CLASA a V-a Obiective de referinţă. Elevul va fi capabil: Activităţi de învăţare. Exemple: 1.

Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric — să cunoască marile epoci istorice în — exerciţii de antrenare şi utilizare a noţiunilor : succesiunea lor cronologică; înainte, după, simultan; — să cunoască diverse tipuri de calendar — exerciţii de utilizare a datelor şi a (grecesc, roman); evenimentelor istorice în expunerea orală sau — să citească axe cronologice simple; scrisă; — să opereze cu unităţi de calculare a timpului — exerciţii de descriere şi comparare a (an, deceniu, secol, mileniu); calendarelor studiate; — să localizeze arealul de trai al popoarelor — exerciţii de localizare a evenimentelor antice; studiate pe hărţile de contur; — să realizeze hărţi de contur simple. — exerciţii de citire şi elaborare a semnelor convenţionale. 2. Cunoaşterea şi utilizarea izvoarelor istorice — să cunoască diferite tipuri de izvoare istorice — exerciţii de lucru cu documente istorice; (colecţii de izvoare, cărţi de lectură, dicţionare — alcătuirea comunicărilor în baza izvoarelor etc.); istorice; — să utilizeze diferite tipuri de surse istorice; — exerciţii de descriere a unor informaţii — să compare informaţii identice din diferite concrete din diferite surse istorice. surse istorice. 3. Însuşirea şi utilizarea limbajului de specialitate, formarea deprinderilor de învăţare — să cunoască şi să explice noţiunile de bază ale — exerciţii de lucru cu izvoarele istorice; istoriei universale, antice (preistorie; istorie; — exerciţii de utilizare corectă a dicţionarului epocă istorică; antichitate; civilizaţie; cultură); explicativ; — să cunoască semnificaţia dicţionarului; — exerciţii de definire a termenilor istorici; — să definească principalele noţiuni referitoare — realizarea unor creaţii proprii cu utilizarea la preistorie şi istoria antică; terminologiei studiate; — să formuleze întrebări la tema studiată. — jocuri de utilizare a noţiunilor. 4. Înţelegerea cauzalităţii şi schimbării în istorie — să cunoască principalele schimbări care au — exerciţii de identificare a schimbărilor în timp avut loc în istoria antică; şi spaţiu; — să explice cauzele unor evenimente istorice; — antrenarea curiozităţii în punerea întrebărilor; — să demonstreze importanţa activităţii omului — exerciţii de comparare a diferitelor procese şi în procesul de schimbare; evenimente în evoluţia istorică; — să explice consecinţele principalelor — compararea vieţii cotidiene la diferite popoare evenimente din istoria universală, antică. antice; — exerciţii de explicare a cauzelor diferenţelor. 5. Descrierea şi interpretarea situaţiilor istorice — să cunoască cele mai importante evenimente — exerciţii de alcătuire a povestirilor despre din istoria antică; evenimentele studiate; — să descrie diferite opinii asupra unor — exerciţii de alcătuire a întrebărilor şi de evenimente istorice; prezentare a răspunsurilor; — să explice principalele caracteristici ale — exerciţii de alcătuire a unui plan simplu al civilizaţiei antichităţii; expunerii; — să recunoască diferite opinii ale unuia şi — exerciţii de comparare a diferitelor izvoare aceluiaşi eveniment istoric. despre unul şi acelaşi eveniment istoric. 6. Formarea atitudinilor şi a valorilor — să manifeste interes pentru înţelegerea — organizarea de excursii la muzee; timpului istoric şi a spaţiului istoric şi — lucrul în bibliotecă şi cercetarea diverselor organizarea timpului personal; surse; — să manifeste interes pentru păstrarea şi — activităţi de participare la acţiuni colective;

1. perioada regalităţii.2. CLASA a VI-a Obiective de referinţă.4. EPOCA ANTICĂ. — să ordoneze cronologic secvenţele unui — exerciţiu de descriere şi comparare a eveniment istoric utilizînd termenii: înainte. 4.2. Sfârşitul Imperiului Roman de Apus 5. Epoca homerică 3. istorice. Capitolul IV. 4. Sugestii de conţinuturi ISTORIA UNIVERSALĂ. Cultura şi religia în Orientul antic. 3. Egiptul antic. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric — să cunoască principalele evenimente din — exerciţiu de povestire a evenimentelor epoca medievală. Romanizarea. 1. în succesiunea lor cronologică. calendarelor studiate.3. Cultura greacă şi elenistică. Orientul antic 2. — să conştientizeze rolul personalităţilor în istorie.3. Omul şi mediul. Divizarea Imperiului Roman de Apus. Războiul peloponeziac şi criza lumii greceşti. 3. Marea colonizare greacă. Organele de conducere. — să localizeze spaţiul istoric al diferitelor — exerciţiu de localizare a spaţiul istoric al popoare în epoca medievală.2. 4.1.4.1. 3.ocrotirea diferitelor surse istorice. evenimentelor studiate. 3. Importanţa istorică a civilizaţiei antice.2. germanii. Sfârşitul epocii antice. Statele din Asia anterioară.1. Popoarele Orientului antic. Exemple: 1. 2. diferitelor popoare studiate.3. Coloniile greceşti din bazinul Mării Negre.2. India antică. Aportul culturii romane la dezvoltarea civilizaţiei universale.3. cuvinte proprii. Civilizaţiile cretană şi miceniană. Primii oameni. Imperiul Macedonian. Oraşele-state greceşti. — exerciţiu de interpretare a hărţilor istorice. Capitolul V. Apariţia artelor şi a credinţelor religioase. în timp ce. 5.4. islamic). 2. Grecia antică 3. De la Republică la Imperiu. Capitolul III. — alcătuirea unor portrete de personalităţi cu — să manifeste interes faţă de autoinstruire. Roma antică 4. Natura şi populaţia. Preistoria umanităţii 1.5. Apariţia şi adoptarea creştinismului. Omul şi mediul 3. China antică. Roma antică şi popoarele vecine: celţii. 4. — să explice deosebirile dintre diferite calendare — alcătuirea axelor cronologice ale (creştin.1. Aportul culturii greceşti la dezvoltarea civilizaţiei universale. consecutiv. Prăbuşirea Imperiului Roman de Apus.7. Oastea romană.6. 5. Modul de viaţă. . Fondarea Romei. EPOCA STRĂVECHE Capitolul I. după. Capitolul II. Cultura şi religia Romei antice. Elevul va f i capabil: Activităţi de învăţare. Viaţa economică şi organizarea politică. 2. Războaiele medice .5. Începutul utilizării primelor metale şi efectul utilizării lor asupra evoluţiei umane. Republica Romană.

6. .— să compare informaţii dobîndite din materiale — exerciţiu de realizare a hărţilor istorice. — exerciţii de comparare a diferitelor procese şi — să analizeze acţiunile oamenilor din epoca evenimente istorice în evoluţia popoarelor în medievală. — elaborarea unor sarcini individuale de muncă.XI 1. — să utilizeze corect limbajul de specialitate în — întocmirea dicţionarului personal de termeni alcătuirea comunicărilor. istorici însuşiţi. — să manifeste stimă faţă de munca intelectuală. medievale. cartografice cu cele din alte surse istorice. Cunoaşterea şi utilizarea izvoarelor istorice — să utilizeze diferite tipuri de izvoare istorice — exerciţii de lucru cu izvoarele istorice. Descrierea şi interpretarea situaţiilor istorice — să descrie cele mai importante evenimente — utilizarea informaţiilor despre personalităţile istorice din epoca medievală. — să organizeze adecvat informaţia extrasă din — exerciţii de alcătuire a argumentelor pe o textul istoric studiat. Înţelegerea cauzalităţii şi schimbării în istorie — să descrie principalele schimbări care au avut — exerciţii de identificare a schimbărilor. 4. anterior. 2.1. selectarea diferitelor izvoare istorice. — să conştientizeze rolul personalităţilor în — organizarea şi participarea la jocurile pe istorie. 3. în expunerea evenimentelor. — să compare diferite evenimente şi procese — exerciţii de comparare a mai multe izvoare istorice din epoca medievală cu cele studiate istorice referitoare la aceleaşi evenimente. — exerciţii de descriere a modului de viaţă al — să clasifice în timp şi spaţiu diverse popoarelor din diverse surse istorice. Însuşirea şi utilizarea limbajului de specialitate. temă discutată. 5. Europa şi Asia în secolele V . evenimente despre personalităţile istorice. istorice în descrierea evenimentelor. — lucrul cu cartea. formarea deprinderilor de învăţare — să definească noţiunile de bază referitoare la — exerciţii de antrenare şi utilizare corectă a epoca medievală. diferite popoare şi explicarea cauzelor diferenţelor. — alcătuirea unei reviste istorice. roluri. — să manifeste stăpînire de sine în comunicarea — participarea la diverse proiecte. epoca medievală. — să aprecieze importanţa faptelor personale. — selectarea şi interpretarea unor situaţii — să recunoască diferite opinii asupra unuia şi istorice. — jocuri despre faptele personale şi cele ale — să manifeste interes pentru păstrarea şi colegilor. Germanii. orală. proceselor istorice. Formarea atitudinilor şi a valorilor — să manifeste interes pentru organizarea — completarea unor portofolii cu date şi timpului personal. — să explice principalele caracteristici ale epocii — alcătuirea comunicărilor după diverse texte. aceluiaşi eveniment istoric. — să demonstreze că acţiunile umane au — activităţi de comparare a modului de viaţă la multiple consecinţe. — exerciţii de alcătuire a întrebărilor cu caracter — să explice cauzele evenimentelor şi controversat. — utilizarea crestomaţiilor în pregătirea — să selecteze informaţii identice despre acelaşi comunicărilor scrise şi orale. noţiunilor însuşite. loc în epoca medievală. documente istorice. EPOCA MEDIEVALĂ Capitolul I. documente cu conţinut istoric. Sugestii de conţinuturi ISTORIA UNIVERSALĂ. utilizînd simbolurile respective. document din diverse izvoare istorice.

— să citească şi să realizeze axe cronologice — exerciţii de citire. 1. Formarea statelor centralizate în Europa de Vest. al XVI-lea.1. Slavii în sec. 3.1. Cultura popoarelor din Europa în sec. 2. Imperiul Roman de Răsărit (Bizantin). Cruciadele. Societatea francă în sec.3. 3. V . Reforma şi războiul ţărănesc din Germania. Capitolul II. Imperiul German şi specificul dezvoltării societăţii italiene. Dezvoltarea societăţii ruse. Cultura şi civilizaţia Chinei. Cultura popoarelor Europei.8. Revoluţia burgheză din Ţările de Jos. Statele din Centrul. Fărîmiţarea politică în Europa de Vest. 1. Imperiul Otoman. Începutul centralizării statului. Cultura Renaşterii.5. de Est şi de Sud-Est.8. Unificarea politică. Franţa.XI.3. marea revoluţie franceză. în succesiunea lor expunerea orală sau scrisă a evenimentelor cronologică (ex: revoluţia industrială engleză. Popoarele Europei Centrale. Ungaria. 2. 2. Particularităţile dezvoltării societăţii medievale la popoarele Asiei.XV-XVI. iluminismul. • Societatea medievală. al XVI-lea . 3. Migraţia slavilor. 1.7. 3. 2. Expansiunea mongolă.5. ordonare şi inter-pretare a . Republicile italiene. 2. istorice.3.5. Exemple: 1. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric — să descrie principalele evenimente din istoria — exerciţii de utilizare a cronologiei în universală.1. Polonia. Formarea Statului Ungar. Biserica creştină. Indiei şi Japoniei medievale. Capitolul III. Rusia. Exemplu: Instruirea în Evul Mediu.începutul sec. Formarea statelor slave. Formarea Regatului Franc. Dezvoltarea meşteşugurilor şi a comerţului.XI. XI-XV . Importanţa şi consecinţele revoluţiei.7. epoca modernă. Rusia kieveană. Extinderea reformei în Europa.2. Rezultatele reformei în Germania. Bulgaria şi Serbia. Formarea Statului Ceh. 1.4. Elevul va fi capabil: Activităţi de învăţare. întărirea puterii regale. Specificul dezvoltării pămînturilor ucrainene. al XVII-lea. 1. istorice simple. Creşterea oraşelor în Europa de Vest. informaţiei dobîndite din texte şi documente — să cunoască diferite tipuri de hărţi şi să istorice.XI.6. 3. Urmările descoperirilor geografice.2.XI. de amplasare pe hărţile de contur a localizeze spaţiul istoric de existenţă a diferitelor evenimentelor studiate. Estul şi Sud-Estul Europei. realizări — exerciţii de transpunere în limbaj cartografic a culturale). Principalele căi comerciale. CLASA A VII-a Obiective de referinţă.6. Franţa. Societatea medievală tîrzie şi apariţia lumii moderne 3. Anglia în sec.4. bieloruse şi Europei de Sud-Est. Migraţia ungurilor.2. VII . Polonia. Exemplu: Din viaţa unui cavaler medieval. Popoarele balcanice sub dominaţia otomană. Dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii în sec. 2. Lecţii de sinteză • Societatea medievală. Apariţia parlamentului englez.prima jumătate a sec. de realizare a hărţilor popoare şi naţiuni. începutul dezvoltării societăţii moderne în Europa sec. Popoarele Asiei.4. Descoperirile geografice şi începutul formării sistemului colonial. Cilizaţia arabă în sec. Convocarea stărilor generale. Dezvoltarea societăţii engleze.6. Cultura arabilor. 1. sfîrşitul secolului al XV-lea . V . 2. IX . Evoluţia societăţii medievale dezvoltate 2.

revoluţie socială. şi schimbărilor. stat plan de idei. — să cunoască puncte de vedere privind cauzele — exerciţii de apreciere a schimbărilor. revoluţie industrială. — să structureze în scris ideile unui conţinut — lucrul cu enciclopedii. axelor cronologice. culegeri de într-un discurs simplu. 2. 4. — să structureze ideile principale din documentele istorice. — să utilizeze corect terminologia însuşită. epoca modernă. constituţie. Descrierea şi interpretarea unei situaţii istorice — să interpreteze cele mai importante — utilizarea informaţiei din diverse surse în evenimente şi fapte din istoria universală descrierea şi interpretarea unui eveniment istoric. utilizînd mai multe surse. — să analizeze desfăşurarea unui eveniment studiat. dicţionare. şi consecinţele principalelor evenimente din — exerciţii de comparare a cauzelor şi istoria universală modernă. construi şi argumenta punctul de vedere. — utilizarea diferitelor tipuri de dicţionare. 5. istorice. dicţionare informaţilor necesare din surse referitoare la explicative). Însuşirea şi utilizarea limbajului de specialitate — să cunoască noţiunile de bază ale istoriei — exerciţii de definire a termenilor istorici. documente.simple. utilizînd limbajul şi cunoştinţele de specialitate. generalizărilor. evenimente istorice. consecinţelor unor evenimente istorice. — să identifice consecinţele unui eveniment istoric. — să compare diverse viziuni asupra aceluiaşi — exerciţii de alcătuire a unor relatări despre eveniment. universale. . scheme. — să cunoască metodele de utilizare a ' surselor — exerciţii de utilizare a surselor pentru a putea istorice simple. — să descrie şi să caracterizeze evenimente — exerciţii de formulare a concluziilor. — să realizeze inferenţe (generalizări şi particularizări). — alcătuirea comunicărilor pe teme istorice. — să utilizeze sursele istorice în manieră critică. diagrame. — să utilizeze informaţii despre procesele istorice caracteristice epocii moderne şi să le localizeze în timp şi spaţiu. istorice integrîndu-le în contexte mai largi. — să cunoască semnificaţia şi să utilizeze — realizare de notiţe în baza diverselor surse diverse dicţionare. unul şi acelaşi eveniment istoric. 3. specificului în istorie. — să expună informaţiile dobîndite prin citirea — exerciţii de integrare a datelor. Înţelegerea cauzalităţii şi schimbării în istorie — să cunoască şi să descrie principalele — exerciţii de identificare şi corelare a cauzelor schimbări care au avut loc în epoca modernă. — să compare cauzele principalelor evenimente — exerciţii de distingere a generalului şi a istorice din epoca modernă. naţional modern ). şi proceselor istorice în discursuri orale. război de — prezentarea unei probleme istorice după un independenţă. incluzînd aprecieri şi interpretări — să identifice şi să compare elementele ale evenimentului studiat. partea I (ex: epoca modernă. Cunoaşterea şi utilizarea izvoarelor istorice — să cunoască şi să utilizeze diferite tipuri de — exerciţii de identificare şi extragere a surse istorice (manuale. tabele. — alcătuirea de fişe. crestomaţii. modernă. evenimentelor documentelor cartografice. — să distingă principalele caracteristici ale — comentarea diverselor opinii referitoare la epocii moderne. iluminism.

— să manifeste o atitudine adecvată prosocială — participarea la proiecte şi acţiuni colective. Exemple: 1. "Sfînta Alianţă" 2.A. Revoluţia franceză şi influenţa ei. studierea istoriei universale moderne.10. — să descrie şi să interpreteze un eveniment istoric utilizînd mai multe opinii. .6. timpului personal.8. Rusia. Statele Unite ale Americii în prima jumătate a sec. Ţările Europei şi ale Americii în perioada 1640 -1815 1. Dezvoltarea economică şi politică 2. Mişcările sociale şi de eliberare naţională 2. Sugestii de conţinuturi ISTORIA UNIVERSALĂ.1. Statele Unite ale Americii. EPOCA MODERNÂ. — vizitarea arhivelor şi a muzeelor. istorice. Constituirea statelor independente în America Latină CAPITOLUL III. Regimul Restauraţiei şi tensiunile sociale 2. Austria şi Prusia 1.5.Est în secolul al XVIII-lea . — să manifeste interes faţă de auto-instruire şi — lucrul în biblioteci şi cercetarea diverselor autoorganizare în studierea evenimentelor surse.7. formarea şi dezvoltarea S. Japonia 3. China. — exerciţii de observare a relaţiei om-mediu în — să conştientizeze interdependenţa dintre plan naţional şi universal. Europa de Sud . Africa CAPITOLUL IV. Monarhia parlamentară engleză. Revoluţiile europene de la 1848 -1849 2. Congresul de la Viena.începutul secolului al XIX-lea CAPITOLUL II. timpului şi a spaţiului istoric în organizarea incluzînd principalele evenimente istorice. în raport cu schimbările actuale din societate.comune ale mai multor evenimente istorice de acelaşi tip.2. Dezvoltarea politică şi economică 2. Ţările Europei şi ale Americii în anii 1815-1849 2. spaţiul istoric şi cel geografic.5. al XlX-lea 2.3. Franţa. Dezvoltarea economică şi viaţa politică 2.9. 1. Realizări culturale ale popoarelor lumii în prima perioadă a epocii moderne CLASA A VIII-A Obiective de referinţă. PARTEA I (1640-1850) CAPITOLUL I. Imperiul lui Napoleon Bonaparte 1.3. India. Constituirea şi dezvoltarea Imperiului Rus . Popoarele Asiei şi Africii de la mijlocul sec. Rusia. al XIX-lea 3. 6. Franţa. Revoluţia industrială 1.7. Statele din Europa Centrală şi de Sud. 1.6. al XVII-lea pînă la mijlocul sec. Formarea atitudinilor şi a valorilor — să manifeste interes pentru înţelegerea — exerciţii de alcătuire a unei agende personale. — să comenteze diverse viziuni asupra aceluiaşi eveniment şi să-şi expună propria opinie.U. Epoca luminilor 1. Anglia. — să conştientizeze rolul — exerciţii de realizare a unor bibliografii pentru personalităţilor în istorie.4. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric — să cunoască şi să ordoneze principalele — exerciţii de realizare a axelor cronologice.1. Imperiul Austriac 2.2.1. Anglia. Statele germane.2.4. Iluminismul francez. Războiul de independenţă. Elevul va f i capabil: Activităţi de învăţare. Statele germane. Monarhia absolutistă.

număr limitat de documente de aceeaşi natură. — să compare informaţiile dobîndite din materialele cartografice cu cele din alte tipuri de surse ce se referă la acelaşi spaţiu. enciclopedii. Cunoaşterea şi utilizarea surselor istorice — să utilizeze şi să argumenteze im-portanţa — exerciţii de realizare a sintezelor pe baza unui diverselor surse istorice. pornind de la cauzele şi consecinţele — să distingă cauzele cu efect imediat şi de acestuia. mişcare naţional-culturală). integrame etc. — exerciţii de lucru cu dicţionarele. număr limitat de documente diferite. intervenite în istoria universală — exerciţii de clasificare a schimbărilor modernă. expunerea evenimentelor istorice. 3. — să formuleze obiectivele unei cercetări documentare simple asupra unei teme în istoria modernă universală. secesiunii şi reconstrucţia SUA. legate de problema studiată. discursuri. şi consecinţelor unui eveniment istoric. — să demonstreze gradul de influenţă a — exerciţii de identificare şi corelare a cauzelor diferitelor cauze asupra unui eveniment. — să comenteze fragmente din lucrări istorice şi alte surse. Însuşirea şi utilizarea limbajului de specialitate. — să redacteze comunicări. formarea deprinderilor de învăţare — să definească noţiunile istorice de bază ale — exerciţii de utilizare a termenilor istorici în epocii moderne (ex. — să compare diverse documente cu acelaşi — exerciţii de realizare a sintezelor pe baza unui subiect. — exerciţii de realizare a hărţilor istorice. Descrierea şi interpretarea situaţiilor istorice . războiul stabilirea de relaţiile între evenimentele istorice. — să localizeze spaţiul istoric al diferitelor utilizînd simbolurile respective. documente. — exerciţii de localizare a evenimentelor — să respecte principiile cronologiei în studiate pe "hărţile mute". — să explică şi să facă deosebiri între cauzele obiective şi subiective ale unui eveniment. 5. evenimentelor istorice studiate. 4. stat-dualist. istoric. — elaborarea referatelor şi recenzarea lor. regulament. neutralitate. criză orientală. naţiuni în epoca modernă. — să prezinte argumente sau opinii personale — exerciţii de formulare a ideilor şi concluziilor.: unificare. chestionare. — să selecteze şi să utilizeze creator informaţiile din documente istorice. dicţionare. — să opereze cu noţiuni şi fapte în contexte — exerciţii de rezolvare a diferitelor teste. diferite ale lecţiei. lungă durată. epoca — compararea axelor şi frizelor cronologice prin modernă (ex: unificarea statelor. utilizînd diverse istorice. schimbările din — transpunerea pe axe cronologice a viaţa social-economică şi politică a statelor. investigaţie. — exerciţii de sintetizare a informaţiei — să cunoască diverse tehnici de lucru cu surse referitoare la un eveniment. — să formuleze concluzii argumentate.evenimente din istoria universală. realizări culturale). — exerciţii de interpretare a hărţilor istorice. lucrări pe teme — exerciţii de alcătuire a unui plan de istorice. neoabsolutism. Înţelegerea cauzalităţii şi schimbării în istorie — să descrie principalele schimbări care au avut — exerciţii de prezentare a unui eveniment loc în epoca modernă. intervenite într-un anumit interval de timp. diferite. 2. — să integreze documente sau fragmente de — exerciţii de utilizare adecvată a informaţiei documente istorice într-un discurs pe o temă dobîndite din documente istorice în momente dată.

Statele Unite ale Americii 2. aparţin epocilor anterioare (ex: modul de viaţă). Imperiul Austro-Ungar 2.2. aprecieri epocii moderne cu elemente de acelaşi tip ce generale asupra epocii moderne. — să distingă şi să compare diferite puncte de vedere asupra aceluiaşi eveniment. Marea Britanie. — realizarea unei sinteze asupra mai multor — să opereze cu diverse opinii asupra unor evenimente istorice în acelaşi timp. Ţările Europei şi ale Americii în anii '50 . Mexic. Unificarea Germaniei şi a Italiei. istorice. PARTEA A II-A (1850-1918) CAPITOLUL I. — să analizeze un eveniment sau o situaţie istorică. Schimbările din viaţa social-economică şi politică 2.1. — să manifeste respect faţă de diverse culturi şi — participarea la diverse proiecte. 6. Reconstrucţia SUA CAPITOLUL II. timpului personal. — exerciţii de lucru cu harta istorică şi cu "harta — să conştientizeze diversitatea spaţiilor istorice mută". toleranţă faţă de diverse opinii.începutul anilor '70 ai secolului al XIX-lea 1. concluzii. — lucrul în bibliotecă cu literatura de — să demonstreze interes în recenzarea unei specialitate. Ţările Europei şi ale Americii în ultimul pătrar al secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea 2. Franţa. Imperiul al doilea din Franţa 1. Statele din Europa de Sud-Est 1. Anglia 1.7. EROCA MODERNĂ. — participarea la diverse activităţi de ordin — să manifeste înţelegere faţă de procesele de regional şi local. pornind de la diverse puncte de vedere. Războiul secesiunii. şi apartenenţa popoarelor la un spaţiu istoric — exerciţii de alcătuire a eseurilor pe teme concret. Germania.5. modernă universală.— să descrie şi să interpreteze cele mai — exerciţii de identificare şi comparare a mai importante evenimente şi fapte din epoca multe evenimente.7. Viaţa social-economică şi politică 2. comunicări scrise. Sugestii de conţinuturi ISTORIA UNIVERSALĂ.3. Imperiul Austriac.3.5. Statele Unite ale Americii. Neoabsolutismul.6.4.1. — să manifeste atitudine pozitivă şi responsabilitate în acţiunile întreprinse în diverse situaţii. schimbare. Argentina .4. America Latină. Politica internă şi externă a Republicii a Ill-a Franceze 2.2. — exerciţii de comparare a caracteristicilor — să formuleze idei.10.8. Formarea atitudinilor şi a valorilor — să conştientizeze necesitatea organizării — crearea unei baze de date istorice. Imperiul Rus 2. Statele din Europa Centrală şi de Sud-Est Criza orientală şi consecinţele ei 2. Italia 2. evenimente din epoca modernă. Premisele şi căile unificării.6.9. Politica internă şi externă 2. Proclamarea Imperiului German şi formarea Regatului Italian 1. Imperiul Rus. Brazilia. Formarea Imperiului dualist Austro -Ungar 1. Desfiinţarea iobăgiei 1.

au intervenit în diverse spaţii istorice. constituind propriul elevii să comunice verbal şi nonverbal. stagnare şi regres din istoria universală procese în diferite perioade istorice. — să utilizeze harta istorică în diverse — activităţi de identificare a unor schimbări ce comunicări. — să cunoască informaţiile curente din massmedia şi să le includă în comunicări. indicînd datele pe axa cronologică. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric — să cunoască periodizarea istoriei universale — diverse tipuri de exerciţii şi jocuri. crearea — exerciţii de identificare a locului şi a timpului organismelor internaţionale).începutul sec. asigură înţelegerea şi reprezentarea timpului — sa descrie evenimentele principale din istoric. Cultura în a doua perioadă a epocii moderne Realizările în ştiinţă şi tehnică. Primul război mondial. — exerciţii de lectură critică a textului istoric. desfăşurarea şi consecinţele războiului CAPITOLUL V. Cunoaşterea şi utilizarea surselor istorice — să opereze concret cu date factuale şi — activităţi practice pe grupe care angajează concepte abordate critic. utilizînd discurs despre un eveniment sau proces istoric diverse surse istorice. India şi China 3. utilizîndu-le corect — activităţi de scriere a bibliografiei în şi adecvat. al XX-lea 4. Specificul colonialismului CAPITOLUL IV. evenimente şi procese istorice. acţiunii unui eveniment sau proces istoric.: instaurarea regimurilor totalitare. Elevul va fi capabil: Activităţi de învăţare. evoluţia regimurilor democratice. — să expună şi să argumenteze informaţiile căpătate din hărţile istorice în succesiunea lor cronologică.2. Relaţiile internaţionale la finele sec. din perioada contemporană. pregătirea unei comunicări sau a unui referat pe — să realizeze un conspect sau o comunicare o temă istorică. — să stăpînească conţinutul şi termenii istorici — exerciţii de exprimare individuală. CLASA A IX-A Obiective de referinţă. — exerciţii de selectare a informaţiilor din — să întocmească o bibliografie selectivă asupra dicţionare explicative. enciclopedii. al XIX-lea . Japonia. diverse teme din epoca studiată. 3.1. perioada contemporană în succesiunea lor — alcătuirea discursurilor clare şi concise la istorică (ex. formarea deprinderilor de învăţare . Cauzele. Caracteristica generală. Tensionarea relaţiilor internaţionale. Literatura şi arta. Africa. care contemporane. Popoarele Asiei şi ale Africii 3. Însuşirea şi utilizarea limbajului de specialitate. studiat. documente unei teme din istoria contemporană. contemporană. 2.1. Exemple: 1. — ordonarea datelor şi a evenimentelor istorice — să realizeze axe cronologice. Asia. după o sursă istorică. şi evenimentele principale din istoria — exerciţii de identificare a locului acţiunii unor contemporană. etc. — să identifice şi să analizeze perioadele de — exerciţii de comparare a unor evenimente şi progres.CAPITOLUL III.

— activităţi de interpretare a diverselor situaţii "război rece". întrebărilor şi formularea răspunsurilor concrete. — exerciţii de comparare a regimurilor politice — să analizeze şi să compare trăsăturile comune şi a vieţii economice în diferite ţări.exerciţii de lucru în echipă. importante ale unor personalităţi în lupta pentru — exerciţii de investigare a unor situaţii istorice. interpretarea diverselor situaţii totalitare din diferite ţări. istorice. critice. etc. opiniile altora. căpătînd deprinderi de învăţare cooperativă. democraţie populară. independenţă). 5. tabele. portofoliu practică. — să exprime în diferite modalităţi (povestire. modelare.) o situaţie istorică din istoria contemporană. cu principalelor schimbări din perioada materiale ce se referă la cauzele evenimentelor şi contemporană universală. eseu. al XX-lea în lume. schimbărilor ce au survenit în istorie.şi interdisciplinar din temele alese. şi particulare ale evenimentelor istorice din aceeaşi perioadă la diverse popoare şi naţiuni. suveranitate şi independenţă naţională. neocolonialism. conţinuturile istorice şi de formulare a unor concluzii. Formarea atitudinilor şi a valorilor — să demonstreze o atitudine prosocială în — exerciţii de organizare şi desfăşurare a interpretarea situaţiilor istorice. etc. fascism.— să explice semnificaţia termenilor-cheie din — discursuri scrise utilizînd termenii-cheie. — să analizeze şi să compare diverse regimuri — exerciţii de participare la organizarea şi politice. — exerciţii de organizare şi realizare a — să aplice cunoştinţele dobîndite în analiza dezbaterilor pe teme istorice cu caracter fenomenelor istorice curente. istoria contemporană (ex. 6. — să propună un proiect de soluţionare a conflictelor în istorie. realizarea unui dialog istoric sau discurs pe una — să abordeze intra. istorice. — să comenteze un text istoric. — angajări în diferite activităţi de comunicare descriere. istoric. — să facă diferenţa dintre transformările istorice — exerciţii de utilizare a cunoştinţelor despre din epoca contemporană şi cele din epocile personalităţi în analiza şi aprecierea unor istorice studiate anterior. — exerciţii de scriere a eseurilor prin redactarea — să compare regimurile democratice cu cele unor texte. contemporană. — să facă distincţie între evenimentele istorice şi — exerciţii de antrenare a curiozităţii în punerea procesele istorice. controversat . consecinţele evenimentelor istorice. represalii. Înţelegerea cauzalităţii şi schimbării în istorie — să enunţe puncte de vedere privind cauzele — activităţi de alcătuire a unor portofolii. — să manifeste o atitudine de respect şi de grijă — elaborarea portofoliilor. evidenţiind — scriere şi lectură pentru dezvoltarea gîndirii ideile de bază. — elaborarea unor lucrări literare cu caracter — să argumenteze propriile opinii. Descrierea şi interpretarea situaţiilor istorice — să interpreteze opinii diverse despre — exerciţii cu caracter creativ care cer de la evenimentele şi procesele istorice principale ce elevi să analizeze o situaţie istorică. utilizînd limbajul de specialitate. faţă de monumentele istorice din diverse — organizarea şi participarea la diverse expoziţii . situaţii istorice cu o situaţie reală din viaţa — să elaboreze un discurs scris privind acţiunile actuală. dezbaterilor pe teme istorice cu caracter — să demonstreze o atitudine tolerantă faţă de controversat. s-au desfăşurat în sec. — activităţi de analiză prin analogie a unei — să interpreteze critic diverse opinii. — exerciţii de utilizare corectă a diferitelor surse — să sintetizeze scheme. proiect.: bolşevism. evenimente şi procese istorice. — să elaboreze un discurs scris privind — exerciţii de realizare a planului de idei al unei contribuţia unor personalităţi în istoria teme istorice . 4.

Organizarea postbelică a lumii 2. Orice metodă include un anumit grad de activizare. Dezintegrarea sistemului totalitar comunist Descompunerea U. Grija profesorului de istorie se va axa pe caracterul formativ şi conştient al acestui obiect. şi constituirea statelor independente Schimbarea regimurilor politice şi transformările economice din statele Europei de Răsărit 3.1. Elemente din fiecare categorie sînt cuprinse în orice metodă de învăţămînt.2. Sfîrşitul "războiului rece". modelarea. precum orice metodă poate genera pasivitatea elevilor. Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste 1. Situaţia economică şi politică a ţărilor industrializate Statele Unite ale Americii Franţa Germania Marea Britanie Italia Japonia 2. China 1. prin orientarea lor în direcţie euristică. ci concepţia.). cercetarea etc. descoperirea. activizant (problematizarea.Est 1.învăţării istoriei nu există o ierarhie a metodelor. — să respecte democratice. Construcţia europeană contemporană 3. În procesul predării .perioade. Statele lumii în perioada postbelică 2.R.S. astfel ca ele să servească realizării obiectivelor actuale şi de perspectivă ale învăţămîntului prin activizarea optimă a elevilor. Rusia Sovietică. atît în plan intelectual. Relaţiile internaţionale după cel de-al doilea război mondial. se prefigurează o metodologie didactică bazată pe utilizarea într-o nouă manieră a metodelor clasice de învăţămînt. In activitatea practică nu se utilizează metode pur informative sau absolut formative.S.4. Ţările Europei Centrale şi de Sud . Popoarele Asiei. Africii şi Americii Latine în perioada postbelică CAPITOLUL III.6. Regimurile totalitare comuniste Ţările de "democraţie populară" din Europa Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Statele comuniste ale Asiei 2. Al doilea război mondial CAPITOLUL II. precum şi prin introducerea unor noi mijloace şi tehnici didactice. Metodele tradiţionale pot fi folosite pentru a răspunde unui învăţămînt modern. Cultura şi ştiinţa în epoca contemporană Sugestii metodologice Pentru sporirea eficienţei învăţămîntului. iar cele moderne pot deveni cu timpul tradiţionale. Astfel vor fi folosite metode cu caracter mobilizator.2. pe .4.7. Japonia.3. EPOCA CONTEMPORANĂ CAPITOLUL I. Tensionarea relaţiilor internaţionale 1.2. Formarea lumi multipolare Noua mentalitate politică în raporturile internaţionale Concepţia "Casei europene comune" Lumea multipolară la finele mileniului al II-lea CAPITOLUL IV.1. Ţările lumii în anii 1918-1945 1. cît şi în cel practic. Ţările Europei de Vest şi Statele Unite ale Americii 1.5. spiritul în care este utilizată aceasta şi articularea metodelor şi a resurselor de învăţare în cadrul strategiilor didactice.1. pe teme cu caracter istoric. în sensul creşterii ritmului de dobîndire de către elevi a cunoştinţelor şi a competenţelor printr-un efort propriu. Noua metodologie didactică se referă la perfecţionarea şi modernizarea metodelor existente. Are importanţă nu metoda ca atare.3. drepturile şi libertăţile Sugestii de conţinuturi ISTORIA UNIVERSALĂ. Noua ordine internaţională 1.

un instrument de evaluare complex. Bucureşti. M. Costea. teste. Sugestii de evaluare Evaluarea trebuie concepută nu numai ca un control al cunoştinţelor. 7. Niculescu. Towson. 1997. Bucureşti. 12. Bucureşti. Pornind de la analiza fiecărei activităţi didactice. 1996. Studiu asupra istoriei: 2 volume. L'histoire du monde. Şt. Eficienţa lecţiei de istorie şi atingerea cu succes a obiectivului propus de profesor vor deveni fapt împlinit numai dacă metodele didactice vor fi utilizate într-un sistem adecvat conţinutului temei. Bucureşti. prin a evidenţia valoarea formativ educaţională a conţinutului. 13. pentru fiecare caz. 6. Bucureşti. 9. reprezentînd o alternativă viabilă la testele standardizate. T. dacă ele vor fi alese în concordanţă cu vîrsta şi psihologia elevilor. Humanitas. de la un an şcolar la altul. opinii personale etc. — capacitatea de a lucra individual şi în grup. Istoria gîndirii libere. London Penguin Books. laşi. J. 1994. 1994. . documente. Polirom. Portofoliul reprezintă cartea de vizită a elevului. profesorii de istorie vor selecta. de la evaluarea elevului la cea a întregului parcurs curricular. Garamond. urmărindu-i progresul de la un trimestru la altul. Bibliografie 1. Toynbee. Humanitas. 1995. Metodica predării istoriei. Arsenalul celebrităţilor la sfîrşit de mileniu. este foarte utilă formarea şi exersarea capacităţilor de autoevaluare. — stăpînirea tehnicilor de muncă intelectuală. 10. cu calităţile şi stilul de predare ale profesorului. Trousson. elevii pot include un set de materiale colectate pe parcursul anului: scheme. metodelor. — abordarea diferitelor puncte de vedere privind problematica istorică. Niculescu. Larousse. 2. foto. 1997. obiectivelor. Ioniţă. 1994. Istoria lumii. Petrovici. D. Polirom. Filosofi contemporani: Studii istorico-filosofice. N. în portofoliu. Nedelea. Enciclopedia RAO. 1997. Paris. Fundaţia Culturală. Gh. 1994. Carpentier. Almanahul lumii: peste 600 de informaţii extrem de utile. Bucureşti. Sensul istoriei. Bucureşti. Enigme ale istoriei: 2 volume. Bucureşti. analiza documentelor istorice. Evaluarea trebuie extinsă de la verificarea şi aprecierea rezultatelor spre evaluarea procesului. The Dictionary of modern history. — cunoaşterea izvoarelor istorice şi folosirea lor eficientă. 1997. laşi. 3. raportîndu-se la diferite capacităţi în funcţie de progresul realizat şi de dificultăţile pe care le are de depăşit.1997. 4. 1996. Alături de metodele şi formele de evaluare tradiţionale. hărţi. Compendiile curente şi personalităţi politice. stimulînd şi dezvoltînd motivaţia studierii istoriei. Editura Universităţii. a cauzelor şi consecinţelor evenimentelor istorice. Istoria Europei.imprimarea unui caracter activ metodelor de predare. integrator. Pentru ca evaluarea să fie resimţită de către elevi ca avînd efect formativ. — cunoaşterea şi explicarea terminologiei istorice. în cadrul procesului de evaluare se vor lua în consideraţie următoarele criterii: — interpretarea faptelor istorice. — cunoaşterea momentelor specifice în dezvoltarea societăţii. Humanitas. 8. situaţiei de învăţare. Elevilor trebuie să li se comenteze nota şi să li se recomande insistent ce trebuie să se perfecţioneze pentru a-şi îmbunătăţi calitatea învăţării. 5. Bucureşti. — comportamente şi atitudini determinate de interiorizarea valorilor general-umane şi naţionale etc. acele metode şi procedee care solicită într-un grad mai mare participarea activă a elevilor. dar nu întîmplător şi nu în dezacord cu aceasta. 1997. — utilizarea unor modele de cercetare. R. ci şi ca o cale de perfecţionare ce presupune o strategie globală asupra formării elevilor. Berdiaiev. profesorului i se propune să folosească portofoliul. a conţinutului. 11. Ştefănescu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful