CLASA a V-a Obiective de referinţă. Elevul va fi capabil: Activităţi de învăţare. Exemple: 1.

Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric — să cunoască marile epoci istorice în — exerciţii de antrenare şi utilizare a noţiunilor : succesiunea lor cronologică; înainte, după, simultan; — să cunoască diverse tipuri de calendar — exerciţii de utilizare a datelor şi a (grecesc, roman); evenimentelor istorice în expunerea orală sau — să citească axe cronologice simple; scrisă; — să opereze cu unităţi de calculare a timpului — exerciţii de descriere şi comparare a (an, deceniu, secol, mileniu); calendarelor studiate; — să localizeze arealul de trai al popoarelor — exerciţii de localizare a evenimentelor antice; studiate pe hărţile de contur; — să realizeze hărţi de contur simple. — exerciţii de citire şi elaborare a semnelor convenţionale. 2. Cunoaşterea şi utilizarea izvoarelor istorice — să cunoască diferite tipuri de izvoare istorice — exerciţii de lucru cu documente istorice; (colecţii de izvoare, cărţi de lectură, dicţionare — alcătuirea comunicărilor în baza izvoarelor etc.); istorice; — să utilizeze diferite tipuri de surse istorice; — exerciţii de descriere a unor informaţii — să compare informaţii identice din diferite concrete din diferite surse istorice. surse istorice. 3. Însuşirea şi utilizarea limbajului de specialitate, formarea deprinderilor de învăţare — să cunoască şi să explice noţiunile de bază ale — exerciţii de lucru cu izvoarele istorice; istoriei universale, antice (preistorie; istorie; — exerciţii de utilizare corectă a dicţionarului epocă istorică; antichitate; civilizaţie; cultură); explicativ; — să cunoască semnificaţia dicţionarului; — exerciţii de definire a termenilor istorici; — să definească principalele noţiuni referitoare — realizarea unor creaţii proprii cu utilizarea la preistorie şi istoria antică; terminologiei studiate; — să formuleze întrebări la tema studiată. — jocuri de utilizare a noţiunilor. 4. Înţelegerea cauzalităţii şi schimbării în istorie — să cunoască principalele schimbări care au — exerciţii de identificare a schimbărilor în timp avut loc în istoria antică; şi spaţiu; — să explice cauzele unor evenimente istorice; — antrenarea curiozităţii în punerea întrebărilor; — să demonstreze importanţa activităţii omului — exerciţii de comparare a diferitelor procese şi în procesul de schimbare; evenimente în evoluţia istorică; — să explice consecinţele principalelor — compararea vieţii cotidiene la diferite popoare evenimente din istoria universală, antică. antice; — exerciţii de explicare a cauzelor diferenţelor. 5. Descrierea şi interpretarea situaţiilor istorice — să cunoască cele mai importante evenimente — exerciţii de alcătuire a povestirilor despre din istoria antică; evenimentele studiate; — să descrie diferite opinii asupra unor — exerciţii de alcătuire a întrebărilor şi de evenimente istorice; prezentare a răspunsurilor; — să explice principalele caracteristici ale — exerciţii de alcătuire a unui plan simplu al civilizaţiei antichităţii; expunerii; — să recunoască diferite opinii ale unuia şi — exerciţii de comparare a diferitelor izvoare aceluiaşi eveniment istoric. despre unul şi acelaşi eveniment istoric. 6. Formarea atitudinilor şi a valorilor — să manifeste interes pentru înţelegerea — organizarea de excursii la muzee; timpului istoric şi a spaţiului istoric şi — lucrul în bibliotecă şi cercetarea diverselor organizarea timpului personal; surse; — să manifeste interes pentru păstrarea şi — activităţi de participare la acţiuni colective;

1. Capitolul V. 1. Sfârşitul epocii antice. — exerciţiu de interpretare a hărţilor istorice. 2.5. 2. islamic). Importanţa istorică a civilizaţiei antice. De la Republică la Imperiu. în succesiunea lor cronologică. perioada regalităţii. consecutiv. Omul şi mediul. 4. Grecia antică 3. Natura şi populaţia. după.1. 4.4.4.2. Republica Romană. Popoarele Orientului antic. Egiptul antic. Preistoria umanităţii 1.3. Apariţia şi adoptarea creştinismului. 4. 3. Cultura şi religia în Orientul antic. în timp ce. — să ordoneze cronologic secvenţele unui — exerciţiu de descriere şi comparare a eveniment istoric utilizînd termenii: înainte.3. Capitolul IV. Statele din Asia anterioară. EPOCA STRĂVECHE Capitolul I. Imperiul Macedonian. Începutul utilizării primelor metale şi efectul utilizării lor asupra evoluţiei umane. Războaiele medice . Prăbuşirea Imperiului Roman de Apus. Capitolul II. Roma antică 4. Marea colonizare greacă. — să localizeze spaţiul istoric al diferitelor — exerciţiu de localizare a spaţiul istoric al popoare în epoca medievală. 5. diferitelor popoare studiate. Cultura şi religia Romei antice. Apariţia artelor şi a credinţelor religioase. Epoca homerică 3.2. Civilizaţiile cretană şi miceniană. China antică. Elevul va f i capabil: Activităţi de învăţare. 2. calendarelor studiate.4. Coloniile greceşti din bazinul Mării Negre.1. — să conştientizeze rolul personalităţilor în istorie. Aportul culturii greceşti la dezvoltarea civilizaţiei universale. 3.1. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric — să cunoască principalele evenimente din — exerciţiu de povestire a evenimentelor epoca medievală.6. 3. cuvinte proprii. Exemple: 1. Războiul peloponeziac şi criza lumii greceşti. Organele de conducere. Orientul antic 2.5. India antică. istorice. Omul şi mediul 3. 5. Aportul culturii romane la dezvoltarea civilizaţiei universale. Primii oameni. Fondarea Romei. Capitolul III. — să explice deosebirile dintre diferite calendare — alcătuirea axelor cronologice ale (creştin. Cultura greacă şi elenistică.1. Oastea romană. Viaţa economică şi organizarea politică. Roma antică şi popoarele vecine: celţii. Oraşele-state greceşti.3.7. CLASA a VI-a Obiective de referinţă. Romanizarea. Sfârşitul Imperiului Roman de Apus 5.3. 3. Modul de viaţă. Sugestii de conţinuturi ISTORIA UNIVERSALĂ. germanii. evenimentelor studiate. — alcătuirea unor portrete de personalităţi cu — să manifeste interes faţă de autoinstruire. 4. .2. EPOCA ANTICĂ.ocrotirea diferitelor surse istorice.2.2. Divizarea Imperiului Roman de Apus.

documente cu conţinut istoric. Europa şi Asia în secolele V . loc în epoca medievală. — să explice principalele caracteristici ale epocii — alcătuirea comunicărilor după diverse texte. Însuşirea şi utilizarea limbajului de specialitate. — jocuri despre faptele personale şi cele ale — să manifeste interes pentru păstrarea şi colegilor. temă discutată. cartografice cu cele din alte surse istorice. 5. orală. EPOCA MEDIEVALĂ Capitolul I. 4. — să organizeze adecvat informaţia extrasă din — exerciţii de alcătuire a argumentelor pe o textul istoric studiat. — să demonstreze că acţiunile umane au — activităţi de comparare a modului de viaţă la multiple consecinţe.1. evenimente despre personalităţile istorice. — să aprecieze importanţa faptelor personale. aceluiaşi eveniment istoric. epoca medievală. istorice în descrierea evenimentelor. document din diverse izvoare istorice. Formarea atitudinilor şi a valorilor — să manifeste interes pentru organizarea — completarea unor portofolii cu date şi timpului personal. Înţelegerea cauzalităţii şi schimbării în istorie — să descrie principalele schimbări care au avut — exerciţii de identificare a schimbărilor. Cunoaşterea şi utilizarea izvoarelor istorice — să utilizeze diferite tipuri de izvoare istorice — exerciţii de lucru cu izvoarele istorice. Descrierea şi interpretarea situaţiilor istorice — să descrie cele mai importante evenimente — utilizarea informaţiilor despre personalităţile istorice din epoca medievală. . 6.— să compare informaţii dobîndite din materiale — exerciţiu de realizare a hărţilor istorice. utilizînd simbolurile respective. — să manifeste stăpînire de sine în comunicarea — participarea la diverse proiecte. 3. în expunerea evenimentelor. — exerciţii de descriere a modului de viaţă al — să clasifice în timp şi spaţiu diverse popoarelor din diverse surse istorice. — alcătuirea unei reviste istorice. anterior. formarea deprinderilor de învăţare — să definească noţiunile de bază referitoare la — exerciţii de antrenare şi utilizare corectă a epoca medievală. — să conştientizeze rolul personalităţilor în — organizarea şi participarea la jocurile pe istorie. — utilizarea crestomaţiilor în pregătirea — să selecteze informaţii identice despre acelaşi comunicărilor scrise şi orale. medievale. 2. istorici însuşiţi. Sugestii de conţinuturi ISTORIA UNIVERSALĂ. — să compare diferite evenimente şi procese — exerciţii de comparare a mai multe izvoare istorice din epoca medievală cu cele studiate istorice referitoare la aceleaşi evenimente. — selectarea şi interpretarea unor situaţii — să recunoască diferite opinii asupra unuia şi istorice. roluri. selectarea diferitelor izvoare istorice. Germanii. documente istorice. noţiunilor însuşite. — exerciţii de comparare a diferitelor procese şi — să analizeze acţiunile oamenilor din epoca evenimente istorice în evoluţia popoarelor în medievală.XI 1. proceselor istorice. — să manifeste stimă faţă de munca intelectuală. diferite popoare şi explicarea cauzelor diferenţelor. — exerciţii de alcătuire a întrebărilor cu caracter — să explice cauzele evenimentelor şi controversat. — elaborarea unor sarcini individuale de muncă. — să utilizeze corect limbajul de specialitate în — întocmirea dicţionarului personal de termeni alcătuirea comunicărilor. — lucrul cu cartea.

Bulgaria şi Serbia. 2. istorice. Slavii în sec. Evoluţia societăţii medievale dezvoltate 2. Polonia.2.XI. 1. Cultura şi civilizaţia Chinei. Elevul va fi capabil: Activităţi de învăţare. Imperiul German şi specificul dezvoltării societăţii italiene.7. 2. Exemplu: Din viaţa unui cavaler medieval. Descoperirile geografice şi începutul formării sistemului colonial. 2.5. marea revoluţie franceză. ordonare şi inter-pretare a . Popoarele Europei Centrale.3.XI.5.XI.4. Reforma şi războiul ţărănesc din Germania. Franţa. 3. Dezvoltarea meşteşugurilor şi a comerţului. sfîrşitul secolului al XV-lea . iluminismul. IX . informaţiei dobîndite din texte şi documente — să cunoască diferite tipuri de hărţi şi să istorice. istorice simple. Creşterea oraşelor în Europa de Vest.6. 2. Dezvoltarea societăţii ruse. CLASA A VII-a Obiective de referinţă. Cruciadele.XI. Capitolul III. 2. Franţa.4. al XVI-lea. Migraţia slavilor. Indiei şi Japoniei medievale. Cultura Renaşterii.3. Cultura popoarelor Europei. Imperiul Otoman. de realizare a hărţilor popoare şi naţiuni. Cultura popoarelor din Europa în sec. V . 1. Republicile italiene. de Est şi de Sud-Est. Formarea Regatului Franc.2.3. Cultura arabilor. întărirea puterii regale. în succesiunea lor expunerea orală sau scrisă a evenimentelor cronologică (ex: revoluţia industrială engleză. Formarea statelor centralizate în Europa de Vest. al XVII-lea. Ungaria. bieloruse şi Europei de Sud-Est. Capitolul II. Cilizaţia arabă în sec. 1. epoca modernă. Imperiul Roman de Răsărit (Bizantin). Biserica creştină. Societatea francă în sec. VII . Revoluţia burgheză din Ţările de Jos. 1.6.8. Apariţia parlamentului englez.2.începutul sec. 3. Migraţia ungurilor.6. Exemple: 1. Principalele căi comerciale. Convocarea stărilor generale. începutul dezvoltării societăţii moderne în Europa sec. Rusia kieveană. • Societatea medievală. Expansiunea mongolă. Formarea Statului Ceh. V . Fărîmiţarea politică în Europa de Vest. Începutul centralizării statului. Societatea medievală tîrzie şi apariţia lumii moderne 3. XI-XV . Anglia în sec.8. 1. Rezultatele reformei în Germania. de amplasare pe hărţile de contur a localizeze spaţiul istoric de existenţă a diferitelor evenimentelor studiate.prima jumătate a sec. 3. Unificarea politică. Statele din Centrul.XV-XVI. 2. Importanţa şi consecinţele revoluţiei. 3. realizări — exerciţii de transpunere în limbaj cartografic a culturale). Dezvoltarea societăţii engleze. Estul şi Sud-Estul Europei. Extinderea reformei în Europa. Specificul dezvoltării pămînturilor ucrainene. Polonia. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric — să descrie principalele evenimente din istoria — exerciţii de utilizare a cronologiei în universală.7. Urmările descoperirilor geografice.5. Exemplu: Instruirea în Evul Mediu. al XVI-lea .4.1. Lecţii de sinteză • Societatea medievală. 2. 3.1. 1. Popoarele Asiei. Formarea Statului Ungar. Particularităţile dezvoltării societăţii medievale la popoarele Asiei. Dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii în sec.1. — să citească şi să realizeze axe cronologice — exerciţii de citire. Formarea statelor slave. Rusia. Popoarele balcanice sub dominaţia otomană.

Cunoaşterea şi utilizarea izvoarelor istorice — să cunoască şi să utilizeze diferite tipuri de — exerciţii de identificare şi extragere a surse istorice (manuale. — să utilizeze informaţii despre procesele istorice caracteristice epocii moderne şi să le localizeze în timp şi spaţiu. incluzînd aprecieri şi interpretări — să identifice şi să compare elementele ale evenimentului studiat. 3. — să distingă principalele caracteristici ale — comentarea diverselor opinii referitoare la epocii moderne. scheme. dicţionare informaţilor necesare din surse referitoare la explicative). — utilizarea diferitelor tipuri de dicţionare. — să analizeze desfăşurarea unui eveniment studiat. construi şi argumenta punctul de vedere. utilizînd mai multe surse. diagrame. dicţionare. — alcătuirea de fişe. specificului în istorie. istorice integrîndu-le în contexte mai largi. istorice. — să realizeze inferenţe (generalizări şi particularizări). — să cunoască metodele de utilizare a ' surselor — exerciţii de utilizare a surselor pentru a putea istorice simple. evenimentelor documentelor cartografice. 5. 2. — să structureze ideile principale din documentele istorice. şi schimbărilor. — să expună informaţiile dobîndite prin citirea — exerciţii de integrare a datelor. consecinţelor unor evenimente istorice. — să compare diverse viziuni asupra aceluiaşi — exerciţii de alcătuire a unor relatări despre eveniment. — să cunoască puncte de vedere privind cauzele — exerciţii de apreciere a schimbărilor. 4. partea I (ex: epoca modernă. — să utilizeze sursele istorice în manieră critică. — să identifice consecinţele unui eveniment istoric. axelor cronologice. crestomaţii. revoluţie industrială. — să compare cauzele principalelor evenimente — exerciţii de distingere a generalului şi a istorice din epoca modernă. — să structureze în scris ideile unui conţinut — lucrul cu enciclopedii. utilizînd limbajul şi cunoştinţele de specialitate. iluminism. — să utilizeze corect terminologia însuşită. evenimente istorice. război de — prezentarea unei probleme istorice după un independenţă. modernă. — alcătuirea comunicărilor pe teme istorice. universale. epoca modernă. naţional modern ). tabele. documente.simple. Înţelegerea cauzalităţii şi schimbării în istorie — să cunoască şi să descrie principalele — exerciţii de identificare şi corelare a cauzelor schimbări care au avut loc în epoca modernă. . stat plan de idei. şi proceselor istorice în discursuri orale. generalizărilor. şi consecinţele principalelor evenimente din — exerciţii de comparare a cauzelor şi istoria universală modernă. — să descrie şi să caracterizeze evenimente — exerciţii de formulare a concluziilor. — să cunoască semnificaţia şi să utilizeze — realizare de notiţe în baza diverselor surse diverse dicţionare. culegeri de într-un discurs simplu. Însuşirea şi utilizarea limbajului de specialitate — să cunoască noţiunile de bază ale istoriei — exerciţii de definire a termenilor istorici. unul şi acelaşi eveniment istoric. Descrierea şi interpretarea unei situaţii istorice — să interpreteze cele mai importante — utilizarea informaţiei din diverse surse în evenimente şi fapte din istoria universală descrierea şi interpretarea unui eveniment istoric. constituţie. revoluţie socială.

Ţările Europei şi ale Americii în anii 1815-1849 2.6. al XlX-lea 2. Anglia. Rusia. formarea şi dezvoltarea S. Regimul Restauraţiei şi tensiunile sociale 2.2.9. Exemple: 1. — să manifeste o atitudine adecvată prosocială — participarea la proiecte şi acţiuni colective. studierea istoriei universale moderne. PARTEA I (1640-1850) CAPITOLUL I.2. Statele germane. Statele Unite ale Americii. Epoca luminilor 1.10. Statele din Europa Centrală şi de Sud. Imperiul lui Napoleon Bonaparte 1.1. Franţa.Est în secolul al XVIII-lea . — să comenteze diverse viziuni asupra aceluiaşi eveniment şi să-şi expună propria opinie. Mişcările sociale şi de eliberare naţională 2. Franţa.1. Constituirea statelor independente în America Latină CAPITOLUL III. Statele germane. timpului şi a spaţiului istoric în organizarea incluzînd principalele evenimente istorice.comune ale mai multor evenimente istorice de acelaşi tip. . 1. China. Dezvoltarea economică şi viaţa politică 2. Elevul va f i capabil: Activităţi de învăţare. Austria şi Prusia 1. Monarhia absolutistă. Anglia. al XVII-lea pînă la mijlocul sec. India. Europa de Sud . Imperiul Austriac 2.5. 1. Africa CAPITOLUL IV.8. Rusia. Statele Unite ale Americii în prima jumătate a sec. istorice. Războiul de independenţă.5. — să manifeste interes faţă de auto-instruire şi — lucrul în biblioteci şi cercetarea diverselor autoorganizare în studierea evenimentelor surse. Popoarele Asiei şi Africii de la mijlocul sec. în raport cu schimbările actuale din societate. timpului personal. — să conştientizeze rolul — exerciţii de realizare a unor bibliografii pentru personalităţilor în istorie.A.1. Revoluţia industrială 1. Japonia 3. Iluminismul francez.3. — să descrie şi să interpreteze un eveniment istoric utilizînd mai multe opinii. EPOCA MODERNÂ. Revoluţia franceză şi influenţa ei.3.6.începutul secolului al XIX-lea CAPITOLUL II. 6. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric — să cunoască şi să ordoneze principalele — exerciţii de realizare a axelor cronologice. "Sfînta Alianţă" 2.7.7. Revoluţiile europene de la 1848 -1849 2. Ţările Europei şi ale Americii în perioada 1640 -1815 1. Constituirea şi dezvoltarea Imperiului Rus . Sugestii de conţinuturi ISTORIA UNIVERSALĂ.2. al XIX-lea 3. Monarhia parlamentară engleză. Realizări culturale ale popoarelor lumii în prima perioadă a epocii moderne CLASA A VIII-A Obiective de referinţă. Dezvoltarea economică şi politică 2.4.U. spaţiul istoric şi cel geografic. Dezvoltarea politică şi economică 2. — exerciţii de observare a relaţiei om-mediu în — să conştientizeze interdependenţa dintre plan naţional şi universal. Congresul de la Viena. — vizitarea arhivelor şi a muzeelor.4. Formarea atitudinilor şi a valorilor — să manifeste interes pentru înţelegerea — exerciţii de alcătuire a unei agende personale.

— exerciţii de sintetizare a informaţiei — să cunoască diverse tehnici de lucru cu surse referitoare la un eveniment. neutralitate. formarea deprinderilor de învăţare — să definească noţiunile istorice de bază ale — exerciţii de utilizare a termenilor istorici în epocii moderne (ex. — exerciţii de interpretare a hărţilor istorice. — exerciţii de realizare a hărţilor istorice. enciclopedii. — să explică şi să facă deosebiri între cauzele obiective şi subiective ale unui eveniment. războiul stabilirea de relaţiile între evenimentele istorice. — elaborarea referatelor şi recenzarea lor. lungă durată. — să compare informaţiile dobîndite din materialele cartografice cu cele din alte tipuri de surse ce se referă la acelaşi spaţiu. criză orientală. documente. 5. pornind de la cauzele şi consecinţele — să distingă cauzele cu efect imediat şi de acestuia. diferite ale lecţiei. 3. — exerciţii de lucru cu dicţionarele. stat-dualist. Însuşirea şi utilizarea limbajului de specialitate. naţiuni în epoca modernă. investigaţie. discursuri. — să demonstreze gradul de influenţă a — exerciţii de identificare şi corelare a cauzelor diferitelor cauze asupra unui eveniment. expunerea evenimentelor istorice. regulament. realizări culturale). — să formuleze concluzii argumentate. legate de problema studiată. Cunoaşterea şi utilizarea surselor istorice — să utilizeze şi să argumenteze im-portanţa — exerciţii de realizare a sintezelor pe baza unui diverselor surse istorice. intervenite într-un anumit interval de timp. utilizînd diverse istorice. secesiunii şi reconstrucţia SUA. Descrierea şi interpretarea situaţiilor istorice . diferite. integrame etc. intervenite în istoria universală — exerciţii de clasificare a schimbărilor modernă. şi consecinţelor unui eveniment istoric. — să comenteze fragmente din lucrări istorice şi alte surse. evenimentelor istorice studiate. număr limitat de documente diferite. schimbările din — transpunerea pe axe cronologice a viaţa social-economică şi politică a statelor. lucrări pe teme — exerciţii de alcătuire a unui plan de istorice. epoca — compararea axelor şi frizelor cronologice prin modernă (ex: unificarea statelor. — să selecteze şi să utilizeze creator informaţiile din documente istorice.: unificare. neoabsolutism. — să prezinte argumente sau opinii personale — exerciţii de formulare a ideilor şi concluziilor. — să localizeze spaţiul istoric al diferitelor utilizînd simbolurile respective. — să redacteze comunicări. — să compare diverse documente cu acelaşi — exerciţii de realizare a sintezelor pe baza unui subiect. Înţelegerea cauzalităţii şi schimbării în istorie — să descrie principalele schimbări care au avut — exerciţii de prezentare a unui eveniment loc în epoca modernă. 4. număr limitat de documente de aceeaşi natură.evenimente din istoria universală. 2. — exerciţii de localizare a evenimentelor — să respecte principiile cronologiei în studiate pe "hărţile mute". — să integreze documente sau fragmente de — exerciţii de utilizare adecvată a informaţiei documente istorice într-un discurs pe o temă dobîndite din documente istorice în momente dată. mişcare naţional-culturală). istoric. — să opereze cu noţiuni şi fapte în contexte — exerciţii de rezolvare a diferitelor teste. chestionare. — să formuleze obiectivele unei cercetări documentare simple asupra unei teme în istoria modernă universală. dicţionare.

9. — să distingă şi să compare diferite puncte de vedere asupra aceluiaşi eveniment. evenimente din epoca modernă. Desfiinţarea iobăgiei 1. — să analizeze un eveniment sau o situaţie istorică.6. aprecieri epocii moderne cu elemente de acelaşi tip ce generale asupra epocii moderne.10. Imperiul Rus. Statele Unite ale Americii 2. — să manifeste respect faţă de diverse culturi şi — participarea la diverse proiecte. Ţările Europei şi ale Americii în ultimul pătrar al secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea 2. pornind de la diverse puncte de vedere. Războiul secesiunii.6. — exerciţii de lucru cu harta istorică şi cu "harta — să conştientizeze diversitatea spaţiilor istorice mută". Statele din Europa Centrală şi de Sud-Est Criza orientală şi consecinţele ei 2.4. EROCA MODERNĂ.8. Politica internă şi externă a Republicii a Ill-a Franceze 2.3. America Latină. toleranţă faţă de diverse opinii.7. Viaţa social-economică şi politică 2. Neoabsolutismul. Imperiul al doilea din Franţa 1. Brazilia. şi apartenenţa popoarelor la un spaţiu istoric — exerciţii de alcătuire a eseurilor pe teme concret.5.3. Formarea Imperiului dualist Austro -Ungar 1. Formarea atitudinilor şi a valorilor — să conştientizeze necesitatea organizării — crearea unei baze de date istorice.7. Italia 2.2.5. Ţările Europei şi ale Americii în anii '50 . — exerciţii de comparare a caracteristicilor — să formuleze idei. Imperiul Rus 2. — realizarea unei sinteze asupra mai multor — să opereze cu diverse opinii asupra unor evenimente istorice în acelaşi timp. — lucrul în bibliotecă cu literatura de — să demonstreze interes în recenzarea unei specialitate.2. modernă universală.1. Anglia 1. schimbare. timpului personal. istorice. Mexic. Reconstrucţia SUA CAPITOLUL II. Imperiul Austro-Ungar 2. Sugestii de conţinuturi ISTORIA UNIVERSALĂ. Franţa. Proclamarea Imperiului German şi formarea Regatului Italian 1. Statele Unite ale Americii.începutul anilor '70 ai secolului al XIX-lea 1. Argentina . Imperiul Austriac. Unificarea Germaniei şi a Italiei.1. PARTEA A II-A (1850-1918) CAPITOLUL I. Statele din Europa de Sud-Est 1. Marea Britanie. Schimbările din viaţa social-economică şi politică 2. — participarea la diverse activităţi de ordin — să manifeste înţelegere faţă de procesele de regional şi local. comunicări scrise.— să descrie şi să interpreteze cele mai — exerciţii de identificare şi comparare a mai importante evenimente şi fapte din epoca multe evenimente. Politica internă şi externă 2. Germania. concluzii. aparţin epocilor anterioare (ex: modul de viaţă). 6. — să manifeste atitudine pozitivă şi responsabilitate în acţiunile întreprinse în diverse situaţii.4. Premisele şi căile unificării.

2. — să identifice şi să analizeze perioadele de — exerciţii de comparare a unor evenimente şi progres. diverse teme din epoca studiată. Specificul colonialismului CAPITOLUL IV. etc.începutul sec. — exerciţii de lectură critică a textului istoric. — ordonarea datelor şi a evenimentelor istorice — să realizeze axe cronologice. evenimente şi procese istorice. — să utilizeze harta istorică în diverse — activităţi de identificare a unor schimbări ce comunicări. Popoarele Asiei şi ale Africii 3. după o sursă istorică. pregătirea unei comunicări sau a unui referat pe — să realizeze un conspect sau o comunicare o temă istorică. Cultura în a doua perioadă a epocii moderne Realizările în ştiinţă şi tehnică. evoluţia regimurilor democratice. utilizîndu-le corect — activităţi de scriere a bibliografiei în şi adecvat. Asia. — să stăpînească conţinutul şi termenii istorici — exerciţii de exprimare individuală. 3. Japonia. desfăşurarea şi consecinţele războiului CAPITOLUL V. Însuşirea şi utilizarea limbajului de specialitate. din perioada contemporană. enciclopedii. Primul război mondial.: instaurarea regimurilor totalitare. acţiunii unui eveniment sau proces istoric. studiat. — exerciţii de selectare a informaţiilor din — să întocmească o bibliografie selectivă asupra dicţionare explicative. Exemple: 1. stagnare şi regres din istoria universală procese în diferite perioade istorice. crearea — exerciţii de identificare a locului şi a timpului organismelor internaţionale). Tensionarea relaţiilor internaţionale. şi evenimentele principale din istoria — exerciţii de identificare a locului acţiunii unor contemporană. Cauzele. constituind propriul elevii să comunice verbal şi nonverbal. India şi China 3. utilizînd discurs despre un eveniment sau proces istoric diverse surse istorice.1. indicînd datele pe axa cronologică. asigură înţelegerea şi reprezentarea timpului — sa descrie evenimentele principale din istoric.CAPITOLUL III. documente unei teme din istoria contemporană. Literatura şi arta. — să cunoască informaţiile curente din massmedia şi să le includă în comunicări. perioada contemporană în succesiunea lor — alcătuirea discursurilor clare şi concise la istorică (ex. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric — să cunoască periodizarea istoriei universale — diverse tipuri de exerciţii şi jocuri. al XX-lea 4. formarea deprinderilor de învăţare . — să expună şi să argumenteze informaţiile căpătate din hărţile istorice în succesiunea lor cronologică. al XIX-lea . Caracteristica generală. care contemporane. au intervenit în diverse spaţii istorice.1. Cunoaşterea şi utilizarea surselor istorice — să opereze concret cu date factuale şi — activităţi practice pe grupe care angajează concepte abordate critic. Elevul va fi capabil: Activităţi de învăţare. 2. CLASA A IX-A Obiective de referinţă. Africa. contemporană. Relaţiile internaţionale la finele sec.

al XX-lea în lume. întrebărilor şi formularea răspunsurilor concrete. portofoliu practică. dezbaterilor pe teme istorice cu caracter — să demonstreze o atitudine tolerantă faţă de controversat. — activităţi de analiză prin analogie a unei — să interpreteze critic diverse opinii. fascism. evidenţiind — scriere şi lectură pentru dezvoltarea gîndirii ideile de bază.exerciţii de lucru în echipă. suveranitate şi independenţă naţională. — activităţi de interpretare a diverselor situaţii "război rece". — elaborarea unor lucrări literare cu caracter — să argumenteze propriile opinii. situaţii istorice cu o situaţie reală din viaţa — să elaboreze un discurs scris privind acţiunile actuală. controversat . eseu. importante ale unor personalităţi în lupta pentru — exerciţii de investigare a unor situaţii istorice. — să facă diferenţa dintre transformările istorice — exerciţii de utilizare a cunoştinţelor despre din epoca contemporană şi cele din epocile personalităţi în analiza şi aprecierea unor istorice studiate anterior.şi interdisciplinar din temele alese. utilizînd limbajul de specialitate. — angajări în diferite activităţi de comunicare descriere. istoria contemporană (ex. modelare. cu principalelor schimbări din perioada materiale ce se referă la cauzele evenimentelor şi contemporană universală. — să comenteze un text istoric. 5. — exerciţii de organizare şi realizare a — să aplice cunoştinţele dobîndite în analiza dezbaterilor pe teme istorice cu caracter fenomenelor istorice curente. istorice. neocolonialism. evenimente şi procese istorice. faţă de monumentele istorice din diverse — organizarea şi participarea la diverse expoziţii . Descrierea şi interpretarea situaţiilor istorice — să interpreteze opinii diverse despre — exerciţii cu caracter creativ care cer de la evenimentele şi procesele istorice principale ce elevi să analizeze o situaţie istorică. — să facă distincţie între evenimentele istorice şi — exerciţii de antrenare a curiozităţii în punerea procesele istorice. democraţie populară. Formarea atitudinilor şi a valorilor — să demonstreze o atitudine prosocială în — exerciţii de organizare şi desfăşurare a interpretarea situaţiilor istorice. opiniile altora. — să propună un proiect de soluţionare a conflictelor în istorie. — să manifeste o atitudine de respect şi de grijă — elaborarea portofoliilor. consecinţele evenimentelor istorice. — exerciţii de utilizare corectă a diferitelor surse — să sintetizeze scheme. schimbărilor ce au survenit în istorie.— să explice semnificaţia termenilor-cheie din — discursuri scrise utilizînd termenii-cheie. — exerciţii de scriere a eseurilor prin redactarea — să compare regimurile democratice cu cele unor texte. s-au desfăşurat în sec. independenţă). — să elaboreze un discurs scris privind — exerciţii de realizare a planului de idei al unei contribuţia unor personalităţi în istoria teme istorice . căpătînd deprinderi de învăţare cooperativă. tabele. etc. Înţelegerea cauzalităţii şi schimbării în istorie — să enunţe puncte de vedere privind cauzele — activităţi de alcătuire a unor portofolii.: bolşevism.) o situaţie istorică din istoria contemporană. represalii. realizarea unui dialog istoric sau discurs pe una — să abordeze intra. — să analizeze şi să compare diverse regimuri — exerciţii de participare la organizarea şi politice. proiect. — să exprime în diferite modalităţi (povestire. istoric. conţinuturile istorice şi de formulare a unor concluzii. şi particulare ale evenimentelor istorice din aceeaşi perioadă la diverse popoare şi naţiuni. 4. istorice. — exerciţii de comparare a regimurilor politice — să analizeze şi să compare trăsăturile comune şi a vieţii economice în diferite ţări. interpretarea diverselor situaţii totalitare din diferite ţări. 6. critice. etc. contemporană.

Sfîrşitul "războiului rece".4. Ţările Europei Centrale şi de Sud .1. Noua ordine internaţională 1. se prefigurează o metodologie didactică bazată pe utilizarea într-o nouă manieră a metodelor clasice de învăţămînt.S.4.1. Metodele tradiţionale pot fi folosite pentru a răspunde unui învăţămînt modern.7.6. descoperirea. spiritul în care este utilizată aceasta şi articularea metodelor şi a resurselor de învăţare în cadrul strategiilor didactice. Regimurile totalitare comuniste Ţările de "democraţie populară" din Europa Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Statele comuniste ale Asiei 2.2. Relaţiile internaţionale după cel de-al doilea război mondial. Japonia. modelarea. Ţările lumii în anii 1918-1945 1. şi constituirea statelor independente Schimbarea regimurilor politice şi transformările economice din statele Europei de Răsărit 3. Al doilea război mondial CAPITOLUL II. EPOCA CONTEMPORANĂ CAPITOLUL I. pe . Africii şi Americii Latine în perioada postbelică CAPITOLUL III. cît şi în cel practic. Construcţia europeană contemporană 3. astfel ca ele să servească realizării obiectivelor actuale şi de perspectivă ale învăţămîntului prin activizarea optimă a elevilor. Orice metodă include un anumit grad de activizare. Situaţia economică şi politică a ţărilor industrializate Statele Unite ale Americii Franţa Germania Marea Britanie Italia Japonia 2.1. Organizarea postbelică a lumii 2. Grija profesorului de istorie se va axa pe caracterul formativ şi conştient al acestui obiect.3.R. Statele lumii în perioada postbelică 2.5.perioade. Are importanţă nu metoda ca atare. iar cele moderne pot deveni cu timpul tradiţionale. Elemente din fiecare categorie sînt cuprinse în orice metodă de învăţămînt. atît în plan intelectual. Noua metodologie didactică se referă la perfecţionarea şi modernizarea metodelor existente. Cultura şi ştiinţa în epoca contemporană Sugestii metodologice Pentru sporirea eficienţei învăţămîntului. precum şi prin introducerea unor noi mijloace şi tehnici didactice. Rusia Sovietică. Ţările Europei de Vest şi Statele Unite ale Americii 1. In activitatea practică nu se utilizează metode pur informative sau absolut formative.Est 1. ci concepţia. Dezintegrarea sistemului totalitar comunist Descompunerea U. China 1. — să respecte democratice.învăţării istoriei nu există o ierarhie a metodelor. activizant (problematizarea. precum orice metodă poate genera pasivitatea elevilor. prin orientarea lor în direcţie euristică. drepturile şi libertăţile Sugestii de conţinuturi ISTORIA UNIVERSALĂ. Formarea lumi multipolare Noua mentalitate politică în raporturile internaţionale Concepţia "Casei europene comune" Lumea multipolară la finele mileniului al II-lea CAPITOLUL IV. În procesul predării . Astfel vor fi folosite metode cu caracter mobilizator. Popoarele Asiei.S. în sensul creşterii ritmului de dobîndire de către elevi a cunoştinţelor şi a competenţelor printr-un efort propriu. Tensionarea relaţiilor internaţionale 1.2. pe teme cu caracter istoric.).3. cercetarea etc. Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste 1.2.

1994. hărţi. Bucureşti. Istoria lumii. 7. Humanitas. Trousson. laşi. — abordarea diferitelor puncte de vedere privind problematica istorică. Pentru ca evaluarea să fie resimţită de către elevi ca avînd efect formativ. 1997. Paris. N. opinii personale etc. Niculescu. Eficienţa lecţiei de istorie şi atingerea cu succes a obiectivului propus de profesor vor deveni fapt împlinit numai dacă metodele didactice vor fi utilizate într-un sistem adecvat conţinutului temei.1997. — cunoaşterea momentelor specifice în dezvoltarea societăţii. 9. Evaluarea trebuie extinsă de la verificarea şi aprecierea rezultatelor spre evaluarea procesului. 1997. . M. documente. — cunoaşterea izvoarelor istorice şi folosirea lor eficientă. profesorii de istorie vor selecta. cu calităţile şi stilul de predare ale profesorului. — comportamente şi atitudini determinate de interiorizarea valorilor general-umane şi naţionale etc. 1994. Larousse. dar nu întîmplător şi nu în dezacord cu aceasta. a cauzelor şi consecinţelor evenimentelor istorice. 1996. 10. 1996. prin a evidenţia valoarea formativ educaţională a conţinutului. Costea. L'histoire du monde. 1994. acele metode şi procedee care solicită într-un grad mai mare participarea activă a elevilor.imprimarea unui caracter activ metodelor de predare. Almanahul lumii: peste 600 de informaţii extrem de utile. J. a conţinutului. Garamond. 1997. — stăpînirea tehnicilor de muncă intelectuală. de la un an şcolar la altul. 12. Studiu asupra istoriei: 2 volume. Humanitas. urmărindu-i progresul de la un trimestru la altul. Toynbee. Polirom. Gh. laşi. 3. Carpentier. Metodica predării istoriei. pentru fiecare caz. obiectivelor. Bucureşti. integrator. Istoria gîndirii libere. dacă ele vor fi alese în concordanţă cu vîrsta şi psihologia elevilor. elevii pot include un set de materiale colectate pe parcursul anului: scheme. Bucureşti. 1995. D. Berdiaiev. în portofoliu. 6. Ştefănescu. ci şi ca o cale de perfecţionare ce presupune o strategie globală asupra formării elevilor. Pornind de la analiza fiecărei activităţi didactice. Şt. Bucureşti. Bucureşti. T. stimulînd şi dezvoltînd motivaţia studierii istoriei. Niculescu. Portofoliul reprezintă cartea de vizită a elevului. London Penguin Books. Nedelea. Bibliografie 1. Enigme ale istoriei: 2 volume. Istoria Europei. 8. un instrument de evaluare complex. 11. Petrovici. Alături de metodele şi formele de evaluare tradiţionale. profesorului i se propune să folosească portofoliul. teste. Elevilor trebuie să li se comenteze nota şi să li se recomande insistent ce trebuie să se perfecţioneze pentru a-şi îmbunătăţi calitatea învăţării. 2. Bucureşti. Bucureşti. Towson. situaţiei de învăţare. Filosofi contemporani: Studii istorico-filosofice. — cunoaşterea şi explicarea terminologiei istorice. Polirom. Editura Universităţii. Bucureşti. Sensul istoriei. 13. reprezentînd o alternativă viabilă la testele standardizate. Sugestii de evaluare Evaluarea trebuie concepută nu numai ca un control al cunoştinţelor. 1997. 4. analiza documentelor istorice. Humanitas. — capacitatea de a lucra individual şi în grup. metodelor. este foarte utilă formarea şi exersarea capacităţilor de autoevaluare. 1994. Arsenalul celebrităţilor la sfîrşit de mileniu. Ioniţă. Compendiile curente şi personalităţi politice. — utilizarea unor modele de cercetare. raportîndu-se la diferite capacităţi în funcţie de progresul realizat şi de dificultăţile pe care le are de depăşit. Fundaţia Culturală. R. 1997. Enciclopedia RAO. The Dictionary of modern history. de la evaluarea elevului la cea a întregului parcurs curricular. foto. Bucureşti. în cadrul procesului de evaluare se vor lua în consideraţie următoarele criterii: — interpretarea faptelor istorice. 5.