REPREZENTĂRI ALE ABSENTEISMULUI ŞCOLAR

Cercetare Octombrie 2008

INTRODUCERE Absenteismul se constituie într-un fenomen ce nu mai poate fi ignorat. El nu ţine numai de sfera

învăţământului, ci afectează atât elevul, cât şi familia şi comunitatea. Elevii care absentează la şcoala se confrunta cu mai multe probleme decât colegii lor care frecventează in mod regulat şcoala. In primul rând ei vor fi primele victime ale abandonului şcolar si ca o consecinţa a acestuia ,vor avea probleme in găsirea unui loc de munca sau in integrarea sociala. Cauzele absenteismului sunt numeroase , de la evitarea obţinerii unor note proaste pana la sărăcia crunta care ingradeste . Importanta este insa cunoaşterea acestor cauze, descoperirea lor in situaţii concrete si căutarea de modalitati eficiente pentru combaterea cauzelor si, implicit, a absenteismului. Lucrarea de fata isi propune sa ofere o imagine de ansamblu asupra fenomenului absenteismului , raportându-l la starea actuala a societatii romaneşti. Prima parte a lucrării prezintă o serie de cauze generale ce determina absenteismul şcolar, cu accent pe sărăcie , in relaţie directa cu absenteismul dar si cu ceilalţi factori determinanţi ai acestuia . De asemenea sunt descrise cele mai importante programe si parteneriate iniţiate de către Ministerul Educaţiei si Cercetării , in scopul combaterii acestui flagel; rezultatele obţinute in cadrul acestora, cat si efectele negative ce deriva din nefrecventarea cursurilor. Aceste efecte sunt caracterizate din prisma realitatii sociale din România .Trebuie precizat ca efectele negative prezentate nu sunt neapărat dependente de absenteismul şcolar, dar acesta poate contribui in multe cazuri la amplificarea lor. In cea de-a doua parte este prezentata o ancheta sociologica realizată la nivelul jud. BistriţaNăsăud. Ancheta are ca scop identificarea cauzelor declanşatoare ale absenteismului, având ca suport pe de o parte reprezentările elevilor si a profesorilor, legate de fenomenul absenteismului şcolar, iar pe de alta parte documentele şcolare (cataloagele ). Iniţial, prin analiza documentelor şcolare , s-a putut sesiza cursul ascendent al absenteismului , pornind de la numărul de absente anual înregistrat in cataloagele şcolare. Amplificarea fenomenului absenteismului şcolar constituie una din motivaţiile de baza pentru efectuarea unei analize mai aprofundate a acestuia. Ca punct de plecare in ancheta s-au formulat patru ipoteze , ce au fost testate prin intermediul chestionarelor . CAPITOLUL I 1.1 EGALITATEA SANSELOR Egalitatea sanselor este un ideal catre care aspira invatamantul romanesc si nu numai . Si asta pentru ca nu se poate lua mostenirea genetica, materiala, sociala a fiecaruia si aduce la un numitor comun. Dar parca in Romania discriminarea materiala a ajuns la extrem. Daca de la anumite trepte in sus scoala le este unora inaccesibila, pentru altii constituie un lux facil, abordat de pe pozitiile tuturor posibilitatilor. Reactiile in fata situatiei actuale a invatamantului sunt diferite , in functie de posibilitati. Familiile

prospere apeleaza, ca mod de suplinire a invatamantului deficitar, la formele paralele ale pregatirii particulare, care cer investitii substantiale. O solutie aplicata de o parte a elitei financiare este educatia in strainatate la scoli de prestigiu, cu taxe mari si perspective superioare in marea provocare a formarii. Pentru ceilalti insa nu ramane decat acceptarea situatiei, intr-o complicitate neputincioasa. Evident , fenomenul se extinde si la nivel universitar. In timp ce unii urmeaza institutii autohtone, unele inapte a se adapta in spirit si calitate reperelor contemporane, altii frecventeza universitati americane sau europene, de faima carora isi leaga pragmatic viitorul.. Este potrivita in acest context oferirea unei definiţii a clasei sociale. Astfel, majoritatea sociologilor intrebuinteaza termenul pentru a desemna deosebirile socio-economice dintre grupurile de indivizi, in care se creează diferenţieri in privinţa prosperitatii materiale si a puterii. Mai multi autori (Bourdieu, Berger, Luckman) considera diferentele de clasa sociala ca fiind importante pentru existenta si menţinerea diferentelor dintre rezultatele şcolare ale tinerilor apartinand unor clase sociale diferite. Conform acestor teorii , apartenenţa la clasa influenteaza deciziile tinerilor si ale familiilor in punctele de bifurcaţie (continuarea studiilor pe diferite niveluri sau abandonarea studiilor după examene, testări sau alte modalitati de selectare),influenteaza opţiunile educaţionale , probabilitatea succesului in cazul diferitelor opţiuni educaţionale, accesul la resurse si creează diferente in utilizarea resurselor ce, teoretic, sunt la dispoziţia tuturor tinerilor dintr-o colectivitate mai larga. Apartenenţa la clase sociale diferite conduce la următoarele presupuneri: 1Inegalitatea şanselor-copiii din familii bogate au acces mai mare la resurse de toate tipurile (carti , bunuri si alimentaţie , petrecerea timpului liber, oportunitati de invatare suplimentara); 2Inegalitatea tratamentului social- se includ aici inegalitati care apar intre mediile de rezidenta si inegalitatea tratamentului in cadrul instituţiei şcolare si al claselor de studiu; 3Inegalitatea aspiraţiilor si asteptarilor - păstrarea statutului social sau realizarea mobilitatii sociale expectate comporta diferente pentru subiecţi din clase diferite. Conform unui studiu publicat in revista ,,Sociologie Romaneasca’’, deşi mobilitatea intergenerationala este predominant ascendenta, aceasta s-a realizat cu precădere intre categorii vecine si îndeosebi la niveluri inferioare ale scalei ierarhice. Exista discrepante majore intre medii rezidenţiale ( rural-urban), precum si persistenta inegalitatii de şanse in educaţie. In acest scop prezint declinul unor indicatori de analiza relevanţi pentru caracterizarea resurselor umane din România : amplificarea ratei de abandon şcolar care a atins cota de 23%; diminuarea capacitatii de promovare sociala prin educaţie-doar 5% din studenţi provin din unitati şcolare din mediul rural; participarea scăzuta a populaţiei la programele de invatare permanenta-doar 1,8%. Pentru ameliorarea acestor indicatori este necesara identificarea nevoilor de educaţie ale copiilor, deoarece şcoala trebuie sa se adapteze nevoilor copiilor de a invata. In funcţie de aceste nevoi se

va elabora un curriculum flexibil, cu obiective, continuturi, strategii abordate si mijloace de evaluare specifice. In realizarea acestui curriculum este imperativ sa se tina cont de principiile educaţiei copiilor , stabilite de UNESCO: 1.Principiul drepturilor egale-Toti copiii au drepturi egale. 2.Principiul egalizării şanselor - Sa dai şanse egale copiilor. 3.Principiul intervenţiei timpurii-Cerinta nu trebuie transformata in problema. 4.Principiul serviciilor individualizate si personalizate-In momentul in care exista cerinţe speciale sistemul trebuie sa fie pregătit. 5.Principiul parteneriatului-Trebuie sa lucrezi in parteneriat educaţional-o singura unitate de decizie si acţiune se poate face numai intre parteneri, intre instituţii, iar beneficiarii sunt parintii, profesorii si elevii . Nu trebuie confundata in acest sens egalitatea şanselor cu sintagma ,,educaţie pentru toti’’. C.Cucos arata ca prin aceasta sintagma se ocultează realitatea ca nu toate persoanele sunt capabile sa asimileze funcţiile educogene global si in acelaşi timp, fiind la fel de periculoasa in semnificaţii ca si apelul contrar :,,educaţie numai pentru unii’’. Astfel se arata ca educaţia nu poate fi pentru toţi, deoarece nu toţi pot suporta acelaşi tratament .E nevoie de o educaţie mobila, diferenţiata, in funcţie de posibilitatile diferitelor segmente de populaţie. ,,Societatea este obligata sa asigure cadrul de formare a tuturor după puterile fiecăruia. Pentru unii va da mai mult, pentru unii mai puţin. Dar ,întotdeauna, pornind de la ceea ce, in materie de educaţie, indivizii pot primi…’’(C.Cucos) 1.2 FRECVENTA SCOLARA IN ROMANIA

Rata abandonului şcolar a crescut de doua ori si jumatate intre anii 2001-2004 la nivelul primar si gimnazial.Astfel, Romania ajunge pe primul loc in Europa in aceasta privinta,cu un procent de 23,6%,ceea ce inseamna foarte mult, cam un sfert din populatia scolara.Unul din 5 elevi paraseste scoala, in principal din cauza saraciei familiei.Cum educatia precara este cauza si efect al sărăciei, acesti copii au toate sansele sa refaca destinul social si economic al parintilor lor. De asemenea , se mai semnaleaza ca anul 2004 a atins un record de 259.853 de someri tineri , cu varste cuprinse intre 15 si 24 de ani ,cifra ce echivaleaza cu numarul de locuitori ai orasului Cluj de exemplu..Abandonul scolar in anul 2003-2004,pe niveluri de educatie, reprezinta 1,2%-inv primar, 1,7%inv gimnazial, si 8,5% -profesional. Procentul de 23,6% reprezinta rata de intrerupere prematura a studiilor elevilor /tinerilor din inv preuniversitar si universitar, include deci elevii care nu isi continua studiile la nivel preuniversitar si universitar.10% reprezinta decesul, migratia si abandonul. Conform raportului Comisiei Europene, 2004 , rata iesirilor din sistem la nivelul tarilor membre este de 20%.Un nivel mai ridicat se înregistrează in toate tarile din Europa de est si centrala.

saracia este o parte necesara a sistemului social . accesul copiilor la şcoală . iar rata de absolvire a invatamantului primar si gimnazial este in scădere.Abandonul ca solutie ultima nu poate fi eradicat in acest context. In mediul rural.Din punct de vedere al acestei teorii.Desi durata medie de frecventare a invatamantului a crescut .3 CAUZELE ABSENTEISMULUI SCOLAR Cauzele absenteismului scolar sunt diverse. a)Explicaţia individual-psihologica a cauzalitatii sărăciei arata ca vinovaţi de starea de sărăcie sunt insisi săracii. Pragul sărăciei pentru a putea supravieţui. tara noastră continua sa se situeze pe un loc inferior . explicaţiile variind intre individ si sistemul social ca vinovaţi pentru aceasta stare de fapt. datorita greşelilor personale si comportamentului lor deviant orientat spre gratificaţii uşoare si imediate: alcoolism. Intre toate aceste cauze exista o serie de interconditionari .2. Referitor la cauzalitatea sărăciei au fost emise mai multe teorii diferite. 1.săracii fiind consideraţi victime si nu vinovaţi. fatalism. cauze psihologice –neadaptare datorita personalitatii) si presupun blamarea victimei. ce considera ca sărăcia provine din sistemul de organizare economica bazat pe . Avand in vedere amploarea acestui fenomen in multe zone ale lumii si influenta lui directa sau indirecta asupra celorlalte cauze ale absenteismului ce vor fi prezentate mai jos.sfera si natura sărăciei depinde de schimbările sociale rapide înregistrate in secolul XX. educaţionala. b)Explicaţia economica si sociala a cauzalitatii sărăciei. geografica etc. Aceasta perspectiva apreciază ca săracii ar fi caracterizaţi de multe valori pozitive si modele comportamentale similare clasei medii. etnica. consider necesara o incursiune in interiorul perspectivelor si teoriilor ce au vizat sărăcia de-a lungul timpului. Importante sunt doua abordări ale acestei teorii:1. in cazul familiilor cu stare precara.Explicaţia politica a sărăciei . evolutia in termenii scolasticii devine facultativa. Dupa anii obligatorii. cauzele care duc la sărăcie sunt de natura patologica (indolenta si nepăsare. culturala. Ratiunile imediate ale existentei impun orientari practice de interes imediat. cauze genetice-status social dependent de inteligenta.3.Cauzele sărăciei sunt identificate in disfuncţiile instituţionale ale societatii. lipsa de interes pentru procesele educaţionale si lipsa lor efectiva de interes de a se îndepărta de starea de sărăcie .1 Saracia –determinant al traseului individual Saracia este cea care controlează . aproape jumătate din elevii in vârsta de 14 ani nu deţin diploma de capacitate sau nu promovează testarea naţionala. c)Perspectiva functionalista de abordare a sărăciei . dar situaţia lor de viata ii obliga sa dezvolte anumite trăsături subculturale mecanismul pieţei libere. resemnare.cauzele sărăciei sunt găsite in societate .ajungand la 15/16 ani . si nu o criza a instituţiilor sociale. ele putand fi de natura sociala. Complementara este perspectiva economica. 1.

Daca locuiesc intr-o zona caracterizata de şomaj. la egalitate socio-economica. d)Teorii privind inegalitatile si conflictele sociale(marxism). Numărul alegerilor pozitive este restrâns si astfel apare o reproducere a modelelor din jurul lor. aflaţi in majoritatea cazurilor in aceeaşi situaţie. şcoala. apatici. Desigur ca unii adulţi încearcă . cu norme si valori diferite . atunci aceşti indivizi vor accepta definiţiile ca atare si acest lucru se întâmpla in special când sursele de socializare (familie. sa pună accent pe educaţie . incompetenţi.1973). Fara încurajare si auto încredere este mai probabil pentru un copil provenit dintr-o familie săraca sa aibă rezultate slabe si sa abandoneze şcoala. Soluţia pentru aceste situaţii ar fi eliminarea autodefinirii negative si o încurajare a redefinirii pozitive a situaţiei si posibilitatilor. droguri). Daca săracii sunt definiţi ca lenesi. ce determina .implicit. o cultura proprie.Pentru cei săraci. si care sa fie administrate in mod raţional si nu orientate spre gratificaţii imediate g)Explicaţia culturala a sărăciei –se considera ca săracii isi creează o lume a lor . dar aceasta teorie a etichetării vrea sa sugereze un proces îndelungat si continuu de identificare a lor in raport cu condiţiile inadecvate de viata si cu imaginea lor sociala reflectata in percepţia celorlalte segmente sociale. Orientarea programelor de combatere a sărăciei ar trebui sa se facă prin încurajarea investiţilor in aceste zone . explicaţia politica arata ca sărăcia este un rezultat al logicii politicii desfasurate in diferite perioade de timp. Percepţia si autodefinirea ca sărac le consolidează existenta in sărăcie .ar constitui un factor de motivaţie pentru munca. e)Perspectiva interactionista a sărăciei se concentrează asupra modului in care oamenii percep si definesc elementele care le influenteaza vieţile. organizarea si restaurarea puterii care sa conducă la reducerea inegalitatilor si . Complementara. fara dorinţa de a se schimba si de a avea succes.concomitent cu creşterea si asigurarea unor şanse mai mari de obţinere a unor venituri.prin etichetarea săracilor. specifice. la acceptarea fatalista a situaţiei de sărac si evadarea din realitate prin comportamente deviante sau subterfugii compensatoare (alcoolism. abuz de alcool si droguri. exista si o serie de funcţii pozitive ale acesteia (Herbert Gans.dar si prin încercarea de a schimba patternurile comportamentale.duce la constituirea unei imagini negative de sine. in special din munca . pentru ei exista puţine modele pozitive la care sa se raporteze. societatea contribuie la perpetuarea sărăciei. mass media) aplica continuu astfel de etichete. imorali. arătând ca aceasta cultura presupune o internalizare a unui anumit tip de comportament. Definirea mediului lor social si de viata din perspectiva lipsurilor . principalul punct de referinţa îl constituie vecinii. f)Teoria etichetări sociale a săracilor. Adepţii acestei perspective arata ca pe lângă o serie de disfuncţii ale sărăciei.Astfel se obţine imbunatatirea imaginii de sine . Acest concept a fost lansat de Oscar Lewis(1966). absenteism şcolar. pentru copiii lor.au la baza concepţia marxista a conflictelor de clasa. In acest sens se susţine mobilizarea politica.

profesori si alte persoane din proximitatea scolii. 2. ei simțindu-se amenințata de colegi. Fara indoiala ca acest fenomen nu este o inventie a contemporaneității. 1. bruscare. 32% din ei declarand ca au asistat la astfel de evenimente in cadrul institutiilor de invatamant. tachinare.5%.experienta sexuala precoce si viata de familie instabila. tendinţe de gratificaţii imediate. ci prin situaţia efectiva de viata. orice forma de manifestare a unor comportamente precum :exprimarea inadecvata sau jignitoare. imitare . orientărilor si comportamentelor.opunerea unei rezistente crescute la alte modele culturale. Copiii resimt mai acut decat profesorii sau parintii fenomenul de violenta. iar cea a tinerelor victime este de 3%. La nivel internațional lucrarile de specialitate sintetizeaza cateva tendinte asupra formelor de manifestare a violentei in scoala contemporana. fumatul in scoală si orice alt comportament care contravine flagrant regulamentului şcolar in vigoare’’.membrii claselor de jos au o inclinatie spre subcultura care tinde sa se permanentizeze. ironizare.Este semnificativ faptul ca peste o treime dintre elevi percep spatiul scolar ca pe un mediu lipsit de securitate. ridica mari probleme in aproape toate unitățile de invatamant. comportament şcolar neadecvat :întârzierea la ore. comportament care intra sub incidenţa legii. cat si intre elevi si profesori. cum ar fi poreclire.Orice copil din acest procent de 3% poate reprezenta un caz de absenteism si chiar abandon scolar din cauza violentei in scoli . Astfel. schimbarea situaţiei determina schimbarea personalitatii . împingere. ~un puternic sentiment al dependentei si inferioritatii si lipsa unei personalitati sociale. pana in urma cu 15 –20 de ani redus ca proportii.dintre care amintim : trecerea de la .Lewis considera ca :1.saracii isi creează propria lume. ~resemnare si fatalism. parasirea clasei in timpul orei.. O. Actele de violenta au loc atat in relatia elev-elev.2 Alte cauze ale absenteismului: 1mărimea familiilor din care provin copiii Cei care nu frecventează şcoala si provin din familii numeroase sunt de doua ori mai mulţi decât cei cu aceeaşi situaţie şcolara. 2violenta in scoli si in familie Violenta şcolara este definita ca . lovire. discreditarea scolii .3. Fenomenul violentei in scoli. se arata ca in 75% din scolile din tara noastra se inregistreaza acest fenomen. membri ai unor familii restrânse. rănire. din care refuza de cele mai multe ori sa evadeze. apar seturi de credinţe si norme de comportament care includ atitudini de apatie. Intr-un studiu efectuat de specialisti ai Institutului de Stiinte ale Educatiei si Institutul de Criminologie.ameninţare. Criticii modelului cultural al sărăciei arata ca comportamentul săracilor nu este explicabil prin patternurile considerate de cultura sărăciei. Analizând modul de viata al săracilor a constatat ca in comunitatile sărace exista: ~un puternic sentiment al marginalizării si al neajutorarii.Ponderea elevilor cu manifestari grave de violenta este estimata de specialisti la 2.

de statut social sau de gen. mai subtile. proliferarea violentelor in scoală care au ca fundament diferențe etnice. trebuie aratat ca cei mai multi autori ai conduitelor violente sunt baietii cu rezultate scolare mediocre sau slabe. Astfel de cazuri se întâmpla in majoritatea şcolilor.directa. la nivelul tipurilor de relaţii din spaţiul scolii si a impunerii unor anumite modele dezirabile de comportamente. legitimata si încurajata . nesiguri in relatiile cu ceilalti. Organizatia . situata la nivelul valorilor promovate.organizat de UNICEF pentru Romania. care intra sub incidenţa legii ca urmare a escaladării violentei societale . cu toleranta redusa la frustrare si cu potential agresiv ridicat.. aceştia au cerut sprijinul oamenilor legii. Reprezentantul european.violenta fizica . dar se impun masuri organizate in vederea stoparii acestui fenomen. vizibila. Când băiatul a mărturisit totul parintilor. care au avut drept scop sensibilizarea opiniei publice si in mod deosebit a factorilor de decizie asupra acestui ingrijorator fenomen social. un elev de clasa a VIII-a a fost nevoit sa plătească taxa de protecţie timp de un an. unui adolescent de 16 ani. sub ameninţarea cu bătaia .cu motivatie redusa pentru studiu. mai puţin vizibile si de multe ori neconstientizate la nivelul actorilor.Salvati copiii’’ si Ministerul Muncii . Ei isi aleg victimele dintre colegii fragili. Rezultatele acestei prime cercetari au fost prezentate in cadrul Seminarului National .Cercetatoarea M. De exemplu. Trebuie cunoscut faptul ca Romania este prima tara din Europa de sud-est in care s-a realizat acest important studiu sub egida UNICEF pentru Romania. creşterea numărului fenomenelor de violenta grava in scoală. Solidaritatii Sociale si Familiei.2 din Sighetul Marmatiei . domnul Pierre Paupard a apreciat ca situatia din tara noastra nu este diferita de cea a altor tari din Europa. uneori.Violenta impotriva copiilor’’. Referitor la violenta ca motiv al absenteismului. S-a organizat un flagrant in urma căruia agresorul a fost prins. la nivelul intregii tari au fost organizate o serie de seminarii si mese rotunde sub egida Consiliului Europei .. mascate sub forma unei violente de tip simbolic. religioase. mai ales din mediul urban. Balica propune astfel adoptarea unor masuri care sa permită reglarea tensiunilor si conflictelor interne. In ultima vreme . Studiile experimentale confirma faptul ca procesele cognitive sunt afectate de vizionarea de filme si programe tv . delicvenţii preluând scenariile gata realizate din filmele americane sau chiar de la emisiunile zilnice de ştiri. multiplicarea formelor de violenta asupra profesorilor. cu deficiente de autocontrol. Principalii factori şcolari generatori de violenta relevaţi in urma acestui studiu sunt: 1Dificultatile de comunicare elevi-profesori 2Subiectivitatea in evaluare 3Stilul didactic adoptat 4Programele şcolare prea încărcate si programul şcolar supra aglomerat Ancheta a arătat ca mediul şcolar reprezintă o sursa importanta de alimentare a comportamentelor violente ale elevilor. la Scoala Generala Nr. la forme mai subtile.

inclusiv SAM. rănind grav un grup de eleve. intamplari identice sau asemănătoare cu cele din filme vor degaja secvenţe actionale identice sau asemănătoare in viata reala. Persoanele in grija cărora au fost incredintati elevii sunt: in cazul plecării doar unuia . Din totalul elevilor studiaţi.31% au parinti emigraţi in străinătate.2004. Acesta s-a realizat in trei etape: anchetarea pe baza de chestionar a dirigintilor/invatatorilor cu privire la elevii cu parinti plecaţi la munca in străinătate(1805 cadre didactice). prelucrarea finala si analiza rezultatelor in cadrul CJAP. ca rezultat al vizionarii sistematice a unor episoade violente .31 din Brasov a fost vandalizata de tâlhari pentru a zecea oara in ultimii ani. Gradinita nr. 27.86% din cazuri sunt reprezentate de ambii parinti.un individ a aruncat o grenada in curtea scolii. copiii vin la scoală cu toate defectele familiei. respectiv 13. In mediul rural se întâlnesc cu 358 mai multe cazuri de plecarea ambilor parinti. cat si de lipsa surselor de venit de la tara. comunitatii. De asemenea. in care se arata nu doar faptul ca oamenii suferă sau mor. CJAP B-N. înspre violenta. dar se insista asupra actelor de cruzime.Studiul a fost realizat de sociologul Dora Elisabeta Baba. frecventa plecării acestora fiind mai ridicata in mediul rural(14. centralizarea primara a datelor de către consilierii educativi ai şcolilor(110). Pentru evidenţierea impactului emigrării parintilor asupra copiilor si implementarea unor strategii de diminuare a efectelor negative semnalate in rândul elevilor si implicarea partenerilor educaţionali in intervenţia asupra copiilor aflaţi in aceasta situaţie de risc. cel puţin la nivelul propus de mass media. la 15 sept. insusindu-se in acelaşi timp mijloace de agresiune pe care oamenii sunt tentaţi sa le aplice. de zi . in cadrul claselor I-XII. la nivelul judeţului B-N. strazii. a detaliilor fiziologice . doua tinere de la un liceu din Constanta s-au bătut in văzul colegilor care le-au încurajat ca la un meci de K1. 1migraţia populaţiei Prezent tot mai acut.97% mame.21% sunt taţi.la liceul Jean Monet . Cazuri concrete ale violentei in scoală sunt prezentate pe toate programele Tv: o fata de 17 ani a fost înjunghiata in biroul directoarei de iubitul ei.87% din totalul elevilor inscrisi in inv. fapt explicabil atât prin sprijinul familiei extinse in îngrijirea copiilor(cu 380 mai mulţi copii sunt ingrijiti de bunici in mediul rural). 16. are mari şanse sa transpună ceea ce se întâmpla pe ecran in plan real.54%) fata de mediul urban(12.saturate de agresivitate. 5289 .Au fost cuprinşi in studiu 39737 elevi. s-a realizat in decembrie 2004/ianuarie 2005 un studiu cu sprijinul ISJ BistritaNasaud.Încărcate cu informaţii si scene pe tema violentei. Aceste acţiuni violente. aceştia reprezentând 83. publicul obişnuit cu astfel de scene violente. gândirea si memoria indivizilor este orientata. rar întâlnite cu ani in urma.hotii furând alimentele copiilor si distrugând tot ce le-a ieşit in cale.17%). conştient sau nu. fenomenul migraţiei forţei de munca determina o serie de consecinţe negative asupra copiilor. denota faptul ca şcoala reflecta societatea.Scoala este societatea in miniatura.iar distribuţia la nivelul parintilor se prezintă astfel: 55. tot mai vizibile la nivelul scolii. Un alt aspect vizat este cel al desensibilizării emoţionale.Astfel ca.

infracţionalitatea). comunitatea.98%). probleme emoţionale -tristeţe.dintre parinti.82%). Acest fenomen determina abandonul şcolar.25%.55%in mediul rural).63%). grupuri de suport. 2cauze de natura etnica : Prezenta oamenilor . xenofobie. implicarea vecinilor in supravegherea si informarea scolii. unchii însumează 7. colaborarea cu politia de proximitate. furie. iritabilitate. antrenarea acestor elevi in activitati şcolare si extraşcolare. consum de droguri(0. tratarea diferenţiata/individuala. iar persoanele cunoscute din afara relaţiilor de rudenie isi oferă sprijinul in proporţie de 3. teme corespunzătoare problemelor la dirigenţie.60%). familia. antisemitism) sau pozitiva (ceea ce gândim despre noi insine : arianism) generează consecinţe comportamentale care . autoritatile locale.72% din cazuri.92%). biserica si autoritatile locale. prietenii. consilierea familiei de către specialişti. tulburări de comportament (3. infracţionalitate(0.urile. Considerând drept factori responsabili in ameliorarea efectelor negative asupra elevilor şcoala. biserica. in cadrul studiului menţionat se propun următoarele soluţii: întărirea comunicării scoală -familie. consilierea/comunicarea eficienta cu elevii de către diriginţi. statul. consilierea elevilor in cauza de către specialişti. angajarea unui specialist in consiliere psihologica in fiecare scoală .29% din cazurile de îngrijire temporara.82% in mediul urban si 31. anxietate(11.Câteva dintre aceste efecte negative duc la creşterea ratei absenteismului si abandonului şcolar (consumul de droguri. colegilor.22%). matusile. consilierea cadrelor didactice .in cele din urma. la dezinteres si indiferenta . specialiştii. CJAP. negativism.07%). vecinii.. problemele emoţionale.39%). politia. implicarea parintilor in viata scolii si conştientizarea acestora despre factori de risc asupra copiilor. prietenilor in sprijinirea si comunicarea cu aceşti elevi.lipsa ambilor parinti este suplinita de bunici in proporţie de 24. monitorizarea continua a rezultatelor şcolare si comportamentului acestor elevicomunicarea rezultatelor persoanelor care ii îngrijesc. crearea unor grupuri de dialog.Aceste stereotipii . asocierea elevilor in cauza. cel mai adesea. rasism.diferiti’’ conduce . responsabilitatea creşterii si educării copilului revine celuilalt părinte(32. absenteism-manifestat in principal la nivelul liceului (9. probleme de comunicare(6. devenind factor cauzal pe doua direcţii: urmarea efectiva a parintilor in străinătate de către copii (312 cazuri) si inocularea ideii de inutilitate a muncii şcolare fata de munca peste graniţa in realizarea individului din punct de vedere material. rudele. ceeea ce . in societatile . ong.O alta manifestare a rezistentei umane fata de diversitate o reprezinta prejudecatile si stereotipiile. sprijin afectiv si moral din partea cadrelor didactice.fie ele in forma lor negativa(ceea ce gandim despre ceilalti : intoleranta. stres (7. consiliul elevilor. supravegherea anturajului. implicarea elevilor. Efectele negative semnalate de către cadrele didactice cu privire la aceasta categorie sunt: scăderea performantelor şcolare(15. meditaţii/sprijin in efectuarea temelor. nu reprezinta altceva decat o forma de discriminare. servirea mesei de prânz la cantina.

cu probleme de igiena elementara. Nivelul şomajului este dezastruos: 46% dintre rromi sunt şomeri. atitudini si abilitaţi necesare pentru combaterea inechitatilor sub toate formele lor.divortati.cum ar fi distribuţia inechitabila a bunurilor .saracia este plaga ce loveste in primul rand etnia roma. manifestări antisociale. rromii sunt cei mai săraci din zona evaluata.Sunt cazuri de elevi in clasa a VI-a. ambele constituind o realitate sociala: una e cea construita in jurul siluetelor palatelor tiganesti . In aceste condiţii. De asemenea. daca in anumite circumstante profesorul pune mana pe umarul unui elev. Cotele ridicate de sărăcie si şomaj duc inevitabil la dependenta de protecţia sociala.iar din punct de vedere cultural . la varsta maritisului(12 ani). rromii sunt consideraţi o subcultura parazitara. inadaptare funcţionala. Mai mult de jumătate dintre rromii intervievaţi de PNUD considera ca doar comerţul si muzica le pot aduce un venit. comunitatea rroma este cea mai defavorizata din România .Romii in Europa Centrala si de Est’’. iar 15% suferă permanent de foame. Alaturi de aceste doua aspecte.multiculturale. Etnicii romi sunt caraterizati in doua ipostaze antinomice. Din punct de vedere economico-social . a resurselor si puterilor. parasesc definitiv bancile scolii.. Toate acestea pot avea consecinţe sociale reale . sa achiziţioneze si sa dezvolte cunostinte . iar cealalta o constituie ruinele bordeielor. populaţia rroma se dovedeşte reticenta la educaţie . iar in cazul copiilor si tinerilor rezultate şcolare slabe. Instituţiile de invatamant trebuie sa determine daca vreuna din formele variate de discriminare este prezenta in interiorul ei si daca este asa . ca institutii educationale ele trebuie sa ia in considerare ce anume sa facă pentru a-i ajuta pe şcolari sa-si dezvolte identitati no-discriminatorii. formele pe care le ia . O minoritate importanta in Romania este cea rroma. mai trebuie mentionat faptul ca etnicii romi sunt deosebit de superstitiosi.Pe de alta parte. iar 85% dintre tinerii rromi cu studii medii. sunt de asemenea şomeri. facand imposibila frecventa scolara. in mintea lui este un semn ca ii va muri cineva din familie. De exemplu.sa ia masuri adecvate pentru eliminarea lor. Rata sărăciei severe la rromi este de 75. De aceea . in 2003. cea mai mare parte a rromilor din regiune trăiesc in condiţii similare cu cele ale populaţiei din sudul Saharei . sa conştientizeze modul in care el este organizat. 20% suferă de foame 1-2 zile pe luna.valorile pe care si le asuma etc . de exemplu. mai ales ca copiii sunt implicati in atragerea de venituri pentru familie. realizat de PNUD (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare). deoarece fetele bogate. Acesta este un motiv suficient pentru a nu mai . la proiecte de integrare. si nu educaţia instituţionalizata.absenteismul si abandonul scolar in randul etnicilor romi au cauze diferite : pe de o parte bogatia. Conform raportului . un grup social marginal.1%. Peste 50% din familiile rrome suferă de foame cel puţin 1-2 zile pe an. ONG-uri care lupta împotriva discriminării etc. De la stiinta de carte si mortalitatea infantila la nutriţia de baza. infracţionalitate si de integrare. De aceea pedagogii trebuie in primul rând sa conştientizeze propriile prejudecati si sa analizeze concepţiile care stau la baza sistemului educaţional. dobândesc un grad sporit de periculozitate.

cultura eminamente orala a romilor.falimentare astazi. fara proceduri de evaluare consistenta a substantei si calitatii. fortand noi orizonturi. atitudine in virtutea careia sarcinile impuse prin autoritatea programei sunt neavenite.Miza este imensa si justifica orice efort. insuficienta colaborare cu parintii si comunitatea. Perceptia parintilor cu nivel redus de instruire vizavi de scoala este simpla. intr-o metamorfoza profunda . Spre a-l putea onora.Din interiorul unei discipline stapanite sub cooordonare calificata. Sfidandu-si propria finalitate. mai ales ca cecul de alocatie nu ii este ridicat in urma a catorva absente. In acest context. care sa acorde libertatea dezvoltarii spiritului in acord cu tendintele sau optiunile personale.de forma. nivelul redus de instruire al parintilor.imperturbabil. mentalitatea familiilor In familiile sărace copiii achizitioneaza atitudini. pentru ai incuraja in frecventarea scolii si pentru a nu declansa tensiuni intre cultura scolii si cultura familiei. 3cauze culturale . 4cauze educationale Sistemul autohton al educatiei se afla intr-o situatie a carei gravitate este ignorata. proiectate dupa criterii suple. Alte cauze ce determina absenteismul si abandonul scolar in randul etnicilor romi sunt : analfabetismul parental si lipsa motivatiei pentru invatare. profesorul joaca rolul primordial. asteptand doar sa fie desteptata. Strategia dezvoltarii mentale pe o traiectorie in care spiritul se regaseste este modelul educational care trebuie sa restructureze invatamantul romanesc . dat de definitia neasumata a statului prioritar .Impunerea acestuia reclama insa fundamentul unei programe emancipate de prejudecati didactice . Profesorii vad scoala ca pe o obligatie si ca spatiu al coercitiei. concepte. el insusi trebuie sa parcurga o profunda reforma interioara. isi va dezvolta o retea a cunoasterii tesuta laborios din centru catre margini. de fond.De aceea. valorizarea scazuta a educatiei si institutiei scolare. Vocatia poate . imagine de sine proasta a copiilor romi.veni la scoala.va stabili relatii si asocieri. stiluri de munca si de viata diferite de cele care conduc la succes. acestia vazand in institutia scolara un loc in care elevul trebuie sa se duca pentru a primi lapte .Profesorii abordeaza actul .mai exact . dar executabile fortat. Intra in conflict cu normele promovate de scoală. exista in stare latenta. alocatia poate cu greu sa se substituie motivatiei scolare. manifestându-si refuzul fata de orice acumulare cognitiva.in coordonata verticala si orizontala. mecanismul functioneaza in baza unui impuls initial.corn si alocatie. slaba motivatie devine infima in momentul in care unul dintre aceste motive dispare.In aceasta ecuatie.elevul se va apropia din necesitati cognitive ineluctabile de altele. bilingvism. sub masca unei schimbari de ansamblu. este necesara o buna cunoastere a obiceiurilor si traditiilor etniei rrome. curriculum predominant monocultural.Daca din clasele a V-a nu se mai primeste corn si lapte.dupa modelele neapropiate si aplicate fortat unui mediu inca inflexibil la prefaceri capitale. marginalizarea si chiar izolarea copiilor romi in clase speciale.de asemenea.

In acest context.o serie de drumuri practicabile in timpul primaverii-toamnei. ci trec. aparent . copiii sunt nevoiti sa strabata kilometrii intregi pana la scoala. dar in acelasi timp arata ca aceasta crestere economica nu se reflecta in marimea numarului de posturi ocupate.semn al cresterii economice. Ei nu intra in şomaj. 2Exploatarea copiilor prin munca : Saracia. pentru ca investiţia in instruire nu se regaseste in activitatea productiva.De asemenea . Este posibil ca . chiar prin zone paduroase. estimeaza Biroul International al Muncii(ILO). Sistemul de invatamant si de formare profesionala are astfel de pierdut.sa se regăsească in activitati care scapă cuantificărilor sau sa fie activi pe alte pieţe ale forţei de munca. unele drumuri fac imposibil transportul cu masina. Peste 150 milioane de copii muncesc in intreaga lume.. pe pozitii antitetice fata de institutie. familiiile dezorganizate.S. nivelul scazut de educatie al parintilor. urmate de cele adresate absolventilor de liceu (29%). 12 iunie – este Ziua Mondiala impotriva Muncii Copiilor. Cei care ies din ocupare pe piata forţei de munca sunt mai ales tineri intre 25 si 34 de ani.didactic in termenii datoriei prescrise de natura ocupatiei.N. singura cale de acces fiind mersul pe jos. modelele traditionale de munca ale copiilor si izolarea satelor sunt principalele cauze care copilului in mediul urban si .Astfel. servicii favorizeaza răspândirea muncii . Dr. Desi pentru transportul elevilor s-au pus la dispozitie de catre minister o serie de microbuze scolare.in categoria celor inactivi. absenta la ore este explicabila. rural. Copiii lucreaza in industrie . manifestata cu precadere in satele marginase. in realitate .000 de copii sunt exploatati prin munca numai in Romania. prin reactie. acasa.Educatia ca sarcina de serviciu nu poate produce decat efecte mediocre. Elevii se situeza . a dus la desfiintarea unor scoli si la transferul copiilor ramasi la alte scoli mai mari din zone invecinate. Doar 1% dintre posturile libere necesitau studii postliceale sau de maiştri. de gimnaziu si de studii superioare (15%). intr-o pozitie surda . devin impracticabile la vremea inghetului si a zapezii. O cauza poate sa fie lipsa de atractivitate a salariilor din domeniile pentru care şcoala pregateste forţa de munca. 1Raportul cerere –oferta pe piaţa muncii O ancheta realizata in cadrul Institutului National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale arata ca cele mai multe posturi libere la finele anului 2004 au fost pentru absolventii scolii de arte si meserii(40%). conform I. agricultura. dintre care 70.scoala cere fara sa dea…’’ 5distantele mari de la domiciliu la scoala : Depopularea localitatilor rurale. mai ales. Speranţa Parciog spune ca aceste investigatii dovedesc nevoia firmelor de personal . obiectivata variabil in ipostaze spontane ori in forme cronice de rezistenta precum blazarea sau rezistenta .din străinătate.

manuale. cu sprijinul Biroului Internaţional al Muncii-Programul Internaţional pentru Eliminarea Muncii Copiilor derulează in România proiecte care răspund fenomenului de exploatare sexuala si prin munca a copiilor. împreuna cu o serie de organizaţii neguvernamentale. precum fumatul. sprijin material etc. dar si a parteneriatului educational .6% . conform cercetătorilor sunt viciile. interministeriale pentru eficientizarea sistemelor de protectie sociala. aproape 2000 de copii au beneficiat in mod direct de asistenta. Un sondaj de opinie realizat in randul elevilor de catre I. fara a se lua in considerare stadiul actual in care se afla invatamantul rural fata de cel urban ca si posibilitatile diferite pe care le ofera cele doua medii. Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti. ca mecanisme simple de a depasi starea de tensiune provocata de munca.. De mentionat este faptul ca in numai 4 ani de activitate. pentru ca nu descopera codul adaptarii la orizontul de asteptare al acestora . Intr-un studiu publicat in 2004 de Weller se arata ca munca .nu stie sa-i seduca printr-o oferta greu de ignorat’’(Sorin Ivan). consiliere. hrana. dotarile tehnice etc.familia obtine statutul de model pentru 16. uniforme.E releva care sunt segmentele sociale dominante din randul carora adolescentii ii recruteaza modelele. si abandonului scolar Un exemplu il poate constitui faptul ca in urma desfiintarii unor scoli cu regim special. care acoperă toate zonele geografice si economice ale tarii. coordonata de DR. din cauza ca sunt epuizaţi de munca.Motivaţia invatarii si reuşita şcolara’’. inversarea scarii valorice la nivelul societatii romanesti . 4neimplicarea tuturor factorilor interesati in reducerea abs.S. in gospodarie sau munca neplatita au efecte negative asupra performantelor scolare. 3incoerenta unor masuri concertate . Vedetele de televiziune constituie modele pentru 36. incercandu-se integrarea acestora in colectiv si supunerea la acelasi regim scolar ca si copiii normali. Următorii paşi pe care-i fac aceşti tineri.Scoala devine neinteresanta pentru tot mai multi dintre discipolii sai.3% dintre cei chestionati. forme de sclavie sau diverse aranjamente de munca. De exemplu intentia de a acorda calificative scolilor in functie de performantele obtinute.O solutie ar putea fi crearea de clase speciale si angajarea unui personal calificat in aceste probleme.. In tara noastră. Rezultatele studiului au fost adunate in lucrarea .Eşantionul final îl reprezintă un număr de 2007 elevi ai unor scoli selectate din 17 judeţe.Copiii care lucreaza nu mai au timp sa-si facă temele pentru acasă si au tendinţa de a fugi de la ore pentru adormi. analfabetism. 5. boli grave.ascunsa’’ desfasurata de multi copii.domestice .iar oamenii de afaceri ..5% .sportivii sunt modele pentru 13. Ştefan Popovici. copiii cu probleme sunt trimisi in scoli normale. Alaturi de absenteism si abandon scolar pot fi mentionate si alte consecinte ale exploatarii copilului care se resimt imediat sau pe termen lung :accidente. alcoolul si drogurile. dar si de stresul vieţii lor sociale.

. care intrunesc 1.9%..miraj al vedetelor’’ ce se manifesta asupra elevilor.. de stiinta . Copiii care inteleg educatia ca o obligaţie externa si coercitiva adera la un model existenţial empiric. care cer multa pregatire . au diminuat interesul elevilor pentru invatatura. altruismul.Absenta de la .8%. O astfel de optica se obiectiveaza printr-o serie de manifestari atipice pentru conduita canonica a educatiei. actor.sub pretextul lipsei de audienta cu emisiuni indoielnice.2%.9%.E. iar un fotbalist primeste pentru un meci din campionat intre 1000-2000 euro. medic. credibilitatea si familia au întrunit procente variabile de 1-2. transformati peste noapte in vedete.9%.Noile modele’’au dus in derizoriu meserii pana de curand cautate si respectate.cu pseudocompetente. competentele sociale si interpersonale –15.3%.4%. cantarete. iar nu o motivaţie intrinseca pentru invatare. Se remarca o schimbare evidenta in preferintele acestora pentru diferite profesii.000 lei. banii-20. ii determina pe elevi sa se orienteze spre acele meserii care nu-i solicita prea mult intelectual si de pe urma carora pot trage maxim de foloase. faima.Atata timp cat olimpicii nationali sunt rasplatiti cu sume intre 350. Baietii doresc sa devina fotbalisti. au fost inlocuite .. deseori confuze si anarhice ale eului.5% si oamenii de cultura. scolii ii este tot mai greu sa faca fata acestui . persoana de succes-9. sunt stresante si ofera o rasplata iluzorie.. copiate dupa show-uri straine. profesori etc. educaţia. personaje lipsite de vedetism.Statutul de personalitate incepe sa fie definit prin numarul aparitiilor televizate.reprezinta modele pentru11. Posibilitatile simple de a obtine o diploma. Mirajul pseudo-vedetelor este accentuat si de mass-media care nu mai pun in evidenta si nu mai promoveaza competenta.neconcordante culturii romanesti . ce exista printre sportivi. In acest context. Conform studiului I. înfiripat din valori pragmatice si repere instabile. notorietatea-24.Emisiunile de cultura. inteligenta-16.7%. elevii isi motiveaza alegerile unui anumit model in functie de : realizarea profesionala-30.prin artificii de imagine. dansatoare.nebunie’’materiala ce a cuprins societatea romaneasca de care elevii devin tot mai constienti. iar fetele fotomodele. al evoluţiei libere. incepand sa trateze scoala ca o pierdere de vreme si indepartandu-se treptat de latura spirituala. cu problemele dificile pe care le ridica. mai ales prin unitatile de invatamant particulare.S. in curând doar locul in care se obţin diplome. Viata reala. moderatoare de show-uri tv. Modelele cele mai putin atractive sunt profesorii -7.2% din optiunile elevilor chestionati. bunătatea. care consacra supremaţia timpului neutru..000-900. frumuseţe fizica-10.Adevaratele valori.Schimbarea optiunilor elevilor este explicabila prin aceasta.cu niste anonimi.Castigurile banesti. Autorii studiului semnalează pericolul ca şcoala sa reprezinte . actori. conforme cu aspiraţiile. cantareti. vilele. cercetatori.4% . au fost inlocuite. schimbarea acestor optiuni pare a fi justificata. precum cele de : profesor. jeep-urile constituie argumente ce-i determina pe tineri sa-si doreasca astfel de reusite .

Astfel de centre constituie un sprijin pentru intreaga familie.dans. epuizare. nu se poate vorbi de egalitate de sanse in mediul educational autohton. multi copii sunt obligati sa ia parte la muncile grele ale campului sau gospodariei. marginalizare etc. frustrare. In acest sens poate fi explicata necesitatea deschiderii unor centre de zi in scoli. recreative.timp aflat la dispozitia individului si in care acesta poate decide ce sa faca . totul sub supraveghere profesionista. prezenta decorativa. 1.isi petrec o mare parte a timpului liber in zone de munca aducatoare de venituri suplimentare.juridice. Copiii. sa manance la pranz. daca invata dupa amiaza) si sa-si faca temele. In acelasi sens. Pregatirea temelor trece pe planul al doilea. Atata timp cat 99% din studentii romani vor proveni din mediul urban.odihna si timp liber) are efecte negative nebanuite. Importanta si eficacitatea acestor centre creste.educatie ecologica.Mai mult. .educative.Oboseala acumulata isi spune cuvantul in randamentul slab al invatamantului rural. biologice.dincolo de constrangerile profesionale.violenta. si pornind de la premisa ca educatia din scoala nu poate acoperi toate domeniile vietii in care exista nevoia si dreptul fiecarui individ de a se instrui . familiale si sociale’’(Voiculescu/Tudor-.sport.muzica desen.Cel mai grav este cel de a irosi intregul beneficiu al timpului liber prin supradimensionarea efectelor de risc-oboseala. sa participe la activitati educative.Managmentul timpului’’2004). mediocritatea sunt semne distincte ale dezinteresului. unde elevii sa ramana dupa ore(sau sa vina din timp . indiferenta fata de rolul invatarii in ecuatia devenirii. foarte bogata (cercuri de creatie literara. trebuie sa se ia in calcul timpul liber al elevului. elevii si tinerii evita situatiile creative. care prefera sa-si stie copiii in siguranta si hraniti pana la intoarcerea lor acasa. Aceste centre sunt preferate de majoritatea parintilor ocupati.. avand in vedere faptul ca in mediul rural influenta scolii se termina odata cu programul. abandonul scolar.. Ajunsi in mediul familial.O definitie simpla a timpului liber arata ca acesta reprezinta . nu-si mai petrec timpul liber citind o carte sau construind un joc. se pot adauga ca alternative educationale oferta de activitati extrascolare ale actualelor Palate ale Copiilor. absenteism. abandon care duc la randul lor la alte efecte negative :consum de alcool si tutun.care primeste aici consiliere in diverse probleme medicale.inainte.teatru) dar din pacate accesibila doar unora. Absenta unei balante echilibrate intre cei trei 8 (munca. actorii educationali-elevi si cadre didactice.cursuri.3 PROGRAME SI PROIECTE PENTRU PREVENIREA ABSENTEISMULUI SI ABANDONULUI SCOLAR Pentru a putea elimina o serie dintre cauzele ce determina absenteismul si ca o consecinta.

De sase ani.Pentru acestia. creuzetul noilor valori. excursii. prin întărirea legăturilor dintre comunitate si scoală.Aceste alternative insa sunt aproape inexistente in mediul rural. Programul . multe ONG-uri si institutii ale societatii civile strang fonduri si organizeaza activitati artistice distractive.. se desfasoara in perioada noiembrie 2003-decembrie 2009 si este susţinut de trei parteneri importanţi: Banca Mondiala-60 milioane dolari. care ofera reduceri substantiale pentru elevi. trebuie ca familia si ei insisi sa se implice in gestionarea instructiva a timpului ramas dupa indeplinirea obligatiilor profesionale.integrati in invatamantul de masa.Proiectul pentru invatamantul rural ’’ Scopul programului îl constituie imbunatatirea accesului elevilor din mediul rural la un invatamant de calitate. muzeele. minutios organizate. cei care beneficiaza din plin de activitati extrascolare.Pentru atingerea scopurilor acestui program au fost calificati meditatori scolari care sa mearga in comunitatile rome si sa le informeze despre posibilitatea de a-si relua studiile. in societatea postindustriala. cuantificat prin rezultate superioare si rate de promovare mai bune. cu intenţia de a le oferi o luna de sărbătoare.Accesul la educatie al grupurilor dezavantajate’’-program Phare finantat de Uniunea Europeana. tabere si cadouri de sarbatori . ale credintei si familiei si confera calitate vietii individului.Se poate concluziona ca abandonul scolar al anumitor minoritari se .. . . o resursa civilizatoare in etosul actiunii umane. fundaţia Prada desfasoara . opera.deoarece aceste activitati nu mai sunt gratuite. cei cu handicap si cei aflati in casele de copii.Alaturi de aceste oferte se inscriu si teatrele. Programul multiculturalitatii se desfasoara. Pentru specialisti. cinematografele. psihopedagogii organizeaza o multime de activitati instructive si recreative in timpul lor liber. Printre cele mai importante programe si proiecte derulate la nivel de minister si inspectorate judetene se afla : 1. sunt copiii cu cerinte educative speciale.Dar acest program nu a reusit deocamdata sa scada nivelul analfabetismului in aceste comunitati. datoreaza unei inadecvari institutionale. In mod paradoxal . care isi propune imbunatatirea accesului la o educatie de calitate cu focalizare pe minoritatea roma si pe elevii cu cerinte educative speciale. 2..Decembrie magic…in şcoala ta’’(2004). in sens unidirectional.circul sau bibliotecile publice. se pare. Pentru copiii defavorizati. diverse activitati si spectacole in instituţii de protecţia copilului . in valoare totala de 91 milioane de dolari. Menţionez campaniile . care transforma valorile muncii.Decembrie magic…cu prietenii tai (2003).. cu ocazia sărbătorilor de iarna. timpul liber este.In cazul copiilor normali cu familie. iar institutiile societatii civile le ofera spectacole.. Una dintre oportunitatile oferite are in vedere si reducerea abandonului si absenteismului şcolar prin crearea unor spatii educative prietenoase si motivante.

Se pot înscrie si persoane care au parcurs o parte din clasele corespunzătoare ciclului gimnazial. principalii beneficiari fiind elevii.. Programul are o durata flexibila.. .. din motive sociale.Acest proiect vizează remedierea a doua aspecte negative ale sistemului educativ romanesc.1 milion dolari.cursuri de zi. 5. imbunatatirea nivelului de calificare a cadrelor didactice. cat si in cel al pregătirii profesionale . . nu au finalizat invatamantul gimnazial. in funcţie de competentele demonstrate. In programul .. precum si pregătirea pentru obţinerea unei calificări profesionale de nivel 1. ..declanşat in 2001. 4. pe fondul schimbării institutionale.Şanse egale’’ .proiect organizat si finanţat de Ministerul Afacerilor Externe al Olandei (programul Matra) si Centrul Educaţia 2000+. printr-un model de dezvoltare şcolara..Educaţia pentru informaţie in mediul rural defavorizat’’ este un proiect bilateral francoroman care se înscrie in programul de relansare a invatamantului rural menţionat mai sus .. atât in domeniul educaţiei de baza. Proiectul isi propune . 6.se desfasoara in 15 judeţe . copiii din invatamantul prescolar si invatamantul primar beneficiaza de corn si lapte gratuit. mai ales a celor ce nu frecventeaza scoala din motive sociale. In acest fel se incearca atragerea copiilor spre scoala. dar si comunitatea locala. Constituirea Centrelor de Documentare si Informare(CDI)este rezultatul concret al punerii in practica a .A doua şansa’’. 3. prin : • • accesul scolilor la informatie si documentatie moderne . astfel încât aceştia sa-si poată completa si finaliza educaţia de baza din cadrul invatamantului obligatoriu. . . asociat cu stimularea participării parintilor si elevilor rromi.diminuarea problemelor’’ legate de casatoria timpurie si graviditatea implicata.. Mijloace de acţiune: burse şcolare pentru fete.A doua şansa’’ se pot înscrie persoane cu vârste peste 14 ani care au absolvit ciclul primar..Initiativa se refera la fetele de etnie roma intre 12 si 18 ani . au abandonat pe parcurs si au depasit vârsta maxima legala pentru reinscrierea in invatamantul gimnazial . 7.care trăiesc in condiţii de sărăcie in judeţele Calarasi .imbunatatirea” situaţiei copiilor rromi.Proiectul .educatiei pentru informatie’’in scoli. Ialomiţa si Buzău. are ca obiectiv fundamental . Şcolarizarea in acest program se desfasoara pe durata a patru ani. iar durata standard de şcolarizare se poate micşora pentru fiecare elev in parte. intr-un anumit domeniu.. prin cursuri organizate saptamanal .Laptele si cornul’’ In cadrul acestui program. susţinerea sistemului educaţional .îmbinând pregătirea in domeniul educaţiei de baza cu pregătirea pentru obţinerea calificării profesionale. profesorii.Telurile proiectului sunt egalizarea sanselor scolii din mediul rural cu cele ale scolii din mediul urban si deschiderea sistemului educativ romanesc spre spatiul european.Guvernul Romaniei-30 milioane dolari si comunitatile locale.A doua sansa’’ Programul are drept scop sprijinirea persoanelor cu varsta de peste 14 ani care.Sa construim împreuna imaginea fiicelor noastre’’este un proiect finanţat de UNICEF si pus in aplicare de Centrul Educaţia 2000+.

In urma acestui program peste 80.Dezvoltarea formarii continue a personalului din invatamantul preuniversitar ‘’perioada 2005-2009 . subproiect in cadrul programului Phare (jud.000 de liceeni au avut banii necesari pentru a-si continua studiile. cei care nu beneficiază de bani pentru liceu nu beneficiază nici de întărirea motivaţionala a frecventării cursurilor.cat si prin .570 elevi si studenţi.indrumarea si monitorizarea derulării proiectelor pentru reducerea abandonului si absenteismului -eficientizarea parteneriatului educational cu comunitatea locala prin initierea si implementarea de proiecte -eficientizarea consilierii elevilor si a parintilor atât prin programe la nivel național. si desigur de un aparat financiar. stagii de formare reţea de monitori. Îngrijorător este faptul ca au fost inregistrati un număr de 13. seminarii. materiale educaţionale pentru elevi si profesori.. tabere multiculturale. Proiectul este susţinut de un întreg aparat teoretic si administrativ: conferinţe naţionale. Motivaţia frecventării cursurilor a fost întărita deoarece la un număr de absente nemotivate.Programul de infrastructura rurala’’ prin care 36 de scoli din judeţul Constanta vor beneficia de .prietenoase”(friendly). Strategia acestuia presupune: facilitarea schimbării organizaţionale in sensul creşterii nivelului de participare a comunitatii. 11. fiind un fel de invatamant obligatoriu negratuit.In anul şcolar 2004-2005 Guvernul a decis sa acorde sprijin elevilor de liceu proveniţi din familii cu venituri insuficiente.. scoli .455 de elevi si studenţi cu un venit de zero lei /membru de familie.. alocaţia era retrasa. La aceasta suma elevul (părintele) trebuie sa adauge diferenţa. 10. ca factor crucial al succesului şcolar si social al copiilor si tinerilor romi. sunt obligaţi sa facă şcoala pe banii lor. judeţean si de unitate şcolara in funcţie de particularitatile specifice zonei si contextului. care nu beneficiază de acest sprijin financiar. De asemenea.si vizeaza 52 de scoli. educaţie incluziva... 8. Fondurile se ridica la aproximativ un milion de euro.asigurarea de facilitaţi minime’’ perioada 2003-2009..Bani de liceu’’.250 ROL pe membru de familie va primi 200 de euro sub forma de bonuri valorice pentru a-si putea cumpăra un calculator.363 de beneficiari ai acestui program. In acest sens organigrama Inspectoratelor Şcolare Judeţene a fost structurata astfel încât sa asigure initierea. 9. cei din clasele IX –X. Pentru anul şcolar 2005-2006 au devenit beneficiari ai acestui program un număr de 27.Constanta) -susţinerea iniţierii de proiecte la nivel regional. Un neajuns este faptul ca acest program nu este destinat tuturor liceenilor.. noi abordări in invatare. având in vedere ca invatamantul obligatoriu este de 10 clase.. publicaţii. . adaptate populaţiei rrome.. formarea cadrelor didactice rrome si nerrome. In anul şcolar 2005-2006 s-au înregistrat 60. promovarea implicării parintilor si a comunitatii in viața şcolara.Euro 200’’ In cadrul acestui program fiecare elev cu un venit sub 506.

Noica spunea ca toti te invata cum sa reusesti.Cateva date in acest sens se dovedesc elocvente : 28. 2. ajunsi in fata responsabilitatilor familiale . Un alt program realizat in cadrul Scolii Superioare Comerciale N. intitulat . de povestire.întărirea eu-lui’’. Abandonul scolar : Nu este un fenomen izolat..Centrele de Asistenta Psihopedagogica. Nu numai ca e greu sa reusesti intotdeauna..Copii cu probleme comportamentale vor alege un mediu mai putin coercitiv decat scoala. absenteismul. dar e si infecund. imposibilitatea de a se adapta rigorilor vietii de elev sunt premise ale abandonului scolar. 85 % dintre tinerii fara scoala au nevoie de peste 24 de luni (2 ani) ca sa-si gaseasca un loc de munca. Abilitatile de baza in consiliere sunt următoarele: ascultarea activa. tehnici de memorare.’’ Esecul scolar poate fi corectat prin ceea ce se numeşte . In general. parafrazarea. creeaza dificultati in evolutia ulterioara a tinerilor.Celor care au facut numai clase primare le este necesara aceeasi durata in proportie de 76%. ce pun elevul in situatii dificile de invatare . Aici se pot insusi sau aprofunda o serie de conduite deviante. s-a constituit intr-un cadru al formarii profesionale din perspectiva educatiei morale: ofera tipuri de strategii de abordare a unei situatii problematice in functie de reactiile elevului care are o anumita problema de comportare.capacitatea comportamentala . . adică refacerea imaginii de sine si a respectului de sine. scoala putina. .orientare. dintre tinerii cu studii superioare numai 6.6 % dintre somerii inregistrati sunt tineri cu varsta sub 35 de ani. 1. ci rezultatul unui proces declansat cu mult timp in urma.capacitatea de anticipare si cunoastere a elevilor ..energia . fara scoala. Notele proaste.Esecul repetat devine principala sursa a erodarii si instalarii sentimentului de neajutorare. exemple de modalitati eficiente de comunicare.Kretzulescu. oferirea feed-back-ului.perseverenta .initierea de activitati scolare menite sa contribuie la reducerea absenteismului si abandonului scolar . Bucuresti . pentru atingerea acestui obiectiv este necesara realizarea unui profil psihologic al profesorului de consiliere.MAI INTAI CARACTERUL’’. Prin comparatie .6% au nevoie de peste 24 de creatoare .empatia . observarea. neputinta de a tine pasul cu ceilalti. C. reflectarea. intrerupta .mobilitatea . furnizarea de informaţii. probleme de disciplina.echilibrul afectiv . sociale.4 Efecte ale absenteismului ~conduite deviante 1. de obicei cel al strazii.Esecul scolar : absenta repetata de la cursuri duce la o acumulare de lacune.capacitatea de comunicare .Dar o virtute mai mult mai mare si in orice caz mult mai utila decat tehnica de a reusi este de a sti ce sa faci cu nereusitele. sumarizarea. adresarea întrebărilor . Copiii care au suferit un esec trebuie invatati sa treaca peste el si sa mearga mai departe. Astfel in structura personalitatii sale ar trebui identificate o serie de trasaturi : sensibilitatea si dragostea pentru copii .

Inca din anul 2002.o alta tentatie a timpului liber școlar. odată intrat in reţeaua densa a consumurilor de droguri.rata saraciei este de numai 4.Centrul de voluntariat pentru prevenirea consumului de droguri ‘’. 4.licee si grupuri scolare :.Toxicomania Timpul liber nascut in urma nefrecventarii cursurilor necesita o alta intrebuintare.ingreuneaza gasirea unui loc de munca. 3. adeseori . Federatia Internationala a Comunitatilor Educative(FICE)-Romania. 6. ce se perpetueaza si la nivelul descendentilor.de obicei toaleta scolii..Violenta Intre absenteismul scolar si violenta exista o strânsa relaţie de intercondiţionare. cu greu poate ieşi.Ca o consecinta.. iar rata saraciei extreme este de 1%.in cazul categoriei de persoane cu studii superioare. Este suficient sa iesi in pauza sau sa-ti prelungesti pauza daca nu ai chef de ore . in timp ce consumul de droguri pune elevul in imposibilitatea frecventării cursurilor si chiar abandon şcolar.. De aceea nu trebuie sa ne surprindă considerarea violentei atât cauza cat si efect pentru absenteismul şcolar.ce se regasesc in atitudinea elevului fata de scoala si de anumiti factori scolari. deruleaza in sectorul 2 al capitalei doua programe antidrog.Cunoaste si decide ‘’si .copiii fac ce vad’’. mai ales ca dependenta anulează voinţa. avand ca tema vanzarea catre minori a alcoolului si tutunului. a Confederatiei Nationale a femeilor din Romania si a ISMB. in care elevii fumatori pot sa-si exercita acest viciu. rezultat al lipsei de monitorizare a activitatii copilului de catre parinti si a atitudinii permisive a profesorului.In fiecare școala exista un loc special. Oficiul National pentru Protectia Consumatorului nu face controale agentilor economici.Consum de alcool si tutun .29%.Nu exista o lege clara care sa exprime fara echivoc ca sunt pedepsiti adulţii care încurajează tinerii si mai cu seama minorii spre comportament deviant sau chiar delicventa. Astfel .clase fara fumat’’ sau . Un studiu realizat de ANA -Prelevanta consumului de droguri in România-arata ca cei mai expuşi pericolului consumului de droguri sunt tinerii intre 15 si 24 de ani.cu prioritate in colegii . Pentru a fuma nu trebuie neaparat sa parasesti incinta scolii. iar printre ele se număra si consumul de droguri. 5. Saracia extrema are rata cea mai ridicata –25%intre oamenii care au terminat doar clasele primare.. dar exista cazuri îngrijorătoare de copii cu vârste foarte scăzute . Fuga de la scoala are diferite cauze . Rata saraciei afecteaza in proportie de 50. Se creează un cerc vicios.Tentatiile sunt nenumărate. absenteismul scolar determina abandonul scolar. . Pe de alta parte. al cărui capăt nu poate fi identificat: absenteismul poate duce la consum de droguri. Se poate afirma aici prezenta unui lant cauzal . Pentru a preveni aceste vicii s-au realizat o serie de campanii de genul . dependenţi de droguri.Fuga de la scoala :Este un comportament deviant. Tanarul . lipsa unui loc de munca nu poate avea ca efect decat saracia.cu participarea directa a Agentiei Nationale Antidrog.luni pentru gasirea unui loc de munca.Recurgand din nou la comparatii.5 % persoanele fara studii sau absolvente numai de ciclu primar. care.

putem intelege de ce violenta poate fi o cauza a absenteismului şcolar. iar educatia constituie condiţia indispensabila a integrării si participării tinerilor la viata comunitatii. In urma analizei documentelor școlare . nivelul de pregătire al parintilor sau chiar violenta in familie.Marginalizare si distantare culturala si sociala. au fost consultate documentele școlare (cataloagele). esecul scolar.studiile facute de experti in politici educationale ai Comunitatii Europene evidenteaza faptul ca analfabetismul.Ca sa indepartam copiii de violenta. trebuie sa-i apropiem de scoala’’(Toma Mares. condiţiile in care traieste împreuna cu familia. Violenta este un răspuns al celor saraci la adresa societatii .Sau . absenteismul si abandonul şcolar nu trebuie privite sub aspect procentual. Pentru a putea oferi o imagine de ansamblu asupra situației frecventei in judeţ si pentru a putea reprezenta grafic evoluția absenteismului la nivel judeţean. Potrivit directorului FICE România. In condiţiile in care educaţia este singura şansa pentru realizarea socio-profesionala. Schimbând perspectiva . Romania) 7..altfel spus : .2003-2004 si 2004-2005 s-a obținut următoarea situație .de aceea pentru a duce la scaderea agresiunilor si actelor violente este necesara frecventarea scolii si intregirea educatiei. CAPITOLUL II 2.1 EVOLUTIA ABSENTEISMULUI ŞCOLAR IN JUDEŢ Studiul de fata are ca subiect absenteismul şcolar în judeţul Bistriţa-Năsăud . ii remarcam pe cei care produc violenta. ci ca nişte fenomene interdependente ce trebuie stopate. una din cauzele violentei in scoală este mediul de provenienţa al copilului: educaţia care ii este data acasă.Privind fenomenul violentei din perspectiva victimelor sale din scoli. la nivelul ciclului gimnazial. pentru anii școlari 2002-2003 . saracia sunt principalele mecanisme care genereaza fenomenul excluderii sociale. presedinte FICE.

având in vedere ca in anul şcolar 2003-2004 rata abandonului şcolar la nivel naţional.Se pot observa fluctuatiile pe care le inregistreaza abandonul şcolar : după o creştere destul de importanta in anul şcolar 2003-2004.2 5 4. avea o valoare de 1.1-Evolutia absentelor in perioada 2002-2005 In ceea ce priveste abandonul scolar situatia este putin diferita. situaţia începe sa se redreseze.39 4 4.a nte ta bse 8000 6000 4000 2000 0 2002 -2003 2003 -2004 2004 -2005 Figura 2. Rata abandonului şcolar la nivel local continua sa ramana destul de ridicata.09 Rata abandonului scolar 3 2 1 0 2002-2003 2003-2004 2004-2005 Figura 2.7 %. Aceste fluctuaţii pot fi reprezentate grafic astfel: Evolutia abandonului scola in pe r rioada 2002-2 005 7 6 6. pentru invatamantul gimnazial.2-Evolutia abandonului şcolar in perioada 2002-2005 .Evolutia absentelor in perioada 2002 18000 -2005 16000 15310 14000 12731 12000 13088 10000 To l nr.

de începerea ciclului gimnazial este normal ca mulţi copiii sa întâmpine greutati de adaptare sau sa fie nehotarati in continuarea studiilor.a se înregistrează cele mai multe absente –2191.Evolutia absentelor pe clase. Fiind vorba .0100090000032a0200000200a20100000000a201000026060f003a03574d464301000000000001000be30 000000001000000180300000000000018030000010000006c0000000000000000000000350000006f0000 000000000000000000b2460000871c000020454d460000010018030000120000000200000000000000000 0000000000000981200009e1a0000ca000000210100000000000000000000000000003e13030016670400 160000000c000000180000000a0000001000000000000000000000000900000010000000b5100000bd060 000250000000c0000000e000080250000000c0000000e000080120000000c000000010000005200000070 01000001000000a4ffffff00000000000000000000000090010000000000ee04400022430061006c0069006 2007200690000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000001100dc5f11001000000040631100c06011005251603240631100386 0110010000000a8611100246311002451603240631100386011002000000049642f313860110040631100 20000000ffffffffec01d700d0642f31ffffffffffff0180ffff01800f020180ffffffff000001000008000000080000 fcf0110001000000000000005802000025000000372e9001ee00020f0502020204030204ef0200a07b20004 000000000000000009f00000000000000430061006c0069006200720000000000c00e4b0270a06032650ef 798cc01d7001443c9006c6011009c3827310600000001000000a8601100a8601100e878253106000000d0 601100ec01d7006476000800000000250000000c00000001000000250000000c000000010000002500000 00c00000001000000180000000c0000000000000254000000540000000000000000000000350000006f00 0000010000005fcc874078b887400000000057000000010000004c000000040000000000000000000000b 3100000bd060000500000002000ffff3600000046000000280000001c0000004744494302000000fffffffffff fffffb5100000be060000000000004600000014000000080000004744494303000000250000000c0000000e 000080250000000c0000000e0000800e00000014000000000000001000000014000000040000000301080 0050000000b0200000000050000000c02ea004302040000002e0118001c000000fb020200010000000000 bc02000000ee0102022253797374656d00000000000000000000000000000000000000000000000000000 40000002d010000040000002d01000004000000020101001c000000fb02f4ff0000000000009001000000e e0440002243616c6962726900000000000000000000000000000000000000000000000000040000002d01 0100040000002d010100040000002d010100050000000902000000020d000000320a0c000000010004000 00000004502ea0020cb0700040000002d010000040000002d010000030000000000 Figura 2. Explicaţia acestor fluctuaţii se afla in faptul ca riscul de abandon şcolar este mai mare la început de ciclu şcolar.3. de capacitatile elevului de adaptare . . semestrul I Se observa ca la nivelul clasei a V. in clasa a V-a . Succesul şcolar in clasa a V-a depinde foarte mult de dirigintele pe care il va avea copilul . iar la clasa a VI-a valorile sunt cele mai mici .1290. an scolar 2006-2007.

In acelasi sens . singura exceptie facand-o clasa a V-a. valorile nu sunt prea indepartate. 0100090000032a0200000200a20100000000a201000026060f003a03574d464301000000000001000be30 000000001000000180300000000000018030000010000006c0000000000000000000000350000006f0000 000000000000000000b2460000871c000020454d460000010018030000120000000200000000000000000 0000000000000981200009e1a0000ca000000210100000000000000000000000000003e13030016670400 160000000c000000180000000a0000001000000000000000000000000900000010000000b5100000bd060 000250000000c0000000e000080250000000c0000000e000080120000000c000000010000005200000070 01000001000000a4ffffff00000000000000000000000090010000000000ee04400022430061006c0069006 2007200690000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000001100dc5f11001000000040631100c06011005251603240631100386 0110010000000a8611100246311002451603240631100386011002000000049642f313860110040631100 20000000ffffffffec01d700d0642f31ffffffffffff0180ffff01800f020180ffffffff000001000008000000080000 fcf0110001000000000000005802000025000000372e9001ee00020f0502020204030204ef0200a07b20004 000000000000000009f00000000000000430061006c0069006200720000000000c00e4b0270a06032650ef 798cc01d7001443c9006c6011009c3827310600000001000000a8601100a8601100e878253106000000d0 601100ec01d7006476000800000000250000000c00000001000000250000000c000000010000002500000 00c00000001000000180000000c0000000000000254000000540000000000000000000000350000006f00 0000010000005fcc874078b887400000000057000000010000004c000000040000000000000000000000b 3100000bd060000500000002000ffff3600000046000000280000001c0000004744494302000000fffffffffff fffffb5100000be060000000000004600000014000000080000004744494303000000250000000c0000000e 000080250000000c0000000e0000800e00000014000000000000001000000014000000040000000301080 0050000000b0200000000050000000c02ea004302040000002e0118001c000000fb020200010000000000 bc02000000ee0102022253797374656d00000000000000000000000000000000000000000000000000000 40000002d010000040000002d01000004000000020101001c000000fb02f4ff0000000000009001000000e e0440002243616c6962726900000000000000000000000000000000000000000000000000040000002d01 0100040000002d010100040000002d010100050000000902000000020d000000320a0c000000010004000 00000004502ea0020cb0700040000002d010000040000002d010000030000000000 Figura 2. tocmai datorita finalitatii ciclului gimnazial.sem I Pentru a determina sensul evoluţiei absenteismului in acest an. s-a recurs la o comparaţie a datelor .an scolar 2007/2008. Procentual.a.4 –Distribuția absentelor pe clase . nivelul este ceva mai scazut decat in clasa a VII. la nivelul clasei a VIII-a .

datele brute ne indica sensul evolutiei absenteismului. cu datele corespunzătoare din anul anterior (20062007) 2006-2007 Clasa a V a SEM I 838 2007-2008 SEM I 2191 1290 1979 1947 7407 Clasa aVI a 950 Clasa a VII 1814 a Clasa a VIII 1549 a Total absente 5151 Tabelul 2.61 16. mai exact din semestrul I.40 2005-2006 24. Un tabel ce va asocia numarul absentelor cu numarul de elevi pe fiecare nivel de varsta. care pare a fi crescator.42 23. Anii Clasa a V a Clasa a VI a Clasa a VII a Clasa a VIII a Media totala 2004-2005 9. va arata daca aceasta evolutie crescătoare este si reala .4 Distributia comparativa a absentelor pe clase.74 Tabelul 2. Este adevărat ca in acest semestru s-au inregistrat mai multe absente decât in semestrul analog din anul 20042005 . comparativ Grafic .66 17.97 11. evolutia comparativa poate fi reprezentata astfel: .din acest an (2007-2008 ).sem I An scolar 2006-2007.12 27.5 Numarul mediu de absente pe nivele si ani scolari. respectiv 2007-2008 Din nou .48 27.87 23. la fiecare nivel de varsta.86 27.

ca de altfel in majoritatea scolilor din tara.42 25 20 16.Absenteismul scolar este un rezultat al scaderii importantei scolii in sistemul de valori al individului 2.elev) ? 2. mediu de absente pe nivele 15 2004/2005 SI 2005/2006 SI 11.cu referire la semestrul I 2. s-a concluzionat ca acesta este in continua crestere.Rata absenteismului este mai mare in cazul elevilor de etnie roma.elevii. SCOP :Analiza reprezentarii absenteismului de catre elevii de varsta 10-14 ani.87 9.48 24.86 27. OBIECTIVE : .Care este relatia intre programul scolar si atitudinea elevului fata de scoala ? 3. cat si din perspectiva profesorilor.97 10 5 0 Cls a V a Cls a VI a Cls a VII a Cls a VIII a Figura 2.5-Dinamica absentelor in perioada 2004-2006.Profilul profesorului influenteaza intensitatea frecventarii cursurilor 4.anii scolari 2004/2005 si 2005/2006 em 30 27.Programul scolar incarcat influenteaza negativ atitudinea elevului fata de scoala 3.In ce masura apartenenta la etnia roma favorizeaza absenteismul scolar ? IPOTEZE : 1. respectiv a cadrelor didactice direct implicate. Rezultatele studiului vor oferi o modalitate științifica si rationala de a construi si implementa o strategie prin care sa se urmărească diminuarea amplorii acestui fenomen negativ si a efectelor indezirabile ale acestuia.61 23.Dinamica absentelor in S I. Intentia studiului este de a identifica adevaratele cauze ale unui astfel de comportament din perspectiva actorilor sai.12 nr. direct interesați de scaderea acestui fenomen.66 27.Ce loc ocupa scoala in sistemul de valori al individului(profesor.Care este relatia intre profilul profesorului si frecventarea cursurilor ? 4. INTREBARI de cercetare: 1.2 MOTIVAREA STUDIULUI In urma analizei evolutiei absenteismului la nivel local.

axate in mare parte pe culegerea de informaţii concrete . un chestionar pentru elevi . 2.2008 având ca subiecţi 250 de elevi din ciclul gimnazial. fiind insa si întrebări ce vizează opinia elevilor . risc de abuz emoțional. componenta etnica .un scop cantitativ : obținerea unor informații legate de structura clasei.Determinarea relației dintre apartenenta la etnia roma si frecventa școlara 2. majoritatea fiind întrebări de opinie . risc de abuz fizic. Studiul s-a centrat pe următorii indicatori . care se regăsesc in formularea întrebărilor pentru chestionar: -rolul scolii in viata elevului/profesorului -traseul de cariera -regulamentul scolar -programul scolar -surse de invatare -cauzele absenteismului -motivarea absentelor -modalitati alternative de petrecere a timpului scolar -consecintele absentelor -atitudini si roluri educative -profiluri de profesori In completarea datelor obţinute prin chestionar s-a apelat la documentele școlare si o serie de tabele completate de diriginții claselor V –VIII.10.Determinarea gradului in care absenteismul influențează actul invatarii si rezultatele scolare 4.un chestionar pentru profesori si diriginti.Identificarea rolului scolii din perspectiva elevilor/a profesorilor 2.3 INSTRUMENTUL DE LUCRU Analiza s-a bazat pe rezultatele unei anchete realizate in perioada 20.31. starea sociala si diferitele riscuri la care ar putea fi expuși elevii clasei : risc de absenteism si abandon școlar. format din 14 întrebări (8 închise si 7 deschise).1. format din 25 de întrebări ( 20 închise si 5 deschise).2008 . . Datele au fost culese pe baza a doua chestionare : 1.09.Precizarea modalităților de petrecere a timpului școlar 6. risc de instituționalizare. risc de abandon familial.Identificarea cauzelor absenteismului 5. Aceasta a avut un dublu scop : 1. Analiza rezultatelor s-a facut pe baza distributiilor de frecventa.Aprecierea programului si regulamentului scolar 3.

Este foarte interesant de aflat de ce parerile elevilor legate de programul scolar sunt atat de variate. 21% doresc sa-si caute un loc de munca . Orientarea spre cursurile liceale ale unui procent ridicat dintre elevi. denota faptul ca acestia constientizeaza in mare parte importanta scolii in devenirea personala . unii chiar lejer(5%). 2. investiţia de o viata(14 %). a doua familie (21%).din punctul de vedere al profesorilor . iar numai 28% considera ca acesta este foarte incarcat. O prima ipoteza a cercetării leagă absenteismul şcolar de scăderea importantei scolii in sistemul de valori al individului. Şcoala reprezintă .Exista insa si o parte care asociază absenteismul cu libertatea –5% . ca acesta este optim-rezonabil (41%). Deşi 38% nu au definit absenteismul din punctul lor de vedere . In acest timp elevii. note mici –5% si chiar corigenta-5%. in vreme ce un procent de 1% nu stiu cum isi organizeaza timpul.Se observa ca atât profesorii cat si elevii au definit şcoala . ceva neimportant (10%). 37% înțeleg prin absenteism pierderea unor lecţii importante . prin raportare la activitatea lor in scoală. in timp ce profesorii afirma cu convingere ca programul scolar este incarcat si foarte incarcat.2% si lipsa prezentei la ore plictisitoare-2%. raportandu-se la propriul lor program scolar . Din pacate. prioritar. In continuare datele vor fi prezentate in funcţie de ipotezele propuse in aceasta cercetare. in mare parte. 2. Nici unul din cei chestionati nu are probleme cu organizarea timpului. 44% bine. in vreme ce 6% sunt nedecişi.risc de neintegrare sociala. Faptul ca programul scolar este considerat rezonabil de aproape jumatate dintre elevii chestionati isi poate avea explicatia in buna organizare a timpului. Astfel 55 % isi organizeaza timpul foarte bine. respectiv a viziunii pe care o are despre aceasta.4 REZULTATELE CERCETARII Absenteismul școlar este un fenomen negativ ce se înregistrează la nivelul fiecărei şcoli şi care este perceput ca atare de majoritatea elevilor (53%). imposibilitatea ajungerii la liceu –6%. ea ocupand un loc important in sistemul valoric al elevilor. un procent destul de ridicat . Cea de-a doua ipoteza afirma ca programul şcolar încărcat influenteaza negativ atitudinea elevului fata de scoală. considera . cale de reuşita in viata(42%). În urma anchetei s-au obtinut urmatoarele rezultate :Profesorii considera ca programul scolar al elevilor este foarte incarcat (50%) si incarcat(50%). un loc de munca (65%).Pentru elevi şcoala este un loc unde invata (48%). obişnuinta. După terminarea clasei a VIII-a 73% si-au propus sa urmeze un liceu.De asemenea si procentul de 10% care considera scoala neimportanta este semnificativ. se orienteaza spre integrarea rapida pe piata muncii pentru obtinerea unui venit . Un raspuns il putem gasi analizand variantele oferite de elevi si profesori legate de principala sursa .un scop calitativ : verificarea gradului de cunoaștere de către diriginți a propriei clase. respectiv 26 % incarcat.

Nu toate aceste activitati se desfasoara pe cont propriu .de invatare. munca in agricultura(10%). rezolvarea unor probleme (7%). in vreme ce restul isi petrec timpul cu prietenii (49%) .familia (31%) sau colegii (11%). Cunostintele nu sunt neapărat multe din punctul de vedere al posibilitatii elevilor de a le asimila. ele înregistrează procente minimale de 3 %. In ciuda acestui lucru continua sa lipsească de la ore. decat sa se plimbe sau sa stea in localuri. 2. respectiv al preocupărilor actuale. scad standardele de performanta. cat si rezultatele şcolare in foarte mare măsura (59%) si in mare măsura (26%). ci mai degrabă programul şcolar neadecvat cerinţelor actuale. In al doilea rând .Nimic despre suplimentara.. la prieteni (12%). In aceste locuri. analiza raspunsurilor profesorilor la aceleasi intrebari indica un nou loc in care elevii isi petrec orele si anume internetul –cafe din apropierea scolii (18%). Celelalte surse de invatare sunt neglijate. caietul de notite (25%) si lecţia susţinuta in clasa (25%). la magazine (2%). discuţii cu prietenii (10%). unii mai mult de 50 de ori. având probabil doua cauze principale: 1. In lumina celor prezentate se poate afirma ca nu programul şcolar încărcat influenteaza negativ atitudinea elevilor fata de scoală. Elevii se axează in invatare pe caietul de notiţe (58%). convinşi ca programul şcolar este extrem de încărcat. iar o parte din informaţii le reţin din clasa (lecţia profesorului). Analizând datele se poate explica de ce elevii considera ca programul şcolar este relativ lejer : in primul rând invata doar strictul necesar (caietul de notiţe).in urma răspunsurilor oferite de ei sunt: acasă (65%). doar 9%. Elevii sunt conștienți de faptul ca absentele le influențează atât invatatul –in foarte mare măsura (58%) si in mare măsura(15%).in baza principiului dezirabilităţii sociale.dorinta de a nu deconspira unul din locurile importante in care isi petrec timpul. principalele activitati sunt: plimbarea (27%). vizionarea de programe v (7%) sau citirea unor reviste (2%).Astfel ca putini apelează. Locurile cele mai frecvente in care isi petrec timpul când pleacă de la ore .Astfel profesorii pretind ca principala sursa de invatare manualul (50%). Se remarca procentul mare de elevi (65%) care au răspuns ca pleacă acasă atunci când absentează. in bar/cofetărie (7%). selectând din programa şcolara informaţiile considerate mai importante si . deşi acesta este sursa principala indicata de profesor. din păcate .uitând’’ sa apeleze la alte activitati complementare. pe strada (14%). Profesorii sunt si ei de acord ca invatatul si rezultatele şcolare sunt influenţate de absente. procent ce indica un grad de distorsionare a răspunsurilor. la manual pentru completarea si sistematizarea cunostintelor.Cat despre bibliografie si Internet . ci din punctul de vedere al utilitatii lor . profesorii. copiii considera ca este mai putin condamnabil faptul ca pleaca de la ore si stau acasa. jocul pe calculator(27%). lecţia profesorului(22%) si manualul (16 %). respectiv 1%. in parte si din cauza ca profesorii nici nu le solicita. fumatul(10%). unde alte surse ca internetul sau bibliografia .

Se pare ca acest joc nu se desfasoara neaparat la calculatorul personal. Cauzele principale ale absenteismului şcolar semnalate de elevi sunt: -mă plictisesc-25% -evit luarea unei note mici-18% -nu-mi place profesorul –13% -nu mă interesează materia-13% -particip la alte activitati –13% -nu inteleg ce mi se preda. respectiv doar unele aspecte (36%). Alte locuri in care profesorii spun ca isi petrec elevii timpul sunt pe strada (32%).elevii se joaca pe calculator. In acest timp profesorii afirma ca isi umplu timpul cu inutilitati (36%). deoarece cadrele didactice arata ca parintii cunosc doar in mare parte (64%) situatia frecventei scolare a copiilor lor. Desigur ca profesorii au putut sa aleaga variantele de mijloc din dorinta de a sublinia dezinteresul parintilor fata de activitatea copiilor. isi ajuta parintii(25%) sau se plimba pe strada(7%). la magazine(6%). ceea ce duce la o serie de intrebari legate de responsabilitatea si interesul parintilor . acasa (26%). la prieteni (9%).Comparand cu raspunsurile oferite de profesori .se poate conchide ca elevii au exagerat in afirmatii . Astfel se explica si procentul ridicat de elevi ce declara ca principala activitate este jocul pe calculator. in bar/cofetarie (9%).7% -munca in agricultura-7% -dispensar-4% . A treia ipoteza acestei cercetări stipulează ca profilul profesorului influenteaza intensitatea frecventării cursurilor. in mare parte(27%).se joaca pe net(32%) . Elevii afirma ca parintii cunosc situatia freventei lor scolare in totalitate (60%). fumeaza etc. a scopurilor si standardelor pe care si le-au stabilit in cresterea si educatia copiilor.

cunoaşterea celor mai noi metode . nivel de vârsta. problematizarea. Deşi profesorii menționează ca utilizează metode activ-participative ca brainstormingul. pentru profesori aceasta este lipsa de motivaţie (36%) . reconsiderarea si readaptarea stilului didactic adoptat . profilul profesorului (9%).munca in gospodărie (14%). Daca in cazul elevilor principala cauza a absentelor este plictiseala (25%).C auzele absenteism ului scolar din perspectiva elevilor 7% 13% 4% 13% dezinteres pt. Stilul rutinier este mai greu de abandonat. .6 –Cauzele absenteismului şcolar din perspectiva elevilor După cum se poate observa cele mai multe cauze au legătura directa cu profilul profesorului. Din păcate (din fericire?!). Alte cauze sunt acceptarea non-valorilor (27%).in funcţie de clasa. opoziţiei specifice vârstei . dezvoltare economica si sociala. acestea se pare ca raman la rangul de intenţie. plictiseala (5%). Principala cauza este plictiseala (25%). Toate acestea presupun un efort considerabil . trebuie totuşi luate in seama si reconsiderata conduita didactica si revizuite strategiile didactice . Pe locul secund se afla evitarea luării unei note mici (18%). calitatea de dascăl presupune o continua perfecţionare .de aceea unele cadre sunt mai puţin dispuse sa se schimbe.materie 13% profilul profesorului neintelegerea lectiei evitarea notelor mici plictiseala participarea la alte activitati 7% munca dispensar 18% 25% Figura 2. In acest scop se solicita o mai mare atenţie acordata metodelor utilizate de către profesor. faptul ca lecţia propriu zisa nu suscita interesul elevului. Deşi unele cauze invocate pot fi manifestări ale teribilismului. evitarea luării unei note mici (9%) .

colaborarea .. ci sa se pună accent pe colaborare.4% .20% . ci si formatorul zilnic al elevului. simţul umorului.4% Din răspunsurile elevilor. mergând pe ideea ca felul in care este considerat cineva de către . sa nu strige .corectitudinea .toleranta . Comparând răspunsurile se poate observa o suprapunere parţiala intre calitati. Pentru aceasta s-a întocmit un tabel de contingenţa având ca baza datele din tabele completate de diriginţii claselor referitor la etnia elevilor si la distribuţia acesteia in cadrul copiilor cu frecventa şcolara scăzuta. schimb de experienţa.28% .7 –Cauzele absenteismului şcolar din perspectiva profesorilor Trăsăturile pe care profesorii consideră ca elevii le apreciază in mod deosebit la ei sunt: . corectitudine. sa treacă toate absentele. Asta pentru ca profesorul nu este numai instructor. profesorii punând insa un mai mare accent pe latura profesionala.buna pregătire profesionala .notele mari pe care le dau . Copiii asteapta din partea profesorului sa predea bine.28% .conştiinciozitatea -16% . sa-i ajute in unele probleme. sa discute cu ei si pe alte teme decât cele referitoare la lecţia propriu zisa. Relaţia profesor –elev n-ar trebui sa consiste numai in . O ultima ipoteza a lucrării de fata afirma ca rata absenteismului este direct proporţionala cu apartenenţa la etnia roma.ca z a s te m lu s la d p rsp tiv p fes rilo u ele b en is u i co r in e ec a ro o r 9 % 9 % 5 % 3% 6 lip ad m tiv tie s e o a a c p re n n a rilo c e ta a o -v lo r m n ain g s o a uc o p d rie e ita alu r u e n tem i v re a ii n i o ic p filu p fe o lu ro l ro s ru i p tis a lic e la 1% 4 2% 7 Figura 2. bun simt. educaţie. colaborare.sa noteze corect. lăsând pe un plan secund ceea ce elevii asteapta mai mult de la un profesor: comunicativitatea . intelegere.predare-invatare-evaluare”. Este important de menţionat ca etnia elevilor a fost completata pe baza conceptului de heteroidentificare .apropierea faţă de ei . conştiinciozitate. profilul dezirabil al profesorului ar conţine următoarele calitati: comunicare.

Din cauza standardelor scăzute ale acestora . După cum se poate observa. ea va manifesta fata de el un tratament marcat adeseori de prejudecatile referitoare la rromi.isi umplu timpul cu inutilitati’’ sau se joaca pe calculator. După cum se poate observa cele doua perspective nu sunt dihotomice. De aceea.urmata de cea germana (39. aceştia pun problema din perspectiva datoriei. internetul –cafe sau chiar acasă .5% 20 / 47% 230(100%) 30/ 12.loc unde invata’’. daca comunitatea considera pe cineva rrom/tigan. se ajunge la următoarele viziuni. din cauza plictiselii sau pentru a nu lua o nota mica. In situaţia de fata. nu neapărat cu plăcere.6 –Nivelul frecventei şcolare in funcţie de apartenenţa etnica (N=250) In tabel au fost trecute atât frecventele absolute . Din etnicii rromi 29. 2.62%) si cea romana 31.. respectiv a elevilor legate de tema abordata. Nivelul frecventei şcolare Ridicat Scăzut Romana Roma Total 210 /87.Perspectiva elevilor: Elevii vad şcoala ca un .ceea ce ne arata ca relaţia dintre cele doua variabile este statistic semnificativa.38%. Variabila independenta este apartenenţa etnica. valorile maxime se dispun pe diagonale . Sintetizând cele doua perspective . Procentajul s-a calculat pe coloane pentru a arata influenta variabilei independente asupra variabilei dependente. 1. Aceste valori se înscriu in datele oferite de recesamantul din 2002 legate de pondere populaţiei cu studii gimnaziale in fiecare etnie.65% .comunitate determina un anumit comportament. copiii pleacă de la ore acasă sau pur si simplu pe strada. aceasta având un efect de discriminare si marginalizare a indivizilor respectivi. ei prefera sa plece de la şcoala in alte locuri mai plăcute lor ca strada . Ei cred ca elevii pleacă de la şcoala din lipsa de motivaţie si din cauza ca accepta non-valorile.. diferenţa constând . cat si frecventele relative. Concomitent cu ipotezele cercetării.Perspectiva profesorilor: Considerând şcoala un loc de munca .5% 23 /53% 53 (100%) 240 (100%) 43 (100% 283 (100%) Tabelul 2.in vreme ce pe locul I se afla etnia maghiara cu 39. unde prefera sa se joace pe calculator sau sa se plimbe in compania familiei sau a prietenilor. iar variabila dependenta este nivelul frecventei şcolare. am prezentat perspectiva profesorilor.60% au studii gimnaziale . unde .

In fiecare zi. sunt predispuşi riscului şcolar si social (15 copiii). ce-i determina pe parinti sa-i trimită la cerşit. copii de vârsta şcolara si preşcolara pot fi intalniti pe străzile Rodnei. pentru anul şcolar 2005-2006 .a B. Aceasta are drept cauza principala sărăcia. absenteismul. Elevii in cauza . Se poate ghici in aceasta perspectiva si un alt vinovat. după cum am arătat mai sus. din totalul de 575 de absente pe semestrul I al acestui an şcolar.Pe locul doi se afla scaderea notei la purtare (28%) . urmata de discutii cu elevul(16%). Acest aspect este foarte des întâlnit in mediul rural. de absente nemotivate) si prin omiterea trecerii absentelor sau prin motivarea ulterioara a acestora. in calitate de diriginti si profesori . Acest lucru se realizează prin neaplicarea regulamentului şcolar(scăderea notei la purtare la un anumit nr. Desigur ca am prezentat aceste doua viziuni prin însumarea valorilor dominante.∗ 1.. un număr de 77 de elevi au parinti plecaţi in străinătate.in asumarea responsabilitatii acestui comportament. Alături de aceştia se înscriu si copiii de etnie rroma care . insa acest lucru nu minimalizează celelalte aspecte. profesorii pun accentul pe superficialitatea elevilor si lipsa acestora de motivaţie si mobilizare in asumarea sarcinilor şcolare. voluntar sau nu. suferă din punct de vedere afectiv (44 copii) si au tendinţa evidenta spre indisciplina si violenta (21). cerşind bani sau mâncare. De asemenea deloc neglijabila este plecarea parintilor in străinătate. La nivelul localitatii Rodna . după afirmaţiile cadrelor didactice. Orizontul şcolar al acestor copiii se limitează de cele mai multe ori la ciclul gimnazial sau in cel mai bun caz la o şcoala de arte si meserii. Ei sunt calatorii clandestini ai trenurilor ce leagă localitatea de celelalte sate.5 MASURI pentru creşterea frecventei şcolare a elevilor Înainte de indicarea unor masuri care vizează înlăturarea cauzelor ce determina absenteismul şcolar este important de aratat ce s-a intreprins pana acum in acest scop la Scoala Generala . de exemplu . vizite la domiciliul elevului(9%). tot atâtea sunt motivate.Florian Porcius’’. un procent important este cel al copiilor care absentează de la şcoala pentru a-si ajuta parintii in gospodărie . si implicit profesorii. Trebuie adăugat la cauze si faptul ca profesorii încurajează. La clasa a VIII.Procente mai scazute obtin observatia in fata clasei(3%) si cercetarea cauzelor(3%).Grafic . Copiii cerşetori ai Rodnei sunt cunoscuţi de toţi cei din zona. ajungând la distante de 50-60 km pentru a-si procura strictul necesar.procentele se distribuie astfel : . Nici o absenta nemotivata . nu le trezeşte un real interes pentru studiu. unde membrii familiei sunt mobilizaţi pentru obţinerea unor surse de subzistenta. Daca elevii isi motivează absenta prin faptul ca şcoala .cadrele chestionate au indicat ca principala masura discutiile cu parintii (41%).Astfel . De exemplu.părintele. au o slaba frecventa şcolara. indiferent de anotimp.

2. Numai un procent de 3% dintre profesori a indicat ca masura pentru prevenirea absenteismului cunoasterea cauzelor absenteismului. sa se implice in alegerile pe care acestia le fac. desi scaderea notei la purtare se afla pe locul doi in topul masurilor luate de profesor . pentru perspectivele lor. motivarea fara discernamant a absentelor si neaplicarea regulamentului incurajand elevul sa absenteze in continuare.Cunoasterea si respectarea regulamentului scolar de catre profesori . sa-i ajute sa inteleaga implicatiile actelor si deciziilor lor. prelucrarea acestuia si elevilor. toti elevii chestionati au avut anul trecut media 10 la purtare. Pentru a putea ajuta elevul sa frecventeze mai intens scoala. cunoasterea situatiei lui familiale si mai ales a problemelor care il preocupa. Scoala trebuie sa convinga parintii sa se implice in viata scolara a copiilor lor. desi cunosc masurile ce ar trebui luate in astfel de cazuri (scaderea notei la purtare este prevazuta in regulamentul scolar). sa manifeste interes pentru situatia lor scolara. este foarte important ca profesorul sa cunoasca cauzele care il determina pe elev sa lipseasca de la ore.7-Masuri luate in cazul elevilor cu absente Analizand aceste masuri se remarca faptul ca . Acest lucru este un indicator al faptului ca profesorii . 3.Intensificarea comunicarii cu parintii . ca rezultat al apropierii profesor-elev.Aceste cauze nu pot fi determinate decat printr-o atenta observare a conduitei elevului.Revizuirea atitudinii profesorilor .Ca urmare se recomanda : 1.Ms r lu teinc z l e v rc a s ne a ui a a u le ilo u b e t 3 % 1% 6 9 % 3 % 4% 1 d c tii c p r tii is u u ain s a ee n t i lap r r c d r a oe utae d c tii c e v l is u u le u o s rv tieinfa c s i be a ta la e v itelad m iliu iz o ic c r e re c u e r ec ta a a z lo 2% 8 Figura 2.Respectarea consecventa a regulilor. a tinutei si in primul rand initierea unei mai mari comunicari cu elevul. Iar mai ales acestea din urma nu pot fi aflate decat printr-o comunicare sincera . rezultatul nu este cel scontat. nu le aplica. Acest parteneriat trebuie sa constientizeze si profesorii de responsabilitatea pe care o au in educatia copiilor si sa-i incurajezeze sa aprofundeze .Daca acest lucru se face in ideea de a ajuta elevul .In acest sens este indicata stabilirea unui parteneriat scoalafamilie .

Faptul ca nici un profesor nu a putut afirma ca parintii cunosc in totalitate situatia frecventei școlare a copiilor este un indicator al gradului comunicării diriginte –familie. Comunicarea cu aceștia este esențiala. potrivit lui E. . 2Particularitățile elevilor cu probleme Profesorii trebuie sa trateze diferentiat si individualizat elevii cu probleme legate de frecventa școlara si cu risc de abandon. Trebuie conștientizat faptul ca admiterea la un nivel superior de invatamant se face in funcție de notele obținute la examenul de capacitate si de media din anii de gimnaziu. oferirea de note necorespunzatoare. organizare a studiului.. a incercat sa discute cu el si cu părinții in particular. Astfel se sporește încrederea elevului in propriile posibilitati. profesorul trebuie sa de-a dovada de diplomatie si sa nu puna elevul intr-o situatie umilitoare.ar trebui instalata obiectivitatea. notarea ritmica. pe de alta parte. Utilizarea cu moderație a observației in fata clasei . traversează criza . mai ales. nu are capacitate de gândire critica(se afla in stadiul piagetian al operaţiilor concrete). 4. respectiv părintele dezinteresat. daca se considera necesar.marii copilării’’ sau criza școlarității . iar orice mic progres înregistrat trebuie laudat si recompensat. Pentru evitarea acestor lucruri . la capacitatea de efort. știut fiind ca informarea părinților referitor la frecventa școlara intra in atributiile dirigintelui . precum si cultivarea interesului si a motivaţiei pentru învățare. ce include si prezenta la ora. care nu implica activ elevul si nu leagă cunostintele predate de actualitate si de experienţa concreta a elevilor nu face decât sa îndepărteze elevul de realitatea şcolara. pe langa o solida pregatire de specialitate. Profesorului ii revine sarcina de a ajuta elevul sa-si formeze strategii eficiente de învățare. 3Particularitățile de vârsta ale copiilor Trebuie sa se tina cont de faptul ca.sa fie capabili sa se autoevalueze si sa-si fixeze obiective pe care sa le poată atinge. subiective creeaza frustrari in randul elevilor si priveaza profesorii de respectul cuvenit. De asemenea evaluarea inadecvata.. De aceea cei care isi doresc note mari vor aprecia mai mult profesorii care ii supraevaluează si care ii iartă când nu s-au pregătit suficient.Vina’’ este a ambelor parti : dirigintele care nu a încercat suficient sa cunoască si sa prezinte situația reala părintelui.Ericson. se poate recurge la o astfel de metoda . Alte masuri care ar trebui luate se refera la : 1Stilul de predare si evaluare Organizarea orei de curs intr-un mod neatractiv . adaptarea sarcinilor de invatare la ritmul lor intelectual.Numai după ce dirigintele s-a informat asupra cauzelor care l-au determinat pe elev sa lipsească . Sa se ocupe de motivarea lor.in acest sens sunt necesare din partea profesorului serioase cunoștințe psihopedagogice. Evident . deoarece elevii trebuie sa accepte standardele de performanta promovate. datorita particularităților de dezvoltare ale varstei sale . Oricum. școlarul mic.relatiile de colaborare pe care le au cu parintii .

a importantei odihnei. De asemenea ar trebui sa li se sugereze diferite alternative de ocupare a timpului liber . 7Învăţământul preşcolar Se recomanda acordarea unei atenții sporite învăţământului preșcolar. majoritatea rromilor se declara români . Așa cum Durkheim arata . 4Particularitatile etnice După cum am subliniat in prezentarea rezultatelor. Profesorii percep elevii dintr-o perspectiva specifica. munca. Aceste constrângeri duc la formarea unor obiceiuri şi tendințe interne care nu mai necesita constrângere. elevii cunosc responsabilitățile rolului de profesor si elev. de genul leneş .mai ales inferioritate intelectuala .De aceea invatatorii trebuie sa acorde o mare atenție raporturilor cu elevii. prin simplul fapt că. asumarea succesului si eșecului școlar. dar si a studiului. care să îmbine factorul educativ cu cel recreativ. 6Responsabilitățile rolului de elev Elevii trebuie conștientizați asupra amplorii şi consecințelor negative ale absenteismului școlar. Pe principiul autoidentificării.creșterea copiilor înseamnă o constrângere continua a acestora încă din primele zile de viaţă. școlarul mic va pleca fie cu sentimentul sârguinței. Un rol important in gestionarea timpului liber al elevului il au activitățile extrașcolare. De aceea sunt necesare o serie de masuri speciale pentru copiii rromi. Rolul de elev presupune respectarea regulilor. s-ar comporta cu elevii in funcție de cum merită .competitivitate. procentul rromilor este extrem de scăzut. al propriilor sale capacitați. dar care nu o pot înlocui pentru ca sunt derivate ale ei. fie cu sentimentul inferiorității sale. ci înscrierea in formarea fireasca a viitorului adult. oficial. prezentă în primul rând.respectiv la ieșirea din acest interval aproximativ de vârsta.harnic. Statisticile arata ca . Cercetările referitoare la efectul Pygmalion arata ca elevii se comporta aşa cum sunt priviţi si in funcţie de expectanțele mediului.mici(6-11 ani). 5Timpul liber al elevului Elevii trebuie educați asupra modului in care sa-si gestioneze timpul . ei arătând că dacă ar fi profesori ar trece absentele întotdeauna . notarea ar fi şi ea după merit etc. De aceea profesorilor nu trebuie să le fie teama ca îşi îndepărtează elevii daca renunță la o serie de concesii făcute până acum. Ei trebuie responsabilizați . Nu este vorba aici de a forța elevul sa se supună unor reguli impuse. Înainte de aceasta insa este necesar un alt demers :convingerea părinţilor ce aparțin acestei etnii să-si declare apartenenta etnică. Teoretic. absenteismul școlar este dependent şi de apartenenta la etnia rroma. Exista o serie de proiecte ce vizează aceasta categorie (proiecte prezentate in capitolul I al lucrarii de fata) si este recomandat sa se incerce atragerea acestor proiecte si in aceasta zona. conștienți fiind ca de natura acestor raporturi depinde viitoarea atitudine a elevului. făcând imposibila atragerea acestor fonduri. încadrați in programe cu reguli clare. fondata pe scheme reducționiste.

.. promovare a valorilor.cu atât scade şansele individului de a ocupa un post si de a se integra in societate. Ca efecte negative pe termen scurt. Având in vedere tocmai acest spațiu restrâns al localității. prin neprimirea elevilor in aceste spatii publice in timpul programului şcolar. direct sau indirect . .Şanse egale’’. prin relatiile stranse dintre locuitori si prin putinele locuri de divertisment oferite . De aceea multe programe de dezvoltare se îndreaptă actualmente spre mediul rural. luarea de note proaste.. 8Relația școală – comunitate . cât şi in acceptarea unui program școlar organizat. De aceea mulți prefera sa plece acasă unde sunt .Sa construim împreuna imaginea fiicelor noastre’’. abandonul şcolar este şi el în creştere. pe strada etc. lipsa unui program stabil. .familie Localitatea. Totuși. Fără să se ia atitudine nu se pot obţine rezultate.Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate’’.masuri ce se conturează sub forma unor proiecte si programe. înregistrând valori ridicate faţă de cerinţele unei societăţi moderne şi competitive. Trebuie subliniat ca aceste doua fenomene se manifesta preponderent in mediul rural.jumatate din elevii confruntați cu un eșec școlar pronunțat şi chiar cu abandon au avut greutăţi în ciclul primar in formarea deprinderilor de citit . . Derivat al absenteismului. psihologici . geografici.Acestei cauze i se alătura o serie de determinanţi etnici. fapt cauzat de o schimbare in sistemul de valori naţional.scris. In vederea sublinierii importantei frecventei şcolare s-au arătat principalele efecte negative ale absenteismului şcolar. CONCLUZII Iniţial am prezentat caracteristicile absenteismului si abandonului şcolar la nivel naţional. Concret. sunt copii care îşi petrec timpul școlar in internet cafe.Toţi trebuie sa colaboreze prin implicare.. Am prezentat cele mai frecvente cauze ale absenteismului şcolar. Cele mai importante sunt : . internetului si solicitarea ajutorului. Ministerul Invatamantului si Cercetării a adoptat o serie de masuri pentru eradicarea acestora . este posibila supravegherea elevului si aceasta se poate face prin conlucrarea dintre familie. pe termen lung: consumul de alcool si droguri. marcat de sărăcie si subfinantare. . La terminarea scolii. se înregistrează fuga de la şcoala. îndepărtarea de realitatea şcolara. limitează variantele copiilor de evadare din spațiul școlar.ascunși de ochii lumii’’. cu cat are loc la un nivel de educaţie mai jos . apelând la o serie de statistici publicate. situaţii conflictuale intre elev si profesor . libertinajul. . violenta. In funcţie de cauzele considerate ale absenteismului si abandonului şcolar. marginalizarea sociala .ca determinant . eşecul şcolar. se pot purta discuții cu proprietarii localurilor.. punând in prim plan sărăcia .culturali si sociali . aceste manifestări isi vor fi pus amprenta asupra personalitatii viitorului adult si asupra comportamentului social al acestuia.. De asemenea trebuie luate in calcul si celelalte efecte negative .A doua şansa’’. oferirea de exemple pozitive. Ca fenomen social absenteismul şcolar este in continua creştere . al tuturor celorlalte cauze . comunitate si școala. Un prim efect este abandonul şcolar care . încercându-se astfel o apropiere de nivele intre rural si urban.Proiectul pentru invatamantul rural’’.

relaţia elev-profesor şi la fenomenul migraţiei. Necesitatea acestei cercetări se impune luând in calcul evoluţia ascendenta a absenteismului şcolar in ultimii ani. probleme pe care le întâmpina cu diferiţi profesori . imposibil de stopat în contextul perpetuării unor criterii de selecţie ce nu se bazează pe competenţe şi valoare. aşezat sub semnul inadecvării: începând cu metodele didactice utilizate. Pentru atenuarea acestor cauze s-au propus următoarele măsuri: -acordarea unei atenţii mai mari învăţământului preşcolar. Aceasta lume nu va mai exista când ei vor fi mari. -stabilirea unui parteneriat şcoală-familie. Ca o consecinţă a acestor inadecvări se naşte absenteismul şcolar românesc . până la planul de învăţământ şi programa şcolară .In ancheta sociologică am căutat sa prezint fenomenul absenteismului şcolar aşa cum este văzut de către elevii si profesorii din judeţ şi reliefând cauzele absenteismului specifice acestei zone. Aşa stând lucrurile nu ne rămâne decât sa adoptam poziţia propusă de M. -eficientizarea comunicării profesor –elev prin instituirea unor teme la dirigenţie cu tematici ca: expectanțele elevilor legate de conduita profesorilor. la profilul profesorului (nivelul de pregătire a acestora si conduita profesionala si sociala). ca si rata îngrijorătoare a abandonului şcolar. Montessori şi . care înregistrează un procent de 25% din totalul părinților copiilor. centre de interes ale elevilor etc. oferă o imagine de ansamblu a învăţământului actual. Analiza reprezentărilor profesorilor si elevilor arata ca ambele parţi nu sunt suficient de conştiente de repercusiunilor unor acţiuni si ca sunt prinşi in starea anomica dominanta. Atunci să-i învăţăm să se adapteze…’ .. modalităţi de realizare a unor lecţii.să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. . cat si prin studierea documentelor şcolare si a datelor generale despre elevii scolii.organizarea unor activități extraşcolare menite sa atragă copilul spre activitatea scolii si pentru ca acesta instituite să-şi recâștige respectul meritat Aspectele menţionate drept cauze ale absenteismului la nivel judeţean au la rândul lor alţi determinanţi‚ care ţin de sfera mai larga a societăţii. subsumata celorlalte. Principalele cauze determinate se refera la componenta etnica (romii reprezintă o parte importanta în populaţia şcolară din unele şcoli ale judeţului). Aceste cauze au fost determinate prin analiza răspunsurilor la doua chestionare aplicate.atragerea unor programe ce vizează populaţia de etnie rroma. respectiv a dezorientării generale a societăţii noastre actuale. cu acţiuni concrete. mijloacele de învăţământ avute la dispoziţie. Fiecare şcoală are realitatea ei care. Nimic nu ne permite sa ştim cum va fi lumea lor. .

Adriana-Consiliere educationala. 2002 5.Chelcea . &Zamfir E.Durkheim. ediţia a II-a. Editura Institutul European.Cucos.Siebert.Pedagogie. Bucureşti. Jean-Claude Kaufmann-Ancheta si metodele ei. Ion.BIBLIOGRAFIE : 1. . România in context european. E . Editura Alternative. Cluj-Napoca.Editura BicAll .Editura Economica.Rotariu. Editura Bucuresti. Iaşi. 1999 10. Editura Polirom.Pedagogie constructivista. Horst. Iaşi. Ilut Petru (coord) . 1996 8. Editura Antet. Septimiu -Metodologia cercetarii sociologice.Traian . 2001 2.Proiectarea cercetării sociologice. Alain Blanchet. 2002 4. Anthony –Sociologie .Francois de Singly.Sociologie. 2001 3. Editura Ardealul. Cluj-Napoca. 1999 7.(coord) .Zamfir C. Anne Gotman.Bucureşti .Giddens.1995 Polirom.Regulile metodei sociologice.2001 6. 2002 9.Marginean. Constantin.Baban.Politici sociale. Editura Mesagerul. Polirom. Iaşi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful