REPREZENTĂRI ALE ABSENTEISMULUI ŞCOLAR

Cercetare Octombrie 2008

INTRODUCERE Absenteismul se constituie într-un fenomen ce nu mai poate fi ignorat. El nu ţine numai de sfera

învăţământului, ci afectează atât elevul, cât şi familia şi comunitatea. Elevii care absentează la şcoala se confrunta cu mai multe probleme decât colegii lor care frecventează in mod regulat şcoala. In primul rând ei vor fi primele victime ale abandonului şcolar si ca o consecinţa a acestuia ,vor avea probleme in găsirea unui loc de munca sau in integrarea sociala. Cauzele absenteismului sunt numeroase , de la evitarea obţinerii unor note proaste pana la sărăcia crunta care ingradeste . Importanta este insa cunoaşterea acestor cauze, descoperirea lor in situaţii concrete si căutarea de modalitati eficiente pentru combaterea cauzelor si, implicit, a absenteismului. Lucrarea de fata isi propune sa ofere o imagine de ansamblu asupra fenomenului absenteismului , raportându-l la starea actuala a societatii romaneşti. Prima parte a lucrării prezintă o serie de cauze generale ce determina absenteismul şcolar, cu accent pe sărăcie , in relaţie directa cu absenteismul dar si cu ceilalţi factori determinanţi ai acestuia . De asemenea sunt descrise cele mai importante programe si parteneriate iniţiate de către Ministerul Educaţiei si Cercetării , in scopul combaterii acestui flagel; rezultatele obţinute in cadrul acestora, cat si efectele negative ce deriva din nefrecventarea cursurilor. Aceste efecte sunt caracterizate din prisma realitatii sociale din România .Trebuie precizat ca efectele negative prezentate nu sunt neapărat dependente de absenteismul şcolar, dar acesta poate contribui in multe cazuri la amplificarea lor. In cea de-a doua parte este prezentata o ancheta sociologica realizată la nivelul jud. BistriţaNăsăud. Ancheta are ca scop identificarea cauzelor declanşatoare ale absenteismului, având ca suport pe de o parte reprezentările elevilor si a profesorilor, legate de fenomenul absenteismului şcolar, iar pe de alta parte documentele şcolare (cataloagele ). Iniţial, prin analiza documentelor şcolare , s-a putut sesiza cursul ascendent al absenteismului , pornind de la numărul de absente anual înregistrat in cataloagele şcolare. Amplificarea fenomenului absenteismului şcolar constituie una din motivaţiile de baza pentru efectuarea unei analize mai aprofundate a acestuia. Ca punct de plecare in ancheta s-au formulat patru ipoteze , ce au fost testate prin intermediul chestionarelor . CAPITOLUL I 1.1 EGALITATEA SANSELOR Egalitatea sanselor este un ideal catre care aspira invatamantul romanesc si nu numai . Si asta pentru ca nu se poate lua mostenirea genetica, materiala, sociala a fiecaruia si aduce la un numitor comun. Dar parca in Romania discriminarea materiala a ajuns la extrem. Daca de la anumite trepte in sus scoala le este unora inaccesibila, pentru altii constituie un lux facil, abordat de pe pozitiile tuturor posibilitatilor. Reactiile in fata situatiei actuale a invatamantului sunt diferite , in functie de posibilitati. Familiile

prospere apeleaza, ca mod de suplinire a invatamantului deficitar, la formele paralele ale pregatirii particulare, care cer investitii substantiale. O solutie aplicata de o parte a elitei financiare este educatia in strainatate la scoli de prestigiu, cu taxe mari si perspective superioare in marea provocare a formarii. Pentru ceilalti insa nu ramane decat acceptarea situatiei, intr-o complicitate neputincioasa. Evident , fenomenul se extinde si la nivel universitar. In timp ce unii urmeaza institutii autohtone, unele inapte a se adapta in spirit si calitate reperelor contemporane, altii frecventeza universitati americane sau europene, de faima carora isi leaga pragmatic viitorul.. Este potrivita in acest context oferirea unei definiţii a clasei sociale. Astfel, majoritatea sociologilor intrebuinteaza termenul pentru a desemna deosebirile socio-economice dintre grupurile de indivizi, in care se creează diferenţieri in privinţa prosperitatii materiale si a puterii. Mai multi autori (Bourdieu, Berger, Luckman) considera diferentele de clasa sociala ca fiind importante pentru existenta si menţinerea diferentelor dintre rezultatele şcolare ale tinerilor apartinand unor clase sociale diferite. Conform acestor teorii , apartenenţa la clasa influenteaza deciziile tinerilor si ale familiilor in punctele de bifurcaţie (continuarea studiilor pe diferite niveluri sau abandonarea studiilor după examene, testări sau alte modalitati de selectare),influenteaza opţiunile educaţionale , probabilitatea succesului in cazul diferitelor opţiuni educaţionale, accesul la resurse si creează diferente in utilizarea resurselor ce, teoretic, sunt la dispoziţia tuturor tinerilor dintr-o colectivitate mai larga. Apartenenţa la clase sociale diferite conduce la următoarele presupuneri: 1Inegalitatea şanselor-copiii din familii bogate au acces mai mare la resurse de toate tipurile (carti , bunuri si alimentaţie , petrecerea timpului liber, oportunitati de invatare suplimentara); 2Inegalitatea tratamentului social- se includ aici inegalitati care apar intre mediile de rezidenta si inegalitatea tratamentului in cadrul instituţiei şcolare si al claselor de studiu; 3Inegalitatea aspiraţiilor si asteptarilor - păstrarea statutului social sau realizarea mobilitatii sociale expectate comporta diferente pentru subiecţi din clase diferite. Conform unui studiu publicat in revista ,,Sociologie Romaneasca’’, deşi mobilitatea intergenerationala este predominant ascendenta, aceasta s-a realizat cu precădere intre categorii vecine si îndeosebi la niveluri inferioare ale scalei ierarhice. Exista discrepante majore intre medii rezidenţiale ( rural-urban), precum si persistenta inegalitatii de şanse in educaţie. In acest scop prezint declinul unor indicatori de analiza relevanţi pentru caracterizarea resurselor umane din România : amplificarea ratei de abandon şcolar care a atins cota de 23%; diminuarea capacitatii de promovare sociala prin educaţie-doar 5% din studenţi provin din unitati şcolare din mediul rural; participarea scăzuta a populaţiei la programele de invatare permanenta-doar 1,8%. Pentru ameliorarea acestor indicatori este necesara identificarea nevoilor de educaţie ale copiilor, deoarece şcoala trebuie sa se adapteze nevoilor copiilor de a invata. In funcţie de aceste nevoi se

va elabora un curriculum flexibil, cu obiective, continuturi, strategii abordate si mijloace de evaluare specifice. In realizarea acestui curriculum este imperativ sa se tina cont de principiile educaţiei copiilor , stabilite de UNESCO: 1.Principiul drepturilor egale-Toti copiii au drepturi egale. 2.Principiul egalizării şanselor - Sa dai şanse egale copiilor. 3.Principiul intervenţiei timpurii-Cerinta nu trebuie transformata in problema. 4.Principiul serviciilor individualizate si personalizate-In momentul in care exista cerinţe speciale sistemul trebuie sa fie pregătit. 5.Principiul parteneriatului-Trebuie sa lucrezi in parteneriat educaţional-o singura unitate de decizie si acţiune se poate face numai intre parteneri, intre instituţii, iar beneficiarii sunt parintii, profesorii si elevii . Nu trebuie confundata in acest sens egalitatea şanselor cu sintagma ,,educaţie pentru toti’’. C.Cucos arata ca prin aceasta sintagma se ocultează realitatea ca nu toate persoanele sunt capabile sa asimileze funcţiile educogene global si in acelaşi timp, fiind la fel de periculoasa in semnificaţii ca si apelul contrar :,,educaţie numai pentru unii’’. Astfel se arata ca educaţia nu poate fi pentru toţi, deoarece nu toţi pot suporta acelaşi tratament .E nevoie de o educaţie mobila, diferenţiata, in funcţie de posibilitatile diferitelor segmente de populaţie. ,,Societatea este obligata sa asigure cadrul de formare a tuturor după puterile fiecăruia. Pentru unii va da mai mult, pentru unii mai puţin. Dar ,întotdeauna, pornind de la ceea ce, in materie de educaţie, indivizii pot primi…’’(C.Cucos) 1.2 FRECVENTA SCOLARA IN ROMANIA

Rata abandonului şcolar a crescut de doua ori si jumatate intre anii 2001-2004 la nivelul primar si gimnazial.Astfel, Romania ajunge pe primul loc in Europa in aceasta privinta,cu un procent de 23,6%,ceea ce inseamna foarte mult, cam un sfert din populatia scolara.Unul din 5 elevi paraseste scoala, in principal din cauza saraciei familiei.Cum educatia precara este cauza si efect al sărăciei, acesti copii au toate sansele sa refaca destinul social si economic al parintilor lor. De asemenea , se mai semnaleaza ca anul 2004 a atins un record de 259.853 de someri tineri , cu varste cuprinse intre 15 si 24 de ani ,cifra ce echivaleaza cu numarul de locuitori ai orasului Cluj de exemplu..Abandonul scolar in anul 2003-2004,pe niveluri de educatie, reprezinta 1,2%-inv primar, 1,7%inv gimnazial, si 8,5% -profesional. Procentul de 23,6% reprezinta rata de intrerupere prematura a studiilor elevilor /tinerilor din inv preuniversitar si universitar, include deci elevii care nu isi continua studiile la nivel preuniversitar si universitar.10% reprezinta decesul, migratia si abandonul. Conform raportului Comisiei Europene, 2004 , rata iesirilor din sistem la nivelul tarilor membre este de 20%.Un nivel mai ridicat se înregistrează in toate tarile din Europa de est si centrala.

consider necesara o incursiune in interiorul perspectivelor si teoriilor ce au vizat sărăcia de-a lungul timpului.3. Referitor la cauzalitatea sărăciei au fost emise mai multe teorii diferite. resemnare.3 CAUZELE ABSENTEISMULUI SCOLAR Cauzele absenteismului scolar sunt diverse. ele putand fi de natura sociala. educaţionala. cauze genetice-status social dependent de inteligenta. accesul copiilor la şcoală .2. 1. Aceasta perspectiva apreciază ca săracii ar fi caracterizaţi de multe valori pozitive si modele comportamentale similare clasei medii. In mediul rural.Cauzele sărăciei sunt identificate in disfuncţiile instituţionale ale societatii. b)Explicaţia economica si sociala a cauzalitatii sărăciei. si nu o criza a instituţiilor sociale. ce considera ca sărăcia provine din sistemul de organizare economica bazat pe .cauzele sărăciei sunt găsite in societate . Intre toate aceste cauze exista o serie de interconditionari . etnica. lipsa de interes pentru procesele educaţionale si lipsa lor efectiva de interes de a se îndepărta de starea de sărăcie . geografica etc. cauzele care duc la sărăcie sunt de natura patologica (indolenta si nepăsare. a)Explicaţia individual-psihologica a cauzalitatii sărăciei arata ca vinovaţi de starea de sărăcie sunt insisi săracii. in cazul familiilor cu stare precara.săracii fiind consideraţi victime si nu vinovaţi. Importante sunt doua abordări ale acestei teorii:1. Avand in vedere amploarea acestui fenomen in multe zone ale lumii si influenta lui directa sau indirecta asupra celorlalte cauze ale absenteismului ce vor fi prezentate mai jos.saracia este o parte necesara a sistemului social . c)Perspectiva functionalista de abordare a sărăciei . datorita greşelilor personale si comportamentului lor deviant orientat spre gratificaţii uşoare si imediate: alcoolism. evolutia in termenii scolasticii devine facultativa.Desi durata medie de frecventare a invatamantului a crescut . Complementara este perspectiva economica.1 Saracia –determinant al traseului individual Saracia este cea care controlează . iar rata de absolvire a invatamantului primar si gimnazial este in scădere.sfera si natura sărăciei depinde de schimbările sociale rapide înregistrate in secolul XX.Abandonul ca solutie ultima nu poate fi eradicat in acest context. Ratiunile imediate ale existentei impun orientari practice de interes imediat. explicaţiile variind intre individ si sistemul social ca vinovaţi pentru aceasta stare de fapt. Pragul sărăciei pentru a putea supravieţui. culturala.Din punct de vedere al acestei teorii.Explicaţia politica a sărăciei . dar situaţia lor de viata ii obliga sa dezvolte anumite trăsături subculturale mecanismul pieţei libere.ajungand la 15/16 ani . aproape jumătate din elevii in vârsta de 14 ani nu deţin diploma de capacitate sau nu promovează testarea naţionala. 1. cauze psihologice –neadaptare datorita personalitatii) si presupun blamarea victimei. tara noastră continua sa se situeze pe un loc inferior . Dupa anii obligatorii. fatalism.

absenteism şcolar. fara dorinţa de a se schimba si de a avea succes.1973). Numărul alegerilor pozitive este restrâns si astfel apare o reproducere a modelelor din jurul lor.ar constitui un factor de motivaţie pentru munca. o cultura proprie. Soluţia pentru aceste situaţii ar fi eliminarea autodefinirii negative si o încurajare a redefinirii pozitive a situaţiei si posibilitatilor.Astfel se obţine imbunatatirea imaginii de sine . şcoala. f)Teoria etichetări sociale a săracilor. Percepţia si autodefinirea ca sărac le consolidează existenta in sărăcie . dar aceasta teorie a etichetării vrea sa sugereze un proces îndelungat si continuu de identificare a lor in raport cu condiţiile inadecvate de viata si cu imaginea lor sociala reflectata in percepţia celorlalte segmente sociale.au la baza concepţia marxista a conflictelor de clasa. Daca locuiesc intr-o zona caracterizata de şomaj. organizarea si restaurarea puterii care sa conducă la reducerea inegalitatilor si .prin etichetarea săracilor. specifice. droguri). Fara încurajare si auto încredere este mai probabil pentru un copil provenit dintr-o familie săraca sa aibă rezultate slabe si sa abandoneze şcoala. pentru ei exista puţine modele pozitive la care sa se raporteze. arătând ca aceasta cultura presupune o internalizare a unui anumit tip de comportament. si care sa fie administrate in mod raţional si nu orientate spre gratificaţii imediate g)Explicaţia culturala a sărăciei –se considera ca săracii isi creează o lume a lor . Adepţii acestei perspective arata ca pe lângă o serie de disfuncţii ale sărăciei. aflaţi in majoritatea cazurilor in aceeaşi situaţie. pentru copiii lor. imorali.concomitent cu creşterea si asigurarea unor şanse mai mari de obţinere a unor venituri. principalul punct de referinţa îl constituie vecinii. Acest concept a fost lansat de Oscar Lewis(1966).dar si prin încercarea de a schimba patternurile comportamentale. e)Perspectiva interactionista a sărăciei se concentrează asupra modului in care oamenii percep si definesc elementele care le influenteaza vieţile. in special din munca . Daca săracii sunt definiţi ca lenesi. la acceptarea fatalista a situaţiei de sărac si evadarea din realitate prin comportamente deviante sau subterfugii compensatoare (alcoolism. In acest sens se susţine mobilizarea politica. societatea contribuie la perpetuarea sărăciei. explicaţia politica arata ca sărăcia este un rezultat al logicii politicii desfasurate in diferite perioade de timp. mass media) aplica continuu astfel de etichete. ce determina . exista si o serie de funcţii pozitive ale acesteia (Herbert Gans.implicit. Definirea mediului lor social si de viata din perspectiva lipsurilor .duce la constituirea unei imagini negative de sine. abuz de alcool si droguri. la egalitate socio-economica. Orientarea programelor de combatere a sărăciei ar trebui sa se facă prin încurajarea investiţilor in aceste zone . incompetenţi.Pentru cei săraci. Desigur ca unii adulţi încearcă . apatici. atunci aceşti indivizi vor accepta definiţiile ca atare si acest lucru se întâmpla in special când sursele de socializare (familie. sa pună accent pe educaţie . d)Teorii privind inegalitatile si conflictele sociale(marxism). cu norme si valori diferite . Complementara.

comportament care intra sub incidenţa legii. orice forma de manifestare a unor comportamente precum :exprimarea inadecvata sau jignitoare. iar cea a tinerelor victime este de 3%. Actele de violenta au loc atat in relatia elev-elev. ~un puternic sentiment al dependentei si inferioritatii si lipsa unei personalitati sociale. Fara indoiala ca acest fenomen nu este o inventie a contemporaneității. Astfel.dintre care amintim : trecerea de la .3. Analizând modul de viata al săracilor a constatat ca in comunitatile sărace exista: ~un puternic sentiment al marginalizării si al neajutorarii. ci prin situaţia efectiva de viata. Fenomenul violentei in scoli. ~resemnare si fatalism. ironizare. membri ai unor familii restrânse. La nivel internațional lucrarile de specialitate sintetizeaza cateva tendinte asupra formelor de manifestare a violentei in scoala contemporana. discreditarea scolii . apar seturi de credinţe si norme de comportament care includ atitudini de apatie. tendinţe de gratificaţii imediate.5%. parasirea clasei in timpul orei. lovire..Lewis considera ca :1.experienta sexuala precoce si viata de familie instabila. tachinare. Intr-un studiu efectuat de specialisti ai Institutului de Stiinte ale Educatiei si Institutul de Criminologie. profesori si alte persoane din proximitatea scolii. fumatul in scoală si orice alt comportament care contravine flagrant regulamentului şcolar in vigoare’’. 1.ameninţare. orientărilor si comportamentelor. cat si intre elevi si profesori. 32% din ei declarand ca au asistat la astfel de evenimente in cadrul institutiilor de invatamant. O. rănire.Ponderea elevilor cu manifestari grave de violenta este estimata de specialisti la 2. bruscare.Orice copil din acest procent de 3% poate reprezenta un caz de absenteism si chiar abandon scolar din cauza violentei in scoli . din care refuza de cele mai multe ori sa evadeze. 2. ridica mari probleme in aproape toate unitățile de invatamant. schimbarea situaţiei determina schimbarea personalitatii . 2violenta in scoli si in familie Violenta şcolara este definita ca .opunerea unei rezistente crescute la alte modele culturale. Criticii modelului cultural al sărăciei arata ca comportamentul săracilor nu este explicabil prin patternurile considerate de cultura sărăciei.2 Alte cauze ale absenteismului: 1mărimea familiilor din care provin copiii Cei care nu frecventează şcoala si provin din familii numeroase sunt de doua ori mai mulţi decât cei cu aceeaşi situaţie şcolara. împingere. se arata ca in 75% din scolile din tara noastra se inregistreaza acest fenomen.membrii claselor de jos au o inclinatie spre subcultura care tinde sa se permanentizeze. pana in urma cu 15 –20 de ani redus ca proportii.Este semnificativ faptul ca peste o treime dintre elevi percep spatiul scolar ca pe un mediu lipsit de securitate. comportament şcolar neadecvat :întârzierea la ore. ei simțindu-se amenințata de colegi. imitare . Copiii resimt mai acut decat profesorii sau parintii fenomenul de violenta.saracii isi creează propria lume. cum ar fi poreclire.

proliferarea violentelor in scoală care au ca fundament diferențe etnice. domnul Pierre Paupard a apreciat ca situatia din tara noastra nu este diferita de cea a altor tari din Europa.Violenta impotriva copiilor’’. situata la nivelul valorilor promovate.Cercetatoarea M.Salvati copiii’’ si Ministerul Muncii . la forme mai subtile. de statut social sau de gen. unui adolescent de 16 ani.organizat de UNICEF pentru Romania. S-a organizat un flagrant in urma căruia agresorul a fost prins. cu toleranta redusa la frustrare si cu potential agresiv ridicat. legitimata si încurajata . mai subtile.cu motivatie redusa pentru studiu. Reprezentantul european. la nivelul tipurilor de relaţii din spaţiul scolii si a impunerii unor anumite modele dezirabile de comportamente. Trebuie cunoscut faptul ca Romania este prima tara din Europa de sud-est in care s-a realizat acest important studiu sub egida UNICEF pentru Romania. creşterea numărului fenomenelor de violenta grava in scoală. dar se impun masuri organizate in vederea stoparii acestui fenomen.directa.violenta fizica . multiplicarea formelor de violenta asupra profesorilor. vizibila. delicvenţii preluând scenariile gata realizate din filmele americane sau chiar de la emisiunile zilnice de ştiri. religioase. trebuie aratat ca cei mai multi autori ai conduitelor violente sunt baietii cu rezultate scolare mediocre sau slabe. la nivelul intregii tari au fost organizate o serie de seminarii si mese rotunde sub egida Consiliului Europei . la Scoala Generala Nr. care intra sub incidenţa legii ca urmare a escaladării violentei societale .. In ultima vreme .2 din Sighetul Marmatiei . cu deficiente de autocontrol. care au avut drept scop sensibilizarea opiniei publice si in mod deosebit a factorilor de decizie asupra acestui ingrijorator fenomen social. Solidaritatii Sociale si Familiei. mai ales din mediul urban. sub ameninţarea cu bătaia . Astfel de cazuri se întâmpla in majoritatea şcolilor. Când băiatul a mărturisit totul parintilor. uneori. Organizatia . Rezultatele acestei prime cercetari au fost prezentate in cadrul Seminarului National . mascate sub forma unei violente de tip simbolic. De exemplu. Principalii factori şcolari generatori de violenta relevaţi in urma acestui studiu sunt: 1Dificultatile de comunicare elevi-profesori 2Subiectivitatea in evaluare 3Stilul didactic adoptat 4Programele şcolare prea încărcate si programul şcolar supra aglomerat Ancheta a arătat ca mediul şcolar reprezintă o sursa importanta de alimentare a comportamentelor violente ale elevilor. Balica propune astfel adoptarea unor masuri care sa permită reglarea tensiunilor si conflictelor interne. nesiguri in relatiile cu ceilalti. Ei isi aleg victimele dintre colegii fragili. mai puţin vizibile si de multe ori neconstientizate la nivelul actorilor. un elev de clasa a VIII-a a fost nevoit sa plătească taxa de protecţie timp de un an. Referitor la violenta ca motiv al absenteismului. Studiile experimentale confirma faptul ca procesele cognitive sunt afectate de vizionarea de filme si programe tv .. aceştia au cerut sprijinul oamenilor legii.

Un alt aspect vizat este cel al desensibilizării emoţionale. 27. respectiv 13.17%). cel puţin la nivelul propus de mass media.87% din totalul elevilor inscrisi in inv.31% au parinti emigraţi in străinătate. Aceste acţiuni violente.Au fost cuprinşi in studiu 39737 elevi. 16. doua tinere de la un liceu din Constanta s-au bătut in văzul colegilor care le-au încurajat ca la un meci de K1. rar întâlnite cu ani in urma. Gradinita nr. dar se insista asupra actelor de cruzime. conştient sau nu. tot mai vizibile la nivelul scolii. denota faptul ca şcoala reflecta societatea. in cadrul claselor I-XII. fapt explicabil atât prin sprijinul familiei extinse in îngrijirea copiilor(cu 380 mai mulţi copii sunt ingrijiti de bunici in mediul rural). de zi . De asemenea. 5289 .97% mame. strazii. ca rezultat al vizionarii sistematice a unor episoade violente . gândirea si memoria indivizilor este orientata. copiii vin la scoală cu toate defectele familiei.un individ a aruncat o grenada in curtea scolii. Persoanele in grija cărora au fost incredintati elevii sunt: in cazul plecării doar unuia . Pentru evidenţierea impactului emigrării parintilor asupra copiilor si implementarea unor strategii de diminuare a efectelor negative semnalate in rândul elevilor si implicarea partenerilor educaţionali in intervenţia asupra copiilor aflaţi in aceasta situaţie de risc. frecventa plecării acestora fiind mai ridicata in mediul rural(14.saturate de agresivitate. are mari şanse sa transpună ceea ce se întâmpla pe ecran in plan real.Studiul a fost realizat de sociologul Dora Elisabeta Baba.31 din Brasov a fost vandalizata de tâlhari pentru a zecea oara in ultimii ani. aceştia reprezentând 83.la liceul Jean Monet .54%) fata de mediul urban(12. rănind grav un grup de eleve.Astfel ca. la 15 sept.Scoala este societatea in miniatura. In mediul rural se întâlnesc cu 358 mai multe cazuri de plecarea ambilor parinti.Încărcate cu informaţii si scene pe tema violentei. in care se arata nu doar faptul ca oamenii suferă sau mor. inclusiv SAM. Acesta s-a realizat in trei etape: anchetarea pe baza de chestionar a dirigintilor/invatatorilor cu privire la elevii cu parinti plecaţi la munca in străinătate(1805 cadre didactice). publicul obişnuit cu astfel de scene violente. insusindu-se in acelaşi timp mijloace de agresiune pe care oamenii sunt tentaţi sa le aplice. centralizarea primara a datelor de către consilierii educativi ai şcolilor(110). fenomenul migraţiei forţei de munca determina o serie de consecinţe negative asupra copiilor.86% din cazuri sunt reprezentate de ambii parinti. Din totalul elevilor studiaţi.hotii furând alimentele copiilor si distrugând tot ce le-a ieşit in cale.iar distribuţia la nivelul parintilor se prezintă astfel: 55. la nivelul judeţului B-N. comunitatii.21% sunt taţi. 1migraţia populaţiei Prezent tot mai acut. a detaliilor fiziologice . s-a realizat in decembrie 2004/ianuarie 2005 un studiu cu sprijinul ISJ BistritaNasaud. înspre violenta. Cazuri concrete ale violentei in scoală sunt prezentate pe toate programele Tv: o fata de 17 ani a fost înjunghiata in biroul directoarei de iubitul ei. CJAP B-N. intamplari identice sau asemănătoare cu cele din filme vor degaja secvenţe actionale identice sau asemănătoare in viata reala. prelucrarea finala si analiza rezultatelor in cadrul CJAP.2004. cat si de lipsa surselor de venit de la tara.

la dezinteres si indiferenta .dintre parinti. antrenarea acestor elevi in activitati şcolare si extraşcolare.07%). consum de droguri(0. antisemitism) sau pozitiva (ceea ce gândim despre noi insine : arianism) generează consecinţe comportamentale care . anxietate(11. cel mai adesea. ceeea ce .diferiti’’ conduce . in cadrul studiului menţionat se propun următoarele soluţii: întărirea comunicării scoală -familie. negativism. rasism. grupuri de suport. vecinii.. politia.60%). implicarea elevilor. implicarea vecinilor in supravegherea si informarea scolii. sprijin afectiv si moral din partea cadrelor didactice.Câteva dintre aceste efecte negative duc la creşterea ratei absenteismului si abandonului şcolar (consumul de droguri.in cele din urma. servirea mesei de prânz la cantina. ong. biserica si autoritatile locale.22%).98%). problemele emoţionale.29% din cazurile de îngrijire temporara. colegilor.55%in mediul rural). probleme de comunicare(6. probleme emoţionale -tristeţe. crearea unor grupuri de dialog. supravegherea anturajului. asocierea elevilor in cauza.82%).urile. xenofobie. tulburări de comportament (3. statul. familia. unchii însumează 7. nu reprezinta altceva decat o forma de discriminare. CJAP. meditaţii/sprijin in efectuarea temelor.72% din cazuri. 2cauze de natura etnica : Prezenta oamenilor .92%). autoritatile locale.82% in mediul urban si 31. comunitatea. matusile. prietenii. colaborarea cu politia de proximitate.fie ele in forma lor negativa(ceea ce gandim despre ceilalti : intoleranta. infracţionalitatea). consilierea cadrelor didactice . monitorizarea continua a rezultatelor şcolare si comportamentului acestor elevicomunicarea rezultatelor persoanelor care ii îngrijesc. Acest fenomen determina abandonul şcolar. stres (7. iar persoanele cunoscute din afara relaţiilor de rudenie isi oferă sprijinul in proporţie de 3. angajarea unui specialist in consiliere psihologica in fiecare scoală . consilierea elevilor in cauza de către specialişti.39%). implicarea parintilor in viata scolii si conştientizarea acestora despre factori de risc asupra copiilor. infracţionalitate(0. consilierea familiei de către specialişti. teme corespunzătoare problemelor la dirigenţie. iritabilitate.25%.lipsa ambilor parinti este suplinita de bunici in proporţie de 24. consiliul elevilor. specialiştii. rudele. furie. biserica.63%). Efectele negative semnalate de către cadrele didactice cu privire la aceasta categorie sunt: scăderea performantelor şcolare(15. consilierea/comunicarea eficienta cu elevii de către diriginţi.Aceste stereotipii . in societatile . absenteism-manifestat in principal la nivelul liceului (9. tratarea diferenţiata/individuala. prietenilor in sprijinirea si comunicarea cu aceşti elevi. Considerând drept factori responsabili in ameliorarea efectelor negative asupra elevilor şcoala. responsabilitatea creşterii si educării copilului revine celuilalt părinte(32. devenind factor cauzal pe doua direcţii: urmarea efectiva a parintilor in străinătate de către copii (312 cazuri) si inocularea ideii de inutilitate a muncii şcolare fata de munca peste graniţa in realizarea individului din punct de vedere material.O alta manifestare a rezistentei umane fata de diversitate o reprezinta prejudecatile si stereotipiile.

Alaturi de aceste doua aspecte. Conform raportului . manifestări antisociale. De exemplu. Cotele ridicate de sărăcie si şomaj duc inevitabil la dependenta de protecţia sociala.iar din punct de vedere cultural . parasesc definitiv bancile scolii.1%.valorile pe care si le asuma etc . iar 15% suferă permanent de foame. sa achiziţioneze si sa dezvolte cunostinte . la varsta maritisului(12 ani). De aceea pedagogii trebuie in primul rând sa conştientizeze propriile prejudecati si sa analizeze concepţiile care stau la baza sistemului educaţional. Mai mult de jumătate dintre rromii intervievaţi de PNUD considera ca doar comerţul si muzica le pot aduce un venit. rromii sunt cei mai săraci din zona evaluata. deoarece fetele bogate. comunitatea rroma este cea mai defavorizata din România . ambele constituind o realitate sociala: una e cea construita in jurul siluetelor palatelor tiganesti . ONG-uri care lupta împotriva discriminării etc. De asemenea. sunt de asemenea şomeri. Acesta este un motiv suficient pentru a nu mai ..Pe de alta parte. la proiecte de integrare.Sunt cazuri de elevi in clasa a VI-a. daca in anumite circumstante profesorul pune mana pe umarul unui elev.sa ia masuri adecvate pentru eliminarea lor. O minoritate importanta in Romania este cea rroma.cum ar fi distribuţia inechitabila a bunurilor . facand imposibila frecventa scolara. Rata sărăciei severe la rromi este de 75. Instituţiile de invatamant trebuie sa determine daca vreuna din formele variate de discriminare este prezenta in interiorul ei si daca este asa . si nu educaţia instituţionalizata. inadaptare funcţionala. a resurselor si puterilor. Etnicii romi sunt caraterizati in doua ipostaze antinomice. in 2003.divortati.absenteismul si abandonul scolar in randul etnicilor romi au cauze diferite : pe de o parte bogatia.Romii in Europa Centrala si de Est’’. iar 85% dintre tinerii rromi cu studii medii. infracţionalitate si de integrare. cea mai mare parte a rromilor din regiune trăiesc in condiţii similare cu cele ale populaţiei din sudul Saharei .saracia este plaga ce loveste in primul rand etnia roma.multiculturale. iar in cazul copiilor si tinerilor rezultate şcolare slabe. rromii sunt consideraţi o subcultura parazitara. populaţia rroma se dovedeşte reticenta la educaţie . 20% suferă de foame 1-2 zile pe luna. cu probleme de igiena elementara. mai trebuie mentionat faptul ca etnicii romi sunt deosebit de superstitiosi. dobândesc un grad sporit de periculozitate. in mintea lui este un semn ca ii va muri cineva din familie. Toate acestea pot avea consecinţe sociale reale . atitudini si abilitaţi necesare pentru combaterea inechitatilor sub toate formele lor. un grup social marginal. realizat de PNUD (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare). iar cealalta o constituie ruinele bordeielor. De la stiinta de carte si mortalitatea infantila la nutriţia de baza. sa conştientizeze modul in care el este organizat. formele pe care le ia . Nivelul şomajului este dezastruos: 46% dintre rromi sunt şomeri. In aceste condiţii. de exemplu. Din punct de vedere economico-social . De aceea . Peste 50% din familiile rrome suferă de foame cel puţin 1-2 zile pe an. mai ales ca copiii sunt implicati in atragerea de venituri pentru familie. ca institutii educationale ele trebuie sa ia in considerare ce anume sa facă pentru a-i ajuta pe şcolari sa-si dezvolte identitati no-discriminatorii.

Intra in conflict cu normele promovate de scoală. este necesara o buna cunoastere a obiceiurilor si traditiilor etniei rrome. imagine de sine proasta a copiilor romi. acestia vazand in institutia scolara un loc in care elevul trebuie sa se duca pentru a primi lapte . profesorul joaca rolul primordial. sub masca unei schimbari de ansamblu. concepte.veni la scoala.de asemenea. marginalizarea si chiar izolarea copiilor romi in clase speciale.elevul se va apropia din necesitati cognitive ineluctabile de altele. mai ales ca cecul de alocatie nu ii este ridicat in urma a catorva absente. de fond. Alte cauze ce determina absenteismul si abandonul scolar in randul etnicilor romi sunt : analfabetismul parental si lipsa motivatiei pentru invatare. Profesorii vad scoala ca pe o obligatie si ca spatiu al coercitiei. valorizarea scazuta a educatiei si institutiei scolare.imperturbabil. dat de definitia neasumata a statului prioritar . dar executabile fortat.Miza este imensa si justifica orice efort.de forma. proiectate dupa criterii suple. intr-o metamorfoza profunda .In aceasta ecuatie. atitudine in virtutea careia sarcinile impuse prin autoritatea programei sunt neavenite.mai exact . cultura eminamente orala a romilor.falimentare astazi. asteptand doar sa fie desteptata. el insusi trebuie sa parcurga o profunda reforma interioara.Din interiorul unei discipline stapanite sub cooordonare calificata. nivelul redus de instruire al parintilor.dupa modelele neapropiate si aplicate fortat unui mediu inca inflexibil la prefaceri capitale. Sfidandu-si propria finalitate. curriculum predominant monocultural. isi va dezvolta o retea a cunoasterii tesuta laborios din centru catre margini. Strategia dezvoltarii mentale pe o traiectorie in care spiritul se regaseste este modelul educational care trebuie sa restructureze invatamantul romanesc .Profesorii abordeaza actul . mentalitatea familiilor In familiile sărace copiii achizitioneaza atitudini. In acest context. alocatia poate cu greu sa se substituie motivatiei scolare. exista in stare latenta. mecanismul functioneaza in baza unui impuls initial. 4cauze educationale Sistemul autohton al educatiei se afla intr-o situatie a carei gravitate este ignorata. Spre a-l putea onora. slaba motivatie devine infima in momentul in care unul dintre aceste motive dispare.Impunerea acestuia reclama insa fundamentul unei programe emancipate de prejudecati didactice .De aceea. 3cauze culturale . bilingvism. Perceptia parintilor cu nivel redus de instruire vizavi de scoala este simpla. fara proceduri de evaluare consistenta a substantei si calitatii. insuficienta colaborare cu parintii si comunitatea. manifestându-si refuzul fata de orice acumulare cognitiva. fortand noi orizonturi.Daca din clasele a V-a nu se mai primeste corn si lapte.in coordonata verticala si orizontala. Vocatia poate . pentru ai incuraja in frecventarea scolii si pentru a nu declansa tensiuni intre cultura scolii si cultura familiei. stiluri de munca si de viata diferite de cele care conduc la succes.corn si alocatie. care sa acorde libertatea dezvoltarii spiritului in acord cu tendintele sau optiunile personale.va stabili relatii si asocieri.

Dr. conform I. in realitate . 1Raportul cerere –oferta pe piaţa muncii O ancheta realizata in cadrul Institutului National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale arata ca cele mai multe posturi libere la finele anului 2004 au fost pentru absolventii scolii de arte si meserii(40%). mai ales. obiectivata variabil in ipostaze spontane ori in forme cronice de rezistenta precum blazarea sau rezistenta . familiiile dezorganizate. aparent .De asemenea . servicii favorizeaza răspândirea muncii . 12 iunie – este Ziua Mondiala impotriva Muncii Copiilor. singura cale de acces fiind mersul pe jos.In acest context. pe pozitii antitetice fata de institutie.S. unele drumuri fac imposibil transportul cu masina. de gimnaziu si de studii superioare (15%). ci trec. a dus la desfiintarea unor scoli si la transferul copiilor ramasi la alte scoli mai mari din zone invecinate. Cei care ies din ocupare pe piata forţei de munca sunt mai ales tineri intre 25 si 34 de ani.Educatia ca sarcina de serviciu nu poate produce decat efecte mediocre. pentru ca investiţia in instruire nu se regaseste in activitatea productiva. urmate de cele adresate absolventilor de liceu (29%). Sistemul de invatamant si de formare profesionala are astfel de pierdut. chiar prin zone paduroase. copiii sunt nevoiti sa strabata kilometrii intregi pana la scoala. Doar 1% dintre posturile libere necesitau studii postliceale sau de maiştri. acasa.o serie de drumuri practicabile in timpul primaverii-toamnei.semn al cresterii economice..scoala cere fara sa dea…’’ 5distantele mari de la domiciliu la scoala : Depopularea localitatilor rurale. manifestata cu precadere in satele marginase. dintre care 70. nivelul scazut de educatie al parintilor. O cauza poate sa fie lipsa de atractivitate a salariilor din domeniile pentru care şcoala pregateste forţa de munca.Astfel. Desi pentru transportul elevilor s-au pus la dispozitie de catre minister o serie de microbuze scolare. prin reactie. Peste 150 milioane de copii muncesc in intreaga lume. modelele traditionale de munca ale copiilor si izolarea satelor sunt principalele cauze care copilului in mediul urban si . Elevii se situeza .sa se regăsească in activitati care scapă cuantificărilor sau sa fie activi pe alte pieţe ale forţei de munca. intr-o pozitie surda . 2Exploatarea copiilor prin munca : Saracia. dar in acelasi timp arata ca aceasta crestere economica nu se reflecta in marimea numarului de posturi ocupate.in categoria celor inactivi. agricultura.000 de copii sunt exploatati prin munca numai in Romania. devin impracticabile la vremea inghetului si a zapezii. Ei nu intra in şomaj. Copiii lucreaza in industrie . estimeaza Biroul International al Muncii(ILO).didactic in termenii datoriei prescrise de natura ocupatiei.N. Speranţa Parciog spune ca aceste investigatii dovedesc nevoia firmelor de personal . rural. Este posibil ca . absenta la ore este explicabila.din străinătate.

iar oamenii de afaceri . conform cercetătorilor sunt viciile. Intr-un studiu publicat in 2004 de Weller se arata ca munca .6% .5% .sportivii sunt modele pentru 13.E releva care sunt segmentele sociale dominante din randul carora adolescentii ii recruteaza modelele. in gospodarie sau munca neplatita au efecte negative asupra performantelor scolare. cu sprijinul Biroului Internaţional al Muncii-Programul Internaţional pentru Eliminarea Muncii Copiilor derulează in România proiecte care răspund fenomenului de exploatare sexuala si prin munca a copiilor. Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti. precum fumatul. 3incoerenta unor masuri concertate .O solutie ar putea fi crearea de clase speciale si angajarea unui personal calificat in aceste probleme. dar si a parteneriatului educational .nu stie sa-i seduca printr-o oferta greu de ignorat’’(Sorin Ivan).3% dintre cei chestionati.Eşantionul final îl reprezintă un număr de 2007 elevi ai unor scoli selectate din 17 judeţe. din cauza ca sunt epuizaţi de munca. dotarile tehnice etc.familia obtine statutul de model pentru 16. Următorii paşi pe care-i fac aceşti tineri. analfabetism. De mentionat este faptul ca in numai 4 ani de activitate. uniforme. Un sondaj de opinie realizat in randul elevilor de catre I. Rezultatele studiului au fost adunate in lucrarea . 4neimplicarea tuturor factorilor interesati in reducerea abs. copiii cu probleme sunt trimisi in scoli normale. In tara noastră.ascunsa’’ desfasurata de multi copii. împreuna cu o serie de organizaţii neguvernamentale. incercandu-se integrarea acestora in colectiv si supunerea la acelasi regim scolar ca si copiii normali. De exemplu intentia de a acorda calificative scolilor in functie de performantele obtinute. pentru ca nu descopera codul adaptarii la orizontul de asteptare al acestora . alcoolul si drogurile. aproape 2000 de copii au beneficiat in mod direct de asistenta.Scoala devine neinteresanta pentru tot mai multi dintre discipolii sai. hrana. inversarea scarii valorice la nivelul societatii romanesti . 5. consiliere. interministeriale pentru eficientizarea sistemelor de protectie sociala. coordonata de DR.Motivaţia invatarii si reuşita şcolara’’. forme de sclavie sau diverse aranjamente de munca. Vedetele de televiziune constituie modele pentru 36. Ştefan Popovici. sprijin material etc. manuale. care acoperă toate zonele geografice si economice ale tarii..domestice ..S. si abandonului scolar Un exemplu il poate constitui faptul ca in urma desfiintarii unor scoli cu regim special. Alaturi de absenteism si abandon scolar pot fi mentionate si alte consecinte ale exploatarii copilului care se resimt imediat sau pe termen lung :accidente.Copiii care lucreaza nu mai au timp sa-si facă temele pentru acasă si au tendinţa de a fugi de la ore pentru adormi. ca mecanisme simple de a depasi starea de tensiune provocata de munca. boli grave.. dar si de stresul vieţii lor sociale. fara a se lua in considerare stadiul actual in care se afla invatamantul rural fata de cel urban ca si posibilitatile diferite pe care le ofera cele doua medii.

deseori confuze si anarhice ale eului. frumuseţe fizica-10.cu pseudocompetente.neconcordante culturii romanesti . Posibilitatile simple de a obtine o diploma.2% din optiunile elevilor chestionati. cu problemele dificile pe care le ridica. de stiinta .3%.Castigurile banesti. precum cele de : profesor.. al evoluţiei libere. moderatoare de show-uri tv. O astfel de optica se obiectiveaza printr-o serie de manifestari atipice pentru conduita canonica a educatiei.sub pretextul lipsei de audienta cu emisiuni indoielnice. au fost inlocuite . înfiripat din valori pragmatice si repere instabile. dansatoare. cantareti.9%. bunătatea. schimbarea acestor optiuni pare a fi justificata.prin artificii de imagine.S. Baietii doresc sa devina fotbalisti. personaje lipsite de vedetism. scolii ii este tot mai greu sa faca fata acestui . persoana de succes-9. Conform studiului I.Adevaratele valori.. medic. iar fetele fotomodele. Mirajul pseudo-vedetelor este accentuat si de mass-media care nu mai pun in evidenta si nu mai promoveaza competenta.Absenta de la . banii-20. faima.Schimbarea optiunilor elevilor este explicabila prin aceasta. cantarete. au fost inlocuite. conforme cu aspiraţiile. actori. actor.reprezinta modele pentru11. Se remarca o schimbare evidenta in preferintele acestora pentru diferite profesii. In acest context.E.9%.cu niste anonimi. in curând doar locul in care se obţin diplome.nebunie’’materiala ce a cuprins societatea romaneasca de care elevii devin tot mai constienti.Atata timp cat olimpicii nationali sunt rasplatiti cu sume intre 350. Modelele cele mai putin atractive sunt profesorii -7. competentele sociale si interpersonale –15. Autorii studiului semnalează pericolul ca şcoala sa reprezinte .5% si oamenii de cultura. copiate dupa show-uri straine. care cer multa pregatire . vilele.4%..7%. incepand sa trateze scoala ca o pierdere de vreme si indepartandu-se treptat de latura spirituala.000-900. sunt stresante si ofera o rasplata iluzorie. educaţia.2%.8%. credibilitatea si familia au întrunit procente variabile de 1-2. Viata reala.000 lei.9%. profesori etc. jeep-urile constituie argumente ce-i determina pe tineri sa-si doreasca astfel de reusite .4% . care intrunesc 1.Noile modele’’au dus in derizoriu meserii pana de curand cautate si respectate. iar un fotbalist primeste pentru un meci din campionat intre 1000-2000 euro. notorietatea-24.. mai ales prin unitatile de invatamant particulare. care consacra supremaţia timpului neutru. cercetatori..Statutul de personalitate incepe sa fie definit prin numarul aparitiilor televizate. ce exista printre sportivi.Emisiunile de cultura. ii determina pe elevi sa se orienteze spre acele meserii care nu-i solicita prea mult intelectual si de pe urma carora pot trage maxim de foloase.miraj al vedetelor’’ ce se manifesta asupra elevilor. Copiii care inteleg educatia ca o obligaţie externa si coercitiva adera la un model existenţial empiric. altruismul. au diminuat interesul elevilor pentru invatatura. inteligenta-16. elevii isi motiveaza alegerile unui anumit model in functie de : realizarea profesionala-30. transformati peste noapte in vedete.. iar nu o motivaţie intrinseca pentru invatare.

. 1. biologice. Absenta unei balante echilibrate intre cei trei 8 (munca.care primeste aici consiliere in diverse probleme medicale. trebuie sa se ia in calcul timpul liber al elevului. care prefera sa-si stie copiii in siguranta si hraniti pana la intoarcerea lor acasa. se pot adauga ca alternative educationale oferta de activitati extrascolare ale actualelor Palate ale Copiilor. foarte bogata (cercuri de creatie literara.3 PROGRAME SI PROIECTE PENTRU PREVENIREA ABSENTEISMULUI SI ABANDONULUI SCOLAR Pentru a putea elimina o serie dintre cauzele ce determina absenteismul si ca o consecinta.educative. elevii si tinerii evita situatiile creative. daca invata dupa amiaza) si sa-si faca temele.isi petrec o mare parte a timpului liber in zone de munca aducatoare de venituri suplimentare. recreative.timp aflat la dispozitia individului si in care acesta poate decide ce sa faca . nu-si mai petrec timpul liber citind o carte sau construind un joc.odihna si timp liber) are efecte negative nebanuite. absenteism. sa manance la pranz.dans.sport..Mai mult.Managmentul timpului’’2004). Ajunsi in mediul familial.O definitie simpla a timpului liber arata ca acesta reprezinta .violenta. indiferenta fata de rolul invatarii in ecuatia devenirii. In acest sens poate fi explicata necesitatea deschiderii unor centre de zi in scoli.dincolo de constrangerile profesionale.inainte.Cel mai grav este cel de a irosi intregul beneficiu al timpului liber prin supradimensionarea efectelor de risc-oboseala. nu se poate vorbi de egalitate de sanse in mediul educational autohton. totul sub supraveghere profesionista. Aceste centre sunt preferate de majoritatea parintilor ocupati. avand in vedere faptul ca in mediul rural influenta scolii se termina odata cu programul. frustrare. Copiii. abandonul scolar. Pregatirea temelor trece pe planul al doilea. In acelasi sens. marginalizare etc.teatru) dar din pacate accesibila doar unora.cursuri. multi copii sunt obligati sa ia parte la muncile grele ale campului sau gospodariei.juridice. abandon care duc la randul lor la alte efecte negative :consum de alcool si tutun.Oboseala acumulata isi spune cuvantul in randamentul slab al invatamantului rural. sa participe la activitati educative.muzica desen. . mediocritatea sunt semne distincte ale dezinteresului.Astfel de centre constituie un sprijin pentru intreaga familie. prezenta decorativa. si pornind de la premisa ca educatia din scoala nu poate acoperi toate domeniile vietii in care exista nevoia si dreptul fiecarui individ de a se instrui . epuizare.educatie ecologica. familiale si sociale’’(Voiculescu/Tudor-. actorii educationali-elevi si cadre didactice. unde elevii sa ramana dupa ore(sau sa vina din timp . Importanta si eficacitatea acestor centre creste. Atata timp cat 99% din studentii romani vor proveni din mediul urban.

De sase ani. trebuie ca familia si ei insisi sa se implice in gestionarea instructiva a timpului ramas dupa indeplinirea obligatiilor profesionale. datoreaza unei inadecvari institutionale. fundaţia Prada desfasoara .deoarece aceste activitati nu mai sunt gratuite. iar institutiile societatii civile le ofera spectacole. Programul multiculturalitatii se desfasoara.Pentru atingerea scopurilor acestui program au fost calificati meditatori scolari care sa mearga in comunitatile rome si sa le informeze despre posibilitatea de a-si relua studiile. Una dintre oportunitatile oferite are in vedere si reducerea abandonului si absenteismului şcolar prin crearea unor spatii educative prietenoase si motivante. ale credintei si familiei si confera calitate vietii individului.Pentru acestia. opera. tabere si cadouri de sarbatori . Programul . cu intenţia de a le oferi o luna de sărbătoare. psihopedagogii organizeaza o multime de activitati instructive si recreative in timpul lor liber.Accesul la educatie al grupurilor dezavantajate’’-program Phare finantat de Uniunea Europeana. in valoare totala de 91 milioane de dolari. creuzetul noilor valori.Decembrie magic…cu prietenii tai (2003). timpul liber este. cu ocazia sărbătorilor de iarna.Alaturi de aceste oferte se inscriu si teatrele. muzeele.Se poate concluziona ca abandonul scolar al anumitor minoritari se .Dar acest program nu a reusit deocamdata sa scada nivelul analfabetismului in aceste comunitati. cuantificat prin rezultate superioare si rate de promovare mai bune.Decembrie magic…in şcoala ta’’(2004).In cazul copiilor normali cu familie. care isi propune imbunatatirea accesului la o educatie de calitate cu focalizare pe minoritatea roma si pe elevii cu cerinte educative speciale. in sens unidirectional. . se desfasoara in perioada noiembrie 2003-decembrie 2009 si este susţinut de trei parteneri importanţi: Banca Mondiala-60 milioane dolari..integrati in invatamantul de masa. 2. diverse activitati si spectacole in instituţii de protecţia copilului . excursii.. prin întărirea legăturilor dintre comunitate si scoală.Aceste alternative insa sunt aproape inexistente in mediul rural. cinematografele. multe ONG-uri si institutii ale societatii civile strang fonduri si organizeaza activitati artistice distractive. sunt copiii cu cerinte educative speciale. Pentru copiii defavorizati. Printre cele mai importante programe si proiecte derulate la nivel de minister si inspectorate judetene se afla : 1. o resursa civilizatoare in etosul actiunii umane. Pentru specialisti.. cei cu handicap si cei aflati in casele de copii. care transforma valorile muncii.circul sau bibliotecile publice.Proiectul pentru invatamantul rural ’’ Scopul programului îl constituie imbunatatirea accesului elevilor din mediul rural la un invatamant de calitate. minutios organizate. . se pare. Menţionez campaniile . in societatea postindustriala. care ofera reduceri substantiale pentru elevi. cei care beneficiaza din plin de activitati extrascolare. In mod paradoxal ...

A doua şansa’’ se pot înscrie persoane cu vârste peste 14 ani care au absolvit ciclul primar. prin cursuri organizate saptamanal . Proiectul isi propune .Şanse egale’’ .diminuarea problemelor’’ legate de casatoria timpurie si graviditatea implicata.A doua sansa’’ Programul are drept scop sprijinirea persoanelor cu varsta de peste 14 ani care. In programul . au abandonat pe parcurs si au depasit vârsta maxima legala pentru reinscrierea in invatamantul gimnazial .Laptele si cornul’’ In cadrul acestui program. in funcţie de competentele demonstrate.Guvernul Romaniei-30 milioane dolari si comunitatile locale. 7. 3..declanşat in 2001. mai ales a celor ce nu frecventeaza scoala din motive sociale. Ialomiţa si Buzău.. precum si pregătirea pentru obţinerea unei calificări profesionale de nivel 1.care trăiesc in condiţii de sărăcie in judeţele Calarasi .educatiei pentru informatie’’in scoli..imbunatatirea” situaţiei copiilor rromi. copiii din invatamantul prescolar si invatamantul primar beneficiaza de corn si lapte gratuit. nu au finalizat invatamantul gimnazial. susţinerea sistemului educaţional . intr-un anumit domeniu. Şcolarizarea in acest program se desfasoara pe durata a patru ani.. . astfel încât aceştia sa-si poată completa si finaliza educaţia de baza din cadrul invatamantului obligatoriu. . . principalii beneficiari fiind elevii. dar si comunitatea locala. 4.Initiativa se refera la fetele de etnie roma intre 12 si 18 ani . Programul are o durata flexibila. Mijloace de acţiune: burse şcolare pentru fete. printr-un model de dezvoltare şcolara.îmbinând pregătirea in domeniul educaţiei de baza cu pregătirea pentru obţinerea calificării profesionale.Proiectul .. 6.. 5. din motive sociale. imbunatatirea nivelului de calificare a cadrelor didactice. cat si in cel al pregătirii profesionale ..se desfasoara in 15 judeţe . In acest fel se incearca atragerea copiilor spre scoala.proiect organizat si finanţat de Ministerul Afacerilor Externe al Olandei (programul Matra) si Centrul Educaţia 2000+.Telurile proiectului sunt egalizarea sanselor scolii din mediul rural cu cele ale scolii din mediul urban si deschiderea sistemului educativ romanesc spre spatiul european. . prin : • • accesul scolilor la informatie si documentatie moderne . Se pot înscrie si persoane care au parcurs o parte din clasele corespunzătoare ciclului gimnazial. are ca obiectiv fundamental ..cursuri de zi.1 milion dolari. . atât in domeniul educaţiei de baza. Constituirea Centrelor de Documentare si Informare(CDI)este rezultatul concret al punerii in practica a . profesorii. pe fondul schimbării institutionale.Sa construim împreuna imaginea fiicelor noastre’’este un proiect finanţat de UNICEF si pus in aplicare de Centrul Educaţia 2000+.. asociat cu stimularea participării parintilor si elevilor rromi.Acest proiect vizează remedierea a doua aspecte negative ale sistemului educativ romanesc.A doua şansa’’.. iar durata standard de şcolarizare se poate micşora pentru fiecare elev in parte.Educaţia pentru informaţie in mediul rural defavorizat’’ este un proiect bilateral francoroman care se înscrie in programul de relansare a invatamantului rural menţionat mai sus .

judeţean si de unitate şcolara in funcţie de particularitatile specifice zonei si contextului. si desigur de un aparat financiar.363 de beneficiari ai acestui program. adaptate populaţiei rrome. Pentru anul şcolar 2005-2006 au devenit beneficiari ai acestui program un număr de 27. materiale educaţionale pentru elevi si profesori.. In anul şcolar 2005-2006 s-au înregistrat 60. Fondurile se ridica la aproximativ un milion de euro.250 ROL pe membru de familie va primi 200 de euro sub forma de bonuri valorice pentru a-si putea cumpăra un calculator. publicaţii. seminarii. Un neajuns este faptul ca acest program nu este destinat tuturor liceenilor.asigurarea de facilitaţi minime’’ perioada 2003-2009. promovarea implicării parintilor si a comunitatii in viața şcolara.... cei care nu beneficiază de bani pentru liceu nu beneficiază nici de întărirea motivaţionala a frecventării cursurilor..455 de elevi si studenţi cu un venit de zero lei /membru de familie. Îngrijorător este faptul ca au fost inregistrati un număr de 13.Dezvoltarea formarii continue a personalului din invatamantul preuniversitar ‘’perioada 2005-2009 .. alocaţia era retrasa. care nu beneficiază de acest sprijin financiar. 8. De asemenea. 10.Euro 200’’ In cadrul acestui program fiecare elev cu un venit sub 506.Programul de infrastructura rurala’’ prin care 36 de scoli din judeţul Constanta vor beneficia de . sunt obligaţi sa facă şcoala pe banii lor. ca factor crucial al succesului şcolar si social al copiilor si tinerilor romi. Strategia acestuia presupune: facilitarea schimbării organizaţionale in sensul creşterii nivelului de participare a comunitatii.si vizeaza 52 de scoli.. având in vedere ca invatamantul obligatoriu este de 10 clase.. educaţie incluziva. . fiind un fel de invatamant obligatoriu negratuit. noi abordări in invatare. 11. scoli .Constanta) -susţinerea iniţierii de proiecte la nivel regional.. In acest sens organigrama Inspectoratelor Şcolare Judeţene a fost structurata astfel încât sa asigure initierea.Bani de liceu’’. 9.In anul şcolar 2004-2005 Guvernul a decis sa acorde sprijin elevilor de liceu proveniţi din familii cu venituri insuficiente. stagii de formare reţea de monitori.indrumarea si monitorizarea derulării proiectelor pentru reducerea abandonului si absenteismului -eficientizarea parteneriatului educational cu comunitatea locala prin initierea si implementarea de proiecte -eficientizarea consilierii elevilor si a parintilor atât prin programe la nivel național. In urma acestui program peste 80. La aceasta suma elevul (părintele) trebuie sa adauge diferenţa. Motivaţia frecventării cursurilor a fost întărita deoarece la un număr de absente nemotivate. subproiect in cadrul programului Phare (jud.prietenoase”(friendly). formarea cadrelor didactice rrome si nerrome.000 de liceeni au avut banii necesari pentru a-si continua studiile. Proiectul este susţinut de un întreg aparat teoretic si administrativ: conferinţe naţionale.570 elevi si studenţi. cei din clasele IX –X. tabere multiculturale.cat si prin .

perseverenta . Abandonul scolar : Nu este un fenomen izolat.mobilitatea . pentru atingerea acestui obiectiv este necesara realizarea unui profil psihologic al profesorului de consiliere. Abilitatile de baza in consiliere sunt următoarele: ascultarea activa.4 Efecte ale absenteismului ~conduite deviante 1.Esecul scolar : absenta repetata de la cursuri duce la o acumulare de lacune. probleme de disciplina.. Astfel in structura personalitatii sale ar trebui identificate o serie de trasaturi : sensibilitatea si dragostea pentru copii . dintre tinerii cu studii superioare numai 6.energia . 1.6% au nevoie de peste 24 de creatoare . dar e si infecund.Kretzulescu. creeaza dificultati in evolutia ulterioara a tinerilor. de povestire. . Bucuresti . imposibilitatea de a se adapta rigorilor vietii de elev sunt premise ale abandonului scolar. intitulat . .orientare. adresarea întrebărilor .Noica spunea ca toti te invata cum sa reusesti. adică refacerea imaginii de sine si a respectului de sine. furnizarea de informaţii. de obicei cel al strazii. reflectarea. oferirea feed-back-ului. exemple de modalitati eficiente de comunicare.Dar o virtute mai mult mai mare si in orice caz mult mai utila decat tehnica de a reusi este de a sti ce sa faci cu nereusitele. scoala putina. tehnici de memorare.întărirea eu-lui’’.Celor care au facut numai clase primare le este necesara aceeasi durata in proportie de 76%. s-a constituit intr-un cadru al formarii profesionale din perspectiva educatiei morale: ofera tipuri de strategii de abordare a unei situatii problematice in functie de reactiile elevului care are o anumita problema de comportare. Copiii care au suferit un esec trebuie invatati sa treaca peste el si sa mearga mai departe. absenteismul. 85 % dintre tinerii fara scoala au nevoie de peste 24 de luni (2 ani) ca sa-si gaseasca un loc de munca. Notele proaste. sociale. In general. 2. sumarizarea.echilibrul afectiv . intrerupta .MAI INTAI CARACTERUL’’.’’ Esecul scolar poate fi corectat prin ceea ce se numeşte . neputinta de a tine pasul cu ceilalti.initierea de activitati scolare menite sa contribuie la reducerea absenteismului si abandonului scolar . ce pun elevul in situatii dificile de invatare . ci rezultatul unui proces declansat cu mult timp in urma..capacitatea de anticipare si cunoastere a elevilor . parafrazarea.. C.6 % dintre somerii inregistrati sunt tineri cu varsta sub 35 de ani.Centrele de Asistenta Psihopedagogica.Esecul repetat devine principala sursa a erodarii si instalarii sentimentului de neajutorare.Cateva date in acest sens se dovedesc elocvente : 28. Un alt program realizat in cadrul Scolii Superioare Comerciale N.Copii cu probleme comportamentale vor alege un mediu mai putin coercitiv decat scoala.capacitatea de comunicare .empatia . fara scoala. Nu numai ca e greu sa reusesti intotdeauna. Prin comparatie . Aici se pot insusi sau aprofunda o serie de conduite deviante.capacitatea comportamentala . ajunsi in fata responsabilitatilor familiale . observarea.

Tanarul . iar rata saraciei extreme este de 1%.rata saraciei este de numai 4. 6. deruleaza in sectorul 2 al capitalei doua programe antidrog. Pentru a fuma nu trebuie neaparat sa parasesti incinta scolii. in care elevii fumatori pot sa-si exercita acest viciu.cu participarea directa a Agentiei Nationale Antidrog.Toxicomania Timpul liber nascut in urma nefrecventarii cursurilor necesita o alta intrebuintare.cu prioritate in colegii .Centrul de voluntariat pentru prevenirea consumului de droguri ‘’. al cărui capăt nu poate fi identificat: absenteismul poate duce la consum de droguri.. Se poate afirma aici prezenta unui lant cauzal .Ca o consecinta.in cazul categoriei de persoane cu studii superioare.Recurgand din nou la comparatii. absenteismul scolar determina abandonul scolar.luni pentru gasirea unui loc de munca. Este suficient sa iesi in pauza sau sa-ti prelungesti pauza daca nu ai chef de ore .licee si grupuri scolare :.. lipsa unui loc de munca nu poate avea ca efect decat saracia.. Oficiul National pentru Protectia Consumatorului nu face controale agentilor economici. dar exista cazuri îngrijorătoare de copii cu vârste foarte scăzute .Tentatiile sunt nenumărate.5 % persoanele fara studii sau absolvente numai de ciclu primar. care.Cunoaste si decide ‘’si .clase fara fumat’’ sau .copiii fac ce vad’’. Astfel . Pentru a preveni aceste vicii s-au realizat o serie de campanii de genul .o alta tentatie a timpului liber școlar. in timp ce consumul de droguri pune elevul in imposibilitatea frecventării cursurilor si chiar abandon şcolar.Violenta Intre absenteismul scolar si violenta exista o strânsa relaţie de intercondiţionare. iar printre ele se număra si consumul de droguri. avand ca tema vanzarea catre minori a alcoolului si tutunului. Fuga de la scoala are diferite cauze . Un studiu realizat de ANA -Prelevanta consumului de droguri in România-arata ca cei mai expuşi pericolului consumului de droguri sunt tinerii intre 15 si 24 de ani. ce se perpetueaza si la nivelul descendentilor. dependenţi de droguri.Consum de alcool si tutun . 4. 3.de obicei toaleta scolii. Rata saraciei afecteaza in proportie de 50. 5. rezultat al lipsei de monitorizare a activitatii copilului de catre parinti si a atitudinii permisive a profesorului. odată intrat in reţeaua densa a consumurilor de droguri. a Confederatiei Nationale a femeilor din Romania si a ISMB.Nu exista o lege clara care sa exprime fara echivoc ca sunt pedepsiti adulţii care încurajează tinerii si mai cu seama minorii spre comportament deviant sau chiar delicventa.ce se regasesc in atitudinea elevului fata de scoala si de anumiti factori scolari. mai ales ca dependenta anulează voinţa.In fiecare școala exista un loc special.ingreuneaza gasirea unui loc de munca. cu greu poate ieşi.. Federatia Internationala a Comunitatilor Educative(FICE)-Romania.29%. Saracia extrema are rata cea mai ridicata –25%intre oamenii care au terminat doar clasele primare. De aceea nu trebuie sa ne surprindă considerarea violentei atât cauza cat si efect pentru absenteismul şcolar.Fuga de la scoala :Este un comportament deviant. Se creează un cerc vicios. . Pe de alta parte. adeseori . Inca din anul 2002.

.altfel spus : . Violenta este un răspuns al celor saraci la adresa societatii . Schimbând perspectiva . au fost consultate documentele școlare (cataloagele). Pentru a putea oferi o imagine de ansamblu asupra situației frecventei in judeţ si pentru a putea reprezenta grafic evoluția absenteismului la nivel judeţean. CAPITOLUL II 2. ii remarcam pe cei care produc violenta.1 EVOLUTIA ABSENTEISMULUI ŞCOLAR IN JUDEŢ Studiul de fata are ca subiect absenteismul şcolar în judeţul Bistriţa-Năsăud . nivelul de pregătire al parintilor sau chiar violenta in familie.de aceea pentru a duce la scaderea agresiunilor si actelor violente este necesara frecventarea scolii si intregirea educatiei. condiţiile in care traieste împreuna cu familia. trebuie sa-i apropiem de scoala’’(Toma Mares. ci ca nişte fenomene interdependente ce trebuie stopate. iar educatia constituie condiţia indispensabila a integrării si participării tinerilor la viata comunitatii. In urma analizei documentelor școlare . esecul scolar. presedinte FICE.Sau .Marginalizare si distantare culturala si sociala. saracia sunt principalele mecanisme care genereaza fenomenul excluderii sociale. Potrivit directorului FICE România. Romania) 7.2003-2004 si 2004-2005 s-a obținut următoarea situație . absenteismul si abandonul şcolar nu trebuie privite sub aspect procentual.Privind fenomenul violentei din perspectiva victimelor sale din scoli. una din cauzele violentei in scoală este mediul de provenienţa al copilului: educaţia care ii este data acasă. la nivelul ciclului gimnazial. In condiţiile in care educaţia este singura şansa pentru realizarea socio-profesionala.Ca sa indepartam copiii de violenta. putem intelege de ce violenta poate fi o cauza a absenteismului şcolar. pentru anii școlari 2002-2003 .studiile facute de experti in politici educationale ai Comunitatii Europene evidenteaza faptul ca analfabetismul.

Aceste fluctuaţii pot fi reprezentate grafic astfel: Evolutia abandonului scola in pe r rioada 2002-2 005 7 6 6.Evolutia absentelor in perioada 2002 18000 -2005 16000 15310 14000 12731 12000 13088 10000 To l nr. având in vedere ca in anul şcolar 2003-2004 rata abandonului şcolar la nivel naţional. avea o valoare de 1.a nte ta bse 8000 6000 4000 2000 0 2002 -2003 2003 -2004 2004 -2005 Figura 2. pentru invatamantul gimnazial. Rata abandonului şcolar la nivel local continua sa ramana destul de ridicata.7 %.39 4 4.Se pot observa fluctuatiile pe care le inregistreaza abandonul şcolar : după o creştere destul de importanta in anul şcolar 2003-2004.2 5 4.2-Evolutia abandonului şcolar in perioada 2002-2005 .09 Rata abandonului scolar 3 2 1 0 2002-2003 2003-2004 2004-2005 Figura 2.1-Evolutia absentelor in perioada 2002-2005 In ceea ce priveste abandonul scolar situatia este putin diferita. situaţia începe sa se redreseze.

in clasa a V-a . Fiind vorba .Evolutia absentelor pe clase.0100090000032a0200000200a20100000000a201000026060f003a03574d464301000000000001000be30 000000001000000180300000000000018030000010000006c0000000000000000000000350000006f0000 000000000000000000b2460000871c000020454d460000010018030000120000000200000000000000000 0000000000000981200009e1a0000ca000000210100000000000000000000000000003e13030016670400 160000000c000000180000000a0000001000000000000000000000000900000010000000b5100000bd060 000250000000c0000000e000080250000000c0000000e000080120000000c000000010000005200000070 01000001000000a4ffffff00000000000000000000000090010000000000ee04400022430061006c0069006 2007200690000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000001100dc5f11001000000040631100c06011005251603240631100386 0110010000000a8611100246311002451603240631100386011002000000049642f313860110040631100 20000000ffffffffec01d700d0642f31ffffffffffff0180ffff01800f020180ffffffff000001000008000000080000 fcf0110001000000000000005802000025000000372e9001ee00020f0502020204030204ef0200a07b20004 000000000000000009f00000000000000430061006c0069006200720000000000c00e4b0270a06032650ef 798cc01d7001443c9006c6011009c3827310600000001000000a8601100a8601100e878253106000000d0 601100ec01d7006476000800000000250000000c00000001000000250000000c000000010000002500000 00c00000001000000180000000c0000000000000254000000540000000000000000000000350000006f00 0000010000005fcc874078b887400000000057000000010000004c000000040000000000000000000000b 3100000bd060000500000002000ffff3600000046000000280000001c0000004744494302000000fffffffffff fffffb5100000be060000000000004600000014000000080000004744494303000000250000000c0000000e 000080250000000c0000000e0000800e00000014000000000000001000000014000000040000000301080 0050000000b0200000000050000000c02ea004302040000002e0118001c000000fb020200010000000000 bc02000000ee0102022253797374656d00000000000000000000000000000000000000000000000000000 40000002d010000040000002d01000004000000020101001c000000fb02f4ff0000000000009001000000e e0440002243616c6962726900000000000000000000000000000000000000000000000000040000002d01 0100040000002d010100040000002d010100050000000902000000020d000000320a0c000000010004000 00000004502ea0020cb0700040000002d010000040000002d010000030000000000 Figura 2. Succesul şcolar in clasa a V-a depinde foarte mult de dirigintele pe care il va avea copilul . an scolar 2006-2007. . iar la clasa a VI-a valorile sunt cele mai mici .3. Explicaţia acestor fluctuaţii se afla in faptul ca riscul de abandon şcolar este mai mare la început de ciclu şcolar. de începerea ciclului gimnazial este normal ca mulţi copiii sa întâmpine greutati de adaptare sau sa fie nehotarati in continuarea studiilor. semestrul I Se observa ca la nivelul clasei a V.a se înregistrează cele mai multe absente –2191. de capacitatile elevului de adaptare .1290.

Procentual.a.In acelasi sens .an scolar 2007/2008. s-a recurs la o comparaţie a datelor . singura exceptie facand-o clasa a V-a.4 –Distribuția absentelor pe clase . tocmai datorita finalitatii ciclului gimnazial. 0100090000032a0200000200a20100000000a201000026060f003a03574d464301000000000001000be30 000000001000000180300000000000018030000010000006c0000000000000000000000350000006f0000 000000000000000000b2460000871c000020454d460000010018030000120000000200000000000000000 0000000000000981200009e1a0000ca000000210100000000000000000000000000003e13030016670400 160000000c000000180000000a0000001000000000000000000000000900000010000000b5100000bd060 000250000000c0000000e000080250000000c0000000e000080120000000c000000010000005200000070 01000001000000a4ffffff00000000000000000000000090010000000000ee04400022430061006c0069006 2007200690000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000001100dc5f11001000000040631100c06011005251603240631100386 0110010000000a8611100246311002451603240631100386011002000000049642f313860110040631100 20000000ffffffffec01d700d0642f31ffffffffffff0180ffff01800f020180ffffffff000001000008000000080000 fcf0110001000000000000005802000025000000372e9001ee00020f0502020204030204ef0200a07b20004 000000000000000009f00000000000000430061006c0069006200720000000000c00e4b0270a06032650ef 798cc01d7001443c9006c6011009c3827310600000001000000a8601100a8601100e878253106000000d0 601100ec01d7006476000800000000250000000c00000001000000250000000c000000010000002500000 00c00000001000000180000000c0000000000000254000000540000000000000000000000350000006f00 0000010000005fcc874078b887400000000057000000010000004c000000040000000000000000000000b 3100000bd060000500000002000ffff3600000046000000280000001c0000004744494302000000fffffffffff fffffb5100000be060000000000004600000014000000080000004744494303000000250000000c0000000e 000080250000000c0000000e0000800e00000014000000000000001000000014000000040000000301080 0050000000b0200000000050000000c02ea004302040000002e0118001c000000fb020200010000000000 bc02000000ee0102022253797374656d00000000000000000000000000000000000000000000000000000 40000002d010000040000002d01000004000000020101001c000000fb02f4ff0000000000009001000000e e0440002243616c6962726900000000000000000000000000000000000000000000000000040000002d01 0100040000002d010100040000002d010100050000000902000000020d000000320a0c000000010004000 00000004502ea0020cb0700040000002d010000040000002d010000030000000000 Figura 2. valorile nu sunt prea indepartate. la nivelul clasei a VIII-a .sem I Pentru a determina sensul evoluţiei absenteismului in acest an. nivelul este ceva mai scazut decat in clasa a VII.

Anii Clasa a V a Clasa a VI a Clasa a VII a Clasa a VIII a Media totala 2004-2005 9.97 11. va arata daca aceasta evolutie crescătoare este si reala . datele brute ne indica sensul evolutiei absenteismului. respectiv 2007-2008 Din nou .40 2005-2006 24. care pare a fi crescator. la fiecare nivel de varsta. mai exact din semestrul I. evolutia comparativa poate fi reprezentata astfel: . Un tabel ce va asocia numarul absentelor cu numarul de elevi pe fiecare nivel de varsta.66 17.74 Tabelul 2.5 Numarul mediu de absente pe nivele si ani scolari.12 27.87 23.61 16.din acest an (2007-2008 ).4 Distributia comparativa a absentelor pe clase.42 23.sem I An scolar 2006-2007. cu datele corespunzătoare din anul anterior (20062007) 2006-2007 Clasa a V a SEM I 838 2007-2008 SEM I 2191 1290 1979 1947 7407 Clasa aVI a 950 Clasa a VII 1814 a Clasa a VIII 1549 a Total absente 5151 Tabelul 2. Este adevărat ca in acest semestru s-au inregistrat mai multe absente decât in semestrul analog din anul 20042005 .48 27. comparativ Grafic .86 27.

61 23.12 nr.42 25 20 16.cu referire la semestrul I 2.Dinamica absentelor in S I.elevii. s-a concluzionat ca acesta este in continua crestere.66 27.anii scolari 2004/2005 si 2005/2006 em 30 27. cat si din perspectiva profesorilor.Care este relatia intre programul scolar si atitudinea elevului fata de scoala ? 3.Rata absenteismului este mai mare in cazul elevilor de etnie roma.In ce masura apartenenta la etnia roma favorizeaza absenteismul scolar ? IPOTEZE : 1. Intentia studiului este de a identifica adevaratele cauze ale unui astfel de comportament din perspectiva actorilor sai.Programul scolar incarcat influenteaza negativ atitudinea elevului fata de scoala 3. OBIECTIVE : .5-Dinamica absentelor in perioada 2004-2006.87 9. mediu de absente pe nivele 15 2004/2005 SI 2005/2006 SI 11.48 24.97 10 5 0 Cls a V a Cls a VI a Cls a VII a Cls a VIII a Figura 2. SCOP :Analiza reprezentarii absenteismului de catre elevii de varsta 10-14 ani.Ce loc ocupa scoala in sistemul de valori al individului(profesor.Profilul profesorului influenteaza intensitatea frecventarii cursurilor 4.Absenteismul scolar este un rezultat al scaderii importantei scolii in sistemul de valori al individului 2.2 MOTIVAREA STUDIULUI In urma analizei evolutiei absenteismului la nivel local.elev) ? 2. INTREBARI de cercetare: 1. respectiv a cadrelor didactice direct implicate. ca de altfel in majoritatea scolilor din tara.86 27. direct interesați de scaderea acestui fenomen.Care este relatia intre profilul profesorului si frecventarea cursurilor ? 4. Rezultatele studiului vor oferi o modalitate științifica si rationala de a construi si implementa o strategie prin care sa se urmărească diminuarea amplorii acestui fenomen negativ si a efectelor indezirabile ale acestuia.

Studiul s-a centrat pe următorii indicatori . format din 25 de întrebări ( 20 închise si 5 deschise).Identificarea rolului scolii din perspectiva elevilor/a profesorilor 2.09. majoritatea fiind întrebări de opinie . un chestionar pentru elevi .2008 având ca subiecţi 250 de elevi din ciclul gimnazial. starea sociala si diferitele riscuri la care ar putea fi expuși elevii clasei : risc de absenteism si abandon școlar. risc de abuz emoțional.Determinarea gradului in care absenteismul influențează actul invatarii si rezultatele scolare 4.3 INSTRUMENTUL DE LUCRU Analiza s-a bazat pe rezultatele unei anchete realizate in perioada 20. Analiza rezultatelor s-a facut pe baza distributiilor de frecventa. risc de instituționalizare.Aprecierea programului si regulamentului scolar 3.1. risc de abandon familial.10.31. Aceasta a avut un dublu scop : 1.Determinarea relației dintre apartenenta la etnia roma si frecventa școlara 2.un scop cantitativ : obținerea unor informații legate de structura clasei. format din 14 întrebări (8 închise si 7 deschise).Precizarea modalităților de petrecere a timpului școlar 6. .2008 .un chestionar pentru profesori si diriginti. care se regăsesc in formularea întrebărilor pentru chestionar: -rolul scolii in viata elevului/profesorului -traseul de cariera -regulamentul scolar -programul scolar -surse de invatare -cauzele absenteismului -motivarea absentelor -modalitati alternative de petrecere a timpului scolar -consecintele absentelor -atitudini si roluri educative -profiluri de profesori In completarea datelor obţinute prin chestionar s-a apelat la documentele școlare si o serie de tabele completate de diriginții claselor V –VIII. componenta etnica . 2. risc de abuz fizic.Identificarea cauzelor absenteismului 5. fiind insa si întrebări ce vizează opinia elevilor . Datele au fost culese pe baza a doua chestionare : 1. axate in mare parte pe culegerea de informaţii concrete .

un procent destul de ridicat . respectiv a viziunii pe care o are despre aceasta. a doua familie (21%). Faptul ca programul scolar este considerat rezonabil de aproape jumatate dintre elevii chestionati isi poate avea explicatia in buna organizare a timpului. In continuare datele vor fi prezentate in funcţie de ipotezele propuse in aceasta cercetare. in mare parte. Şcoala reprezintă . obişnuinta. note mici –5% si chiar corigenta-5%. Din pacate. in vreme ce 6% sunt nedecişi. iar numai 28% considera ca acesta este foarte incarcat. 21% doresc sa-si caute un loc de munca .un scop calitativ : verificarea gradului de cunoaștere de către diriginți a propriei clase. raportandu-se la propriul lor program scolar . in timp ce profesorii afirma cu convingere ca programul scolar este incarcat si foarte incarcat. Este foarte interesant de aflat de ce parerile elevilor legate de programul scolar sunt atat de variate. prin raportare la activitatea lor in scoală. 2. considera .Se observa ca atât profesorii cat si elevii au definit şcoala . un loc de munca (65%). Astfel 55 % isi organizeaza timpul foarte bine.risc de neintegrare sociala.Exista insa si o parte care asociază absenteismul cu libertatea –5% . respectiv 26 % incarcat. se orienteaza spre integrarea rapida pe piata muncii pentru obtinerea unui venit . unii chiar lejer(5%). ceva neimportant (10%). În urma anchetei s-au obtinut urmatoarele rezultate :Profesorii considera ca programul scolar al elevilor este foarte incarcat (50%) si incarcat(50%). cale de reuşita in viata(42%). In acest timp elevii. ea ocupand un loc important in sistemul valoric al elevilor.Pentru elevi şcoala este un loc unde invata (48%). investiţia de o viata(14 %).4 REZULTATELE CERCETARII Absenteismul școlar este un fenomen negativ ce se înregistrează la nivelul fiecărei şcoli şi care este perceput ca atare de majoritatea elevilor (53%).2% si lipsa prezentei la ore plictisitoare-2%. 44% bine. imposibilitatea ajungerii la liceu –6%. Orientarea spre cursurile liceale ale unui procent ridicat dintre elevi. Cea de-a doua ipoteza afirma ca programul şcolar încărcat influenteaza negativ atitudinea elevului fata de scoală. Deşi 38% nu au definit absenteismul din punctul lor de vedere . ca acesta este optim-rezonabil (41%). 37% înțeleg prin absenteism pierderea unor lecţii importante .din punctul de vedere al profesorilor . O prima ipoteza a cercetării leagă absenteismul şcolar de scăderea importantei scolii in sistemul de valori al individului. denota faptul ca acestia constientizeaza in mare parte importanta scolii in devenirea personala . După terminarea clasei a VIII-a 73% si-au propus sa urmeze un liceu.De asemenea si procentul de 10% care considera scoala neimportanta este semnificativ. Nici unul din cei chestionati nu are probleme cu organizarea timpului. Un raspuns il putem gasi analizand variantele oferite de elevi si profesori legate de principala sursa . in vreme ce un procent de 1% nu stiu cum isi organizeaza timpul. prioritar. 2.

ci din punctul de vedere al utilitatii lor . jocul pe calculator(27%). cat si rezultatele şcolare in foarte mare măsura (59%) si in mare măsura (26%). In lumina celor prezentate se poate afirma ca nu programul şcolar încărcat influenteaza negativ atitudinea elevilor fata de scoală. selectând din programa şcolara informaţiile considerate mai importante si . pe strada (14%). In ciuda acestui lucru continua sa lipsească de la ore. Celelalte surse de invatare sunt neglijate. unii mai mult de 50 de ori. lecţia profesorului(22%) si manualul (16 %). Elevii sunt conștienți de faptul ca absentele le influențează atât invatatul –in foarte mare măsura (58%) si in mare măsura(15%). din păcate . decat sa se plimbe sau sa stea in localuri. la magazine (2%). ci mai degrabă programul şcolar neadecvat cerinţelor actuale. Profesorii sunt si ei de acord ca invatatul si rezultatele şcolare sunt influenţate de absente. iar o parte din informaţii le reţin din clasa (lecţia profesorului). deşi acesta este sursa principala indicata de profesor. profesorii. principalele activitati sunt: plimbarea (27%).Astfel ca putini apelează. scad standardele de performanta.Cat despre bibliografie si Internet . In aceste locuri. in vreme ce restul isi petrec timpul cu prietenii (49%) . Locurile cele mai frecvente in care isi petrec timpul când pleacă de la ore ..uitând’’ sa apeleze la alte activitati complementare.Nu toate aceste activitati se desfasoara pe cont propriu . la prieteni (12%). convinşi ca programul şcolar este extrem de încărcat. respectiv 1%. Cunostintele nu sunt neapărat multe din punctul de vedere al posibilitatii elevilor de a le asimila. doar 9%. procent ce indica un grad de distorsionare a răspunsurilor. unde alte surse ca internetul sau bibliografia . având probabil doua cauze principale: 1. munca in agricultura(10%). in parte si din cauza ca profesorii nici nu le solicita. la manual pentru completarea si sistematizarea cunostintelor.in baza principiului dezirabilităţii sociale.Nimic despre suplimentara. In al doilea rând . discuţii cu prietenii (10%). fumatul(10%).de invatare. caietul de notite (25%) si lecţia susţinuta in clasa (25%). analiza raspunsurilor profesorilor la aceleasi intrebari indica un nou loc in care elevii isi petrec orele si anume internetul –cafe din apropierea scolii (18%). copiii considera ca este mai putin condamnabil faptul ca pleaca de la ore si stau acasa. rezolvarea unor probleme (7%).dorinta de a nu deconspira unul din locurile importante in care isi petrec timpul. respectiv al preocupărilor actuale. Elevii se axează in invatare pe caietul de notiţe (58%). Se remarca procentul mare de elevi (65%) care au răspuns ca pleacă acasă atunci când absentează. in bar/cofetărie (7%). vizionarea de programe v (7%) sau citirea unor reviste (2%).Astfel profesorii pretind ca principala sursa de invatare manualul (50%). ele înregistrează procente minimale de 3 %. Analizând datele se poate explica de ce elevii considera ca programul şcolar este relativ lejer : in primul rând invata doar strictul necesar (caietul de notiţe).in urma răspunsurilor oferite de ei sunt: acasă (65%). 2.familia (31%) sau colegii (11%).

Comparand cu raspunsurile oferite de profesori . Cauzele principale ale absenteismului şcolar semnalate de elevi sunt: -mă plictisesc-25% -evit luarea unei note mici-18% -nu-mi place profesorul –13% -nu mă interesează materia-13% -particip la alte activitati –13% -nu inteleg ce mi se preda. respectiv doar unele aspecte (36%). isi ajuta parintii(25%) sau se plimba pe strada(7%). acasa (26%). ceea ce duce la o serie de intrebari legate de responsabilitatea si interesul parintilor .elevii se joaca pe calculator. Se pare ca acest joc nu se desfasoara neaparat la calculatorul personal. fumeaza etc.se joaca pe net(32%) . Elevii afirma ca parintii cunosc situatia freventei lor scolare in totalitate (60%). Astfel se explica si procentul ridicat de elevi ce declara ca principala activitate este jocul pe calculator. in mare parte(27%).se poate conchide ca elevii au exagerat in afirmatii . In acest timp profesorii afirma ca isi umplu timpul cu inutilitati (36%). Alte locuri in care profesorii spun ca isi petrec elevii timpul sunt pe strada (32%). la magazine(6%).7% -munca in agricultura-7% -dispensar-4% . la prieteni (9%). a scopurilor si standardelor pe care si le-au stabilit in cresterea si educatia copiilor. in bar/cofetarie (9%). Desigur ca profesorii au putut sa aleaga variantele de mijloc din dorinta de a sublinia dezinteresul parintilor fata de activitatea copiilor. deoarece cadrele didactice arata ca parintii cunosc doar in mare parte (64%) situatia frecventei scolare a copiilor lor. A treia ipoteza acestei cercetări stipulează ca profilul profesorului influenteaza intensitatea frecventării cursurilor.

faptul ca lecţia propriu zisa nu suscita interesul elevului. pentru profesori aceasta este lipsa de motivaţie (36%) . evitarea luării unei note mici (9%) . Deşi unele cauze invocate pot fi manifestări ale teribilismului.materie 13% profilul profesorului neintelegerea lectiei evitarea notelor mici plictiseala participarea la alte activitati 7% munca dispensar 18% 25% Figura 2.de aceea unele cadre sunt mai puţin dispuse sa se schimbe.6 –Cauzele absenteismului şcolar din perspectiva elevilor După cum se poate observa cele mai multe cauze au legătura directa cu profilul profesorului. Principala cauza este plictiseala (25%). trebuie totuşi luate in seama si reconsiderata conduita didactica si revizuite strategiile didactice . plictiseala (5%). Pe locul secund se afla evitarea luării unei note mici (18%). Deşi profesorii menționează ca utilizează metode activ-participative ca brainstormingul. Toate acestea presupun un efort considerabil . nivel de vârsta. opoziţiei specifice vârstei . reconsiderarea si readaptarea stilului didactic adoptat . profilul profesorului (9%).C auzele absenteism ului scolar din perspectiva elevilor 7% 13% 4% 13% dezinteres pt. dezvoltare economica si sociala. In acest scop se solicita o mai mare atenţie acordata metodelor utilizate de către profesor. Daca in cazul elevilor principala cauza a absentelor este plictiseala (25%).munca in gospodărie (14%). Din păcate (din fericire?!). Alte cauze sunt acceptarea non-valorilor (27%). cunoaşterea celor mai noi metode . calitatea de dascăl presupune o continua perfecţionare . problematizarea. acestea se pare ca raman la rangul de intenţie. Stilul rutinier este mai greu de abandonat. .in funcţie de clasa.

lăsând pe un plan secund ceea ce elevii asteapta mai mult de la un profesor: comunicativitatea . profilul dezirabil al profesorului ar conţine următoarele calitati: comunicare.28% . schimb de experienţa. simţul umorului. intelegere. sa nu strige .corectitudinea . Copiii asteapta din partea profesorului sa predea bine. ci si formatorul zilnic al elevului.7 –Cauzele absenteismului şcolar din perspectiva profesorilor Trăsăturile pe care profesorii consideră ca elevii le apreciază in mod deosebit la ei sunt: .sa noteze corect. Asta pentru ca profesorul nu este numai instructor.ca z a s te m lu s la d p rsp tiv p fes rilo u ele b en is u i co r in e ec a ro o r 9 % 9 % 5 % 3% 6 lip ad m tiv tie s e o a a c p re n n a rilo c e ta a o -v lo r m n ain g s o a uc o p d rie e ita alu r u e n tem i v re a ii n i o ic p filu p fe o lu ro l ro s ru i p tis a lic e la 1% 4 2% 7 Figura 2. Relaţia profesor –elev n-ar trebui sa consiste numai in . Este important de menţionat ca etnia elevilor a fost completata pe baza conceptului de heteroidentificare . educaţie.apropierea faţă de ei . conştiinciozitate.buna pregătire profesionala . corectitudine. Comparând răspunsurile se poate observa o suprapunere parţiala intre calitati. profesorii punând insa un mai mare accent pe latura profesionala.20% . sa discute cu ei si pe alte teme decât cele referitoare la lecţia propriu zisa. colaborarea .4% Din răspunsurile elevilor. colaborare.conştiinciozitatea -16% . Pentru aceasta s-a întocmit un tabel de contingenţa având ca baza datele din tabele completate de diriginţii claselor referitor la etnia elevilor si la distribuţia acesteia in cadrul copiilor cu frecventa şcolara scăzuta.predare-invatare-evaluare”.28% . sa-i ajute in unele probleme.. O ultima ipoteza a lucrării de fata afirma ca rata absenteismului este direct proporţionala cu apartenenţa la etnia roma. bun simt. ci sa se pună accent pe colaborare.toleranta . mergând pe ideea ca felul in care este considerat cineva de către .4% .notele mari pe care le dau . sa treacă toate absentele.

.urmata de cea germana (39.6 –Nivelul frecventei şcolare in funcţie de apartenenţa etnica (N=250) In tabel au fost trecute atât frecventele absolute . Concomitent cu ipotezele cercetării. am prezentat perspectiva profesorilor. După cum se poate observa. Din cauza standardelor scăzute ale acestora . Variabila independenta este apartenenţa etnica. daca comunitatea considera pe cineva rrom/tigan. 2. valorile maxime se dispun pe diagonale . In situaţia de fata. 1.65% . Nivelul frecventei şcolare Ridicat Scăzut Romana Roma Total 210 /87. nu neapărat cu plăcere. se ajunge la următoarele viziuni. De aceea. internetul –cafe sau chiar acasă . aceştia pun problema din perspectiva datoriei. ea va manifesta fata de el un tratament marcat adeseori de prejudecatile referitoare la rromi. Sintetizând cele doua perspective . iar variabila dependenta este nivelul frecventei şcolare. Procentajul s-a calculat pe coloane pentru a arata influenta variabilei independente asupra variabilei dependente. Ei cred ca elevii pleacă de la şcoala din lipsa de motivaţie si din cauza ca accepta non-valorile.Perspectiva profesorilor: Considerând şcoala un loc de munca .60% au studii gimnaziale .38%. respectiv a elevilor legate de tema abordata. aceasta având un efect de discriminare si marginalizare a indivizilor respectivi.comunitate determina un anumit comportament. cat si frecventele relative. ei prefera sa plece de la şcoala in alte locuri mai plăcute lor ca strada . unde prefera sa se joace pe calculator sau sa se plimbe in compania familiei sau a prietenilor.62%) si cea romana 31. După cum se poate observa cele doua perspective nu sunt dihotomice.. Din etnicii rromi 29. copiii pleacă de la ore acasă sau pur si simplu pe strada.in vreme ce pe locul I se afla etnia maghiara cu 39.isi umplu timpul cu inutilitati’’ sau se joaca pe calculator.5% 20 / 47% 230(100%) 30/ 12. unde . diferenţa constând . Aceste valori se înscriu in datele oferite de recesamantul din 2002 legate de pondere populaţiei cu studii gimnaziale in fiecare etnie.Perspectiva elevilor: Elevii vad şcoala ca un .ceea ce ne arata ca relaţia dintre cele doua variabile este statistic semnificativa.loc unde invata’’.5% 23 /53% 53 (100%) 240 (100%) 43 (100% 283 (100%) Tabelul 2. din cauza plictiselii sau pentru a nu lua o nota mica.

după afirmaţiile cadrelor didactice.a B. Elevii in cauza . Nici o absenta nemotivata . vizite la domiciliul elevului(9%). in calitate de diriginti si profesori .∗ 1. In fiecare zi. copii de vârsta şcolara si preşcolara pot fi intalniti pe străzile Rodnei. Alături de aceştia se înscriu si copiii de etnie rroma care .cadrele chestionate au indicat ca principala masura discutiile cu parintii (41%). Copiii cerşetori ai Rodnei sunt cunoscuţi de toţi cei din zona. de exemplu . după cum am arătat mai sus.5 MASURI pentru creşterea frecventei şcolare a elevilor Înainte de indicarea unor masuri care vizează înlăturarea cauzelor ce determina absenteismul şcolar este important de aratat ce s-a intreprins pana acum in acest scop la Scoala Generala . un număr de 77 de elevi au parinti plecaţi in străinătate. Desigur ca am prezentat aceste doua viziuni prin însumarea valorilor dominante. un procent important este cel al copiilor care absentează de la şcoala pentru a-si ajuta parintii in gospodărie .procentele se distribuie astfel : .in asumarea responsabilitatii acestui comportament. pentru anul şcolar 2005-2006 . voluntar sau nu. de absente nemotivate) si prin omiterea trecerii absentelor sau prin motivarea ulterioara a acestora. Acest aspect este foarte des întâlnit in mediul rural. Trebuie adăugat la cauze si faptul ca profesorii încurajează. Acest lucru se realizează prin neaplicarea regulamentului şcolar(scăderea notei la purtare la un anumit nr.. indiferent de anotimp. Ei sunt calatorii clandestini ai trenurilor ce leagă localitatea de celelalte sate. De asemenea deloc neglijabila este plecarea parintilor in străinătate. La clasa a VIII.Grafic . De exemplu. ce-i determina pe parinti sa-i trimită la cerşit. insa acest lucru nu minimalizează celelalte aspecte. Daca elevii isi motivează absenta prin faptul ca şcoala .Pe locul doi se afla scaderea notei la purtare (28%) . din totalul de 575 de absente pe semestrul I al acestui an şcolar. Aceasta are drept cauza principala sărăcia. cerşind bani sau mâncare. au o slaba frecventa şcolara. tot atâtea sunt motivate.Procente mai scazute obtin observatia in fata clasei(3%) si cercetarea cauzelor(3%).Florian Porcius’’.Astfel . nu le trezeşte un real interes pentru studiu.părintele. urmata de discutii cu elevul(16%). si implicit profesorii. profesorii pun accentul pe superficialitatea elevilor si lipsa acestora de motivaţie si mobilizare in asumarea sarcinilor şcolare. ajungând la distante de 50-60 km pentru a-si procura strictul necesar. absenteismul. suferă din punct de vedere afectiv (44 copii) si au tendinţa evidenta spre indisciplina si violenta (21). Se poate ghici in aceasta perspectiva si un alt vinovat. sunt predispuşi riscului şcolar si social (15 copiii). unde membrii familiei sunt mobilizaţi pentru obţinerea unor surse de subzistenta. La nivelul localitatii Rodna . Orizontul şcolar al acestor copiii se limitează de cele mai multe ori la ciclul gimnazial sau in cel mai bun caz la o şcoala de arte si meserii.

este foarte important ca profesorul sa cunoasca cauzele care il determina pe elev sa lipseasca de la ore.Ms r lu teinc z l e v rc a s ne a ui a a u le ilo u b e t 3 % 1% 6 9 % 3 % 4% 1 d c tii c p r tii is u u ain s a ee n t i lap r r c d r a oe utae d c tii c e v l is u u le u o s rv tieinfa c s i be a ta la e v itelad m iliu iz o ic c r e re c u e r ec ta a a z lo 2% 8 Figura 2. Scoala trebuie sa convinga parintii sa se implice in viata scolara a copiilor lor. 2. pentru perspectivele lor. a tinutei si in primul rand initierea unei mai mari comunicari cu elevul. rezultatul nu este cel scontat.Intensificarea comunicarii cu parintii . Acest lucru este un indicator al faptului ca profesorii . Pentru a putea ajuta elevul sa frecventeze mai intens scoala.Revizuirea atitudinii profesorilor . motivarea fara discernamant a absentelor si neaplicarea regulamentului incurajand elevul sa absenteze in continuare. Acest parteneriat trebuie sa constientizeze si profesorii de responsabilitatea pe care o au in educatia copiilor si sa-i incurajezeze sa aprofundeze . sa se implice in alegerile pe care acestia le fac.Cunoasterea si respectarea regulamentului scolar de catre profesori . sa-i ajute sa inteleaga implicatiile actelor si deciziilor lor. desi scaderea notei la purtare se afla pe locul doi in topul masurilor luate de profesor .In acest sens este indicata stabilirea unui parteneriat scoalafamilie . prelucrarea acestuia si elevilor. nu le aplica.7-Masuri luate in cazul elevilor cu absente Analizand aceste masuri se remarca faptul ca .Daca acest lucru se face in ideea de a ajuta elevul . 3. ca rezultat al apropierii profesor-elev.Aceste cauze nu pot fi determinate decat printr-o atenta observare a conduitei elevului. desi cunosc masurile ce ar trebui luate in astfel de cazuri (scaderea notei la purtare este prevazuta in regulamentul scolar).Ca urmare se recomanda : 1. cunoasterea situatiei lui familiale si mai ales a problemelor care il preocupa. Numai un procent de 3% dintre profesori a indicat ca masura pentru prevenirea absenteismului cunoasterea cauzelor absenteismului.Respectarea consecventa a regulilor. Iar mai ales acestea din urma nu pot fi aflate decat printr-o comunicare sincera . sa manifeste interes pentru situatia lor scolara. toti elevii chestionati au avut anul trecut media 10 la purtare.

Oricum. a incercat sa discute cu el si cu părinții in particular.ar trebui instalata obiectivitatea. Profesorului ii revine sarcina de a ajuta elevul sa-si formeze strategii eficiente de învățare. 2Particularitățile elevilor cu probleme Profesorii trebuie sa trateze diferentiat si individualizat elevii cu probleme legate de frecventa școlara si cu risc de abandon.. oferirea de note necorespunzatoare. la capacitatea de efort. De aceea cei care isi doresc note mari vor aprecia mai mult profesorii care ii supraevaluează si care ii iartă când nu s-au pregătit suficient. nu are capacitate de gândire critica(se afla in stadiul piagetian al operaţiilor concrete). daca se considera necesar. . Astfel se sporește încrederea elevului in propriile posibilitati.marii copilării’’ sau criza școlarității . datorita particularităților de dezvoltare ale varstei sale . pe de alta parte. Faptul ca nici un profesor nu a putut afirma ca parintii cunosc in totalitate situatia frecventei școlare a copiilor este un indicator al gradului comunicării diriginte –familie. Pentru evitarea acestor lucruri . respectiv părintele dezinteresat.in acest sens sunt necesare din partea profesorului serioase cunoștințe psihopedagogice. precum si cultivarea interesului si a motivaţiei pentru învățare.Numai după ce dirigintele s-a informat asupra cauzelor care l-au determinat pe elev sa lipsească .relatiile de colaborare pe care le au cu parintii .sa fie capabili sa se autoevalueze si sa-si fixeze obiective pe care sa le poată atinge.Ericson. 4. Evident . care nu implica activ elevul si nu leagă cunostintele predate de actualitate si de experienţa concreta a elevilor nu face decât sa îndepărteze elevul de realitatea şcolara.Vina’’ este a ambelor parti : dirigintele care nu a încercat suficient sa cunoască si sa prezinte situația reala părintelui. subiective creeaza frustrari in randul elevilor si priveaza profesorii de respectul cuvenit. deoarece elevii trebuie sa accepte standardele de performanta promovate. școlarul mic. ce include si prezenta la ora. adaptarea sarcinilor de invatare la ritmul lor intelectual. potrivit lui E. știut fiind ca informarea părinților referitor la frecventa școlara intra in atributiile dirigintelui . Sa se ocupe de motivarea lor. Trebuie conștientizat faptul ca admiterea la un nivel superior de invatamant se face in funcție de notele obținute la examenul de capacitate si de media din anii de gimnaziu. iar orice mic progres înregistrat trebuie laudat si recompensat. se poate recurge la o astfel de metoda . organizare a studiului. 3Particularitățile de vârsta ale copiilor Trebuie sa se tina cont de faptul ca. profesorul trebuie sa de-a dovada de diplomatie si sa nu puna elevul intr-o situatie umilitoare. pe langa o solida pregatire de specialitate. mai ales. notarea ritmica. De asemenea evaluarea inadecvata. Alte masuri care ar trebui luate se refera la : 1Stilul de predare si evaluare Organizarea orei de curs intr-un mod neatractiv .. Utilizarea cu moderație a observației in fata clasei . traversează criza . Comunicarea cu aceștia este esențiala.

De aceea sunt necesare o serie de masuri speciale pentru copiii rromi. Cercetările referitoare la efectul Pygmalion arata ca elevii se comporta aşa cum sunt priviţi si in funcţie de expectanțele mediului.a importantei odihnei. Exista o serie de proiecte ce vizează aceasta categorie (proiecte prezentate in capitolul I al lucrarii de fata) si este recomandat sa se incerce atragerea acestor proiecte si in aceasta zona. Rolul de elev presupune respectarea regulilor. Înainte de aceasta insa este necesar un alt demers :convingerea părinţilor ce aparțin acestei etnii să-si declare apartenenta etnică. ei arătând că dacă ar fi profesori ar trece absentele întotdeauna . Așa cum Durkheim arata . Un rol important in gestionarea timpului liber al elevului il au activitățile extrașcolare. notarea ar fi şi ea după merit etc.harnic. ci înscrierea in formarea fireasca a viitorului adult. dar si a studiului. încadrați in programe cu reguli clare. dar care nu o pot înlocui pentru ca sunt derivate ale ei.mici(6-11 ani). Profesorii percep elevii dintr-o perspectiva specifica. asumarea succesului si eșecului școlar. elevii cunosc responsabilitățile rolului de profesor si elev.De aceea invatatorii trebuie sa acorde o mare atenție raporturilor cu elevii. Ei trebuie responsabilizați . Statisticile arata ca . Pe principiul autoidentificării. prezentă în primul rând. majoritatea rromilor se declara români .creșterea copiilor înseamnă o constrângere continua a acestora încă din primele zile de viaţă. De asemenea ar trebui sa li se sugereze diferite alternative de ocupare a timpului liber . Nu este vorba aici de a forța elevul sa se supună unor reguli impuse. conștienți fiind ca de natura acestor raporturi depinde viitoarea atitudine a elevului. de genul leneş . Aceste constrângeri duc la formarea unor obiceiuri şi tendințe interne care nu mai necesita constrângere. 7Învăţământul preşcolar Se recomanda acordarea unei atenții sporite învăţământului preșcolar.mai ales inferioritate intelectuala . fondata pe scheme reducționiste. 5Timpul liber al elevului Elevii trebuie educați asupra modului in care sa-si gestioneze timpul . fie cu sentimentul inferiorității sale.respectiv la ieșirea din acest interval aproximativ de vârsta. care să îmbine factorul educativ cu cel recreativ. prin simplul fapt că. 4Particularitatile etnice După cum am subliniat in prezentarea rezultatelor. oficial. De aceea profesorilor nu trebuie să le fie teama ca îşi îndepărtează elevii daca renunță la o serie de concesii făcute până acum. procentul rromilor este extrem de scăzut. Teoretic. 6Responsabilitățile rolului de elev Elevii trebuie conștientizați asupra amplorii şi consecințelor negative ale absenteismului școlar. al propriilor sale capacitați. școlarul mic va pleca fie cu sentimentul sârguinței. munca. făcând imposibila atragerea acestor fonduri. absenteismul școlar este dependent şi de apartenenta la etnia rroma. s-ar comporta cu elevii in funcție de cum merită .competitivitate.

lipsa unui program stabil. violenta. oferirea de exemple pozitive. Ministerul Invatamantului si Cercetării a adoptat o serie de masuri pentru eradicarea acestora .Toţi trebuie sa colaboreze prin implicare... . De asemenea trebuie luate in calcul si celelalte efecte negative . Derivat al absenteismului.masuri ce se conturează sub forma unor proiecte si programe. eşecul şcolar. geografici. Cele mai importante sunt : . cu cat are loc la un nivel de educaţie mai jos .culturali si sociali . Concret.cu atât scade şansele individului de a ocupa un post si de a se integra in societate. îndepărtarea de realitatea şcolara.Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate’’.scris. Un prim efect este abandonul şcolar care .jumatate din elevii confruntați cu un eșec școlar pronunțat şi chiar cu abandon au avut greutăţi în ciclul primar in formarea deprinderilor de citit . Am prezentat cele mai frecvente cauze ale absenteismului şcolar. sunt copii care îşi petrec timpul școlar in internet cafe. înregistrând valori ridicate faţă de cerinţele unei societăţi moderne şi competitive. . In vederea sublinierii importantei frecventei şcolare s-au arătat principalele efecte negative ale absenteismului şcolar. . prin neprimirea elevilor in aceste spatii publice in timpul programului şcolar. luarea de note proaste. abandonul şcolar este şi el în creştere. apelând la o serie de statistici publicate. Totuși. Având in vedere tocmai acest spațiu restrâns al localității.. De aceea mulți prefera sa plece acasă unde sunt . psihologici . se pot purta discuții cu proprietarii localurilor. internetului si solicitarea ajutorului.familie Localitatea. al tuturor celorlalte cauze . promovare a valorilor. comunitate si școala. De aceea multe programe de dezvoltare se îndreaptă actualmente spre mediul rural. aceste manifestări isi vor fi pus amprenta asupra personalitatii viitorului adult si asupra comportamentului social al acestuia. Ca fenomen social absenteismul şcolar este in continua creştere . marginalizarea sociala . Trebuie subliniat ca aceste doua fenomene se manifesta preponderent in mediul rural.ca determinant . pe termen lung: consumul de alcool si droguri.A doua şansa’’.Proiectul pentru invatamantul rural’’.. punând in prim plan sărăcia .. este posibila supravegherea elevului si aceasta se poate face prin conlucrarea dintre familie. La terminarea scolii. Ca efecte negative pe termen scurt. situaţii conflictuale intre elev si profesor .. cât şi in acceptarea unui program școlar organizat. limitează variantele copiilor de evadare din spațiul școlar. .Sa construim împreuna imaginea fiicelor noastre’’. direct sau indirect . CONCLUZII Iniţial am prezentat caracteristicile absenteismului si abandonului şcolar la nivel naţional. prin relatiile stranse dintre locuitori si prin putinele locuri de divertisment oferite .ascunși de ochii lumii’’. pe strada etc. se înregistrează fuga de la şcoala. In funcţie de cauzele considerate ale absenteismului si abandonului şcolar. 8Relația școală – comunitate . fapt cauzat de o schimbare in sistemul de valori naţional. marcat de sărăcie si subfinantare.Acestei cauze i se alătura o serie de determinanţi etnici. . libertinajul.Şanse egale’’. încercându-se astfel o apropiere de nivele intre rural si urban. Fără să se ia atitudine nu se pot obţine rezultate.

aşezat sub semnul inadecvării: începând cu metodele didactice utilizate. -eficientizarea comunicării profesor –elev prin instituirea unor teme la dirigenţie cu tematici ca: expectanțele elevilor legate de conduita profesorilor.. relaţia elev-profesor şi la fenomenul migraţiei. subsumata celorlalte. . care înregistrează un procent de 25% din totalul părinților copiilor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze…’ . Aşa stând lucrurile nu ne rămâne decât sa adoptam poziţia propusă de M. Montessori şi . cat si prin studierea documentelor şcolare si a datelor generale despre elevii scolii. până la planul de învăţământ şi programa şcolară . respectiv a dezorientării generale a societăţii noastre actuale. Ca o consecinţă a acestor inadecvări se naşte absenteismul şcolar românesc . -stabilirea unui parteneriat şcoală-familie.atragerea unor programe ce vizează populaţia de etnie rroma. centre de interes ale elevilor etc. Pentru atenuarea acestor cauze s-au propus următoarele măsuri: -acordarea unei atenţii mai mari învăţământului preşcolar. Aceasta lume nu va mai exista când ei vor fi mari. imposibil de stopat în contextul perpetuării unor criterii de selecţie ce nu se bazează pe competenţe şi valoare. Aceste cauze au fost determinate prin analiza răspunsurilor la doua chestionare aplicate. ca si rata îngrijorătoare a abandonului şcolar. modalităţi de realizare a unor lecţii. Necesitatea acestei cercetări se impune luând in calcul evoluţia ascendenta a absenteismului şcolar in ultimii ani. oferă o imagine de ansamblu a învăţământului actual. la profilul profesorului (nivelul de pregătire a acestora si conduita profesionala si sociala).In ancheta sociologică am căutat sa prezint fenomenul absenteismului şcolar aşa cum este văzut de către elevii si profesorii din judeţ şi reliefând cauzele absenteismului specifice acestei zone. probleme pe care le întâmpina cu diferiţi profesori . Nimic nu ne permite sa ştim cum va fi lumea lor. mijloacele de învăţământ avute la dispoziţie. Fiecare şcoală are realitatea ei care.organizarea unor activități extraşcolare menite sa atragă copilul spre activitatea scolii si pentru ca acesta instituite să-şi recâștige respectul meritat Aspectele menţionate drept cauze ale absenteismului la nivel judeţean au la rândul lor alţi determinanţi‚ care ţin de sfera mai larga a societăţii. . cu acţiuni concrete. Principalele cauze determinate se refera la componenta etnica (romii reprezintă o parte importanta în populaţia şcolară din unele şcoli ale judeţului). Analiza reprezentărilor profesorilor si elevilor arata ca ambele parţi nu sunt suficient de conştiente de repercusiunilor unor acţiuni si ca sunt prinşi in starea anomica dominanta.să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi.

2002 9.Pedagogie constructivista. Editura Mesagerul.Sociologie. Cluj-Napoca. Editura Bucuresti.Giddens.Baban.Politici sociale. Anne Gotman. Bucureşti.Cucos. E . . Cluj-Napoca.Marginean. Editura Polirom. Alain Blanchet.(coord) . Ilut Petru (coord) . Ion. Horst. Editura Antet.1995 Polirom. Anthony –Sociologie .BIBLIOGRAFIE : 1.Durkheim. 1996 8.Regulile metodei sociologice.2001 6. 2001 2. 1999 7. Constantin. Iaşi.Traian .Zamfir C. ediţia a II-a.Proiectarea cercetării sociologice. 2002 4. 1999 10.Bucureşti .Pedagogie. Editura Institutul European.Chelcea . Septimiu -Metodologia cercetarii sociologice. Editura Alternative. Editura Ardealul.Editura Economica. Iaşi.Francois de Singly. Adriana-Consiliere educationala.Siebert.Rotariu. 2001 3. Jean-Claude Kaufmann-Ancheta si metodele ei. 2002 5.Editura BicAll . Polirom. România in context european. Iaşi. &Zamfir E.