă aproximativ 1 milion tone, iar consumul
intern al populaţiei ajunge la 800 mii tone anual. Ceea ce rezultă într-un surplus de circa
1 milion tone disponibil pentru export sau alte scopuri, cum ar fi producerea etanolului.
Cu toate acestea, porumbul şi grîul furajer s-au vîndut greu anul acesta, iar preţurile în
regiune au fost foarte mici. Şi porumbul şi grîul furajer s-au vîndut cu 60-70 dolari tona,
în timp ce preţurile normale ajung la 90-100 dolari pentru o tonă.

Producătorii din Moldova se află într-o situaţie asemănătoare cu cei din SUA, atunci cînd
s-au implicat într-o nouă industrie a etanolului combustibil la sfîrşitul anilor 80 şi
începutul anilor 90. Surplusul de un milion de tone de grîu produs în Moldova este mai
mult ca potrivit pentru a furniza materie primă la o uzină de etanol de o capacitate
competitivă. Astfel, o uzină care produce 60-80 milioane de litri de etanol pe an ar avea
nevoie de 150-200 mii tone de grîu.

Tabelul 2. Producţia de grîu, porumb şi orz în Moldova


Anul Suprafaţa, Recolta, t Costul de Preţ Export, t
ha producere, $/t vînzare,
$/t
Grîu
2000 372967 727733 72 88
2001 436821 1185226 59 70
2002 445265 1116190 60 74 376772
2003 217891 102409 206 267 13600
2004 312100 930058 83 104 8492

8
2005 352000 1077000 81 85 76144
Porumb
2000 441476 1030979 90 110
2001 471297 1117634 94 113
2002 446715 1193667 103 126 89033
2003 553242 1401749 109 141 85907
2004 446320 1562122 82 102 83632
2005 361000 1231000 80 86 195104
Orz
2000 104160 133000 74 89
2001 98000 230900 61 72
2002 112500 220500 62 76 99836
2003 78700 57000 210 270 1947
2004 125000 268300 85 106 79840
2005 115400 260600 86 120 168101
Surse: Anuarul statistic al Republicii Moldova; Inspectoratul de Stat de Grîu al Moldovei.

*- Consumul de grîu alimentar în Moldova atinge cifra de 345.000 t anual.

3. Piaţa pentru subproduse şi industria animalieră

Subprodusul principal rezultat în urma producerii etanolului este un aditiv furajer pentru
animale, numit Grîne şi Componente Solubile Uscate obţinute în urma distilării
(DDGS7). Însă cum arată şi cifrele de mai jos, industria animalieră în Moldova s-a redus
semnificativ în comparaţie cu perioada sovietică, atît prin producerea scăzută cît şi prin
exporturile de carne în Rusia care au suferit pierderi mari după criza financiară din 1998.
Astfel, producerea animalieră redusă va influenţa pe termen scurt vînzările locale de
DDGS. Însă pe termen lung, producerea de DDGS ar putea servi drept catalizator al
dezvoltării producerii animaliere, datorită valorii nutritive al acestui subprodus. Această
creştere posibilă ar afecta în special sectoarele de vite pentru lapte, vite pentru carne,
porcine şi păsări, datorită conţinutului înalt de proteine în aditivul DDGS.

Tabelul 3. Industria animalieră (la 1 ianuarie)


1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Bovine 485 469 423 394 405 410 373 331
Vaci 291 286 275 269 272 279 256 231
Porcine 724 860 683 447 449 508 446 398
Ovine şi capre 1209 1120 1030 938 947 956 938 942
Sursă: Anuarul statistic al Republcii Moldova, 2005

Pe scurt, se parte că piaţa pentru DDGS în Moldova este destul de mică din cauza cifrelor
reduse ale industriei animaliere. Există doar cîteva întreprinderi care cresc porcine şi
păsări, în regiunea Bălţi, care ar putea utiliza produsul ne-uscat, numit DGS. Exportul de
DDGS ar fi posibil, dar cu un profit mai mic din cauza cheltuielilor de uscare şi
transportare. Corn Plus utilizează componentele solubile din DDGS, în special uleiul de

7
Nota traducătorului: DDGS = Dried Distillers Grains and Solubles

9
porumb, şi le arde pentru a obţine energia necesară uzinei, ceea ce le reduce cheltuielile
cu 55%. DDGS obţinut din porumb se vinde cel mai bine datorită conţinutului de ulei şi
culorii galbene atractive.

4. Legislaţia cu privire la combustibilul biologic


Pentru o industrie a etanolului în curs de dezvoltare este foarte importantă legislaţia
favorabilă care să promoveze etanolul în calitate de combustibil reciclabil. În prezent,
Moldova nu dispune de astfel de legislaţie, deşi se studiază legislaţia altor ţări, inclusiv în
UE şi SUA. Deoarece Moldova aspiră la aderarea la UE, echipa de lucru recomandă ca
Moldova să folosească modelul legislativ al UE. Totodată, pentru a crea o piaţă de
desfacere mai bună pentru etanol, proporţia de amestec între etanol şi benzină ar trebui să
fie ca cea folosită în SUA, adică de 10% etanol/90% benzină. Dl. Valeriu Cosarciuc,
preşedinte al comisiei pentru agricultură din Parlamentul RM, va promova legislaţia
necesară cu privire la combustibilul reciclabil, care să respecte şi chiar să depăşească
cerinţele UE. Conform spuselor dlui Cosarciuc, viitoarea legislaţie va stipula utilizarea a
10% etanol în benzina vîndută pe teritoriul Moldovei. Legislaţia însă nu va prevedea
careva subsidii pentru utilizarea etanolului combustibil pentru automobile.

5. Costuri competitive de producere

Competitivitatea producerii etanolului depinde direct de cheltuielile fixe operaţionale şi


de capitalul necesar construirii unei uzine de etanol. Economia de volum la fel este un
factor important atunci cînd sunt analizate diferite scenarii pentru a determina capacitatea
uzinei. De exemplu, conform analizei efectuate de Delta T Corp pentru uzinele pe care le-
au proiectat, cheltuielile fixe operaţionale pentru o uzină de 20 milioane litri sunt de 4 ori
mai mari decît cele a unei uzine de 80 milioane litri, adică de 12 cenţi pentru un litru faţă
de 3 cenţi pentru un litru. Costul capital pe unitate pentru uzina de 20 milioane litri este
aproape dublu faţă de cel al uzinei de 80 milioane litri, adică de 60-75 cenţi la litru faţă
de 35-37 cenţi la litru. Cu cît mai mare este uzina, cu atît mai mic este costul pe unitate
de etanol. Cifrele de mai sus şi tabelul care urmează indică foarte clar importanţa alegerii
corecte a capacităţii uzinei, care să poată concura într-o industrie dinamică a etanolului.

Tabelul 4. Economia de volum


Milioane litri/an Cheltuieli de construcţie* Dolari/litri
(milioane dolari)
20 15 0.75
40 20 0.50
60 25 0.417
80 30 0.375
* Investiţia depinde de factori specifici locaţiei, cum ar fi gama de produse, costul pentru oţel, forţa de
muncă, etc.

10
Daţi fiind aceşti factori şi considerînd disponibilitatea materiei prime, precum şi volumul
de benzină consumat în Moldova, echipa recomandă o uzină cu capacitatea de 60-80
milioane litri de etanol anual. Uzina ar trebui să fie situată într-o regiune de producere a
porumbului şi să aibă acces bun la drumuri şi cale ferată.

6. Locaţia
Cerinţele faţă de o locaţie bună includ:
- Cale ferată
- Acces bun
- Situare lîngă o zonă de producere a grînelor
- Sursă de energie electrică
- Sursă de apă
- Gaz natural
- Forţă de muncă
- Drumuri asfaltate
- Suprafaţă suficientă pentru a asigura logistica uzinei (15 hectare)

Trebuie considerată şi infrastructura adiţională care ar putea deja exista în locaţia


respectivă, cum ar fi clădiri pentru depozitarea grînelor, cîntare pentru camioane,
depozite şi spaţii de păstrare a combustibilului. Toate criteriile de mai sus şi infrastructura
adiţională trebuie evaluate pentru a se determina dacă vor putea fi utilizate. O uzină
construită de la zero ar fi mai potrivită din multe puncte de vedere, dacă se respectă
criteriile de mai sus. Clădirile vechi şi depăşite nu vor face decît să adauge la cheltuielile
de întreţinere pe viitor.

Echipa a vizitat cîteva locaţii posibile şi au analizat imagini ai altei locaţii. În opinia
consultanţilor, în Moldova există locaţii potrivite pentru o uzină de etanol, care să
respecte toate cerinţele.

7. Transportarea

Sistemul existent de transport pe drum şi cale ferată pare a fi suficient de potrivit pentru o
nouă industrie a etanolului şi pentru subprodusul numit DDGS (Grîne şi Componente
Solubile Uscate obţinute în urma distilării). Moldova are 1,07 mii km de căi ferate care
poate asigura exportul şi importul necesar producerii de etanol8.

Cele 9,5 mii km de drumuri din Moldova sunt şi ele suficiente pentru a asigura accesul la
uzină furnizorilor de materie primă şi cumpărătorilor de etanol şi subprodus9. Starea
acestor drumuri pare a fi adecvată, fiind în curs de îmbunătăţire.

8
Anuarul statistic al RM, 2005.
9
Ibid.

11
8. Echipa de management

În cursul întrunirilor şi vizitelor efectuate de membrii echipei, aceştia au făcut cunoştinţă


şi au intervievat administraţia multor organizaţii. Echipa a avut ocazia să vadă locaţiile
unor organizaţii şi au concluzionat că acestea păreau bine administrate şi aveau înfăţişare
de întreprinderi profitabile. Toţi managerii erau cu studii superioare şi demonstrau
deprinderi de întreprinzător.

Chiar dacă există specialişti cu deprinderi bune de administrare, conducerea unei uzine de
etanol va necesita instruire suplimentară. Practic, o uzină de etanol este o afacere cu
mărfuri, unde se procură materie primă pentru prelucrare şi se realizează etanol şi
subproduse, toate fiind expuse volatilităţii preţurilor. Administrarea unei întreprinderi de
aşa dimensiuni necesită o echipă foarte disciplinată. De aceea se recomandă organizarea
unor instruiri suplimentare pentru echipa de administrare înainte de lansarea activităţilor.
Echipa de lucru consideră că cîteva din echipele de management cu care au avut loc
întrevederi ar putea fi instruite în domeniul activităţilor uzinei de etanol.

9. Forţa de muncă

Numărul angajaţilor depinde în totalitate de capacitatea uzinei, nivelul de automatizare şi


eficienţa logistică în interiorul uzinei. Corn Plus are 42 de angajaţi la uzină, de 3 ori mai
mult decît ar avea nevoie uzina recomandată pentru Moldova. Laboranţii au nevoie de
studii speciale în chimie, dar restul angajaţilor pot fi instruiţi fără a necesita studii
speciale.

Forţa de muncă disponibilă în Moldova nu are calificarea necesară pentru tehnologia


modernă a etanolului, de aceea va fi nevoie de instruire tehnică pentru viitorii angajaţi.
Instruirea angajaţilor este posibilă în afara ţării, pentru a asigura calificarea lucrătorilor
necesară operării şi administrării uzinei de etanol.

Totodată dezvoltarea unei noi industrii de etanol va implica nu numai forţa de muncă
direct în producerea etanolului, dar şi în sectoarele adiacente, cum ar fi producerea
grînelor şi porumbului, transportare, echipamente şi utilaje, precum şi industria
animalieră.

10. Cooperarea dintre producători şi prelucrători

Cooperarea dintre producători şi întreprinderea de prelucrare este considerată drept factor


cheie în succesul uzinei de etanol. O relaţie strînsă va fi benefică atît pentru uzină cît şi
pentru producătorii de materie primă. Astfel, producătorul va beneficia de o piaţă stabilă
şi competitivă pentru grîne, ceea ce îi permite să investească pe termen lung în mijloace
de producţie pentru agricultură, cum ar fi echipamentul sau lărgirea suprafeţelor cultivate.
Impactul secundar va afecta şi satele, fiindcă vor apărea diverse posibilităţi de afaceri în
urma apariţiei industriei de etanol. Prelucrătorul va beneficia şi el dintr-o relaţie

12
echitabilă de afaceri. Acesta, pentru a avea o afacere de succes, trebuie să aibă o sursă
sigură de materie primă calitativă. Pentru a obţine aceste furnizări sigure, prelucrătorul
trebuie să efectueze plata la timp pentru grînele livrate. Aceasta va permite realizarea
unei cooperări bazate pe încredere şi onestitate.

Cea mai bună modalitate de a atinge un nivel înalt de cooperare între producător şi
prelucrător este de a le permite ambilor să investească în întreprinderea de prelucrare.
Există cîteva căi de a le oferi această posibilitate. O metodă ar fi ca producătorul să aibă
posibilitatea de a investi funcţie de cantitatea furnizată, ceea ce ar permite o cooperare
între el şi prelucrător. Ar fi ideal ca întreaga investiţie din partea producătorilor să-i
califice pentru un loc în Consiliul de Directori ai întreprinderii. Echipa s-a întîlnit cu dl.
Valeriu Bulgari, preşedinte ai Uniunii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli, care a declarat
că organizaţia pe care o reprezintă ar putea identifica acei producători de porumb care ar
fi în stare să aducă o investiţie importantă în noua uzină de etanol.

11. Capitalul

Uzina trebuie să aibă o capacitate suficientă pentru a furniza majoritatea sau chiar
întreaga cantitate de etanol combustibil de care are nevoie Moldova şi pentru a utiliza o
cantitate importantă a surplusului de materie primă pe care o produc fermierii moldoveni.
Totodată, uzină trebuie să fie suficient de mare pentru a putea concura cu alte uzine care
vor apărea cu timpul în ţările vecine, de ex. România sau Ucraina. Echipa de lucru
recomandă ca uzina propusă să aibă o capacitate de aproximativ 60-80 milioane litri de
etanol pe an (Vezi secţiunea despre Costuri competitive de producere de mai sus pentru
explicaţii adiţionale).

Costul unei asemenea uzine este estimat la 25-35 milioane dolari, o sumă care evident
depăşeşte capacitatea de finanţare a investitorilor privaţi din Moldova. De aceea, o uzină
de dimensiunile respective va necesita investiţii din partea altor organizaţii, cum ar fi
West NIS Enterprise Fund (WNIS) şi/sau Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi
Dezvoltare (BERD), nu numai a investitorilor privaţi locali. Atît WNIS cît şi BERD şi-au
exprimat interesul faţă de proiect. Ar putea fi consideraţi şi alţi investitori din regiune,
inclusiv companiile de petrol şi de grîne: Rompetrol, Tirex şi WJ Grain al fel şi-au
exprimat interesul în această investiţie. Prin intermediul UAP şi producătorii doresc să
devină proprietari parţiali într-o uzină de producere a etanolului.

Din cauza ratelor înalte de dobîndă în Moldova, este preferabilă o investiţie în capitalul
statutar pentru a finanţa construcţia uzinei. Însă în dependenţă de estimările din planul de
afaceri, ar putea fi considerate şi investiţii prin finanţarea împrumuturilor. Desigur
capitalul operaţional ar putea fi asigurat prin linii de creditare din partea băncilor locale,
Iar Fondul de garantare a împrumuturilor al USAID, care asigură 50% garanţii la plata
împrumuturilor, ar putea la fel fi folosit pentru debitorii eligibili. Programul USAID este
disponibil prin Moldova Agroindbank, Victoriabank, Fincombank şi Mobiasbancă.
USAID garantează 50% din împrumut.

13
V. CONCLUZII GENERALE

După o săptămînă de cercetări şi întîlniri cu diverse organizaţii care ar putea fi implicate


într-o nouă industrie a etanolului combustibil, echipa a concluzionat că Moldova poate
lua în considerare în mod realist lansarea unei produceri a etanolului.
Materia primă pentru uzină ar trebui să fie porumbul sau grîul furajer, ambele produse
fiind disponibile în surplus în Moldova. Pentru a putea concura pe viitor, uzina trebuie să
aibă o capacitate de 60-80 milioane litri pe ani. Această capacitate este proporţională mai
mult sau mai puţin cu materia primă disponibilă şi consumul de benzină în Moldova.
Există şi locaţii potrivite pentru uzina de etanol, care să fie într-o zonă de creştere a
porumbului.

Următorii paşi vor fi desfăşurarea unui studiu complet de fezabilitate, urmat de


elaborarea unui plan de afaceri. Studiul de fezabilitate trebuie să includă o analiză a
diverselor locaţii posibile, date precise despre producţia de porumb şi grîu lîngă acele
locaţii, o analiză a chestiunilor ce ţin de politică, costuri de construcţie a uzinei, sistemul
de transport, tehnologia recomandată şi organizaţii locale şi străine care ar juca un rol
important în construirea acestei uzine. Pe cît posibil, acest studiu trebuie desfăşurat cu
participarea investitorilor posibili, care să acopere o parte din cheltuieli. Costul unui
astfel de studiu este estimat la 100.000 dolari.

14
ANEXA 1 – PLANUL DE LUCRU PENTRU STUDIUL PRELIMINAR
DE FEZABILITATE A PRODUCERII ETANOLULUI

Scop: Evaluarea preliminară a fezabilităţii construirii unei uzine de etanol în Moldova,


care să fie o întreprindere profitabilă, viabilă şi să contribuie la necesităţile energetice a
Moldovei, inclusiv şi la crearea unei pieţe noi de desfacere pentru producţia locală.

Date generale: Economia Moldovei este foarte dependentă de importurile de petrol şi


gaz natural pentru a-şi satisface cerinţele energetice. Costurile energetice în continuă
creştere, precum şi costurile valutare reprezintă o problemă foarte mare pentru economia
agricolă a Moldovei. Costurile mari la energie şi dependenţa de importurile din Rusia
diminuează potenţialul economiei agricole a Moldovei, precum şi dezvoltarea şi
competitivitatea potenţială a celorlalte sectoare importante. Deşi sectorul agricol
moldovenesc trebuie să devină mai competitiv şi productiv, acesta totodată produce un
surplus de grîu furajer de calitate joasă care ar putea fi prelucrat pentru obţinerea
aditivului de etanol. Reprezentanţi ai puterii de stat deja şi-au exprimat interesul mare
faţă de explorarea potenţialului de producere a etanolului pentru a soluţiona problemele
economice ale ţării. Într-acelaşi timp USAID şi-a asumat sarcini importante de a dezvolta
agricultura şi alte sectoare ale Moldovei.

Evaluarea va examina cîteva elemente tehnice în contextul mediului din Moldova


pentru a prezenta în final un raport scris asupra următoarelor:

• Evaluarea potenţialului general pentru o industrie de etanol în Moldova, inclusiv


prin întîlniri cu funcţionari de stat şi lideri ai sectorului privat din agricultură,
industrie şi sectorul financiar.
• Elaborarea unei scheme de abordare pentru proiectarea unei uzini de etanol,
inclusiv determinarea capacităţii potrivite; pieţelor de desfacere a produsului
final; locaţiilor potenţiale; a materiei prime potenţiale pentru prelucrare;
• Stabilirea unui diapazon aproximativ al investiţiilor capitale necesare, inclusiv
estimarea costurilor şi profitabilităţii.
• Determinarea motivaţiilor necesare din punct de vedere politic şi financiar pentru
atragerea investiţiilor.
• Identificarea preliminară a mijloacelor posibile de investiţie şi garantare, cum ar fi
cele ale BERD, Băncii Mondiale, West NIS Enterprise Fund, precum şi a
comunităţii donatorilor, etc.

Echipa de evaluare: O echipă multi-disciplinară compusă din trei experţi cu experienţă


în proiectare, administrare şi finanţare a activităţilor de producere a etanolului.

Durata: Pînă la 21 de zile lucrătoare, inclusiv 2 zile pentru pregătire şi 3 zile pentru
scrierea raportului, în ianuarie-februarie 2006.

15
ANEXA 2 – PRODUCEREA ETANOLULUI
10

Măcinare (Milling): Grînele trec mai întîi prin mori cu ciocane care le macină într-o
masă făinoasă, care apoi trece prin sistemul de tasare.
Tasare (Mashing): Masa făinoasă este amestecată cu apă şi enzime, pentru a trece prin
sistemul de încălzire. La căldură, amidonul este lichefiat, iar enzime transformă amidonul
în zaharuri. Masa obţinută se răceşte şi se pompează pentru fermentare.
Fermentare (Fermentation): Se adăugă drojdii la masa obţinută după tasare pentru a
transforma zaharurile în etanol şi carbon dioxid. Printr-un proces continuu, masa
fermentată trece prin cîteva etape de fermentare, pînă cînd procesul este complet.
Distilare (Distillation): Masa fermentată, numită „bere”, conţine aproximativ 10%
alcool, precum şi componente solide ne-fermentabile obţinute din grîne şi celule de
drojdii. Masa este pompată în sistemul de distilare, unde alcoolul este eliminat din apă şi
elementele solide. Alcoolul ajunge la o tărie de 96%, iar masa obţinută este transferată în
zona de prelucrare a subprodusului.

10
Cypress AgriEnergy Inc. Despre etanol. http://www.cypressagrienergy.com/ethanol.htm

16
Deshidratare (Dehydration): Alcoolul trece printr-un sistem patentat de deshidratare,
unde se elimină apa rămasă. Produsul de alcool la această etapă este numit alcool
anhidros (pur) sau etanol.

17

Evaluare