P. 1
Curriculum Istorie Universal A, Cl v-IX

Curriculum Istorie Universal A, Cl v-IX

|Views: 982|Likes:
Published by Vicol Dumitru

More info:

Published by: Vicol Dumitru on Oct 03, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/18/2012

pdf

text

original

CLASA a V-a Obiective de referinţă. Elevul va fi capabil: Activităţi de învăţare. Exemple: 1.

Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric — să cunoască marile epoci istorice în — exerciţii de antrenare şi utilizare a noţiunilor : succesiunea lor cronologică; înainte, după, simultan; — să cunoască diverse tipuri de calendar — exerciţii de utilizare a datelor şi a (grecesc, roman); evenimentelor istorice în expunerea orală sau — să citească axe cronologice simple; scrisă; — să opereze cu unităţi de calculare a timpului — exerciţii de descriere şi comparare a (an, deceniu, secol, mileniu); calendarelor studiate; — să localizeze arealul de trai al popoarelor — exerciţii de localizare a evenimentelor antice; studiate pe hărţile de contur; — să realizeze hărţi de contur simple. — exerciţii de citire şi elaborare a semnelor convenţionale. 2. Cunoaşterea şi utilizarea izvoarelor istorice — să cunoască diferite tipuri de izvoare istorice — exerciţii de lucru cu documente istorice; (colecţii de izvoare, cărţi de lectură, dicţionare — alcătuirea comunicărilor în baza izvoarelor etc.); istorice; — să utilizeze diferite tipuri de surse istorice; — exerciţii de descriere a unor informaţii — să compare informaţii identice din diferite concrete din diferite surse istorice. surse istorice. 3. Însuşirea şi utilizarea limbajului de specialitate, formarea deprinderilor de învăţare — să cunoască şi să explice noţiunile de bază ale — exerciţii de lucru cu izvoarele istorice; istoriei universale, antice (preistorie; istorie; — exerciţii de utilizare corectă a dicţionarului epocă istorică; antichitate; civilizaţie; cultură); explicativ; — să cunoască semnificaţia dicţionarului; — exerciţii de definire a termenilor istorici; — să definească principalele noţiuni referitoare — realizarea unor creaţii proprii cu utilizarea la preistorie şi istoria antică; terminologiei studiate; — să formuleze întrebări la tema studiată. — jocuri de utilizare a noţiunilor. 4. Înţelegerea cauzalităţii şi schimbării în istorie — să cunoască principalele schimbări care au — exerciţii de identificare a schimbărilor în timp avut loc în istoria antică; şi spaţiu; — să explice cauzele unor evenimente istorice; — antrenarea curiozităţii în punerea întrebărilor; — să demonstreze importanţa activităţii omului — exerciţii de comparare a diferitelor procese şi în procesul de schimbare; evenimente în evoluţia istorică; — să explice consecinţele principalelor — compararea vieţii cotidiene la diferite popoare evenimente din istoria universală, antică. antice; — exerciţii de explicare a cauzelor diferenţelor. 5. Descrierea şi interpretarea situaţiilor istorice — să cunoască cele mai importante evenimente — exerciţii de alcătuire a povestirilor despre din istoria antică; evenimentele studiate; — să descrie diferite opinii asupra unor — exerciţii de alcătuire a întrebărilor şi de evenimente istorice; prezentare a răspunsurilor; — să explice principalele caracteristici ale — exerciţii de alcătuire a unui plan simplu al civilizaţiei antichităţii; expunerii; — să recunoască diferite opinii ale unuia şi — exerciţii de comparare a diferitelor izvoare aceluiaşi eveniment istoric. despre unul şi acelaşi eveniment istoric. 6. Formarea atitudinilor şi a valorilor — să manifeste interes pentru înţelegerea — organizarea de excursii la muzee; timpului istoric şi a spaţiului istoric şi — lucrul în bibliotecă şi cercetarea diverselor organizarea timpului personal; surse; — să manifeste interes pentru păstrarea şi — activităţi de participare la acţiuni colective;

6.4. 4. germanii. CLASA a VI-a Obiective de referinţă. Elevul va f i capabil: Activităţi de învăţare. Roma antică şi popoarele vecine: celţii. Epoca homerică 3. Fondarea Romei. Romanizarea. Organele de conducere.3.1. Cultura greacă şi elenistică.1.1. — să ordoneze cronologic secvenţele unui — exerciţiu de descriere şi comparare a eveniment istoric utilizînd termenii: înainte.3. 3. Orientul antic 2. 2. — să localizeze spaţiul istoric al diferitelor — exerciţiu de localizare a spaţiul istoric al popoare în epoca medievală. 4. 3.2. cuvinte proprii. 1. Războiul peloponeziac şi criza lumii greceşti. Apariţia şi adoptarea creştinismului. Capitolul V. Exemple: 1. Civilizaţiile cretană şi miceniană. Imperiul Macedonian.4. Sfârşitul epocii antice. Divizarea Imperiului Roman de Apus. Statele din Asia anterioară. Aportul culturii romane la dezvoltarea civilizaţiei universale. Egiptul antic. Capitolul III. 3. Capitolul IV. Primii oameni.4. Apariţia artelor şi a credinţelor religioase.5.1. Omul şi mediul 3. în timp ce. Preistoria umanităţii 1. islamic). China antică. Oraşele-state greceşti. 4. consecutiv. 4. De la Republică la Imperiu. Începutul utilizării primelor metale şi efectul utilizării lor asupra evoluţiei umane.2. 2.ocrotirea diferitelor surse istorice. Coloniile greceşti din bazinul Mării Negre. Omul şi mediul.1. . Prăbuşirea Imperiului Roman de Apus. Capitolul II. — exerciţiu de interpretare a hărţilor istorice. calendarelor studiate. — alcătuirea unor portrete de personalităţi cu — să manifeste interes faţă de autoinstruire. 2. Războaiele medice . EPOCA ANTICĂ. EPOCA STRĂVECHE Capitolul I. Cultura şi religia Romei antice. Natura şi populaţia. diferitelor popoare studiate. istorice. Importanţa istorică a civilizaţiei antice. Republica Romană. Cultura şi religia în Orientul antic. 5. Popoarele Orientului antic. — să conştientizeze rolul personalităţilor în istorie.7. după.3. Aportul culturii greceşti la dezvoltarea civilizaţiei universale. perioada regalităţii. 5. Roma antică 4.5. Marea colonizare greacă.2. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric — să cunoască principalele evenimente din — exerciţiu de povestire a evenimentelor epoca medievală. în succesiunea lor cronologică. 3. Oastea romană. Grecia antică 3.2. — să explice deosebirile dintre diferite calendare — alcătuirea axelor cronologice ale (creştin. Viaţa economică şi organizarea politică. Modul de viaţă.2.3. evenimentelor studiate. Sugestii de conţinuturi ISTORIA UNIVERSALĂ. India antică. Sfârşitul Imperiului Roman de Apus 5.

medievale. în expunerea evenimentelor. documente cu conţinut istoric. 2. loc în epoca medievală. 4. epoca medievală. — să conştientizeze rolul personalităţilor în — organizarea şi participarea la jocurile pe istorie. — să manifeste stăpînire de sine în comunicarea — participarea la diverse proiecte. proceselor istorice. — să utilizeze corect limbajul de specialitate în — întocmirea dicţionarului personal de termeni alcătuirea comunicărilor. utilizînd simbolurile respective. — alcătuirea unei reviste istorice. — să explice principalele caracteristici ale epocii — alcătuirea comunicărilor după diverse texte. Înţelegerea cauzalităţii şi schimbării în istorie — să descrie principalele schimbări care au avut — exerciţii de identificare a schimbărilor. EPOCA MEDIEVALĂ Capitolul I. roluri. documente istorice. diferite popoare şi explicarea cauzelor diferenţelor. orală. — selectarea şi interpretarea unor situaţii — să recunoască diferite opinii asupra unuia şi istorice. Europa şi Asia în secolele V . document din diverse izvoare istorice. — utilizarea crestomaţiilor în pregătirea — să selecteze informaţii identice despre acelaşi comunicărilor scrise şi orale. evenimente despre personalităţile istorice. noţiunilor însuşite. — elaborarea unor sarcini individuale de muncă. 6. — exerciţii de alcătuire a întrebărilor cu caracter — să explice cauzele evenimentelor şi controversat. istorici însuşiţi.— să compare informaţii dobîndite din materiale — exerciţiu de realizare a hărţilor istorice. Sugestii de conţinuturi ISTORIA UNIVERSALĂ. — să organizeze adecvat informaţia extrasă din — exerciţii de alcătuire a argumentelor pe o textul istoric studiat. Formarea atitudinilor şi a valorilor — să manifeste interes pentru organizarea — completarea unor portofolii cu date şi timpului personal. — lucrul cu cartea. istorice în descrierea evenimentelor. cartografice cu cele din alte surse istorice. — jocuri despre faptele personale şi cele ale — să manifeste interes pentru păstrarea şi colegilor. Germanii. — să manifeste stimă faţă de munca intelectuală. temă discutată. — să compare diferite evenimente şi procese — exerciţii de comparare a mai multe izvoare istorice din epoca medievală cu cele studiate istorice referitoare la aceleaşi evenimente.1. — exerciţii de descriere a modului de viaţă al — să clasifice în timp şi spaţiu diverse popoarelor din diverse surse istorice. — să aprecieze importanţa faptelor personale. selectarea diferitelor izvoare istorice.XI 1. 3. . — să demonstreze că acţiunile umane au — activităţi de comparare a modului de viaţă la multiple consecinţe. Însuşirea şi utilizarea limbajului de specialitate. formarea deprinderilor de învăţare — să definească noţiunile de bază referitoare la — exerciţii de antrenare şi utilizare corectă a epoca medievală. 5. Cunoaşterea şi utilizarea izvoarelor istorice — să utilizeze diferite tipuri de izvoare istorice — exerciţii de lucru cu izvoarele istorice. anterior. — exerciţii de comparare a diferitelor procese şi — să analizeze acţiunile oamenilor din epoca evenimente istorice în evoluţia popoarelor în medievală. Descrierea şi interpretarea situaţiilor istorice — să descrie cele mai importante evenimente — utilizarea informaţiilor despre personalităţile istorice din epoca medievală. aceluiaşi eveniment istoric.

marea revoluţie franceză. Imperiul Otoman. Fărîmiţarea politică în Europa de Vest.XV-XVI. Cultura popoarelor Europei. Particularităţile dezvoltării societăţii medievale la popoarele Asiei. 2. Capitolul III. Cultura arabilor.6. Estul şi Sud-Estul Europei. Rusia. Creşterea oraşelor în Europa de Vest. Societatea medievală tîrzie şi apariţia lumii moderne 3. bieloruse şi Europei de Sud-Est. 1.1. Unificarea politică. Cruciadele.8.2. Specificul dezvoltării pămînturilor ucrainene. realizări — exerciţii de transpunere în limbaj cartografic a culturale). XI-XV . 2. 2.4. Rezultatele reformei în Germania. Formarea Statului Ungar. 2.prima jumătate a sec.XI. Rusia kieveană.5.3. al XVI-lea . istorice simple. Cultura şi civilizaţia Chinei. Principalele căi comerciale. istorice.începutul sec. Franţa. Formarea statelor slave.3. Convocarea stărilor generale. Cilizaţia arabă în sec.2. Lecţii de sinteză • Societatea medievală. CLASA A VII-a Obiective de referinţă. 3. VII . Slavii în sec. Franţa. de Est şi de Sud-Est.XI.2.1. Statele din Centrul.5. Revoluţia burgheză din Ţările de Jos. Importanţa şi consecinţele revoluţiei. Popoarele balcanice sub dominaţia otomană. 2. 3. Exemple: 1.1. 3. Reforma şi războiul ţărănesc din Germania. Capitolul II. Biserica creştină. Apariţia parlamentului englez. întărirea puterii regale. Dezvoltarea societăţii engleze. Migraţia ungurilor. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric — să descrie principalele evenimente din istoria — exerciţii de utilizare a cronologiei în universală. iluminismul. de amplasare pe hărţile de contur a localizeze spaţiul istoric de existenţă a diferitelor evenimentelor studiate. Imperiul Roman de Răsărit (Bizantin). Imperiul German şi specificul dezvoltării societăţii italiene. 1. Evoluţia societăţii medievale dezvoltate 2. Descoperirile geografice şi începutul formării sistemului colonial. • Societatea medievală. Elevul va fi capabil: Activităţi de învăţare. Exemplu: Din viaţa unui cavaler medieval. sfîrşitul secolului al XV-lea .6. Urmările descoperirilor geografice. al XVI-lea. Migraţia slavilor. 1. 3. în succesiunea lor expunerea orală sau scrisă a evenimentelor cronologică (ex: revoluţia industrială engleză. Popoarele Asiei. ordonare şi inter-pretare a .4. 2. epoca modernă. Ungaria. V . al XVII-lea. informaţiei dobîndite din texte şi documente — să cunoască diferite tipuri de hărţi şi să istorice. 1.XI. Indiei şi Japoniei medievale. Anglia în sec.8. începutul dezvoltării societăţii moderne în Europa sec. 3. Formarea Statului Ceh.6. Cultura Renaşterii. Expansiunea mongolă. Republicile italiene. Exemplu: Instruirea în Evul Mediu. de realizare a hărţilor popoare şi naţiuni. 1. Extinderea reformei în Europa.5.7. V . 2. Formarea statelor centralizate în Europa de Vest. Formarea Regatului Franc. Polonia. IX .3.7. Cultura popoarelor din Europa în sec. 1.4. Societatea francă în sec. — să citească şi să realizeze axe cronologice — exerciţii de citire. Popoarele Europei Centrale. Polonia.XI. Dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii în sec. Dezvoltarea societăţii ruse. Dezvoltarea meşteşugurilor şi a comerţului. Bulgaria şi Serbia. Începutul centralizării statului.

5. partea I (ex: epoca modernă. 4. — să analizeze desfăşurarea unui eveniment studiat.simple. — să realizeze inferenţe (generalizări şi particularizări). — să structureze ideile principale din documentele istorice. constituţie. istorice integrîndu-le în contexte mai largi. iluminism. utilizînd mai multe surse. — să cunoască puncte de vedere privind cauzele — exerciţii de apreciere a schimbărilor. construi şi argumenta punctul de vedere. Însuşirea şi utilizarea limbajului de specialitate — să cunoască noţiunile de bază ale istoriei — exerciţii de definire a termenilor istorici. dicţionare. — alcătuirea comunicărilor pe teme istorice. şi schimbărilor. — să utilizeze sursele istorice în manieră critică. istorice. — să compare diverse viziuni asupra aceluiaşi — exerciţii de alcătuire a unor relatări despre eveniment. evenimente istorice. tabele. — să cunoască metodele de utilizare a ' surselor — exerciţii de utilizare a surselor pentru a putea istorice simple. crestomaţii. — să distingă principalele caracteristici ale — comentarea diverselor opinii referitoare la epocii moderne. — să utilizeze corect terminologia însuşită. unul şi acelaşi eveniment istoric. dicţionare informaţilor necesare din surse referitoare la explicative). — utilizarea diferitelor tipuri de dicţionare. — să structureze în scris ideile unui conţinut — lucrul cu enciclopedii. culegeri de într-un discurs simplu. axelor cronologice. — să expună informaţiile dobîndite prin citirea — exerciţii de integrare a datelor. Descrierea şi interpretarea unei situaţii istorice — să interpreteze cele mai importante — utilizarea informaţiei din diverse surse în evenimente şi fapte din istoria universală descrierea şi interpretarea unui eveniment istoric. naţional modern ). incluzînd aprecieri şi interpretări — să identifice şi să compare elementele ale evenimentului studiat. — să cunoască semnificaţia şi să utilizeze — realizare de notiţe în baza diverselor surse diverse dicţionare. şi consecinţele principalelor evenimente din — exerciţii de comparare a cauzelor şi istoria universală modernă. stat plan de idei. evenimentelor documentelor cartografice. . diagrame. modernă. generalizărilor. revoluţie industrială. specificului în istorie. consecinţelor unor evenimente istorice. — să compare cauzele principalelor evenimente — exerciţii de distingere a generalului şi a istorice din epoca modernă. război de — prezentarea unei probleme istorice după un independenţă. — să identifice consecinţele unui eveniment istoric. şi proceselor istorice în discursuri orale. Înţelegerea cauzalităţii şi schimbării în istorie — să cunoască şi să descrie principalele — exerciţii de identificare şi corelare a cauzelor schimbări care au avut loc în epoca modernă. 3. — să utilizeze informaţii despre procesele istorice caracteristice epocii moderne şi să le localizeze în timp şi spaţiu. — alcătuirea de fişe. documente. universale. revoluţie socială. Cunoaşterea şi utilizarea izvoarelor istorice — să cunoască şi să utilizeze diferite tipuri de — exerciţii de identificare şi extragere a surse istorice (manuale. 2. epoca modernă. — să descrie şi să caracterizeze evenimente — exerciţii de formulare a concluziilor. scheme. utilizînd limbajul şi cunoştinţele de specialitate.

spaţiul istoric şi cel geografic. Statele germane. Ţările Europei şi ale Americii în anii 1815-1849 2.4. studierea istoriei universale moderne.10. . timpului şi a spaţiului istoric în organizarea incluzînd principalele evenimente istorice. India. Realizări culturale ale popoarelor lumii în prima perioadă a epocii moderne CLASA A VIII-A Obiective de referinţă. Statele germane. Dezvoltarea economică şi politică 2.începutul secolului al XIX-lea CAPITOLUL II. Monarhia absolutistă. istorice.2. — exerciţii de observare a relaţiei om-mediu în — să conştientizeze interdependenţa dintre plan naţional şi universal. Ţările Europei şi ale Americii în perioada 1640 -1815 1. Mişcările sociale şi de eliberare naţională 2.4. Revoluţia industrială 1. Monarhia parlamentară engleză. Imperiul lui Napoleon Bonaparte 1. Europa de Sud .5. al XlX-lea 2.1. Africa CAPITOLUL IV.6. Dezvoltarea economică şi viaţa politică 2.7. Sugestii de conţinuturi ISTORIA UNIVERSALĂ. Elevul va f i capabil: Activităţi de învăţare. Revoluţiile europene de la 1848 -1849 2. al XIX-lea 3. Dezvoltarea politică şi economică 2. Congresul de la Viena. Iluminismul francez. Statele Unite ale Americii. PARTEA I (1640-1850) CAPITOLUL I. Rusia.3. formarea şi dezvoltarea S.1.A. Franţa. Imperiul Austriac 2. — vizitarea arhivelor şi a muzeelor. 6. Austria şi Prusia 1. Statele din Europa Centrală şi de Sud. 1. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric — să cunoască şi să ordoneze principalele — exerciţii de realizare a axelor cronologice. în raport cu schimbările actuale din societate. Popoarele Asiei şi Africii de la mijlocul sec. — să comenteze diverse viziuni asupra aceluiaşi eveniment şi să-şi expună propria opinie. Constituirea statelor independente în America Latină CAPITOLUL III. 1. Regimul Restauraţiei şi tensiunile sociale 2. — să manifeste interes faţă de auto-instruire şi — lucrul în biblioteci şi cercetarea diverselor autoorganizare în studierea evenimentelor surse.2.7. Japonia 3. Statele Unite ale Americii în prima jumătate a sec. Constituirea şi dezvoltarea Imperiului Rus .8. Războiul de independenţă. China.9. — să conştientizeze rolul — exerciţii de realizare a unor bibliografii pentru personalităţilor în istorie. EPOCA MODERNÂ. Exemple: 1.Est în secolul al XVIII-lea . Anglia. Epoca luminilor 1.1. Franţa.5.comune ale mai multor evenimente istorice de acelaşi tip. — să manifeste o atitudine adecvată prosocială — participarea la proiecte şi acţiuni colective. Rusia. — să descrie şi să interpreteze un eveniment istoric utilizînd mai multe opinii.3.2. "Sfînta Alianţă" 2. timpului personal.U.6. Anglia. al XVII-lea pînă la mijlocul sec. Revoluţia franceză şi influenţa ei. Formarea atitudinilor şi a valorilor — să manifeste interes pentru înţelegerea — exerciţii de alcătuire a unei agende personale.

număr limitat de documente de aceeaşi natură. formarea deprinderilor de învăţare — să definească noţiunile istorice de bază ale — exerciţii de utilizare a termenilor istorici în epocii moderne (ex. legate de problema studiată. neoabsolutism. şi consecinţelor unui eveniment istoric. — să selecteze şi să utilizeze creator informaţiile din documente istorice. realizări culturale). documente. epoca — compararea axelor şi frizelor cronologice prin modernă (ex: unificarea statelor. Cunoaşterea şi utilizarea surselor istorice — să utilizeze şi să argumenteze im-portanţa — exerciţii de realizare a sintezelor pe baza unui diverselor surse istorice. — să prezinte argumente sau opinii personale — exerciţii de formulare a ideilor şi concluziilor. — exerciţii de sintetizare a informaţiei — să cunoască diverse tehnici de lucru cu surse referitoare la un eveniment. — să opereze cu noţiuni şi fapte în contexte — exerciţii de rezolvare a diferitelor teste. expunerea evenimentelor istorice. enciclopedii. utilizînd diverse istorice. — să comenteze fragmente din lucrări istorice şi alte surse. diferite. — să compare diverse documente cu acelaşi — exerciţii de realizare a sintezelor pe baza unui subiect. — să compare informaţiile dobîndite din materialele cartografice cu cele din alte tipuri de surse ce se referă la acelaşi spaţiu. — exerciţii de lucru cu dicţionarele. investigaţie. — să redacteze comunicări. 5. — să formuleze obiectivele unei cercetări documentare simple asupra unei teme în istoria modernă universală. mişcare naţional-culturală). secesiunii şi reconstrucţia SUA. regulament. schimbările din — transpunerea pe axe cronologice a viaţa social-economică şi politică a statelor. — să formuleze concluzii argumentate. stat-dualist. — să integreze documente sau fragmente de — exerciţii de utilizare adecvată a informaţiei documente istorice într-un discurs pe o temă dobîndite din documente istorice în momente dată. — elaborarea referatelor şi recenzarea lor. lungă durată. dicţionare. — să explică şi să facă deosebiri între cauzele obiective şi subiective ale unui eveniment. integrame etc. — exerciţii de realizare a hărţilor istorice. lucrări pe teme — exerciţii de alcătuire a unui plan de istorice. Descrierea şi interpretarea situaţiilor istorice . intervenite în istoria universală — exerciţii de clasificare a schimbărilor modernă. — să localizeze spaţiul istoric al diferitelor utilizînd simbolurile respective. criză orientală. evenimentelor istorice studiate. — să demonstreze gradul de influenţă a — exerciţii de identificare şi corelare a cauzelor diferitelor cauze asupra unui eveniment. — exerciţii de localizare a evenimentelor — să respecte principiile cronologiei în studiate pe "hărţile mute". pornind de la cauzele şi consecinţele — să distingă cauzele cu efect imediat şi de acestuia. naţiuni în epoca modernă. neutralitate. istoric. număr limitat de documente diferite. diferite ale lecţiei. discursuri.evenimente din istoria universală. 3. chestionare. războiul stabilirea de relaţiile între evenimentele istorice. Însuşirea şi utilizarea limbajului de specialitate. 4. intervenite într-un anumit interval de timp.: unificare. — exerciţii de interpretare a hărţilor istorice. Înţelegerea cauzalităţii şi schimbării în istorie — să descrie principalele schimbări care au avut — exerciţii de prezentare a unui eveniment loc în epoca modernă. 2.

Marea Britanie. Unificarea Germaniei şi a Italiei. Desfiinţarea iobăgiei 1. Ţările Europei şi ale Americii în anii '50 . toleranţă faţă de diverse opinii. Sugestii de conţinuturi ISTORIA UNIVERSALĂ. Statele din Europa de Sud-Est 1.9.6. timpului personal. Reconstrucţia SUA CAPITOLUL II.3. — să manifeste respect faţă de diverse culturi şi — participarea la diverse proiecte.2. — realizarea unei sinteze asupra mai multor — să opereze cu diverse opinii asupra unor evenimente istorice în acelaşi timp. — participarea la diverse activităţi de ordin — să manifeste înţelegere faţă de procesele de regional şi local.4. comunicări scrise. Formarea atitudinilor şi a valorilor — să conştientizeze necesitatea organizării — crearea unei baze de date istorice. Mexic. Brazilia. Anglia 1. Germania. — să analizeze un eveniment sau o situaţie istorică.1.1. Politica internă şi externă a Republicii a Ill-a Franceze 2. Imperiul Austriac.8. Premisele şi căile unificării. Politica internă şi externă 2. şi apartenenţa popoarelor la un spaţiu istoric — exerciţii de alcătuire a eseurilor pe teme concret. concluzii. — exerciţii de comparare a caracteristicilor — să formuleze idei. Formarea Imperiului dualist Austro -Ungar 1. — exerciţii de lucru cu harta istorică şi cu "harta — să conştientizeze diversitatea spaţiilor istorice mută". istorice.6. PARTEA A II-A (1850-1918) CAPITOLUL I. Imperiul Austro-Ungar 2. evenimente din epoca modernă. EROCA MODERNĂ. pornind de la diverse puncte de vedere.10. — să manifeste atitudine pozitivă şi responsabilitate în acţiunile întreprinse în diverse situaţii. — lucrul în bibliotecă cu literatura de — să demonstreze interes în recenzarea unei specialitate. Războiul secesiunii. 6. — să distingă şi să compare diferite puncte de vedere asupra aceluiaşi eveniment. aprecieri epocii moderne cu elemente de acelaşi tip ce generale asupra epocii moderne.— să descrie şi să interpreteze cele mai — exerciţii de identificare şi comparare a mai importante evenimente şi fapte din epoca multe evenimente.5.începutul anilor '70 ai secolului al XIX-lea 1. Imperiul Rus 2. Imperiul Rus. Schimbările din viaţa social-economică şi politică 2.3. Statele Unite ale Americii 2. modernă universală. Neoabsolutismul. Imperiul al doilea din Franţa 1. Viaţa social-economică şi politică 2. Argentina . Statele Unite ale Americii. Italia 2. Statele din Europa Centrală şi de Sud-Est Criza orientală şi consecinţele ei 2. aparţin epocilor anterioare (ex: modul de viaţă). schimbare.5. America Latină. Proclamarea Imperiului German şi formarea Regatului Italian 1.2.4. Ţările Europei şi ale Americii în ultimul pătrar al secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea 2.7. Franţa.7.

utilizînd discurs despre un eveniment sau proces istoric diverse surse istorice. contemporană. Relaţiile internaţionale la finele sec. — să expună şi să argumenteze informaţiile căpătate din hărţile istorice în succesiunea lor cronologică. Popoarele Asiei şi ale Africii 3. şi evenimentele principale din istoria — exerciţii de identificare a locului acţiunii unor contemporană. CLASA A IX-A Obiective de referinţă. desfăşurarea şi consecinţele războiului CAPITOLUL V. Literatura şi arta. Cultura în a doua perioadă a epocii moderne Realizările în ştiinţă şi tehnică. 2. care contemporane. al XIX-lea . din perioada contemporană. etc. Caracteristica generală. după o sursă istorică. Africa.: instaurarea regimurilor totalitare. Exemple: 1. — exerciţii de selectare a informaţiilor din — să întocmească o bibliografie selectivă asupra dicţionare explicative.începutul sec. Tensionarea relaţiilor internaţionale.2. Asia.1. diverse teme din epoca studiată. evenimente şi procese istorice.CAPITOLUL III. Primul război mondial. evoluţia regimurilor democratice. — să utilizeze harta istorică în diverse — activităţi de identificare a unor schimbări ce comunicări. Elevul va fi capabil: Activităţi de învăţare. — să cunoască informaţiile curente din massmedia şi să le includă în comunicări. constituind propriul elevii să comunice verbal şi nonverbal. au intervenit în diverse spaţii istorice. enciclopedii. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric — să cunoască periodizarea istoriei universale — diverse tipuri de exerciţii şi jocuri. — să identifice şi să analizeze perioadele de — exerciţii de comparare a unor evenimente şi progres. perioada contemporană în succesiunea lor — alcătuirea discursurilor clare şi concise la istorică (ex. Cunoaşterea şi utilizarea surselor istorice — să opereze concret cu date factuale şi — activităţi practice pe grupe care angajează concepte abordate critic. — să stăpînească conţinutul şi termenii istorici — exerciţii de exprimare individuală. Specificul colonialismului CAPITOLUL IV. India şi China 3. indicînd datele pe axa cronologică. — exerciţii de lectură critică a textului istoric.1. formarea deprinderilor de învăţare . crearea — exerciţii de identificare a locului şi a timpului organismelor internaţionale). Însuşirea şi utilizarea limbajului de specialitate. studiat. — ordonarea datelor şi a evenimentelor istorice — să realizeze axe cronologice. al XX-lea 4. documente unei teme din istoria contemporană. stagnare şi regres din istoria universală procese în diferite perioade istorice. Japonia. 3. asigură înţelegerea şi reprezentarea timpului — sa descrie evenimentele principale din istoric. pregătirea unei comunicări sau a unui referat pe — să realizeze un conspect sau o comunicare o temă istorică. acţiunii unui eveniment sau proces istoric. utilizîndu-le corect — activităţi de scriere a bibliografiei în şi adecvat. Cauzele.

— exerciţii de scriere a eseurilor prin redactarea — să compare regimurile democratice cu cele unor texte.) o situaţie istorică din istoria contemporană. istorice. neocolonialism. — să exprime în diferite modalităţi (povestire. situaţii istorice cu o situaţie reală din viaţa — să elaboreze un discurs scris privind acţiunile actuală. — activităţi de analiză prin analogie a unei — să interpreteze critic diverse opinii. schimbărilor ce au survenit în istorie. interpretarea diverselor situaţii totalitare din diferite ţări. — să analizeze şi să compare diverse regimuri — exerciţii de participare la organizarea şi politice. — să manifeste o atitudine de respect şi de grijă — elaborarea portofoliilor. — angajări în diferite activităţi de comunicare descriere. critice. — elaborarea unor lucrări literare cu caracter — să argumenteze propriile opinii. faţă de monumentele istorice din diverse — organizarea şi participarea la diverse expoziţii . — exerciţii de comparare a regimurilor politice — să analizeze şi să compare trăsăturile comune şi a vieţii economice în diferite ţări. — să propună un proiect de soluţionare a conflictelor în istorie. — exerciţii de utilizare corectă a diferitelor surse — să sintetizeze scheme. eseu. 6. represalii. importante ale unor personalităţi în lupta pentru — exerciţii de investigare a unor situaţii istorice. întrebărilor şi formularea răspunsurilor concrete. conţinuturile istorice şi de formulare a unor concluzii. evenimente şi procese istorice. consecinţele evenimentelor istorice.— să explice semnificaţia termenilor-cheie din — discursuri scrise utilizînd termenii-cheie. evidenţiind — scriere şi lectură pentru dezvoltarea gîndirii ideile de bază. istoria contemporană (ex. etc. independenţă). istoric. utilizînd limbajul de specialitate. — să facă diferenţa dintre transformările istorice — exerciţii de utilizare a cunoştinţelor despre din epoca contemporană şi cele din epocile personalităţi în analiza şi aprecierea unor istorice studiate anterior. şi particulare ale evenimentelor istorice din aceeaşi perioadă la diverse popoare şi naţiuni. proiect. — exerciţii de organizare şi realizare a — să aplice cunoştinţele dobîndite în analiza dezbaterilor pe teme istorice cu caracter fenomenelor istorice curente. dezbaterilor pe teme istorice cu caracter — să demonstreze o atitudine tolerantă faţă de controversat. modelare. — activităţi de interpretare a diverselor situaţii "război rece". — să facă distincţie între evenimentele istorice şi — exerciţii de antrenare a curiozităţii în punerea procesele istorice.şi interdisciplinar din temele alese. 5. — să elaboreze un discurs scris privind — exerciţii de realizare a planului de idei al unei contribuţia unor personalităţi în istoria teme istorice . fascism. democraţie populară. opiniile altora. cu principalelor schimbări din perioada materiale ce se referă la cauzele evenimentelor şi contemporană universală. căpătînd deprinderi de învăţare cooperativă. tabele.: bolşevism. s-au desfăşurat în sec. al XX-lea în lume. — să comenteze un text istoric. suveranitate şi independenţă naţională. etc. realizarea unui dialog istoric sau discurs pe una — să abordeze intra. controversat . istorice. 4. contemporană. Formarea atitudinilor şi a valorilor — să demonstreze o atitudine prosocială în — exerciţii de organizare şi desfăşurare a interpretarea situaţiilor istorice.exerciţii de lucru în echipă. portofoliu practică. Descrierea şi interpretarea situaţiilor istorice — să interpreteze opinii diverse despre — exerciţii cu caracter creativ care cer de la evenimentele şi procesele istorice principale ce elevi să analizeze o situaţie istorică. Înţelegerea cauzalităţii şi schimbării în istorie — să enunţe puncte de vedere privind cauzele — activităţi de alcătuire a unor portofolii.

atît în plan intelectual. In activitatea practică nu se utilizează metode pur informative sau absolut formative. Popoarele Asiei.1. Organizarea postbelică a lumii 2. Ţările Europei de Vest şi Statele Unite ale Americii 1.2. modelarea. EPOCA CONTEMPORANĂ CAPITOLUL I. Sfîrşitul "războiului rece". China 1. pe . Ţările lumii în anii 1918-1945 1. — să respecte democratice. Noua metodologie didactică se referă la perfecţionarea şi modernizarea metodelor existente. activizant (problematizarea. Construcţia europeană contemporană 3. cît şi în cel practic.S. Regimurile totalitare comuniste Ţările de "democraţie populară" din Europa Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Statele comuniste ale Asiei 2. Metodele tradiţionale pot fi folosite pentru a răspunde unui învăţămînt modern.3. drepturile şi libertăţile Sugestii de conţinuturi ISTORIA UNIVERSALĂ. descoperirea. astfel ca ele să servească realizării obiectivelor actuale şi de perspectivă ale învăţămîntului prin activizarea optimă a elevilor.perioade. prin orientarea lor în direcţie euristică. Rusia Sovietică. pe teme cu caracter istoric. Cultura şi ştiinţa în epoca contemporană Sugestii metodologice Pentru sporirea eficienţei învăţămîntului. Noua ordine internaţională 1. Grija profesorului de istorie se va axa pe caracterul formativ şi conştient al acestui obiect.R. ci concepţia. precum şi prin introducerea unor noi mijloace şi tehnici didactice.5. Situaţia economică şi politică a ţărilor industrializate Statele Unite ale Americii Franţa Germania Marea Britanie Italia Japonia 2. În procesul predării . Relaţiile internaţionale după cel de-al doilea război mondial. Statele lumii în perioada postbelică 2. Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste 1.2. Al doilea război mondial CAPITOLUL II.3.2. Formarea lumi multipolare Noua mentalitate politică în raporturile internaţionale Concepţia "Casei europene comune" Lumea multipolară la finele mileniului al II-lea CAPITOLUL IV.1.7. iar cele moderne pot deveni cu timpul tradiţionale. precum orice metodă poate genera pasivitatea elevilor. Tensionarea relaţiilor internaţionale 1.S. spiritul în care este utilizată aceasta şi articularea metodelor şi a resurselor de învăţare în cadrul strategiilor didactice.învăţării istoriei nu există o ierarhie a metodelor.4.Est 1. se prefigurează o metodologie didactică bazată pe utilizarea într-o nouă manieră a metodelor clasice de învăţămînt. Japonia.6. şi constituirea statelor independente Schimbarea regimurilor politice şi transformările economice din statele Europei de Răsărit 3.1. în sensul creşterii ritmului de dobîndire de către elevi a cunoştinţelor şi a competenţelor printr-un efort propriu.4. Are importanţă nu metoda ca atare. Dezintegrarea sistemului totalitar comunist Descompunerea U. Orice metodă include un anumit grad de activizare. Africii şi Americii Latine în perioada postbelică CAPITOLUL III. cercetarea etc. Elemente din fiecare categorie sînt cuprinse în orice metodă de învăţămînt.). Ţările Europei Centrale şi de Sud . Astfel vor fi folosite metode cu caracter mobilizator.

Humanitas. Eficienţa lecţiei de istorie şi atingerea cu succes a obiectivului propus de profesor vor deveni fapt împlinit numai dacă metodele didactice vor fi utilizate într-un sistem adecvat conţinutului temei. Polirom. T. 1997. D. — cunoaşterea izvoarelor istorice şi folosirea lor eficientă. Istoria lumii. stimulînd şi dezvoltînd motivaţia studierii istoriei. The Dictionary of modern history. Elevilor trebuie să li se comenteze nota şi să li se recomande insistent ce trebuie să se perfecţioneze pentru a-şi îmbunătăţi calitatea învăţării. metodelor. 9. — capacitatea de a lucra individual şi în grup. Humanitas. J. profesorului i se propune să folosească portofoliul. Niculescu. Garamond. Polirom. — cunoaşterea şi explicarea terminologiei istorice. opinii personale etc. elevii pot include un set de materiale colectate pe parcursul anului: scheme. în cadrul procesului de evaluare se vor lua în consideraţie următoarele criterii: — interpretarea faptelor istorice. — stăpînirea tehnicilor de muncă intelectuală. Arsenalul celebrităţilor la sfîrşit de mileniu. — utilizarea unor modele de cercetare. Ioniţă. Bucureşti. Paris. 1997. Portofoliul reprezintă cartea de vizită a elevului. Metodica predării istoriei. Nedelea. Bucureşti. 1997. L'histoire du monde. raportîndu-se la diferite capacităţi în funcţie de progresul realizat şi de dificultăţile pe care le are de depăşit. laşi. 1994. un instrument de evaluare complex. Istoria gîndirii libere. Trousson. Bucureşti. Pentru ca evaluarea să fie resimţită de către elevi ca avînd efect formativ. acele metode şi procedee care solicită într-un grad mai mare participarea activă a elevilor. Bucureşti. 1994. este foarte utilă formarea şi exersarea capacităţilor de autoevaluare. cu calităţile şi stilul de predare ale profesorului. Toynbee. Berdiaiev. 13. dacă ele vor fi alese în concordanţă cu vîrsta şi psihologia elevilor. Enciclopedia RAO. Studiu asupra istoriei: 2 volume. Bucureşti. urmărindu-i progresul de la un trimestru la altul. 7. prin a evidenţia valoarea formativ educaţională a conţinutului. Bucureşti. 1996. ci şi ca o cale de perfecţionare ce presupune o strategie globală asupra formării elevilor. pentru fiecare caz. 1994. Evaluarea trebuie extinsă de la verificarea şi aprecierea rezultatelor spre evaluarea procesului. Towson. 11. dar nu întîmplător şi nu în dezacord cu aceasta. Bucureşti. 1997. Ştefănescu. Carpentier. integrator. a conţinutului. — comportamente şi atitudini determinate de interiorizarea valorilor general-umane şi naţionale etc. Istoria Europei. Niculescu. 1994. foto. situaţiei de învăţare. de la un an şcolar la altul. Larousse. M. — cunoaşterea momentelor specifice în dezvoltarea societăţii. Şt. — abordarea diferitelor puncte de vedere privind problematica istorică. profesorii de istorie vor selecta.1997. Gh. 4. R. Bucureşti. Editura Universităţii. documente. Alături de metodele şi formele de evaluare tradiţionale. obiectivelor. Compendiile curente şi personalităţi politice. 1995. Pornind de la analiza fiecărei activităţi didactice. . 1997. N. Bibliografie 1. London Penguin Books. teste. 10. analiza documentelor istorice. reprezentînd o alternativă viabilă la testele standardizate. Filosofi contemporani: Studii istorico-filosofice.imprimarea unui caracter activ metodelor de predare. Petrovici. hărţi. 1996. în portofoliu. Bucureşti. Sugestii de evaluare Evaluarea trebuie concepută nu numai ca un control al cunoştinţelor. Almanahul lumii: peste 600 de informaţii extrem de utile. 12. laşi. Sensul istoriei. 5. 8. 6. de la evaluarea elevului la cea a întregului parcurs curricular. a cauzelor şi consecinţelor evenimentelor istorice. Enigme ale istoriei: 2 volume. Humanitas. Fundaţia Culturală. 3. 2. Costea.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->