CLASA a V-a Obiective de referinţă. Elevul va fi capabil: Activităţi de învăţare. Exemple: 1.

Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric — să cunoască marile epoci istorice în — exerciţii de antrenare şi utilizare a noţiunilor : succesiunea lor cronologică; înainte, după, simultan; — să cunoască diverse tipuri de calendar — exerciţii de utilizare a datelor şi a (grecesc, roman); evenimentelor istorice în expunerea orală sau — să citească axe cronologice simple; scrisă; — să opereze cu unităţi de calculare a timpului — exerciţii de descriere şi comparare a (an, deceniu, secol, mileniu); calendarelor studiate; — să localizeze arealul de trai al popoarelor — exerciţii de localizare a evenimentelor antice; studiate pe hărţile de contur; — să realizeze hărţi de contur simple. — exerciţii de citire şi elaborare a semnelor convenţionale. 2. Cunoaşterea şi utilizarea izvoarelor istorice — să cunoască diferite tipuri de izvoare istorice — exerciţii de lucru cu documente istorice; (colecţii de izvoare, cărţi de lectură, dicţionare — alcătuirea comunicărilor în baza izvoarelor etc.); istorice; — să utilizeze diferite tipuri de surse istorice; — exerciţii de descriere a unor informaţii — să compare informaţii identice din diferite concrete din diferite surse istorice. surse istorice. 3. Însuşirea şi utilizarea limbajului de specialitate, formarea deprinderilor de învăţare — să cunoască şi să explice noţiunile de bază ale — exerciţii de lucru cu izvoarele istorice; istoriei universale, antice (preistorie; istorie; — exerciţii de utilizare corectă a dicţionarului epocă istorică; antichitate; civilizaţie; cultură); explicativ; — să cunoască semnificaţia dicţionarului; — exerciţii de definire a termenilor istorici; — să definească principalele noţiuni referitoare — realizarea unor creaţii proprii cu utilizarea la preistorie şi istoria antică; terminologiei studiate; — să formuleze întrebări la tema studiată. — jocuri de utilizare a noţiunilor. 4. Înţelegerea cauzalităţii şi schimbării în istorie — să cunoască principalele schimbări care au — exerciţii de identificare a schimbărilor în timp avut loc în istoria antică; şi spaţiu; — să explice cauzele unor evenimente istorice; — antrenarea curiozităţii în punerea întrebărilor; — să demonstreze importanţa activităţii omului — exerciţii de comparare a diferitelor procese şi în procesul de schimbare; evenimente în evoluţia istorică; — să explice consecinţele principalelor — compararea vieţii cotidiene la diferite popoare evenimente din istoria universală, antică. antice; — exerciţii de explicare a cauzelor diferenţelor. 5. Descrierea şi interpretarea situaţiilor istorice — să cunoască cele mai importante evenimente — exerciţii de alcătuire a povestirilor despre din istoria antică; evenimentele studiate; — să descrie diferite opinii asupra unor — exerciţii de alcătuire a întrebărilor şi de evenimente istorice; prezentare a răspunsurilor; — să explice principalele caracteristici ale — exerciţii de alcătuire a unui plan simplu al civilizaţiei antichităţii; expunerii; — să recunoască diferite opinii ale unuia şi — exerciţii de comparare a diferitelor izvoare aceluiaşi eveniment istoric. despre unul şi acelaşi eveniment istoric. 6. Formarea atitudinilor şi a valorilor — să manifeste interes pentru înţelegerea — organizarea de excursii la muzee; timpului istoric şi a spaţiului istoric şi — lucrul în bibliotecă şi cercetarea diverselor organizarea timpului personal; surse; — să manifeste interes pentru păstrarea şi — activităţi de participare la acţiuni colective;

după.5. în timp ce. 5. Natura şi populaţia. Preistoria umanităţii 1. Sugestii de conţinuturi ISTORIA UNIVERSALĂ. EPOCA ANTICĂ. — să conştientizeze rolul personalităţilor în istorie. islamic). germanii. Războaiele medice . De la Republică la Imperiu.2. Epoca homerică 3. Oraşele-state greceşti.1. Apariţia artelor şi a credinţelor religioase. Romanizarea. — să localizeze spaţiul istoric al diferitelor — exerciţiu de localizare a spaţiul istoric al popoare în epoca medievală. Capitolul V. Cultura şi religia în Orientul antic.ocrotirea diferitelor surse istorice. 4. Omul şi mediul 3. — să ordoneze cronologic secvenţele unui — exerciţiu de descriere şi comparare a eveniment istoric utilizînd termenii: înainte. istorice. Coloniile greceşti din bazinul Mării Negre. Importanţa istorică a civilizaţiei antice. Viaţa economică şi organizarea politică.3.6.4. 5. 4. Roma antică şi popoarele vecine: celţii. 1. Capitolul III. Aportul culturii greceşti la dezvoltarea civilizaţiei universale. Oastea romană. 3. perioada regalităţii. Sfârşitul epocii antice.2.1.2. Cultura şi religia Romei antice. 3. 2. Roma antică 4. Egiptul antic. Începutul utilizării primelor metale şi efectul utilizării lor asupra evoluţiei umane. 4. Grecia antică 3. Capitolul IV.2. Primii oameni. Cultura greacă şi elenistică. 3. Marea colonizare greacă.2.1. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric — să cunoască principalele evenimente din — exerciţiu de povestire a evenimentelor epoca medievală. Sfârşitul Imperiului Roman de Apus 5. consecutiv.1. EPOCA STRĂVECHE Capitolul I. 2. Omul şi mediul. Prăbuşirea Imperiului Roman de Apus. evenimentelor studiate. China antică. diferitelor popoare studiate. Organele de conducere. India antică. Apariţia şi adoptarea creştinismului. — alcătuirea unor portrete de personalităţi cu — să manifeste interes faţă de autoinstruire. Civilizaţiile cretană şi miceniană. Capitolul II. Fondarea Romei. Statele din Asia anterioară. 3. Modul de viaţă. Republica Romană. Exemple: 1.1.3. .7. Divizarea Imperiului Roman de Apus.3. Războiul peloponeziac şi criza lumii greceşti. în succesiunea lor cronologică.4. CLASA a VI-a Obiective de referinţă. Imperiul Macedonian. cuvinte proprii. — să explice deosebirile dintre diferite calendare — alcătuirea axelor cronologice ale (creştin. Popoarele Orientului antic. Elevul va f i capabil: Activităţi de învăţare. Aportul culturii romane la dezvoltarea civilizaţiei universale.3. calendarelor studiate.5.4. — exerciţiu de interpretare a hărţilor istorice. 2. 4. Orientul antic 2.

Cunoaşterea şi utilizarea izvoarelor istorice — să utilizeze diferite tipuri de izvoare istorice — exerciţii de lucru cu izvoarele istorice. noţiunilor însuşite. diferite popoare şi explicarea cauzelor diferenţelor. — alcătuirea unei reviste istorice. istorici însuşiţi.XI 1. formarea deprinderilor de învăţare — să definească noţiunile de bază referitoare la — exerciţii de antrenare şi utilizare corectă a epoca medievală. 4. — să demonstreze că acţiunile umane au — activităţi de comparare a modului de viaţă la multiple consecinţe. document din diverse izvoare istorice. epoca medievală. — selectarea şi interpretarea unor situaţii — să recunoască diferite opinii asupra unuia şi istorice. documente cu conţinut istoric. proceselor istorice. — să conştientizeze rolul personalităţilor în — organizarea şi participarea la jocurile pe istorie. Germanii. în expunerea evenimentelor. — să explice principalele caracteristici ale epocii — alcătuirea comunicărilor după diverse texte. — elaborarea unor sarcini individuale de muncă. — să aprecieze importanţa faptelor personale. Sugestii de conţinuturi ISTORIA UNIVERSALĂ. istorice în descrierea evenimentelor. — să compare diferite evenimente şi procese — exerciţii de comparare a mai multe izvoare istorice din epoca medievală cu cele studiate istorice referitoare la aceleaşi evenimente. — să manifeste stăpînire de sine în comunicarea — participarea la diverse proiecte. Înţelegerea cauzalităţii şi schimbării în istorie — să descrie principalele schimbări care au avut — exerciţii de identificare a schimbărilor. EPOCA MEDIEVALĂ Capitolul I. Europa şi Asia în secolele V . — utilizarea crestomaţiilor în pregătirea — să selecteze informaţii identice despre acelaşi comunicărilor scrise şi orale. — exerciţii de comparare a diferitelor procese şi — să analizeze acţiunile oamenilor din epoca evenimente istorice în evoluţia popoarelor în medievală. 2. 3. cartografice cu cele din alte surse istorice. documente istorice. orală. Formarea atitudinilor şi a valorilor — să manifeste interes pentru organizarea — completarea unor portofolii cu date şi timpului personal. — să utilizeze corect limbajul de specialitate în — întocmirea dicţionarului personal de termeni alcătuirea comunicărilor. Însuşirea şi utilizarea limbajului de specialitate. utilizînd simbolurile respective. anterior. evenimente despre personalităţile istorice. temă discutată. — să manifeste stimă faţă de munca intelectuală.— să compare informaţii dobîndite din materiale — exerciţiu de realizare a hărţilor istorice. — să organizeze adecvat informaţia extrasă din — exerciţii de alcătuire a argumentelor pe o textul istoric studiat. — exerciţii de alcătuire a întrebărilor cu caracter — să explice cauzele evenimentelor şi controversat. loc în epoca medievală. roluri. selectarea diferitelor izvoare istorice.1. — exerciţii de descriere a modului de viaţă al — să clasifice în timp şi spaţiu diverse popoarelor din diverse surse istorice. . — jocuri despre faptele personale şi cele ale — să manifeste interes pentru păstrarea şi colegilor. aceluiaşi eveniment istoric. — lucrul cu cartea. Descrierea şi interpretarea situaţiilor istorice — să descrie cele mai importante evenimente — utilizarea informaţiilor despre personalităţile istorice din epoca medievală. 5. medievale. 6.

Unificarea politică. Exemple: 1.6.începutul sec.3. Migraţia ungurilor.4. Migraţia slavilor. Extinderea reformei în Europa. Franţa. Anglia în sec. 3. Exemplu: Din viaţa unui cavaler medieval. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric — să descrie principalele evenimente din istoria — exerciţii de utilizare a cronologiei în universală. Imperiul Roman de Răsărit (Bizantin). Slavii în sec. — să citească şi să realizeze axe cronologice — exerciţii de citire. 3. de Est şi de Sud-Est.2. informaţiei dobîndite din texte şi documente — să cunoască diferite tipuri de hărţi şi să istorice. Lecţii de sinteză • Societatea medievală. în succesiunea lor expunerea orală sau scrisă a evenimentelor cronologică (ex: revoluţia industrială engleză.XI. 1.1.7.6. Rezultatele reformei în Germania. Franţa.8. Dezvoltarea meşteşugurilor şi a comerţului. 1. Cultura popoarelor din Europa în sec.3. Reforma şi războiul ţărănesc din Germania. Începutul centralizării statului. Cilizaţia arabă în sec. Evoluţia societăţii medievale dezvoltate 2. Dezvoltarea societăţii engleze. Bulgaria şi Serbia. Formarea statelor slave.6. ordonare şi inter-pretare a . iluminismul.1. sfîrşitul secolului al XV-lea . V . al XVII-lea. Formarea Statului Ceh. Elevul va fi capabil: Activităţi de învăţare. Cultura şi civilizaţia Chinei. Principalele căi comerciale.3. de realizare a hărţilor popoare şi naţiuni. Popoarele balcanice sub dominaţia otomană. Cruciadele. Importanţa şi consecinţele revoluţiei. 2. Dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii în sec. 2. epoca modernă. CLASA A VII-a Obiective de referinţă. al XVI-lea.XI. Rusia. Imperiul Otoman. Indiei şi Japoniei medievale.5. VII . Polonia. Capitolul II. IX . Creşterea oraşelor în Europa de Vest. XI-XV . V . Urmările descoperirilor geografice. • Societatea medievală. Cultura Renaşterii. Fărîmiţarea politică în Europa de Vest.4. 2. Revoluţia burgheză din Ţările de Jos.8. Societatea medievală tîrzie şi apariţia lumii moderne 3.5. de amplasare pe hărţile de contur a localizeze spaţiul istoric de existenţă a diferitelor evenimentelor studiate. 1. Capitolul III.XI. realizări — exerciţii de transpunere în limbaj cartografic a culturale). Convocarea stărilor generale. al XVI-lea . Imperiul German şi specificul dezvoltării societăţii italiene. Expansiunea mongolă. Societatea francă în sec. Ungaria. începutul dezvoltării societăţii moderne în Europa sec. Formarea Statului Ungar. Popoarele Europei Centrale. istorice. Cultura arabilor. istorice simple.5. 1.XV-XVI.4. 3. Formarea statelor centralizate în Europa de Vest. Popoarele Asiei.XI. 2. marea revoluţie franceză. Rusia kieveană. 3. 2. Formarea Regatului Franc. Specificul dezvoltării pămînturilor ucrainene. Particularităţile dezvoltării societăţii medievale la popoarele Asiei. 1. Polonia. Cultura popoarelor Europei. Biserica creştină. Exemplu: Instruirea în Evul Mediu. Apariţia parlamentului englez. Descoperirile geografice şi începutul formării sistemului colonial. 1.1. bieloruse şi Europei de Sud-Est. 2. 2. întărirea puterii regale. Dezvoltarea societăţii ruse.prima jumătate a sec. Estul şi Sud-Estul Europei.2.7. Statele din Centrul. 3. Republicile italiene.2.

universale. partea I (ex: epoca modernă. — să utilizeze corect terminologia însuşită. 4. Cunoaşterea şi utilizarea izvoarelor istorice — să cunoască şi să utilizeze diferite tipuri de — exerciţii de identificare şi extragere a surse istorice (manuale. Însuşirea şi utilizarea limbajului de specialitate — să cunoască noţiunile de bază ale istoriei — exerciţii de definire a termenilor istorici. modernă. dicţionare. istorice integrîndu-le în contexte mai largi. revoluţie industrială. — să utilizeze sursele istorice în manieră critică. istorice. crestomaţii. — să structureze în scris ideile unui conţinut — lucrul cu enciclopedii. tabele. scheme. — să compare diverse viziuni asupra aceluiaşi — exerciţii de alcătuire a unor relatări despre eveniment. constituţie. şi schimbărilor. incluzînd aprecieri şi interpretări — să identifice şi să compare elementele ale evenimentului studiat. consecinţelor unor evenimente istorice. — să cunoască semnificaţia şi să utilizeze — realizare de notiţe în baza diverselor surse diverse dicţionare. unul şi acelaşi eveniment istoric. Înţelegerea cauzalităţii şi schimbării în istorie — să cunoască şi să descrie principalele — exerciţii de identificare şi corelare a cauzelor schimbări care au avut loc în epoca modernă. — să distingă principalele caracteristici ale — comentarea diverselor opinii referitoare la epocii moderne. epoca modernă. — să cunoască puncte de vedere privind cauzele — exerciţii de apreciere a schimbărilor. — utilizarea diferitelor tipuri de dicţionare. şi consecinţele principalelor evenimente din — exerciţii de comparare a cauzelor şi istoria universală modernă. — să descrie şi să caracterizeze evenimente — exerciţii de formulare a concluziilor. — alcătuirea de fişe. utilizînd limbajul şi cunoştinţele de specialitate. generalizărilor. utilizînd mai multe surse. 2. diagrame.simple. revoluţie socială. — să realizeze inferenţe (generalizări şi particularizări). — să compare cauzele principalelor evenimente — exerciţii de distingere a generalului şi a istorice din epoca modernă. . naţional modern ). şi proceselor istorice în discursuri orale. documente. Descrierea şi interpretarea unei situaţii istorice — să interpreteze cele mai importante — utilizarea informaţiei din diverse surse în evenimente şi fapte din istoria universală descrierea şi interpretarea unui eveniment istoric. specificului în istorie. evenimentelor documentelor cartografice. război de — prezentarea unei probleme istorice după un independenţă. stat plan de idei. iluminism. — să cunoască metodele de utilizare a ' surselor — exerciţii de utilizare a surselor pentru a putea istorice simple. — să identifice consecinţele unui eveniment istoric. evenimente istorice. — alcătuirea comunicărilor pe teme istorice. dicţionare informaţilor necesare din surse referitoare la explicative). — să utilizeze informaţii despre procesele istorice caracteristice epocii moderne şi să le localizeze în timp şi spaţiu. — să analizeze desfăşurarea unui eveniment studiat. construi şi argumenta punctul de vedere. culegeri de într-un discurs simplu. — să expună informaţiile dobîndite prin citirea — exerciţii de integrare a datelor. 5. — să structureze ideile principale din documentele istorice. axelor cronologice. 3.

Realizări culturale ale popoarelor lumii în prima perioadă a epocii moderne CLASA A VIII-A Obiective de referinţă. Congresul de la Viena. Revoluţia industrială 1. Formarea atitudinilor şi a valorilor — să manifeste interes pentru înţelegerea — exerciţii de alcătuire a unei agende personale. Anglia. — exerciţii de observare a relaţiei om-mediu în — să conştientizeze interdependenţa dintre plan naţional şi universal. studierea istoriei universale moderne. Statele Unite ale Americii. Ţările Europei şi ale Americii în anii 1815-1849 2. Regimul Restauraţiei şi tensiunile sociale 2. Revoluţia franceză şi influenţa ei. Rusia. Popoarele Asiei şi Africii de la mijlocul sec. PARTEA I (1640-1850) CAPITOLUL I. Imperiul lui Napoleon Bonaparte 1.1. Epoca luminilor 1. . al XIX-lea 3. spaţiul istoric şi cel geografic. — vizitarea arhivelor şi a muzeelor. Imperiul Austriac 2. 1.2.6. Exemple: 1. — să comenteze diverse viziuni asupra aceluiaşi eveniment şi să-şi expună propria opinie.5. Statele Unite ale Americii în prima jumătate a sec.U.6. Franţa.10. Anglia. Europa de Sud . Rusia. al XlX-lea 2. Elevul va f i capabil: Activităţi de învăţare. — să descrie şi să interpreteze un eveniment istoric utilizînd mai multe opinii. în raport cu schimbările actuale din societate.2. India.5.8. "Sfînta Alianţă" 2.începutul secolului al XIX-lea CAPITOLUL II. formarea şi dezvoltarea S. China. Constituirea statelor independente în America Latină CAPITOLUL III. istorice.A. Dezvoltarea politică şi economică 2. Dezvoltarea economică şi politică 2. — să manifeste interes faţă de auto-instruire şi — lucrul în biblioteci şi cercetarea diverselor autoorganizare în studierea evenimentelor surse. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric — să cunoască şi să ordoneze principalele — exerciţii de realizare a axelor cronologice. — să conştientizeze rolul — exerciţii de realizare a unor bibliografii pentru personalităţilor în istorie.7.2. Statele germane.3. Monarhia absolutistă. Sugestii de conţinuturi ISTORIA UNIVERSALĂ.4.3. — să manifeste o atitudine adecvată prosocială — participarea la proiecte şi acţiuni colective. Japonia 3. Statele din Europa Centrală şi de Sud. Mişcările sociale şi de eliberare naţională 2. 6. timpului personal. Monarhia parlamentară engleză.9. Războiul de independenţă. Iluminismul francez. Africa CAPITOLUL IV. timpului şi a spaţiului istoric în organizarea incluzînd principalele evenimente istorice. Austria şi Prusia 1. Revoluţiile europene de la 1848 -1849 2. EPOCA MODERNÂ.1. Dezvoltarea economică şi viaţa politică 2. Ţările Europei şi ale Americii în perioada 1640 -1815 1. 1. Constituirea şi dezvoltarea Imperiului Rus . Franţa.4.7.1. al XVII-lea pînă la mijlocul sec.Est în secolul al XVIII-lea . Statele germane.comune ale mai multor evenimente istorice de acelaşi tip.

legate de problema studiată. istoric. — exerciţii de sintetizare a informaţiei — să cunoască diverse tehnici de lucru cu surse referitoare la un eveniment. — elaborarea referatelor şi recenzarea lor. investigaţie. număr limitat de documente diferite. — exerciţii de realizare a hărţilor istorice. lucrări pe teme — exerciţii de alcătuire a unui plan de istorice. realizări culturale). intervenite într-un anumit interval de timp. intervenite în istoria universală — exerciţii de clasificare a schimbărilor modernă. integrame etc. diferite ale lecţiei. 3. — să compare informaţiile dobîndite din materialele cartografice cu cele din alte tipuri de surse ce se referă la acelaşi spaţiu. — să prezinte argumente sau opinii personale — exerciţii de formulare a ideilor şi concluziilor. schimbările din — transpunerea pe axe cronologice a viaţa social-economică şi politică a statelor.: unificare. chestionare. — să demonstreze gradul de influenţă a — exerciţii de identificare şi corelare a cauzelor diferitelor cauze asupra unui eveniment. — să formuleze concluzii argumentate.evenimente din istoria universală. Înţelegerea cauzalităţii şi schimbării în istorie — să descrie principalele schimbări care au avut — exerciţii de prezentare a unui eveniment loc în epoca modernă. utilizînd diverse istorice. — să comenteze fragmente din lucrări istorice şi alte surse. 2. formarea deprinderilor de învăţare — să definească noţiunile istorice de bază ale — exerciţii de utilizare a termenilor istorici în epocii moderne (ex. diferite. — exerciţii de lucru cu dicţionarele. Însuşirea şi utilizarea limbajului de specialitate. documente. epoca — compararea axelor şi frizelor cronologice prin modernă (ex: unificarea statelor. criză orientală. expunerea evenimentelor istorice. secesiunii şi reconstrucţia SUA. neoabsolutism. neutralitate. — să explică şi să facă deosebiri între cauzele obiective şi subiective ale unui eveniment. mişcare naţional-culturală). naţiuni în epoca modernă. Descrierea şi interpretarea situaţiilor istorice . — să redacteze comunicări. — să localizeze spaţiul istoric al diferitelor utilizînd simbolurile respective. — să compare diverse documente cu acelaşi — exerciţii de realizare a sintezelor pe baza unui subiect. număr limitat de documente de aceeaşi natură. 4. discursuri. — să formuleze obiectivele unei cercetări documentare simple asupra unei teme în istoria modernă universală. războiul stabilirea de relaţiile între evenimentele istorice. — să selecteze şi să utilizeze creator informaţiile din documente istorice. pornind de la cauzele şi consecinţele — să distingă cauzele cu efect imediat şi de acestuia. — să opereze cu noţiuni şi fapte în contexte — exerciţii de rezolvare a diferitelor teste. regulament. — să integreze documente sau fragmente de — exerciţii de utilizare adecvată a informaţiei documente istorice într-un discurs pe o temă dobîndite din documente istorice în momente dată. evenimentelor istorice studiate. 5. dicţionare. — exerciţii de localizare a evenimentelor — să respecte principiile cronologiei în studiate pe "hărţile mute". stat-dualist. — exerciţii de interpretare a hărţilor istorice. şi consecinţelor unui eveniment istoric. lungă durată. Cunoaşterea şi utilizarea surselor istorice — să utilizeze şi să argumenteze im-portanţa — exerciţii de realizare a sintezelor pe baza unui diverselor surse istorice. enciclopedii.

Schimbările din viaţa social-economică şi politică 2. Desfiinţarea iobăgiei 1. Anglia 1. — să analizeze un eveniment sau o situaţie istorică.4. Premisele şi căile unificării. modernă universală. Argentina . — participarea la diverse activităţi de ordin — să manifeste înţelegere faţă de procesele de regional şi local.6. concluzii. Imperiul Austriac. — să manifeste atitudine pozitivă şi responsabilitate în acţiunile întreprinse în diverse situaţii. aprecieri epocii moderne cu elemente de acelaşi tip ce generale asupra epocii moderne.3. Ţările Europei şi ale Americii în anii '50 . Ţările Europei şi ale Americii în ultimul pătrar al secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea 2. Unificarea Germaniei şi a Italiei. Războiul secesiunii.1. Statele din Europa de Sud-Est 1.5. şi apartenenţa popoarelor la un spaţiu istoric — exerciţii de alcătuire a eseurilor pe teme concret. evenimente din epoca modernă.3. Viaţa social-economică şi politică 2. timpului personal. Marea Britanie. Brazilia. Statele din Europa Centrală şi de Sud-Est Criza orientală şi consecinţele ei 2.5. Formarea Imperiului dualist Austro -Ungar 1. Statele Unite ale Americii 2. 6. Neoabsolutismul. Mexic. istorice. Imperiul al doilea din Franţa 1. Imperiul Rus 2. PARTEA A II-A (1850-1918) CAPITOLUL I.4. — lucrul în bibliotecă cu literatura de — să demonstreze interes în recenzarea unei specialitate. Reconstrucţia SUA CAPITOLUL II. pornind de la diverse puncte de vedere. EROCA MODERNĂ. Formarea atitudinilor şi a valorilor — să conştientizeze necesitatea organizării — crearea unei baze de date istorice.7. — să distingă şi să compare diferite puncte de vedere asupra aceluiaşi eveniment.9. Sugestii de conţinuturi ISTORIA UNIVERSALĂ.începutul anilor '70 ai secolului al XIX-lea 1. comunicări scrise.7. Germania.2. — realizarea unei sinteze asupra mai multor — să opereze cu diverse opinii asupra unor evenimente istorice în acelaşi timp.2.6. Proclamarea Imperiului German şi formarea Regatului Italian 1. toleranţă faţă de diverse opinii. Italia 2. — exerciţii de comparare a caracteristicilor — să formuleze idei. — exerciţii de lucru cu harta istorică şi cu "harta — să conştientizeze diversitatea spaţiilor istorice mută". Franţa.1.— să descrie şi să interpreteze cele mai — exerciţii de identificare şi comparare a mai importante evenimente şi fapte din epoca multe evenimente. Imperiul Rus. schimbare. — să manifeste respect faţă de diverse culturi şi — participarea la diverse proiecte. Imperiul Austro-Ungar 2. Politica internă şi externă 2. America Latină. Statele Unite ale Americii. aparţin epocilor anterioare (ex: modul de viaţă). Politica internă şi externă a Republicii a Ill-a Franceze 2.10.8.

— să utilizeze harta istorică în diverse — activităţi de identificare a unor schimbări ce comunicări. Caracteristica generală. stagnare şi regres din istoria universală procese în diferite perioade istorice. Însuşirea şi utilizarea limbajului de specialitate.: instaurarea regimurilor totalitare. Tensionarea relaţiilor internaţionale. — să expună şi să argumenteze informaţiile căpătate din hărţile istorice în succesiunea lor cronologică. — să cunoască informaţiile curente din massmedia şi să le includă în comunicări. — exerciţii de lectură critică a textului istoric.CAPITOLUL III. al XIX-lea . India şi China 3. Japonia. utilizîndu-le corect — activităţi de scriere a bibliografiei în şi adecvat. Exemple: 1.începutul sec. Relaţiile internaţionale la finele sec. 2. Literatura şi arta. pregătirea unei comunicări sau a unui referat pe — să realizeze un conspect sau o comunicare o temă istorică. CLASA A IX-A Obiective de referinţă. utilizînd discurs despre un eveniment sau proces istoric diverse surse istorice.2. indicînd datele pe axa cronologică. — să identifice şi să analizeze perioadele de — exerciţii de comparare a unor evenimente şi progres. Specificul colonialismului CAPITOLUL IV. crearea — exerciţii de identificare a locului şi a timpului organismelor internaţionale). contemporană. diverse teme din epoca studiată. evenimente şi procese istorice. Elevul va fi capabil: Activităţi de învăţare. perioada contemporană în succesiunea lor — alcătuirea discursurilor clare şi concise la istorică (ex. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric — să cunoască periodizarea istoriei universale — diverse tipuri de exerciţii şi jocuri. Primul război mondial. după o sursă istorică. Asia. din perioada contemporană. — să stăpînească conţinutul şi termenii istorici — exerciţii de exprimare individuală. — ordonarea datelor şi a evenimentelor istorice — să realizeze axe cronologice. enciclopedii. 3. Cauzele. Popoarele Asiei şi ale Africii 3. desfăşurarea şi consecinţele războiului CAPITOLUL V. evoluţia regimurilor democratice. studiat. documente unei teme din istoria contemporană. Cultura în a doua perioadă a epocii moderne Realizările în ştiinţă şi tehnică. şi evenimentele principale din istoria — exerciţii de identificare a locului acţiunii unor contemporană.1. Cunoaşterea şi utilizarea surselor istorice — să opereze concret cu date factuale şi — activităţi practice pe grupe care angajează concepte abordate critic. — exerciţii de selectare a informaţiilor din — să întocmească o bibliografie selectivă asupra dicţionare explicative.1. constituind propriul elevii să comunice verbal şi nonverbal. etc. al XX-lea 4. formarea deprinderilor de învăţare . acţiunii unui eveniment sau proces istoric. Africa. care contemporane. au intervenit în diverse spaţii istorice. asigură înţelegerea şi reprezentarea timpului — sa descrie evenimentele principale din istoric.

: bolşevism. 6. istorice. situaţii istorice cu o situaţie reală din viaţa — să elaboreze un discurs scris privind acţiunile actuală. tabele. modelare. — să comenteze un text istoric. dezbaterilor pe teme istorice cu caracter — să demonstreze o atitudine tolerantă faţă de controversat.— să explice semnificaţia termenilor-cheie din — discursuri scrise utilizînd termenii-cheie. — activităţi de interpretare a diverselor situaţii "război rece". — să propună un proiect de soluţionare a conflictelor în istorie.exerciţii de lucru în echipă. schimbărilor ce au survenit în istorie. — să facă diferenţa dintre transformările istorice — exerciţii de utilizare a cunoştinţelor despre din epoca contemporană şi cele din epocile personalităţi în analiza şi aprecierea unor istorice studiate anterior. — exerciţii de comparare a regimurilor politice — să analizeze şi să compare trăsăturile comune şi a vieţii economice în diferite ţări. — elaborarea unor lucrări literare cu caracter — să argumenteze propriile opinii. represalii. — angajări în diferite activităţi de comunicare descriere. — să facă distincţie între evenimentele istorice şi — exerciţii de antrenare a curiozităţii în punerea procesele istorice. interpretarea diverselor situaţii totalitare din diferite ţări. etc. — să exprime în diferite modalităţi (povestire. s-au desfăşurat în sec. evidenţiind — scriere şi lectură pentru dezvoltarea gîndirii ideile de bază. întrebărilor şi formularea răspunsurilor concrete. importante ale unor personalităţi în lupta pentru — exerciţii de investigare a unor situaţii istorice. al XX-lea în lume. evenimente şi procese istorice. — să analizeze şi să compare diverse regimuri — exerciţii de participare la organizarea şi politice. Formarea atitudinilor şi a valorilor — să demonstreze o atitudine prosocială în — exerciţii de organizare şi desfăşurare a interpretarea situaţiilor istorice. — să manifeste o atitudine de respect şi de grijă — elaborarea portofoliilor. faţă de monumentele istorice din diverse — organizarea şi participarea la diverse expoziţii . — să elaboreze un discurs scris privind — exerciţii de realizare a planului de idei al unei contribuţia unor personalităţi în istoria teme istorice . portofoliu practică. utilizînd limbajul de specialitate. contemporană. istorice. eseu.şi interdisciplinar din temele alese. proiect. Descrierea şi interpretarea situaţiilor istorice — să interpreteze opinii diverse despre — exerciţii cu caracter creativ care cer de la evenimentele şi procesele istorice principale ce elevi să analizeze o situaţie istorică. independenţă). opiniile altora. istoria contemporană (ex. realizarea unui dialog istoric sau discurs pe una — să abordeze intra. — exerciţii de utilizare corectă a diferitelor surse — să sintetizeze scheme. istoric. — exerciţii de scriere a eseurilor prin redactarea — să compare regimurile democratice cu cele unor texte. democraţie populară. şi particulare ale evenimentelor istorice din aceeaşi perioadă la diverse popoare şi naţiuni. controversat . fascism. căpătînd deprinderi de învăţare cooperativă. conţinuturile istorice şi de formulare a unor concluzii. cu principalelor schimbări din perioada materiale ce se referă la cauzele evenimentelor şi contemporană universală. 5. neocolonialism. — activităţi de analiză prin analogie a unei — să interpreteze critic diverse opinii. — exerciţii de organizare şi realizare a — să aplice cunoştinţele dobîndite în analiza dezbaterilor pe teme istorice cu caracter fenomenelor istorice curente.) o situaţie istorică din istoria contemporană. Înţelegerea cauzalităţii şi schimbării în istorie — să enunţe puncte de vedere privind cauzele — activităţi de alcătuire a unor portofolii. 4. etc. consecinţele evenimentelor istorice. suveranitate şi independenţă naţională. critice.

precum orice metodă poate genera pasivitatea elevilor. Rusia Sovietică. drepturile şi libertăţile Sugestii de conţinuturi ISTORIA UNIVERSALĂ. Metodele tradiţionale pot fi folosite pentru a răspunde unui învăţămînt modern.4. China 1. descoperirea. pe .S.7.5. precum şi prin introducerea unor noi mijloace şi tehnici didactice. şi constituirea statelor independente Schimbarea regimurilor politice şi transformările economice din statele Europei de Răsărit 3. Astfel vor fi folosite metode cu caracter mobilizator. Ţările Europei Centrale şi de Sud . În procesul predării . în sensul creşterii ritmului de dobîndire de către elevi a cunoştinţelor şi a competenţelor printr-un efort propriu. Relaţiile internaţionale după cel de-al doilea război mondial.1. prin orientarea lor în direcţie euristică.perioade. cercetarea etc. Sfîrşitul "războiului rece". Dezintegrarea sistemului totalitar comunist Descompunerea U. In activitatea practică nu se utilizează metode pur informative sau absolut formative.1. Africii şi Americii Latine în perioada postbelică CAPITOLUL III.învăţării istoriei nu există o ierarhie a metodelor.3.2. Ţările lumii în anii 1918-1945 1.R. Regimurile totalitare comuniste Ţările de "democraţie populară" din Europa Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Statele comuniste ale Asiei 2. Ţările Europei de Vest şi Statele Unite ale Americii 1.1. Situaţia economică şi politică a ţărilor industrializate Statele Unite ale Americii Franţa Germania Marea Britanie Italia Japonia 2.).S. Al doilea război mondial CAPITOLUL II. Statele lumii în perioada postbelică 2. modelarea. Construcţia europeană contemporană 3. ci concepţia. Popoarele Asiei. Are importanţă nu metoda ca atare. cît şi în cel practic. Grija profesorului de istorie se va axa pe caracterul formativ şi conştient al acestui obiect. EPOCA CONTEMPORANĂ CAPITOLUL I. atît în plan intelectual. astfel ca ele să servească realizării obiectivelor actuale şi de perspectivă ale învăţămîntului prin activizarea optimă a elevilor. Formarea lumi multipolare Noua mentalitate politică în raporturile internaţionale Concepţia "Casei europene comune" Lumea multipolară la finele mileniului al II-lea CAPITOLUL IV. pe teme cu caracter istoric. — să respecte democratice. Organizarea postbelică a lumii 2. se prefigurează o metodologie didactică bazată pe utilizarea într-o nouă manieră a metodelor clasice de învăţămînt. Elemente din fiecare categorie sînt cuprinse în orice metodă de învăţămînt. Noua metodologie didactică se referă la perfecţionarea şi modernizarea metodelor existente. Tensionarea relaţiilor internaţionale 1. activizant (problematizarea.3.4. spiritul în care este utilizată aceasta şi articularea metodelor şi a resurselor de învăţare în cadrul strategiilor didactice. Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste 1. Orice metodă include un anumit grad de activizare.Est 1. Cultura şi ştiinţa în epoca contemporană Sugestii metodologice Pentru sporirea eficienţei învăţămîntului. Japonia.6. Noua ordine internaţională 1. iar cele moderne pot deveni cu timpul tradiţionale.2.2.

12. Fundaţia Culturală. Compendiile curente şi personalităţi politice. a conţinutului. Bucureşti. Niculescu. Eficienţa lecţiei de istorie şi atingerea cu succes a obiectivului propus de profesor vor deveni fapt împlinit numai dacă metodele didactice vor fi utilizate într-un sistem adecvat conţinutului temei. Larousse. raportîndu-se la diferite capacităţi în funcţie de progresul realizat şi de dificultăţile pe care le are de depăşit. Studiu asupra istoriei: 2 volume. teste. Bucureşti. Elevilor trebuie să li se comenteze nota şi să li se recomande insistent ce trebuie să se perfecţioneze pentru a-şi îmbunătăţi calitatea învăţării. Enciclopedia RAO. Garamond. 4. dacă ele vor fi alese în concordanţă cu vîrsta şi psihologia elevilor. Bucureşti. Humanitas. 5. J. metodelor. este foarte utilă formarea şi exersarea capacităţilor de autoevaluare. elevii pot include un set de materiale colectate pe parcursul anului: scheme. laşi. 2. 7. cu calităţile şi stilul de predare ale profesorului. 13. . 1994. Istoria gîndirii libere. 1994. de la evaluarea elevului la cea a întregului parcurs curricular. Toynbee. Bibliografie 1. Arsenalul celebrităţilor la sfîrşit de mileniu. Bucureşti. Istoria Europei. Polirom. foto. reprezentînd o alternativă viabilă la testele standardizate. L'histoire du monde.imprimarea unui caracter activ metodelor de predare.1997. D. un instrument de evaluare complex. 1994. Trousson. în portofoliu. Editura Universităţii. 6. hărţi. a cauzelor şi consecinţelor evenimentelor istorice. opinii personale etc. acele metode şi procedee care solicită într-un grad mai mare participarea activă a elevilor. ci şi ca o cale de perfecţionare ce presupune o strategie globală asupra formării elevilor. 10. Pornind de la analiza fiecărei activităţi didactice. 1996. Polirom. 3. Petrovici. obiectivelor. — cunoaşterea momentelor specifice în dezvoltarea societăţii. 8. Sensul istoriei. prin a evidenţia valoarea formativ educaţională a conţinutului. Bucureşti. Evaluarea trebuie extinsă de la verificarea şi aprecierea rezultatelor spre evaluarea procesului. Istoria lumii. 1997. — comportamente şi atitudini determinate de interiorizarea valorilor general-umane şi naţionale etc. Bucureşti. — abordarea diferitelor puncte de vedere privind problematica istorică. situaţiei de învăţare. Ioniţă. Bucureşti. de la un an şcolar la altul. Enigme ale istoriei: 2 volume. dar nu întîmplător şi nu în dezacord cu aceasta. 1995. Gh. Bucureşti. laşi. Filosofi contemporani: Studii istorico-filosofice. Metodica predării istoriei. Paris. R. 1997. N. 1997. 1997. în cadrul procesului de evaluare se vor lua în consideraţie următoarele criterii: — interpretarea faptelor istorice. Niculescu. Sugestii de evaluare Evaluarea trebuie concepută nu numai ca un control al cunoştinţelor. stimulînd şi dezvoltînd motivaţia studierii istoriei. Nedelea. — stăpînirea tehnicilor de muncă intelectuală. Humanitas. M. documente. — cunoaşterea şi explicarea terminologiei istorice. Berdiaiev. profesorii de istorie vor selecta. T. Humanitas. profesorului i se propune să folosească portofoliul. 1996. Carpentier. 1997. Şt. Bucureşti. — cunoaşterea izvoarelor istorice şi folosirea lor eficientă. The Dictionary of modern history. Portofoliul reprezintă cartea de vizită a elevului. urmărindu-i progresul de la un trimestru la altul. integrator. 11. — capacitatea de a lucra individual şi în grup. London Penguin Books. — utilizarea unor modele de cercetare. Costea. Alături de metodele şi formele de evaluare tradiţionale. Pentru ca evaluarea să fie resimţită de către elevi ca avînd efect formativ. pentru fiecare caz. analiza documentelor istorice. 9. Ştefănescu. 1994. Towson. Almanahul lumii: peste 600 de informaţii extrem de utile.