CLASA a V-a Obiective de referinţă. Elevul va fi capabil: Activităţi de învăţare. Exemple: 1.

Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric — să cunoască marile epoci istorice în — exerciţii de antrenare şi utilizare a noţiunilor : succesiunea lor cronologică; înainte, după, simultan; — să cunoască diverse tipuri de calendar — exerciţii de utilizare a datelor şi a (grecesc, roman); evenimentelor istorice în expunerea orală sau — să citească axe cronologice simple; scrisă; — să opereze cu unităţi de calculare a timpului — exerciţii de descriere şi comparare a (an, deceniu, secol, mileniu); calendarelor studiate; — să localizeze arealul de trai al popoarelor — exerciţii de localizare a evenimentelor antice; studiate pe hărţile de contur; — să realizeze hărţi de contur simple. — exerciţii de citire şi elaborare a semnelor convenţionale. 2. Cunoaşterea şi utilizarea izvoarelor istorice — să cunoască diferite tipuri de izvoare istorice — exerciţii de lucru cu documente istorice; (colecţii de izvoare, cărţi de lectură, dicţionare — alcătuirea comunicărilor în baza izvoarelor etc.); istorice; — să utilizeze diferite tipuri de surse istorice; — exerciţii de descriere a unor informaţii — să compare informaţii identice din diferite concrete din diferite surse istorice. surse istorice. 3. Însuşirea şi utilizarea limbajului de specialitate, formarea deprinderilor de învăţare — să cunoască şi să explice noţiunile de bază ale — exerciţii de lucru cu izvoarele istorice; istoriei universale, antice (preistorie; istorie; — exerciţii de utilizare corectă a dicţionarului epocă istorică; antichitate; civilizaţie; cultură); explicativ; — să cunoască semnificaţia dicţionarului; — exerciţii de definire a termenilor istorici; — să definească principalele noţiuni referitoare — realizarea unor creaţii proprii cu utilizarea la preistorie şi istoria antică; terminologiei studiate; — să formuleze întrebări la tema studiată. — jocuri de utilizare a noţiunilor. 4. Înţelegerea cauzalităţii şi schimbării în istorie — să cunoască principalele schimbări care au — exerciţii de identificare a schimbărilor în timp avut loc în istoria antică; şi spaţiu; — să explice cauzele unor evenimente istorice; — antrenarea curiozităţii în punerea întrebărilor; — să demonstreze importanţa activităţii omului — exerciţii de comparare a diferitelor procese şi în procesul de schimbare; evenimente în evoluţia istorică; — să explice consecinţele principalelor — compararea vieţii cotidiene la diferite popoare evenimente din istoria universală, antică. antice; — exerciţii de explicare a cauzelor diferenţelor. 5. Descrierea şi interpretarea situaţiilor istorice — să cunoască cele mai importante evenimente — exerciţii de alcătuire a povestirilor despre din istoria antică; evenimentele studiate; — să descrie diferite opinii asupra unor — exerciţii de alcătuire a întrebărilor şi de evenimente istorice; prezentare a răspunsurilor; — să explice principalele caracteristici ale — exerciţii de alcătuire a unui plan simplu al civilizaţiei antichităţii; expunerii; — să recunoască diferite opinii ale unuia şi — exerciţii de comparare a diferitelor izvoare aceluiaşi eveniment istoric. despre unul şi acelaşi eveniment istoric. 6. Formarea atitudinilor şi a valorilor — să manifeste interes pentru înţelegerea — organizarea de excursii la muzee; timpului istoric şi a spaţiului istoric şi — lucrul în bibliotecă şi cercetarea diverselor organizarea timpului personal; surse; — să manifeste interes pentru păstrarea şi — activităţi de participare la acţiuni colective;

3. Sfârşitul epocii antice. 3.2. Cultura şi religia în Orientul antic. Organele de conducere.4.3. 5. evenimentelor studiate. 5. 2. perioada regalităţii. Orientul antic 2.1. Oastea romană. Grecia antică 3. Statele din Asia anterioară.2. Capitolul IV. Începutul utilizării primelor metale şi efectul utilizării lor asupra evoluţiei umane.2.6. EPOCA ANTICĂ.3. Apariţia şi adoptarea creştinismului. — să ordoneze cronologic secvenţele unui — exerciţiu de descriere şi comparare a eveniment istoric utilizînd termenii: înainte. islamic). Exemple: 1. India antică. De la Republică la Imperiu. Popoarele Orientului antic. Aportul culturii greceşti la dezvoltarea civilizaţiei universale. Omul şi mediul.7. în timp ce. Prăbuşirea Imperiului Roman de Apus. Războiul peloponeziac şi criza lumii greceşti. Romanizarea.4. Divizarea Imperiului Roman de Apus. CLASA a VI-a Obiective de referinţă. Marea colonizare greacă. Fondarea Romei. Cultura greacă şi elenistică. 4. Viaţa economică şi organizarea politică.3. 2. — exerciţiu de interpretare a hărţilor istorice. după. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric — să cunoască principalele evenimente din — exerciţiu de povestire a evenimentelor epoca medievală. Roma antică 4.1. Cultura şi religia Romei antice. Civilizaţiile cretană şi miceniană. Elevul va f i capabil: Activităţi de învăţare. Omul şi mediul 3. Roma antică şi popoarele vecine: celţii. Sfârşitul Imperiului Roman de Apus 5. — să conştientizeze rolul personalităţilor în istorie. Aportul culturii romane la dezvoltarea civilizaţiei universale. 1. Capitolul III. cuvinte proprii.5. — să localizeze spaţiul istoric al diferitelor — exerciţiu de localizare a spaţiul istoric al popoare în epoca medievală.1.2. Primii oameni. Natura şi populaţia. Capitolul V.4. Sugestii de conţinuturi ISTORIA UNIVERSALĂ.ocrotirea diferitelor surse istorice. 3. 4. Apariţia artelor şi a credinţelor religioase. 2. Republica Romană. 3. Imperiul Macedonian.1. calendarelor studiate.2. Capitolul II. Oraşele-state greceşti. Preistoria umanităţii 1. EPOCA STRĂVECHE Capitolul I. — să explice deosebirile dintre diferite calendare — alcătuirea axelor cronologice ale (creştin. Modul de viaţă. 3.5. Egiptul antic. — alcătuirea unor portrete de personalităţi cu — să manifeste interes faţă de autoinstruire. consecutiv. Importanţa istorică a civilizaţiei antice. . 4. germanii. China antică. Coloniile greceşti din bazinul Mării Negre. istorice. Epoca homerică 3. diferitelor popoare studiate. 4. în succesiunea lor cronologică.1. Războaiele medice .

. 5. — să manifeste stăpînire de sine în comunicarea — participarea la diverse proiecte. EPOCA MEDIEVALĂ Capitolul I. — exerciţii de comparare a diferitelor procese şi — să analizeze acţiunile oamenilor din epoca evenimente istorice în evoluţia popoarelor în medievală. Înţelegerea cauzalităţii şi schimbării în istorie — să descrie principalele schimbări care au avut — exerciţii de identificare a schimbărilor. documente istorice. — elaborarea unor sarcini individuale de muncă.XI 1. aceluiaşi eveniment istoric. Formarea atitudinilor şi a valorilor — să manifeste interes pentru organizarea — completarea unor portofolii cu date şi timpului personal. 4.1. — să organizeze adecvat informaţia extrasă din — exerciţii de alcătuire a argumentelor pe o textul istoric studiat. medievale. utilizînd simbolurile respective. — selectarea şi interpretarea unor situaţii — să recunoască diferite opinii asupra unuia şi istorice. — să compare diferite evenimente şi procese — exerciţii de comparare a mai multe izvoare istorice din epoca medievală cu cele studiate istorice referitoare la aceleaşi evenimente. — să aprecieze importanţa faptelor personale. — să manifeste stimă faţă de munca intelectuală. Europa şi Asia în secolele V . — exerciţii de descriere a modului de viaţă al — să clasifice în timp şi spaţiu diverse popoarelor din diverse surse istorice.— să compare informaţii dobîndite din materiale — exerciţiu de realizare a hărţilor istorice. roluri. cartografice cu cele din alte surse istorice. Germanii. diferite popoare şi explicarea cauzelor diferenţelor. Descrierea şi interpretarea situaţiilor istorice — să descrie cele mai importante evenimente — utilizarea informaţiilor despre personalităţile istorice din epoca medievală. — utilizarea crestomaţiilor în pregătirea — să selecteze informaţii identice despre acelaşi comunicărilor scrise şi orale. anterior. 6. orală. documente cu conţinut istoric. — jocuri despre faptele personale şi cele ale — să manifeste interes pentru păstrarea şi colegilor. — lucrul cu cartea. epoca medievală. evenimente despre personalităţile istorice. — să demonstreze că acţiunile umane au — activităţi de comparare a modului de viaţă la multiple consecinţe. Cunoaşterea şi utilizarea izvoarelor istorice — să utilizeze diferite tipuri de izvoare istorice — exerciţii de lucru cu izvoarele istorice. — să utilizeze corect limbajul de specialitate în — întocmirea dicţionarului personal de termeni alcătuirea comunicărilor. formarea deprinderilor de învăţare — să definească noţiunile de bază referitoare la — exerciţii de antrenare şi utilizare corectă a epoca medievală. — să conştientizeze rolul personalităţilor în — organizarea şi participarea la jocurile pe istorie. document din diverse izvoare istorice. în expunerea evenimentelor. noţiunilor însuşite. temă discutată. proceselor istorice. — să explice principalele caracteristici ale epocii — alcătuirea comunicărilor după diverse texte. 3. Însuşirea şi utilizarea limbajului de specialitate. selectarea diferitelor izvoare istorice. istorici însuşiţi. — alcătuirea unei reviste istorice. 2. Sugestii de conţinuturi ISTORIA UNIVERSALĂ. loc în epoca medievală. — exerciţii de alcătuire a întrebărilor cu caracter — să explice cauzele evenimentelor şi controversat. istorice în descrierea evenimentelor.

Dezvoltarea societăţii ruse.1. Capitolul II. sfîrşitul secolului al XV-lea . Formarea statelor centralizate în Europa de Vest.2. Rusia kieveană. Dezvoltarea meşteşugurilor şi a comerţului. Descoperirile geografice şi începutul formării sistemului colonial.3. Societatea medievală tîrzie şi apariţia lumii moderne 3. realizări — exerciţii de transpunere în limbaj cartografic a culturale). Dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii în sec. VII . Evoluţia societăţii medievale dezvoltate 2. istorice simple.8. Popoarele Europei Centrale. Biserica creştină.2. Republicile italiene. 1. Dezvoltarea societăţii engleze. Cultura Renaşterii. V . Exemplu: Instruirea în Evul Mediu. Imperiul German şi specificul dezvoltării societăţii italiene. începutul dezvoltării societăţii moderne în Europa sec.4. 2. Fărîmiţarea politică în Europa de Vest. — să citească şi să realizeze axe cronologice — exerciţii de citire. iluminismul. 2. Bulgaria şi Serbia.XV-XVI.6. CLASA A VII-a Obiective de referinţă. Migraţia ungurilor. 2. întărirea puterii regale. 2. Cultura popoarelor Europei. Urmările descoperirilor geografice. informaţiei dobîndite din texte şi documente — să cunoască diferite tipuri de hărţi şi să istorice. 2.începutul sec.XI.XI. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric — să descrie principalele evenimente din istoria — exerciţii de utilizare a cronologiei în universală. Polonia. Formarea Statului Ceh. istorice. V .2. 3. Apariţia parlamentului englez. ordonare şi inter-pretare a . Formarea statelor slave. al XVII-lea.4. Formarea Regatului Franc. de realizare a hărţilor popoare şi naţiuni. Creşterea oraşelor în Europa de Vest. Societatea francă în sec.5. Cultura popoarelor din Europa în sec. al XVI-lea . Rezultatele reformei în Germania.3. Ungaria. Capitolul III. Cultura arabilor.1. 1. Imperiul Otoman. de Est şi de Sud-Est. 2. Rusia. al XVI-lea. Migraţia slavilor. 3. 2. 3. Începutul centralizării statului. Lecţii de sinteză • Societatea medievală.XI. Anglia în sec. 1. Popoarele balcanice sub dominaţia otomană. Popoarele Asiei. Formarea Statului Ungar. Reforma şi războiul ţărănesc din Germania.7. Convocarea stărilor generale.7.5. epoca modernă. 3. Estul şi Sud-Estul Europei. Franţa.1.8. IX . marea revoluţie franceză. Particularităţile dezvoltării societăţii medievale la popoarele Asiei. Revoluţia burgheză din Ţările de Jos. 3. Cultura şi civilizaţia Chinei. în succesiunea lor expunerea orală sau scrisă a evenimentelor cronologică (ex: revoluţia industrială engleză. Principalele căi comerciale. Slavii în sec. Polonia. XI-XV . Indiei şi Japoniei medievale. Expansiunea mongolă.XI. de amplasare pe hărţile de contur a localizeze spaţiul istoric de existenţă a diferitelor evenimentelor studiate. Exemple: 1. Specificul dezvoltării pămînturilor ucrainene.6. Extinderea reformei în Europa. 1.4. Cruciadele. 1. • Societatea medievală.3. Elevul va fi capabil: Activităţi de învăţare. Exemplu: Din viaţa unui cavaler medieval. Statele din Centrul. Imperiul Roman de Răsărit (Bizantin). Unificarea politică. 1. bieloruse şi Europei de Sud-Est.6. Importanţa şi consecinţele revoluţiei.5.prima jumătate a sec. Cilizaţia arabă în sec. Franţa.

— să expună informaţiile dobîndite prin citirea — exerciţii de integrare a datelor. dicţionare. 2. incluzînd aprecieri şi interpretări — să identifice şi să compare elementele ale evenimentului studiat. consecinţelor unor evenimente istorice. — să realizeze inferenţe (generalizări şi particularizări). specificului în istorie. diagrame. — alcătuirea de fişe. axelor cronologice. scheme. 5. Înţelegerea cauzalităţii şi schimbării în istorie — să cunoască şi să descrie principalele — exerciţii de identificare şi corelare a cauzelor schimbări care au avut loc în epoca modernă. — să identifice consecinţele unui eveniment istoric. . Descrierea şi interpretarea unei situaţii istorice — să interpreteze cele mai importante — utilizarea informaţiei din diverse surse în evenimente şi fapte din istoria universală descrierea şi interpretarea unui eveniment istoric. naţional modern ). 4. — să utilizeze sursele istorice în manieră critică. — să compare diverse viziuni asupra aceluiaşi — exerciţii de alcătuire a unor relatări despre eveniment. revoluţie industrială. revoluţie socială. documente. utilizînd mai multe surse. epoca modernă. evenimentelor documentelor cartografice. — să utilizeze corect terminologia însuşită. şi schimbărilor. — să distingă principalele caracteristici ale — comentarea diverselor opinii referitoare la epocii moderne. modernă. constituţie. — să cunoască puncte de vedere privind cauzele — exerciţii de apreciere a schimbărilor. istorice integrîndu-le în contexte mai largi. partea I (ex: epoca modernă. tabele. iluminism. — să structureze în scris ideile unui conţinut — lucrul cu enciclopedii. război de — prezentarea unei probleme istorice după un independenţă. — utilizarea diferitelor tipuri de dicţionare. — să utilizeze informaţii despre procesele istorice caracteristice epocii moderne şi să le localizeze în timp şi spaţiu. — să descrie şi să caracterizeze evenimente — exerciţii de formulare a concluziilor. evenimente istorice. crestomaţii. construi şi argumenta punctul de vedere. culegeri de într-un discurs simplu. Însuşirea şi utilizarea limbajului de specialitate — să cunoască noţiunile de bază ale istoriei — exerciţii de definire a termenilor istorici. Cunoaşterea şi utilizarea izvoarelor istorice — să cunoască şi să utilizeze diferite tipuri de — exerciţii de identificare şi extragere a surse istorice (manuale. — să compare cauzele principalelor evenimente — exerciţii de distingere a generalului şi a istorice din epoca modernă. — să analizeze desfăşurarea unui eveniment studiat. universale. 3. utilizînd limbajul şi cunoştinţele de specialitate. şi consecinţele principalelor evenimente din — exerciţii de comparare a cauzelor şi istoria universală modernă. generalizărilor. stat plan de idei. — alcătuirea comunicărilor pe teme istorice. dicţionare informaţilor necesare din surse referitoare la explicative). istorice.simple. — să cunoască semnificaţia şi să utilizeze — realizare de notiţe în baza diverselor surse diverse dicţionare. şi proceselor istorice în discursuri orale. — să structureze ideile principale din documentele istorice. unul şi acelaşi eveniment istoric. — să cunoască metodele de utilizare a ' surselor — exerciţii de utilizare a surselor pentru a putea istorice simple.

Monarhia absolutistă. formarea şi dezvoltarea S.6. Anglia. Sugestii de conţinuturi ISTORIA UNIVERSALĂ.8.2.3. Imperiul Austriac 2.7. Exemple: 1. Franţa. Rusia.5. Ţările Europei şi ale Americii în perioada 1640 -1815 1. "Sfînta Alianţă" 2.2. . — să conştientizeze rolul — exerciţii de realizare a unor bibliografii pentru personalităţilor în istorie. — să comenteze diverse viziuni asupra aceluiaşi eveniment şi să-şi expună propria opinie.1. — exerciţii de observare a relaţiei om-mediu în — să conştientizeze interdependenţa dintre plan naţional şi universal. Monarhia parlamentară engleză. EPOCA MODERNÂ. Congresul de la Viena. Statele Unite ale Americii în prima jumătate a sec.3. Africa CAPITOLUL IV. Realizări culturale ale popoarelor lumii în prima perioadă a epocii moderne CLASA A VIII-A Obiective de referinţă.1. Dezvoltarea politică şi economică 2.2. 6. Revoluţia franceză şi influenţa ei. Ţările Europei şi ale Americii în anii 1815-1849 2. spaţiul istoric şi cel geografic. — să manifeste o atitudine adecvată prosocială — participarea la proiecte şi acţiuni colective. Iluminismul francez.6. Statele Unite ale Americii.5. Revoluţia industrială 1. istorice. Constituirea statelor independente în America Latină CAPITOLUL III. Statele germane. Statele din Europa Centrală şi de Sud. Popoarele Asiei şi Africii de la mijlocul sec. 1. Austria şi Prusia 1. Regimul Restauraţiei şi tensiunile sociale 2. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric — să cunoască şi să ordoneze principalele — exerciţii de realizare a axelor cronologice. Revoluţiile europene de la 1848 -1849 2. al XlX-lea 2. Constituirea şi dezvoltarea Imperiului Rus . Europa de Sud . — să descrie şi să interpreteze un eveniment istoric utilizînd mai multe opinii. Elevul va f i capabil: Activităţi de învăţare.Est în secolul al XVIII-lea .1. Epoca luminilor 1. Japonia 3. India. — să manifeste interes faţă de auto-instruire şi — lucrul în biblioteci şi cercetarea diverselor autoorganizare în studierea evenimentelor surse.10. Dezvoltarea economică şi politică 2. Mişcările sociale şi de eliberare naţională 2. Imperiul lui Napoleon Bonaparte 1. PARTEA I (1640-1850) CAPITOLUL I.începutul secolului al XIX-lea CAPITOLUL II. în raport cu schimbările actuale din societate.comune ale mai multor evenimente istorice de acelaşi tip. studierea istoriei universale moderne.4. timpului personal.7. al XVII-lea pînă la mijlocul sec. Franţa.9. Statele germane. Formarea atitudinilor şi a valorilor — să manifeste interes pentru înţelegerea — exerciţii de alcătuire a unei agende personale. China. Războiul de independenţă. — vizitarea arhivelor şi a muzeelor. timpului şi a spaţiului istoric în organizarea incluzînd principalele evenimente istorice. Anglia. 1. al XIX-lea 3.A.4.U. Rusia. Dezvoltarea economică şi viaţa politică 2.

Descrierea şi interpretarea situaţiilor istorice . lucrări pe teme — exerciţii de alcătuire a unui plan de istorice. intervenite în istoria universală — exerciţii de clasificare a schimbărilor modernă. Cunoaşterea şi utilizarea surselor istorice — să utilizeze şi să argumenteze im-portanţa — exerciţii de realizare a sintezelor pe baza unui diverselor surse istorice.evenimente din istoria universală. epoca — compararea axelor şi frizelor cronologice prin modernă (ex: unificarea statelor. istoric. secesiunii şi reconstrucţia SUA. documente. formarea deprinderilor de învăţare — să definească noţiunile istorice de bază ale — exerciţii de utilizare a termenilor istorici în epocii moderne (ex. discursuri. diferite ale lecţiei. realizări culturale). — să integreze documente sau fragmente de — exerciţii de utilizare adecvată a informaţiei documente istorice într-un discurs pe o temă dobîndite din documente istorice în momente dată. chestionare. diferite. număr limitat de documente diferite. Însuşirea şi utilizarea limbajului de specialitate. — să explică şi să facă deosebiri între cauzele obiective şi subiective ale unui eveniment. evenimentelor istorice studiate. intervenite într-un anumit interval de timp. 3. număr limitat de documente de aceeaşi natură. — exerciţii de realizare a hărţilor istorice. — să formuleze concluzii argumentate. — elaborarea referatelor şi recenzarea lor. — să opereze cu noţiuni şi fapte în contexte — exerciţii de rezolvare a diferitelor teste. — să demonstreze gradul de influenţă a — exerciţii de identificare şi corelare a cauzelor diferitelor cauze asupra unui eveniment. — exerciţii de lucru cu dicţionarele. — să prezinte argumente sau opinii personale — exerciţii de formulare a ideilor şi concluziilor. — să compare diverse documente cu acelaşi — exerciţii de realizare a sintezelor pe baza unui subiect. investigaţie. lungă durată. stat-dualist. dicţionare.: unificare. — exerciţii de interpretare a hărţilor istorice. enciclopedii. 2. — exerciţii de sintetizare a informaţiei — să cunoască diverse tehnici de lucru cu surse referitoare la un eveniment. legate de problema studiată. expunerea evenimentelor istorice. regulament. — exerciţii de localizare a evenimentelor — să respecte principiile cronologiei în studiate pe "hărţile mute". — să comenteze fragmente din lucrări istorice şi alte surse. — să selecteze şi să utilizeze creator informaţiile din documente istorice. 4. şi consecinţelor unui eveniment istoric. neoabsolutism. utilizînd diverse istorice. neutralitate. — să redacteze comunicări. — să localizeze spaţiul istoric al diferitelor utilizînd simbolurile respective. naţiuni în epoca modernă. integrame etc. — să formuleze obiectivele unei cercetări documentare simple asupra unei teme în istoria modernă universală. schimbările din — transpunerea pe axe cronologice a viaţa social-economică şi politică a statelor. Înţelegerea cauzalităţii şi schimbării în istorie — să descrie principalele schimbări care au avut — exerciţii de prezentare a unui eveniment loc în epoca modernă. pornind de la cauzele şi consecinţele — să distingă cauzele cu efect imediat şi de acestuia. criză orientală. războiul stabilirea de relaţiile între evenimentele istorice. — să compare informaţiile dobîndite din materialele cartografice cu cele din alte tipuri de surse ce se referă la acelaşi spaţiu. 5. mişcare naţional-culturală).

5.2.6. Unificarea Germaniei şi a Italiei.5. Imperiul al doilea din Franţa 1. Marea Britanie. Ţările Europei şi ale Americii în ultimul pătrar al secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea 2. EROCA MODERNĂ. — să manifeste respect faţă de diverse culturi şi — participarea la diverse proiecte. istorice. Imperiul Rus 2. pornind de la diverse puncte de vedere. Sugestii de conţinuturi ISTORIA UNIVERSALĂ. — participarea la diverse activităţi de ordin — să manifeste înţelegere faţă de procesele de regional şi local.9.— să descrie şi să interpreteze cele mai — exerciţii de identificare şi comparare a mai importante evenimente şi fapte din epoca multe evenimente. evenimente din epoca modernă.4.3. Anglia 1. Premisele şi căile unificării. comunicări scrise. Brazilia. aparţin epocilor anterioare (ex: modul de viaţă). Imperiul Rus. — realizarea unei sinteze asupra mai multor — să opereze cu diverse opinii asupra unor evenimente istorice în acelaşi timp.7. Ţările Europei şi ale Americii în anii '50 . şi apartenenţa popoarelor la un spaţiu istoric — exerciţii de alcătuire a eseurilor pe teme concret.4. timpului personal. Franţa. toleranţă faţă de diverse opinii. Reconstrucţia SUA CAPITOLUL II. Politica internă şi externă 2. Formarea Imperiului dualist Austro -Ungar 1. Proclamarea Imperiului German şi formarea Regatului Italian 1. — lucrul în bibliotecă cu literatura de — să demonstreze interes în recenzarea unei specialitate. PARTEA A II-A (1850-1918) CAPITOLUL I. Italia 2. 6. — să analizeze un eveniment sau o situaţie istorică.1.6. schimbare. Statele din Europa Centrală şi de Sud-Est Criza orientală şi consecinţele ei 2. — să manifeste atitudine pozitivă şi responsabilitate în acţiunile întreprinse în diverse situaţii. Schimbările din viaţa social-economică şi politică 2. modernă universală.7. America Latină. Germania. Desfiinţarea iobăgiei 1. Statele Unite ale Americii 2.10. Statele Unite ale Americii.8. Războiul secesiunii. — să distingă şi să compare diferite puncte de vedere asupra aceluiaşi eveniment.începutul anilor '70 ai secolului al XIX-lea 1. — exerciţii de comparare a caracteristicilor — să formuleze idei. Politica internă şi externă a Republicii a Ill-a Franceze 2. Viaţa social-economică şi politică 2. Imperiul Austro-Ungar 2. Statele din Europa de Sud-Est 1. — exerciţii de lucru cu harta istorică şi cu "harta — să conştientizeze diversitatea spaţiilor istorice mută". concluzii. Neoabsolutismul. aprecieri epocii moderne cu elemente de acelaşi tip ce generale asupra epocii moderne.1.2. Formarea atitudinilor şi a valorilor — să conştientizeze necesitatea organizării — crearea unei baze de date istorice. Argentina . Mexic. Imperiul Austriac.3.

— să stăpînească conţinutul şi termenii istorici — exerciţii de exprimare individuală. studiat. etc. CLASA A IX-A Obiective de referinţă.1. 2. al XIX-lea . Însuşirea şi utilizarea limbajului de specialitate. şi evenimentele principale din istoria — exerciţii de identificare a locului acţiunii unor contemporană. perioada contemporană în succesiunea lor — alcătuirea discursurilor clare şi concise la istorică (ex. documente unei teme din istoria contemporană. — să cunoască informaţiile curente din massmedia şi să le includă în comunicări.1. pregătirea unei comunicări sau a unui referat pe — să realizeze un conspect sau o comunicare o temă istorică. Asia. — să utilizeze harta istorică în diverse — activităţi de identificare a unor schimbări ce comunicări. după o sursă istorică. contemporană. utilizînd discurs despre un eveniment sau proces istoric diverse surse istorice. Elevul va fi capabil: Activităţi de învăţare. Literatura şi arta. formarea deprinderilor de învăţare . enciclopedii. Cauzele. India şi China 3. — exerciţii de lectură critică a textului istoric. Exemple: 1. Caracteristica generală. acţiunii unui eveniment sau proces istoric. — să identifice şi să analizeze perioadele de — exerciţii de comparare a unor evenimente şi progres. 3. Popoarele Asiei şi ale Africii 3. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric — să cunoască periodizarea istoriei universale — diverse tipuri de exerciţii şi jocuri. diverse teme din epoca studiată. stagnare şi regres din istoria universală procese în diferite perioade istorice. Tensionarea relaţiilor internaţionale. care contemporane.: instaurarea regimurilor totalitare. din perioada contemporană. evenimente şi procese istorice. indicînd datele pe axa cronologică. Africa. Cunoaşterea şi utilizarea surselor istorice — să opereze concret cu date factuale şi — activităţi practice pe grupe care angajează concepte abordate critic. constituind propriul elevii să comunice verbal şi nonverbal.începutul sec. asigură înţelegerea şi reprezentarea timpului — sa descrie evenimentele principale din istoric. desfăşurarea şi consecinţele războiului CAPITOLUL V. au intervenit în diverse spaţii istorice. Japonia. crearea — exerciţii de identificare a locului şi a timpului organismelor internaţionale). evoluţia regimurilor democratice.CAPITOLUL III. — ordonarea datelor şi a evenimentelor istorice — să realizeze axe cronologice. Relaţiile internaţionale la finele sec. al XX-lea 4. Primul război mondial. — exerciţii de selectare a informaţiilor din — să întocmească o bibliografie selectivă asupra dicţionare explicative. Cultura în a doua perioadă a epocii moderne Realizările în ştiinţă şi tehnică.2. utilizîndu-le corect — activităţi de scriere a bibliografiei în şi adecvat. Specificul colonialismului CAPITOLUL IV. — să expună şi să argumenteze informaţiile căpătate din hărţile istorice în succesiunea lor cronologică.

— să explice semnificaţia termenilor-cheie din — discursuri scrise utilizînd termenii-cheie. — să comenteze un text istoric. — activităţi de interpretare a diverselor situaţii "război rece". cu principalelor schimbări din perioada materiale ce se referă la cauzele evenimentelor şi contemporană universală. utilizînd limbajul de specialitate. situaţii istorice cu o situaţie reală din viaţa — să elaboreze un discurs scris privind acţiunile actuală. istoria contemporană (ex. portofoliu practică. — exerciţii de scriere a eseurilor prin redactarea — să compare regimurile democratice cu cele unor texte. căpătînd deprinderi de învăţare cooperativă. fascism. tabele. modelare. — să facă distincţie între evenimentele istorice şi — exerciţii de antrenare a curiozităţii în punerea procesele istorice. 6. consecinţele evenimentelor istorice. — exerciţii de utilizare corectă a diferitelor surse — să sintetizeze scheme. — să analizeze şi să compare diverse regimuri — exerciţii de participare la organizarea şi politice. întrebărilor şi formularea răspunsurilor concrete. contemporană. — să elaboreze un discurs scris privind — exerciţii de realizare a planului de idei al unei contribuţia unor personalităţi în istoria teme istorice . independenţă). 4. controversat . 5. şi particulare ale evenimentelor istorice din aceeaşi perioadă la diverse popoare şi naţiuni. represalii. proiect. evidenţiind — scriere şi lectură pentru dezvoltarea gîndirii ideile de bază. — exerciţii de comparare a regimurilor politice — să analizeze şi să compare trăsăturile comune şi a vieţii economice în diferite ţări. istorice. critice. importante ale unor personalităţi în lupta pentru — exerciţii de investigare a unor situaţii istorice.: bolşevism. — activităţi de analiză prin analogie a unei — să interpreteze critic diverse opinii. democraţie populară. istorice. suveranitate şi independenţă naţională. schimbărilor ce au survenit în istorie.şi interdisciplinar din temele alese. al XX-lea în lume. opiniile altora. evenimente şi procese istorice. — să exprime în diferite modalităţi (povestire. etc. Formarea atitudinilor şi a valorilor — să demonstreze o atitudine prosocială în — exerciţii de organizare şi desfăşurare a interpretarea situaţiilor istorice. — să propună un proiect de soluţionare a conflictelor în istorie. eseu. — exerciţii de organizare şi realizare a — să aplice cunoştinţele dobîndite în analiza dezbaterilor pe teme istorice cu caracter fenomenelor istorice curente. interpretarea diverselor situaţii totalitare din diferite ţări. dezbaterilor pe teme istorice cu caracter — să demonstreze o atitudine tolerantă faţă de controversat. Descrierea şi interpretarea situaţiilor istorice — să interpreteze opinii diverse despre — exerciţii cu caracter creativ care cer de la evenimentele şi procesele istorice principale ce elevi să analizeze o situaţie istorică. — să facă diferenţa dintre transformările istorice — exerciţii de utilizare a cunoştinţelor despre din epoca contemporană şi cele din epocile personalităţi în analiza şi aprecierea unor istorice studiate anterior.exerciţii de lucru în echipă. — elaborarea unor lucrări literare cu caracter — să argumenteze propriile opinii. faţă de monumentele istorice din diverse — organizarea şi participarea la diverse expoziţii . conţinuturile istorice şi de formulare a unor concluzii. s-au desfăşurat în sec. Înţelegerea cauzalităţii şi schimbării în istorie — să enunţe puncte de vedere privind cauzele — activităţi de alcătuire a unor portofolii. — să manifeste o atitudine de respect şi de grijă — elaborarea portofoliilor. etc. istoric. neocolonialism.) o situaţie istorică din istoria contemporană. — angajări în diferite activităţi de comunicare descriere. realizarea unui dialog istoric sau discurs pe una — să abordeze intra.

2. pe .1.3.2. se prefigurează o metodologie didactică bazată pe utilizarea într-o nouă manieră a metodelor clasice de învăţămînt.2. Regimurile totalitare comuniste Ţările de "democraţie populară" din Europa Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Statele comuniste ale Asiei 2. Ţările Europei Centrale şi de Sud . Cultura şi ştiinţa în epoca contemporană Sugestii metodologice Pentru sporirea eficienţei învăţămîntului. China 1. atît în plan intelectual. drepturile şi libertăţile Sugestii de conţinuturi ISTORIA UNIVERSALĂ. Africii şi Americii Latine în perioada postbelică CAPITOLUL III.S. Are importanţă nu metoda ca atare. Metodele tradiţionale pot fi folosite pentru a răspunde unui învăţămînt modern. În procesul predării . Tensionarea relaţiilor internaţionale 1. Orice metodă include un anumit grad de activizare. iar cele moderne pot deveni cu timpul tradiţionale. Relaţiile internaţionale după cel de-al doilea război mondial. Rusia Sovietică. Dezintegrarea sistemului totalitar comunist Descompunerea U. Elemente din fiecare categorie sînt cuprinse în orice metodă de învăţămînt. Noua ordine internaţională 1.perioade. pe teme cu caracter istoric. Ţările lumii în anii 1918-1945 1. Construcţia europeană contemporană 3.6. descoperirea. ci concepţia. cercetarea etc. cît şi în cel practic. activizant (problematizarea. modelarea. Popoarele Asiei. precum şi prin introducerea unor noi mijloace şi tehnici didactice. Japonia.S. Formarea lumi multipolare Noua mentalitate politică în raporturile internaţionale Concepţia "Casei europene comune" Lumea multipolară la finele mileniului al II-lea CAPITOLUL IV.3. EPOCA CONTEMPORANĂ CAPITOLUL I. Organizarea postbelică a lumii 2. în sensul creşterii ritmului de dobîndire de către elevi a cunoştinţelor şi a competenţelor printr-un efort propriu.4. precum orice metodă poate genera pasivitatea elevilor.Est 1.).R. Situaţia economică şi politică a ţărilor industrializate Statele Unite ale Americii Franţa Germania Marea Britanie Italia Japonia 2.4. Astfel vor fi folosite metode cu caracter mobilizator. şi constituirea statelor independente Schimbarea regimurilor politice şi transformările economice din statele Europei de Răsărit 3.1.învăţării istoriei nu există o ierarhie a metodelor. Ţările Europei de Vest şi Statele Unite ale Americii 1. Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste 1.1.5. Noua metodologie didactică se referă la perfecţionarea şi modernizarea metodelor existente. astfel ca ele să servească realizării obiectivelor actuale şi de perspectivă ale învăţămîntului prin activizarea optimă a elevilor. — să respecte democratice. In activitatea practică nu se utilizează metode pur informative sau absolut formative. prin orientarea lor în direcţie euristică. Sfîrşitul "războiului rece". Al doilea război mondial CAPITOLUL II. spiritul în care este utilizată aceasta şi articularea metodelor şi a resurselor de învăţare în cadrul strategiilor didactice.7. Statele lumii în perioada postbelică 2. Grija profesorului de istorie se va axa pe caracterul formativ şi conştient al acestui obiect.

6. un instrument de evaluare complex. 2. urmărindu-i progresul de la un trimestru la altul. 1994. ci şi ca o cale de perfecţionare ce presupune o strategie globală asupra formării elevilor. prin a evidenţia valoarea formativ educaţională a conţinutului. 1997. Larousse. de la un an şcolar la altul. J. — utilizarea unor modele de cercetare. opinii personale etc. 8. — cunoaşterea izvoarelor istorice şi folosirea lor eficientă. metodelor. 13. Sugestii de evaluare Evaluarea trebuie concepută nu numai ca un control al cunoştinţelor. Bucureşti. Metodica predării istoriei. Pornind de la analiza fiecărei activităţi didactice. Studiu asupra istoriei: 2 volume. documente. reprezentînd o alternativă viabilă la testele standardizate. 1994. M. Polirom. 1996. — cunoaşterea şi explicarea terminologiei istorice. Alături de metodele şi formele de evaluare tradiţionale.1997. pentru fiecare caz. Istoria gîndirii libere. Niculescu. de la evaluarea elevului la cea a întregului parcurs curricular. este foarte utilă formarea şi exersarea capacităţilor de autoevaluare. Bucureşti. Enigme ale istoriei: 2 volume. 11. Carpentier.imprimarea unui caracter activ metodelor de predare. dar nu întîmplător şi nu în dezacord cu aceasta. obiectivelor. L'histoire du monde. Gh. profesorii de istorie vor selecta. 1997. The Dictionary of modern history. 9. Sensul istoriei. . 1997. 1994. raportîndu-se la diferite capacităţi în funcţie de progresul realizat şi de dificultăţile pe care le are de depăşit. 1997. Bucureşti. Toynbee. — capacitatea de a lucra individual şi în grup. Costea. Nedelea. în cadrul procesului de evaluare se vor lua în consideraţie următoarele criterii: — interpretarea faptelor istorice. Berdiaiev. profesorului i se propune să folosească portofoliul. Bucureşti. R. London Penguin Books. T. Compendiile curente şi personalităţi politice. Humanitas. Pentru ca evaluarea să fie resimţită de către elevi ca avînd efect formativ. Bibliografie 1. 1996. Paris. D. Enciclopedia RAO. cu calităţile şi stilul de predare ale profesorului. în portofoliu. Arsenalul celebrităţilor la sfîrşit de mileniu. Istoria lumii. 4. Istoria Europei. Bucureşti. 1997. Humanitas. Almanahul lumii: peste 600 de informaţii extrem de utile. teste. 1994. laşi. Ioniţă. 10. Garamond. — cunoaşterea momentelor specifice în dezvoltarea societăţii. Trousson. Humanitas. 12. foto. Niculescu. Eficienţa lecţiei de istorie şi atingerea cu succes a obiectivului propus de profesor vor deveni fapt împlinit numai dacă metodele didactice vor fi utilizate într-un sistem adecvat conţinutului temei. acele metode şi procedee care solicită într-un grad mai mare participarea activă a elevilor. N. Evaluarea trebuie extinsă de la verificarea şi aprecierea rezultatelor spre evaluarea procesului. — stăpînirea tehnicilor de muncă intelectuală. integrator. 5. Bucureşti. 7. stimulînd şi dezvoltînd motivaţia studierii istoriei. a cauzelor şi consecinţelor evenimentelor istorice. Petrovici. laşi. Elevilor trebuie să li se comenteze nota şi să li se recomande insistent ce trebuie să se perfecţioneze pentru a-şi îmbunătăţi calitatea învăţării. 3. — abordarea diferitelor puncte de vedere privind problematica istorică. Şt. Towson. Fundaţia Culturală. Editura Universităţii. Ştefănescu. dacă ele vor fi alese în concordanţă cu vîrsta şi psihologia elevilor. — comportamente şi atitudini determinate de interiorizarea valorilor general-umane şi naţionale etc. hărţi. analiza documentelor istorice. a conţinutului. Filosofi contemporani: Studii istorico-filosofice. Bucureşti. 1995. Portofoliul reprezintă cartea de vizită a elevului. Bucureşti. Polirom. Bucureşti. situaţiei de învăţare. elevii pot include un set de materiale colectate pe parcursul anului: scheme.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful