REPREZENTĂRI ALE ABSENTEISMULUI ŞCOLAR

Cercetare Octombrie 2008

INTRODUCERE Absenteismul se constituie într-un fenomen ce nu mai poate fi ignorat. El nu ţine numai de sfera

învăţământului, ci afectează atât elevul, cât şi familia şi comunitatea. Elevii care absentează la şcoala se confrunta cu mai multe probleme decât colegii lor care frecventează in mod regulat şcoala. In primul rând ei vor fi primele victime ale abandonului şcolar si ca o consecinţa a acestuia ,vor avea probleme in găsirea unui loc de munca sau in integrarea sociala. Cauzele absenteismului sunt numeroase , de la evitarea obţinerii unor note proaste pana la sărăcia crunta care ingradeste . Importanta este insa cunoaşterea acestor cauze, descoperirea lor in situaţii concrete si căutarea de modalitati eficiente pentru combaterea cauzelor si, implicit, a absenteismului. Lucrarea de fata isi propune sa ofere o imagine de ansamblu asupra fenomenului absenteismului , raportându-l la starea actuala a societatii romaneşti. Prima parte a lucrării prezintă o serie de cauze generale ce determina absenteismul şcolar, cu accent pe sărăcie , in relaţie directa cu absenteismul dar si cu ceilalţi factori determinanţi ai acestuia . De asemenea sunt descrise cele mai importante programe si parteneriate iniţiate de către Ministerul Educaţiei si Cercetării , in scopul combaterii acestui flagel; rezultatele obţinute in cadrul acestora, cat si efectele negative ce deriva din nefrecventarea cursurilor. Aceste efecte sunt caracterizate din prisma realitatii sociale din România .Trebuie precizat ca efectele negative prezentate nu sunt neapărat dependente de absenteismul şcolar, dar acesta poate contribui in multe cazuri la amplificarea lor. In cea de-a doua parte este prezentata o ancheta sociologica realizată la nivelul jud. BistriţaNăsăud. Ancheta are ca scop identificarea cauzelor declanşatoare ale absenteismului, având ca suport pe de o parte reprezentările elevilor si a profesorilor, legate de fenomenul absenteismului şcolar, iar pe de alta parte documentele şcolare (cataloagele ). Iniţial, prin analiza documentelor şcolare , s-a putut sesiza cursul ascendent al absenteismului , pornind de la numărul de absente anual înregistrat in cataloagele şcolare. Amplificarea fenomenului absenteismului şcolar constituie una din motivaţiile de baza pentru efectuarea unei analize mai aprofundate a acestuia. Ca punct de plecare in ancheta s-au formulat patru ipoteze , ce au fost testate prin intermediul chestionarelor . CAPITOLUL I 1.1 EGALITATEA SANSELOR Egalitatea sanselor este un ideal catre care aspira invatamantul romanesc si nu numai . Si asta pentru ca nu se poate lua mostenirea genetica, materiala, sociala a fiecaruia si aduce la un numitor comun. Dar parca in Romania discriminarea materiala a ajuns la extrem. Daca de la anumite trepte in sus scoala le este unora inaccesibila, pentru altii constituie un lux facil, abordat de pe pozitiile tuturor posibilitatilor. Reactiile in fata situatiei actuale a invatamantului sunt diferite , in functie de posibilitati. Familiile

prospere apeleaza, ca mod de suplinire a invatamantului deficitar, la formele paralele ale pregatirii particulare, care cer investitii substantiale. O solutie aplicata de o parte a elitei financiare este educatia in strainatate la scoli de prestigiu, cu taxe mari si perspective superioare in marea provocare a formarii. Pentru ceilalti insa nu ramane decat acceptarea situatiei, intr-o complicitate neputincioasa. Evident , fenomenul se extinde si la nivel universitar. In timp ce unii urmeaza institutii autohtone, unele inapte a se adapta in spirit si calitate reperelor contemporane, altii frecventeza universitati americane sau europene, de faima carora isi leaga pragmatic viitorul.. Este potrivita in acest context oferirea unei definiţii a clasei sociale. Astfel, majoritatea sociologilor intrebuinteaza termenul pentru a desemna deosebirile socio-economice dintre grupurile de indivizi, in care se creează diferenţieri in privinţa prosperitatii materiale si a puterii. Mai multi autori (Bourdieu, Berger, Luckman) considera diferentele de clasa sociala ca fiind importante pentru existenta si menţinerea diferentelor dintre rezultatele şcolare ale tinerilor apartinand unor clase sociale diferite. Conform acestor teorii , apartenenţa la clasa influenteaza deciziile tinerilor si ale familiilor in punctele de bifurcaţie (continuarea studiilor pe diferite niveluri sau abandonarea studiilor după examene, testări sau alte modalitati de selectare),influenteaza opţiunile educaţionale , probabilitatea succesului in cazul diferitelor opţiuni educaţionale, accesul la resurse si creează diferente in utilizarea resurselor ce, teoretic, sunt la dispoziţia tuturor tinerilor dintr-o colectivitate mai larga. Apartenenţa la clase sociale diferite conduce la următoarele presupuneri: 1Inegalitatea şanselor-copiii din familii bogate au acces mai mare la resurse de toate tipurile (carti , bunuri si alimentaţie , petrecerea timpului liber, oportunitati de invatare suplimentara); 2Inegalitatea tratamentului social- se includ aici inegalitati care apar intre mediile de rezidenta si inegalitatea tratamentului in cadrul instituţiei şcolare si al claselor de studiu; 3Inegalitatea aspiraţiilor si asteptarilor - păstrarea statutului social sau realizarea mobilitatii sociale expectate comporta diferente pentru subiecţi din clase diferite. Conform unui studiu publicat in revista ,,Sociologie Romaneasca’’, deşi mobilitatea intergenerationala este predominant ascendenta, aceasta s-a realizat cu precădere intre categorii vecine si îndeosebi la niveluri inferioare ale scalei ierarhice. Exista discrepante majore intre medii rezidenţiale ( rural-urban), precum si persistenta inegalitatii de şanse in educaţie. In acest scop prezint declinul unor indicatori de analiza relevanţi pentru caracterizarea resurselor umane din România : amplificarea ratei de abandon şcolar care a atins cota de 23%; diminuarea capacitatii de promovare sociala prin educaţie-doar 5% din studenţi provin din unitati şcolare din mediul rural; participarea scăzuta a populaţiei la programele de invatare permanenta-doar 1,8%. Pentru ameliorarea acestor indicatori este necesara identificarea nevoilor de educaţie ale copiilor, deoarece şcoala trebuie sa se adapteze nevoilor copiilor de a invata. In funcţie de aceste nevoi se

va elabora un curriculum flexibil, cu obiective, continuturi, strategii abordate si mijloace de evaluare specifice. In realizarea acestui curriculum este imperativ sa se tina cont de principiile educaţiei copiilor , stabilite de UNESCO: 1.Principiul drepturilor egale-Toti copiii au drepturi egale. 2.Principiul egalizării şanselor - Sa dai şanse egale copiilor. 3.Principiul intervenţiei timpurii-Cerinta nu trebuie transformata in problema. 4.Principiul serviciilor individualizate si personalizate-In momentul in care exista cerinţe speciale sistemul trebuie sa fie pregătit. 5.Principiul parteneriatului-Trebuie sa lucrezi in parteneriat educaţional-o singura unitate de decizie si acţiune se poate face numai intre parteneri, intre instituţii, iar beneficiarii sunt parintii, profesorii si elevii . Nu trebuie confundata in acest sens egalitatea şanselor cu sintagma ,,educaţie pentru toti’’. C.Cucos arata ca prin aceasta sintagma se ocultează realitatea ca nu toate persoanele sunt capabile sa asimileze funcţiile educogene global si in acelaşi timp, fiind la fel de periculoasa in semnificaţii ca si apelul contrar :,,educaţie numai pentru unii’’. Astfel se arata ca educaţia nu poate fi pentru toţi, deoarece nu toţi pot suporta acelaşi tratament .E nevoie de o educaţie mobila, diferenţiata, in funcţie de posibilitatile diferitelor segmente de populaţie. ,,Societatea este obligata sa asigure cadrul de formare a tuturor după puterile fiecăruia. Pentru unii va da mai mult, pentru unii mai puţin. Dar ,întotdeauna, pornind de la ceea ce, in materie de educaţie, indivizii pot primi…’’(C.Cucos) 1.2 FRECVENTA SCOLARA IN ROMANIA

Rata abandonului şcolar a crescut de doua ori si jumatate intre anii 2001-2004 la nivelul primar si gimnazial.Astfel, Romania ajunge pe primul loc in Europa in aceasta privinta,cu un procent de 23,6%,ceea ce inseamna foarte mult, cam un sfert din populatia scolara.Unul din 5 elevi paraseste scoala, in principal din cauza saraciei familiei.Cum educatia precara este cauza si efect al sărăciei, acesti copii au toate sansele sa refaca destinul social si economic al parintilor lor. De asemenea , se mai semnaleaza ca anul 2004 a atins un record de 259.853 de someri tineri , cu varste cuprinse intre 15 si 24 de ani ,cifra ce echivaleaza cu numarul de locuitori ai orasului Cluj de exemplu..Abandonul scolar in anul 2003-2004,pe niveluri de educatie, reprezinta 1,2%-inv primar, 1,7%inv gimnazial, si 8,5% -profesional. Procentul de 23,6% reprezinta rata de intrerupere prematura a studiilor elevilor /tinerilor din inv preuniversitar si universitar, include deci elevii care nu isi continua studiile la nivel preuniversitar si universitar.10% reprezinta decesul, migratia si abandonul. Conform raportului Comisiei Europene, 2004 , rata iesirilor din sistem la nivelul tarilor membre este de 20%.Un nivel mai ridicat se înregistrează in toate tarile din Europa de est si centrala.

ajungand la 15/16 ani . si nu o criza a instituţiilor sociale. educaţionala. Referitor la cauzalitatea sărăciei au fost emise mai multe teorii diferite. resemnare.Desi durata medie de frecventare a invatamantului a crescut .sfera si natura sărăciei depinde de schimbările sociale rapide înregistrate in secolul XX. Aceasta perspectiva apreciază ca săracii ar fi caracterizaţi de multe valori pozitive si modele comportamentale similare clasei medii. Dupa anii obligatorii. b)Explicaţia economica si sociala a cauzalitatii sărăciei. Pragul sărăciei pentru a putea supravieţui. aproape jumătate din elevii in vârsta de 14 ani nu deţin diploma de capacitate sau nu promovează testarea naţionala. 1. consider necesara o incursiune in interiorul perspectivelor si teoriilor ce au vizat sărăcia de-a lungul timpului. dar situaţia lor de viata ii obliga sa dezvolte anumite trăsături subculturale mecanismul pieţei libere. cauze psihologice –neadaptare datorita personalitatii) si presupun blamarea victimei. ce considera ca sărăcia provine din sistemul de organizare economica bazat pe . Ratiunile imediate ale existentei impun orientari practice de interes imediat. iar rata de absolvire a invatamantului primar si gimnazial este in scădere. cauze genetice-status social dependent de inteligenta. cauzele care duc la sărăcie sunt de natura patologica (indolenta si nepăsare.Abandonul ca solutie ultima nu poate fi eradicat in acest context.3. explicaţiile variind intre individ si sistemul social ca vinovaţi pentru aceasta stare de fapt. tara noastră continua sa se situeze pe un loc inferior .3 CAUZELE ABSENTEISMULUI SCOLAR Cauzele absenteismului scolar sunt diverse. Complementara este perspectiva economica. accesul copiilor la şcoală . Avand in vedere amploarea acestui fenomen in multe zone ale lumii si influenta lui directa sau indirecta asupra celorlalte cauze ale absenteismului ce vor fi prezentate mai jos.săracii fiind consideraţi victime si nu vinovaţi. fatalism. In mediul rural. Importante sunt doua abordări ale acestei teorii:1. a)Explicaţia individual-psihologica a cauzalitatii sărăciei arata ca vinovaţi de starea de sărăcie sunt insisi săracii. geografica etc. c)Perspectiva functionalista de abordare a sărăciei . lipsa de interes pentru procesele educaţionale si lipsa lor efectiva de interes de a se îndepărta de starea de sărăcie . 1. culturala. ele putand fi de natura sociala. evolutia in termenii scolasticii devine facultativa.saracia este o parte necesara a sistemului social . in cazul familiilor cu stare precara.Din punct de vedere al acestei teorii.2.Cauzele sărăciei sunt identificate in disfuncţiile instituţionale ale societatii. etnica. Intre toate aceste cauze exista o serie de interconditionari .Explicaţia politica a sărăciei .cauzele sărăciei sunt găsite in societate .1 Saracia –determinant al traseului individual Saracia este cea care controlează . datorita greşelilor personale si comportamentului lor deviant orientat spre gratificaţii uşoare si imediate: alcoolism.

au la baza concepţia marxista a conflictelor de clasa. apatici. exista si o serie de funcţii pozitive ale acesteia (Herbert Gans. absenteism şcolar. societatea contribuie la perpetuarea sărăciei. ce determina . f)Teoria etichetări sociale a săracilor.prin etichetarea săracilor.duce la constituirea unei imagini negative de sine. la acceptarea fatalista a situaţiei de sărac si evadarea din realitate prin comportamente deviante sau subterfugii compensatoare (alcoolism.Pentru cei săraci. Percepţia si autodefinirea ca sărac le consolidează existenta in sărăcie . fara dorinţa de a se schimba si de a avea succes. Adepţii acestei perspective arata ca pe lângă o serie de disfuncţii ale sărăciei. In acest sens se susţine mobilizarea politica. abuz de alcool si droguri. Orientarea programelor de combatere a sărăciei ar trebui sa se facă prin încurajarea investiţilor in aceste zone . Daca locuiesc intr-o zona caracterizata de şomaj. Definirea mediului lor social si de viata din perspectiva lipsurilor .1973). in special din munca . arătând ca aceasta cultura presupune o internalizare a unui anumit tip de comportament. Numărul alegerilor pozitive este restrâns si astfel apare o reproducere a modelelor din jurul lor. cu norme si valori diferite . Fara încurajare si auto încredere este mai probabil pentru un copil provenit dintr-o familie săraca sa aibă rezultate slabe si sa abandoneze şcoala. principalul punct de referinţa îl constituie vecinii.implicit. dar aceasta teorie a etichetării vrea sa sugereze un proces îndelungat si continuu de identificare a lor in raport cu condiţiile inadecvate de viata si cu imaginea lor sociala reflectata in percepţia celorlalte segmente sociale. pentru ei exista puţine modele pozitive la care sa se raporteze. Acest concept a fost lansat de Oscar Lewis(1966). mass media) aplica continuu astfel de etichete. Daca săracii sunt definiţi ca lenesi. droguri). atunci aceşti indivizi vor accepta definiţiile ca atare si acest lucru se întâmpla in special când sursele de socializare (familie. la egalitate socio-economica. aflaţi in majoritatea cazurilor in aceeaşi situaţie.ar constitui un factor de motivaţie pentru munca. Desigur ca unii adulţi încearcă . pentru copiii lor.Astfel se obţine imbunatatirea imaginii de sine . si care sa fie administrate in mod raţional si nu orientate spre gratificaţii imediate g)Explicaţia culturala a sărăciei –se considera ca săracii isi creează o lume a lor . Complementara. Soluţia pentru aceste situaţii ar fi eliminarea autodefinirii negative si o încurajare a redefinirii pozitive a situaţiei si posibilitatilor.dar si prin încercarea de a schimba patternurile comportamentale. d)Teorii privind inegalitatile si conflictele sociale(marxism).concomitent cu creşterea si asigurarea unor şanse mai mari de obţinere a unor venituri. o cultura proprie. imorali. specifice. incompetenţi. explicaţia politica arata ca sărăcia este un rezultat al logicii politicii desfasurate in diferite perioade de timp. organizarea si restaurarea puterii care sa conducă la reducerea inegalitatilor si . şcoala. sa pună accent pe educaţie . e)Perspectiva interactionista a sărăciei se concentrează asupra modului in care oamenii percep si definesc elementele care le influenteaza vieţile.

Analizând modul de viata al săracilor a constatat ca in comunitatile sărace exista: ~un puternic sentiment al marginalizării si al neajutorarii. 1. Intr-un studiu efectuat de specialisti ai Institutului de Stiinte ale Educatiei si Institutul de Criminologie. parasirea clasei in timpul orei.Este semnificativ faptul ca peste o treime dintre elevi percep spatiul scolar ca pe un mediu lipsit de securitate. profesori si alte persoane din proximitatea scolii. cum ar fi poreclire. comportament care intra sub incidenţa legii. orice forma de manifestare a unor comportamente precum :exprimarea inadecvata sau jignitoare.Orice copil din acest procent de 3% poate reprezenta un caz de absenteism si chiar abandon scolar din cauza violentei in scoli . fumatul in scoală si orice alt comportament care contravine flagrant regulamentului şcolar in vigoare’’. bruscare. tachinare. tendinţe de gratificaţii imediate.5%. pana in urma cu 15 –20 de ani redus ca proportii. Astfel.Ponderea elevilor cu manifestari grave de violenta este estimata de specialisti la 2.2 Alte cauze ale absenteismului: 1mărimea familiilor din care provin copiii Cei care nu frecventează şcoala si provin din familii numeroase sunt de doua ori mai mulţi decât cei cu aceeaşi situaţie şcolara. La nivel internațional lucrarile de specialitate sintetizeaza cateva tendinte asupra formelor de manifestare a violentei in scoala contemporana. comportament şcolar neadecvat :întârzierea la ore. cat si intre elevi si profesori. ci prin situaţia efectiva de viata. ironizare. imitare . iar cea a tinerelor victime este de 3%. apar seturi de credinţe si norme de comportament care includ atitudini de apatie. Fenomenul violentei in scoli. ei simțindu-se amenințata de colegi. Criticii modelului cultural al sărăciei arata ca comportamentul săracilor nu este explicabil prin patternurile considerate de cultura sărăciei. se arata ca in 75% din scolile din tara noastra se inregistreaza acest fenomen.3. Fara indoiala ca acest fenomen nu este o inventie a contemporaneității. 2. ~resemnare si fatalism.dintre care amintim : trecerea de la . împingere. rănire. ~un puternic sentiment al dependentei si inferioritatii si lipsa unei personalitati sociale.opunerea unei rezistente crescute la alte modele culturale. Actele de violenta au loc atat in relatia elev-elev. 2violenta in scoli si in familie Violenta şcolara este definita ca .membrii claselor de jos au o inclinatie spre subcultura care tinde sa se permanentizeze. schimbarea situaţiei determina schimbarea personalitatii . Copiii resimt mai acut decat profesorii sau parintii fenomenul de violenta. 32% din ei declarand ca au asistat la astfel de evenimente in cadrul institutiilor de invatamant.. orientărilor si comportamentelor. lovire. O. membri ai unor familii restrânse. ridica mari probleme in aproape toate unitățile de invatamant.Lewis considera ca :1.saracii isi creează propria lume. din care refuza de cele mai multe ori sa evadeze.ameninţare. discreditarea scolii .experienta sexuala precoce si viata de familie instabila.

dar se impun masuri organizate in vederea stoparii acestui fenomen. situata la nivelul valorilor promovate. mai puţin vizibile si de multe ori neconstientizate la nivelul actorilor. nesiguri in relatiile cu ceilalti. Reprezentantul european.2 din Sighetul Marmatiei . vizibila. Astfel de cazuri se întâmpla in majoritatea şcolilor. un elev de clasa a VIII-a a fost nevoit sa plătească taxa de protecţie timp de un an. Rezultatele acestei prime cercetari au fost prezentate in cadrul Seminarului National . Studiile experimentale confirma faptul ca procesele cognitive sunt afectate de vizionarea de filme si programe tv . proliferarea violentelor in scoală care au ca fundament diferențe etnice. S-a organizat un flagrant in urma căruia agresorul a fost prins. multiplicarea formelor de violenta asupra profesorilor.organizat de UNICEF pentru Romania. uneori.Cercetatoarea M.directa. aceştia au cerut sprijinul oamenilor legii. delicvenţii preluând scenariile gata realizate din filmele americane sau chiar de la emisiunile zilnice de ştiri. care au avut drept scop sensibilizarea opiniei publice si in mod deosebit a factorilor de decizie asupra acestui ingrijorator fenomen social. religioase. trebuie aratat ca cei mai multi autori ai conduitelor violente sunt baietii cu rezultate scolare mediocre sau slabe. Organizatia . In ultima vreme . Solidaritatii Sociale si Familiei. Referitor la violenta ca motiv al absenteismului. domnul Pierre Paupard a apreciat ca situatia din tara noastra nu este diferita de cea a altor tari din Europa.cu motivatie redusa pentru studiu. la nivelul intregii tari au fost organizate o serie de seminarii si mese rotunde sub egida Consiliului Europei . care intra sub incidenţa legii ca urmare a escaladării violentei societale . Principalii factori şcolari generatori de violenta relevaţi in urma acestui studiu sunt: 1Dificultatile de comunicare elevi-profesori 2Subiectivitatea in evaluare 3Stilul didactic adoptat 4Programele şcolare prea încărcate si programul şcolar supra aglomerat Ancheta a arătat ca mediul şcolar reprezintă o sursa importanta de alimentare a comportamentelor violente ale elevilor. mai ales din mediul urban.Violenta impotriva copiilor’’. sub ameninţarea cu bătaia . Ei isi aleg victimele dintre colegii fragili. unui adolescent de 16 ani. Balica propune astfel adoptarea unor masuri care sa permită reglarea tensiunilor si conflictelor interne. legitimata si încurajata . la nivelul tipurilor de relaţii din spaţiul scolii si a impunerii unor anumite modele dezirabile de comportamente. la Scoala Generala Nr. la forme mai subtile. Trebuie cunoscut faptul ca Romania este prima tara din Europa de sud-est in care s-a realizat acest important studiu sub egida UNICEF pentru Romania. creşterea numărului fenomenelor de violenta grava in scoală. mai subtile.Salvati copiii’’ si Ministerul Muncii . Când băiatul a mărturisit totul parintilor. cu toleranta redusa la frustrare si cu potential agresiv ridicat.violenta fizica . mascate sub forma unei violente de tip simbolic.. de statut social sau de gen. De exemplu. cu deficiente de autocontrol..

Scoala este societatea in miniatura. ca rezultat al vizionarii sistematice a unor episoade violente . are mari şanse sa transpună ceea ce se întâmpla pe ecran in plan real. strazii.21% sunt taţi.iar distribuţia la nivelul parintilor se prezintă astfel: 55. In mediul rural se întâlnesc cu 358 mai multe cazuri de plecarea ambilor parinti.2004. la 15 sept.saturate de agresivitate. in cadrul claselor I-XII. intamplari identice sau asemănătoare cu cele din filme vor degaja secvenţe actionale identice sau asemănătoare in viata reala. 5289 . Aceste acţiuni violente. conştient sau nu. la nivelul judeţului B-N. respectiv 13. cat si de lipsa surselor de venit de la tara. Cazuri concrete ale violentei in scoală sunt prezentate pe toate programele Tv: o fata de 17 ani a fost înjunghiata in biroul directoarei de iubitul ei. fenomenul migraţiei forţei de munca determina o serie de consecinţe negative asupra copiilor. copiii vin la scoală cu toate defectele familiei.Astfel ca. fapt explicabil atât prin sprijinul familiei extinse in îngrijirea copiilor(cu 380 mai mulţi copii sunt ingrijiti de bunici in mediul rural). prelucrarea finala si analiza rezultatelor in cadrul CJAP.31 din Brasov a fost vandalizata de tâlhari pentru a zecea oara in ultimii ani. De asemenea. frecventa plecării acestora fiind mai ridicata in mediul rural(14. 16. CJAP B-N. a detaliilor fiziologice .17%).Studiul a fost realizat de sociologul Dora Elisabeta Baba.la liceul Jean Monet . înspre violenta. centralizarea primara a datelor de către consilierii educativi ai şcolilor(110). Acesta s-a realizat in trei etape: anchetarea pe baza de chestionar a dirigintilor/invatatorilor cu privire la elevii cu parinti plecaţi la munca in străinătate(1805 cadre didactice). doua tinere de la un liceu din Constanta s-au bătut in văzul colegilor care le-au încurajat ca la un meci de K1. 1migraţia populaţiei Prezent tot mai acut. publicul obişnuit cu astfel de scene violente. Din totalul elevilor studiaţi. gândirea si memoria indivizilor este orientata. aceştia reprezentând 83. comunitatii. tot mai vizibile la nivelul scolii.31% au parinti emigraţi in străinătate. cel puţin la nivelul propus de mass media. Un alt aspect vizat este cel al desensibilizării emoţionale. de zi . in care se arata nu doar faptul ca oamenii suferă sau mor. inclusiv SAM. s-a realizat in decembrie 2004/ianuarie 2005 un studiu cu sprijinul ISJ BistritaNasaud. Pentru evidenţierea impactului emigrării parintilor asupra copiilor si implementarea unor strategii de diminuare a efectelor negative semnalate in rândul elevilor si implicarea partenerilor educaţionali in intervenţia asupra copiilor aflaţi in aceasta situaţie de risc.Încărcate cu informaţii si scene pe tema violentei. insusindu-se in acelaşi timp mijloace de agresiune pe care oamenii sunt tentaţi sa le aplice. Persoanele in grija cărora au fost incredintati elevii sunt: in cazul plecării doar unuia .un individ a aruncat o grenada in curtea scolii. Gradinita nr. denota faptul ca şcoala reflecta societatea. 27.54%) fata de mediul urban(12.86% din cazuri sunt reprezentate de ambii parinti.87% din totalul elevilor inscrisi in inv.hotii furând alimentele copiilor si distrugând tot ce le-a ieşit in cale.97% mame.Au fost cuprinşi in studiu 39737 elevi. rar întâlnite cu ani in urma. dar se insista asupra actelor de cruzime. rănind grav un grup de eleve.

07%). probleme emoţionale -tristeţe. Efectele negative semnalate de către cadrele didactice cu privire la aceasta categorie sunt: scăderea performantelor şcolare(15.92%). consilierea elevilor in cauza de către specialişti. monitorizarea continua a rezultatelor şcolare si comportamentului acestor elevicomunicarea rezultatelor persoanelor care ii îngrijesc. ceeea ce .63%).60%).urile. la dezinteres si indiferenta . iar persoanele cunoscute din afara relaţiilor de rudenie isi oferă sprijinul in proporţie de 3. absenteism-manifestat in principal la nivelul liceului (9.O alta manifestare a rezistentei umane fata de diversitate o reprezinta prejudecatile si stereotipiile. meditaţii/sprijin in efectuarea temelor. vecinii. unchii însumează 7.fie ele in forma lor negativa(ceea ce gandim despre ceilalti : intoleranta. stres (7. politia. tratarea diferenţiata/individuala. crearea unor grupuri de dialog. colaborarea cu politia de proximitate. rasism. 2cauze de natura etnica : Prezenta oamenilor . asocierea elevilor in cauza. negativism. autoritatile locale. nu reprezinta altceva decat o forma de discriminare.in cele din urma.39%). angajarea unui specialist in consiliere psihologica in fiecare scoală . sprijin afectiv si moral din partea cadrelor didactice. biserica. specialiştii. implicarea vecinilor in supravegherea si informarea scolii.dintre parinti. antrenarea acestor elevi in activitati şcolare si extraşcolare. responsabilitatea creşterii si educării copilului revine celuilalt părinte(32.diferiti’’ conduce . colegilor. consilierea cadrelor didactice ..72% din cazuri. problemele emoţionale. familia. cel mai adesea. consilierea familiei de către specialişti. ong. furie. grupuri de suport. teme corespunzătoare problemelor la dirigenţie.25%. infracţionalitatea).Aceste stereotipii . prietenii.82%). implicarea elevilor. CJAP.82% in mediul urban si 31. supravegherea anturajului. in societatile .Câteva dintre aceste efecte negative duc la creşterea ratei absenteismului si abandonului şcolar (consumul de droguri. biserica si autoritatile locale. implicarea parintilor in viata scolii si conştientizarea acestora despre factori de risc asupra copiilor. iritabilitate. in cadrul studiului menţionat se propun următoarele soluţii: întărirea comunicării scoală -familie. comunitatea. servirea mesei de prânz la cantina. infracţionalitate(0. anxietate(11. devenind factor cauzal pe doua direcţii: urmarea efectiva a parintilor in străinătate de către copii (312 cazuri) si inocularea ideii de inutilitate a muncii şcolare fata de munca peste graniţa in realizarea individului din punct de vedere material. matusile. consilierea/comunicarea eficienta cu elevii de către diriginţi. tulburări de comportament (3.55%in mediul rural). rudele. xenofobie.98%). antisemitism) sau pozitiva (ceea ce gândim despre noi insine : arianism) generează consecinţe comportamentale care .lipsa ambilor parinti este suplinita de bunici in proporţie de 24. statul. consiliul elevilor.29% din cazurile de îngrijire temporara.22%). consum de droguri(0. Acest fenomen determina abandonul şcolar. Considerând drept factori responsabili in ameliorarea efectelor negative asupra elevilor şcoala. prietenilor in sprijinirea si comunicarea cu aceşti elevi. probleme de comunicare(6.

Romii in Europa Centrala si de Est’’.1%. ambele constituind o realitate sociala: una e cea construita in jurul siluetelor palatelor tiganesti . deoarece fetele bogate. iar cealalta o constituie ruinele bordeielor. Cotele ridicate de sărăcie si şomaj duc inevitabil la dependenta de protecţia sociala. O minoritate importanta in Romania este cea rroma. Instituţiile de invatamant trebuie sa determine daca vreuna din formele variate de discriminare este prezenta in interiorul ei si daca este asa . Peste 50% din familiile rrome suferă de foame cel puţin 1-2 zile pe an.. iar 15% suferă permanent de foame. sunt de asemenea şomeri. ca institutii educationale ele trebuie sa ia in considerare ce anume sa facă pentru a-i ajuta pe şcolari sa-si dezvolte identitati no-discriminatorii. Nivelul şomajului este dezastruos: 46% dintre rromi sunt şomeri.iar din punct de vedere cultural .absenteismul si abandonul scolar in randul etnicilor romi au cauze diferite : pe de o parte bogatia. sa conştientizeze modul in care el este organizat. De asemenea. iar 85% dintre tinerii rromi cu studii medii. Din punct de vedere economico-social . cea mai mare parte a rromilor din regiune trăiesc in condiţii similare cu cele ale populaţiei din sudul Saharei .divortati. Acesta este un motiv suficient pentru a nu mai . manifestări antisociale. In aceste condiţii. 20% suferă de foame 1-2 zile pe luna. de exemplu. mai ales ca copiii sunt implicati in atragerea de venituri pentru familie.saracia este plaga ce loveste in primul rand etnia roma. mai trebuie mentionat faptul ca etnicii romi sunt deosebit de superstitiosi. la varsta maritisului(12 ani). De aceea . Rata sărăciei severe la rromi este de 75. dobândesc un grad sporit de periculozitate. la proiecte de integrare.Sunt cazuri de elevi in clasa a VI-a. sa achiziţioneze si sa dezvolte cunostinte .Pe de alta parte. parasesc definitiv bancile scolii. De exemplu. realizat de PNUD (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare). De la stiinta de carte si mortalitatea infantila la nutriţia de baza. Alaturi de aceste doua aspecte. in 2003.multiculturale. formele pe care le ia . daca in anumite circumstante profesorul pune mana pe umarul unui elev. a resurselor si puterilor. inadaptare funcţionala. De aceea pedagogii trebuie in primul rând sa conştientizeze propriile prejudecati si sa analizeze concepţiile care stau la baza sistemului educaţional. populaţia rroma se dovedeşte reticenta la educaţie . un grup social marginal. atitudini si abilitaţi necesare pentru combaterea inechitatilor sub toate formele lor.cum ar fi distribuţia inechitabila a bunurilor . Mai mult de jumătate dintre rromii intervievaţi de PNUD considera ca doar comerţul si muzica le pot aduce un venit.sa ia masuri adecvate pentru eliminarea lor. cu probleme de igiena elementara. infracţionalitate si de integrare. ONG-uri care lupta împotriva discriminării etc. rromii sunt cei mai săraci din zona evaluata. Etnicii romi sunt caraterizati in doua ipostaze antinomice. in mintea lui este un semn ca ii va muri cineva din familie. iar in cazul copiilor si tinerilor rezultate şcolare slabe. rromii sunt consideraţi o subcultura parazitara. facand imposibila frecventa scolara. Conform raportului . comunitatea rroma este cea mai defavorizata din România .valorile pe care si le asuma etc . Toate acestea pot avea consecinţe sociale reale . si nu educaţia instituţionalizata.

de forma. imagine de sine proasta a copiilor romi. mai ales ca cecul de alocatie nu ii este ridicat in urma a catorva absente. Strategia dezvoltarii mentale pe o traiectorie in care spiritul se regaseste este modelul educational care trebuie sa restructureze invatamantul romanesc .in coordonata verticala si orizontala. isi va dezvolta o retea a cunoasterii tesuta laborios din centru catre margini. concepte. manifestându-si refuzul fata de orice acumulare cognitiva.Profesorii abordeaza actul . fara proceduri de evaluare consistenta a substantei si calitatii. Alte cauze ce determina absenteismul si abandonul scolar in randul etnicilor romi sunt : analfabetismul parental si lipsa motivatiei pentru invatare.veni la scoala. alocatia poate cu greu sa se substituie motivatiei scolare. Spre a-l putea onora. dat de definitia neasumata a statului prioritar .In aceasta ecuatie. Vocatia poate . 3cauze culturale . In acest context. Intra in conflict cu normele promovate de scoală. dar executabile fortat. nivelul redus de instruire al parintilor. pentru ai incuraja in frecventarea scolii si pentru a nu declansa tensiuni intre cultura scolii si cultura familiei. Sfidandu-si propria finalitate. stiluri de munca si de viata diferite de cele care conduc la succes. este necesara o buna cunoastere a obiceiurilor si traditiilor etniei rrome. curriculum predominant monocultural.va stabili relatii si asocieri. care sa acorde libertatea dezvoltarii spiritului in acord cu tendintele sau optiunile personale. mentalitatea familiilor In familiile sărace copiii achizitioneaza atitudini.falimentare astazi. asteptand doar sa fie desteptata.Din interiorul unei discipline stapanite sub cooordonare calificata.mai exact . mecanismul functioneaza in baza unui impuls initial. el insusi trebuie sa parcurga o profunda reforma interioara. sub masca unei schimbari de ansamblu. exista in stare latenta. marginalizarea si chiar izolarea copiilor romi in clase speciale. bilingvism. 4cauze educationale Sistemul autohton al educatiei se afla intr-o situatie a carei gravitate este ignorata. de fond. Profesorii vad scoala ca pe o obligatie si ca spatiu al coercitiei. slaba motivatie devine infima in momentul in care unul dintre aceste motive dispare.Impunerea acestuia reclama insa fundamentul unei programe emancipate de prejudecati didactice .de asemenea.imperturbabil.elevul se va apropia din necesitati cognitive ineluctabile de altele. intr-o metamorfoza profunda . fortand noi orizonturi.De aceea.Miza este imensa si justifica orice efort.Daca din clasele a V-a nu se mai primeste corn si lapte.dupa modelele neapropiate si aplicate fortat unui mediu inca inflexibil la prefaceri capitale. profesorul joaca rolul primordial. valorizarea scazuta a educatiei si institutiei scolare. insuficienta colaborare cu parintii si comunitatea. atitudine in virtutea careia sarcinile impuse prin autoritatea programei sunt neavenite.corn si alocatie. Perceptia parintilor cu nivel redus de instruire vizavi de scoala este simpla. proiectate dupa criterii suple. acestia vazand in institutia scolara un loc in care elevul trebuie sa se duca pentru a primi lapte . cultura eminamente orala a romilor.

O cauza poate sa fie lipsa de atractivitate a salariilor din domeniile pentru care şcoala pregateste forţa de munca. manifestata cu precadere in satele marginase. singura cale de acces fiind mersul pe jos. Cei care ies din ocupare pe piata forţei de munca sunt mai ales tineri intre 25 si 34 de ani.Astfel. estimeaza Biroul International al Muncii(ILO). devin impracticabile la vremea inghetului si a zapezii.sa se regăsească in activitati care scapă cuantificărilor sau sa fie activi pe alte pieţe ale forţei de munca. 1Raportul cerere –oferta pe piaţa muncii O ancheta realizata in cadrul Institutului National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale arata ca cele mai multe posturi libere la finele anului 2004 au fost pentru absolventii scolii de arte si meserii(40%). Desi pentru transportul elevilor s-au pus la dispozitie de catre minister o serie de microbuze scolare.Educatia ca sarcina de serviciu nu poate produce decat efecte mediocre. 12 iunie – este Ziua Mondiala impotriva Muncii Copiilor. pe pozitii antitetice fata de institutie. Doar 1% dintre posturile libere necesitau studii postliceale sau de maiştri.In acest context.semn al cresterii economice. Elevii se situeza . Speranţa Parciog spune ca aceste investigatii dovedesc nevoia firmelor de personal . familiiile dezorganizate.N. in realitate . copiii sunt nevoiti sa strabata kilometrii intregi pana la scoala. mai ales.didactic in termenii datoriei prescrise de natura ocupatiei. agricultura. pentru ca investiţia in instruire nu se regaseste in activitatea productiva. chiar prin zone paduroase. Este posibil ca . Peste 150 milioane de copii muncesc in intreaga lume. servicii favorizeaza răspândirea muncii .scoala cere fara sa dea…’’ 5distantele mari de la domiciliu la scoala : Depopularea localitatilor rurale. conform I. 2Exploatarea copiilor prin munca : Saracia. prin reactie. dar in acelasi timp arata ca aceasta crestere economica nu se reflecta in marimea numarului de posturi ocupate. de gimnaziu si de studii superioare (15%).De asemenea . Sistemul de invatamant si de formare profesionala are astfel de pierdut. Dr.o serie de drumuri practicabile in timpul primaverii-toamnei. intr-o pozitie surda .000 de copii sunt exploatati prin munca numai in Romania. Copiii lucreaza in industrie .S. modelele traditionale de munca ale copiilor si izolarea satelor sunt principalele cauze care copilului in mediul urban si . obiectivata variabil in ipostaze spontane ori in forme cronice de rezistenta precum blazarea sau rezistenta . absenta la ore este explicabila. urmate de cele adresate absolventilor de liceu (29%). acasa. nivelul scazut de educatie al parintilor. aparent . rural. dintre care 70.din străinătate. a dus la desfiintarea unor scoli si la transferul copiilor ramasi la alte scoli mai mari din zone invecinate. Ei nu intra in şomaj. ci trec.in categoria celor inactivi. unele drumuri fac imposibil transportul cu masina..

coordonata de DR. sprijin material etc.ascunsa’’ desfasurata de multi copii.O solutie ar putea fi crearea de clase speciale si angajarea unui personal calificat in aceste probleme.domestice . boli grave. Alaturi de absenteism si abandon scolar pot fi mentionate si alte consecinte ale exploatarii copilului care se resimt imediat sau pe termen lung :accidente. inversarea scarii valorice la nivelul societatii romanesti . manuale. pentru ca nu descopera codul adaptarii la orizontul de asteptare al acestora . Următorii paşi pe care-i fac aceşti tineri. precum fumatul.E releva care sunt segmentele sociale dominante din randul carora adolescentii ii recruteaza modelele. consiliere. Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti. in gospodarie sau munca neplatita au efecte negative asupra performantelor scolare. cu sprijinul Biroului Internaţional al Muncii-Programul Internaţional pentru Eliminarea Muncii Copiilor derulează in România proiecte care răspund fenomenului de exploatare sexuala si prin munca a copiilor. Vedetele de televiziune constituie modele pentru 36. uniforme. care acoperă toate zonele geografice si economice ale tarii. analfabetism. forme de sclavie sau diverse aranjamente de munca.Motivaţia invatarii si reuşita şcolara’’. copiii cu probleme sunt trimisi in scoli normale.Eşantionul final îl reprezintă un număr de 2007 elevi ai unor scoli selectate din 17 judeţe.Copiii care lucreaza nu mai au timp sa-si facă temele pentru acasă si au tendinţa de a fugi de la ore pentru adormi.. Un sondaj de opinie realizat in randul elevilor de catre I. 3incoerenta unor masuri concertate .nu stie sa-i seduca printr-o oferta greu de ignorat’’(Sorin Ivan). 5. fara a se lua in considerare stadiul actual in care se afla invatamantul rural fata de cel urban ca si posibilitatile diferite pe care le ofera cele doua medii. alcoolul si drogurile.. incercandu-se integrarea acestora in colectiv si supunerea la acelasi regim scolar ca si copiii normali. ca mecanisme simple de a depasi starea de tensiune provocata de munca. conform cercetătorilor sunt viciile..6% . Rezultatele studiului au fost adunate in lucrarea . din cauza ca sunt epuizaţi de munca. împreuna cu o serie de organizaţii neguvernamentale.S.3% dintre cei chestionati. dar si de stresul vieţii lor sociale. si abandonului scolar Un exemplu il poate constitui faptul ca in urma desfiintarii unor scoli cu regim special. dar si a parteneriatului educational . De exemplu intentia de a acorda calificative scolilor in functie de performantele obtinute. hrana. aproape 2000 de copii au beneficiat in mod direct de asistenta.5% . Intr-un studiu publicat in 2004 de Weller se arata ca munca .familia obtine statutul de model pentru 16. 4neimplicarea tuturor factorilor interesati in reducerea abs.Scoala devine neinteresanta pentru tot mai multi dintre discipolii sai.iar oamenii de afaceri .sportivii sunt modele pentru 13. De mentionat este faptul ca in numai 4 ani de activitate. In tara noastră. interministeriale pentru eficientizarea sistemelor de protectie sociala. dotarile tehnice etc. Ştefan Popovici.

cu problemele dificile pe care le ridica.nebunie’’materiala ce a cuprins societatea romaneasca de care elevii devin tot mai constienti.8%. precum cele de : profesor. persoana de succes-9.3%.E. cercetatori.neconcordante culturii romanesti .000 lei.prin artificii de imagine..7%. Mirajul pseudo-vedetelor este accentuat si de mass-media care nu mai pun in evidenta si nu mai promoveaza competenta.reprezinta modele pentru11. vilele. personaje lipsite de vedetism.2% din optiunile elevilor chestionati..4% . credibilitatea si familia au întrunit procente variabile de 1-2. notorietatea-24. scolii ii este tot mai greu sa faca fata acestui . banii-20. dansatoare. in curând doar locul in care se obţin diplome.Atata timp cat olimpicii nationali sunt rasplatiti cu sume intre 350. actori. au fost inlocuite.. iar nu o motivaţie intrinseca pentru invatare. înfiripat din valori pragmatice si repere instabile.Statutul de personalitate incepe sa fie definit prin numarul aparitiilor televizate. ce exista printre sportivi.9%. Baietii doresc sa devina fotbalisti. care intrunesc 1.Noile modele’’au dus in derizoriu meserii pana de curand cautate si respectate. Se remarca o schimbare evidenta in preferintele acestora pentru diferite profesii.cu niste anonimi.Schimbarea optiunilor elevilor este explicabila prin aceasta.Castigurile banesti. O astfel de optica se obiectiveaza printr-o serie de manifestari atipice pentru conduita canonica a educatiei. mai ales prin unitatile de invatamant particulare.2%. cantareti. cantarete. educaţia.5% si oamenii de cultura.Emisiunile de cultura. transformati peste noapte in vedete. In acest context. moderatoare de show-uri tv.S. competentele sociale si interpersonale –15.miraj al vedetelor’’ ce se manifesta asupra elevilor. de stiinta . conforme cu aspiraţiile. copiate dupa show-uri straine.cu pseudocompetente. schimbarea acestor optiuni pare a fi justificata. al evoluţiei libere. actor.. Autorii studiului semnalează pericolul ca şcoala sa reprezinte .000-900.. jeep-urile constituie argumente ce-i determina pe tineri sa-si doreasca astfel de reusite .9%. bunătatea. frumuseţe fizica-10. faima. profesori etc. Modelele cele mai putin atractive sunt profesorii -7. Conform studiului I. sunt stresante si ofera o rasplata iluzorie. care cer multa pregatire . ii determina pe elevi sa se orienteze spre acele meserii care nu-i solicita prea mult intelectual si de pe urma carora pot trage maxim de foloase. Viata reala. care consacra supremaţia timpului neutru..sub pretextul lipsei de audienta cu emisiuni indoielnice. iar un fotbalist primeste pentru un meci din campionat intre 1000-2000 euro. elevii isi motiveaza alegerile unui anumit model in functie de : realizarea profesionala-30.Adevaratele valori. au fost inlocuite .Absenta de la . Posibilitatile simple de a obtine o diploma. deseori confuze si anarhice ale eului. Copiii care inteleg educatia ca o obligaţie externa si coercitiva adera la un model existenţial empiric.9%.4%. inteligenta-16. medic. altruismul. au diminuat interesul elevilor pentru invatatura. iar fetele fotomodele. incepand sa trateze scoala ca o pierdere de vreme si indepartandu-se treptat de latura spirituala.

care primeste aici consiliere in diverse probleme medicale.timp aflat la dispozitia individului si in care acesta poate decide ce sa faca . elevii si tinerii evita situatiile creative. abandon care duc la randul lor la alte efecte negative :consum de alcool si tutun. daca invata dupa amiaza) si sa-si faca temele.educative. foarte bogata (cercuri de creatie literara. frustrare. indiferenta fata de rolul invatarii in ecuatia devenirii. epuizare.inainte. sa participe la activitati educative. Ajunsi in mediul familial. se pot adauga ca alternative educationale oferta de activitati extrascolare ale actualelor Palate ale Copiilor.juridice. In acelasi sens..Oboseala acumulata isi spune cuvantul in randamentul slab al invatamantului rural.O definitie simpla a timpului liber arata ca acesta reprezinta . absenteism.Managmentul timpului’’2004). biologice. familiale si sociale’’(Voiculescu/Tudor-.Cel mai grav este cel de a irosi intregul beneficiu al timpului liber prin supradimensionarea efectelor de risc-oboseala. care prefera sa-si stie copiii in siguranta si hraniti pana la intoarcerea lor acasa. nu se poate vorbi de egalitate de sanse in mediul educational autohton.teatru) dar din pacate accesibila doar unora.muzica desen.dincolo de constrangerile profesionale.odihna si timp liber) are efecte negative nebanuite. Aceste centre sunt preferate de majoritatea parintilor ocupati. 1. nu-si mai petrec timpul liber citind o carte sau construind un joc. si pornind de la premisa ca educatia din scoala nu poate acoperi toate domeniile vietii in care exista nevoia si dreptul fiecarui individ de a se instrui . In acest sens poate fi explicata necesitatea deschiderii unor centre de zi in scoli.isi petrec o mare parte a timpului liber in zone de munca aducatoare de venituri suplimentare. actorii educationali-elevi si cadre didactice. unde elevii sa ramana dupa ore(sau sa vina din timp .violenta. Importanta si eficacitatea acestor centre creste. Atata timp cat 99% din studentii romani vor proveni din mediul urban.sport. abandonul scolar.3 PROGRAME SI PROIECTE PENTRU PREVENIREA ABSENTEISMULUI SI ABANDONULUI SCOLAR Pentru a putea elimina o serie dintre cauzele ce determina absenteismul si ca o consecinta. . mediocritatea sunt semne distincte ale dezinteresului. Copiii.educatie ecologica. Absenta unei balante echilibrate intre cei trei 8 (munca.. avand in vedere faptul ca in mediul rural influenta scolii se termina odata cu programul.dans. marginalizare etc. prezenta decorativa. recreative. Pregatirea temelor trece pe planul al doilea.Mai mult. sa manance la pranz. totul sub supraveghere profesionista.Astfel de centre constituie un sprijin pentru intreaga familie. multi copii sunt obligati sa ia parte la muncile grele ale campului sau gospodariei. trebuie sa se ia in calcul timpul liber al elevului.cursuri.

Se poate concluziona ca abandonul scolar al anumitor minoritari se . Una dintre oportunitatile oferite are in vedere si reducerea abandonului si absenteismului şcolar prin crearea unor spatii educative prietenoase si motivante.Aceste alternative insa sunt aproape inexistente in mediul rural. diverse activitati si spectacole in instituţii de protecţia copilului . timpul liber este. 2. cei care beneficiaza din plin de activitati extrascolare.. se desfasoara in perioada noiembrie 2003-decembrie 2009 si este susţinut de trei parteneri importanţi: Banca Mondiala-60 milioane dolari.Decembrie magic…in şcoala ta’’(2004). in sens unidirectional..Decembrie magic…cu prietenii tai (2003). cu intenţia de a le oferi o luna de sărbătoare. cinematografele. care ofera reduceri substantiale pentru elevi. care isi propune imbunatatirea accesului la o educatie de calitate cu focalizare pe minoritatea roma si pe elevii cu cerinte educative speciale.deoarece aceste activitati nu mai sunt gratuite. trebuie ca familia si ei insisi sa se implice in gestionarea instructiva a timpului ramas dupa indeplinirea obligatiilor profesionale. in valoare totala de 91 milioane de dolari. se pare. Menţionez campaniile . tabere si cadouri de sarbatori . care transforma valorile muncii. cei cu handicap si cei aflati in casele de copii. psihopedagogii organizeaza o multime de activitati instructive si recreative in timpul lor liber. cuantificat prin rezultate superioare si rate de promovare mai bune. excursii. datoreaza unei inadecvari institutionale.Proiectul pentru invatamantul rural ’’ Scopul programului îl constituie imbunatatirea accesului elevilor din mediul rural la un invatamant de calitate. .In cazul copiilor normali cu familie.Accesul la educatie al grupurilor dezavantajate’’-program Phare finantat de Uniunea Europeana.. minutios organizate. muzeele. In mod paradoxal . multe ONG-uri si institutii ale societatii civile strang fonduri si organizeaza activitati artistice distractive. cu ocazia sărbătorilor de iarna. ale credintei si familiei si confera calitate vietii individului. opera. .circul sau bibliotecile publice. Pentru specialisti. Programul multiculturalitatii se desfasoara. o resursa civilizatoare in etosul actiunii umane.Pentru acestia.Dar acest program nu a reusit deocamdata sa scada nivelul analfabetismului in aceste comunitati. prin întărirea legăturilor dintre comunitate si scoală. in societatea postindustriala.Pentru atingerea scopurilor acestui program au fost calificati meditatori scolari care sa mearga in comunitatile rome si sa le informeze despre posibilitatea de a-si relua studiile. creuzetul noilor valori. Programul . fundaţia Prada desfasoara . Printre cele mai importante programe si proiecte derulate la nivel de minister si inspectorate judetene se afla : 1.. sunt copiii cu cerinte educative speciale.De sase ani. iar institutiile societatii civile le ofera spectacole.Alaturi de aceste oferte se inscriu si teatrele. Pentru copiii defavorizati.integrati in invatamantul de masa..

in funcţie de competentele demonstrate. 7. mai ales a celor ce nu frecventeaza scoala din motive sociale. Mijloace de acţiune: burse şcolare pentru fete. Se pot înscrie si persoane care au parcurs o parte din clasele corespunzătoare ciclului gimnazial. intr-un anumit domeniu.A doua şansa’’ se pot înscrie persoane cu vârste peste 14 ani care au absolvit ciclul primar. precum si pregătirea pentru obţinerea unei calificări profesionale de nivel 1. atât in domeniul educaţiei de baza.. 6.care trăiesc in condiţii de sărăcie in judeţele Calarasi . profesorii. dar si comunitatea locala.Şanse egale’’ .. Ialomiţa si Buzău. . 5. asociat cu stimularea participării parintilor si elevilor rromi. astfel încât aceştia sa-si poată completa si finaliza educaţia de baza din cadrul invatamantului obligatoriu. . In acest fel se incearca atragerea copiilor spre scoala. 4.Proiectul . . nu au finalizat invatamantul gimnazial.A doua şansa’’.Sa construim împreuna imaginea fiicelor noastre’’este un proiect finanţat de UNICEF si pus in aplicare de Centrul Educaţia 2000+. prin cursuri organizate saptamanal ..Educaţia pentru informaţie in mediul rural defavorizat’’ este un proiect bilateral francoroman care se înscrie in programul de relansare a invatamantului rural menţionat mai sus ...îmbinând pregătirea in domeniul educaţiei de baza cu pregătirea pentru obţinerea calificării profesionale.. Constituirea Centrelor de Documentare si Informare(CDI)este rezultatul concret al punerii in practica a . Proiectul isi propune .declanşat in 2001. Şcolarizarea in acest program se desfasoara pe durata a patru ani.A doua sansa’’ Programul are drept scop sprijinirea persoanelor cu varsta de peste 14 ani care. .Laptele si cornul’’ In cadrul acestui program.Guvernul Romaniei-30 milioane dolari si comunitatile locale.. .. au abandonat pe parcurs si au depasit vârsta maxima legala pentru reinscrierea in invatamantul gimnazial .educatiei pentru informatie’’in scoli. din motive sociale. principalii beneficiari fiind elevii.Acest proiect vizează remedierea a doua aspecte negative ale sistemului educativ romanesc.cursuri de zi..diminuarea problemelor’’ legate de casatoria timpurie si graviditatea implicata. prin : • • accesul scolilor la informatie si documentatie moderne . susţinerea sistemului educaţional . pe fondul schimbării institutionale. cat si in cel al pregătirii profesionale .1 milion dolari.se desfasoara in 15 judeţe . 3. imbunatatirea nivelului de calificare a cadrelor didactice. In programul . are ca obiectiv fundamental . copiii din invatamantul prescolar si invatamantul primar beneficiaza de corn si lapte gratuit.proiect organizat si finanţat de Ministerul Afacerilor Externe al Olandei (programul Matra) si Centrul Educaţia 2000+. iar durata standard de şcolarizare se poate micşora pentru fiecare elev in parte. Programul are o durata flexibila.imbunatatirea” situaţiei copiilor rromi.Initiativa se refera la fetele de etnie roma intre 12 si 18 ani .Telurile proiectului sunt egalizarea sanselor scolii din mediul rural cu cele ale scolii din mediul urban si deschiderea sistemului educativ romanesc spre spatiul european. printr-un model de dezvoltare şcolara..

judeţean si de unitate şcolara in funcţie de particularitatile specifice zonei si contextului.. 9. In acest sens organigrama Inspectoratelor Şcolare Judeţene a fost structurata astfel încât sa asigure initierea.455 de elevi si studenţi cu un venit de zero lei /membru de familie.Euro 200’’ In cadrul acestui program fiecare elev cu un venit sub 506.Constanta) -susţinerea iniţierii de proiecte la nivel regional. formarea cadrelor didactice rrome si nerrome. cei din clasele IX –X. stagii de formare reţea de monitori.si vizeaza 52 de scoli. educaţie incluziva. Strategia acestuia presupune: facilitarea schimbării organizaţionale in sensul creşterii nivelului de participare a comunitatii. Motivaţia frecventării cursurilor a fost întărita deoarece la un număr de absente nemotivate.. 10.. si desigur de un aparat financiar. publicaţii. La aceasta suma elevul (părintele) trebuie sa adauge diferenţa. Îngrijorător este faptul ca au fost inregistrati un număr de 13..000 de liceeni au avut banii necesari pentru a-si continua studiile.Programul de infrastructura rurala’’ prin care 36 de scoli din judeţul Constanta vor beneficia de . 8.. noi abordări in invatare. De asemenea. Fondurile se ridica la aproximativ un milion de euro.asigurarea de facilitaţi minime’’ perioada 2003-2009. Un neajuns este faptul ca acest program nu este destinat tuturor liceenilor. tabere multiculturale. adaptate populaţiei rrome.363 de beneficiari ai acestui program..indrumarea si monitorizarea derulării proiectelor pentru reducerea abandonului si absenteismului -eficientizarea parteneriatului educational cu comunitatea locala prin initierea si implementarea de proiecte -eficientizarea consilierii elevilor si a parintilor atât prin programe la nivel național. subproiect in cadrul programului Phare (jud. Proiectul este susţinut de un întreg aparat teoretic si administrativ: conferinţe naţionale.. seminarii. scoli . care nu beneficiază de acest sprijin financiar. 11.cat si prin . materiale educaţionale pentru elevi si profesori. promovarea implicării parintilor si a comunitatii in viața şcolara... alocaţia era retrasa.prietenoase”(friendly). In anul şcolar 2005-2006 s-au înregistrat 60. având in vedere ca invatamantul obligatoriu este de 10 clase.Bani de liceu’’.In anul şcolar 2004-2005 Guvernul a decis sa acorde sprijin elevilor de liceu proveniţi din familii cu venituri insuficiente. ca factor crucial al succesului şcolar si social al copiilor si tinerilor romi. sunt obligaţi sa facă şcoala pe banii lor. fiind un fel de invatamant obligatoriu negratuit. cei care nu beneficiază de bani pentru liceu nu beneficiază nici de întărirea motivaţionala a frecventării cursurilor.570 elevi si studenţi. In urma acestui program peste 80.Dezvoltarea formarii continue a personalului din invatamantul preuniversitar ‘’perioada 2005-2009 . Pentru anul şcolar 2005-2006 au devenit beneficiari ai acestui program un număr de 27. .250 ROL pe membru de familie va primi 200 de euro sub forma de bonuri valorice pentru a-si putea cumpăra un calculator.

dintre tinerii cu studii superioare numai 6. scoala putina.capacitatea comportamentala . .Copii cu probleme comportamentale vor alege un mediu mai putin coercitiv decat scoala. .6% au nevoie de peste 24 de creatoare . adresarea întrebărilor .’’ Esecul scolar poate fi corectat prin ceea ce se numeşte . s-a constituit intr-un cadru al formarii profesionale din perspectiva educatiei morale: ofera tipuri de strategii de abordare a unei situatii problematice in functie de reactiile elevului care are o anumita problema de comportare.întărirea eu-lui’’.perseverenta . Copiii care au suferit un esec trebuie invatati sa treaca peste el si sa mearga mai departe.Kretzulescu. probleme de disciplina. intrerupta . Notele proaste.Cateva date in acest sens se dovedesc elocvente : 28.Dar o virtute mai mult mai mare si in orice caz mult mai utila decat tehnica de a reusi este de a sti ce sa faci cu nereusitele. Un alt program realizat in cadrul Scolii Superioare Comerciale N.orientare. Bucuresti . C. fara scoala.Centrele de Asistenta Psihopedagogica. ce pun elevul in situatii dificile de invatare . ci rezultatul unui proces declansat cu mult timp in urma. de obicei cel al strazii. de povestire. reflectarea. Abandonul scolar : Nu este un fenomen izolat. Prin comparatie .Celor care au facut numai clase primare le este necesara aceeasi durata in proportie de 76%. creeaza dificultati in evolutia ulterioara a tinerilor. ajunsi in fata responsabilitatilor familiale .mobilitatea .Esecul scolar : absenta repetata de la cursuri duce la o acumulare de lacune. 2.Noica spunea ca toti te invata cum sa reusesti. sumarizarea.6 % dintre somerii inregistrati sunt tineri cu varsta sub 35 de ani. 1. sociale.initierea de activitati scolare menite sa contribuie la reducerea absenteismului si abandonului scolar . parafrazarea. imposibilitatea de a se adapta rigorilor vietii de elev sunt premise ale abandonului scolar.energia .echilibrul afectiv . Nu numai ca e greu sa reusesti intotdeauna. Abilitatile de baza in consiliere sunt următoarele: ascultarea activa. observarea.MAI INTAI CARACTERUL’’. oferirea feed-back-ului. neputinta de a tine pasul cu ceilalti. pentru atingerea acestui obiectiv este necesara realizarea unui profil psihologic al profesorului de consiliere. exemple de modalitati eficiente de comunicare. Astfel in structura personalitatii sale ar trebui identificate o serie de trasaturi : sensibilitatea si dragostea pentru copii . intitulat .capacitatea de comunicare . furnizarea de informaţii. adică refacerea imaginii de sine si a respectului de sine. Aici se pot insusi sau aprofunda o serie de conduite deviante.capacitatea de anticipare si cunoastere a elevilor . absenteismul. In general.Esecul repetat devine principala sursa a erodarii si instalarii sentimentului de neajutorare.4 Efecte ale absenteismului ~conduite deviante 1. tehnici de memorare.empatia ... 85 % dintre tinerii fara scoala au nevoie de peste 24 de luni (2 ani) ca sa-si gaseasca un loc de munca.. dar e si infecund.

.licee si grupuri scolare :.de obicei toaleta scolii.cu participarea directa a Agentiei Nationale Antidrog. Se creează un cerc vicios. mai ales ca dependenta anulează voinţa. Fuga de la scoala are diferite cauze . 5.o alta tentatie a timpului liber școlar.Fuga de la scoala :Este un comportament deviant.. Federatia Internationala a Comunitatilor Educative(FICE)-Romania. in timp ce consumul de droguri pune elevul in imposibilitatea frecventării cursurilor si chiar abandon şcolar. iar rata saraciei extreme este de 1%.clase fara fumat’’ sau . al cărui capăt nu poate fi identificat: absenteismul poate duce la consum de droguri. in care elevii fumatori pot sa-si exercita acest viciu.In fiecare școala exista un loc special.ingreuneaza gasirea unui loc de munca. ce se perpetueaza si la nivelul descendentilor.rata saraciei este de numai 4. deruleaza in sectorul 2 al capitalei doua programe antidrog.in cazul categoriei de persoane cu studii superioare.5 % persoanele fara studii sau absolvente numai de ciclu primar.29%.copiii fac ce vad’’. dar exista cazuri îngrijorătoare de copii cu vârste foarte scăzute . care. Saracia extrema are rata cea mai ridicata –25%intre oamenii care au terminat doar clasele primare. Este suficient sa iesi in pauza sau sa-ti prelungesti pauza daca nu ai chef de ore . absenteismul scolar determina abandonul scolar. Tanarul . lipsa unui loc de munca nu poate avea ca efect decat saracia.luni pentru gasirea unui loc de munca. Pe de alta parte. a Confederatiei Nationale a femeilor din Romania si a ISMB. De aceea nu trebuie sa ne surprindă considerarea violentei atât cauza cat si efect pentru absenteismul şcolar.Consum de alcool si tutun ...Toxicomania Timpul liber nascut in urma nefrecventarii cursurilor necesita o alta intrebuintare. 3. adeseori .Recurgand din nou la comparatii. rezultat al lipsei de monitorizare a activitatii copilului de catre parinti si a atitudinii permisive a profesorului. iar printre ele se număra si consumul de droguri.ce se regasesc in atitudinea elevului fata de scoala si de anumiti factori scolari. avand ca tema vanzarea catre minori a alcoolului si tutunului. Pentru a preveni aceste vicii s-au realizat o serie de campanii de genul . 4. odată intrat in reţeaua densa a consumurilor de droguri. cu greu poate ieşi.Nu exista o lege clara care sa exprime fara echivoc ca sunt pedepsiti adulţii care încurajează tinerii si mai cu seama minorii spre comportament deviant sau chiar delicventa. Oficiul National pentru Protectia Consumatorului nu face controale agentilor economici. dependenţi de droguri. .Tentatiile sunt nenumărate. Pentru a fuma nu trebuie neaparat sa parasesti incinta scolii. Rata saraciei afecteaza in proportie de 50. Un studiu realizat de ANA -Prelevanta consumului de droguri in România-arata ca cei mai expuşi pericolului consumului de droguri sunt tinerii intre 15 si 24 de ani. 6.cu prioritate in colegii .Centrul de voluntariat pentru prevenirea consumului de droguri ‘’. Se poate afirma aici prezenta unui lant cauzal . Astfel . Inca din anul 2002.Violenta Intre absenteismul scolar si violenta exista o strânsa relaţie de intercondiţionare.Ca o consecinta.Cunoaste si decide ‘’si .

condiţiile in care traieste împreuna cu familia.de aceea pentru a duce la scaderea agresiunilor si actelor violente este necesara frecventarea scolii si intregirea educatiei. pentru anii școlari 2002-2003 .Privind fenomenul violentei din perspectiva victimelor sale din scoli. putem intelege de ce violenta poate fi o cauza a absenteismului şcolar. Pentru a putea oferi o imagine de ansamblu asupra situației frecventei in judeţ si pentru a putea reprezenta grafic evoluția absenteismului la nivel judeţean. saracia sunt principalele mecanisme care genereaza fenomenul excluderii sociale.Marginalizare si distantare culturala si sociala. ci ca nişte fenomene interdependente ce trebuie stopate. In urma analizei documentelor școlare . absenteismul si abandonul şcolar nu trebuie privite sub aspect procentual. CAPITOLUL II 2.Sau . la nivelul ciclului gimnazial.studiile facute de experti in politici educationale ai Comunitatii Europene evidenteaza faptul ca analfabetismul.altfel spus : .Ca sa indepartam copiii de violenta. Violenta este un răspuns al celor saraci la adresa societatii . Romania) 7.2003-2004 si 2004-2005 s-a obținut următoarea situație . au fost consultate documentele școlare (cataloagele). iar educatia constituie condiţia indispensabila a integrării si participării tinerilor la viata comunitatii. esecul scolar. una din cauzele violentei in scoală este mediul de provenienţa al copilului: educaţia care ii este data acasă. In condiţiile in care educaţia este singura şansa pentru realizarea socio-profesionala. Schimbând perspectiva . trebuie sa-i apropiem de scoala’’(Toma Mares. ii remarcam pe cei care produc violenta. nivelul de pregătire al parintilor sau chiar violenta in familie.1 EVOLUTIA ABSENTEISMULUI ŞCOLAR IN JUDEŢ Studiul de fata are ca subiect absenteismul şcolar în judeţul Bistriţa-Năsăud .. presedinte FICE. Potrivit directorului FICE România.

pentru invatamantul gimnazial.1-Evolutia absentelor in perioada 2002-2005 In ceea ce priveste abandonul scolar situatia este putin diferita.a nte ta bse 8000 6000 4000 2000 0 2002 -2003 2003 -2004 2004 -2005 Figura 2.09 Rata abandonului scolar 3 2 1 0 2002-2003 2003-2004 2004-2005 Figura 2.2-Evolutia abandonului şcolar in perioada 2002-2005 .7 %. situaţia începe sa se redreseze. avea o valoare de 1. Aceste fluctuaţii pot fi reprezentate grafic astfel: Evolutia abandonului scola in pe r rioada 2002-2 005 7 6 6.Evolutia absentelor in perioada 2002 18000 -2005 16000 15310 14000 12731 12000 13088 10000 To l nr.Se pot observa fluctuatiile pe care le inregistreaza abandonul şcolar : după o creştere destul de importanta in anul şcolar 2003-2004.39 4 4.2 5 4. având in vedere ca in anul şcolar 2003-2004 rata abandonului şcolar la nivel naţional. Rata abandonului şcolar la nivel local continua sa ramana destul de ridicata.

de începerea ciclului gimnazial este normal ca mulţi copiii sa întâmpine greutati de adaptare sau sa fie nehotarati in continuarea studiilor. Succesul şcolar in clasa a V-a depinde foarte mult de dirigintele pe care il va avea copilul .3.Evolutia absentelor pe clase. semestrul I Se observa ca la nivelul clasei a V. iar la clasa a VI-a valorile sunt cele mai mici .1290.0100090000032a0200000200a20100000000a201000026060f003a03574d464301000000000001000be30 000000001000000180300000000000018030000010000006c0000000000000000000000350000006f0000 000000000000000000b2460000871c000020454d460000010018030000120000000200000000000000000 0000000000000981200009e1a0000ca000000210100000000000000000000000000003e13030016670400 160000000c000000180000000a0000001000000000000000000000000900000010000000b5100000bd060 000250000000c0000000e000080250000000c0000000e000080120000000c000000010000005200000070 01000001000000a4ffffff00000000000000000000000090010000000000ee04400022430061006c0069006 2007200690000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000001100dc5f11001000000040631100c06011005251603240631100386 0110010000000a8611100246311002451603240631100386011002000000049642f313860110040631100 20000000ffffffffec01d700d0642f31ffffffffffff0180ffff01800f020180ffffffff000001000008000000080000 fcf0110001000000000000005802000025000000372e9001ee00020f0502020204030204ef0200a07b20004 000000000000000009f00000000000000430061006c0069006200720000000000c00e4b0270a06032650ef 798cc01d7001443c9006c6011009c3827310600000001000000a8601100a8601100e878253106000000d0 601100ec01d7006476000800000000250000000c00000001000000250000000c000000010000002500000 00c00000001000000180000000c0000000000000254000000540000000000000000000000350000006f00 0000010000005fcc874078b887400000000057000000010000004c000000040000000000000000000000b 3100000bd060000500000002000ffff3600000046000000280000001c0000004744494302000000fffffffffff fffffb5100000be060000000000004600000014000000080000004744494303000000250000000c0000000e 000080250000000c0000000e0000800e00000014000000000000001000000014000000040000000301080 0050000000b0200000000050000000c02ea004302040000002e0118001c000000fb020200010000000000 bc02000000ee0102022253797374656d00000000000000000000000000000000000000000000000000000 40000002d010000040000002d01000004000000020101001c000000fb02f4ff0000000000009001000000e e0440002243616c6962726900000000000000000000000000000000000000000000000000040000002d01 0100040000002d010100040000002d010100050000000902000000020d000000320a0c000000010004000 00000004502ea0020cb0700040000002d010000040000002d010000030000000000 Figura 2. Explicaţia acestor fluctuaţii se afla in faptul ca riscul de abandon şcolar este mai mare la început de ciclu şcolar. . Fiind vorba .a se înregistrează cele mai multe absente –2191. an scolar 2006-2007. de capacitatile elevului de adaptare . in clasa a V-a .

sem I Pentru a determina sensul evoluţiei absenteismului in acest an.In acelasi sens . Procentual. tocmai datorita finalitatii ciclului gimnazial. 0100090000032a0200000200a20100000000a201000026060f003a03574d464301000000000001000be30 000000001000000180300000000000018030000010000006c0000000000000000000000350000006f0000 000000000000000000b2460000871c000020454d460000010018030000120000000200000000000000000 0000000000000981200009e1a0000ca000000210100000000000000000000000000003e13030016670400 160000000c000000180000000a0000001000000000000000000000000900000010000000b5100000bd060 000250000000c0000000e000080250000000c0000000e000080120000000c000000010000005200000070 01000001000000a4ffffff00000000000000000000000090010000000000ee04400022430061006c0069006 2007200690000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000001100dc5f11001000000040631100c06011005251603240631100386 0110010000000a8611100246311002451603240631100386011002000000049642f313860110040631100 20000000ffffffffec01d700d0642f31ffffffffffff0180ffff01800f020180ffffffff000001000008000000080000 fcf0110001000000000000005802000025000000372e9001ee00020f0502020204030204ef0200a07b20004 000000000000000009f00000000000000430061006c0069006200720000000000c00e4b0270a06032650ef 798cc01d7001443c9006c6011009c3827310600000001000000a8601100a8601100e878253106000000d0 601100ec01d7006476000800000000250000000c00000001000000250000000c000000010000002500000 00c00000001000000180000000c0000000000000254000000540000000000000000000000350000006f00 0000010000005fcc874078b887400000000057000000010000004c000000040000000000000000000000b 3100000bd060000500000002000ffff3600000046000000280000001c0000004744494302000000fffffffffff fffffb5100000be060000000000004600000014000000080000004744494303000000250000000c0000000e 000080250000000c0000000e0000800e00000014000000000000001000000014000000040000000301080 0050000000b0200000000050000000c02ea004302040000002e0118001c000000fb020200010000000000 bc02000000ee0102022253797374656d00000000000000000000000000000000000000000000000000000 40000002d010000040000002d01000004000000020101001c000000fb02f4ff0000000000009001000000e e0440002243616c6962726900000000000000000000000000000000000000000000000000040000002d01 0100040000002d010100040000002d010100050000000902000000020d000000320a0c000000010004000 00000004502ea0020cb0700040000002d010000040000002d010000030000000000 Figura 2.a. valorile nu sunt prea indepartate.an scolar 2007/2008. s-a recurs la o comparaţie a datelor . la nivelul clasei a VIII-a . nivelul este ceva mai scazut decat in clasa a VII. singura exceptie facand-o clasa a V-a.4 –Distribuția absentelor pe clase .

12 27.74 Tabelul 2. Este adevărat ca in acest semestru s-au inregistrat mai multe absente decât in semestrul analog din anul 20042005 . Anii Clasa a V a Clasa a VI a Clasa a VII a Clasa a VIII a Media totala 2004-2005 9. respectiv 2007-2008 Din nou . cu datele corespunzătoare din anul anterior (20062007) 2006-2007 Clasa a V a SEM I 838 2007-2008 SEM I 2191 1290 1979 1947 7407 Clasa aVI a 950 Clasa a VII 1814 a Clasa a VIII 1549 a Total absente 5151 Tabelul 2.97 11. va arata daca aceasta evolutie crescătoare este si reala .48 27.86 27.87 23.42 23. care pare a fi crescator.din acest an (2007-2008 ). mai exact din semestrul I.61 16. evolutia comparativa poate fi reprezentata astfel: . comparativ Grafic .sem I An scolar 2006-2007. la fiecare nivel de varsta.5 Numarul mediu de absente pe nivele si ani scolari.40 2005-2006 24.66 17. Un tabel ce va asocia numarul absentelor cu numarul de elevi pe fiecare nivel de varsta.4 Distributia comparativa a absentelor pe clase. datele brute ne indica sensul evolutiei absenteismului.

elevii.42 25 20 16. OBIECTIVE : . ca de altfel in majoritatea scolilor din tara.Care este relatia intre programul scolar si atitudinea elevului fata de scoala ? 3. SCOP :Analiza reprezentarii absenteismului de catre elevii de varsta 10-14 ani.12 nr.97 10 5 0 Cls a V a Cls a VI a Cls a VII a Cls a VIII a Figura 2. Intentia studiului este de a identifica adevaratele cauze ale unui astfel de comportament din perspectiva actorilor sai.Profilul profesorului influenteaza intensitatea frecventarii cursurilor 4.5-Dinamica absentelor in perioada 2004-2006.Care este relatia intre profilul profesorului si frecventarea cursurilor ? 4. s-a concluzionat ca acesta este in continua crestere.anii scolari 2004/2005 si 2005/2006 em 30 27.elev) ? 2.cu referire la semestrul I 2.Absenteismul scolar este un rezultat al scaderii importantei scolii in sistemul de valori al individului 2. direct interesați de scaderea acestui fenomen.66 27.Rata absenteismului este mai mare in cazul elevilor de etnie roma.In ce masura apartenenta la etnia roma favorizeaza absenteismul scolar ? IPOTEZE : 1.Programul scolar incarcat influenteaza negativ atitudinea elevului fata de scoala 3.Dinamica absentelor in S I.61 23. cat si din perspectiva profesorilor. INTREBARI de cercetare: 1. mediu de absente pe nivele 15 2004/2005 SI 2005/2006 SI 11.86 27.Ce loc ocupa scoala in sistemul de valori al individului(profesor. respectiv a cadrelor didactice direct implicate.2 MOTIVAREA STUDIULUI In urma analizei evolutiei absenteismului la nivel local.48 24. Rezultatele studiului vor oferi o modalitate științifica si rationala de a construi si implementa o strategie prin care sa se urmărească diminuarea amplorii acestui fenomen negativ si a efectelor indezirabile ale acestuia.87 9.

09.un scop cantitativ : obținerea unor informații legate de structura clasei. fiind insa si întrebări ce vizează opinia elevilor . un chestionar pentru elevi .2008 având ca subiecţi 250 de elevi din ciclul gimnazial.Identificarea cauzelor absenteismului 5. risc de abuz emoțional.Identificarea rolului scolii din perspectiva elevilor/a profesorilor 2.Determinarea gradului in care absenteismul influențează actul invatarii si rezultatele scolare 4.Determinarea relației dintre apartenenta la etnia roma si frecventa școlara 2. . majoritatea fiind întrebări de opinie . risc de abandon familial.1.2008 . format din 14 întrebări (8 închise si 7 deschise).10. axate in mare parte pe culegerea de informaţii concrete . componenta etnica . starea sociala si diferitele riscuri la care ar putea fi expuși elevii clasei : risc de absenteism si abandon școlar.3 INSTRUMENTUL DE LUCRU Analiza s-a bazat pe rezultatele unei anchete realizate in perioada 20. risc de abuz fizic.Aprecierea programului si regulamentului scolar 3. risc de instituționalizare.Precizarea modalităților de petrecere a timpului școlar 6. format din 25 de întrebări ( 20 închise si 5 deschise). Studiul s-a centrat pe următorii indicatori . Datele au fost culese pe baza a doua chestionare : 1. Analiza rezultatelor s-a facut pe baza distributiilor de frecventa. Aceasta a avut un dublu scop : 1. 2.un chestionar pentru profesori si diriginti. care se regăsesc in formularea întrebărilor pentru chestionar: -rolul scolii in viata elevului/profesorului -traseul de cariera -regulamentul scolar -programul scolar -surse de invatare -cauzele absenteismului -motivarea absentelor -modalitati alternative de petrecere a timpului scolar -consecintele absentelor -atitudini si roluri educative -profiluri de profesori In completarea datelor obţinute prin chestionar s-a apelat la documentele școlare si o serie de tabele completate de diriginții claselor V –VIII.31.

Pentru elevi şcoala este un loc unde invata (48%). in mare parte. prioritar. a doua familie (21%). 21% doresc sa-si caute un loc de munca . In acest timp elevii. un loc de munca (65%). Deşi 38% nu au definit absenteismul din punctul lor de vedere . În urma anchetei s-au obtinut urmatoarele rezultate :Profesorii considera ca programul scolar al elevilor este foarte incarcat (50%) si incarcat(50%). ca acesta este optim-rezonabil (41%). O prima ipoteza a cercetării leagă absenteismul şcolar de scăderea importantei scolii in sistemul de valori al individului.Se observa ca atât profesorii cat si elevii au definit şcoala .2% si lipsa prezentei la ore plictisitoare-2%. iar numai 28% considera ca acesta este foarte incarcat. un procent destul de ridicat .din punctul de vedere al profesorilor . In continuare datele vor fi prezentate in funcţie de ipotezele propuse in aceasta cercetare. După terminarea clasei a VIII-a 73% si-au propus sa urmeze un liceu. 2. unii chiar lejer(5%).De asemenea si procentul de 10% care considera scoala neimportanta este semnificativ. Astfel 55 % isi organizeaza timpul foarte bine.un scop calitativ : verificarea gradului de cunoaștere de către diriginți a propriei clase. Cea de-a doua ipoteza afirma ca programul şcolar încărcat influenteaza negativ atitudinea elevului fata de scoală. Orientarea spre cursurile liceale ale unui procent ridicat dintre elevi. Şcoala reprezintă . Un raspuns il putem gasi analizand variantele oferite de elevi si profesori legate de principala sursa . 37% înțeleg prin absenteism pierderea unor lecţii importante . 2. imposibilitatea ajungerii la liceu –6%. 44% bine. respectiv 26 % incarcat.risc de neintegrare sociala. raportandu-se la propriul lor program scolar . ceva neimportant (10%). in vreme ce un procent de 1% nu stiu cum isi organizeaza timpul. respectiv a viziunii pe care o are despre aceasta. Nici unul din cei chestionati nu are probleme cu organizarea timpului. Este foarte interesant de aflat de ce parerile elevilor legate de programul scolar sunt atat de variate. denota faptul ca acestia constientizeaza in mare parte importanta scolii in devenirea personala .Exista insa si o parte care asociază absenteismul cu libertatea –5% . prin raportare la activitatea lor in scoală. Faptul ca programul scolar este considerat rezonabil de aproape jumatate dintre elevii chestionati isi poate avea explicatia in buna organizare a timpului. note mici –5% si chiar corigenta-5%. obişnuinta. Din pacate. considera . cale de reuşita in viata(42%). ea ocupand un loc important in sistemul valoric al elevilor. investiţia de o viata(14 %). in vreme ce 6% sunt nedecişi.4 REZULTATELE CERCETARII Absenteismul școlar este un fenomen negativ ce se înregistrează la nivelul fiecărei şcoli şi care este perceput ca atare de majoritatea elevilor (53%). se orienteaza spre integrarea rapida pe piata muncii pentru obtinerea unui venit . in timp ce profesorii afirma cu convingere ca programul scolar este incarcat si foarte incarcat.

Cat despre bibliografie si Internet . la prieteni (12%). ci mai degrabă programul şcolar neadecvat cerinţelor actuale. unii mai mult de 50 de ori. discuţii cu prietenii (10%). munca in agricultura(10%). in parte si din cauza ca profesorii nici nu le solicita. având probabil doua cauze principale: 1. In aceste locuri. cat si rezultatele şcolare in foarte mare măsura (59%) si in mare măsura (26%). respectiv 1%. doar 9%. In al doilea rând . unde alte surse ca internetul sau bibliografia . selectând din programa şcolara informaţiile considerate mai importante si . deşi acesta este sursa principala indicata de profesor. Elevii sunt conștienți de faptul ca absentele le influențează atât invatatul –in foarte mare măsura (58%) si in mare măsura(15%).familia (31%) sau colegii (11%). Cunostintele nu sunt neapărat multe din punctul de vedere al posibilitatii elevilor de a le asimila.de invatare. copiii considera ca este mai putin condamnabil faptul ca pleaca de la ore si stau acasa. In ciuda acestui lucru continua sa lipsească de la ore. rezolvarea unor probleme (7%). procent ce indica un grad de distorsionare a răspunsurilor. caietul de notite (25%) si lecţia susţinuta in clasa (25%). ci din punctul de vedere al utilitatii lor . Celelalte surse de invatare sunt neglijate. vizionarea de programe v (7%) sau citirea unor reviste (2%). Se remarca procentul mare de elevi (65%) care au răspuns ca pleacă acasă atunci când absentează. analiza raspunsurilor profesorilor la aceleasi intrebari indica un nou loc in care elevii isi petrec orele si anume internetul –cafe din apropierea scolii (18%). Locurile cele mai frecvente in care isi petrec timpul când pleacă de la ore .in urma răspunsurilor oferite de ei sunt: acasă (65%). 2. Profesorii sunt si ei de acord ca invatatul si rezultatele şcolare sunt influenţate de absente. scad standardele de performanta. profesorii. Elevii se axează in invatare pe caietul de notiţe (58%).Nu toate aceste activitati se desfasoara pe cont propriu .Astfel profesorii pretind ca principala sursa de invatare manualul (50%). convinşi ca programul şcolar este extrem de încărcat. fumatul(10%).Nimic despre suplimentara. decat sa se plimbe sau sa stea in localuri.dorinta de a nu deconspira unul din locurile importante in care isi petrec timpul.. respectiv al preocupărilor actuale. Analizând datele se poate explica de ce elevii considera ca programul şcolar este relativ lejer : in primul rând invata doar strictul necesar (caietul de notiţe). jocul pe calculator(27%). in bar/cofetărie (7%). la magazine (2%). din păcate . in vreme ce restul isi petrec timpul cu prietenii (49%) . principalele activitati sunt: plimbarea (27%). ele înregistrează procente minimale de 3 %. In lumina celor prezentate se poate afirma ca nu programul şcolar încărcat influenteaza negativ atitudinea elevilor fata de scoală.uitând’’ sa apeleze la alte activitati complementare.in baza principiului dezirabilităţii sociale. iar o parte din informaţii le reţin din clasa (lecţia profesorului).Astfel ca putini apelează. lecţia profesorului(22%) si manualul (16 %). la manual pentru completarea si sistematizarea cunostintelor. pe strada (14%).

Alte locuri in care profesorii spun ca isi petrec elevii timpul sunt pe strada (32%). ceea ce duce la o serie de intrebari legate de responsabilitatea si interesul parintilor . Elevii afirma ca parintii cunosc situatia freventei lor scolare in totalitate (60%). A treia ipoteza acestei cercetări stipulează ca profilul profesorului influenteaza intensitatea frecventării cursurilor. Desigur ca profesorii au putut sa aleaga variantele de mijloc din dorinta de a sublinia dezinteresul parintilor fata de activitatea copiilor. fumeaza etc. in bar/cofetarie (9%). acasa (26%). la prieteni (9%).se poate conchide ca elevii au exagerat in afirmatii . respectiv doar unele aspecte (36%). a scopurilor si standardelor pe care si le-au stabilit in cresterea si educatia copiilor.7% -munca in agricultura-7% -dispensar-4% . la magazine(6%). isi ajuta parintii(25%) sau se plimba pe strada(7%). Se pare ca acest joc nu se desfasoara neaparat la calculatorul personal. In acest timp profesorii afirma ca isi umplu timpul cu inutilitati (36%). in mare parte(27%). deoarece cadrele didactice arata ca parintii cunosc doar in mare parte (64%) situatia frecventei scolare a copiilor lor.se joaca pe net(32%) .elevii se joaca pe calculator. Cauzele principale ale absenteismului şcolar semnalate de elevi sunt: -mă plictisesc-25% -evit luarea unei note mici-18% -nu-mi place profesorul –13% -nu mă interesează materia-13% -particip la alte activitati –13% -nu inteleg ce mi se preda.Comparand cu raspunsurile oferite de profesori . Astfel se explica si procentul ridicat de elevi ce declara ca principala activitate este jocul pe calculator.

Deşi unele cauze invocate pot fi manifestări ale teribilismului. nivel de vârsta.C auzele absenteism ului scolar din perspectiva elevilor 7% 13% 4% 13% dezinteres pt. calitatea de dascăl presupune o continua perfecţionare . In acest scop se solicita o mai mare atenţie acordata metodelor utilizate de către profesor. reconsiderarea si readaptarea stilului didactic adoptat . .materie 13% profilul profesorului neintelegerea lectiei evitarea notelor mici plictiseala participarea la alte activitati 7% munca dispensar 18% 25% Figura 2. Principala cauza este plictiseala (25%). cunoaşterea celor mai noi metode . Deşi profesorii menționează ca utilizează metode activ-participative ca brainstormingul.6 –Cauzele absenteismului şcolar din perspectiva elevilor După cum se poate observa cele mai multe cauze au legătura directa cu profilul profesorului. pentru profesori aceasta este lipsa de motivaţie (36%) . plictiseala (5%). evitarea luării unei note mici (9%) . Pe locul secund se afla evitarea luării unei note mici (18%). acestea se pare ca raman la rangul de intenţie. Din păcate (din fericire?!). faptul ca lecţia propriu zisa nu suscita interesul elevului.in funcţie de clasa. trebuie totuşi luate in seama si reconsiderata conduita didactica si revizuite strategiile didactice . Daca in cazul elevilor principala cauza a absentelor este plictiseala (25%). Stilul rutinier este mai greu de abandonat. Toate acestea presupun un efort considerabil .munca in gospodărie (14%). dezvoltare economica si sociala. opoziţiei specifice vârstei . problematizarea.de aceea unele cadre sunt mai puţin dispuse sa se schimbe. Alte cauze sunt acceptarea non-valorilor (27%). profilul profesorului (9%).

lăsând pe un plan secund ceea ce elevii asteapta mai mult de la un profesor: comunicativitatea .toleranta . schimb de experienţa. educaţie. ci si formatorul zilnic al elevului. Copiii asteapta din partea profesorului sa predea bine. Comparând răspunsurile se poate observa o suprapunere parţiala intre calitati.4% Din răspunsurile elevilor. Pentru aceasta s-a întocmit un tabel de contingenţa având ca baza datele din tabele completate de diriginţii claselor referitor la etnia elevilor si la distribuţia acesteia in cadrul copiilor cu frecventa şcolara scăzuta. bun simt. ci sa se pună accent pe colaborare. profilul dezirabil al profesorului ar conţine următoarele calitati: comunicare.. sa nu strige .apropierea faţă de ei .sa noteze corect.28% . sa-i ajute in unele probleme. Relaţia profesor –elev n-ar trebui sa consiste numai in .conştiinciozitatea -16% .7 –Cauzele absenteismului şcolar din perspectiva profesorilor Trăsăturile pe care profesorii consideră ca elevii le apreciază in mod deosebit la ei sunt: . intelegere. Este important de menţionat ca etnia elevilor a fost completata pe baza conceptului de heteroidentificare . O ultima ipoteza a lucrării de fata afirma ca rata absenteismului este direct proporţionala cu apartenenţa la etnia roma.20% . simţul umorului. conştiinciozitate.4% . profesorii punând insa un mai mare accent pe latura profesionala. colaborare. sa treacă toate absentele. Asta pentru ca profesorul nu este numai instructor.predare-invatare-evaluare”.notele mari pe care le dau . corectitudine. colaborarea .ca z a s te m lu s la d p rsp tiv p fes rilo u ele b en is u i co r in e ec a ro o r 9 % 9 % 5 % 3% 6 lip ad m tiv tie s e o a a c p re n n a rilo c e ta a o -v lo r m n ain g s o a uc o p d rie e ita alu r u e n tem i v re a ii n i o ic p filu p fe o lu ro l ro s ru i p tis a lic e la 1% 4 2% 7 Figura 2.28% .corectitudinea . sa discute cu ei si pe alte teme decât cele referitoare la lecţia propriu zisa.buna pregătire profesionala . mergând pe ideea ca felul in care este considerat cineva de către .

internetul –cafe sau chiar acasă .urmata de cea germana (39.comunitate determina un anumit comportament. După cum se poate observa cele doua perspective nu sunt dihotomice. Din cauza standardelor scăzute ale acestora .62%) si cea romana 31. 1.38%.60% au studii gimnaziale .5% 20 / 47% 230(100%) 30/ 12.. aceasta având un efect de discriminare si marginalizare a indivizilor respectivi.. De aceea.in vreme ce pe locul I se afla etnia maghiara cu 39. nu neapărat cu plăcere. Ei cred ca elevii pleacă de la şcoala din lipsa de motivaţie si din cauza ca accepta non-valorile.6 –Nivelul frecventei şcolare in funcţie de apartenenţa etnica (N=250) In tabel au fost trecute atât frecventele absolute . In situaţia de fata. cat si frecventele relative.65% . se ajunge la următoarele viziuni. aceştia pun problema din perspectiva datoriei. După cum se poate observa.Perspectiva profesorilor: Considerând şcoala un loc de munca . unde prefera sa se joace pe calculator sau sa se plimbe in compania familiei sau a prietenilor. ei prefera sa plece de la şcoala in alte locuri mai plăcute lor ca strada . Aceste valori se înscriu in datele oferite de recesamantul din 2002 legate de pondere populaţiei cu studii gimnaziale in fiecare etnie. copiii pleacă de la ore acasă sau pur si simplu pe strada. Procentajul s-a calculat pe coloane pentru a arata influenta variabilei independente asupra variabilei dependente. Sintetizând cele doua perspective .5% 23 /53% 53 (100%) 240 (100%) 43 (100% 283 (100%) Tabelul 2. din cauza plictiselii sau pentru a nu lua o nota mica. valorile maxime se dispun pe diagonale . unde . diferenţa constând . Concomitent cu ipotezele cercetării. ea va manifesta fata de el un tratament marcat adeseori de prejudecatile referitoare la rromi. daca comunitatea considera pe cineva rrom/tigan.ceea ce ne arata ca relaţia dintre cele doua variabile este statistic semnificativa. respectiv a elevilor legate de tema abordata.isi umplu timpul cu inutilitati’’ sau se joaca pe calculator. am prezentat perspectiva profesorilor. Nivelul frecventei şcolare Ridicat Scăzut Romana Roma Total 210 /87. 2.Perspectiva elevilor: Elevii vad şcoala ca un . iar variabila dependenta este nivelul frecventei şcolare. Din etnicii rromi 29. Variabila independenta este apartenenţa etnica.loc unde invata’’.

In fiecare zi. Nici o absenta nemotivata . De exemplu. Acest lucru se realizează prin neaplicarea regulamentului şcolar(scăderea notei la purtare la un anumit nr. in calitate de diriginti si profesori . Orizontul şcolar al acestor copiii se limitează de cele mai multe ori la ciclul gimnazial sau in cel mai bun caz la o şcoala de arte si meserii. Copiii cerşetori ai Rodnei sunt cunoscuţi de toţi cei din zona. au o slaba frecventa şcolara. ce-i determina pe parinti sa-i trimită la cerşit. suferă din punct de vedere afectiv (44 copii) si au tendinţa evidenta spre indisciplina si violenta (21). sunt predispuşi riscului şcolar si social (15 copiii).5 MASURI pentru creşterea frecventei şcolare a elevilor Înainte de indicarea unor masuri care vizează înlăturarea cauzelor ce determina absenteismul şcolar este important de aratat ce s-a intreprins pana acum in acest scop la Scoala Generala . La clasa a VIII. un număr de 77 de elevi au parinti plecaţi in străinătate. Trebuie adăugat la cauze si faptul ca profesorii încurajează. de exemplu .Procente mai scazute obtin observatia in fata clasei(3%) si cercetarea cauzelor(3%). un procent important este cel al copiilor care absentează de la şcoala pentru a-si ajuta parintii in gospodărie . absenteismul. după afirmaţiile cadrelor didactice. si implicit profesorii. urmata de discutii cu elevul(16%). tot atâtea sunt motivate. de absente nemotivate) si prin omiterea trecerii absentelor sau prin motivarea ulterioara a acestora.a B. din totalul de 575 de absente pe semestrul I al acestui an şcolar. Aceasta are drept cauza principala sărăcia. Acest aspect este foarte des întâlnit in mediul rural. indiferent de anotimp. cerşind bani sau mâncare.Grafic . unde membrii familiei sunt mobilizaţi pentru obţinerea unor surse de subzistenta. Elevii in cauza . Desigur ca am prezentat aceste doua viziuni prin însumarea valorilor dominante. Se poate ghici in aceasta perspectiva si un alt vinovat.procentele se distribuie astfel : .Astfel . copii de vârsta şcolara si preşcolara pot fi intalniti pe străzile Rodnei.∗ 1. ajungând la distante de 50-60 km pentru a-si procura strictul necesar. Alături de aceştia se înscriu si copiii de etnie rroma care . De asemenea deloc neglijabila este plecarea parintilor in străinătate. insa acest lucru nu minimalizează celelalte aspecte.. pentru anul şcolar 2005-2006 .Pe locul doi se afla scaderea notei la purtare (28%) . profesorii pun accentul pe superficialitatea elevilor si lipsa acestora de motivaţie si mobilizare in asumarea sarcinilor şcolare. Daca elevii isi motivează absenta prin faptul ca şcoala . după cum am arătat mai sus.in asumarea responsabilitatii acestui comportament. vizite la domiciliul elevului(9%).părintele.cadrele chestionate au indicat ca principala masura discutiile cu parintii (41%). La nivelul localitatii Rodna . nu le trezeşte un real interes pentru studiu. Ei sunt calatorii clandestini ai trenurilor ce leagă localitatea de celelalte sate.Florian Porcius’’. voluntar sau nu.

nu le aplica. cunoasterea situatiei lui familiale si mai ales a problemelor care il preocupa.Respectarea consecventa a regulilor.Aceste cauze nu pot fi determinate decat printr-o atenta observare a conduitei elevului.7-Masuri luate in cazul elevilor cu absente Analizand aceste masuri se remarca faptul ca . Numai un procent de 3% dintre profesori a indicat ca masura pentru prevenirea absenteismului cunoasterea cauzelor absenteismului.Ca urmare se recomanda : 1. sa-i ajute sa inteleaga implicatiile actelor si deciziilor lor. Scoala trebuie sa convinga parintii sa se implice in viata scolara a copiilor lor. Acest parteneriat trebuie sa constientizeze si profesorii de responsabilitatea pe care o au in educatia copiilor si sa-i incurajezeze sa aprofundeze . toti elevii chestionati au avut anul trecut media 10 la purtare. este foarte important ca profesorul sa cunoasca cauzele care il determina pe elev sa lipseasca de la ore. sa manifeste interes pentru situatia lor scolara. motivarea fara discernamant a absentelor si neaplicarea regulamentului incurajand elevul sa absenteze in continuare.Intensificarea comunicarii cu parintii .Daca acest lucru se face in ideea de a ajuta elevul .Revizuirea atitudinii profesorilor . 3. a tinutei si in primul rand initierea unei mai mari comunicari cu elevul. 2. prelucrarea acestuia si elevilor. sa se implice in alegerile pe care acestia le fac. Acest lucru este un indicator al faptului ca profesorii . ca rezultat al apropierii profesor-elev.Ms r lu teinc z l e v rc a s ne a ui a a u le ilo u b e t 3 % 1% 6 9 % 3 % 4% 1 d c tii c p r tii is u u ain s a ee n t i lap r r c d r a oe utae d c tii c e v l is u u le u o s rv tieinfa c s i be a ta la e v itelad m iliu iz o ic c r e re c u e r ec ta a a z lo 2% 8 Figura 2. rezultatul nu este cel scontat.In acest sens este indicata stabilirea unui parteneriat scoalafamilie . desi cunosc masurile ce ar trebui luate in astfel de cazuri (scaderea notei la purtare este prevazuta in regulamentul scolar). Iar mai ales acestea din urma nu pot fi aflate decat printr-o comunicare sincera . desi scaderea notei la purtare se afla pe locul doi in topul masurilor luate de profesor . pentru perspectivele lor. Pentru a putea ajuta elevul sa frecventeze mai intens scoala.Cunoasterea si respectarea regulamentului scolar de catre profesori .

precum si cultivarea interesului si a motivaţiei pentru învățare. Pentru evitarea acestor lucruri . oferirea de note necorespunzatoare. Faptul ca nici un profesor nu a putut afirma ca parintii cunosc in totalitate situatia frecventei școlare a copiilor este un indicator al gradului comunicării diriginte –familie. 4. respectiv părintele dezinteresat. subiective creeaza frustrari in randul elevilor si priveaza profesorii de respectul cuvenit. nu are capacitate de gândire critica(se afla in stadiul piagetian al operaţiilor concrete). 2Particularitățile elevilor cu probleme Profesorii trebuie sa trateze diferentiat si individualizat elevii cu probleme legate de frecventa școlara si cu risc de abandon.ar trebui instalata obiectivitatea. Comunicarea cu aceștia este esențiala. pe de alta parte. notarea ritmica. Alte masuri care ar trebui luate se refera la : 1Stilul de predare si evaluare Organizarea orei de curs intr-un mod neatractiv . potrivit lui E. ce include si prezenta la ora. Oricum. datorita particularităților de dezvoltare ale varstei sale .marii copilării’’ sau criza școlarității . mai ales.relatiile de colaborare pe care le au cu parintii . Profesorului ii revine sarcina de a ajuta elevul sa-si formeze strategii eficiente de învățare. Trebuie conștientizat faptul ca admiterea la un nivel superior de invatamant se face in funcție de notele obținute la examenul de capacitate si de media din anii de gimnaziu. care nu implica activ elevul si nu leagă cunostintele predate de actualitate si de experienţa concreta a elevilor nu face decât sa îndepărteze elevul de realitatea şcolara. organizare a studiului. pe langa o solida pregatire de specialitate.. deoarece elevii trebuie sa accepte standardele de performanta promovate. se poate recurge la o astfel de metoda . daca se considera necesar.Vina’’ este a ambelor parti : dirigintele care nu a încercat suficient sa cunoască si sa prezinte situația reala părintelui.Numai după ce dirigintele s-a informat asupra cauzelor care l-au determinat pe elev sa lipsească . profesorul trebuie sa de-a dovada de diplomatie si sa nu puna elevul intr-o situatie umilitoare. 3Particularitățile de vârsta ale copiilor Trebuie sa se tina cont de faptul ca. De aceea cei care isi doresc note mari vor aprecia mai mult profesorii care ii supraevaluează si care ii iartă când nu s-au pregătit suficient.in acest sens sunt necesare din partea profesorului serioase cunoștințe psihopedagogice. școlarul mic. . De asemenea evaluarea inadecvata. Astfel se sporește încrederea elevului in propriile posibilitati.sa fie capabili sa se autoevalueze si sa-si fixeze obiective pe care sa le poată atinge. Sa se ocupe de motivarea lor.Ericson. a incercat sa discute cu el si cu părinții in particular. iar orice mic progres înregistrat trebuie laudat si recompensat. adaptarea sarcinilor de invatare la ritmul lor intelectual.. traversează criza . Evident . știut fiind ca informarea părinților referitor la frecventa școlara intra in atributiile dirigintelui . Utilizarea cu moderație a observației in fata clasei . la capacitatea de efort.

notarea ar fi şi ea după merit etc. Un rol important in gestionarea timpului liber al elevului il au activitățile extrașcolare.competitivitate. care să îmbine factorul educativ cu cel recreativ. absenteismul școlar este dependent şi de apartenenta la etnia rroma. Înainte de aceasta insa este necesar un alt demers :convingerea părinţilor ce aparțin acestei etnii să-si declare apartenenta etnică. Aceste constrângeri duc la formarea unor obiceiuri şi tendințe interne care nu mai necesita constrângere.harnic. de genul leneş . fie cu sentimentul inferiorității sale. 7Învăţământul preşcolar Se recomanda acordarea unei atenții sporite învăţământului preșcolar. Pe principiul autoidentificării. făcând imposibila atragerea acestor fonduri. Statisticile arata ca . ci înscrierea in formarea fireasca a viitorului adult. asumarea succesului si eșecului școlar. ei arătând că dacă ar fi profesori ar trece absentele întotdeauna .respectiv la ieșirea din acest interval aproximativ de vârsta. Nu este vorba aici de a forța elevul sa se supună unor reguli impuse. Cercetările referitoare la efectul Pygmalion arata ca elevii se comporta aşa cum sunt priviţi si in funcţie de expectanțele mediului. De asemenea ar trebui sa li se sugereze diferite alternative de ocupare a timpului liber . dar care nu o pot înlocui pentru ca sunt derivate ale ei. dar si a studiului. prin simplul fapt că. munca. procentul rromilor este extrem de scăzut. De aceea profesorilor nu trebuie să le fie teama ca îşi îndepărtează elevii daca renunță la o serie de concesii făcute până acum. Teoretic. 4Particularitatile etnice După cum am subliniat in prezentarea rezultatelor. școlarul mic va pleca fie cu sentimentul sârguinței. majoritatea rromilor se declara români . conștienți fiind ca de natura acestor raporturi depinde viitoarea atitudine a elevului.mici(6-11 ani). oficial. Profesorii percep elevii dintr-o perspectiva specifica.De aceea invatatorii trebuie sa acorde o mare atenție raporturilor cu elevii. 6Responsabilitățile rolului de elev Elevii trebuie conștientizați asupra amplorii şi consecințelor negative ale absenteismului școlar.mai ales inferioritate intelectuala . Ei trebuie responsabilizați . încadrați in programe cu reguli clare. s-ar comporta cu elevii in funcție de cum merită . fondata pe scheme reducționiste. Rolul de elev presupune respectarea regulilor.a importantei odihnei. prezentă în primul rând. 5Timpul liber al elevului Elevii trebuie educați asupra modului in care sa-si gestioneze timpul . Așa cum Durkheim arata . Exista o serie de proiecte ce vizează aceasta categorie (proiecte prezentate in capitolul I al lucrarii de fata) si este recomandat sa se incerce atragerea acestor proiecte si in aceasta zona.creșterea copiilor înseamnă o constrângere continua a acestora încă din primele zile de viaţă. al propriilor sale capacitați. De aceea sunt necesare o serie de masuri speciale pentru copiii rromi. elevii cunosc responsabilitățile rolului de profesor si elev.

eşecul şcolar. Cele mai importante sunt : . cu cat are loc la un nivel de educaţie mai jos . Având in vedere tocmai acest spațiu restrâns al localității. luarea de note proaste.Proiectul pentru invatamantul rural’’. . fapt cauzat de o schimbare in sistemul de valori naţional. sunt copii care îşi petrec timpul școlar in internet cafe. 8Relația școală – comunitate . Am prezentat cele mai frecvente cauze ale absenteismului şcolar. oferirea de exemple pozitive.ascunși de ochii lumii’’. al tuturor celorlalte cauze .jumatate din elevii confruntați cu un eșec școlar pronunțat şi chiar cu abandon au avut greutăţi în ciclul primar in formarea deprinderilor de citit . prin neprimirea elevilor in aceste spatii publice in timpul programului şcolar.Sa construim împreuna imaginea fiicelor noastre’’.A doua şansa’’. înregistrând valori ridicate faţă de cerinţele unei societăţi moderne şi competitive.masuri ce se conturează sub forma unor proiecte si programe. . La terminarea scolii. Totuși. încercându-se astfel o apropiere de nivele intre rural si urban. cât şi in acceptarea unui program școlar organizat. situaţii conflictuale intre elev si profesor .. Trebuie subliniat ca aceste doua fenomene se manifesta preponderent in mediul rural. violenta.. CONCLUZII Iniţial am prezentat caracteristicile absenteismului si abandonului şcolar la nivel naţional. comunitate si școala. pe termen lung: consumul de alcool si droguri.Toţi trebuie sa colaboreze prin implicare. . marginalizarea sociala . In vederea sublinierii importantei frecventei şcolare s-au arătat principalele efecte negative ale absenteismului şcolar.Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate’’. internetului si solicitarea ajutorului. Concret. marcat de sărăcie si subfinantare.cu atât scade şansele individului de a ocupa un post si de a se integra in societate. Un prim efect este abandonul şcolar care . este posibila supravegherea elevului si aceasta se poate face prin conlucrarea dintre familie. De aceea mulți prefera sa plece acasă unde sunt . Ca fenomen social absenteismul şcolar este in continua creştere . aceste manifestări isi vor fi pus amprenta asupra personalitatii viitorului adult si asupra comportamentului social al acestuia. se pot purta discuții cu proprietarii localurilor.. se înregistrează fuga de la şcoala. limitează variantele copiilor de evadare din spațiul școlar. prin relatiile stranse dintre locuitori si prin putinele locuri de divertisment oferite . libertinajul. punând in prim plan sărăcia .. promovare a valorilor.culturali si sociali . geografici. Derivat al absenteismului.ca determinant . De asemenea trebuie luate in calcul si celelalte efecte negative .. psihologici .Şanse egale’’. Ca efecte negative pe termen scurt.familie Localitatea.scris. Ministerul Invatamantului si Cercetării a adoptat o serie de masuri pentru eradicarea acestora .. Fără să se ia atitudine nu se pot obţine rezultate.Acestei cauze i se alătura o serie de determinanţi etnici. lipsa unui program stabil. pe strada etc. . In funcţie de cauzele considerate ale absenteismului si abandonului şcolar. . direct sau indirect . De aceea multe programe de dezvoltare se îndreaptă actualmente spre mediul rural. îndepărtarea de realitatea şcolara. apelând la o serie de statistici publicate. abandonul şcolar este şi el în creştere.

atragerea unor programe ce vizează populaţia de etnie rroma. . subsumata celorlalte. Aşa stând lucrurile nu ne rămâne decât sa adoptam poziţia propusă de M.. . Pentru atenuarea acestor cauze s-au propus următoarele măsuri: -acordarea unei atenţii mai mari învăţământului preşcolar. Principalele cauze determinate se refera la componenta etnica (romii reprezintă o parte importanta în populaţia şcolară din unele şcoli ale judeţului). mijloacele de învăţământ avute la dispoziţie.In ancheta sociologică am căutat sa prezint fenomenul absenteismului şcolar aşa cum este văzut de către elevii si profesorii din judeţ şi reliefând cauzele absenteismului specifice acestei zone. Nimic nu ne permite sa ştim cum va fi lumea lor. centre de interes ale elevilor etc.să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Fiecare şcoală are realitatea ei care. imposibil de stopat în contextul perpetuării unor criterii de selecţie ce nu se bazează pe competenţe şi valoare. -eficientizarea comunicării profesor –elev prin instituirea unor teme la dirigenţie cu tematici ca: expectanțele elevilor legate de conduita profesorilor. cu acţiuni concrete. relaţia elev-profesor şi la fenomenul migraţiei. Aceste cauze au fost determinate prin analiza răspunsurilor la doua chestionare aplicate. Montessori şi . ca si rata îngrijorătoare a abandonului şcolar. probleme pe care le întâmpina cu diferiţi profesori . oferă o imagine de ansamblu a învăţământului actual. Necesitatea acestei cercetări se impune luând in calcul evoluţia ascendenta a absenteismului şcolar in ultimii ani. Ca o consecinţă a acestor inadecvări se naşte absenteismul şcolar românesc . Analiza reprezentărilor profesorilor si elevilor arata ca ambele parţi nu sunt suficient de conştiente de repercusiunilor unor acţiuni si ca sunt prinşi in starea anomica dominanta. la profilul profesorului (nivelul de pregătire a acestora si conduita profesionala si sociala). care înregistrează un procent de 25% din totalul părinților copiilor. cat si prin studierea documentelor şcolare si a datelor generale despre elevii scolii.organizarea unor activități extraşcolare menite sa atragă copilul spre activitatea scolii si pentru ca acesta instituite să-şi recâștige respectul meritat Aspectele menţionate drept cauze ale absenteismului la nivel judeţean au la rândul lor alţi determinanţi‚ care ţin de sfera mai larga a societăţii. aşezat sub semnul inadecvării: începând cu metodele didactice utilizate. respectiv a dezorientării generale a societăţii noastre actuale. Aceasta lume nu va mai exista când ei vor fi mari. până la planul de învăţământ şi programa şcolară . Atunci să-i învăţăm să se adapteze…’ . modalităţi de realizare a unor lecţii. -stabilirea unui parteneriat şcoală-familie.

Constantin.Baban.Bucureşti .(coord) . 1999 7. Horst.Zamfir C. Editura Alternative. Editura Mesagerul. Ilut Petru (coord) .Editura BicAll . România in context european. Iaşi. Jean-Claude Kaufmann-Ancheta si metodele ei.Francois de Singly. 2001 3.Regulile metodei sociologice.Sociologie.Editura Economica.Politici sociale.Pedagogie constructivista. 1996 8. 2001 2.Siebert.Traian . &Zamfir E. Alain Blanchet. Anthony –Sociologie . Iaşi.Proiectarea cercetării sociologice. Editura Antet. 2002 5. Editura Bucuresti.Giddens. Iaşi. E .Chelcea . Adriana-Consiliere educationala.1995 Polirom. 1999 10. Bucureşti. Septimiu -Metodologia cercetarii sociologice.Cucos. . Polirom.Rotariu. Editura Institutul European. 2002 9. Anne Gotman. ediţia a II-a.BIBLIOGRAFIE : 1. Cluj-Napoca. Editura Ardealul. Editura Polirom. 2002 4. Ion.2001 6.Pedagogie.Marginean.Durkheim. Cluj-Napoca.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful