CLASA a V-a Obiective de referinţă. Elevul va fi capabil: Activităţi de învăţare. Exemple: 1.

Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric — să cunoască marile epoci istorice în — exerciţii de antrenare şi utilizare a noţiunilor : succesiunea lor cronologică; înainte, după, simultan; — să cunoască diverse tipuri de calendar — exerciţii de utilizare a datelor şi a (grecesc, roman); evenimentelor istorice în expunerea orală sau — să citească axe cronologice simple; scrisă; — să opereze cu unităţi de calculare a timpului — exerciţii de descriere şi comparare a (an, deceniu, secol, mileniu); calendarelor studiate; — să localizeze arealul de trai al popoarelor — exerciţii de localizare a evenimentelor antice; studiate pe hărţile de contur; — să realizeze hărţi de contur simple. — exerciţii de citire şi elaborare a semnelor convenţionale. 2. Cunoaşterea şi utilizarea izvoarelor istorice — să cunoască diferite tipuri de izvoare istorice — exerciţii de lucru cu documente istorice; (colecţii de izvoare, cărţi de lectură, dicţionare — alcătuirea comunicărilor în baza izvoarelor etc.); istorice; — să utilizeze diferite tipuri de surse istorice; — exerciţii de descriere a unor informaţii — să compare informaţii identice din diferite concrete din diferite surse istorice. surse istorice. 3. Însuşirea şi utilizarea limbajului de specialitate, formarea deprinderilor de învăţare — să cunoască şi să explice noţiunile de bază ale — exerciţii de lucru cu izvoarele istorice; istoriei universale, antice (preistorie; istorie; — exerciţii de utilizare corectă a dicţionarului epocă istorică; antichitate; civilizaţie; cultură); explicativ; — să cunoască semnificaţia dicţionarului; — exerciţii de definire a termenilor istorici; — să definească principalele noţiuni referitoare — realizarea unor creaţii proprii cu utilizarea la preistorie şi istoria antică; terminologiei studiate; — să formuleze întrebări la tema studiată. — jocuri de utilizare a noţiunilor. 4. Înţelegerea cauzalităţii şi schimbării în istorie — să cunoască principalele schimbări care au — exerciţii de identificare a schimbărilor în timp avut loc în istoria antică; şi spaţiu; — să explice cauzele unor evenimente istorice; — antrenarea curiozităţii în punerea întrebărilor; — să demonstreze importanţa activităţii omului — exerciţii de comparare a diferitelor procese şi în procesul de schimbare; evenimente în evoluţia istorică; — să explice consecinţele principalelor — compararea vieţii cotidiene la diferite popoare evenimente din istoria universală, antică. antice; — exerciţii de explicare a cauzelor diferenţelor. 5. Descrierea şi interpretarea situaţiilor istorice — să cunoască cele mai importante evenimente — exerciţii de alcătuire a povestirilor despre din istoria antică; evenimentele studiate; — să descrie diferite opinii asupra unor — exerciţii de alcătuire a întrebărilor şi de evenimente istorice; prezentare a răspunsurilor; — să explice principalele caracteristici ale — exerciţii de alcătuire a unui plan simplu al civilizaţiei antichităţii; expunerii; — să recunoască diferite opinii ale unuia şi — exerciţii de comparare a diferitelor izvoare aceluiaşi eveniment istoric. despre unul şi acelaşi eveniment istoric. 6. Formarea atitudinilor şi a valorilor — să manifeste interes pentru înţelegerea — organizarea de excursii la muzee; timpului istoric şi a spaţiului istoric şi — lucrul în bibliotecă şi cercetarea diverselor organizarea timpului personal; surse; — să manifeste interes pentru păstrarea şi — activităţi de participare la acţiuni colective;

2. — să conştientizeze rolul personalităţilor în istorie. în timp ce. EPOCA ANTICĂ. Marea colonizare greacă. Organele de conducere. 4. Sfârşitul Imperiului Roman de Apus 5. Elevul va f i capabil: Activităţi de învăţare. India antică. după.1. Grecia antică 3. consecutiv.3. De la Republică la Imperiu. Popoarele Orientului antic. Republica Romană. EPOCA STRĂVECHE Capitolul I. Imperiul Macedonian. Cultura şi religia în Orientul antic.3. în succesiunea lor cronologică. Modul de viaţă. Apariţia artelor şi a credinţelor religioase. islamic). evenimentelor studiate. Cultura greacă şi elenistică. Cultura şi religia Romei antice. Primii oameni. 3. — să explice deosebirile dintre diferite calendare — alcătuirea axelor cronologice ale (creştin. Orientul antic 2. Egiptul antic.2. CLASA a VI-a Obiective de referinţă. germanii. Apariţia şi adoptarea creştinismului.5. 3. Coloniile greceşti din bazinul Mării Negre. . Roma antică 4.1. Capitolul IV. diferitelor popoare studiate. — să ordoneze cronologic secvenţele unui — exerciţiu de descriere şi comparare a eveniment istoric utilizînd termenii: înainte.7. 2. Omul şi mediul. 2. calendarelor studiate. 5. Exemple: 1. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric — să cunoască principalele evenimente din — exerciţiu de povestire a evenimentelor epoca medievală.3. Viaţa economică şi organizarea politică. Oastea romană. Preistoria umanităţii 1. Războiul peloponeziac şi criza lumii greceşti. Romanizarea. China antică.4. Sugestii de conţinuturi ISTORIA UNIVERSALĂ.1. 3. Statele din Asia anterioară. Divizarea Imperiului Roman de Apus. — să localizeze spaţiul istoric al diferitelor — exerciţiu de localizare a spaţiul istoric al popoare în epoca medievală.1. Importanţa istorică a civilizaţiei antice. Roma antică şi popoarele vecine: celţii. 2. Capitolul V. 4. Capitolul III.6.2. Omul şi mediul 3. Începutul utilizării primelor metale şi efectul utilizării lor asupra evoluţiei umane.2.1.4. 1.5. Prăbuşirea Imperiului Roman de Apus. Capitolul II. Aportul culturii greceşti la dezvoltarea civilizaţiei universale.4. Sfârşitul epocii antice. 3. Războaiele medice . 4. perioada regalităţii. — alcătuirea unor portrete de personalităţi cu — să manifeste interes faţă de autoinstruire. Fondarea Romei.3. Natura şi populaţia. Oraşele-state greceşti. istorice. — exerciţiu de interpretare a hărţilor istorice.2. 4. Aportul culturii romane la dezvoltarea civilizaţiei universale. Civilizaţiile cretană şi miceniană.ocrotirea diferitelor surse istorice. cuvinte proprii. Epoca homerică 3. 5.

— să manifeste stimă faţă de munca intelectuală. — lucrul cu cartea. Germanii. — să conştientizeze rolul personalităţilor în — organizarea şi participarea la jocurile pe istorie. 4. Însuşirea şi utilizarea limbajului de specialitate. — exerciţii de alcătuire a întrebărilor cu caracter — să explice cauzele evenimentelor şi controversat. epoca medievală. în expunerea evenimentelor. selectarea diferitelor izvoare istorice. cartografice cu cele din alte surse istorice. evenimente despre personalităţile istorice. aceluiaşi eveniment istoric. loc în epoca medievală. noţiunilor însuşite. — exerciţii de descriere a modului de viaţă al — să clasifice în timp şi spaţiu diverse popoarelor din diverse surse istorice. — exerciţii de comparare a diferitelor procese şi — să analizeze acţiunile oamenilor din epoca evenimente istorice în evoluţia popoarelor în medievală. anterior. 3. — să aprecieze importanţa faptelor personale. documente cu conţinut istoric. orală. temă discutată. Cunoaşterea şi utilizarea izvoarelor istorice — să utilizeze diferite tipuri de izvoare istorice — exerciţii de lucru cu izvoarele istorice. — să organizeze adecvat informaţia extrasă din — exerciţii de alcătuire a argumentelor pe o textul istoric studiat. Descrierea şi interpretarea situaţiilor istorice — să descrie cele mai importante evenimente — utilizarea informaţiilor despre personalităţile istorice din epoca medievală. — alcătuirea unei reviste istorice. — elaborarea unor sarcini individuale de muncă. EPOCA MEDIEVALĂ Capitolul I. document din diverse izvoare istorice. . Sugestii de conţinuturi ISTORIA UNIVERSALĂ. — să compare diferite evenimente şi procese — exerciţii de comparare a mai multe izvoare istorice din epoca medievală cu cele studiate istorice referitoare la aceleaşi evenimente. istorici însuşiţi. — selectarea şi interpretarea unor situaţii — să recunoască diferite opinii asupra unuia şi istorice. — utilizarea crestomaţiilor în pregătirea — să selecteze informaţii identice despre acelaşi comunicărilor scrise şi orale. medievale. utilizînd simbolurile respective. — să explice principalele caracteristici ale epocii — alcătuirea comunicărilor după diverse texte. documente istorice. — să manifeste stăpînire de sine în comunicarea — participarea la diverse proiecte.— să compare informaţii dobîndite din materiale — exerciţiu de realizare a hărţilor istorice. — să utilizeze corect limbajul de specialitate în — întocmirea dicţionarului personal de termeni alcătuirea comunicărilor. formarea deprinderilor de învăţare — să definească noţiunile de bază referitoare la — exerciţii de antrenare şi utilizare corectă a epoca medievală. Europa şi Asia în secolele V . — să demonstreze că acţiunile umane au — activităţi de comparare a modului de viaţă la multiple consecinţe.XI 1. — jocuri despre faptele personale şi cele ale — să manifeste interes pentru păstrarea şi colegilor.1. proceselor istorice. 6. 5. Înţelegerea cauzalităţii şi schimbării în istorie — să descrie principalele schimbări care au avut — exerciţii de identificare a schimbărilor. istorice în descrierea evenimentelor. 2. roluri. Formarea atitudinilor şi a valorilor — să manifeste interes pentru organizarea — completarea unor portofolii cu date şi timpului personal. diferite popoare şi explicarea cauzelor diferenţelor.

XI. Rusia kieveană. VII .7. 1. Exemplu: Din viaţa unui cavaler medieval. V . 3.2. Popoarele balcanice sub dominaţia otomană. Capitolul III. Indiei şi Japoniei medievale. Polonia. Reforma şi războiul ţărănesc din Germania. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric — să descrie principalele evenimente din istoria — exerciţii de utilizare a cronologiei în universală. Ungaria. Dezvoltarea meşteşugurilor şi a comerţului. Creşterea oraşelor în Europa de Vest. Expansiunea mongolă. sfîrşitul secolului al XV-lea . Capitolul II. Începutul centralizării statului. Cultura popoarelor Europei. Formarea statelor centralizate în Europa de Vest. 3. epoca modernă. Slavii în sec. Formarea Statului Ceh. 1. al XVI-lea.3. 1. Unificarea politică. 3.4. IX . Rezultatele reformei în Germania.XI. XI-XV . Popoarele Asiei. ordonare şi inter-pretare a . Anglia în sec. al XVII-lea. Cultura popoarelor din Europa în sec.începutul sec. Dezvoltarea societăţii ruse. întărirea puterii regale. Imperiul Roman de Răsărit (Bizantin). Cruciadele. Fărîmiţarea politică în Europa de Vest. 2. 1. Exemple: 1. 3.7. de realizare a hărţilor popoare şi naţiuni. Evoluţia societăţii medievale dezvoltate 2. Societatea medievală tîrzie şi apariţia lumii moderne 3. V . Dezvoltarea societăţii engleze. Extinderea reformei în Europa.8.8.5. Rusia. Imperiul Otoman. 2. Estul şi Sud-Estul Europei. Revoluţia burgheză din Ţările de Jos. Franţa. Franţa. 1.XI. începutul dezvoltării societăţii moderne în Europa sec. 2. istorice.5. informaţiei dobîndite din texte şi documente — să cunoască diferite tipuri de hărţi şi să istorice. Cultura arabilor. 2. 3. de Est şi de Sud-Est.1.3. Statele din Centrul. marea revoluţie franceză.4. Importanţa şi consecinţele revoluţiei. Specificul dezvoltării pămînturilor ucrainene. în succesiunea lor expunerea orală sau scrisă a evenimentelor cronologică (ex: revoluţia industrială engleză. Dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii în sec. Imperiul German şi specificul dezvoltării societăţii italiene. • Societatea medievală. Cilizaţia arabă în sec.prima jumătate a sec. 2.3. Elevul va fi capabil: Activităţi de învăţare.4.XI. de amplasare pe hărţile de contur a localizeze spaţiul istoric de existenţă a diferitelor evenimentelor studiate.6. 2. Formarea Statului Ungar. Convocarea stărilor generale. Cultura şi civilizaţia Chinei.6. Societatea francă în sec.1. Lecţii de sinteză • Societatea medievală.1. Migraţia slavilor. iluminismul. Descoperirile geografice şi începutul formării sistemului colonial. Bulgaria şi Serbia. Formarea statelor slave. realizări — exerciţii de transpunere în limbaj cartografic a culturale).6. Cultura Renaşterii.2. Popoarele Europei Centrale. Principalele căi comerciale. Republicile italiene. 1. 2. bieloruse şi Europei de Sud-Est. Particularităţile dezvoltării societăţii medievale la popoarele Asiei. Biserica creştină. al XVI-lea .5. Apariţia parlamentului englez. — să citească şi să realizeze axe cronologice — exerciţii de citire. Formarea Regatului Franc. Exemplu: Instruirea în Evul Mediu. CLASA A VII-a Obiective de referinţă. Migraţia ungurilor.2. istorice simple. Urmările descoperirilor geografice. Polonia.XV-XVI.

istorice integrîndu-le în contexte mai largi. — să cunoască semnificaţia şi să utilizeze — realizare de notiţe în baza diverselor surse diverse dicţionare. 3. şi proceselor istorice în discursuri orale. — să structureze ideile principale din documentele istorice. iluminism. Descrierea şi interpretarea unei situaţii istorice — să interpreteze cele mai importante — utilizarea informaţiei din diverse surse în evenimente şi fapte din istoria universală descrierea şi interpretarea unui eveniment istoric. — să utilizeze informaţii despre procesele istorice caracteristice epocii moderne şi să le localizeze în timp şi spaţiu. naţional modern ). universale. 2. modernă. construi şi argumenta punctul de vedere. — să utilizeze sursele istorice în manieră critică. — să cunoască metodele de utilizare a ' surselor — exerciţii de utilizare a surselor pentru a putea istorice simple. crestomaţii.simple. documente. 5. specificului în istorie. evenimentelor documentelor cartografice. — alcătuirea comunicărilor pe teme istorice. axelor cronologice. scheme. război de — prezentarea unei probleme istorice după un independenţă. revoluţie industrială. generalizărilor. — să utilizeze corect terminologia însuşită. utilizînd mai multe surse. 4. diagrame. Însuşirea şi utilizarea limbajului de specialitate — să cunoască noţiunile de bază ale istoriei — exerciţii de definire a termenilor istorici. — alcătuirea de fişe. şi schimbărilor. tabele. utilizînd limbajul şi cunoştinţele de specialitate. stat plan de idei. — să structureze în scris ideile unui conţinut — lucrul cu enciclopedii. — să cunoască puncte de vedere privind cauzele — exerciţii de apreciere a schimbărilor. epoca modernă. . Înţelegerea cauzalităţii şi schimbării în istorie — să cunoască şi să descrie principalele — exerciţii de identificare şi corelare a cauzelor schimbări care au avut loc în epoca modernă. Cunoaşterea şi utilizarea izvoarelor istorice — să cunoască şi să utilizeze diferite tipuri de — exerciţii de identificare şi extragere a surse istorice (manuale. — să compare cauzele principalelor evenimente — exerciţii de distingere a generalului şi a istorice din epoca modernă. consecinţelor unor evenimente istorice. — să analizeze desfăşurarea unui eveniment studiat. evenimente istorice. — să realizeze inferenţe (generalizări şi particularizări). — să compare diverse viziuni asupra aceluiaşi — exerciţii de alcătuire a unor relatări despre eveniment. istorice. — să identifice consecinţele unui eveniment istoric. dicţionare. constituţie. — să expună informaţiile dobîndite prin citirea — exerciţii de integrare a datelor. partea I (ex: epoca modernă. unul şi acelaşi eveniment istoric. — să descrie şi să caracterizeze evenimente — exerciţii de formulare a concluziilor. — utilizarea diferitelor tipuri de dicţionare. şi consecinţele principalelor evenimente din — exerciţii de comparare a cauzelor şi istoria universală modernă. incluzînd aprecieri şi interpretări — să identifice şi să compare elementele ale evenimentului studiat. — să distingă principalele caracteristici ale — comentarea diverselor opinii referitoare la epocii moderne. dicţionare informaţilor necesare din surse referitoare la explicative). culegeri de într-un discurs simplu. revoluţie socială.

China.4. Rusia. — să manifeste interes faţă de auto-instruire şi — lucrul în biblioteci şi cercetarea diverselor autoorganizare în studierea evenimentelor surse. istorice. Iluminismul francez. formarea şi dezvoltarea S.1. Războiul de independenţă. . — să comenteze diverse viziuni asupra aceluiaşi eveniment şi să-şi expună propria opinie.Est în secolul al XVIII-lea . Constituirea statelor independente în America Latină CAPITOLUL III. "Sfînta Alianţă" 2. studierea istoriei universale moderne. în raport cu schimbările actuale din societate. Statele Unite ale Americii în prima jumătate a sec. timpului personal.9. Congresul de la Viena. Revoluţiile europene de la 1848 -1849 2. Anglia. Monarhia parlamentară engleză.3.2. Epoca luminilor 1. Europa de Sud . Formarea atitudinilor şi a valorilor — să manifeste interes pentru înţelegerea — exerciţii de alcătuire a unei agende personale. Rusia.5.A. Monarhia absolutistă. Exemple: 1. PARTEA I (1640-1850) CAPITOLUL I. — să manifeste o atitudine adecvată prosocială — participarea la proiecte şi acţiuni colective. India.5. Sugestii de conţinuturi ISTORIA UNIVERSALĂ. Statele germane.comune ale mai multor evenimente istorice de acelaşi tip.4. Statele din Europa Centrală şi de Sud. 1. Dezvoltarea politică şi economică 2.începutul secolului al XIX-lea CAPITOLUL II. timpului şi a spaţiului istoric în organizarea incluzînd principalele evenimente istorice.1.10. Imperiul Austriac 2.3. 6. Dezvoltarea economică şi politică 2. al XVII-lea pînă la mijlocul sec. Regimul Restauraţiei şi tensiunile sociale 2.8. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric — să cunoască şi să ordoneze principalele — exerciţii de realizare a axelor cronologice. al XlX-lea 2. — să descrie şi să interpreteze un eveniment istoric utilizînd mai multe opinii.6. Dezvoltarea economică şi viaţa politică 2. Mişcările sociale şi de eliberare naţională 2. Revoluţia industrială 1. Franţa. Africa CAPITOLUL IV. Ţările Europei şi ale Americii în perioada 1640 -1815 1. spaţiul istoric şi cel geografic. Japonia 3. Statele Unite ale Americii. 1. Statele germane. Realizări culturale ale popoarelor lumii în prima perioadă a epocii moderne CLASA A VIII-A Obiective de referinţă. al XIX-lea 3. EPOCA MODERNÂ. — exerciţii de observare a relaţiei om-mediu în — să conştientizeze interdependenţa dintre plan naţional şi universal. — vizitarea arhivelor şi a muzeelor.2. Revoluţia franceză şi influenţa ei.2. Ţările Europei şi ale Americii în anii 1815-1849 2. Anglia. Popoarele Asiei şi Africii de la mijlocul sec.U.6.1.7.7. Austria şi Prusia 1. Elevul va f i capabil: Activităţi de învăţare. Franţa. Constituirea şi dezvoltarea Imperiului Rus . Imperiul lui Napoleon Bonaparte 1. — să conştientizeze rolul — exerciţii de realizare a unor bibliografii pentru personalităţilor în istorie.

expunerea evenimentelor istorice. intervenite în istoria universală — exerciţii de clasificare a schimbărilor modernă. — exerciţii de realizare a hărţilor istorice. — să localizeze spaţiul istoric al diferitelor utilizînd simbolurile respective. lucrări pe teme — exerciţii de alcătuire a unui plan de istorice. lungă durată. — elaborarea referatelor şi recenzarea lor.: unificare. — să selecteze şi să utilizeze creator informaţiile din documente istorice. secesiunii şi reconstrucţia SUA. Descrierea şi interpretarea situaţiilor istorice . chestionare. istoric. — să integreze documente sau fragmente de — exerciţii de utilizare adecvată a informaţiei documente istorice într-un discurs pe o temă dobîndite din documente istorice în momente dată. integrame etc. enciclopedii. schimbările din — transpunerea pe axe cronologice a viaţa social-economică şi politică a statelor. dicţionare. pornind de la cauzele şi consecinţele — să distingă cauzele cu efect imediat şi de acestuia. discursuri. regulament. Înţelegerea cauzalităţii şi schimbării în istorie — să descrie principalele schimbări care au avut — exerciţii de prezentare a unui eveniment loc în epoca modernă. investigaţie. — să formuleze concluzii argumentate. documente. — să redacteze comunicări. — să formuleze obiectivele unei cercetări documentare simple asupra unei teme în istoria modernă universală. epoca — compararea axelor şi frizelor cronologice prin modernă (ex: unificarea statelor. — să opereze cu noţiuni şi fapte în contexte — exerciţii de rezolvare a diferitelor teste. realizări culturale). mişcare naţional-culturală). 5. — să prezinte argumente sau opinii personale — exerciţii de formulare a ideilor şi concluziilor. — exerciţii de interpretare a hărţilor istorice. — să compare informaţiile dobîndite din materialele cartografice cu cele din alte tipuri de surse ce se referă la acelaşi spaţiu. — să explică şi să facă deosebiri între cauzele obiective şi subiective ale unui eveniment. formarea deprinderilor de învăţare — să definească noţiunile istorice de bază ale — exerciţii de utilizare a termenilor istorici în epocii moderne (ex. utilizînd diverse istorice. neutralitate. evenimentelor istorice studiate. neoabsolutism. intervenite într-un anumit interval de timp. diferite. Însuşirea şi utilizarea limbajului de specialitate. legate de problema studiată. — exerciţii de localizare a evenimentelor — să respecte principiile cronologiei în studiate pe "hărţile mute".evenimente din istoria universală. număr limitat de documente de aceeaşi natură. număr limitat de documente diferite. şi consecinţelor unui eveniment istoric. stat-dualist. naţiuni în epoca modernă. 2. — să compare diverse documente cu acelaşi — exerciţii de realizare a sintezelor pe baza unui subiect. criză orientală. 4. 3. Cunoaşterea şi utilizarea surselor istorice — să utilizeze şi să argumenteze im-portanţa — exerciţii de realizare a sintezelor pe baza unui diverselor surse istorice. — exerciţii de lucru cu dicţionarele. războiul stabilirea de relaţiile între evenimentele istorice. — să comenteze fragmente din lucrări istorice şi alte surse. diferite ale lecţiei. — să demonstreze gradul de influenţă a — exerciţii de identificare şi corelare a cauzelor diferitelor cauze asupra unui eveniment. — exerciţii de sintetizare a informaţiei — să cunoască diverse tehnici de lucru cu surse referitoare la un eveniment.

2.1. — să manifeste respect faţă de diverse culturi şi — participarea la diverse proiecte. America Latină. comunicări scrise. Imperiul Austriac. Statele Unite ale Americii 2.3.7. — să distingă şi să compare diferite puncte de vedere asupra aceluiaşi eveniment.6. — realizarea unei sinteze asupra mai multor — să opereze cu diverse opinii asupra unor evenimente istorice în acelaşi timp. — să analizeze un eveniment sau o situaţie istorică.4. EROCA MODERNĂ. Imperiul al doilea din Franţa 1. Anglia 1. aprecieri epocii moderne cu elemente de acelaşi tip ce generale asupra epocii moderne. modernă universală. Imperiul Rus.5. Unificarea Germaniei şi a Italiei.3.2.9. evenimente din epoca modernă. PARTEA A II-A (1850-1918) CAPITOLUL I. Formarea Imperiului dualist Austro -Ungar 1. Proclamarea Imperiului German şi formarea Regatului Italian 1.7. Italia 2.— să descrie şi să interpreteze cele mai — exerciţii de identificare şi comparare a mai importante evenimente şi fapte din epoca multe evenimente.1. Imperiul Rus 2.6. schimbare. Ţările Europei şi ale Americii în ultimul pătrar al secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea 2. Statele din Europa Centrală şi de Sud-Est Criza orientală şi consecinţele ei 2.4. Schimbările din viaţa social-economică şi politică 2. Politica internă şi externă 2. toleranţă faţă de diverse opinii. — participarea la diverse activităţi de ordin — să manifeste înţelegere faţă de procesele de regional şi local. aparţin epocilor anterioare (ex: modul de viaţă). Marea Britanie. — lucrul în bibliotecă cu literatura de — să demonstreze interes în recenzarea unei specialitate. — să manifeste atitudine pozitivă şi responsabilitate în acţiunile întreprinse în diverse situaţii. Desfiinţarea iobăgiei 1. Franţa. Statele Unite ale Americii. — exerciţii de comparare a caracteristicilor — să formuleze idei. Germania. Războiul secesiunii. Argentina . Statele din Europa de Sud-Est 1. pornind de la diverse puncte de vedere. Sugestii de conţinuturi ISTORIA UNIVERSALĂ.8. — exerciţii de lucru cu harta istorică şi cu "harta — să conştientizeze diversitatea spaţiilor istorice mută". Imperiul Austro-Ungar 2. timpului personal. Politica internă şi externă a Republicii a Ill-a Franceze 2.5. Viaţa social-economică şi politică 2. Formarea atitudinilor şi a valorilor — să conştientizeze necesitatea organizării — crearea unei baze de date istorice. Mexic. Premisele şi căile unificării. şi apartenenţa popoarelor la un spaţiu istoric — exerciţii de alcătuire a eseurilor pe teme concret. Brazilia. istorice.începutul anilor '70 ai secolului al XIX-lea 1.10. Ţările Europei şi ale Americii în anii '50 . Neoabsolutismul. Reconstrucţia SUA CAPITOLUL II. concluzii. 6.

studiat. 2. stagnare şi regres din istoria universală procese în diferite perioade istorice. al XX-lea 4. care contemporane. indicînd datele pe axa cronologică. desfăşurarea şi consecinţele războiului CAPITOLUL V. Primul război mondial. Cultura în a doua perioadă a epocii moderne Realizările în ştiinţă şi tehnică. perioada contemporană în succesiunea lor — alcătuirea discursurilor clare şi concise la istorică (ex. Cauzele. Relaţiile internaţionale la finele sec. după o sursă istorică. Africa. Japonia. 3. Asia. Caracteristica generală. — ordonarea datelor şi a evenimentelor istorice — să realizeze axe cronologice. pregătirea unei comunicări sau a unui referat pe — să realizeze un conspect sau o comunicare o temă istorică. asigură înţelegerea şi reprezentarea timpului — sa descrie evenimentele principale din istoric. contemporană. acţiunii unui eveniment sau proces istoric. Tensionarea relaţiilor internaţionale. utilizîndu-le corect — activităţi de scriere a bibliografiei în şi adecvat.2. Literatura şi arta.începutul sec. diverse teme din epoca studiată. din perioada contemporană.: instaurarea regimurilor totalitare. Popoarele Asiei şi ale Africii 3. — exerciţii de selectare a informaţiilor din — să întocmească o bibliografie selectivă asupra dicţionare explicative. Elevul va fi capabil: Activităţi de învăţare.1. constituind propriul elevii să comunice verbal şi nonverbal. — să identifice şi să analizeze perioadele de — exerciţii de comparare a unor evenimente şi progres. utilizînd discurs despre un eveniment sau proces istoric diverse surse istorice. şi evenimentele principale din istoria — exerciţii de identificare a locului acţiunii unor contemporană. India şi China 3. etc. documente unei teme din istoria contemporană. Exemple: 1. Însuşirea şi utilizarea limbajului de specialitate. enciclopedii. Specificul colonialismului CAPITOLUL IV. evenimente şi procese istorice. au intervenit în diverse spaţii istorice.1. — să stăpînească conţinutul şi termenii istorici — exerciţii de exprimare individuală. — să expună şi să argumenteze informaţiile căpătate din hărţile istorice în succesiunea lor cronologică.CAPITOLUL III. formarea deprinderilor de învăţare . — exerciţii de lectură critică a textului istoric. crearea — exerciţii de identificare a locului şi a timpului organismelor internaţionale). CLASA A IX-A Obiective de referinţă. Cunoaşterea şi utilizarea surselor istorice — să opereze concret cu date factuale şi — activităţi practice pe grupe care angajează concepte abordate critic. evoluţia regimurilor democratice. al XIX-lea . — să cunoască informaţiile curente din massmedia şi să le includă în comunicări. — să utilizeze harta istorică în diverse — activităţi de identificare a unor schimbări ce comunicări. Înţelegerea şi reprezentarea timpului şi a spaţiului istoric — să cunoască periodizarea istoriei universale — diverse tipuri de exerciţii şi jocuri.

critice. etc. — angajări în diferite activităţi de comunicare descriere. Înţelegerea cauzalităţii şi schimbării în istorie — să enunţe puncte de vedere privind cauzele — activităţi de alcătuire a unor portofolii. consecinţele evenimentelor istorice. importante ale unor personalităţi în lupta pentru — exerciţii de investigare a unor situaţii istorice. dezbaterilor pe teme istorice cu caracter — să demonstreze o atitudine tolerantă faţă de controversat. şi particulare ale evenimentelor istorice din aceeaşi perioadă la diverse popoare şi naţiuni. portofoliu practică. s-au desfăşurat în sec. proiect. — să manifeste o atitudine de respect şi de grijă — elaborarea portofoliilor. controversat . democraţie populară. eseu. — activităţi de interpretare a diverselor situaţii "război rece". situaţii istorice cu o situaţie reală din viaţa — să elaboreze un discurs scris privind acţiunile actuală. opiniile altora. interpretarea diverselor situaţii totalitare din diferite ţări. utilizînd limbajul de specialitate. realizarea unui dialog istoric sau discurs pe una — să abordeze intra. conţinuturile istorice şi de formulare a unor concluzii. — să analizeze şi să compare diverse regimuri — exerciţii de participare la organizarea şi politice. — exerciţii de organizare şi realizare a — să aplice cunoştinţele dobîndite în analiza dezbaterilor pe teme istorice cu caracter fenomenelor istorice curente. — să facă distincţie între evenimentele istorice şi — exerciţii de antrenare a curiozităţii în punerea procesele istorice. independenţă). cu principalelor schimbări din perioada materiale ce se referă la cauzele evenimentelor şi contemporană universală. — să propună un proiect de soluţionare a conflictelor în istorie. istorice.— să explice semnificaţia termenilor-cheie din — discursuri scrise utilizînd termenii-cheie. — să comenteze un text istoric.şi interdisciplinar din temele alese. 6.exerciţii de lucru în echipă. faţă de monumentele istorice din diverse — organizarea şi participarea la diverse expoziţii . al XX-lea în lume. Descrierea şi interpretarea situaţiilor istorice — să interpreteze opinii diverse despre — exerciţii cu caracter creativ care cer de la evenimentele şi procesele istorice principale ce elevi să analizeze o situaţie istorică. — exerciţii de comparare a regimurilor politice — să analizeze şi să compare trăsăturile comune şi a vieţii economice în diferite ţări. modelare. — exerciţii de utilizare corectă a diferitelor surse — să sintetizeze scheme. — elaborarea unor lucrări literare cu caracter — să argumenteze propriile opinii. — să exprime în diferite modalităţi (povestire. fascism. contemporană. 4. schimbărilor ce au survenit în istorie. tabele. — activităţi de analiză prin analogie a unei — să interpreteze critic diverse opinii. — să facă diferenţa dintre transformările istorice — exerciţii de utilizare a cunoştinţelor despre din epoca contemporană şi cele din epocile personalităţi în analiza şi aprecierea unor istorice studiate anterior. evidenţiind — scriere şi lectură pentru dezvoltarea gîndirii ideile de bază.: bolşevism. căpătînd deprinderi de învăţare cooperativă. evenimente şi procese istorice.) o situaţie istorică din istoria contemporană. represalii. 5. suveranitate şi independenţă naţională. întrebărilor şi formularea răspunsurilor concrete. — exerciţii de scriere a eseurilor prin redactarea — să compare regimurile democratice cu cele unor texte. istoric. Formarea atitudinilor şi a valorilor — să demonstreze o atitudine prosocială în — exerciţii de organizare şi desfăşurare a interpretarea situaţiilor istorice. neocolonialism. — să elaboreze un discurs scris privind — exerciţii de realizare a planului de idei al unei contribuţia unor personalităţi în istoria teme istorice . etc. istoria contemporană (ex. istorice.

2.S. Statele lumii în perioada postbelică 2. descoperirea. drepturile şi libertăţile Sugestii de conţinuturi ISTORIA UNIVERSALĂ. Metodele tradiţionale pot fi folosite pentru a răspunde unui învăţămînt modern.1. Tensionarea relaţiilor internaţionale 1. Astfel vor fi folosite metode cu caracter mobilizator. Noua ordine internaţională 1. Japonia.Est 1. precum şi prin introducerea unor noi mijloace şi tehnici didactice. Dezintegrarea sistemului totalitar comunist Descompunerea U.5. astfel ca ele să servească realizării obiectivelor actuale şi de perspectivă ale învăţămîntului prin activizarea optimă a elevilor. Africii şi Americii Latine în perioada postbelică CAPITOLUL III. activizant (problematizarea. Sfîrşitul "războiului rece". cît şi în cel practic. în sensul creşterii ritmului de dobîndire de către elevi a cunoştinţelor şi a competenţelor printr-un efort propriu. Are importanţă nu metoda ca atare. Al doilea război mondial CAPITOLUL II. Construcţia europeană contemporană 3. În procesul predării . Popoarele Asiei.perioade.S.1. Noua metodologie didactică se referă la perfecţionarea şi modernizarea metodelor existente. Cultura şi ştiinţa în epoca contemporană Sugestii metodologice Pentru sporirea eficienţei învăţămîntului. cercetarea etc. Organizarea postbelică a lumii 2. Situaţia economică şi politică a ţărilor industrializate Statele Unite ale Americii Franţa Germania Marea Britanie Italia Japonia 2. prin orientarea lor în direcţie euristică. — să respecte democratice.4.1.3.învăţării istoriei nu există o ierarhie a metodelor. In activitatea practică nu se utilizează metode pur informative sau absolut formative. Relaţiile internaţionale după cel de-al doilea război mondial. Formarea lumi multipolare Noua mentalitate politică în raporturile internaţionale Concepţia "Casei europene comune" Lumea multipolară la finele mileniului al II-lea CAPITOLUL IV. Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste 1.7. Ţările Europei de Vest şi Statele Unite ale Americii 1. Orice metodă include un anumit grad de activizare. Regimurile totalitare comuniste Ţările de "democraţie populară" din Europa Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Statele comuniste ale Asiei 2. şi constituirea statelor independente Schimbarea regimurilor politice şi transformările economice din statele Europei de Răsărit 3. Rusia Sovietică.R. China 1. pe teme cu caracter istoric. Elemente din fiecare categorie sînt cuprinse în orice metodă de învăţămînt.2. precum orice metodă poate genera pasivitatea elevilor.4. spiritul în care este utilizată aceasta şi articularea metodelor şi a resurselor de învăţare în cadrul strategiilor didactice. EPOCA CONTEMPORANĂ CAPITOLUL I. iar cele moderne pot deveni cu timpul tradiţionale.2.6. se prefigurează o metodologie didactică bazată pe utilizarea într-o nouă manieră a metodelor clasice de învăţămînt. Ţările Europei Centrale şi de Sud . Ţările lumii în anii 1918-1945 1. pe . Grija profesorului de istorie se va axa pe caracterul formativ şi conştient al acestui obiect. ci concepţia.3. modelarea. atît în plan intelectual.).

Filosofi contemporani: Studii istorico-filosofice. 11. Pentru ca evaluarea să fie resimţită de către elevi ca avînd efect formativ. dacă ele vor fi alese în concordanţă cu vîrsta şi psihologia elevilor. pentru fiecare caz. 3. Enciclopedia RAO. Bucureşti. Evaluarea trebuie extinsă de la verificarea şi aprecierea rezultatelor spre evaluarea procesului. L'histoire du monde. un instrument de evaluare complex. cu calităţile şi stilul de predare ale profesorului. Studiu asupra istoriei: 2 volume. Eficienţa lecţiei de istorie şi atingerea cu succes a obiectivului propus de profesor vor deveni fapt împlinit numai dacă metodele didactice vor fi utilizate într-un sistem adecvat conţinutului temei. Petrovici. Bucureşti. Compendiile curente şi personalităţi politice. de la evaluarea elevului la cea a întregului parcurs curricular. analiza documentelor istorice. Polirom. Pornind de la analiza fiecărei activităţi didactice. ci şi ca o cale de perfecţionare ce presupune o strategie globală asupra formării elevilor. — utilizarea unor modele de cercetare. 1997. profesorii de istorie vor selecta. Humanitas. — abordarea diferitelor puncte de vedere privind problematica istorică. Enigme ale istoriei: 2 volume.imprimarea unui caracter activ metodelor de predare. . Nedelea. — capacitatea de a lucra individual şi în grup. Istoria gîndirii libere. laşi. R. Şt. — comportamente şi atitudini determinate de interiorizarea valorilor general-umane şi naţionale etc. 7. Humanitas. — cunoaşterea momentelor specifice în dezvoltarea societăţii. 1994. Bucureşti. London Penguin Books. 1997. raportîndu-se la diferite capacităţi în funcţie de progresul realizat şi de dificultăţile pe care le are de depăşit. documente. N. Berdiaiev. Bucureşti. obiectivelor. Costea. reprezentînd o alternativă viabilă la testele standardizate. hărţi. 1997. elevii pot include un set de materiale colectate pe parcursul anului: scheme. Trousson. stimulînd şi dezvoltînd motivaţia studierii istoriei. Ioniţă. acele metode şi procedee care solicită într-un grad mai mare participarea activă a elevilor. 12. 1997. Paris. dar nu întîmplător şi nu în dezacord cu aceasta. 5. 1994. 1996. a cauzelor şi consecinţelor evenimentelor istorice. 10. 8. M. teste. 1994. prin a evidenţia valoarea formativ educaţională a conţinutului. D. a conţinutului. Elevilor trebuie să li se comenteze nota şi să li se recomande insistent ce trebuie să se perfecţioneze pentru a-şi îmbunătăţi calitatea învăţării. Bucureşti. Bucureşti. 1995. urmărindu-i progresul de la un trimestru la altul. de la un an şcolar la altul. Garamond. în portofoliu. 1997. — cunoaşterea şi explicarea terminologiei istorice. 2. Almanahul lumii: peste 600 de informaţii extrem de utile. J. Carpentier. 9. 1994. Gh. Polirom. Ştefănescu. — stăpînirea tehnicilor de muncă intelectuală. Sensul istoriei. The Dictionary of modern history. T. integrator. opinii personale etc. Arsenalul celebrităţilor la sfîrşit de mileniu. Portofoliul reprezintă cartea de vizită a elevului. Sugestii de evaluare Evaluarea trebuie concepută nu numai ca un control al cunoştinţelor. profesorului i se propune să folosească portofoliul. Larousse. foto. Bucureşti.1997. Bucureşti. Istoria Europei. Niculescu. Bibliografie 1. Humanitas. Editura Universităţii. Bucureşti. este foarte utilă formarea şi exersarea capacităţilor de autoevaluare. metodelor. Niculescu. 13. Istoria lumii. Toynbee. Fundaţia Culturală. 1996. situaţiei de învăţare. Towson. laşi. — cunoaşterea izvoarelor istorice şi folosirea lor eficientă. în cadrul procesului de evaluare se vor lua în consideraţie următoarele criterii: — interpretarea faptelor istorice. Metodica predării istoriei. 6. Alături de metodele şi formele de evaluare tradiţionale. 4.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful