CLASA a V-a Obiective de referinţă. Elevul va fi capabil: Activităţi de învăţare. Exemple: 1.

Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric — să cunoască marile epoci istorice în — exerciţii de antrenare şi utilizare a noţiunilor : succesiunea lor cronologică; înainte, după, simultan; — să cunoască diverse tipuri de calendar — exerciţii de utilizare a datelor şi a (grecesc, roman); evenimentelor istorice în expunerea orală sau — să citească axe cronologice simple; scrisă; — să opereze cu unităţi de calculare a timpului — exerciţii de descriere şi comparare a (an, deceniu, secol, mileniu); calendarelor studiate; — să localizeze arealul de trai al popoarelor — exerciţii de localizare a evenimentelor antice; studiate pe hărţile de contur; — să realizeze hărţi de contur simple. — exerciţii de citire şi elaborare a semnelor convenţionale. 2. Cunoaşterea şi utilizarea izvoarelor istorice — să cunoască diferite tipuri de izvoare istorice — exerciţii de lucru cu documente istorice; (colecţii de izvoare, cărţi de lectură, dicţionare — alcătuirea comunicărilor în baza izvoarelor etc.); istorice; — să utilizeze diferite tipuri de surse istorice; — exerciţii de descriere a unor informaţii — să compare informaţii identice din diferite concrete din diferite surse istorice. surse istorice. 3. Însuşirea şi utilizarea limbajului de specialitate, formarea deprinderilor de învăţare — să cunoască şi să explice noţiunile de bază ale — exerciţii de lucru cu izvoarele istorice; istoriei universale, antice (preistorie; istorie; — exerciţii de utilizare corectă a dicţionarului epocă istorică; antichitate; civilizaţie; cultură); explicativ; — să cunoască semnificaţia dicţionarului; — exerciţii de definire a termenilor istorici; — să definească principalele noţiuni referitoare — realizarea unor creaţii proprii cu utilizarea la preistorie şi istoria antică; terminologiei studiate; — să formuleze întrebări la tema studiată. — jocuri de utilizare a noţiunilor. 4. Înţelegerea cauzalităţii şi schimbării în istorie — să cunoască principalele schimbări care au — exerciţii de identificare a schimbărilor în timp avut loc în istoria antică; şi spaţiu; — să explice cauzele unor evenimente istorice; — antrenarea curiozităţii în punerea întrebărilor; — să demonstreze importanţa activităţii omului — exerciţii de comparare a diferitelor procese şi în procesul de schimbare; evenimente în evoluţia istorică; — să explice consecinţele principalelor — compararea vieţii cotidiene la diferite popoare evenimente din istoria universală, antică. antice; — exerciţii de explicare a cauzelor diferenţelor. 5. Descrierea şi interpretarea situaţiilor istorice — să cunoască cele mai importante evenimente — exerciţii de alcătuire a povestirilor despre din istoria antică; evenimentele studiate; — să descrie diferite opinii asupra unor — exerciţii de alcătuire a întrebărilor şi de evenimente istorice; prezentare a răspunsurilor; — să explice principalele caracteristici ale — exerciţii de alcătuire a unui plan simplu al civilizaţiei antichităţii; expunerii; — să recunoască diferite opinii ale unuia şi — exerciţii de comparare a diferitelor izvoare aceluiaşi eveniment istoric. despre unul şi acelaşi eveniment istoric. 6. Formarea atitudinilor şi a valorilor — să manifeste interes pentru înţelegerea — organizarea de excursii la muzee; timpului istoric şi a spaţiului istoric şi — lucrul în bibliotecă şi cercetarea diverselor organizarea timpului personal; surse; — să manifeste interes pentru păstrarea şi — activităţi de participare la acţiuni colective;

după. Organele de conducere. Capitolul II. Aportul culturii romane la dezvoltarea civilizaţiei universale. Capitolul III.1. 2. Oraşele-state greceşti. — să localizeze spaţiul istoric al diferitelor — exerciţiu de localizare a spaţiul istoric al popoare în epoca medievală. Coloniile greceşti din bazinul Mării Negre.3. Apariţia artelor şi a credinţelor religioase. Modul de viaţă. 2. China antică. Omul şi mediul 3. Cultura şi religia Romei antice. Preistoria umanităţii 1. Capitolul V. Romanizarea. 5. Natura şi populaţia.3. Oastea romană. Exemple: 1. Marea colonizare greacă.2. Importanţa istorică a civilizaţiei antice. — alcătuirea unor portrete de personalităţi cu — să manifeste interes faţă de autoinstruire. în timp ce. 3. Cultura şi religia în Orientul antic. Civilizaţiile cretană şi miceniană. perioada regalităţii.1. EPOCA STRĂVECHE Capitolul I. Elevul va f i capabil: Activităţi de învăţare. Roma antică 4. 3. — să ordoneze cronologic secvenţele unui — exerciţiu de descriere şi comparare a eveniment istoric utilizînd termenii: înainte. Omul şi mediul. 3. Primii oameni. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric — să cunoască principalele evenimente din — exerciţiu de povestire a evenimentelor epoca medievală. Republica Romană. 4. Roma antică şi popoarele vecine: celţii.1.ocrotirea diferitelor surse istorice. Aportul culturii greceşti la dezvoltarea civilizaţiei universale. De la Republică la Imperiu. calendarelor studiate.2. 3. Războiul peloponeziac şi criza lumii greceşti.1. Statele din Asia anterioară. 5. Prăbuşirea Imperiului Roman de Apus. CLASA a VI-a Obiective de referinţă. Orientul antic 2. islamic). diferitelor popoare studiate. — să conştientizeze rolul personalităţilor în istorie. . Sugestii de conţinuturi ISTORIA UNIVERSALĂ. cuvinte proprii.4. istorice.5. Cultura greacă şi elenistică.2. 2. Fondarea Romei. evenimentelor studiate.3. Egiptul antic. 4.2. Popoarele Orientului antic.2. Viaţa economică şi organizarea politică. Sfârşitul epocii antice. Începutul utilizării primelor metale şi efectul utilizării lor asupra evoluţiei umane.5. Apariţia şi adoptarea creştinismului. 4. — exerciţiu de interpretare a hărţilor istorice. germanii. 4.1. India antică.6. consecutiv. — să explice deosebirile dintre diferite calendare — alcătuirea axelor cronologice ale (creştin.4. Epoca homerică 3. EPOCA ANTICĂ. Imperiul Macedonian.3. în succesiunea lor cronologică. Sfârşitul Imperiului Roman de Apus 5. Capitolul IV. 1. Divizarea Imperiului Roman de Apus.4. Războaiele medice .7. Grecia antică 3.

— lucrul cu cartea.1. — jocuri despre faptele personale şi cele ale — să manifeste interes pentru păstrarea şi colegilor. 3. . Cunoaşterea şi utilizarea izvoarelor istorice — să utilizeze diferite tipuri de izvoare istorice — exerciţii de lucru cu izvoarele istorice. proceselor istorice. Sugestii de conţinuturi ISTORIA UNIVERSALĂ. temă discutată. Însuşirea şi utilizarea limbajului de specialitate. loc în epoca medievală. — să aprecieze importanţa faptelor personale. 5. — să demonstreze că acţiunile umane au — activităţi de comparare a modului de viaţă la multiple consecinţe. Europa şi Asia în secolele V . anterior. — elaborarea unor sarcini individuale de muncă. documente cu conţinut istoric. noţiunilor însuşite. Germanii. 2. Formarea atitudinilor şi a valorilor — să manifeste interes pentru organizarea — completarea unor portofolii cu date şi timpului personal. EPOCA MEDIEVALĂ Capitolul I. — să compare diferite evenimente şi procese — exerciţii de comparare a mai multe izvoare istorice din epoca medievală cu cele studiate istorice referitoare la aceleaşi evenimente. diferite popoare şi explicarea cauzelor diferenţelor. — să organizeze adecvat informaţia extrasă din — exerciţii de alcătuire a argumentelor pe o textul istoric studiat. — să manifeste stăpînire de sine în comunicarea — participarea la diverse proiecte. — exerciţii de alcătuire a întrebărilor cu caracter — să explice cauzele evenimentelor şi controversat. evenimente despre personalităţile istorice. epoca medievală. medievale. selectarea diferitelor izvoare istorice. 4. — să explice principalele caracteristici ale epocii — alcătuirea comunicărilor după diverse texte. Descrierea şi interpretarea situaţiilor istorice — să descrie cele mai importante evenimente — utilizarea informaţiilor despre personalităţile istorice din epoca medievală.— să compare informaţii dobîndite din materiale — exerciţiu de realizare a hărţilor istorice. 6. documente istorice. — selectarea şi interpretarea unor situaţii — să recunoască diferite opinii asupra unuia şi istorice. în expunerea evenimentelor. — alcătuirea unei reviste istorice. roluri. istorice în descrierea evenimentelor.XI 1. istorici însuşiţi. — utilizarea crestomaţiilor în pregătirea — să selecteze informaţii identice despre acelaşi comunicărilor scrise şi orale. — să conştientizeze rolul personalităţilor în — organizarea şi participarea la jocurile pe istorie. — exerciţii de comparare a diferitelor procese şi — să analizeze acţiunile oamenilor din epoca evenimente istorice în evoluţia popoarelor în medievală. document din diverse izvoare istorice. utilizînd simbolurile respective. formarea deprinderilor de învăţare — să definească noţiunile de bază referitoare la — exerciţii de antrenare şi utilizare corectă a epoca medievală. Înţelegerea cauzalităţii şi schimbării în istorie — să descrie principalele schimbări care au avut — exerciţii de identificare a schimbărilor. — să manifeste stimă faţă de munca intelectuală. — exerciţii de descriere a modului de viaţă al — să clasifice în timp şi spaţiu diverse popoarelor din diverse surse istorice. aceluiaşi eveniment istoric. orală. — să utilizeze corect limbajul de specialitate în — întocmirea dicţionarului personal de termeni alcătuirea comunicărilor. cartografice cu cele din alte surse istorice.

sfîrşitul secolului al XV-lea . Cultura popoarelor Europei. de amplasare pe hărţile de contur a localizeze spaţiul istoric de existenţă a diferitelor evenimentelor studiate. Popoarele Asiei.8. Capitolul II.XI. Creşterea oraşelor în Europa de Vest. Cultura popoarelor din Europa în sec. Indiei şi Japoniei medievale. 2. Importanţa şi consecinţele revoluţiei.4. Convocarea stărilor generale. Cultura şi civilizaţia Chinei. Evoluţia societăţii medievale dezvoltate 2. Principalele căi comerciale. Exemple: 1. Dezvoltarea meşteşugurilor şi a comerţului. 3. Anglia în sec.2. Ungaria.6.începutul sec. 3.2. Migraţia ungurilor. Cilizaţia arabă în sec.1.6.4.7. Rusia kieveană. realizări — exerciţii de transpunere în limbaj cartografic a culturale). Începutul centralizării statului. Polonia. 1. al XVI-lea . 2. întărirea puterii regale.8. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric — să descrie principalele evenimente din istoria — exerciţii de utilizare a cronologiei în universală. 1. Franţa. Unificarea politică. 3.XI. Descoperirile geografice şi începutul formării sistemului colonial. VII . epoca modernă. Elevul va fi capabil: Activităţi de învăţare. Cruciadele. începutul dezvoltării societăţii moderne în Europa sec. 2. Cultura arabilor. Bulgaria şi Serbia. — să citească şi să realizeze axe cronologice — exerciţii de citire. de Est şi de Sud-Est. Exemplu: Instruirea în Evul Mediu. Formarea statelor centralizate în Europa de Vest. 3. Societatea medievală tîrzie şi apariţia lumii moderne 3. V . XI-XV .prima jumătate a sec. Biserica creştină. iluminismul. marea revoluţie franceză. ordonare şi inter-pretare a . Rezultatele reformei în Germania.6.2. Dezvoltarea societăţii engleze. Imperiul Otoman. Popoarele Europei Centrale. V . 2. Revoluţia burgheză din Ţările de Jos. Statele din Centrul. Dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii în sec. Formarea Statului Ceh.3. Slavii în sec.5. Formarea Regatului Franc. Polonia. în succesiunea lor expunerea orală sau scrisă a evenimentelor cronologică (ex: revoluţia industrială engleză. Urmările descoperirilor geografice. Formarea statelor slave.4. 1. Reforma şi războiul ţărănesc din Germania. Fărîmiţarea politică în Europa de Vest. Expansiunea mongolă.XI. de realizare a hărţilor popoare şi naţiuni. istorice. al XVII-lea. Extinderea reformei în Europa. • Societatea medievală. Lecţii de sinteză • Societatea medievală.3. informaţiei dobîndite din texte şi documente — să cunoască diferite tipuri de hărţi şi să istorice. Estul şi Sud-Estul Europei. IX . CLASA A VII-a Obiective de referinţă.7.1.XI. istorice simple.5. Specificul dezvoltării pămînturilor ucrainene. Societatea francă în sec. Imperiul Roman de Răsărit (Bizantin). Franţa. Particularităţile dezvoltării societăţii medievale la popoarele Asiei. Imperiul German şi specificul dezvoltării societăţii italiene. Migraţia slavilor. 2.XV-XVI. 1. Capitolul III.1. 1. Popoarele balcanice sub dominaţia otomană. Republicile italiene. 3. Exemplu: Din viaţa unui cavaler medieval. bieloruse şi Europei de Sud-Est. Rusia. Cultura Renaşterii. 1.3. Formarea Statului Ungar. Dezvoltarea societăţii ruse. 2. Apariţia parlamentului englez. 2. al XVI-lea.5.

diagrame. unul şi acelaşi eveniment istoric. — alcătuirea de fişe. — să utilizeze informaţii despre procesele istorice caracteristice epocii moderne şi să le localizeze în timp şi spaţiu. tabele. iluminism. evenimente istorice. universale. modernă. construi şi argumenta punctul de vedere. — să structureze ideile principale din documentele istorice. constituţie. incluzînd aprecieri şi interpretări — să identifice şi să compare elementele ale evenimentului studiat. — să descrie şi să caracterizeze evenimente — exerciţii de formulare a concluziilor. Înţelegerea cauzalităţii şi schimbării în istorie — să cunoască şi să descrie principalele — exerciţii de identificare şi corelare a cauzelor schimbări care au avut loc în epoca modernă. Cunoaşterea şi utilizarea izvoarelor istorice — să cunoască şi să utilizeze diferite tipuri de — exerciţii de identificare şi extragere a surse istorice (manuale. — să utilizeze corect terminologia însuşită. stat plan de idei. Descrierea şi interpretarea unei situaţii istorice — să interpreteze cele mai importante — utilizarea informaţiei din diverse surse în evenimente şi fapte din istoria universală descrierea şi interpretarea unui eveniment istoric. — să identifice consecinţele unui eveniment istoric. şi consecinţele principalelor evenimente din — exerciţii de comparare a cauzelor şi istoria universală modernă. — utilizarea diferitelor tipuri de dicţionare. — să utilizeze sursele istorice în manieră critică.simple. revoluţie socială. — să analizeze desfăşurarea unui eveniment studiat. — să compare cauzele principalelor evenimente — exerciţii de distingere a generalului şi a istorice din epoca modernă. — să cunoască metodele de utilizare a ' surselor — exerciţii de utilizare a surselor pentru a putea istorice simple. — să cunoască puncte de vedere privind cauzele — exerciţii de apreciere a schimbărilor. crestomaţii. şi schimbărilor. — să cunoască semnificaţia şi să utilizeze — realizare de notiţe în baza diverselor surse diverse dicţionare. — să compare diverse viziuni asupra aceluiaşi — exerciţii de alcătuire a unor relatări despre eveniment. naţional modern ). culegeri de într-un discurs simplu. istorice integrîndu-le în contexte mai largi. 5. Însuşirea şi utilizarea limbajului de specialitate — să cunoască noţiunile de bază ale istoriei — exerciţii de definire a termenilor istorici. dicţionare. partea I (ex: epoca modernă. 3. — să distingă principalele caracteristici ale — comentarea diverselor opinii referitoare la epocii moderne. — alcătuirea comunicărilor pe teme istorice. istorice. evenimentelor documentelor cartografice. generalizărilor. 2. consecinţelor unor evenimente istorice. şi proceselor istorice în discursuri orale. utilizînd mai multe surse. 4. epoca modernă. specificului în istorie. — să structureze în scris ideile unui conţinut — lucrul cu enciclopedii. — să expună informaţiile dobîndite prin citirea — exerciţii de integrare a datelor. — să realizeze inferenţe (generalizări şi particularizări). revoluţie industrială. documente. scheme. dicţionare informaţilor necesare din surse referitoare la explicative). axelor cronologice. utilizînd limbajul şi cunoştinţele de specialitate. . război de — prezentarea unei probleme istorice după un independenţă.

Franţa. Monarhia parlamentară engleză. Imperiul Austriac 2. timpului şi a spaţiului istoric în organizarea incluzînd principalele evenimente istorice. al XlX-lea 2. 6.6. Revoluţiile europene de la 1848 -1849 2. Constituirea statelor independente în America Latină CAPITOLUL III. Franţa. Sugestii de conţinuturi ISTORIA UNIVERSALĂ. — să conştientizeze rolul — exerciţii de realizare a unor bibliografii pentru personalităţilor în istorie. Statele Unite ale Americii.8.1.2.9. — să manifeste o atitudine adecvată prosocială — participarea la proiecte şi acţiuni colective. Europa de Sud .6.10. Epoca luminilor 1. Rusia. Popoarele Asiei şi Africii de la mijlocul sec. formarea şi dezvoltarea S.Est în secolul al XVIII-lea .2. Statele germane. Anglia. Revoluţia industrială 1. — exerciţii de observare a relaţiei om-mediu în — să conştientizeze interdependenţa dintre plan naţional şi universal.U. — să descrie şi să interpreteze un eveniment istoric utilizînd mai multe opinii. Mişcările sociale şi de eliberare naţională 2.1. Dezvoltarea economică şi viaţa politică 2. Războiul de independenţă. China. Regimul Restauraţiei şi tensiunile sociale 2.5. Statele Unite ale Americii în prima jumătate a sec. Iluminismul francez.1. Exemple: 1. în raport cu schimbările actuale din societate. istorice. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric — să cunoască şi să ordoneze principalele — exerciţii de realizare a axelor cronologice. Rusia. . Revoluţia franceză şi influenţa ei.2. Dezvoltarea politică şi economică 2. Japonia 3. studierea istoriei universale moderne. EPOCA MODERNÂ.4. timpului personal. Ţările Europei şi ale Americii în perioada 1640 -1815 1.7. 1. Austria şi Prusia 1. al XIX-lea 3. Elevul va f i capabil: Activităţi de învăţare. "Sfînta Alianţă" 2.3. Ţările Europei şi ale Americii în anii 1815-1849 2. Formarea atitudinilor şi a valorilor — să manifeste interes pentru înţelegerea — exerciţii de alcătuire a unei agende personale. India. — să comenteze diverse viziuni asupra aceluiaşi eveniment şi să-şi expună propria opinie. Statele din Europa Centrală şi de Sud. Monarhia absolutistă.începutul secolului al XIX-lea CAPITOLUL II. Statele germane. Constituirea şi dezvoltarea Imperiului Rus . — să manifeste interes faţă de auto-instruire şi — lucrul în biblioteci şi cercetarea diverselor autoorganizare în studierea evenimentelor surse. — vizitarea arhivelor şi a muzeelor. PARTEA I (1640-1850) CAPITOLUL I. 1.A. Dezvoltarea economică şi politică 2. Imperiul lui Napoleon Bonaparte 1.7. Africa CAPITOLUL IV.comune ale mai multor evenimente istorice de acelaşi tip.4.5. al XVII-lea pînă la mijlocul sec. Anglia. Realizări culturale ale popoarelor lumii în prima perioadă a epocii moderne CLASA A VIII-A Obiective de referinţă.3. spaţiul istoric şi cel geografic. Congresul de la Viena.

2. formarea deprinderilor de învăţare — să definească noţiunile istorice de bază ale — exerciţii de utilizare a termenilor istorici în epocii moderne (ex. 4. dicţionare. criză orientală. — să localizeze spaţiul istoric al diferitelor utilizînd simbolurile respective. schimbările din — transpunerea pe axe cronologice a viaţa social-economică şi politică a statelor. 5.: unificare. număr limitat de documente diferite. chestionare. — să compare informaţiile dobîndite din materialele cartografice cu cele din alte tipuri de surse ce se referă la acelaşi spaţiu. neoabsolutism.evenimente din istoria universală. intervenite într-un anumit interval de timp. — să formuleze concluzii argumentate. evenimentelor istorice studiate. Descrierea şi interpretarea situaţiilor istorice . utilizînd diverse istorice. 3. diferite. investigaţie. — exerciţii de sintetizare a informaţiei — să cunoască diverse tehnici de lucru cu surse referitoare la un eveniment. — să opereze cu noţiuni şi fapte în contexte — exerciţii de rezolvare a diferitelor teste. regulament. — să integreze documente sau fragmente de — exerciţii de utilizare adecvată a informaţiei documente istorice într-un discurs pe o temă dobîndite din documente istorice în momente dată. Înţelegerea cauzalităţii şi schimbării în istorie — să descrie principalele schimbări care au avut — exerciţii de prezentare a unui eveniment loc în epoca modernă. discursuri. — exerciţii de lucru cu dicţionarele. Cunoaşterea şi utilizarea surselor istorice — să utilizeze şi să argumenteze im-portanţa — exerciţii de realizare a sintezelor pe baza unui diverselor surse istorice. — să explică şi să facă deosebiri între cauzele obiective şi subiective ale unui eveniment. — să redacteze comunicări. lungă durată. — să prezinte argumente sau opinii personale — exerciţii de formulare a ideilor şi concluziilor. — să selecteze şi să utilizeze creator informaţiile din documente istorice. — să compare diverse documente cu acelaşi — exerciţii de realizare a sintezelor pe baza unui subiect. — să comenteze fragmente din lucrări istorice şi alte surse. — elaborarea referatelor şi recenzarea lor. enciclopedii. — exerciţii de realizare a hărţilor istorice. — să demonstreze gradul de influenţă a — exerciţii de identificare şi corelare a cauzelor diferitelor cauze asupra unui eveniment. integrame etc. diferite ale lecţiei. epoca — compararea axelor şi frizelor cronologice prin modernă (ex: unificarea statelor. naţiuni în epoca modernă. realizări culturale). şi consecinţelor unui eveniment istoric. — să formuleze obiectivele unei cercetări documentare simple asupra unei teme în istoria modernă universală. număr limitat de documente de aceeaşi natură. secesiunii şi reconstrucţia SUA. expunerea evenimentelor istorice. — exerciţii de interpretare a hărţilor istorice. intervenite în istoria universală — exerciţii de clasificare a schimbărilor modernă. mişcare naţional-culturală). — exerciţii de localizare a evenimentelor — să respecte principiile cronologiei în studiate pe "hărţile mute". neutralitate. legate de problema studiată. documente. pornind de la cauzele şi consecinţele — să distingă cauzele cu efect imediat şi de acestuia. Însuşirea şi utilizarea limbajului de specialitate. lucrări pe teme — exerciţii de alcătuire a unui plan de istorice. stat-dualist. războiul stabilirea de relaţiile între evenimentele istorice. istoric.

3. — să distingă şi să compare diferite puncte de vedere asupra aceluiaşi eveniment.6. PARTEA A II-A (1850-1918) CAPITOLUL I. America Latină. Brazilia. aprecieri epocii moderne cu elemente de acelaşi tip ce generale asupra epocii moderne. Imperiul Rus.6.9. — exerciţii de comparare a caracteristicilor — să formuleze idei. Formarea Imperiului dualist Austro -Ungar 1. comunicări scrise. Statele din Europa Centrală şi de Sud-Est Criza orientală şi consecinţele ei 2. Politica internă şi externă 2.5.5. Sugestii de conţinuturi ISTORIA UNIVERSALĂ.2. Unificarea Germaniei şi a Italiei.2. Italia 2. Franţa. Schimbările din viaţa social-economică şi politică 2. — să analizeze un eveniment sau o situaţie istorică. Anglia 1. Proclamarea Imperiului German şi formarea Regatului Italian 1. EROCA MODERNĂ. timpului personal. Imperiul Austro-Ungar 2.începutul anilor '70 ai secolului al XIX-lea 1. concluzii. pornind de la diverse puncte de vedere. schimbare. toleranţă faţă de diverse opinii.4.1. Ţările Europei şi ale Americii în anii '50 .— să descrie şi să interpreteze cele mai — exerciţii de identificare şi comparare a mai importante evenimente şi fapte din epoca multe evenimente. evenimente din epoca modernă.7.3.8. — lucrul în bibliotecă cu literatura de — să demonstreze interes în recenzarea unei specialitate. — să manifeste atitudine pozitivă şi responsabilitate în acţiunile întreprinse în diverse situaţii. Argentina . Mexic.7. Desfiinţarea iobăgiei 1. Formarea atitudinilor şi a valorilor — să conştientizeze necesitatea organizării — crearea unei baze de date istorice. — realizarea unei sinteze asupra mai multor — să opereze cu diverse opinii asupra unor evenimente istorice în acelaşi timp. Premisele şi căile unificării. Politica internă şi externă a Republicii a Ill-a Franceze 2. Neoabsolutismul. şi apartenenţa popoarelor la un spaţiu istoric — exerciţii de alcătuire a eseurilor pe teme concret.1. Ţările Europei şi ale Americii în ultimul pătrar al secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea 2. istorice. Statele Unite ale Americii 2. Imperiul al doilea din Franţa 1. 6. aparţin epocilor anterioare (ex: modul de viaţă). Statele din Europa de Sud-Est 1. Reconstrucţia SUA CAPITOLUL II. — participarea la diverse activităţi de ordin — să manifeste înţelegere faţă de procesele de regional şi local. — exerciţii de lucru cu harta istorică şi cu "harta — să conştientizeze diversitatea spaţiilor istorice mută". Statele Unite ale Americii. modernă universală. — să manifeste respect faţă de diverse culturi şi — participarea la diverse proiecte. Viaţa social-economică şi politică 2. Imperiul Rus 2. Marea Britanie. Războiul secesiunii. Germania.10.4. Imperiul Austriac.

Popoarele Asiei şi ale Africii 3. CLASA A IX-A Obiective de referinţă.2. enciclopedii. Africa. Japonia. constituind propriul elevii să comunice verbal şi nonverbal.începutul sec. crearea — exerciţii de identificare a locului şi a timpului organismelor internaţionale). după o sursă istorică. acţiunii unui eveniment sau proces istoric. Exemple: 1. studiat. — ordonarea datelor şi a evenimentelor istorice — să realizeze axe cronologice. stagnare şi regres din istoria universală procese în diferite perioade istorice. indicînd datele pe axa cronologică. evoluţia regimurilor democratice.1. Relaţiile internaţionale la finele sec. perioada contemporană în succesiunea lor — alcătuirea discursurilor clare şi concise la istorică (ex. — exerciţii de lectură critică a textului istoric. Tensionarea relaţiilor internaţionale.CAPITOLUL III. — să identifice şi să analizeze perioadele de — exerciţii de comparare a unor evenimente şi progres. care contemporane. Însuşirea şi utilizarea limbajului de specialitate. — să expună şi să argumenteze informaţiile căpătate din hărţile istorice în succesiunea lor cronologică. al XIX-lea .1. din perioada contemporană. 3. au intervenit în diverse spaţii istorice. pregătirea unei comunicări sau a unui referat pe — să realizeze un conspect sau o comunicare o temă istorică. 2. Literatura şi arta. contemporană. utilizînd discurs despre un eveniment sau proces istoric diverse surse istorice. Cunoaşterea şi utilizarea surselor istorice — să opereze concret cu date factuale şi — activităţi practice pe grupe care angajează concepte abordate critic. documente unei teme din istoria contemporană. desfăşurarea şi consecinţele războiului CAPITOLUL V. al XX-lea 4. şi evenimentele principale din istoria — exerciţii de identificare a locului acţiunii unor contemporană. — să stăpînească conţinutul şi termenii istorici — exerciţii de exprimare individuală. etc. diverse teme din epoca studiată. Primul război mondial. Caracteristica generală. Cultura în a doua perioadă a epocii moderne Realizările în ştiinţă şi tehnică.: instaurarea regimurilor totalitare. Cauzele. India şi China 3. formarea deprinderilor de învăţare . Asia. — să cunoască informaţiile curente din massmedia şi să le includă în comunicări. Specificul colonialismului CAPITOLUL IV. — exerciţii de selectare a informaţiilor din — să întocmească o bibliografie selectivă asupra dicţionare explicative. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric — să cunoască periodizarea istoriei universale — diverse tipuri de exerciţii şi jocuri. asigură înţelegerea şi reprezentarea timpului — sa descrie evenimentele principale din istoric. evenimente şi procese istorice. Elevul va fi capabil: Activităţi de învăţare. — să utilizeze harta istorică în diverse — activităţi de identificare a unor schimbări ce comunicări. utilizîndu-le corect — activităţi de scriere a bibliografiei în şi adecvat.

cu principalelor schimbări din perioada materiale ce se referă la cauzele evenimentelor şi contemporană universală. etc. interpretarea diverselor situaţii totalitare din diferite ţări. — să comenteze un text istoric. — activităţi de interpretare a diverselor situaţii "război rece". represalii. — angajări în diferite activităţi de comunicare descriere. situaţii istorice cu o situaţie reală din viaţa — să elaboreze un discurs scris privind acţiunile actuală. controversat . 4.exerciţii de lucru în echipă. — să propună un proiect de soluţionare a conflictelor în istorie. conţinuturile istorice şi de formulare a unor concluzii. schimbărilor ce au survenit în istorie. — elaborarea unor lucrări literare cu caracter — să argumenteze propriile opinii. independenţă). evidenţiind — scriere şi lectură pentru dezvoltarea gîndirii ideile de bază. istorice. etc. istoria contemporană (ex. portofoliu practică. neocolonialism.— să explice semnificaţia termenilor-cheie din — discursuri scrise utilizînd termenii-cheie. proiect. — să manifeste o atitudine de respect şi de grijă — elaborarea portofoliilor. Formarea atitudinilor şi a valorilor — să demonstreze o atitudine prosocială în — exerciţii de organizare şi desfăşurare a interpretarea situaţiilor istorice. — să elaboreze un discurs scris privind — exerciţii de realizare a planului de idei al unei contribuţia unor personalităţi în istoria teme istorice . faţă de monumentele istorice din diverse — organizarea şi participarea la diverse expoziţii . modelare. importante ale unor personalităţi în lupta pentru — exerciţii de investigare a unor situaţii istorice. consecinţele evenimentelor istorice. — activităţi de analiză prin analogie a unei — să interpreteze critic diverse opinii. fascism. dezbaterilor pe teme istorice cu caracter — să demonstreze o atitudine tolerantă faţă de controversat. utilizînd limbajul de specialitate. istoric. întrebărilor şi formularea răspunsurilor concrete. democraţie populară. Descrierea şi interpretarea situaţiilor istorice — să interpreteze opinii diverse despre — exerciţii cu caracter creativ care cer de la evenimentele şi procesele istorice principale ce elevi să analizeze o situaţie istorică. — să analizeze şi să compare diverse regimuri — exerciţii de participare la organizarea şi politice. — exerciţii de utilizare corectă a diferitelor surse — să sintetizeze scheme. 5. suveranitate şi independenţă naţională.şi interdisciplinar din temele alese. — exerciţii de scriere a eseurilor prin redactarea — să compare regimurile democratice cu cele unor texte. realizarea unui dialog istoric sau discurs pe una — să abordeze intra. eseu. s-au desfăşurat în sec. 6. istorice.) o situaţie istorică din istoria contemporană. — să facă diferenţa dintre transformările istorice — exerciţii de utilizare a cunoştinţelor despre din epoca contemporană şi cele din epocile personalităţi în analiza şi aprecierea unor istorice studiate anterior. Înţelegerea cauzalităţii şi schimbării în istorie — să enunţe puncte de vedere privind cauzele — activităţi de alcătuire a unor portofolii.: bolşevism. al XX-lea în lume. tabele. — să exprime în diferite modalităţi (povestire. critice. — exerciţii de organizare şi realizare a — să aplice cunoştinţele dobîndite în analiza dezbaterilor pe teme istorice cu caracter fenomenelor istorice curente. căpătînd deprinderi de învăţare cooperativă. opiniile altora. — să facă distincţie între evenimentele istorice şi — exerciţii de antrenare a curiozităţii în punerea procesele istorice. — exerciţii de comparare a regimurilor politice — să analizeze şi să compare trăsăturile comune şi a vieţii economice în diferite ţări. şi particulare ale evenimentelor istorice din aceeaşi perioadă la diverse popoare şi naţiuni. contemporană. evenimente şi procese istorice.

iar cele moderne pot deveni cu timpul tradiţionale. descoperirea. Africii şi Americii Latine în perioada postbelică CAPITOLUL III.2.4. Sfîrşitul "războiului rece". În procesul predării . atît în plan intelectual. prin orientarea lor în direcţie euristică.1. Dezintegrarea sistemului totalitar comunist Descompunerea U.învăţării istoriei nu există o ierarhie a metodelor. pe . Tensionarea relaţiilor internaţionale 1. Are importanţă nu metoda ca atare. — să respecte democratice. precum şi prin introducerea unor noi mijloace şi tehnici didactice. Metodele tradiţionale pot fi folosite pentru a răspunde unui învăţămînt modern. cît şi în cel practic.6. Ţările Europei de Vest şi Statele Unite ale Americii 1. EPOCA CONTEMPORANĂ CAPITOLUL I. modelarea. Orice metodă include un anumit grad de activizare.2. Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste 1. Construcţia europeană contemporană 3.3. Formarea lumi multipolare Noua mentalitate politică în raporturile internaţionale Concepţia "Casei europene comune" Lumea multipolară la finele mileniului al II-lea CAPITOLUL IV. China 1. precum orice metodă poate genera pasivitatea elevilor. Elemente din fiecare categorie sînt cuprinse în orice metodă de învăţămînt.S. Organizarea postbelică a lumii 2. Ţările lumii în anii 1918-1945 1. Cultura şi ştiinţa în epoca contemporană Sugestii metodologice Pentru sporirea eficienţei învăţămîntului. în sensul creşterii ritmului de dobîndire de către elevi a cunoştinţelor şi a competenţelor printr-un efort propriu.Est 1.3. spiritul în care este utilizată aceasta şi articularea metodelor şi a resurselor de învăţare în cadrul strategiilor didactice. In activitatea practică nu se utilizează metode pur informative sau absolut formative. cercetarea etc. Japonia.). Ţările Europei Centrale şi de Sud . Astfel vor fi folosite metode cu caracter mobilizator.7. Statele lumii în perioada postbelică 2.1. şi constituirea statelor independente Schimbarea regimurilor politice şi transformările economice din statele Europei de Răsărit 3. Rusia Sovietică.5. Situaţia economică şi politică a ţărilor industrializate Statele Unite ale Americii Franţa Germania Marea Britanie Italia Japonia 2. astfel ca ele să servească realizării obiectivelor actuale şi de perspectivă ale învăţămîntului prin activizarea optimă a elevilor. se prefigurează o metodologie didactică bazată pe utilizarea într-o nouă manieră a metodelor clasice de învăţămînt.perioade.S. Popoarele Asiei. Regimurile totalitare comuniste Ţările de "democraţie populară" din Europa Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Statele comuniste ale Asiei 2.R. pe teme cu caracter istoric.4. Al doilea război mondial CAPITOLUL II. drepturile şi libertăţile Sugestii de conţinuturi ISTORIA UNIVERSALĂ. Noua metodologie didactică se referă la perfecţionarea şi modernizarea metodelor existente.1. ci concepţia. Noua ordine internaţională 1. activizant (problematizarea.2. Grija profesorului de istorie se va axa pe caracterul formativ şi conştient al acestui obiect. Relaţiile internaţionale după cel de-al doilea război mondial.

1996. — capacitatea de a lucra individual şi în grup. Sensul istoriei. obiectivelor. situaţiei de învăţare. M. 1997. Gh. acele metode şi procedee care solicită într-un grad mai mare participarea activă a elevilor. Ştefănescu. reprezentînd o alternativă viabilă la testele standardizate. 1994. profesorii de istorie vor selecta. Compendiile curente şi personalităţi politice. 1994. Pornind de la analiza fiecărei activităţi didactice. Carpentier. Polirom. 1997. Humanitas. dar nu întîmplător şi nu în dezacord cu aceasta. Bibliografie 1. a cauzelor şi consecinţelor evenimentelor istorice. Pentru ca evaluarea să fie resimţită de către elevi ca avînd efect formativ. a conţinutului. — abordarea diferitelor puncte de vedere privind problematica istorică. R. 1997. Ioniţă. J. Niculescu.imprimarea unui caracter activ metodelor de predare. — cunoaşterea izvoarelor istorice şi folosirea lor eficientă. stimulînd şi dezvoltînd motivaţia studierii istoriei. Nedelea. Fundaţia Culturală. 9. elevii pot include un set de materiale colectate pe parcursul anului: scheme. 10. documente. 12. Metodica predării istoriei. de la evaluarea elevului la cea a întregului parcurs curricular. The Dictionary of modern history. Bucureşti. Bucureşti. Editura Universităţii. 6. Berdiaiev. Arsenalul celebrităţilor la sfîrşit de mileniu. Eficienţa lecţiei de istorie şi atingerea cu succes a obiectivului propus de profesor vor deveni fapt împlinit numai dacă metodele didactice vor fi utilizate într-un sistem adecvat conţinutului temei. laşi. teste. Polirom. — stăpînirea tehnicilor de muncă intelectuală. hărţi. Portofoliul reprezintă cartea de vizită a elevului. 11. Evaluarea trebuie extinsă de la verificarea şi aprecierea rezultatelor spre evaluarea procesului. metodelor. Towson. 13. raportîndu-se la diferite capacităţi în funcţie de progresul realizat şi de dificultăţile pe care le are de depăşit. opinii personale etc. 4. Alături de metodele şi formele de evaluare tradiţionale. foto.1997. Bucureşti. Istoria gîndirii libere. Costea. Garamond. London Penguin Books. Istoria Europei. Humanitas. 7. Almanahul lumii: peste 600 de informaţii extrem de utile. prin a evidenţia valoarea formativ educaţională a conţinutului. Enciclopedia RAO. Bucureşti. Bucureşti. 8. D. 1997. de la un an şcolar la altul. Bucureşti. 1994. Petrovici. urmărindu-i progresul de la un trimestru la altul. Bucureşti. în cadrul procesului de evaluare se vor lua în consideraţie următoarele criterii: — interpretarea faptelor istorice. Şt. laşi. Sugestii de evaluare Evaluarea trebuie concepută nu numai ca un control al cunoştinţelor. 1995. 1994. Filosofi contemporani: Studii istorico-filosofice. 1997. 5. Humanitas. — comportamente şi atitudini determinate de interiorizarea valorilor general-umane şi naţionale etc. este foarte utilă formarea şi exersarea capacităţilor de autoevaluare. Elevilor trebuie să li se comenteze nota şi să li se recomande insistent ce trebuie să se perfecţioneze pentru a-şi îmbunătăţi calitatea învăţării. Istoria lumii. . ci şi ca o cale de perfecţionare ce presupune o strategie globală asupra formării elevilor. Larousse. profesorului i se propune să folosească portofoliul. L'histoire du monde. N. dacă ele vor fi alese în concordanţă cu vîrsta şi psihologia elevilor. 1996. — utilizarea unor modele de cercetare. T. pentru fiecare caz. Studiu asupra istoriei: 2 volume. 3. — cunoaşterea momentelor specifice în dezvoltarea societăţii. integrator. cu calităţile şi stilul de predare ale profesorului. Bucureşti. — cunoaşterea şi explicarea terminologiei istorice. Niculescu. un instrument de evaluare complex. 2. Bucureşti. Enigme ale istoriei: 2 volume. Toynbee. Trousson. analiza documentelor istorice. în portofoliu. Paris.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful