Sunteți pe pagina 1din 42

REPREZENTĂRI ALE

ABSENTEISMULUI ŞCOLAR

Cercetare
Octombrie 2008

INTRODUCERE

Absenteismul se constituie într-un fenomen ce nu mai poate fi ignorat. El nu ţine numai de sfera
învăţământului, ci afectează atât elevul, cât şi familia şi comunitatea. Elevii care absentează la şcoala se
confrunta cu mai multe probleme decât colegii lor care frecventează in mod regulat şcoala. In primul rând
ei vor fi primele victime ale abandonului şcolar si ca o consecinţa a acestuia ,vor avea probleme in găsirea
unui loc de munca sau in integrarea sociala.
Cauzele absenteismului sunt numeroase , de la evitarea obţinerii unor note proaste pana la sărăcia
crunta care ingradeste . Importanta este insa cunoaşterea acestor cauze, descoperirea lor in situaţii
concrete si căutarea de modalitati eficiente pentru combaterea cauzelor si, implicit, a absenteismului.
Lucrarea de fata isi propune sa ofere o imagine de ansamblu asupra fenomenului absenteismului ,
raportându-l la starea actuala a societatii romaneşti. Prima parte a lucrării prezintă o serie de cauze
generale ce determina absenteismul şcolar, cu accent pe sărăcie , in relaţie directa cu absenteismul dar si
cu ceilalţi factori determinanţi ai acestuia . De asemenea sunt descrise cele mai importante programe si
parteneriate iniţiate de către Ministerul Educaţiei si Cercetării , in scopul combaterii acestui flagel;
rezultatele obţinute in cadrul acestora, cat si efectele negative ce deriva din nefrecventarea cursurilor.
Aceste efecte sunt caracterizate din prisma realitatii sociale din România .Trebuie precizat ca efectele
negative prezentate nu sunt neapărat dependente de absenteismul şcolar, dar acesta poate contribui in
multe cazuri la amplificarea lor.
In cea de-a doua parte este prezentata o ancheta sociologica realizată la nivelul jud. Bistriţa-
Năsăud. Ancheta are ca scop identificarea cauzelor declanşatoare ale absenteismului, având ca suport pe
de o parte reprezentările elevilor si a profesorilor, legate de fenomenul absenteismului şcolar, iar pe de
alta parte documentele şcolare (cataloagele ). Iniţial, prin analiza documentelor şcolare , s-a putut sesiza
cursul ascendent al absenteismului , pornind de la numărul de absente anual înregistrat in cataloagele
şcolare. Amplificarea fenomenului absenteismului şcolar constituie una din motivaţiile de baza pentru
efectuarea unei analize mai aprofundate a acestuia. Ca punct de plecare in ancheta s-au formulat patru
ipoteze , ce au fost testate prin intermediul chestionarelor .
CAPITOLUL I

1.1 EGALITATEA SANSELOR

Egalitatea sanselor este un ideal catre care aspira invatamantul romanesc si nu numai . Si asta
pentru ca nu se poate lua mostenirea genetica, materiala, sociala a fiecaruia si aduce la un numitor
comun. Dar parca in Romania discriminarea materiala a ajuns la extrem. Daca de la anumite trepte in sus
scoala le este unora inaccesibila, pentru altii constituie un lux facil, abordat de pe pozitiile tuturor
posibilitatilor.
Reactiile in fata situatiei actuale a invatamantului sunt diferite , in functie de posibilitati. Familiile
prospere apeleaza, ca mod de suplinire a invatamantului deficitar, la formele paralele ale pregatirii
particulare, care cer investitii substantiale. O solutie aplicata de o parte a elitei financiare este educatia in
strainatate la scoli de prestigiu, cu taxe mari si perspective superioare in marea provocare a formarii.
Pentru ceilalti insa nu ramane decat acceptarea situatiei, intr-o complicitate neputincioasa. Evident ,
fenomenul se extinde si la nivel universitar. In timp ce unii urmeaza institutii autohtone, unele inapte a se
adapta in spirit si calitate reperelor contemporane, altii frecventeza universitati americane sau europene,
de faima carora isi leaga pragmatic viitorul..
Este potrivita in acest context oferirea unei definiţii a clasei sociale. Astfel, majoritatea
sociologilor intrebuinteaza termenul pentru a desemna deosebirile socio-economice dintre grupurile de
indivizi, in care se creează diferenţieri in privinţa prosperitatii materiale si a puterii.
Mai multi autori (Bourdieu, Berger, Luckman) considera diferentele de clasa sociala ca fiind
importante pentru existenta si menţinerea diferentelor dintre rezultatele şcolare ale tinerilor apartinand
unor clase sociale diferite. Conform acestor teorii , apartenenţa la clasa influenteaza deciziile tinerilor si
ale familiilor in punctele de bifurcaţie (continuarea studiilor pe diferite niveluri sau abandonarea studiilor
după examene, testări sau alte modalitati de selectare),influenteaza opţiunile educaţionale , probabilitatea
succesului in cazul diferitelor opţiuni educaţionale, accesul la resurse si creează diferente in utilizarea
resurselor ce, teoretic, sunt la dispoziţia tuturor tinerilor dintr-o colectivitate mai larga.
Apartenenţa la clase sociale diferite conduce la următoarele presupuneri:
1Inegalitatea şanselor-copiii din familii bogate au acces mai mare la resurse de toate tipurile (carti ,
bunuri si alimentaţie , petrecerea timpului liber, oportunitati de invatare suplimentara);
2Inegalitatea tratamentului social- se includ aici inegalitati care apar intre mediile de rezidenta si
inegalitatea tratamentului in cadrul instituţiei şcolare si al claselor de studiu;
3Inegalitatea aspiraţiilor si asteptarilor - păstrarea statutului social sau realizarea mobilitatii sociale
expectate comporta diferente pentru subiecţi din clase diferite.
Conform unui studiu publicat in revista ,,Sociologie Romaneasca’’, deşi mobilitatea
intergenerationala este predominant ascendenta, aceasta s-a realizat cu precădere intre categorii vecine si
îndeosebi la niveluri inferioare ale scalei ierarhice. Exista discrepante majore intre medii rezidenţiale
( rural-urban), precum si persistenta inegalitatii de şanse in educaţie. In acest scop prezint declinul unor
indicatori de analiza relevanţi pentru caracterizarea resurselor umane din România : amplificarea ratei de
abandon şcolar care a atins cota de 23%; diminuarea capacitatii de promovare sociala prin educaţie-doar
5% din studenţi provin din unitati şcolare din mediul rural; participarea scăzuta a populaţiei la
programele de invatare permanenta-doar 1,8%.
Pentru ameliorarea acestor indicatori este necesara identificarea nevoilor de educaţie ale
copiilor, deoarece şcoala trebuie sa se adapteze nevoilor copiilor de a invata. In funcţie de aceste nevoi se
va elabora un curriculum flexibil, cu obiective, continuturi, strategii abordate si mijloace de evaluare
specifice. In realizarea acestui curriculum este imperativ sa se tina cont de principiile educaţiei copiilor ,
stabilite de UNESCO:
1.Principiul drepturilor egale-Toti copiii au drepturi egale.
2.Principiul egalizării şanselor - Sa dai şanse egale copiilor.
3.Principiul intervenţiei timpurii-Cerinta nu trebuie transformata in problema.
4.Principiul serviciilor individualizate si personalizate-In momentul in care exista cerinţe
speciale sistemul trebuie sa fie pregătit.
5.Principiul parteneriatului-Trebuie sa lucrezi in parteneriat educaţional-o singura unitate de
decizie si acţiune se poate face numai intre parteneri, intre instituţii, iar beneficiarii sunt parintii,
profesorii si elevii .
Nu trebuie confundata in acest sens egalitatea şanselor cu sintagma ,,educaţie pentru toti’’.
C.Cucos arata ca prin aceasta sintagma se ocultează realitatea ca nu toate persoanele sunt capabile sa
asimileze funcţiile educogene global si in acelaşi timp, fiind la fel de periculoasa in semnificaţii ca si
apelul contrar :,,educaţie numai pentru unii’’. Astfel se arata ca educaţia nu poate fi pentru toţi, deoarece
nu toţi pot suporta acelaşi tratament .E nevoie de o educaţie mobila, diferenţiata, in funcţie de
posibilitatile diferitelor segmente de populaţie. ,,Societatea este obligata sa asigure cadrul de formare
a tuturor după puterile fiecăruia. Pentru unii va da mai mult, pentru unii mai puţin. Dar
,întotdeauna, pornind de la ceea ce, in materie de educaţie, indivizii pot primi…’’(C.Cucos)

1.2 FRECVENTA SCOLARA IN ROMANIA


Rata abandonului şcolar a crescut de doua ori si jumatate intre anii 2001-2004 la nivelul primar si
gimnazial.Astfel, Romania ajunge pe primul loc in Europa in aceasta privinta,cu un procent de
23,6%,ceea ce inseamna foarte mult, cam un sfert din populatia scolara.Unul din 5 elevi paraseste scoala,
in principal din cauza saraciei familiei.Cum educatia precara este cauza si efect al sărăciei, acesti copii au
toate sansele sa refaca destinul social si economic al parintilor lor.
De asemenea , se mai semnaleaza ca anul 2004 a atins un record de 259.853 de someri tineri , cu
varste cuprinse intre 15 si 24 de ani ,cifra ce echivaleaza cu numarul de locuitori ai orasului Cluj de
exemplu..Abandonul scolar in anul 2003-2004,pe niveluri de educatie, reprezinta 1,2%-inv primar, 1,7%-
inv gimnazial, si 8,5% -profesional. Procentul de 23,6% reprezinta rata de intrerupere prematura a
studiilor elevilor /tinerilor din inv preuniversitar si universitar, include deci elevii care nu isi continua
studiile la nivel preuniversitar si universitar.10% reprezinta decesul, migratia si abandonul. Conform
raportului Comisiei Europene, 2004 , rata iesirilor din sistem la nivelul tarilor membre este de 20%.Un
nivel mai ridicat se înregistrează in toate tarile din Europa de est si centrala.
Desi durata medie de frecventare a invatamantului a crescut ,ajungand la 15/16 ani , tara noastră
continua sa se situeze pe un loc inferior , iar rata de absolvire a invatamantului primar si gimnazial este in
scădere. In mediul rural, aproape jumătate din elevii in vârsta de 14 ani nu deţin diploma de capacitate sau
nu promovează testarea naţionala.
1.3 CAUZELE ABSENTEISMULUI SCOLAR
Cauzele absenteismului scolar sunt diverse, ele putand fi de natura sociala, culturala,
educaţionala, etnica, geografica etc. Intre toate aceste cauze exista o serie de interconditionari .
1.3.1 Saracia –determinant al traseului individual
Saracia este cea care controlează , in cazul familiilor cu stare precara, accesul copiilor la şcoală .
Dupa anii obligatorii, evolutia in termenii scolasticii devine facultativa. Ratiunile imediate ale existentei
impun orientari practice de interes imediat.Abandonul ca solutie ultima nu poate fi eradicat in acest
context.
Avand in vedere amploarea acestui fenomen in multe zone ale lumii si influenta lui directa sau
indirecta asupra celorlalte cauze ale absenteismului ce vor fi prezentate mai jos, consider necesara o
incursiune in interiorul perspectivelor si teoriilor ce au vizat sărăcia de-a lungul timpului.
Referitor la cauzalitatea sărăciei au fost emise mai multe teorii diferite, explicaţiile variind intre
individ si sistemul social ca vinovaţi pentru aceasta stare de fapt.
a)Explicaţia individual-psihologica a cauzalitatii sărăciei arata ca vinovaţi de starea de sărăcie
sunt insisi săracii, datorita greşelilor personale si comportamentului lor deviant orientat spre gratificaţii
uşoare si imediate: alcoolism, lipsa de interes pentru procesele educaţionale si lipsa lor efectiva de
interes de a se îndepărta de starea de sărăcie .Din punct de vedere al acestei teorii, cauzele care duc la
sărăcie sunt de natura patologica (indolenta si nepăsare, resemnare, fatalism; cauze genetice-status social
dependent de inteligenta; cauze psihologice –neadaptare datorita personalitatii) si presupun blamarea
victimei.
b)Explicaţia economica si sociala a cauzalitatii sărăciei- cauzele sărăciei sunt găsite in societate
,săracii fiind consideraţi victime si nu vinovaţi. Aceasta perspectiva apreciază ca săracii ar fi caracterizaţi
de multe valori pozitive si modele comportamentale similare clasei medii, dar situaţia lor de viata ii
obliga sa dezvolte anumite trăsături subculturale pentru a putea supravieţui. Complementara este
perspectiva economica, ce considera ca sărăcia provine din sistemul de organizare economica bazat pe
mecanismul pieţei libere.
c)Perspectiva functionalista de abordare a sărăciei .Explicaţia politica a sărăciei .Cauzele
sărăciei sunt identificate in disfuncţiile instituţionale ale societatii. Importante sunt doua abordări ale
acestei teorii:1.sfera si natura sărăciei depinde de schimbările sociale rapide înregistrate in secolul
XX;2,saracia este o parte necesara a sistemului social , si nu o criza a instituţiilor sociale. Pragul sărăciei
ar constitui un factor de motivaţie pentru munca. Adepţii acestei perspective arata ca pe lângă o serie de
disfuncţii ale sărăciei, exista si o serie de funcţii pozitive ale acesteia (Herbert Gans,1973).
Complementara, explicaţia politica arata ca sărăcia este un rezultat al logicii politicii desfasurate in
diferite perioade de timp.
d)Teorii privind inegalitatile si conflictele sociale(marxism)- au la baza concepţia marxista a
conflictelor de clasa. In acest sens se susţine mobilizarea politica, organizarea si restaurarea puterii care
sa conducă la reducerea inegalitatilor si ,implicit, la egalitate socio-economica.
e)Perspectiva interactionista a sărăciei se concentrează asupra modului in care oamenii percep si
definesc elementele care le influenteaza vieţile. Percepţia si autodefinirea ca sărac le consolidează
existenta in sărăcie .Pentru cei săraci, principalul punct de referinţa îl constituie vecinii, aflaţi in
majoritatea cazurilor in aceeaşi situaţie. Daca locuiesc intr-o zona caracterizata de şomaj, absenteism
şcolar, abuz de alcool si droguri, pentru ei exista puţine modele pozitive la care sa se raporteze. Numărul
alegerilor pozitive este restrâns si astfel apare o reproducere a modelelor din jurul lor. Orientarea
programelor de combatere a sărăciei ar trebui sa se facă prin încurajarea investiţilor in aceste zone ,dar si
prin încercarea de a schimba patternurile comportamentale.
f)Teoria etichetări sociale a săracilor- prin etichetarea săracilor, societatea contribuie la
perpetuarea sărăciei. Daca săracii sunt definiţi ca lenesi, incompetenţi, imorali, apatici, fara dorinţa de a
se schimba si de a avea succes, atunci aceşti indivizi vor accepta definiţiile ca atare si acest lucru se
întâmpla in special când sursele de socializare (familie, şcoala, mass media) aplica continuu astfel de
etichete. Fara încurajare si auto încredere este mai probabil pentru un copil provenit dintr-o familie săraca
sa aibă rezultate slabe si sa abandoneze şcoala. Desigur ca unii adulţi încearcă , pentru copiii lor, sa pună
accent pe educaţie , dar aceasta teorie a etichetării vrea sa sugereze un proces îndelungat si continuu de
identificare a lor in raport cu condiţiile inadecvate de viata si cu imaginea lor sociala reflectata in
percepţia celorlalte segmente sociale.
Definirea mediului lor social si de viata din perspectiva lipsurilor ,duce la constituirea unei imagini
negative de sine, la acceptarea fatalista a situaţiei de sărac si evadarea din realitate prin comportamente
deviante sau subterfugii compensatoare (alcoolism, droguri).
Soluţia pentru aceste situaţii ar fi eliminarea autodefinirii negative si o încurajare a redefinirii
pozitive a situaţiei si posibilitatilor.Astfel se obţine imbunatatirea imaginii de sine ,concomitent cu
creşterea si asigurarea unor şanse mai mari de obţinere a unor venituri, in special din munca , si care sa fie
administrate in mod raţional si nu orientate spre gratificaţii imediate
g)Explicaţia culturala a sărăciei –se considera ca săracii isi creează o lume a lor , o cultura
proprie. Acest concept a fost lansat de Oscar Lewis(1966), arătând ca aceasta cultura presupune o
internalizare a unui anumit tip de comportament, cu norme si valori diferite , specifice, ce determina
opunerea unei rezistente crescute la alte modele culturale. O.Lewis considera ca :1.membrii claselor de
jos au o inclinatie spre subcultura care tinde sa se permanentizeze; 2.saracii isi creează propria lume, din
care refuza de cele mai multe ori sa evadeze.
Analizând modul de viata al săracilor a constatat ca in comunitatile sărace exista: ~un puternic
sentiment al marginalizării si al neajutorarii; ~un puternic sentiment al dependentei si inferioritatii si lipsa
unei personalitati sociale; ~resemnare si fatalism.
Astfel, apar seturi de credinţe si norme de comportament care includ atitudini de apatie, tendinţe
de gratificaţii imediate,experienta sexuala precoce si viata de familie instabila, discreditarea scolii .
Criticii modelului cultural al sărăciei arata ca comportamentul săracilor nu este explicabil prin
patternurile considerate de cultura sărăciei, ci prin situaţia efectiva de viata; schimbarea situaţiei
determina schimbarea personalitatii , orientărilor si comportamentelor.
1.3.2 Alte cauze ale absenteismului:
1mărimea familiilor din care provin copiii
Cei care nu frecventează şcoala si provin din familii numeroase sunt de doua ori mai mulţi decât
cei cu aceeaşi situaţie şcolara, membri ai unor familii restrânse.
2violenta in scoli si in familie
Violenta şcolara este definita ca ,, orice forma de manifestare a unor comportamente
precum :exprimarea inadecvata sau jignitoare, cum ar fi poreclire, tachinare, ironizare, imitare
,ameninţare; bruscare, împingere, lovire, rănire; comportament care intra sub incidenţa legii;
comportament şcolar neadecvat :întârzierea la ore, parasirea clasei in timpul orei, fumatul in scoală si
orice alt comportament care contravine flagrant regulamentului şcolar in vigoare’’.
Fenomenul violentei in scoli, pana in urma cu 15 –20 de ani redus ca proportii, ridica mari
probleme in aproape toate unitățile de invatamant. Intr-un studiu efectuat de specialisti ai Institutului de
Stiinte ale Educatiei si Institutul de Criminologie, se arata ca in 75% din scolile din tara noastra se
inregistreaza acest fenomen. Actele de violenta au loc atat in relatia elev-elev, cat si intre elevi si
profesori.Ponderea elevilor cu manifestari grave de violenta este estimata de specialisti la 2,5%, iar cea a
tinerelor victime este de 3%.Orice copil din acest procent de 3% poate reprezenta un caz de absenteism
si chiar abandon scolar din cauza violentei in scoli .
Copiii resimt mai acut decat profesorii sau parintii fenomenul de violenta, 32% din ei declarand
ca au asistat la astfel de evenimente in cadrul institutiilor de invatamant.Este semnificativ faptul ca peste
o treime dintre elevi percep spatiul scolar ca pe un mediu lipsit de securitate, ei simțindu-se amenințata
de colegi, profesori si alte persoane din proximitatea scolii. Fara indoiala ca acest fenomen nu este o
inventie a contemporaneității. La nivel internațional lucrarile de specialitate sintetizeaza cateva tendinte
asupra formelor de manifestare a violentei in scoala contemporana,dintre care amintim : trecerea de la
violenta fizica ,directa, vizibila, legitimata si încurajata , uneori, la forme mai subtile, mascate sub forma
unei violente de tip simbolic, situata la nivelul valorilor promovate, la nivelul tipurilor de relaţii din
spaţiul scolii si a impunerii unor anumite modele dezirabile de comportamente; proliferarea violentelor in
scoală care au ca fundament diferențe etnice, religioase, de statut social sau de gen; multiplicarea
formelor de violenta asupra profesorilor; creşterea numărului fenomenelor de violenta grava in scoală,
care intra sub incidenţa legii ca urmare a escaladării violentei societale .
Principalii factori şcolari generatori de violenta relevaţi in urma acestui studiu sunt:
1Dificultatile de comunicare elevi-profesori
2Subiectivitatea in evaluare
3Stilul didactic adoptat
4Programele şcolare prea încărcate si programul şcolar supra aglomerat
Ancheta a arătat ca mediul şcolar reprezintă o sursa importanta de alimentare a comportamentelor
violente ale elevilor.Cercetatoarea M. Balica propune astfel adoptarea unor masuri care sa permită
reglarea tensiunilor si conflictelor interne, mai subtile, mai puţin vizibile si de multe ori neconstientizate
la nivelul actorilor.
In ultima vreme , la nivelul intregii tari au fost organizate o serie de seminarii si mese rotunde sub
egida Consiliului Europei , care au avut drept scop sensibilizarea opiniei publice si in mod deosebit a
factorilor de decizie asupra acestui ingrijorator fenomen social.
Trebuie cunoscut faptul ca Romania este prima tara din Europa de sud-est in care s-a realizat acest
important studiu sub egida UNICEF pentru Romania. Reprezentantul european, domnul Pierre Paupard a
apreciat ca situatia din tara noastra nu este diferita de cea a altor tari din Europa, dar se impun masuri
organizate in vederea stoparii acestui fenomen. Rezultatele acestei prime cercetari au fost prezentate in
cadrul Seminarului National ,,Violenta impotriva copiilor’’,organizat de UNICEF pentru Romania,
Organizatia ,,Salvati copiii’’ si Ministerul Muncii , Solidaritatii Sociale si Familiei.
Referitor la violenta ca motiv al absenteismului, trebuie aratat ca cei mai multi autori ai
conduitelor violente sunt baietii cu rezultate scolare mediocre sau slabe,cu motivatie redusa pentru studiu,
cu deficiente de autocontrol, cu toleranta redusa la frustrare si cu potential agresiv ridicat. Ei isi aleg
victimele dintre colegii fragili, nesiguri in relatiile cu ceilalti. De exemplu, la Scoala Generala Nr.2 din
Sighetul Marmatiei , un elev de clasa a VIII-a a fost nevoit sa plătească taxa de protecţie timp de un an,
sub ameninţarea cu bătaia , unui adolescent de 16 ani. Când băiatul a mărturisit totul parintilor, aceştia au
cerut sprijinul oamenilor legii. S-a organizat un flagrant in urma căruia agresorul a fost prins.
Astfel de cazuri se întâmpla in majoritatea şcolilor, mai ales din mediul urban, delicvenţii
preluând scenariile gata realizate din filmele americane sau chiar de la emisiunile zilnice de ştiri. Studiile
experimentale confirma faptul ca procesele cognitive sunt afectate de vizionarea de filme si programe tv
saturate de agresivitate.Încărcate cu informaţii si scene pe tema violentei, gândirea si memoria indivizilor
este orientata, conştient sau nu, înspre violenta. De asemenea, intamplari identice sau asemănătoare cu
cele din filme vor degaja secvenţe actionale identice sau asemănătoare in viata reala, insusindu-se in
acelaşi timp mijloace de agresiune pe care oamenii sunt tentaţi sa le aplice.
Un alt aspect vizat este cel al desensibilizării emoţionale, ca rezultat al vizionarii sistematice a
unor episoade violente , in care se arata nu doar faptul ca oamenii suferă sau mor, dar se insista asupra
actelor de cruzime, a detaliilor fiziologice .Astfel ca, publicul obişnuit cu astfel de scene violente, are
mari şanse sa transpună ceea ce se întâmpla pe ecran in plan real.
Cazuri concrete ale violentei in scoală sunt prezentate pe toate programele Tv: o fata de 17 ani a
fost înjunghiata in biroul directoarei de iubitul ei; Gradinita nr.31 din Brasov a fost vandalizata de tâlhari
pentru a zecea oara in ultimii ani,hotii furând alimentele copiilor si distrugând tot ce le-a ieşit in cale;
doua tinere de la un liceu din Constanta s-au bătut in văzul colegilor care le-au încurajat ca la un meci de
K1;la liceul Jean Monet ,un individ a aruncat o grenada in curtea scolii, rănind grav un grup de eleve.
Aceste acţiuni violente, rar întâlnite cu ani in urma, denota faptul ca şcoala reflecta societatea,
copiii vin la scoală cu toate defectele familiei, strazii, comunitatii.Scoala este societatea in miniatura, cel
puţin la nivelul propus de mass media.
1migraţia populaţiei
Prezent tot mai acut, fenomenul migraţiei forţei de munca determina o serie de consecinţe
negative asupra copiilor, tot mai vizibile la nivelul scolii. Pentru evidenţierea impactului emigrării
parintilor asupra copiilor si implementarea unor strategii de diminuare a efectelor negative semnalate in
rândul elevilor si implicarea partenerilor educaţionali in intervenţia asupra copiilor aflaţi in aceasta
situaţie de risc, s-a realizat in decembrie 2004/ianuarie 2005 un studiu cu sprijinul ISJ Bistrita-
Nasaud.Studiul a fost realizat de sociologul Dora Elisabeta Baba, CJAP B-N. Acesta s-a realizat in trei
etape: anchetarea pe baza de chestionar a dirigintilor/invatatorilor cu privire la elevii cu parinti plecaţi la
munca in străinătate(1805 cadre didactice), centralizarea primara a datelor de către consilierii educativi ai
şcolilor(110), prelucrarea finala si analiza rezultatelor in cadrul CJAP.Au fost cuprinşi in studiu 39737
elevi, aceştia reprezentând 83,87% din totalul elevilor inscrisi in inv. de zi , in cadrul claselor I-XII,
inclusiv SAM, la 15 sept.2004, la nivelul judeţului B-N. Din totalul elevilor studiaţi, 5289 , respectiv
13,31% au parinti emigraţi in străinătate, frecventa plecării acestora fiind mai ridicata in mediul
rural(14,54%) fata de mediul urban(12,17%),iar distribuţia la nivelul parintilor se prezintă astfel: 55,21%
sunt taţi, 16,97% mame, 27,86% din cazuri sunt reprezentate de ambii parinti. In mediul rural se întâlnesc
cu 358 mai multe cazuri de plecarea ambilor parinti, fapt explicabil atât prin sprijinul familiei extinse in
îngrijirea copiilor(cu 380 mai mulţi copii sunt ingrijiti de bunici in mediul rural), cat si de lipsa surselor
de venit de la tara. Persoanele in grija cărora au fost incredintati elevii sunt: in cazul plecării doar unuia
dintre parinti, responsabilitatea creşterii si educării copilului revine celuilalt părinte(32,82% in mediul
urban si 31,55%in mediul rural),lipsa ambilor parinti este suplinita de bunici in proporţie de 24,72% din
cazuri, matusile, unchii însumează 7,29% din cazurile de îngrijire temporara, iar persoanele cunoscute din
afara relaţiilor de rudenie isi oferă sprijinul in proporţie de 3,25%. Acest fenomen determina abandonul
şcolar, devenind factor cauzal pe doua direcţii: urmarea efectiva a parintilor in străinătate de către copii
(312 cazuri) si inocularea ideii de inutilitate a muncii şcolare fata de munca peste graniţa in realizarea
individului din punct de vedere material.
Efectele negative semnalate de către cadrele didactice cu privire la aceasta categorie sunt:
scăderea performantelor şcolare(15,82%), probleme emoţionale -tristeţe, iritabilitate, negativism, furie,
anxietate(11,98%), absenteism-manifestat in principal la nivelul liceului (9,22%), stres (7,07%),
probleme de comunicare(6,92%), tulburări de comportament (3,63%), consum de droguri(0,60%),
infracţionalitate(0,39%).Câteva dintre aceste efecte negative duc la creşterea ratei absenteismului si
abandonului şcolar (consumul de droguri, problemele emoţionale, infracţionalitatea). Considerând drept
factori responsabili in ameliorarea efectelor negative asupra elevilor şcoala, familia, autoritatile locale,
comunitatea, specialiştii, statul, biserica, CJAP, ong- urile, politia, prietenii, rudele, vecinii, consiliul
elevilor, in cadrul studiului menţionat se propun următoarele soluţii: întărirea comunicării scoală
-familie, antrenarea acestor elevi in activitati şcolare si extraşcolare, consilierea elevilor in cauza de către
specialişti, consilierea/comunicarea eficienta cu elevii de către diriginţi, angajarea unui specialist in
consiliere psihologica in fiecare scoală , meditaţii/sprijin in efectuarea temelor, sprijin afectiv si moral din
partea cadrelor didactice, monitorizarea continua a rezultatelor şcolare si comportamentului acestor elevi-
comunicarea rezultatelor persoanelor care ii îngrijesc, implicarea elevilor, colegilor, prietenilor in
sprijinirea si comunicarea cu aceşti elevi, crearea unor grupuri de dialog, grupuri de suport, teme
corespunzătoare problemelor la dirigenţie, implicarea parintilor in viata scolii si conştientizarea acestora
despre factori de risc asupra copiilor, consilierea familiei de către specialişti, colaborarea cu politia de
proximitate, biserica si autoritatile locale, consilierea cadrelor didactice , supravegherea anturajului,
tratarea diferenţiata/individuala, asocierea elevilor in cauza, implicarea vecinilor in supravegherea si
informarea scolii, servirea mesei de prânz la cantina.

2cauze de natura etnica :


Prezenta oamenilor ,,diferiti’’ conduce , cel mai adesea, la dezinteres si indiferenta , ceeea ce ,in
cele din urma, nu reprezinta altceva decat o forma de discriminare.O alta manifestare a rezistentei umane
fata de diversitate o reprezinta prejudecatile si stereotipiile.Aceste stereotipii ,fie ele in forma lor
negativa(ceea ce gandim despre ceilalti : intoleranta, xenofobie, rasism, antisemitism) sau pozitiva (ceea
ce gândim despre noi insine : arianism) generează consecinţe comportamentale care , in societatile
multiculturale, dobândesc un grad sporit de periculozitate. Toate acestea pot avea consecinţe sociale
reale ,cum ar fi distribuţia inechitabila a bunurilor , a resurselor si puterilor, iar in cazul copiilor si
tinerilor rezultate şcolare slabe, inadaptare funcţionala, manifestări antisociale. Instituţiile de invatamant
trebuie sa determine daca vreuna din formele variate de discriminare este prezenta in interiorul ei si daca
este asa ,sa ia masuri adecvate pentru eliminarea lor. De asemenea, ca institutii educationale ele trebuie sa
ia in considerare ce anume sa facă pentru a-i ajuta pe şcolari sa-si dezvolte identitati no-discriminatorii, sa
achiziţioneze si sa dezvolte cunostinte , atitudini si abilitaţi necesare pentru combaterea inechitatilor sub
toate formele lor. De aceea pedagogii trebuie in primul rând sa conştientizeze propriile prejudecati si sa
analizeze concepţiile care stau la baza sistemului educaţional, sa conştientizeze modul in care el este
organizat, formele pe care le ia ,valorile pe care si le asuma etc .
O minoritate importanta in Romania este cea rroma. Din punct de vedere economico-social ,
comunitatea rroma este cea mai defavorizata din România ,iar din punct de vedere cultural , rromii sunt
consideraţi o subcultura parazitara, un grup social marginal, cu probleme de igiena elementara,
infracţionalitate si de integrare. Conform raportului ,,Romii in Europa Centrala si de Est’’, realizat de
PNUD (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare), in 2003, rromii sunt cei mai săraci din zona
evaluata. De la stiinta de carte si mortalitatea infantila la nutriţia de baza, cea mai mare parte a rromilor
din regiune trăiesc in condiţii similare cu cele ale populaţiei din sudul Saharei .
Rata sărăciei severe la rromi este de 75,1%. Peste 50% din familiile rrome suferă de foame cel
puţin 1-2 zile pe an, 20% suferă de foame 1-2 zile pe luna, iar 15% suferă permanent de foame. Nivelul
şomajului este dezastruos: 46% dintre rromi sunt şomeri, iar 85% dintre tinerii rromi cu studii medii, sunt
de asemenea şomeri. Cotele ridicate de sărăcie si şomaj duc inevitabil la dependenta de protecţia sociala.
In aceste condiţii, populaţia rroma se dovedeşte reticenta la educaţie , la proiecte de integrare, ONG-uri
care lupta împotriva discriminării etc. Mai mult de jumătate dintre rromii intervievaţi de PNUD considera
ca doar comerţul si muzica le pot aduce un venit, si nu educaţia instituţionalizata.
Etnicii romi sunt caraterizati in doua ipostaze antinomice, ambele constituind o realitate sociala:
una e cea construita in jurul siluetelor palatelor tiganesti , iar cealalta o constituie ruinele bordeielor. De
aceea ,absenteismul si abandonul scolar in randul etnicilor romi au cauze diferite : pe de o parte bogatia,
deoarece fetele bogate, la varsta maritisului(12 ani), parasesc definitiv bancile scolii.Sunt cazuri de elevi
in clasa a VI-a, de exemplu,divortati.Pe de alta parte,saracia este plaga ce loveste in primul rand etnia
roma, facand imposibila frecventa scolara, mai ales ca copiii sunt implicati in atragerea de venituri pentru
familie.
Alaturi de aceste doua aspecte, mai trebuie mentionat faptul ca etnicii romi sunt deosebit de
superstitiosi. De exemplu, daca in anumite circumstante profesorul pune mana pe umarul unui elev, in
mintea lui este un semn ca ii va muri cineva din familie. Acesta este un motiv suficient pentru a nu mai
veni la scoala.De aceea, este necesara o buna cunoastere a obiceiurilor si traditiilor etniei rrome, pentru a-
i incuraja in frecventarea scolii si pentru a nu declansa tensiuni intre cultura scolii si cultura familiei.
Alte cauze ce determina absenteismul si abandonul scolar in randul etnicilor romi sunt :
analfabetismul parental si lipsa motivatiei pentru invatare, bilingvism, cultura eminamente orala a
romilor, valorizarea scazuta a educatiei si institutiei scolare, insuficienta colaborare cu parintii si
comunitatea, curriculum predominant monocultural, imagine de sine proasta a copiilor romi,
marginalizarea si chiar izolarea copiilor romi in clase speciale.
3cauze culturale , nivelul redus de instruire al parintilor, mentalitatea familiilor
In familiile sărace copiii achizitioneaza atitudini, concepte, stiluri de munca si de viata diferite de
cele care conduc la succes. Intra in conflict cu normele promovate de scoală, manifestându-si refuzul fata
de orice acumulare cognitiva.
Perceptia parintilor cu nivel redus de instruire vizavi de scoala este simpla, acestia vazand in
institutia scolara un loc in care elevul trebuie sa se duca pentru a primi lapte ,corn si alocatie. In acest
context, slaba motivatie devine infima in momentul in care unul dintre aceste motive dispare.Daca din
clasele a V-a nu se mai primeste corn si lapte, alocatia poate cu greu sa se substituie motivatiei scolare,
mai ales ca cecul de alocatie nu ii este ridicat in urma a catorva absente.
4cauze educationale
Sistemul autohton al educatiei se afla intr-o situatie a carei gravitate este ignorata,in coordonata
verticala si orizontala, sub masca unei schimbari de ansamblu,mai exact ,de forma,dupa modelele
neapropiate si aplicate fortat unui mediu inca inflexibil la prefaceri capitale. Sfidandu-si propria finalitate,
mecanismul functioneaza in baza unui impuls initial, dat de definitia neasumata a statului prioritar
,imperturbabil, fara proceduri de evaluare consistenta a substantei si calitatii.
Strategia dezvoltarii mentale pe o traiectorie in care spiritul se regaseste este modelul educational
care trebuie sa restructureze invatamantul romanesc ,
intr-o metamorfoza profunda , de fond.Impunerea acestuia reclama insa fundamentul unei programe
emancipate de prejudecati didactice ,falimentare astazi, proiectate dupa criterii suple, care sa acorde
libertatea dezvoltarii spiritului in acord cu tendintele sau optiunile personale. Vocatia poate ,de asemenea,
exista in stare latenta, asteptand doar sa fie desteptata.Din interiorul unei discipline stapanite sub
cooordonare calificata,elevul se va apropia din necesitati cognitive ineluctabile de altele,va stabili relatii
si asocieri, isi va dezvolta o retea a cunoasterii tesuta laborios din centru catre margini, fortand noi
orizonturi.Miza este imensa si justifica orice efort.In aceasta ecuatie, profesorul joaca rolul primordial.
Spre a-l putea onora, el insusi trebuie sa parcurga o profunda reforma interioara.
Profesorii vad scoala ca pe o obligatie si ca spatiu al coercitiei, atitudine in virtutea careia sarcinile
impuse prin autoritatea programei sunt neavenite, dar executabile fortat.Profesorii abordeaza actul
didactic in termenii datoriei prescrise de natura ocupatiei.Educatia ca sarcina de serviciu nu poate produce
decat efecte mediocre.
Elevii se situeza , prin reactie, pe pozitii antitetice fata de institutie, intr-o pozitie surda , obiectivata
variabil in ipostaze spontane ori in forme cronice de rezistenta precum blazarea sau rezistenta ,,scoala
cere fara sa dea…’’
5distantele mari de la domiciliu la scoala :
Depopularea localitatilor rurale, manifestata cu precadere in satele marginase, a dus la desfiintarea
unor scoli si la transferul copiilor ramasi la alte scoli mai mari din zone invecinate. Desi pentru
transportul elevilor s-au pus la dispozitie de catre minister o serie de microbuze scolare, unele drumuri fac
imposibil transportul cu masina, singura cale de acces fiind mersul pe jos.De asemenea ,o serie de
drumuri practicabile in timpul primaverii-toamnei, devin impracticabile la vremea inghetului si a
zapezii.Astfel, copiii sunt nevoiti sa strabata kilometrii intregi pana la scoala, chiar prin zone paduroase.In
acest context, absenta la ore este explicabila.

1Raportul cerere –oferta pe piaţa muncii


O ancheta realizata in cadrul Institutului National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si
Protectiei Sociale arata ca cele mai multe posturi libere la finele anului 2004 au fost pentru absolventii
scolii de arte si meserii(40%), urmate de cele adresate absolventilor de liceu (29%), de gimnaziu si de
studii superioare (15%). Doar 1% dintre posturile libere necesitau studii postliceale sau de maiştri. Dr.
Speranţa Parciog spune ca aceste investigatii dovedesc nevoia firmelor de personal ,semn al cresterii
economice, dar in acelasi timp arata ca aceasta crestere economica nu se reflecta in marimea numarului de
posturi ocupate. Cei care ies din ocupare pe piata forţei de munca sunt mai ales tineri intre 25 si 34 de ani.
Ei nu intra in şomaj, ci trec, aparent ,in categoria celor inactivi. Este posibil ca , in realitate ,sa se
regăsească in activitati care scapă cuantificărilor sau sa fie activi pe alte pieţe ale forţei de munca,din
străinătate. Sistemul de invatamant si de formare profesionala are astfel de pierdut, pentru ca investiţia in
instruire nu se regaseste in activitatea productiva. O cauza poate sa fie lipsa de atractivitate a salariilor din
domeniile pentru care şcoala pregateste forţa de munca.
2Exploatarea copiilor prin munca :
Saracia, familiiile dezorganizate, nivelul scazut de educatie al parintilor, modelele traditionale de
munca ale copiilor si izolarea satelor sunt principalele cauze care favorizeaza răspândirea muncii
copilului in mediul urban si , mai ales, rural.
12 iunie – este Ziua Mondiala impotriva Muncii Copiilor. Peste 150 milioane de copii muncesc in
intreaga lume, estimeaza Biroul International al Muncii(ILO), dintre care 70.000 de copii sunt exploatati
prin munca numai in Romania, conform I.N.S. Copiii lucreaza in industrie , agricultura, acasa, servicii
domestice , forme de sclavie sau diverse aranjamente de munca. Alaturi de absenteism si abandon scolar
pot fi mentionate si alte consecinte ale exploatarii copilului care se resimt imediat sau pe termen
lung :accidente, boli grave, analfabetism.
Intr-un studiu publicat in 2004 de Weller se arata ca munca ,,ascunsa’’ desfasurata de multi
copii, in gospodarie sau munca neplatita au efecte negative asupra performantelor scolare.Copiii care
lucreaza nu mai au timp sa-si facă temele pentru acasă si au tendinţa de a fugi de la ore pentru adormi,
din cauza ca sunt epuizaţi de munca. Următorii paşi pe care-i fac aceşti tineri, conform cercetătorilor sunt
viciile, precum fumatul, alcoolul si drogurile, ca mecanisme simple de a depasi starea de tensiune
provocata de munca, dar si de stresul vieţii lor sociale.
In tara noastră, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, împreuna cu o serie de organizaţii
neguvernamentale, cu sprijinul Biroului Internaţional al Muncii-Programul Internaţional pentru
Eliminarea Muncii Copiilor derulează in România proiecte care răspund fenomenului de exploatare
sexuala si prin munca a copiilor. De mentionat este faptul ca in numai 4 ani de activitate, aproape 2000 de
copii au beneficiat in mod direct de asistenta, consiliere, hrana, uniforme, manuale, sprijin material etc.
3incoerenta unor masuri concertate , interministeriale pentru eficientizarea sistemelor de
protectie sociala, dar si a parteneriatului educational .
De exemplu intentia de a acorda calificative scolilor in functie de performantele obtinute, dotarile
tehnice etc, fara a se lua in considerare stadiul actual in care se afla invatamantul rural fata de cel urban ca
si posibilitatile diferite pe care le ofera cele doua medii.
4neimplicarea tuturor factorilor interesati in reducerea abs. si abandonului scolar
Un exemplu il poate constitui faptul ca in urma desfiintarii unor scoli cu regim special, copiii cu
probleme sunt trimisi in scoli normale, incercandu-se integrarea acestora in colectiv si supunerea la
acelasi regim scolar ca si copiii normali.O solutie ar putea fi crearea de clase speciale si angajarea unui
personal calificat in aceste probleme.
5. inversarea scarii valorice la nivelul societatii romanesti
,,Scoala devine neinteresanta pentru tot mai multi dintre discipolii sai, pentru ca nu descopera
codul adaptarii la orizontul de asteptare al acestora ,nu stie sa-i seduca printr-o oferta greu de
ignorat’’(Sorin Ivan).
Un sondaj de opinie realizat in randul elevilor de catre I.S.E releva care sunt segmentele sociale
dominante din randul carora adolescentii ii recruteaza modelele.Eşantionul final îl reprezintă un număr de
2007 elevi ai unor scoli selectate din 17 judeţe, care acoperă toate zonele geografice si economice ale
tarii. Rezultatele studiului au fost adunate in lucrarea ,,Motivaţia invatarii si reuşita şcolara’’, coordonata
de DR. Ştefan Popovici. Vedetele de televiziune constituie modele pentru 36,5% ;familia obtine statutul
de model pentru 16,6% ;sportivii sunt modele pentru 13,3% dintre cei chestionati,iar oamenii de afaceri
reprezinta modele pentru11,2%. Se remarca o schimbare evidenta in preferintele acestora pentru diferite
profesii. Baietii doresc sa devina fotbalisti, iar fetele fotomodele, moderatoare de show-uri tv, cantarete,
dansatoare.Castigurile banesti, faima, vilele, jeep-urile constituie argumente ce-i determina pe tineri sa-si
doreasca astfel de reusite .
Viata reala, cu problemele dificile pe care le ridica, ii determina pe elevi sa se orienteze spre
acele meserii care nu-i solicita prea mult intelectual si de pe urma carora pot trage maxim de
foloase.,,Noile modele’’au dus in derizoriu meserii pana de curand cautate si respectate, precum cele de :
profesor, medic, actor, care cer multa pregatire , sunt stresante si ofera o rasplata iluzorie.
Modelele cele mai putin atractive sunt profesorii -7,5% si oamenii de cultura, care intrunesc
1,2% din optiunile elevilor chestionati.Atata timp cat olimpicii nationali sunt rasplatiti cu sume intre
350.000-900.000 lei, iar un fotbalist primeste pentru un meci din campionat intre 1000-2000 euro,
schimbarea acestor optiuni pare a fi justificata.
Conform studiului I.S.E. elevii isi motiveaza alegerile unui anumit model in functie de :
realizarea profesionala-30,4% ; notorietatea-24,7%; banii-20,3%; inteligenta-16,8%; competentele sociale
si interpersonale –15,9%; frumuseţe fizica-10,4%; persoana de succes-9.9%.; bunătatea, altruismul,
educaţia, credibilitatea si familia au întrunit procente variabile de 1-2,9%. Autorii studiului semnalează
pericolul ca şcoala sa reprezinte , in curând doar locul in care se obţin diplome, iar nu o motivaţie
intrinseca pentru invatare.
Posibilitatile simple de a obtine o diploma, mai ales prin unitatile de invatamant particulare, au
diminuat interesul elevilor pentru invatatura.
Mirajul pseudo-vedetelor este accentuat si de mass-media care nu mai pun in evidenta si nu mai
promoveaza competenta.Statutul de personalitate incepe sa fie definit prin numarul aparitiilor
televizate.Adevaratele valori, personaje lipsite de vedetism, ce exista printre sportivi, actori, cantareti,
cercetatori, profesori etc., au fost inlocuite ,prin artificii de imagine,cu niste anonimi,cu pseudo-
competente, transformati peste noapte in vedete.Emisiunile de cultura, de stiinta , au fost inlocuite,sub
pretextul lipsei de audienta cu emisiuni indoielnice, copiate dupa show-uri straine,neconcordante culturii
romanesti .Schimbarea optiunilor elevilor este explicabila prin aceasta,,nebunie’’materiala ce a cuprins
societatea romaneasca de care elevii devin tot mai constienti, incepand sa trateze scoala ca o pierdere de
vreme si indepartandu-se treptat de latura spirituala. In acest context, scolii ii este tot mai greu sa faca fata
acestui ,,miraj al vedetelor’’ ce se manifesta asupra elevilor.
Copiii care inteleg educatia ca o obligaţie externa si coercitiva adera la un model existenţial
empiric, înfiripat din valori pragmatice si repere instabile, care consacra supremaţia timpului neutru, al
evoluţiei libere, conforme cu aspiraţiile, deseori confuze si anarhice ale eului. O astfel de optica se
obiectiveaza printr-o serie de manifestari atipice pentru conduita canonica a educatiei.Absenta de la
cursuri, prezenta decorativa, indiferenta fata de rolul invatarii in ecuatia devenirii, mediocritatea sunt
semne distincte ale dezinteresului.

1.3 PROGRAME SI PROIECTE PENTRU PREVENIREA ABSENTEISMULUI SI


ABANDONULUI SCOLAR
Pentru a putea elimina o serie dintre cauzele ce determina absenteismul si ca o consecinta,
abandonul scolar, trebuie sa se ia in calcul timpul liber al elevului.O definitie simpla a timpului liber arata
ca acesta reprezinta ,,timp aflat la dispozitia individului si in care acesta poate decide ce sa faca ,dincolo
de constrangerile profesionale, biologice, familiale si sociale’’(Voiculescu/Tudor-,,Managmentul
timpului’’2004).
Copiii, elevii si tinerii evita situatiile creative, nu-si mai petrec timpul liber citind o carte sau
construind un joc.Mai mult, actorii educationali-elevi si cadre didactice- isi petrec o mare parte a timpului
liber in zone de munca aducatoare de venituri suplimentare. Absenta unei balante echilibrate intre cei trei
8 (munca,odihna si timp liber) are efecte negative nebanuite.Cel mai grav este cel de a irosi intregul
beneficiu al timpului liber prin supradimensionarea efectelor de risc-oboseala, frustrare, epuizare,
absenteism, abandon care duc la randul lor la alte efecte negative :consum de alcool si tutun,violenta,
marginalizare etc.
In acest sens poate fi explicata necesitatea deschiderii unor centre de zi in scoli, unde elevii sa
ramana dupa ore(sau sa vina din timp ,inainte, daca invata dupa amiaza) si sa-si faca temele, sa manance
la pranz, sa participe la activitati educative, recreative, totul sub supraveghere profesionista.Astfel de
centre constituie un sprijin pentru intreaga familie,care primeste aici consiliere in diverse probleme
medicale,juridice,educative. Aceste centre sunt preferate de majoritatea parintilor ocupati, care prefera
sa-si stie copiii in siguranta si hraniti pana la intoarcerea lor acasa.
Importanta si eficacitatea acestor centre creste, avand in vedere faptul ca in mediul rural influenta
scolii se termina odata cu programul. Ajunsi in mediul familial, multi copii sunt obligati sa ia parte la
muncile grele ale campului sau gospodariei. Pregatirea temelor trece pe planul al doilea.Oboseala
acumulata isi spune cuvantul in randamentul slab al invatamantului rural. Atata timp cat 99% din
studentii romani vor proveni din mediul urban, nu se poate vorbi de egalitate de sanse in mediul
educational autohton.
In acelasi sens, si pornind de la premisa ca educatia din scoala nu poate acoperi toate domeniile
vietii in care exista nevoia si dreptul fiecarui individ de a se instrui , se pot adauga ca alternative
educationale oferta de activitati extrascolare ale actualelor Palate ale Copiilor, foarte bogata (cercuri de
creatie literara,educatie ecologica,sport,muzica desen,dans,teatru) dar din pacate accesibila doar unora,
deoarece aceste activitati nu mai sunt gratuite.Alaturi de aceste oferte se inscriu si teatrele,
cinematografele, muzeele, opera,circul sau bibliotecile publice, care ofera reduceri substantiale pentru
elevi.Aceste alternative insa sunt aproape inexistente in mediul rural.
In mod paradoxal , cei care beneficiaza din plin de activitati extrascolare, minutios
organizate, sunt copiii cu cerinte educative speciale, cei cu handicap si cei aflati in casele de copii.Pentru
acestia, psihopedagogii organizeaza o multime de activitati instructive si recreative in timpul lor liber, iar
institutiile societatii civile le ofera spectacole, excursii, tabere si cadouri de sarbatori .In cazul copiilor
normali cu familie, trebuie ca familia si ei insisi sa se implice in gestionarea instructiva a timpului ramas
dupa indeplinirea obligatiilor profesionale.
Pentru specialisti, timpul liber este, in societatea postindustriala, o resursa civilizatoare in
etosul actiunii umane, creuzetul noilor valori, care transforma valorile muncii, ale credintei si familiei si
confera calitate vietii individului.
Printre cele mai importante programe si proiecte derulate la nivel de minister si inspectorate
judetene se afla :
1. ,,Accesul la educatie al grupurilor dezavantajate’’-program Phare finantat de Uniunea
Europeana, care isi propune imbunatatirea accesului la o educatie de calitate cu focalizare pe minoritatea
roma si pe elevii cu cerinte educative speciale,integrati in invatamantul de masa.Pentru atingerea
scopurilor acestui program au fost calificati meditatori scolari care sa mearga in comunitatile rome si sa le
informeze despre posibilitatea de a-si relua studiile.Dar acest program nu a reusit deocamdata sa scada
nivelul analfabetismului in aceste comunitati. Programul multiculturalitatii se desfasoara,
se pare, in sens unidirectional.Se poate concluziona ca abandonul scolar al anumitor minoritari se
datoreaza unei inadecvari institutionale.
Pentru copiii defavorizati, multe ONG-uri si institutii ale societatii civile strang fonduri si
organizeaza activitati artistice distractive.De sase ani, fundaţia Prada desfasoara , cu ocazia sărbătorilor de
iarna, diverse activitati si spectacole in instituţii de protecţia copilului , cu intenţia de a le oferi o luna de
sărbătoare. Menţionez campaniile ,,Decembrie magic…cu prietenii tai (2003);,,Decembrie magic…in
şcoala ta’’(2004).
2. ,,Proiectul pentru invatamantul rural ’’ Scopul programului îl constituie imbunatatirea
accesului elevilor din mediul rural la un invatamant de calitate, cuantificat prin rezultate superioare si rate
de promovare mai bune, prin întărirea legăturilor dintre comunitate si scoală. Una dintre oportunitatile
oferite are in vedere si reducerea abandonului si absenteismului şcolar prin crearea unor spatii educative
prietenoase si motivante.
Programul , in valoare totala de 91 milioane de dolari, se desfasoara in perioada noiembrie
2003-decembrie 2009 si este susţinut de trei parteneri importanţi: Banca Mondiala-60 milioane dolari,
Guvernul Romaniei-30 milioane dolari si comunitatile locale- 1 milion dolari.
3. ,,Educaţia pentru informaţie in mediul rural defavorizat’’ este un proiect bilateral franco-
roman care se înscrie in programul de relansare a invatamantului rural menţionat mai sus .Acest proiect
vizează remedierea a doua aspecte negative ale sistemului educativ romanesc, prin :
• accesul scolilor la informatie si documentatie moderne ;
• imbunatatirea nivelului de calificare a cadrelor didactice.
Constituirea Centrelor de Documentare si Informare(CDI)este rezultatul concret al punerii in
practica a ,,educatiei pentru informatie’’in scoli, principalii beneficiari fiind elevii, profesorii, dar si
comunitatea locala.Telurile proiectului sunt egalizarea sanselor scolii din mediul rural cu cele ale scolii
din mediul urban si deschiderea sistemului educativ romanesc spre spatiul european.
4. ,,Laptele si cornul’’ In cadrul acestui program, copiii din invatamantul prescolar si
invatamantul primar beneficiaza de corn si lapte gratuit. In acest fel se incearca atragerea copiilor spre
scoala, mai ales a celor ce nu frecventeaza scoala din motive sociale.
5. ,,A doua sansa’’ Programul are drept scop sprijinirea persoanelor cu varsta de peste 14
ani care, din motive sociale, nu au finalizat invatamantul gimnazial, astfel încât aceştia sa-si poată
completa si finaliza educaţia de baza din cadrul invatamantului obligatoriu, precum si pregătirea pentru
obţinerea unei calificări profesionale de nivel 1, intr-un anumit domeniu. In programul ,,A doua şansa’’ se
pot înscrie persoane cu vârste peste 14 ani care au absolvit ciclul primar. Se pot înscrie si persoane care
au parcurs o parte din clasele corespunzătoare ciclului gimnazial, au abandonat pe parcurs si au depasit
vârsta maxima legala pentru reinscrierea in invatamantul gimnazial ,cursuri de zi.
Şcolarizarea in acest program se desfasoara pe durata a patru ani, prin cursuri organizate
saptamanal ,îmbinând pregătirea in domeniul educaţiei de baza cu pregătirea pentru obţinerea calificării
profesionale. Programul are o durata flexibila, iar durata standard de şcolarizare se poate micşora pentru
fiecare elev in parte, in funcţie de competentele demonstrate, atât in domeniul educaţiei de baza, cat si in
cel al pregătirii profesionale . 6. ,,Sa construim împreuna imaginea fiicelor noastre’’-
este un proiect finanţat de UNICEF si pus in aplicare de Centrul Educaţia 2000+.Initiativa se refera la
fetele de etnie roma intre 12 si 18 ani ,care trăiesc in condiţii de sărăcie in judeţele Calarasi , Ialomiţa si
Buzău. Proiectul isi propune ,,diminuarea problemelor’’ legate de casatoria timpurie si graviditatea
implicata. Mijloace de acţiune: burse şcolare pentru fete, susţinerea sistemului educaţional ,,A doua
şansa’’.
7. ,,Şanse egale’’ - proiect organizat si finanţat de Ministerul Afacerilor Externe al Olandei
(programul Matra) si Centrul Educaţia 2000+, are ca obiectiv fundamental ,,imbunatatirea” situaţiei
copiilor rromi, printr-un model de dezvoltare şcolara, asociat cu stimularea participării parintilor si
elevilor rromi, pe fondul schimbării institutionale.Proiectul ,declanşat in 2001,se desfasoara in 15 judeţe
si vizeaza 52 de scoli. Strategia acestuia presupune: facilitarea schimbării organizaţionale in sensul
creşterii nivelului de participare a comunitatii; educaţie incluziva; materiale educaţionale pentru elevi si
profesori; noi abordări in invatare, adaptate populaţiei rrome; formarea cadrelor didactice rrome si
nerrome; promovarea implicării parintilor si a comunitatii in viața şcolara, ca factor crucial al succesului
şcolar si social al copiilor si tinerilor romi;
Proiectul este susţinut de un întreg aparat teoretic si administrativ: conferinţe naţionale,
seminarii, stagii de formare reţea de monitori, scoli ,,prietenoase”(friendly), tabere multiculturale,
publicaţii, si desigur de un aparat financiar. Fondurile se ridica la aproximativ un milion de euro.
8. ,,Bani de liceu’’- In anul şcolar 2004-2005 Guvernul a decis sa acorde sprijin elevilor de
liceu proveniţi din familii cu venituri insuficiente. In urma acestui program peste 80.000 de liceeni au
avut banii necesari pentru a-si continua studiile. Motivaţia frecventării cursurilor a fost întărita deoarece
la un număr de absente nemotivate, alocaţia era retrasa. In anul şcolar 2005-2006 s-au înregistrat 60.363
de beneficiari ai acestui program.
Un neajuns este faptul ca acest program nu este destinat tuturor liceenilor, cei care nu
beneficiază de bani pentru liceu nu beneficiază nici de întărirea motivaţionala a frecventării cursurilor.
De asemenea, având in vedere ca invatamantul obligatoriu este de 10 clase, cei din clasele IX –X, care nu
beneficiază de acest sprijin financiar, sunt obligaţi sa facă şcoala pe banii lor, fiind un fel de invatamant
obligatoriu negratuit.
9.,,Euro 200’’ In cadrul acestui program fiecare elev cu un venit sub 506.250 ROL pe
membru de familie va primi 200 de euro sub forma de bonuri valorice pentru a-si putea cumpăra un
calculator. La aceasta suma elevul (părintele) trebuie sa adauge diferenţa. Pentru anul şcolar 2005-2006
au devenit beneficiari ai acestui program un număr de 27.570 elevi si studenţi. Îngrijorător este faptul ca
au fost inregistrati un număr de 13.455 de elevi si studenţi cu un venit de zero lei /membru de familie.
10.,,Programul de infrastructura rurala’’ prin care 36 de scoli din judeţul Constanta vor
beneficia de ,,asigurarea de facilitaţi minime’’ perioada 2003-2009.
11.,,Dezvoltarea formarii continue a personalului din invatamantul preuniversitar ‘’-
perioada 2005-2009 , subproiect in cadrul programului Phare (jud.Constanta)
-susţinerea iniţierii de proiecte la nivel regional, judeţean si de unitate şcolara in funcţie de
particularitatile specifice zonei si contextului. In acest sens organigrama Inspectoratelor Şcolare Judeţene
a fost structurata astfel încât sa asigure initierea,indrumarea si monitorizarea derulării proiectelor pentru
reducerea abandonului si absenteismului
-eficientizarea parteneriatului educational cu comunitatea locala prin initierea si implementarea de
proiecte
-eficientizarea consilierii elevilor si a parintilor atât prin programe la nivel național,cat si prin
Centrele de Asistenta Psihopedagogica; pentru atingerea acestui obiectiv este necesara realizarea unui
profil psihologic al profesorului de consiliere- orientare.
Astfel in structura personalitatii sale ar trebui identificate o serie de trasaturi : sensibilitatea si
dragostea pentru copii ;capacitatea de anticipare si cunoastere a elevilor ;empatia ;echilibrul
afectiv ;capacitatea creatoare ;capacitatea de comunicare ;energia ;perseverenta ;mobilitatea
comportamentala .
Abilitatile de baza in consiliere sunt următoarele: ascultarea activa; observarea; adresarea
întrebărilor ; oferirea feed-back-ului; furnizarea de informaţii; parafrazarea; sumarizarea; reflectarea.
- initierea de activitati scolare menite sa contribuie la reducerea absenteismului si abandonului scolar .
Un alt program realizat in cadrul Scolii Superioare Comerciale N.Kretzulescu, Bucuresti ,
intitulat ,,MAI INTAI CARACTERUL’’, s-a constituit intr-un cadru al formarii profesionale din
perspectiva educatiei morale: ofera tipuri de strategii de abordare a unei situatii problematice in functie de
reactiile elevului care are o anumita problema de comportare, exemple de modalitati eficiente de
comunicare, tehnici de memorare, de povestire.

1.4 Efecte ale absenteismului ~conduite deviante


1.Esecul scolar : absenta repetata de la cursuri duce la o acumulare de lacune, ce pun
elevul in situatii dificile de invatare .Esecul repetat devine principala sursa a erodarii si instalarii
sentimentului de neajutorare. Copiii care au suferit un esec trebuie invatati sa treaca peste el si sa
mearga mai departe. C.Noica spunea ca toti te invata cum sa reusesti. ,,Dar o virtute mai mult mai
mare si in orice caz mult mai utila decat tehnica de a reusi este de a sti ce sa faci cu nereusitele. Nu
numai ca e greu sa reusesti intotdeauna, dar e si infecund.’’ Esecul scolar poate fi corectat prin
ceea ce se numeşte ,,întărirea eu-lui’’, adică refacerea imaginii de sine si a respectului de sine.
2. Abandonul scolar : Nu este un fenomen izolat, ci rezultatul unui proces declansat cu
mult timp in urma. Notele proaste, neputinta de a tine pasul cu ceilalti, probleme de disciplina,
absenteismul, imposibilitatea de a se adapta rigorilor vietii de elev sunt premise ale abandonului
scolar.Copii cu probleme comportamentale vor alege un mediu mai putin coercitiv decat scoala, de
obicei cel al strazii. Aici se pot insusi sau aprofunda o serie de conduite deviante.
In general, scoala putina, intrerupta , creeaza dificultati in evolutia ulterioara a tinerilor,
ajunsi in fata responsabilitatilor familiale , sociale.Cateva date in acest sens se dovedesc elocvente :
28,6 % dintre somerii inregistrati sunt tineri cu varsta sub 35 de ani, fara scoala. 85 % dintre tinerii
fara scoala au nevoie de peste 24 de luni (2 ani) ca sa-si gaseasca un loc de munca.Celor care au
facut numai clase primare le este necesara aceeasi durata in proportie de 76%.
Prin comparatie , dintre tinerii cu studii superioare numai 6,6% au nevoie de peste 24 de
luni pentru gasirea unui loc de munca. Rata saraciei afecteaza in proportie de 50,5 % persoanele
fara studii sau absolvente numai de ciclu primar. Saracia extrema are rata cea mai ridicata –25%-
intre oamenii care au terminat doar clasele primare.Recurgand din nou la comparatii,in cazul
categoriei de persoane cu studii superioare,rata saraciei este de numai 4,29%, iar rata saraciei
extreme este de 1%.
Se poate afirma aici prezenta unui lant cauzal , ce se perpetueaza si la nivelul descendentilor.
Astfel , absenteismul scolar determina abandonul scolar, care, adeseori ,ingreuneaza gasirea unui
loc de munca.Ca o consecinta, lipsa unui loc de munca nu poate avea ca efect decat saracia.
3.Fuga de la scoala :Este un comportament deviant, rezultat al lipsei de monitorizare a activitatii
copilului de catre parinti si a atitudinii permisive a profesorului. Fuga de la scoala are diferite cauze ,ce se
regasesc in atitudinea elevului fata de scoala si de anumiti factori scolari.
4.Toxicomania - Timpul liber nascut in urma nefrecventarii cursurilor necesita o alta
intrebuintare.Tentatiile sunt nenumărate, iar printre ele se număra si consumul de droguri. Un studiu
realizat de ANA -Prelevanta consumului de droguri in România-arata ca cei mai expuşi pericolului
consumului de droguri sunt tinerii intre 15 si 24 de ani, dar exista cazuri îngrijorătoare de copii cu vârste
foarte scăzute , dependenţi de droguri. Tanarul , odată intrat in reţeaua densa a consumurilor de droguri,
cu greu poate ieşi, mai ales ca dependenta anulează voinţa. Se creează un cerc vicios, al cărui capăt nu
poate fi identificat: absenteismul poate duce la consum de droguri, in timp ce consumul de droguri pune
elevul in imposibilitatea frecventării cursurilor si chiar abandon şcolar. Inca din anul 2002, Federatia
Internationala a Comunitatilor Educative(FICE)-Romania,cu participarea directa a Agentiei Nationale
Antidrog, a Confederatiei Nationale a femeilor din Romania si a ISMB, deruleaza in sectorul 2 al
capitalei doua programe antidrog,cu prioritate in colegii ,licee si grupuri scolare :,,Cunoaste si decide
‘’si ,,Centrul de voluntariat pentru prevenirea consumului de droguri ‘’.
5.Consum de alcool si tutun - o alta tentatie a timpului liber școlar. Pentru a fuma nu trebuie neaparat sa
parasesti incinta scolii. Este suficient sa iesi in pauza sau sa-ti prelungesti pauza daca nu ai chef de ore .In
fiecare școala exista un loc special,de obicei toaleta scolii, in care elevii fumatori pot sa-si exercita acest
viciu. Pentru a preveni aceste vicii s-au realizat o serie de campanii de genul ,,clase fara fumat’’ sau
,,copiii fac ce vad’’.
Pe de alta parte, Oficiul National pentru Protectia Consumatorului nu face controale agentilor
economici, avand ca tema vanzarea catre minori a alcoolului si tutunului.Nu exista o lege clara care sa
exprime fara echivoc ca sunt pedepsiti adulţii care încurajează tinerii si mai cu seama minorii spre
comportament deviant sau chiar delicventa.
6.Violenta Intre absenteismul scolar si violenta exista o strânsa relaţie de intercondiţionare. De
aceea nu trebuie sa ne surprindă considerarea violentei atât cauza cat si efect pentru absenteismul şcolar.
Privind fenomenul violentei din perspectiva victimelor sale din scoli, putem intelege de ce violenta poate
fi o cauza a absenteismului şcolar. Schimbând perspectiva , ii remarcam pe cei care produc violenta.
Potrivit directorului FICE România, una din cauzele violentei in scoală este mediul de provenienţa al
copilului: educaţia care ii este data acasă, condiţiile in care traieste împreuna cu familia, nivelul de
pregătire al parintilor sau chiar violenta in familie. Violenta este un răspuns al celor saraci la adresa
societatii ;de aceea pentru a duce la scaderea agresiunilor si actelor violente este necesara frecventarea
scolii si intregirea educatiei.Sau ,altfel spus : ,,Ca sa indepartam copiii de violenta, trebuie sa-i apropiem
de scoala’’(Toma Mares, presedinte FICE, Romania)
7.Marginalizare si distantare culturala si sociala- studiile facute de experti in politici educationale
ai Comunitatii Europene evidenteaza faptul ca analfabetismul, esecul scolar, saracia sunt principalele
mecanisme care genereaza fenomenul excluderii sociale, iar educatia constituie condiţia indispensabila a
integrării si participării tinerilor la viata comunitatii. In condiţiile in care educaţia este singura şansa
pentru realizarea socio-profesionala, absenteismul si abandonul şcolar nu trebuie privite sub aspect
procentual, ci ca nişte fenomene interdependente ce trebuie stopate.
CAPITOLUL II
2.1 EVOLUTIA ABSENTEISMULUI ŞCOLAR IN JUDEŢ
Studiul de fata are ca subiect absenteismul şcolar în judeţul Bistriţa-Năsăud , la nivelul ciclului
gimnazial. Pentru a putea oferi o imagine de ansamblu asupra situației frecventei in judeţ si pentru a
putea reprezenta grafic evoluția absenteismului la nivel judeţean, au fost consultate documentele școlare
(cataloagele).
In urma analizei documentelor școlare , pentru anii școlari 2002-2003 ;2003-2004 si 2004-2005
s-a obținut următoarea situație
Evolutia absentelor in perioada 2002 -2005

18000

16000
15310

14000
13088
12731
12000

10000

Total nr.absente
8000

6000

4000

2000

0
2002 -2003 2003 -2004 2004 -2005

Figura 2.1-Evolutia absentelor in perioada 2002-2005

In ceea ce priveste abandonul scolar situatia este putin diferita.Se pot observa fluctuatiile pe care le
inregistreaza abandonul şcolar : după o creştere destul de importanta in anul şcolar 2003-2004, situaţia
începe sa se redreseze. Rata abandonului şcolar la nivel local continua sa ramana destul de ridicata,
având in vedere ca in anul şcolar 2003-2004 rata abandonului şcolar la nivel naţional, pentru invatamantul
gimnazial, avea o valoare de 1,7 %. Aceste fluctuaţii pot fi reprezentate grafic astfel:

Evolutia abandonului scolar in perioada 2002-2005

6.2
6

4.39

4 4.09

Rata abandonului scolar

0
2002-2003 2003-2004 2004-2005

Figura 2.2-Evolutia abandonului şcolar in perioada 2002-2005


0100090000032a0200000200a20100000000a201000026060f003a03574d464301000000000001000be30
000000001000000180300000000000018030000010000006c0000000000000000000000350000006f0000
000000000000000000b2460000871c000020454d460000010018030000120000000200000000000000000
0000000000000981200009e1a0000ca000000210100000000000000000000000000003e13030016670400
160000000c000000180000000a0000001000000000000000000000000900000010000000b5100000bd060
000250000000c0000000e000080250000000c0000000e000080120000000c000000010000005200000070
01000001000000a4ffffff00000000000000000000000090010000000000ee04400022430061006c0069006
2007200690000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000
0000000000000000000000000000001100dc5f11001000000040631100c06011005251603240631100386
0110010000000a8611100246311002451603240631100386011002000000049642f313860110040631100
20000000ffffffffec01d700d0642f31ffffffffffff0180ffff01800f020180ffffffff000001000008000000080000
fcf0110001000000000000005802000025000000372e9001ee00020f0502020204030204ef0200a07b20004
000000000000000009f00000000000000430061006c0069006200720000000000c00e4b0270a06032650ef
798cc01d7001443c9006c6011009c3827310600000001000000a8601100a8601100e878253106000000d0
601100ec01d7006476000800000000250000000c00000001000000250000000c000000010000002500000
00c00000001000000180000000c0000000000000254000000540000000000000000000000350000006f00
0000010000005fcc874078b887400000000057000000010000004c000000040000000000000000000000b
3100000bd060000500000002000ffff3600000046000000280000001c0000004744494302000000fffffffffff
fffffb5100000be060000000000004600000014000000080000004744494303000000250000000c0000000e
000080250000000c0000000e0000800e00000014000000000000001000000014000000040000000301080
0050000000b0200000000050000000c02ea004302040000002e0118001c000000fb020200010000000000
bc02000000ee0102022253797374656d00000000000000000000000000000000000000000000000000000
40000002d010000040000002d01000004000000020101001c000000fb02f4ff0000000000009001000000e
e0440002243616c6962726900000000000000000000000000000000000000000000000000040000002d01
0100040000002d010100040000002d010100050000000902000000020d000000320a0c000000010004000
00000004502ea0020cb0700040000002d010000040000002d010000030000000000
Figura 2.3- Evolutia absentelor pe clase, an scolar 2006-2007, semestrul I
Se observa ca la nivelul clasei a V- a se înregistrează cele mai multe absente –2191, iar la clasa a
VI-a valorile sunt cele mai mici - 1290. Explicaţia acestor fluctuaţii se afla in faptul ca riscul de abandon
şcolar este mai mare la început de ciclu şcolar. Fiind vorba , in clasa a V-a , de începerea ciclului
gimnazial este normal ca mulţi copiii sa întâmpine greutati de adaptare sau sa fie nehotarati in continuarea
studiilor. Succesul şcolar in clasa a V-a depinde foarte mult de dirigintele pe care il va avea copilul , de
capacitatile elevului de adaptare .
In acelasi sens , la nivelul clasei a VIII-a , nivelul este ceva mai scazut decat in clasa a VII- a,
tocmai datorita finalitatii ciclului gimnazial.
Procentual, valorile nu sunt prea indepartate, singura exceptie facand-o clasa a V-a.

0100090000032a0200000200a20100000000a201000026060f003a03574d464301000000000001000be30
000000001000000180300000000000018030000010000006c0000000000000000000000350000006f0000
000000000000000000b2460000871c000020454d460000010018030000120000000200000000000000000
0000000000000981200009e1a0000ca000000210100000000000000000000000000003e13030016670400
160000000c000000180000000a0000001000000000000000000000000900000010000000b5100000bd060
000250000000c0000000e000080250000000c0000000e000080120000000c000000010000005200000070
01000001000000a4ffffff00000000000000000000000090010000000000ee04400022430061006c0069006
2007200690000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000
0000000000000000000000000000001100dc5f11001000000040631100c06011005251603240631100386
0110010000000a8611100246311002451603240631100386011002000000049642f313860110040631100
20000000ffffffffec01d700d0642f31ffffffffffff0180ffff01800f020180ffffffff000001000008000000080000
fcf0110001000000000000005802000025000000372e9001ee00020f0502020204030204ef0200a07b20004
000000000000000009f00000000000000430061006c0069006200720000000000c00e4b0270a06032650ef
798cc01d7001443c9006c6011009c3827310600000001000000a8601100a8601100e878253106000000d0
601100ec01d7006476000800000000250000000c00000001000000250000000c000000010000002500000
00c00000001000000180000000c0000000000000254000000540000000000000000000000350000006f00
0000010000005fcc874078b887400000000057000000010000004c000000040000000000000000000000b
3100000bd060000500000002000ffff3600000046000000280000001c0000004744494302000000fffffffffff
fffffb5100000be060000000000004600000014000000080000004744494303000000250000000c0000000e
000080250000000c0000000e0000800e00000014000000000000001000000014000000040000000301080
0050000000b0200000000050000000c02ea004302040000002e0118001c000000fb020200010000000000
bc02000000ee0102022253797374656d00000000000000000000000000000000000000000000000000000
40000002d010000040000002d01000004000000020101001c000000fb02f4ff0000000000009001000000e
e0440002243616c6962726900000000000000000000000000000000000000000000000000040000002d01
0100040000002d010100040000002d010100050000000902000000020d000000320a0c000000010004000
00000004502ea0020cb0700040000002d010000040000002d010000030000000000

Figura 2.4 –Distribuția absentelor pe clase ;an scolar 2007/2008,sem I


Pentru a determina sensul evoluţiei absenteismului in acest an, s-a recurs la o comparaţie a datelor
din acest an (2007-2008 ), mai exact din semestrul I, cu datele corespunzătoare din anul anterior (2006-
2007)
2006-2007 2007-2008
SEM I SEM I
Clasa a V a 838 2191

Clasa aVI a 950 1290


Clasa a VII 1814 1979
a
Clasa a VIII 1549 1947
a
Total 5151 7407
absente
Tabelul 2.4 Distributia comparativa a absentelor pe clase,sem I
An scolar 2006-2007, respectiv 2007-2008

Din nou , datele brute ne indica sensul evolutiei absenteismului, care pare a fi crescator. Este
adevărat ca in acest semestru s-au inregistrat mai multe absente decât in semestrul analog din anul 2004-
2005 , la fiecare nivel de varsta.
Un tabel ce va asocia numarul absentelor cu numarul de elevi pe fiecare nivel de varsta, va
arata daca aceasta evolutie crescătoare este si reala .

Anii 2004-2005 2005-2006


Clasa a V a 9,97 24,61

Clasa a VI a 11,87 16,12

Clasa a VII a 23,86 27,48

Clasa a VIII a 27,66 27,42

Media totala 17,40 23,74

Tabelul 2.5 Numarul mediu de absente pe nivele si ani scolari, comparativ

Grafic , evolutia comparativa poate fi reprezentata astfel:


Dinamica absentelor in Sem I,anii scolari 2004/2005 si 2005/2006

30
27.48 27.66 27.42

24.61
25 23.86

20

16.12
2004/2005 SI
nr. mediu de absente pe
15 2005/2006 SI
nivele
11.87
9.97
10

0
Cls a V a Cls a VI a Cls a VII a Cls a VIII a

Figura 2.5-Dinamica absentelor in perioada 2004-2006,cu referire la semestrul I


2.2 MOTIVAREA STUDIULUI
In urma analizei evolutiei absenteismului la nivel local, s-a concluzionat ca acesta este in continua
crestere, ca de altfel in majoritatea scolilor din tara. Intentia studiului este de a identifica adevaratele
cauze ale unui astfel de comportament din perspectiva actorilor sai- elevii, cat si din perspectiva
profesorilor, direct interesați de scaderea acestui fenomen.
Rezultatele studiului vor oferi o modalitate științifica si rationala de a construi si implementa o
strategie prin care sa se urmărească diminuarea amplorii acestui fenomen negativ si a efectelor
indezirabile ale acestuia.
INTREBARI de cercetare:
1.Ce loc ocupa scoala in sistemul de valori al individului(profesor,elev) ?
2.Care este relatia intre programul scolar si atitudinea elevului fata de scoala ?
3.Care este relatia intre profilul profesorului si frecventarea cursurilor ?
4.In ce masura apartenenta la etnia roma favorizeaza absenteismul scolar ?
IPOTEZE :
1.Absenteismul scolar este un rezultat al scaderii importantei scolii in sistemul de valori al individului
2.Programul scolar incarcat influenteaza negativ atitudinea elevului fata de scoala
3.Profilul profesorului influenteaza intensitatea frecventarii cursurilor
4.Rata absenteismului este mai mare in cazul elevilor de etnie roma.
SCOP :Analiza reprezentarii absenteismului de catre elevii de varsta 10-14 ani, respectiv a cadrelor
didactice direct implicate.
OBIECTIVE :
1.Identificarea rolului scolii din perspectiva elevilor/a profesorilor
2.Aprecierea programului si regulamentului scolar
3.Determinarea gradului in care absenteismul influențează actul invatarii si rezultatele scolare
4.Identificarea cauzelor absenteismului
5.Precizarea modalităților de petrecere a timpului școlar
6.Determinarea relației dintre apartenenta la etnia roma si frecventa școlara
2.3 INSTRUMENTUL DE LUCRU
Analiza s-a bazat pe rezultatele unei anchete realizate in perioada 20.09.2008 - 31.10.2008 având
ca subiecţi 250 de elevi din ciclul gimnazial.
Datele au fost culese pe baza a doua chestionare :
1.un chestionar pentru profesori si diriginti, format din 14 întrebări (8 închise si 7 deschise),
majoritatea fiind întrebări de opinie ;
2. un chestionar pentru elevi , format din 25 de întrebări ( 20 închise si 5 deschise), axate in
mare parte pe culegerea de informaţii concrete , fiind insa si întrebări ce vizează opinia elevilor .
Analiza rezultatelor s-a facut pe baza distributiilor de frecventa.
Studiul s-a centrat pe următorii indicatori , care se regăsesc in formularea întrebărilor pentru
chestionar:
-rolul scolii in viata elevului/profesorului
-traseul de cariera
-regulamentul scolar
-programul scolar
-surse de invatare
-cauzele absenteismului
-motivarea absentelor
-modalitati alternative de petrecere a timpului scolar
-consecintele absentelor
-atitudini si roluri educative
-profiluri de profesori
In completarea datelor obţinute prin chestionar s-a apelat la documentele școlare si o serie de
tabele completate de diriginții claselor V –VIII.
Aceasta a avut un dublu scop :
1.un scop cantitativ : obținerea unor informații legate de structura clasei, componenta etnica , starea
sociala si diferitele riscuri la care ar putea fi expuși elevii clasei : risc de absenteism si abandon
școlar, risc de abandon familial, risc de instituționalizare, risc de abuz emoțional, risc de abuz fizic,
risc de neintegrare sociala.
2.un scop calitativ : verificarea gradului de cunoaștere de către diriginți a propriei clase, respectiv a
viziunii pe care o are despre aceasta.
2.4 REZULTATELE CERCETARII
Absenteismul școlar este un fenomen negativ ce se înregistrează la nivelul fiecărei şcoli şi care este
perceput ca atare de majoritatea elevilor (53%). Deşi 38% nu au definit absenteismul din punctul lor de
vedere , 37% înțeleg prin absenteism pierderea unor lecţii importante , imposibilitatea ajungerii la
liceu –6%, note mici –5% si chiar corigenta-5%.Exista insa si o parte care asociază absenteismul cu
libertatea –5% , obişnuinta- 2% si lipsa prezentei la ore plictisitoare-2%.
In continuare datele vor fi prezentate in funcţie de ipotezele propuse in aceasta cercetare. O prima
ipoteza a cercetării leagă absenteismul şcolar de scăderea importantei scolii in sistemul de valori al
individului. Şcoala reprezintă ,din punctul de vedere al profesorilor , un loc de munca (65%), a doua
familie (21%), investiţia de o viata(14 %).Pentru elevi şcoala este un loc unde invata (48%), cale de
reuşita in viata(42%), ceva neimportant (10%).Se observa ca atât profesorii cat si elevii au definit şcoala ,
prioritar, prin raportare la activitatea lor in scoală. După terminarea clasei a VIII-a 73% si-au propus sa
urmeze un liceu, 21% doresc sa-si caute un loc de munca , in vreme ce 6% sunt nedecişi.
Orientarea spre cursurile liceale ale unui procent ridicat dintre elevi, denota faptul ca acestia
constientizeaza in mare parte importanta scolii in devenirea personala , ea ocupand un loc important in
sistemul valoric al elevilor. Din pacate, un procent destul de ridicat , se orienteaza spre integrarea rapida
pe piata muncii pentru obtinerea unui venit .De asemenea si procentul de 10% care considera scoala
neimportanta este semnificativ.
Cea de-a doua ipoteza afirma ca programul şcolar încărcat influenteaza negativ atitudinea
elevului fata de scoală.
În urma anchetei s-au obtinut urmatoarele rezultate :Profesorii considera ca programul scolar al
elevilor este foarte incarcat (50%) si incarcat(50%). In acest timp elevii, raportandu-se la propriul lor
program scolar , considera , in mare parte, ca acesta este optim-rezonabil (41%), unii chiar lejer(5%), iar
numai 28% considera ca acesta este foarte incarcat, respectiv 26 % incarcat.
Faptul ca programul scolar este considerat rezonabil de aproape jumatate dintre elevii chestionati isi
poate avea explicatia in buna organizare a timpului. Astfel 55 % isi organizeaza timpul foarte bine, 44%
bine, in vreme ce un procent de 1% nu stiu cum isi organizeaza timpul. Nici unul din cei chestionati nu
are probleme cu organizarea timpului.
Este foarte interesant de aflat de ce parerile elevilor legate de programul scolar sunt atat de variate,
in timp ce profesorii afirma cu convingere ca programul scolar este incarcat si foarte incarcat.
Un raspuns il putem gasi analizand variantele oferite de elevi si profesori legate de principala sursa
de invatare.Astfel profesorii pretind ca principala sursa de invatare manualul (50%), caietul de notite
(25%) si lecţia susţinuta in clasa (25%).Nimic despre alte surse ca internetul sau bibliografia
suplimentara.
Elevii se axează in invatare pe caietul de notiţe (58%), lecţia profesorului(22%) si manualul (16
%).Cat despre bibliografie si Internet , ele înregistrează procente minimale de 3 %, respectiv 1%.
Analizând datele se poate explica de ce elevii considera ca programul şcolar este relativ lejer : in
primul rând invata doar strictul necesar (caietul de notiţe), iar o parte din informaţii le reţin din clasa
(lecţia profesorului).Astfel ca putini apelează, din păcate , la manual pentru completarea si sistematizarea
cunostintelor, deşi acesta este sursa principala indicata de profesor.
Celelalte surse de invatare sunt neglijate, in parte si din cauza ca profesorii nici nu le solicita. In al
doilea rând , profesorii, convinşi ca programul şcolar este extrem de încărcat, scad standardele de
performanta, selectând din programa şcolara informaţiile considerate mai importante si ,,uitând’’ sa
apeleze la alte activitati complementare.
In lumina celor prezentate se poate afirma ca nu programul şcolar încărcat influenteaza
negativ atitudinea elevilor fata de scoală, ci mai degrabă programul şcolar neadecvat cerinţelor
actuale. Cunostintele nu sunt neapărat multe din punctul de vedere al posibilitatii elevilor de a le asimila,
ci din punctul de vedere al utilitatii lor , respectiv al preocupărilor actuale.
Elevii sunt conștienți de faptul ca absentele le influențează atât invatatul –in foarte mare măsura
(58%) si in mare măsura(15%), cat si rezultatele şcolare in foarte mare măsura (59%) si in mare măsura
(26%). In ciuda acestui lucru continua sa lipsească de la ore, unii mai mult de 50 de ori. Profesorii sunt si
ei de acord ca invatatul si rezultatele şcolare sunt influenţate de absente.
Locurile cele mai frecvente in care isi petrec timpul când pleacă de la ore ,in urma răspunsurilor
oferite de ei sunt: acasă (65%), pe strada (14%), la prieteni (12%), in bar/cofetărie (7%), la magazine
(2%). In aceste locuri, principalele activitati sunt: plimbarea (27%), jocul pe calculator(27%),
fumatul(10%), munca in agricultura(10%), rezolvarea unor probleme (7%), discuţii cu prietenii (10%),
vizionarea de programe v (7%) sau citirea unor reviste (2%).Nu toate aceste activitati se desfasoara pe
cont propriu , doar 9%, in vreme ce restul isi petrec timpul cu prietenii (49%) ,familia (31%) sau colegii
(11%).
Se remarca procentul mare de elevi (65%) care au răspuns ca pleacă acasă atunci când absentează,
procent ce indica un grad de distorsionare a răspunsurilor, având probabil doua cauze principale: 1.in
baza principiului dezirabilităţii sociale, copiii considera ca este mai putin condamnabil faptul ca pleaca de
la ore si stau acasa, decat sa se plimbe sau sa stea in localuri; 2.dorinta de a nu deconspira unul din
locurile importante in care isi petrec timpul; analiza raspunsurilor profesorilor la aceleasi intrebari indica
un nou loc in care elevii isi petrec orele si anume internetul –cafe din apropierea scolii (18%), unde
elevii se joaca pe calculator, fumeaza etc. Astfel se explica si procentul ridicat de elevi ce declara ca
principala activitate este jocul pe calculator. Se pare ca acest joc nu se desfasoara neaparat la calculatorul
personal.
Alte locuri in care profesorii spun ca isi petrec elevii timpul sunt pe strada (32%), acasa (26%), in
bar/cofetarie (9%), la prieteni (9%), la magazine(6%). In acest timp profesorii afirma ca isi umplu
timpul cu inutilitati (36%),se joaca pe net(32%) , isi ajuta parintii(25%) sau se plimba pe strada(7%).
Elevii afirma ca parintii cunosc situatia freventei lor scolare in totalitate (60%), in mare
parte(27%), ceea ce duce la o serie de intrebari legate de responsabilitatea si interesul parintilor , a
scopurilor si standardelor pe care si le-au stabilit in cresterea si educatia copiilor.Comparand cu
raspunsurile oferite de profesori ,se poate conchide ca elevii au exagerat in afirmatii , deoarece cadrele
didactice arata ca parintii cunosc doar in mare parte (64%) situatia frecventei scolare a copiilor lor,
respectiv doar unele aspecte (36%). Desigur ca profesorii au putut sa aleaga variantele de mijloc din
dorinta de a sublinia dezinteresul parintilor fata de activitatea copiilor.
A treia ipoteza acestei cercetări stipulează ca profilul profesorului influenteaza intensitatea
frecventării cursurilor.
Cauzele principale ale absenteismului şcolar semnalate de elevi sunt:
-mă plictisesc-25%
-evit luarea unei note mici-18%
-nu-mi place profesorul –13%
-nu mă interesează materia-13%
-particip la alte activitati –13%
-nu inteleg ce mi se preda- 7%
-munca in agricultura-7%
-dispensar-4%
Cauzele absenteismului scolar din perspectiva elevilor

4% 13%
7%

13% dezinteres pt.materie


13% profilul profesorului
neintelegerea lectiei
evitarea notelor mici
plictiseala
participarea la alte activitati
7% munca
dispensar
25%
18%

Figura 2.6 –Cauzele absenteismului şcolar din perspectiva elevilor

După cum se poate observa cele mai multe cauze au legătura directa cu profilul profesorului.
Principala cauza este plictiseala (25%), faptul ca lecţia propriu zisa nu suscita interesul elevului. In acest
scop se solicita o mai mare atenţie acordata metodelor utilizate de către profesor. Pe locul secund se afla
evitarea luării unei note mici (18%).
Deşi unele cauze invocate pot fi manifestări ale teribilismului, opoziţiei specifice vârstei , trebuie
totuşi luate in seama si reconsiderata conduita didactica si revizuite strategiile didactice . Deşi profesorii
menționează ca utilizează metode activ-participative ca brainstormingul, problematizarea, acestea se pare
ca raman la rangul de intenţie. Stilul rutinier este mai greu de abandonat. Din păcate (din fericire?!),
calitatea de dascăl presupune o continua perfecţionare , cunoaşterea celor mai noi metode , reconsiderarea
si readaptarea stilului didactic adoptat ,in funcţie de clasa, nivel de vârsta, dezvoltare economica si
sociala. Toate acestea presupun un efort considerabil ,de aceea unele cadre sunt mai puţin dispuse sa se
schimbe.
Daca in cazul elevilor principala cauza a absentelor este plictiseala (25%), pentru profesori aceasta
este lipsa de motivaţie (36%) . Alte cauze sunt acceptarea non-valorilor (27%), evitarea luării unei
note mici (9%) ,munca in gospodărie (14%), profilul profesorului (9%), plictiseala (5%).
cauzele absenteismului scolar din perspectiva profesorilor

5%
9%

9% 36%
lipsademotivatie
acceptareanon-valorilor
muncain gospodarie
evitarealuarii unei notemici
profilul profesorului
14% plictiseala

27%

Figura 2.7 –Cauzele absenteismului şcolar din perspectiva profesorilor


Trăsăturile pe care profesorii consideră ca elevii le apreciază in mod deosebit la ei sunt:
- corectitudinea - 28%
- apropierea faţă de ei - 28%
- buna pregătire profesionala - 20%
- conştiinciozitatea -16%
- toleranta - 4%
- notele mari pe care le dau - 4%
Din răspunsurile elevilor, profilul dezirabil al profesorului ar conţine următoarele calitati:
comunicare, intelegere, bun simt, colaborare, simţul umorului. Copiii asteapta din partea profesorului sa
predea bine, sa nu strige ,sa noteze corect, sa treacă toate absentele, sa-i ajute in unele probleme, sa
discute cu ei si pe alte teme decât cele referitoare la lecţia propriu zisa.
Comparând răspunsurile se poate observa o suprapunere parţiala intre calitati, profesorii punând
insa un mai mare accent pe latura profesionala, corectitudine, conştiinciozitate, lăsând pe un plan secund
ceea ce elevii asteapta mai mult de la un profesor: comunicativitatea , colaborarea . Relaţia profesor –elev
n-ar trebui sa consiste numai in ,,predare-invatare-evaluare”, ci sa se pună accent pe colaborare, schimb
de experienţa, educaţie. Asta pentru ca profesorul nu este numai instructor, ci si formatorul zilnic al
elevului.
O ultima ipoteza a lucrării de fata afirma ca rata absenteismului este direct proporţionala cu
apartenenţa la etnia roma. Pentru aceasta s-a întocmit un tabel de contingenţa având ca baza datele din
tabele completate de diriginţii claselor referitor la etnia elevilor si la distribuţia acesteia in cadrul copiilor
cu frecventa şcolara scăzuta. Este important de menţionat ca etnia elevilor a fost completata pe baza
conceptului de heteroidentificare , mergând pe ideea ca felul in care este considerat cineva de către
comunitate determina un anumit comportament. In situaţia de fata, daca comunitatea considera pe cineva
rrom/tigan, ea va manifesta fata de el un tratament marcat adeseori de prejudecatile referitoare la rromi,
aceasta având un efect de discriminare si marginalizare a indivizilor respectivi.
Variabila independenta este apartenenţa etnica, iar variabila dependenta este nivelul frecventei
şcolare.

Nivelul frecventei şcolare


Ridicat Scăzut

Romana 210 /87,5% 30/ 12,5% 240 (100%)


Roma 20 / 47% 23 /53% 43 (100%

Total 230(100%) 53 (100%) 283 (100%)

Tabelul 2.6 –Nivelul frecventei şcolare in funcţie de apartenenţa etnica (N=250)

In tabel au fost trecute atât frecventele absolute , cat si frecventele relative. Procentajul s-a calculat
pe coloane pentru a arata influenta variabilei independente asupra variabilei dependente. După cum se
poate observa, valorile maxime se dispun pe diagonale ,ceea ce ne arata ca relaţia dintre cele doua
variabile este statistic semnificativa. Aceste valori se înscriu in datele oferite de recesamantul din 2002
legate de pondere populaţiei cu studii gimnaziale in fiecare etnie. Din etnicii rromi 29,60% au studii
gimnaziale ,in vreme ce pe locul I se afla etnia maghiara cu 39,65% ,urmata de cea germana (39,62%) si
cea romana 31,38%.
Concomitent cu ipotezele cercetării, am prezentat perspectiva profesorilor, respectiv a elevilor
legate de tema abordata.
Sintetizând cele doua perspective , se ajunge la următoarele viziuni.
1.Perspectiva elevilor: Elevii vad şcoala ca un ,,loc unde invata’’, nu neapărat cu plăcere. De aceea,
din cauza plictiselii sau pentru a nu lua o nota mica, copiii pleacă de la ore acasă sau pur si
simplu pe strada, unde prefera sa se joace pe calculator sau sa se plimbe in compania familiei
sau a prietenilor.
2.Perspectiva profesorilor: Considerând şcoala un loc de munca , aceştia pun problema din
perspectiva datoriei. Ei cred ca elevii pleacă de la şcoala din lipsa de motivaţie si din cauza ca
accepta non-valorile. Din cauza standardelor scăzute ale acestora , ei prefera sa plece de la
şcoala in alte locuri mai plăcute lor ca strada , internetul –cafe sau chiar acasă , unde ,,isi
umplu timpul cu inutilitati’’ sau se joaca pe calculator.
După cum se poate observa cele doua perspective nu sunt dihotomice, diferenţa constând
in asumarea responsabilitatii acestui comportament. Daca elevii isi motivează absenta prin faptul ca
şcoala , si implicit profesorii, nu le trezeşte un real interes pentru studiu, profesorii pun accentul pe
superficialitatea elevilor si lipsa acestora de motivaţie si mobilizare in asumarea sarcinilor şcolare. Se
poate ghici in aceasta perspectiva si un alt vinovat- părintele.
Desigur ca am prezentat aceste doua viziuni prin însumarea valorilor dominante, insa acest
lucru nu minimalizează celelalte aspecte. De exemplu, un procent important este cel al copiilor care
absentează de la şcoala pentru a-si ajuta parintii in gospodărie . Acest aspect este foarte des întâlnit in
mediul rural, unde membrii familiei sunt mobilizaţi pentru obţinerea unor surse de subzistenta. Orizontul
şcolar al acestor copiii se limitează de cele mai multe ori la ciclul gimnazial sau in cel mai bun caz la o
şcoala de arte si meserii.
Alături de aceştia se înscriu si copiii de etnie rroma care , după cum am arătat mai sus, au o
slaba frecventa şcolara. Aceasta are drept cauza principala sărăcia, ce-i determina pe parinti sa-i trimită la
cerşit. In fiecare zi, indiferent de anotimp, copii de vârsta şcolara si preşcolara pot fi intalniti pe străzile
Rodnei, cerşind bani sau mâncare. Ei sunt calatorii clandestini ai trenurilor ce leagă localitatea de celelalte
sate. Copiii cerşetori ai Rodnei sunt cunoscuţi de toţi cei din zona, ajungând la distante de 50-60 km
pentru a-si procura strictul necesar.
Trebuie adăugat la cauze si faptul ca profesorii încurajează, voluntar sau nu, absenteismul. Acest
lucru se realizează prin neaplicarea regulamentului şcolar(scăderea notei la purtare la un anumit nr. de
absente nemotivate) si prin omiterea trecerii absentelor sau prin motivarea ulterioara a acestora. La clasa a
VIII- a B, de exemplu , din totalul de 575 de absente pe semestrul I al acestui an şcolar, tot atâtea sunt
motivate. Nici o absenta nemotivata .
De asemenea deloc neglijabila este plecarea parintilor in străinătate. La nivelul localitatii Rodna ,
pentru anul şcolar 2005-2006 , un număr de 77 de elevi au parinti plecaţi in străinătate. Elevii in cauza ,
după afirmaţiile cadrelor didactice, sunt predispuşi riscului şcolar si social (15 copiii), suferă din punct de
vedere afectiv (44 copii) si au tendinţa evidenta spre indisciplina si violenta (21).∗
1.5 MASURI pentru creşterea frecventei şcolare a elevilor
Înainte de indicarea unor masuri care vizează înlăturarea cauzelor ce determina absenteismul
şcolar este important de aratat ce s-a intreprins pana acum in acest scop la Scoala Generala ,,Florian
Porcius’’.Astfel , in calitate de diriginti si profesori ,cadrele chestionate au indicat ca principala masura
discutiile cu parintii (41%).Pe locul doi se afla scaderea notei la purtare (28%) , urmata de discutii cu
elevul(16%), vizite la domiciliul elevului(9%).Procente mai scazute obtin observatia in fata clasei(3%) si
cercetarea cauzelor(3%).Grafic ,procentele se distribuie astfel :
Masuri luateincazul elevilorcuabsente

9% 3%
3%
41% discutii cuparintii
16% scadereanotei lapurtare
discutii cuelevul
observatieinfataclasei
viziteladom iciliu
cercetareacauzelor

28%

Figura 2.7-Masuri luate in cazul elevilor cu absente


Analizand aceste masuri se
remarca faptul ca , desi scaderea notei la purtare se afla pe locul doi in topul masurilor luate de profesor ,
toti elevii chestionati au avut anul trecut media 10 la purtare. Acest lucru este un indicator al faptului ca
profesorii , desi cunosc masurile ce ar trebui luate in astfel de cazuri (scaderea notei la purtare este
prevazuta in regulamentul scolar), nu le aplica.Daca acest lucru se face in ideea de a ajuta elevul ,
rezultatul nu este cel scontat, motivarea fara discernamant a absentelor si neaplicarea regulamentului
incurajand elevul sa absenteze in continuare.Ca urmare se recomanda :
1.Cunoasterea si respectarea regulamentului scolar de catre profesori ; prelucrarea acestuia si
elevilor.Respectarea consecventa a regulilor.
2.Revizuirea atitudinii profesorilor , a tinutei si in primul rand initierea unei mai mari comunicari cu
elevul. Pentru a putea ajuta elevul sa frecventeze mai intens scoala, este foarte important ca profesorul
sa cunoasca cauzele care il determina pe elev sa lipseasca de la ore.Aceste cauze nu pot fi determinate
decat printr-o atenta observare a conduitei elevului, cunoasterea situatiei lui familiale si mai ales a
problemelor care il preocupa. Iar mai ales acestea din urma nu pot fi aflate decat printr-o comunicare
sincera , ca rezultat al apropierii profesor-elev. Numai un procent de 3% dintre profesori a indicat ca
masura pentru prevenirea absenteismului cunoasterea cauzelor absenteismului.
3.Intensificarea comunicarii cu parintii .In acest sens este indicata stabilirea unui parteneriat scoala-
familie .
Scoala trebuie sa convinga parintii sa se implice in viata scolara a copiilor lor, sa manifeste interes
pentru situatia lor scolara, pentru perspectivele lor, sa se implice in alegerile pe care acestia le fac, sa-i
ajute sa inteleaga implicatiile actelor si deciziilor lor. Acest parteneriat trebuie sa constientizeze si
profesorii de responsabilitatea pe care o au in educatia copiilor si sa-i incurajezeze sa aprofundeze
relatiile de colaborare pe care le au cu parintii . Comunicarea cu aceștia este esențiala. Faptul ca nici un
profesor nu a putut afirma ca parintii cunosc in totalitate situatia frecventei școlare a copiilor este un
indicator al gradului comunicării diriginte –familie, știut fiind ca informarea părinților referitor la
frecventa școlara intra in atributiile dirigintelui . ,,Vina’’ este a ambelor parti : dirigintele care nu a
încercat suficient sa cunoască si sa prezinte situația reala părintelui, respectiv părintele dezinteresat.
4. Utilizarea cu moderație a observației in fata clasei .Numai după ce dirigintele s-a informat
asupra cauzelor care l-au determinat pe elev sa lipsească , a incercat sa discute cu el si cu părinții in
particular, se poate recurge la o astfel de metoda , daca se considera necesar.
Oricum, profesorul trebuie sa de-a dovada de diplomatie si sa nu puna elevul intr-o situatie
umilitoare.
Alte masuri care ar trebui luate se refera la :
1Stilul de predare si evaluare
Organizarea orei de curs intr-un mod neatractiv , care nu implica activ elevul si nu leagă
cunostintele predate de actualitate si de experienţa concreta a elevilor nu face decât sa îndepărteze elevul
de realitatea şcolara. De asemenea evaluarea inadecvata, oferirea de note necorespunzatoare, subiective
creeaza frustrari in randul elevilor si priveaza profesorii de respectul cuvenit, ce include si prezenta la ora.
Trebuie conștientizat faptul ca admiterea la un nivel superior de invatamant se face in funcție de
notele obținute la examenul de capacitate si de media din anii de gimnaziu. De aceea cei care isi doresc
note mari vor aprecia mai mult profesorii care ii supraevaluează si care ii iartă când nu s-au pregătit
suficient. Pentru evitarea acestor lucruri ,ar trebui instalata obiectivitatea, notarea ritmica, deoarece elevii
trebuie sa accepte standardele de performanta promovate,sa fie capabili sa se autoevalueze si sa-si fixeze
obiective pe care sa le poată atinge. Profesorului ii revine sarcina de a ajuta elevul sa-si formeze strategii
eficiente de învățare, organizare a studiului, precum si cultivarea interesului si a motivaţiei pentru
învățare.
2Particularitățile elevilor cu probleme
Profesorii trebuie sa trateze diferentiat si individualizat elevii cu probleme legate de frecventa
școlara si cu risc de abandon. Sa se ocupe de motivarea lor, adaptarea sarcinilor de invatare la ritmul lor
intelectual, la capacitatea de efort, iar orice mic progres înregistrat trebuie laudat si recompensat. Astfel se
sporește încrederea elevului in propriile posibilitati. Evident ,in acest sens sunt necesare din partea
profesorului serioase cunoștințe psihopedagogice, pe langa o solida pregatire de specialitate.
3Particularitățile de vârsta ale copiilor
Trebuie sa se tina cont de faptul ca, datorita particularităților de dezvoltare ale varstei sale ,
școlarul mic, mai ales, nu are capacitate de gândire critica(se afla in stadiul piagetian al operaţiilor
concrete), pe de alta parte, potrivit lui E.Ericson, traversează criza ,,marii copilării’’ sau criza școlarității
mici(6-11 ani),respectiv la ieșirea din acest interval aproximativ de vârsta, școlarul mic va pleca fie cu
sentimentul sârguinței, al propriilor sale capacitați, fie cu sentimentul inferiorității sale,mai ales
inferioritate intelectuala .De aceea invatatorii trebuie sa acorde o mare atenție raporturilor cu elevii,
conștienți fiind ca de natura acestor raporturi depinde viitoarea atitudine a elevului.
Profesorii percep elevii dintr-o perspectiva specifica, fondata pe scheme reducționiste, de genul
leneş - harnic. Cercetările referitoare la efectul Pygmalion arata ca elevii se comporta aşa cum sunt priviţi
si in funcţie de expectanțele mediului.
4Particularitatile etnice
După cum am subliniat in prezentarea rezultatelor, absenteismul școlar este dependent şi de
apartenenta la etnia rroma. De aceea sunt necesare o serie de masuri speciale pentru copiii rromi. Exista o
serie de proiecte ce vizează aceasta categorie (proiecte prezentate in capitolul I al lucrarii de fata) si este
recomandat sa se incerce atragerea acestor proiecte si in aceasta zona. Înainte de aceasta insa este necesar
un alt demers :convingerea părinţilor ce aparțin acestei etnii să-si declare apartenenta etnică. Pe principiul
autoidentificării, majoritatea rromilor se declara români , făcând imposibila atragerea acestor fonduri, prin
simplul fapt că, oficial, procentul rromilor este extrem de scăzut.
5Timpul liber al elevului
Elevii trebuie educați asupra modului in care sa-si gestioneze timpul ,a importantei odihnei, dar si
a studiului. De asemenea ar trebui sa li se sugereze diferite alternative de ocupare a timpului liber , care să
îmbine factorul educativ cu cel recreativ. Un rol important in gestionarea timpului liber al elevului il au
activitățile extrașcolare.
6Responsabilitățile rolului de elev
Elevii trebuie conștientizați asupra amplorii şi consecințelor negative ale absenteismului școlar.
Ei trebuie responsabilizați , încadrați in programe cu reguli clare. Rolul de elev presupune respectarea
regulilor, asumarea succesului si eșecului școlar, munca,competitivitate, prezentă în primul rând. Nu este
vorba aici de a forța elevul sa se supună unor reguli impuse, ci înscrierea in formarea fireasca a viitorului
adult. Așa cum Durkheim arata ,creșterea copiilor înseamnă o constrângere continua a acestora încă din
primele zile de viaţă. Aceste constrângeri duc la formarea unor obiceiuri şi tendințe interne care nu mai
necesita constrângere, dar care nu o pot înlocui pentru ca sunt derivate ale ei.
Teoretic, elevii cunosc responsabilitățile rolului de profesor si elev, ei arătând că dacă ar fi
profesori ar trece absentele întotdeauna , s-ar comporta cu elevii in funcție de cum merită , notarea ar fi
şi ea după merit etc. De aceea profesorilor nu trebuie să le fie teama ca îşi îndepărtează elevii daca
renunță la o serie de concesii făcute până acum.
7Învăţământul preşcolar
Se recomanda acordarea unei atenții sporite învăţământului preșcolar. Statisticile arata ca
jumatate din elevii confruntați cu un eșec școlar pronunțat şi chiar cu abandon au avut greutăţi în ciclul
primar in formarea deprinderilor de citit - scris, cât şi in acceptarea unui program școlar organizat.
8Relația școală – comunitate - familie
Localitatea, prin relatiile stranse dintre locuitori si prin putinele locuri de divertisment oferite ,
limitează variantele copiilor de evadare din spațiul școlar. De aceea mulți prefera sa plece acasă unde
sunt ,,ascunși de ochii lumii’’. Totuși, sunt copii care îşi petrec timpul școlar in internet cafe, pe strada
etc. Având in vedere tocmai acest spațiu restrâns al localității, este posibila supravegherea elevului si
aceasta se poate face prin conlucrarea dintre familie, comunitate si școala. Concret, se pot purta discuții
cu proprietarii localurilor, internetului si solicitarea ajutorului, prin neprimirea elevilor in aceste spatii
publice in timpul programului şcolar.Toţi trebuie sa colaboreze prin implicare, oferirea de exemple
pozitive, promovare a valorilor. Fără să se ia atitudine nu se pot obţine rezultate.

CONCLUZII

Iniţial am prezentat caracteristicile absenteismului si abandonului şcolar la nivel naţional, apelând la o serie de
statistici publicate.
Ca fenomen social absenteismul şcolar este in continua creştere , fapt cauzat de o schimbare in sistemul de
valori naţional. Derivat al absenteismului, abandonul şcolar este şi el în creştere, înregistrând valori ridicate faţă de
cerinţele unei societăţi moderne şi competitive. Trebuie subliniat ca aceste doua fenomene se manifesta
preponderent in mediul rural, marcat de sărăcie si subfinantare. De aceea multe programe de dezvoltare se îndreaptă
actualmente spre mediul rural, încercându-se astfel o apropiere de nivele intre rural si urban.
Am prezentat cele mai frecvente cauze ale absenteismului şcolar, punând in prim plan sărăcia ,ca determinant ,
direct sau indirect , al tuturor celorlalte cauze .Acestei cauze i se alătura o serie de determinanţi etnici, geografici,
psihologici ,culturali si sociali .
In funcţie de cauzele considerate ale absenteismului si abandonului şcolar, Ministerul Invatamantului si
Cercetării a adoptat o serie de masuri pentru eradicarea acestora ,masuri ce se conturează sub forma unor proiecte si
programe. Cele mai importante sunt : ,,Proiectul pentru invatamantul rural’’, ,,A doua şansa’’, ,,Accesul la educaţie
al grupurilor dezavantajate’’, ,,Şanse egale’’, ,,Sa construim împreuna imaginea fiicelor noastre’’.
In vederea sublinierii importantei frecventei şcolare s-au arătat principalele efecte negative ale absenteismului
şcolar. Un prim efect este abandonul şcolar care , cu cat are loc la un nivel de educaţie mai jos ,cu atât scade şansele
individului de a ocupa un post si de a se integra in societate. De asemenea trebuie luate in calcul si celelalte efecte
negative , pe termen lung: consumul de alcool si droguri, eşecul şcolar, violenta, marginalizarea sociala .
Ca efecte negative pe termen scurt, se înregistrează fuga de la şcoala, libertinajul, lipsa unui program stabil,
luarea de note proaste, situaţii conflictuale intre elev si profesor , îndepărtarea de realitatea şcolara. La terminarea
scolii, aceste manifestări isi vor fi pus amprenta asupra personalitatii viitorului adult si asupra comportamentului
social al acestuia.
In ancheta sociologică am căutat sa prezint fenomenul absenteismului şcolar aşa cum este văzut de către elevii
si profesorii din judeţ şi reliefând cauzele absenteismului specifice acestei zone. Aceste cauze au fost determinate
prin analiza răspunsurilor la doua chestionare aplicate, cat si prin studierea documentelor şcolare si a datelor
generale despre elevii scolii.
Necesitatea acestei cercetări se impune luând in calcul evoluţia ascendenta a absenteismului şcolar in ultimii
ani, ca si rata îngrijorătoare a abandonului şcolar.
Analiza reprezentărilor profesorilor si elevilor arata ca ambele parţi nu sunt suficient de conştiente de
repercusiunilor unor acţiuni si ca sunt prinşi in starea anomica dominanta.
Principalele cauze determinate se refera la componenta etnica (romii reprezintă o parte importanta în populaţia
şcolară din unele şcoli ale judeţului), la profilul profesorului (nivelul de pregătire a acestora si conduita profesionala
si sociala), relaţia elev-profesor şi la fenomenul migraţiei, care înregistrează un procent de 25% din totalul părinților
copiilor.
Pentru atenuarea acestor cauze s-au propus următoarele măsuri:
-acordarea unei atenţii mai mari învăţământului preşcolar;
-stabilirea unui parteneriat şcoală-familie, cu acţiuni concrete;
-eficientizarea comunicării profesor –elev prin instituirea unor teme la dirigenţie cu tematici ca: expectanțele
elevilor legate de conduita profesorilor, probleme pe care le întâmpina cu diferiţi profesori , modalităţi de realizare
a unor lecţii, centre de interes ale elevilor etc.
- atragerea unor programe ce vizează populaţia de etnie rroma;
- organizarea unor activități extraşcolare menite sa atragă copilul spre activitatea scolii si pentru ca acesta instituite
să-şi recâștige respectul meritat
Aspectele menţionate drept cauze ale absenteismului la nivel judeţean au la rândul lor alţi determinanţi‚ care ţin
de sfera mai larga a societăţii. Fiecare şcoală are realitatea ei care, subsumata celorlalte, oferă o imagine de
ansamblu a învăţământului actual, aşezat sub semnul inadecvării: începând cu metodele didactice utilizate,
mijloacele de învăţământ avute la dispoziţie, până la planul de învăţământ şi programa şcolară . Ca o consecinţă a
acestor inadecvări se naşte absenteismul şcolar românesc , imposibil de stopat în contextul perpetuării unor criterii
de selecţie ce nu se bazează pe competenţe şi valoare, respectiv a dezorientării generale a societăţii noastre actuale.
Aşa stând lucrurile nu ne rămâne decât sa adoptam poziţia propusă de M. Montessori şi ,,să nu-i
educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista când ei vor fi mari. Nimic nu ne permite
sa ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze…’
BIBLIOGRAFIE :

1.Baban, Adriana-Consiliere educationala, Editura Ardealul, Cluj-Napoca, 2001


2.Chelcea , Septimiu -Metodologia cercetarii sociologice,Editura Economica, 2001
3.Cucos, Constantin- Pedagogie, ediţia a II-a, Editura Polirom, Bucureşti, 2002
4.Durkheim, E - Regulile metodei sociologice, Editura Antet, 2002
5.Giddens, Anthony –Sociologie ,Editura BicAll ,Bucureşti ,2001
6.Marginean, Ion- Proiectarea cercetării sociologice, Polirom, Iaşi, 1999
7.Rotariu,Traian ; Ilut Petru (coord) - Sociologie, Editura Mesagerul, Cluj-Napoca, 1996
8.Siebert, Horst- Pedagogie constructivista, Editura Institutul European, Iaşi, 2002
9.Francois de Singly, Alain Blanchet, Anne Gotman, Jean-Claude Kaufmann-Ancheta si metodele ei,
Editura Polirom, Iaşi, 1999
10.Zamfir C. &Zamfir E.(coord) - Politici sociale. România in context european, Editura Alternative,
Bucuresti,1995