Sunteți pe pagina 1din 13

Celuloza

Cuprins:
1.Introducere
2.Metode de obtinere a celulozei
3.Proprietati chimice
4.Proprietati fizice
5.Utilizari ale celulozei
6.Vocabular
7.Bibliografie

1. Introducere
Definitie si formula moleculara
- celuloza reprezinta polizaharida ce formeaza peretii celulelor
vegetale, alaturi de hemiceluloze, lignina, pentozani, materii pectice,
rasini
- aceasta imprima plantei rezistenta mecanica si elasticitate
- formarea celulozei in plante este urmarea unui proces biochimic
de fotosinteza din bioxid de carbon si apa:
6nCO2 + 5nH2O →( C6H10O5) + 6nO2
- asa cum reiese si din reactia de mai sus, formula moleculara a
celulozei este (C6H10O5)n

- procentul de
celuloza din plante este
variabil:
♦cantitatea cea
mai mare de celuloza
este continuta de
fibrele de bumbac ( 85-
95%), aceasta avand un
grad inalt de puritate,
de 99,85%
♦ de asemenea,
firele de in si de canepa
contin pana la 95%
celuloza

1
♦lemnul arborilor contine in medie 50% celuloza – in anumite
tipuri de lemn(rasinoasele),continutul in celuloza variaza intre 40 si
60%.

2. Metode de obtinere a celulozei.


- in stare pura,celuloza se fabrica din fibrele de bumbac tratate cu
o solutie de KOH in absenta oxigenului din aer.
- in industrie,celuloza se obtine,astazi,din lemn,stuf si din
paie.
- pentru obtinerea celulozei din plante, trebuie indepartate
diferitele incruste, adica lignina, pentozanii, hexozanii, materiile pactice,
cu care alcatuieste fibra lemnoasa
- cele mai mari cantitati de celuloza se obtin din lemn, care, dupa
ce este cojit este taiat in bucatele mici si uscat, urmand sa fie tratat
chimic
- pentru separarea celulozei din plante exista mai multe metode:
♦ cel mai cunoscut tratament chimic este procedeul cu bisulfit.
Acesta se numeste astfel datorita lesiei de sulfit acid de calciu
cu care se trateaza lemnul.
Lesia se prepara trecand un curent de bioxid de sulf printr-un
recipient in care se gaseste carbonat de calciu, sub un jet fin de apa.
Sulfitul acid se formeaza conform reactiei :
CaCO3 + 2SO2 + 2H2O →Ca(HSO3)2 + CO2 + H2O
- tratarea lemnului cu lesie sulfitica se face la circa 140◦C si 5
At., in autoclave, timp de mai multe ore.
- celuloza ramane in stare solida, pe cand lignina trece in solutie,
sub forma de acizi lignin-sulfonici
- polizaharidele care se mai gasesc in lemn sunt hidrolizate pana
la monozaharide
- dupa terminarea reactiei, amestecul este trecut in vase de
decantare pentru separarea celulozei, care este apoi spalata cu apa,
stoarsa la prese si uscata
- de obicei celuloza este scamosata pentru egalizare, pasta de
celuloza obtinuta mai putand fi supusa unei operatii de inalbire,
realizata de obicei cu clor.
- celuloza bruta este trecuta prin valturi, foile obtinute fiind apoi
trimise in consum

2
- calitatile obisnuite de celuloza se intrerbuinteaza la fabricarea
hartiei, cele superioare fiind intrebuintate pentru producerea matasii
artificiale ( vascoza), sau pentru prepararea explozibililor.

♦alt procedeu utilizat pentru fabricarea celulozei este procedeul cu


hidroxid de sodiu, ce consta in tratarea lemnului cu lesii de hidroxid de
sodiu, la 170◦C si 7-8 At.
♦procedeul cu sulfat – consta in tratarea lemnului cu hidroxid de
sodiu si sulfura de sodiu, obtinuta prin reducerea sulfatului de sodiu ce
se adauga in timpul procesului.
♦ procedeul cu acid azotic, in care se foloseste ca agent de atac
acidul azotic

3.Proprietati chimice.
- in mod obisnuit, celuloza este o macromolecula cu un grad de
polimerizare foarte variabil ( 3000 – 12000 )

- macromoleculele celulozei sunt filiforme in unele regiuni orientate


paralel ( regiuni de cristalite)
- in alte regiuni ele sunt impletite, cu goluri intre ele ( regiuni
amorfe)
Asa se explica rezistenta mare pe care o au firele de celuloza,
precum si puterea de imbinare cu mult mai redusa decat in cazul
amidonului, care se prezinta sub forma de granule.
- prin incalzire, celuloza se descompune, mai ales in prezenta
oxigenului
- celuloza este insolubila in apa – din cauza numeroaselor legaturi
de hidrogen dintre macromolecule, apa nu poate patrunde in interiorul

3
cristalitelor pentru a produce o imbibare si o departare a moleculelor
unele de altele.

- acizii minerali diluati si


dizolvantii organici de asemenea
nu dizolva celuloza
- celuloza este solubila in
acizii minerali concentrati,
precum acidul sulfuric, acidul
clorhidric, acidul fosforic.
Dizolvarea este precedata de
imbibare, solutiile de celuloza
fiind vascoase.
- actiunea acizilor asupra
celulozei duce la micsorarea
gradului de polimerizare,
rezultand hidroceluloze. Dupa
taria acidului si durata actiuni se obtin hidroceluloze cu proprietati
diferite.
- dizolvantul caracteristic al celulozei este solutia amonicala ce
contine hidroxid de cupru [ Cu(NH3)4] . (OH2) – reactivul
Schweitzer. Din asemenea solutii, celuloza poate fi precipitata prin
adaugare de acizi minerali.
- higroscopicitatea celulozei ( capacitatea celulozei de a absorbi
umiditatea din aer) este datorata fixarii moleculelor de apa numai in
regiunile exterioare ale cristalitelor sau in regiunile amorfe ale
macromoleculelor. Din acesata cauza, cantitatea de apa retinuta de
fibrele de celuloza este mica.
- prin hidroliza enzimatica – produsa de celulaza – celuloza este
trecuta in celobioza. Enzima nu este continuta in sucul digestiv al omului
si animalelor superioare, din acesata cauza celuloza nu poate constitui
un aliment penru aceste vietuitoare.

4.Proprietati fizice.
- celuloza pura este o substanta alba, fara gust si miros, cu mare
rezistenta mecanica
- densitatea celulozei este de 1,5 g/cm3

4
- rezistenta mecanica este generata de lungimea macromoleculelor
de celuloza, precum si de orientarea lor paralela, in regiunile in care
macromoleculele sunt orientate paralel formandu-se un numar mare de
legaturi de hidrogen intre grupele --OH ale macromoleculelor, ceea ce
confera rezistenta fibrei.
- prin hidroliza acida, celuloza se transforma in glucoza, proprietate
pe care se bazeaza fabricarea etanolului din lemn.
Molecula de glucoza.

- prin hidroliza enzimatica – produsa


de celulaza – celuloza este trecuta in
celobioza. Enzima nu este continuta in
sucul digestiv al omului si animalelor
superioare, din acesata cauza celuloza nu
poate constitui un aliment penru aceste
vietuitoare.

5.Utilizari ale celulozei


- studiul reactiilor de esterificare a
dus la concluzia ca in fiecare grupa de celuloza sunt continute trei grupe
de hidroxil.Pe aceasta baza,formula celulozei se poate scrie astfel:
[C6H7O2(OH)3]n
- cele trei grupe –OH libere din molecula celulozei permit o serie de
reactii caracteristice,de importanta practica.Prin tratarea celulozei cu
solutii de NaOH sau KOH se produce “mercerizarea bumbacului”
rezultand alcali-celuloza ,ca urmare a inlocuirii partiale a hidrogenului
hidroxilic cu sodiu sau cu potasiu.Prin tratare cu apa,alcali-celuloza se
descompun ,regenerand celuloza,cu aceleasi proprietati chimice ca si
cea initiala deosebindu-se insa prin structura fizica.
Hidroliza celulozei- in prelucrarea celulozei, hidroliza prezinta o
deosebita importanta ,deoarece permite obtinerea glucozei din
celuloza;glucoza rezultata la randul ei poate fi transformata in alcool
etilic.
- prin incalzirea lemnului taiat in bucati,in autoclave care contin o
solutie de acid sulfuric,celuloza se hidrolizeaza in glucoza.Acidul sulfuric
este apoi neutralizat cu o solutie de hidroxid de calciu,care se precipita
si se indeparteaza.Solutia de glucoza ramasa este supusa apoi
fermentarii alcoolice obtinandu-se alcool etilic (spirt).

5
- dintr-o tona de celuloza din lemn uscat se obtin pana la 200 l de
spirt;cu alte cuvinte ,la fabricarea spirtului o tona de rumegus poate
inlocui o tona de cartofi sau 300 kg de cereale.
- daca se tine seama ca in industrie se cer mari cantitati de alcool,
devine evident ca obtinerea spirtului din celuloza de lemn are o mare
insemnatate in economisirea unor materii prime cum sunt cartofii si
cerealele,care pot fi folosite in alimentatie.

Fabricarea hartiei - cantitati mari de celuloza se folosesc la


fabricarea hartiei. Pana la jumatatea secolului al XIX-lea,hartia se
fabrica din carpe de in si de bumbac care sunt formate din celuloza
aproape pura.Dupa aceea s-a inceput fabricarea hartiei din celuloza
extrasa din lemn,apoi direct din lemn.
- pentru obtinerea hartiei, se folosesc materii fibroase ca:
lemnul,celuloza,carpele,maculatura si materiale de
umplutura.Materialele fibroase se transforma mai intai in pasta.

- pasta de lemn se obtine prin


macinarea lemnului in instalatii
speciale.Fibrele formate prin spalare
continua cu apa,ies sub forma unei
suspensii apoase,numita pasta mecanica de
lemn.
- pasta de carpe se obtine din carpe
vechi sau deseuri rezultate la fabricarea confectiilor.Acestea sunt
dezinfectate cu ajutorul aburului,desprafuite si sortate dupa felul fibrelor
(in,canepa,bumbac) apoi sunt tocate si fierte cu lesie de soda caustica
pentru a fi curatate.Dupa spalare sunt destramate si impreuna cu apa
formeaza pasta.Aceasta pasta este destinata fabricarii hartiei de calitate
superioara,cum este hartia de bancnote.
- de obicei,pentru fabricarea hartiei obisnuite se foloseste celuloza
sulfit,care se obtine din lemn,prin procedeul cu sulfit acid de calciu.

- pentru fabricarea cartoanelor si a


mucavalelor se foloseste maculatura
provenita din hartiile uzate.
- oricare ar fi provenienta pastei,ea este
spalata cu apa si amestecata cu

6
materiale de umplutura si materiale auxiliare.Materialele de umplutura
cele mai intrebuintate sunt:
- caolinul, carbonatul de calciu si talcul. Ele umplu golurile dintre
fibre si fac suprafata hartiei mai uniforma.Materialele auxiliare sunt cele
de incleiere (parafina,cleiul animal sau colofoniul,care fac ca hartia sa
nu suga cerneala) si colorantii,daca se fabrica hartie colorata.
- pasta de celuloza amestecata cu aceste material este trecuta
printre cilindri , unde se elimina apa, rezultand o banda continua de
hartie. Banda de hartie este trecuta apoi printer alti cilindri, incalziti din
interior, unde se usuca si apoi printr-o masina formata din valturi care
o finiseaza.
- pe langa intrebuintarea hartiei pentru scris si tipar , ea mai
serveste pentru confectionarea de saci, ambalaj special, material
izolant etc.

Matasea artificiala - problema care a trebuit sa fie rezolvata la


fabricarea matasii artificiale a constat in obtinerea unei solutii care sa
poata fi transformata in fibre bune pentru tors.
- pentru obtinerea unei astfel de solutii a fost utilizata ca materie
prima celuloza , deoarece ea prezinta
o structura fibroasa.

- pentru obtinerea matasii


artificiale se folosesc urmatoarele
metode industriale: cupro-
amoniacala, acetat si vascoza.
- pentru obtinerea matasii acetat
se dizolva acetatul de celuloza in
acetona si solutia obtinuta se trece
prin filiere, care sunt rasucite apoi
mai multe impreuna, formand firul cu
care se confectioneaza diferite
tesaturi.
- prin metoda vascozei, celuloza
extrasa din lemn se trateaza cu
hidroxid de sodiu si sulfura de carbon,
rezultand solutia de xantogenat de celuloza. Cu timpul aceasta solutie
devine din ce in ce mai vascoasa , de unde si denumirea de vascoza.

7
- vascoza este trecuta apoi printr-un tub cufundat intr-o baie de
precipitare care contine solutia de acid sulfuric si presata prin orificiile
unei filere speciale. Firul rezultat , alcatuit din 4-80 de fibre ( dupa
numarul orificiilor filierei ) , este depanat pe o bobina.
- daca firele sunt taiate scurt , in bucati de 3-15 cm lungime si apoi
rascucite , se obtine celofibra , care se toarce impreuna cu bumbacul si
lana naturala , fiind folosita in industria textila.
- spre deosebire de matasea artificiala , pe baza de celuloza,
matasea naturala este constituita , ca si firele de lana, din proteine.
- din vascoza se pot obtine pelicule subtiri , transparente , numite
celofan , folosite la diferite ambalaje.

- daca celuloza dizolvata in solutie de hidroxid tetramino-cupric


este trecuta prin filiere – duze cu orificii foarte fine – si apoi intr-o baie
acida, aceasta este precipitata sub forma de fire care pot fi tesute. Ele
formeaza asa numita cupra ( matase de cupru).
- sub forma precipitata, celuloza are o alta structura fizica decat
cea initiala – desi are aceeasi compozitie chimica, ea este hidrat-
celuloza.
- gradul de polimerizare la matasea cupra este 400-500.
- oxidantii energetici ( acid hipocloros, hipocloriti, permanganat de
potasiu, acid azotic diluat, apa oxigenata) formeaza oxicelulozele,
amestecuri de produse de oxidare, rezultate prin ruperea moleculei. Cu
cat oxidarea este mai energica, cu atat aceste produse aumolecule mai
mici. De aceea, la o albire prea intensa a tesaturilor textile, rezistenta
fibrei de celuloza scade.
- daca celuloza sodata se trateaza cu halogenuri sau cu sulfati
neutri de alchil, in mediu alcalin, se obtin eteri ai celulozei. Dintre
acestia, cei mai folositi sunt metil-, etil-, si benzil- celuloza.
- ele sunt substante cu solubilitati variate, dupa gradul de alchilare.
Astfel, trimetil-celuloza este insolubila in apa, pe cand produsele de
metilare incompleta sunt solubile.
- celuloza formeaza cu usurinta esteri – acestia nu rezulta din
tratarea celulozei cu acizi organici, ci cu anhidride sau cu cloruri de
acizi. Astfel, acetatii de celuloza ( acetil – celulozele) se obtin prin
tratarea celulozei cu un amestec de acetanhidrida si acid acetic, in
prezenta unei cantitati mici de acid sulfuric drept catalizator. De
remarcat este faptul ca acetil-celuloza are un grad de polimerizare mai
mic decat celuloza pura ( 200-250).

8
- acetil celuloza este un material neinflamabil, de aceea este
folosita pentru confectionarea filmelor cinematografice, la fabricarea
maselor plastice asemanatoare celuloidului si la fabricarea unor fibre
artificiale – matase acetat.

Importanta tehnica mai au esterii anorganici ai celulozei si anume


nitratii de celuloza, obtinuti prin tratarea celulozei cu acid azotic
amestecat cu acid sulfuric sau cu acid fosforic, acesta avand functie de
deshidratant.
Intrebuintarile nitrocelulozelor.
♦ amestecand o solutie alcoolica de nitro-celuloza cu o solutie
alcoolica de camfor se obtine celuloidul, una dintre primele mase
plastice descoperite. Acesta poate fi colorat adaugand coloranti in
amestecul de materii prime. De asemenea, se poate obtine
transparent sau opac. Celuloidul este inflamabil si solubil in diferiti
dizolvanti organici, mai ales in acetona. Se intrebuinteaza la
confectionarea peliculei fotografice, ce au dezavantajul ca sunt
inflamabile, precum si a altor obiecte uzuale ( tocuri, creioane, rame
de ochelari, manere de cutit, papusi.)
♦coloxilina contine 11-12% azot. Ea este cunoscuta sub numele
de celuloza slab nitrata , fiind un amestec din mono- si dinitrat de
celuloza .
Dizolvata dintr-un amestec de alcool si eter , coloxilina da colodiu,
un lichid transparent si incolor. Colodiul se intrebuinteaza la acoperirea
ranilor cu suprafata mica deoarece intins intr-un strat subtire se usuca
repede si fomeaza o pelicula prin care nu pot patrunde bacteriile.
♦ piroxilina ( fulmicotonul sau trinitratul de celuloza ) continbe 3-
13, 6 % azot. Este o substanta exploziva deoarece arde intr-un timp
foarte scurt si degaja o cantitate mare de gaze ( H2, , CO, CO2, NO).
Se foloseste ca exploziv de mina. Piroxilina nu poate fi folosita la
obtinerea pulberilor explozibile pentru armele de foc deoarece ea arde
extrem de repede si gazele care se formeaza produc o presiune
maxima inainte ca proiectilul sa reuseasca sa se miste din loc, ceea ce
face ca teava sa nu reziste.
Pentru micsorarea vitezei de ardere , piroxilina se dizolva in
dizolvanti organici . Masa gelatinoasa care se formeaza se comprima
prin orificii de forme diferite , se taie in parti de marimea necesara si
se usuca in aer cald; astfel se obtine pulbere fara fum , care arde mai
incet ca piroxilina.

9
♦ din nitro-celuloza cu grad de nitrare scazut si cu grad de
polimerizare mic se pot fabrica lacuri rezistente la lumina si la
intemperii.Drept dizolvant se folosesc esteri alifatici amestecati cu
toluen si xilen iar drept plastifiant ulei de ricin, rasini naturale.

6.Vocabular
*acetat - sare sau ester al acidului acetic
*alcalin - 1. (despre substanțe) cu reacție bazică. ♦ metale ~ e =
metale care prin oxidare produc alcalii; medicamente ~ e =
medicamente care conțin alcalii, în tratamentul acidității gastrice. 2.
(despre ape, soluri) care co
* alchil - radical organic monovalent, prin îndepărtarea hidroxidului
unui alcool
* alchilare - . reacție chimică de introducere a unui alchil în
molecula unui compus organic
*alifatic - adj. (despre combinații organice saturate) format din
atomi de carbon legați între ei în formă de lanț liber
* amidon - Substanță organică ce se găsește în semințele, fructele
și tuberculele plantelor și care se folosește în industria alimentară,
chimică- spirt. Prin hidroliză se transformă în glucoză. Se obține mai ales
din cartofi și cereale.
* amonical - Care conține amoniac
*amorf - (Despre substanțe), Care nu prezintă o structură
cristalină, regulată; p. ext. fără formă
precisă.
*anhidrid - sulfat anhidru natural de calciu
*anhidru - (Despre unele săruri) Din care a fost îndepărtată apa;
lipsit de apă
*atmosfera - Unitate de măsură a presiunii gazelor
* autoclava - . Vas închis ermetic, folosit la sterilizări, la efectuarea
reacțiilor chimice etc. sub presiune (și la temperaturi ridicate). 2. Capac
care închide ermetic un recipient și se menține închis prin presiunea din
recipient

*bisulfit - Sare a acidului sulfuros în care un atom de hidrogen e


înlocuit cu un atom de metal; sulfit acid
* camfor - Substanță organică, incoloră, volatilă, cu miros
caracteristic și cu gust amar, extrasă din lemnul unui arbore exotic

10
(Cinnamonum camphora) sau fabricată pe cale sintetică și utilizată (sub
formă de ulei camforat) în medicină ca stimulent al centrilor nervoși
vasomotori și al aparatului respirator și la fabricarea celuloidului
* caolin - Rocă argiloasă de culoare albă sau ușor colorată de
impurități, insolubilă în apă, alcătuită din caolinit, întrebuințată în
industria ceramicii, a hârtiei, a sticlei, în medicină etc.
* celobioza - dizaharidă din două molecule de glucoză, rezultând
din hidroliza celulozei, pulbere solidă, solubilă în apă, optic activă.
* celofibra - Fibră textilă artificială, obținută din celuloză și folosită
ca materie primă; ștapel. 2) Țesătură fabricată din astfel de fibră
*celuloid - material plastic solid, ușor inflamabil, din camfor și
azotat de celuloză
*colofoniu - Reziduu de culoare galbenă-roșcată obținut după
îndepărtarea terebentinei din rășina de conifere, folosit în industria
hârtiei, a lacurilor, a cauciucului etc.
*cristalit - Monocristal de dimensiuni mici, care intră în alcătuirea
unui corp policristalin.
*duza - Piesă tubulară folosită pentru reglarea presiunii sau a
vitezei de scurgere la fluide. 2) Piesă cu mai multe orificii prin care se
trage mătasea în fire.
* ester - compus chimic rezultat prin acțiunea unui acid carboxil
asupra unui alcool, cu eliminare de apă.
* esterificare – Reacție reversibilă dintre un acid și un alcool, cu
formare de ester și eliminare de apă.
* filiform - Care are forma unui fir

*glucoza - Substanță zaharoasă cristalizată, de culoare albă, care


se găsește în miere, în fructe, în plante, în organism sau se prepară pe
cale industrială, având numeroase folosiri în industrie și în farmacie.
* halogenura - Compus al unui halogen cu un element chimic, cu
un radical organic sau anorganic
*hemiceluloza - Polizaharidă complexă, larg răspândită la plantele
superioare.
*hexoza - Nume generic dat monozaharidelor cu șase atomi de
carbon în moleculă. (glucoza, galactoza, fructoza)
* hidrat - 1. Compus chimic anorganic solid, de obicei sare,
cristalizat cu una sau cu mai multe molecule de apă de
cristalizare. 2. Denumire improprie pentru hidroxid. 3. (În
sintagma) Hidrat de carbon = glucide, zaharuri.

11
* hidroceluloza - Compus chimic obținut prin hidroliza parțială a
celulozei sau acțiunea acizilor minerali.
* hidroliza - 1. Descompunere a unor compuși prin acțiunea
apei. 2. Reacție chimică între un compus organic și apă, care se produce
în prezența unui catalizator
* hipoclorit - Sare a acidului hipocloros, care se obține prin
acțiunea clorului asupra hidroxizilor puternic bazici sau pe cale
electrolitică. ♢ Hipoclorit de sodiu = sare de sodiu a acidului hipocloros,
întrebuințată ca dezinfectant și ca decolorant; apă de javel. Hipoclorit
de potasiu = sare de potasiu hipocloros.
* lesie - Soluție alcalină (folosită la spălatul rufelor, în diverse
procese industriale etc.) obținută prin dizolvarea în apă a sodei sau a
hidroxidului de potasiu sau prin fierbere cu apă a cenușii de lemn *
lignina - Substanță organică complexă care se găsește în țesuturile
plantelor lemnoase, dându-le impermeabilitate și rigiditate.
* mercerizare - tratarea firelor sau tesăturilor de bumbac cu o
solutie de hidroxid de sodiu, pentru a le face mai netede, mai
mătăsoase, mai compacte și mai rezistente.
* metaloid - Element chimic nemetalic, rău conducător de căldură
și de electricitate, lipsit de ductilitate.
*metilare - (Chim.) Proces de fixare a unei grupări metil pe o
moleculă.
*monozaharida - Substanță din clasa hidraților de carbon, care
poate fi obtnută prin hidroliza zaharurilor și care nu se poate desface în
zaharide mai simple.
*mucava - Carton gros întrebuințat la legatul cărților, la
confecționarea cutiilor, ambalajelor etc
* nitrat - azotat. ♦ ~ de argint = azotat de argint; ~ de celuloză =
nitroceluloză.
* oxidant - . Care are proprietatea de a oxida, care produce
oxidare. ♦ (Substantivat, m.) Substanță care are proprietatea de a
produce o oxidare.
* oxidare - A (se) combina cu oxigenul; a reactiona cu alte
substanțe, cedând electron * parafina - Substantă solidă, albă și
translucidă, formată dintr-un amestec de hidrocarburi saturate obtinute
la distilarea titeiului sau a cărbunilor și întrebuințată la fabricarea
lumânărilor, la impregnarea hârtiei și a țesăturilor, ca materie primă în
industria chimică
* pectic – care contine pectina

12
* pectina - Clasă de compuși organici care se găsesc în țesuturile
celulelor vegetale și care, prin amestecare cu apă și prin fierbere,
capătă forma unei gelatine, fiind folosiți în industria alimentară,
farmaceutică și în cosmetică
* pentoza - Compus organic din grupul glucidelor, având cinci
atomi de carbon în moleculă.
* policondensare - Reactie de combinare a unor monomeri într-o
macromoleculă, cu eliminarea concomitentă a unor produse secundare.
*polizaharida - Nume dat unor substanțe cu structură
macromoleculară, de origine naturală, din clasa hidraților de carbon,
rezultate prin policondensarea unor monozaharide.
*sulfura - Compus al sulfului cu un metal, cu un metaloid sau cu un
radical organic; sare sau ester al acidului sulfuric. ♢Sulfură de carbon =
combinație de carbon cu sulf, în formă de lichid incolor și toxic, cu miros
neplăcut, folosită în industrie și în agricultură.

*silicat - Sare a acidului silicic, care intră în compoziția unui mare


număr de minerale și care se folosește în metalurgie, la fabricarea
produselor refractare, a sticlei și a a materialelor de construcții.
* soda caustica – hidroxid de sodiu

*suspensie - Sistem dispers solid-fluid, în care faza solidă dispersă


este în echilibru sau are un ritm de depunere neglijabil.
* talc - Silicat natural hidratat de magneziu, de culoare albă-
verzuie, unsuros și moale la pipăit, folosit în industria farmaceutică,
textilă etc.
* xantogenat - Compus obținut prin acțiunea unui hidroxid de
metal alcalin asupra sulfurii de carbon
*xilen - . hidrocarbură benzenică, lichidă, omolog superior al
toluenului, din gudroanele de huilă.

7.Bibliografie:
- ,,Chimie organica’’ – E. Beral, M. Zapan – Editura Tehnica,
Bucuresti, 1961.
- ,, Chimie si probleme de chimie’’ – I.Risavi, I. Ionescu – Editura
Tehnica, Bucuresti, 1971

13