REPREZENTĂRI ALE ABSENTEISMULUI ŞCOLAR

Cercetare Octombrie 2008

INTRODUCERE Absenteismul se constituie într-un fenomen ce nu mai poate fi ignorat. El nu ţine numai de sfera

învăţământului, ci afectează atât elevul, cât şi familia şi comunitatea. Elevii care absentează la şcoala se confrunta cu mai multe probleme decât colegii lor care frecventează in mod regulat şcoala. In primul rând ei vor fi primele victime ale abandonului şcolar si ca o consecinţa a acestuia ,vor avea probleme in găsirea unui loc de munca sau in integrarea sociala. Cauzele absenteismului sunt numeroase , de la evitarea obţinerii unor note proaste pana la sărăcia crunta care ingradeste . Importanta este insa cunoaşterea acestor cauze, descoperirea lor in situaţii concrete si căutarea de modalitati eficiente pentru combaterea cauzelor si, implicit, a absenteismului. Lucrarea de fata isi propune sa ofere o imagine de ansamblu asupra fenomenului absenteismului , raportându-l la starea actuala a societatii romaneşti. Prima parte a lucrării prezintă o serie de cauze generale ce determina absenteismul şcolar, cu accent pe sărăcie , in relaţie directa cu absenteismul dar si cu ceilalţi factori determinanţi ai acestuia . De asemenea sunt descrise cele mai importante programe si parteneriate iniţiate de către Ministerul Educaţiei si Cercetării , in scopul combaterii acestui flagel; rezultatele obţinute in cadrul acestora, cat si efectele negative ce deriva din nefrecventarea cursurilor. Aceste efecte sunt caracterizate din prisma realitatii sociale din România .Trebuie precizat ca efectele negative prezentate nu sunt neapărat dependente de absenteismul şcolar, dar acesta poate contribui in multe cazuri la amplificarea lor. In cea de-a doua parte este prezentata o ancheta sociologica realizată la nivelul jud. BistriţaNăsăud. Ancheta are ca scop identificarea cauzelor declanşatoare ale absenteismului, având ca suport pe de o parte reprezentările elevilor si a profesorilor, legate de fenomenul absenteismului şcolar, iar pe de alta parte documentele şcolare (cataloagele ). Iniţial, prin analiza documentelor şcolare , s-a putut sesiza cursul ascendent al absenteismului , pornind de la numărul de absente anual înregistrat in cataloagele şcolare. Amplificarea fenomenului absenteismului şcolar constituie una din motivaţiile de baza pentru efectuarea unei analize mai aprofundate a acestuia. Ca punct de plecare in ancheta s-au formulat patru ipoteze , ce au fost testate prin intermediul chestionarelor . CAPITOLUL I 1.1 EGALITATEA SANSELOR Egalitatea sanselor este un ideal catre care aspira invatamantul romanesc si nu numai . Si asta pentru ca nu se poate lua mostenirea genetica, materiala, sociala a fiecaruia si aduce la un numitor comun. Dar parca in Romania discriminarea materiala a ajuns la extrem. Daca de la anumite trepte in sus scoala le este unora inaccesibila, pentru altii constituie un lux facil, abordat de pe pozitiile tuturor posibilitatilor. Reactiile in fata situatiei actuale a invatamantului sunt diferite , in functie de posibilitati. Familiile

prospere apeleaza, ca mod de suplinire a invatamantului deficitar, la formele paralele ale pregatirii particulare, care cer investitii substantiale. O solutie aplicata de o parte a elitei financiare este educatia in strainatate la scoli de prestigiu, cu taxe mari si perspective superioare in marea provocare a formarii. Pentru ceilalti insa nu ramane decat acceptarea situatiei, intr-o complicitate neputincioasa. Evident , fenomenul se extinde si la nivel universitar. In timp ce unii urmeaza institutii autohtone, unele inapte a se adapta in spirit si calitate reperelor contemporane, altii frecventeza universitati americane sau europene, de faima carora isi leaga pragmatic viitorul.. Este potrivita in acest context oferirea unei definiţii a clasei sociale. Astfel, majoritatea sociologilor intrebuinteaza termenul pentru a desemna deosebirile socio-economice dintre grupurile de indivizi, in care se creează diferenţieri in privinţa prosperitatii materiale si a puterii. Mai multi autori (Bourdieu, Berger, Luckman) considera diferentele de clasa sociala ca fiind importante pentru existenta si menţinerea diferentelor dintre rezultatele şcolare ale tinerilor apartinand unor clase sociale diferite. Conform acestor teorii , apartenenţa la clasa influenteaza deciziile tinerilor si ale familiilor in punctele de bifurcaţie (continuarea studiilor pe diferite niveluri sau abandonarea studiilor după examene, testări sau alte modalitati de selectare),influenteaza opţiunile educaţionale , probabilitatea succesului in cazul diferitelor opţiuni educaţionale, accesul la resurse si creează diferente in utilizarea resurselor ce, teoretic, sunt la dispoziţia tuturor tinerilor dintr-o colectivitate mai larga. Apartenenţa la clase sociale diferite conduce la următoarele presupuneri: 1Inegalitatea şanselor-copiii din familii bogate au acces mai mare la resurse de toate tipurile (carti , bunuri si alimentaţie , petrecerea timpului liber, oportunitati de invatare suplimentara); 2Inegalitatea tratamentului social- se includ aici inegalitati care apar intre mediile de rezidenta si inegalitatea tratamentului in cadrul instituţiei şcolare si al claselor de studiu; 3Inegalitatea aspiraţiilor si asteptarilor - păstrarea statutului social sau realizarea mobilitatii sociale expectate comporta diferente pentru subiecţi din clase diferite. Conform unui studiu publicat in revista ,,Sociologie Romaneasca’’, deşi mobilitatea intergenerationala este predominant ascendenta, aceasta s-a realizat cu precădere intre categorii vecine si îndeosebi la niveluri inferioare ale scalei ierarhice. Exista discrepante majore intre medii rezidenţiale ( rural-urban), precum si persistenta inegalitatii de şanse in educaţie. In acest scop prezint declinul unor indicatori de analiza relevanţi pentru caracterizarea resurselor umane din România : amplificarea ratei de abandon şcolar care a atins cota de 23%; diminuarea capacitatii de promovare sociala prin educaţie-doar 5% din studenţi provin din unitati şcolare din mediul rural; participarea scăzuta a populaţiei la programele de invatare permanenta-doar 1,8%. Pentru ameliorarea acestor indicatori este necesara identificarea nevoilor de educaţie ale copiilor, deoarece şcoala trebuie sa se adapteze nevoilor copiilor de a invata. In funcţie de aceste nevoi se

va elabora un curriculum flexibil, cu obiective, continuturi, strategii abordate si mijloace de evaluare specifice. In realizarea acestui curriculum este imperativ sa se tina cont de principiile educaţiei copiilor , stabilite de UNESCO: 1.Principiul drepturilor egale-Toti copiii au drepturi egale. 2.Principiul egalizării şanselor - Sa dai şanse egale copiilor. 3.Principiul intervenţiei timpurii-Cerinta nu trebuie transformata in problema. 4.Principiul serviciilor individualizate si personalizate-In momentul in care exista cerinţe speciale sistemul trebuie sa fie pregătit. 5.Principiul parteneriatului-Trebuie sa lucrezi in parteneriat educaţional-o singura unitate de decizie si acţiune se poate face numai intre parteneri, intre instituţii, iar beneficiarii sunt parintii, profesorii si elevii . Nu trebuie confundata in acest sens egalitatea şanselor cu sintagma ,,educaţie pentru toti’’. C.Cucos arata ca prin aceasta sintagma se ocultează realitatea ca nu toate persoanele sunt capabile sa asimileze funcţiile educogene global si in acelaşi timp, fiind la fel de periculoasa in semnificaţii ca si apelul contrar :,,educaţie numai pentru unii’’. Astfel se arata ca educaţia nu poate fi pentru toţi, deoarece nu toţi pot suporta acelaşi tratament .E nevoie de o educaţie mobila, diferenţiata, in funcţie de posibilitatile diferitelor segmente de populaţie. ,,Societatea este obligata sa asigure cadrul de formare a tuturor după puterile fiecăruia. Pentru unii va da mai mult, pentru unii mai puţin. Dar ,întotdeauna, pornind de la ceea ce, in materie de educaţie, indivizii pot primi…’’(C.Cucos) 1.2 FRECVENTA SCOLARA IN ROMANIA

Rata abandonului şcolar a crescut de doua ori si jumatate intre anii 2001-2004 la nivelul primar si gimnazial.Astfel, Romania ajunge pe primul loc in Europa in aceasta privinta,cu un procent de 23,6%,ceea ce inseamna foarte mult, cam un sfert din populatia scolara.Unul din 5 elevi paraseste scoala, in principal din cauza saraciei familiei.Cum educatia precara este cauza si efect al sărăciei, acesti copii au toate sansele sa refaca destinul social si economic al parintilor lor. De asemenea , se mai semnaleaza ca anul 2004 a atins un record de 259.853 de someri tineri , cu varste cuprinse intre 15 si 24 de ani ,cifra ce echivaleaza cu numarul de locuitori ai orasului Cluj de exemplu..Abandonul scolar in anul 2003-2004,pe niveluri de educatie, reprezinta 1,2%-inv primar, 1,7%inv gimnazial, si 8,5% -profesional. Procentul de 23,6% reprezinta rata de intrerupere prematura a studiilor elevilor /tinerilor din inv preuniversitar si universitar, include deci elevii care nu isi continua studiile la nivel preuniversitar si universitar.10% reprezinta decesul, migratia si abandonul. Conform raportului Comisiei Europene, 2004 , rata iesirilor din sistem la nivelul tarilor membre este de 20%.Un nivel mai ridicat se înregistrează in toate tarile din Europa de est si centrala.

educaţionala. lipsa de interes pentru procesele educaţionale si lipsa lor efectiva de interes de a se îndepărta de starea de sărăcie . In mediul rural.saracia este o parte necesara a sistemului social . c)Perspectiva functionalista de abordare a sărăciei . explicaţiile variind intre individ si sistemul social ca vinovaţi pentru aceasta stare de fapt. aproape jumătate din elevii in vârsta de 14 ani nu deţin diploma de capacitate sau nu promovează testarea naţionala. dar situaţia lor de viata ii obliga sa dezvolte anumite trăsături subculturale mecanismul pieţei libere. 1. a)Explicaţia individual-psihologica a cauzalitatii sărăciei arata ca vinovaţi de starea de sărăcie sunt insisi săracii.3 CAUZELE ABSENTEISMULUI SCOLAR Cauzele absenteismului scolar sunt diverse. datorita greşelilor personale si comportamentului lor deviant orientat spre gratificaţii uşoare si imediate: alcoolism. etnica. in cazul familiilor cu stare precara.Cauzele sărăciei sunt identificate in disfuncţiile instituţionale ale societatii.Desi durata medie de frecventare a invatamantului a crescut . accesul copiilor la şcoală .ajungand la 15/16 ani . cauze psihologice –neadaptare datorita personalitatii) si presupun blamarea victimei. Dupa anii obligatorii.Explicaţia politica a sărăciei . Referitor la cauzalitatea sărăciei au fost emise mai multe teorii diferite. cauzele care duc la sărăcie sunt de natura patologica (indolenta si nepăsare. Ratiunile imediate ale existentei impun orientari practice de interes imediat. Importante sunt doua abordări ale acestei teorii:1. tara noastră continua sa se situeze pe un loc inferior .1 Saracia –determinant al traseului individual Saracia este cea care controlează . evolutia in termenii scolasticii devine facultativa. iar rata de absolvire a invatamantului primar si gimnazial este in scădere. Pragul sărăciei pentru a putea supravieţui. si nu o criza a instituţiilor sociale. Intre toate aceste cauze exista o serie de interconditionari . Complementara este perspectiva economica. Aceasta perspectiva apreciază ca săracii ar fi caracterizaţi de multe valori pozitive si modele comportamentale similare clasei medii. ele putand fi de natura sociala. culturala. resemnare.2.sfera si natura sărăciei depinde de schimbările sociale rapide înregistrate in secolul XX. ce considera ca sărăcia provine din sistemul de organizare economica bazat pe . cauze genetice-status social dependent de inteligenta.cauzele sărăciei sunt găsite in societate .Abandonul ca solutie ultima nu poate fi eradicat in acest context. 1.săracii fiind consideraţi victime si nu vinovaţi. geografica etc. Avand in vedere amploarea acestui fenomen in multe zone ale lumii si influenta lui directa sau indirecta asupra celorlalte cauze ale absenteismului ce vor fi prezentate mai jos. fatalism. b)Explicaţia economica si sociala a cauzalitatii sărăciei.Din punct de vedere al acestei teorii.3. consider necesara o incursiune in interiorul perspectivelor si teoriilor ce au vizat sărăcia de-a lungul timpului.

e)Perspectiva interactionista a sărăciei se concentrează asupra modului in care oamenii percep si definesc elementele care le influenteaza vieţile. societatea contribuie la perpetuarea sărăciei.dar si prin încercarea de a schimba patternurile comportamentale. cu norme si valori diferite . Daca săracii sunt definiţi ca lenesi. aflaţi in majoritatea cazurilor in aceeaşi situaţie. la egalitate socio-economica. droguri). abuz de alcool si droguri.au la baza concepţia marxista a conflictelor de clasa. Fara încurajare si auto încredere este mai probabil pentru un copil provenit dintr-o familie săraca sa aibă rezultate slabe si sa abandoneze şcoala. f)Teoria etichetări sociale a săracilor.ar constitui un factor de motivaţie pentru munca. o cultura proprie. Daca locuiesc intr-o zona caracterizata de şomaj. apatici. Definirea mediului lor social si de viata din perspectiva lipsurilor . sa pună accent pe educaţie . In acest sens se susţine mobilizarea politica. dar aceasta teorie a etichetării vrea sa sugereze un proces îndelungat si continuu de identificare a lor in raport cu condiţiile inadecvate de viata si cu imaginea lor sociala reflectata in percepţia celorlalte segmente sociale.prin etichetarea săracilor.implicit. mass media) aplica continuu astfel de etichete. pentru ei exista puţine modele pozitive la care sa se raporteze.1973). organizarea si restaurarea puterii care sa conducă la reducerea inegalitatilor si . Complementara. la acceptarea fatalista a situaţiei de sărac si evadarea din realitate prin comportamente deviante sau subterfugii compensatoare (alcoolism. d)Teorii privind inegalitatile si conflictele sociale(marxism).Astfel se obţine imbunatatirea imaginii de sine .duce la constituirea unei imagini negative de sine. imorali. şcoala. Percepţia si autodefinirea ca sărac le consolidează existenta in sărăcie . ce determina . arătând ca aceasta cultura presupune o internalizare a unui anumit tip de comportament. absenteism şcolar. explicaţia politica arata ca sărăcia este un rezultat al logicii politicii desfasurate in diferite perioade de timp. atunci aceşti indivizi vor accepta definiţiile ca atare si acest lucru se întâmpla in special când sursele de socializare (familie. Adepţii acestei perspective arata ca pe lângă o serie de disfuncţii ale sărăciei. incompetenţi. si care sa fie administrate in mod raţional si nu orientate spre gratificaţii imediate g)Explicaţia culturala a sărăciei –se considera ca săracii isi creează o lume a lor . Desigur ca unii adulţi încearcă . exista si o serie de funcţii pozitive ale acesteia (Herbert Gans.Pentru cei săraci. Orientarea programelor de combatere a sărăciei ar trebui sa se facă prin încurajarea investiţilor in aceste zone . specifice. principalul punct de referinţa îl constituie vecinii.concomitent cu creşterea si asigurarea unor şanse mai mari de obţinere a unor venituri. Numărul alegerilor pozitive este restrâns si astfel apare o reproducere a modelelor din jurul lor. pentru copiii lor. in special din munca . Acest concept a fost lansat de Oscar Lewis(1966). Soluţia pentru aceste situaţii ar fi eliminarea autodefinirii negative si o încurajare a redefinirii pozitive a situaţiei si posibilitatilor. fara dorinţa de a se schimba si de a avea succes.

imitare .Lewis considera ca :1. ci prin situaţia efectiva de viata. comportament şcolar neadecvat :întârzierea la ore. La nivel internațional lucrarile de specialitate sintetizeaza cateva tendinte asupra formelor de manifestare a violentei in scoala contemporana.3. ~un puternic sentiment al dependentei si inferioritatii si lipsa unei personalitati sociale.ameninţare. ironizare. orice forma de manifestare a unor comportamente precum :exprimarea inadecvata sau jignitoare. 2.experienta sexuala precoce si viata de familie instabila. Intr-un studiu efectuat de specialisti ai Institutului de Stiinte ale Educatiei si Institutul de Criminologie. cum ar fi poreclire. 1. 2violenta in scoli si in familie Violenta şcolara este definita ca . Astfel. apar seturi de credinţe si norme de comportament care includ atitudini de apatie. comportament care intra sub incidenţa legii. iar cea a tinerelor victime este de 3%.5%. profesori si alte persoane din proximitatea scolii. pana in urma cu 15 –20 de ani redus ca proportii. se arata ca in 75% din scolile din tara noastra se inregistreaza acest fenomen. parasirea clasei in timpul orei.Orice copil din acest procent de 3% poate reprezenta un caz de absenteism si chiar abandon scolar din cauza violentei in scoli .2 Alte cauze ale absenteismului: 1mărimea familiilor din care provin copiii Cei care nu frecventează şcoala si provin din familii numeroase sunt de doua ori mai mulţi decât cei cu aceeaşi situaţie şcolara. bruscare.opunerea unei rezistente crescute la alte modele culturale.membrii claselor de jos au o inclinatie spre subcultura care tinde sa se permanentizeze. ei simțindu-se amenințata de colegi. cat si intre elevi si profesori. rănire.Este semnificativ faptul ca peste o treime dintre elevi percep spatiul scolar ca pe un mediu lipsit de securitate. tendinţe de gratificaţii imediate. din care refuza de cele mai multe ori sa evadeze. ridica mari probleme in aproape toate unitățile de invatamant. lovire.. Criticii modelului cultural al sărăciei arata ca comportamentul săracilor nu este explicabil prin patternurile considerate de cultura sărăciei. 32% din ei declarand ca au asistat la astfel de evenimente in cadrul institutiilor de invatamant. discreditarea scolii .Ponderea elevilor cu manifestari grave de violenta este estimata de specialisti la 2. Actele de violenta au loc atat in relatia elev-elev. O. ~resemnare si fatalism. Fara indoiala ca acest fenomen nu este o inventie a contemporaneității. orientărilor si comportamentelor. Analizând modul de viata al săracilor a constatat ca in comunitatile sărace exista: ~un puternic sentiment al marginalizării si al neajutorarii. tachinare.dintre care amintim : trecerea de la . Copiii resimt mai acut decat profesorii sau parintii fenomenul de violenta. împingere. fumatul in scoală si orice alt comportament care contravine flagrant regulamentului şcolar in vigoare’’. membri ai unor familii restrânse. Fenomenul violentei in scoli.saracii isi creează propria lume. schimbarea situaţiei determina schimbarea personalitatii .

mai ales din mediul urban. S-a organizat un flagrant in urma căruia agresorul a fost prins. legitimata si încurajata . delicvenţii preluând scenariile gata realizate din filmele americane sau chiar de la emisiunile zilnice de ştiri.directa.Cercetatoarea M. cu deficiente de autocontrol. aceştia au cerut sprijinul oamenilor legii... de statut social sau de gen. situata la nivelul valorilor promovate. In ultima vreme .organizat de UNICEF pentru Romania. sub ameninţarea cu bătaia . proliferarea violentelor in scoală care au ca fundament diferențe etnice.cu motivatie redusa pentru studiu. Trebuie cunoscut faptul ca Romania este prima tara din Europa de sud-est in care s-a realizat acest important studiu sub egida UNICEF pentru Romania. creşterea numărului fenomenelor de violenta grava in scoală. religioase.Violenta impotriva copiilor’’. la Scoala Generala Nr.2 din Sighetul Marmatiei . Rezultatele acestei prime cercetari au fost prezentate in cadrul Seminarului National . la nivelul intregii tari au fost organizate o serie de seminarii si mese rotunde sub egida Consiliului Europei . Reprezentantul european. Când băiatul a mărturisit totul parintilor.Salvati copiii’’ si Ministerul Muncii . Principalii factori şcolari generatori de violenta relevaţi in urma acestui studiu sunt: 1Dificultatile de comunicare elevi-profesori 2Subiectivitatea in evaluare 3Stilul didactic adoptat 4Programele şcolare prea încărcate si programul şcolar supra aglomerat Ancheta a arătat ca mediul şcolar reprezintă o sursa importanta de alimentare a comportamentelor violente ale elevilor. De exemplu. domnul Pierre Paupard a apreciat ca situatia din tara noastra nu este diferita de cea a altor tari din Europa. Referitor la violenta ca motiv al absenteismului. mai subtile. Ei isi aleg victimele dintre colegii fragili. cu toleranta redusa la frustrare si cu potential agresiv ridicat. Organizatia . unui adolescent de 16 ani. Balica propune astfel adoptarea unor masuri care sa permită reglarea tensiunilor si conflictelor interne. Solidaritatii Sociale si Familiei. un elev de clasa a VIII-a a fost nevoit sa plătească taxa de protecţie timp de un an. care au avut drept scop sensibilizarea opiniei publice si in mod deosebit a factorilor de decizie asupra acestui ingrijorator fenomen social. mascate sub forma unei violente de tip simbolic. trebuie aratat ca cei mai multi autori ai conduitelor violente sunt baietii cu rezultate scolare mediocre sau slabe.violenta fizica . Astfel de cazuri se întâmpla in majoritatea şcolilor. mai puţin vizibile si de multe ori neconstientizate la nivelul actorilor. multiplicarea formelor de violenta asupra profesorilor. care intra sub incidenţa legii ca urmare a escaladării violentei societale . Studiile experimentale confirma faptul ca procesele cognitive sunt afectate de vizionarea de filme si programe tv . la nivelul tipurilor de relaţii din spaţiul scolii si a impunerii unor anumite modele dezirabile de comportamente. la forme mai subtile. uneori. nesiguri in relatiile cu ceilalti. vizibila. dar se impun masuri organizate in vederea stoparii acestui fenomen.

copiii vin la scoală cu toate defectele familiei. Aceste acţiuni violente. aceştia reprezentând 83.97% mame. fapt explicabil atât prin sprijinul familiei extinse in îngrijirea copiilor(cu 380 mai mulţi copii sunt ingrijiti de bunici in mediul rural). doua tinere de la un liceu din Constanta s-au bătut in văzul colegilor care le-au încurajat ca la un meci de K1. De asemenea.54%) fata de mediul urban(12. ca rezultat al vizionarii sistematice a unor episoade violente . insusindu-se in acelaşi timp mijloace de agresiune pe care oamenii sunt tentaţi sa le aplice.iar distribuţia la nivelul parintilor se prezintă astfel: 55.2004. 5289 . Persoanele in grija cărora au fost incredintati elevii sunt: in cazul plecării doar unuia . 27. Din totalul elevilor studiaţi.Încărcate cu informaţii si scene pe tema violentei. rar întâlnite cu ani in urma. tot mai vizibile la nivelul scolii. intamplari identice sau asemănătoare cu cele din filme vor degaja secvenţe actionale identice sau asemănătoare in viata reala. publicul obişnuit cu astfel de scene violente. in cadrul claselor I-XII. fenomenul migraţiei forţei de munca determina o serie de consecinţe negative asupra copiilor. prelucrarea finala si analiza rezultatelor in cadrul CJAP. s-a realizat in decembrie 2004/ianuarie 2005 un studiu cu sprijinul ISJ BistritaNasaud. de zi . 1migraţia populaţiei Prezent tot mai acut. Gradinita nr. la nivelul judeţului B-N. gândirea si memoria indivizilor este orientata.Astfel ca. cat si de lipsa surselor de venit de la tara.21% sunt taţi. Pentru evidenţierea impactului emigrării parintilor asupra copiilor si implementarea unor strategii de diminuare a efectelor negative semnalate in rândul elevilor si implicarea partenerilor educaţionali in intervenţia asupra copiilor aflaţi in aceasta situaţie de risc.31 din Brasov a fost vandalizata de tâlhari pentru a zecea oara in ultimii ani. înspre violenta. 16. Cazuri concrete ale violentei in scoală sunt prezentate pe toate programele Tv: o fata de 17 ani a fost înjunghiata in biroul directoarei de iubitul ei. comunitatii. in care se arata nu doar faptul ca oamenii suferă sau mor.86% din cazuri sunt reprezentate de ambii parinti. strazii. respectiv 13.Scoala este societatea in miniatura. Acesta s-a realizat in trei etape: anchetarea pe baza de chestionar a dirigintilor/invatatorilor cu privire la elevii cu parinti plecaţi la munca in străinătate(1805 cadre didactice). dar se insista asupra actelor de cruzime. inclusiv SAM.un individ a aruncat o grenada in curtea scolii. rănind grav un grup de eleve.hotii furând alimentele copiilor si distrugând tot ce le-a ieşit in cale. frecventa plecării acestora fiind mai ridicata in mediul rural(14. centralizarea primara a datelor de către consilierii educativi ai şcolilor(110). cel puţin la nivelul propus de mass media. denota faptul ca şcoala reflecta societatea. In mediul rural se întâlnesc cu 358 mai multe cazuri de plecarea ambilor parinti.la liceul Jean Monet .31% au parinti emigraţi in străinătate.87% din totalul elevilor inscrisi in inv. a detaliilor fiziologice .saturate de agresivitate. conştient sau nu. Un alt aspect vizat este cel al desensibilizării emoţionale.Studiul a fost realizat de sociologul Dora Elisabeta Baba. are mari şanse sa transpună ceea ce se întâmpla pe ecran in plan real. la 15 sept. CJAP B-N.17%).Au fost cuprinşi in studiu 39737 elevi.

dintre parinti. biserica. Efectele negative semnalate de către cadrele didactice cu privire la aceasta categorie sunt: scăderea performantelor şcolare(15. Acest fenomen determina abandonul şcolar. consum de droguri(0. anxietate(11. prietenilor in sprijinirea si comunicarea cu aceşti elevi.O alta manifestare a rezistentei umane fata de diversitate o reprezinta prejudecatile si stereotipiile. politia. in cadrul studiului menţionat se propun următoarele soluţii: întărirea comunicării scoală -familie. sprijin afectiv si moral din partea cadrelor didactice. cel mai adesea.diferiti’’ conduce . implicarea elevilor. probleme emoţionale -tristeţe. xenofobie. tratarea diferenţiata/individuala. implicarea parintilor in viata scolii si conştientizarea acestora despre factori de risc asupra copiilor.Câteva dintre aceste efecte negative duc la creşterea ratei absenteismului si abandonului şcolar (consumul de droguri.25%.22%).63%). iar persoanele cunoscute din afara relaţiilor de rudenie isi oferă sprijinul in proporţie de 3.82% in mediul urban si 31.72% din cazuri.fie ele in forma lor negativa(ceea ce gandim despre ceilalti : intoleranta. ceeea ce .60%). colegilor.98%). consilierea familiei de către specialişti. meditaţii/sprijin in efectuarea temelor. comunitatea. specialiştii. responsabilitatea creşterii si educării copilului revine celuilalt părinte(32. familia. tulburări de comportament (3. absenteism-manifestat in principal la nivelul liceului (9.Aceste stereotipii .55%in mediul rural). devenind factor cauzal pe doua direcţii: urmarea efectiva a parintilor in străinătate de către copii (312 cazuri) si inocularea ideii de inutilitate a muncii şcolare fata de munca peste graniţa in realizarea individului din punct de vedere material. teme corespunzătoare problemelor la dirigenţie. colaborarea cu politia de proximitate.urile. iritabilitate. monitorizarea continua a rezultatelor şcolare si comportamentului acestor elevicomunicarea rezultatelor persoanelor care ii îngrijesc. supravegherea anturajului. vecinii. Considerând drept factori responsabili in ameliorarea efectelor negative asupra elevilor şcoala. consilierea elevilor in cauza de către specialişti. la dezinteres si indiferenta . stres (7. servirea mesei de prânz la cantina. grupuri de suport. implicarea vecinilor in supravegherea si informarea scolii. matusile. infracţionalitate(0.92%). 2cauze de natura etnica : Prezenta oamenilor . ong. biserica si autoritatile locale. rasism. consilierea/comunicarea eficienta cu elevii de către diriginţi. angajarea unui specialist in consiliere psihologica in fiecare scoală .lipsa ambilor parinti este suplinita de bunici in proporţie de 24. negativism. CJAP. probleme de comunicare(6. in societatile . unchii însumează 7. antisemitism) sau pozitiva (ceea ce gândim despre noi insine : arianism) generează consecinţe comportamentale care . furie.. prietenii.82%).29% din cazurile de îngrijire temporara. consiliul elevilor.39%). statul. antrenarea acestor elevi in activitati şcolare si extraşcolare. rudele. autoritatile locale. consilierea cadrelor didactice .07%). problemele emoţionale.in cele din urma. nu reprezinta altceva decat o forma de discriminare. crearea unor grupuri de dialog. infracţionalitatea). asocierea elevilor in cauza.

iar in cazul copiilor si tinerilor rezultate şcolare slabe. cu probleme de igiena elementara. inadaptare funcţionala. a resurselor si puterilor. la proiecte de integrare. populaţia rroma se dovedeşte reticenta la educaţie . Nivelul şomajului este dezastruos: 46% dintre rromi sunt şomeri. iar 85% dintre tinerii rromi cu studii medii.Romii in Europa Centrala si de Est’’. Instituţiile de invatamant trebuie sa determine daca vreuna din formele variate de discriminare este prezenta in interiorul ei si daca este asa . manifestări antisociale. atitudini si abilitaţi necesare pentru combaterea inechitatilor sub toate formele lor.multiculturale. daca in anumite circumstante profesorul pune mana pe umarul unui elev. Din punct de vedere economico-social .absenteismul si abandonul scolar in randul etnicilor romi au cauze diferite : pe de o parte bogatia. cea mai mare parte a rromilor din regiune trăiesc in condiţii similare cu cele ale populaţiei din sudul Saharei . Etnicii romi sunt caraterizati in doua ipostaze antinomice.. De asemenea. Cotele ridicate de sărăcie si şomaj duc inevitabil la dependenta de protecţia sociala. facand imposibila frecventa scolara. De aceea pedagogii trebuie in primul rând sa conştientizeze propriile prejudecati si sa analizeze concepţiile care stau la baza sistemului educaţional. 20% suferă de foame 1-2 zile pe luna. sa conştientizeze modul in care el este organizat. realizat de PNUD (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare). O minoritate importanta in Romania este cea rroma. De exemplu. Toate acestea pot avea consecinţe sociale reale . si nu educaţia instituţionalizata. ca institutii educationale ele trebuie sa ia in considerare ce anume sa facă pentru a-i ajuta pe şcolari sa-si dezvolte identitati no-discriminatorii. deoarece fetele bogate. in 2003.valorile pe care si le asuma etc . sa achiziţioneze si sa dezvolte cunostinte . mai ales ca copiii sunt implicati in atragerea de venituri pentru familie. ambele constituind o realitate sociala: una e cea construita in jurul siluetelor palatelor tiganesti . Acesta este un motiv suficient pentru a nu mai . dobândesc un grad sporit de periculozitate. Mai mult de jumătate dintre rromii intervievaţi de PNUD considera ca doar comerţul si muzica le pot aduce un venit. un grup social marginal. De la stiinta de carte si mortalitatea infantila la nutriţia de baza. Rata sărăciei severe la rromi este de 75. rromii sunt consideraţi o subcultura parazitara. iar 15% suferă permanent de foame. Alaturi de aceste doua aspecte. mai trebuie mentionat faptul ca etnicii romi sunt deosebit de superstitiosi. formele pe care le ia .cum ar fi distribuţia inechitabila a bunurilor . comunitatea rroma este cea mai defavorizata din România . la varsta maritisului(12 ani). parasesc definitiv bancile scolii. De aceea . ONG-uri care lupta împotriva discriminării etc.1%. Conform raportului . iar cealalta o constituie ruinele bordeielor.Pe de alta parte. sunt de asemenea şomeri. infracţionalitate si de integrare. in mintea lui este un semn ca ii va muri cineva din familie.Sunt cazuri de elevi in clasa a VI-a. Peste 50% din familiile rrome suferă de foame cel puţin 1-2 zile pe an. de exemplu.divortati. In aceste condiţii.saracia este plaga ce loveste in primul rand etnia roma.sa ia masuri adecvate pentru eliminarea lor.iar din punct de vedere cultural . rromii sunt cei mai săraci din zona evaluata.

In acest context. concepte. manifestându-si refuzul fata de orice acumulare cognitiva. sub masca unei schimbari de ansamblu. 4cauze educationale Sistemul autohton al educatiei se afla intr-o situatie a carei gravitate este ignorata. atitudine in virtutea careia sarcinile impuse prin autoritatea programei sunt neavenite. Profesorii vad scoala ca pe o obligatie si ca spatiu al coercitiei. cultura eminamente orala a romilor.Impunerea acestuia reclama insa fundamentul unei programe emancipate de prejudecati didactice . slaba motivatie devine infima in momentul in care unul dintre aceste motive dispare. exista in stare latenta. fara proceduri de evaluare consistenta a substantei si calitatii.dupa modelele neapropiate si aplicate fortat unui mediu inca inflexibil la prefaceri capitale.imperturbabil.falimentare astazi. proiectate dupa criterii suple.veni la scoala.Miza este imensa si justifica orice efort. mentalitatea familiilor In familiile sărace copiii achizitioneaza atitudini. mai ales ca cecul de alocatie nu ii este ridicat in urma a catorva absente. bilingvism. mecanismul functioneaza in baza unui impuls initial. el insusi trebuie sa parcurga o profunda reforma interioara. pentru ai incuraja in frecventarea scolii si pentru a nu declansa tensiuni intre cultura scolii si cultura familiei. isi va dezvolta o retea a cunoasterii tesuta laborios din centru catre margini.corn si alocatie. 3cauze culturale .mai exact . nivelul redus de instruire al parintilor. Alte cauze ce determina absenteismul si abandonul scolar in randul etnicilor romi sunt : analfabetismul parental si lipsa motivatiei pentru invatare. Spre a-l putea onora.de forma. de fond. este necesara o buna cunoastere a obiceiurilor si traditiilor etniei rrome. stiluri de munca si de viata diferite de cele care conduc la succes. marginalizarea si chiar izolarea copiilor romi in clase speciale. dar executabile fortat. insuficienta colaborare cu parintii si comunitatea.Profesorii abordeaza actul .De aceea. Sfidandu-si propria finalitate. intr-o metamorfoza profunda .Daca din clasele a V-a nu se mai primeste corn si lapte. fortand noi orizonturi.In aceasta ecuatie. Strategia dezvoltarii mentale pe o traiectorie in care spiritul se regaseste este modelul educational care trebuie sa restructureze invatamantul romanesc . Intra in conflict cu normele promovate de scoală. curriculum predominant monocultural. valorizarea scazuta a educatiei si institutiei scolare.Din interiorul unei discipline stapanite sub cooordonare calificata. acestia vazand in institutia scolara un loc in care elevul trebuie sa se duca pentru a primi lapte . dat de definitia neasumata a statului prioritar .va stabili relatii si asocieri. care sa acorde libertatea dezvoltarii spiritului in acord cu tendintele sau optiunile personale. alocatia poate cu greu sa se substituie motivatiei scolare.de asemenea. Perceptia parintilor cu nivel redus de instruire vizavi de scoala este simpla.elevul se va apropia din necesitati cognitive ineluctabile de altele. imagine de sine proasta a copiilor romi.in coordonata verticala si orizontala. Vocatia poate . profesorul joaca rolul primordial. asteptand doar sa fie desteptata.

semn al cresterii economice. devin impracticabile la vremea inghetului si a zapezii. agricultura. Elevii se situeza . mai ales. urmate de cele adresate absolventilor de liceu (29%). Dr. Copiii lucreaza in industrie . intr-o pozitie surda . Doar 1% dintre posturile libere necesitau studii postliceale sau de maiştri. Ei nu intra in şomaj. modelele traditionale de munca ale copiilor si izolarea satelor sunt principalele cauze care copilului in mediul urban si . de gimnaziu si de studii superioare (15%). obiectivata variabil in ipostaze spontane ori in forme cronice de rezistenta precum blazarea sau rezistenta . Peste 150 milioane de copii muncesc in intreaga lume. pentru ca investiţia in instruire nu se regaseste in activitatea productiva.000 de copii sunt exploatati prin munca numai in Romania. dar in acelasi timp arata ca aceasta crestere economica nu se reflecta in marimea numarului de posturi ocupate.sa se regăsească in activitati care scapă cuantificărilor sau sa fie activi pe alte pieţe ale forţei de munca. absenta la ore este explicabila.in categoria celor inactivi..In acest context. Speranţa Parciog spune ca aceste investigatii dovedesc nevoia firmelor de personal .din străinătate. aparent . dintre care 70.o serie de drumuri practicabile in timpul primaverii-toamnei. familiiile dezorganizate. nivelul scazut de educatie al parintilor. Sistemul de invatamant si de formare profesionala are astfel de pierdut. in realitate . chiar prin zone paduroase.Astfel.Educatia ca sarcina de serviciu nu poate produce decat efecte mediocre.N.S. copiii sunt nevoiti sa strabata kilometrii intregi pana la scoala. 1Raportul cerere –oferta pe piaţa muncii O ancheta realizata in cadrul Institutului National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale arata ca cele mai multe posturi libere la finele anului 2004 au fost pentru absolventii scolii de arte si meserii(40%). rural. prin reactie. 2Exploatarea copiilor prin munca : Saracia. Desi pentru transportul elevilor s-au pus la dispozitie de catre minister o serie de microbuze scolare. Este posibil ca . estimeaza Biroul International al Muncii(ILO). ci trec. Cei care ies din ocupare pe piata forţei de munca sunt mai ales tineri intre 25 si 34 de ani. unele drumuri fac imposibil transportul cu masina. acasa. O cauza poate sa fie lipsa de atractivitate a salariilor din domeniile pentru care şcoala pregateste forţa de munca.De asemenea . manifestata cu precadere in satele marginase. pe pozitii antitetice fata de institutie. a dus la desfiintarea unor scoli si la transferul copiilor ramasi la alte scoli mai mari din zone invecinate.didactic in termenii datoriei prescrise de natura ocupatiei. servicii favorizeaza răspândirea muncii . conform I.scoala cere fara sa dea…’’ 5distantele mari de la domiciliu la scoala : Depopularea localitatilor rurale. 12 iunie – este Ziua Mondiala impotriva Muncii Copiilor. singura cale de acces fiind mersul pe jos.

coordonata de DR. interministeriale pentru eficientizarea sistemelor de protectie sociala. precum fumatul. incercandu-se integrarea acestora in colectiv si supunerea la acelasi regim scolar ca si copiii normali.. consiliere. in gospodarie sau munca neplatita au efecte negative asupra performantelor scolare. hrana. dar si de stresul vieţii lor sociale.nu stie sa-i seduca printr-o oferta greu de ignorat’’(Sorin Ivan). uniforme. ca mecanisme simple de a depasi starea de tensiune provocata de munca. inversarea scarii valorice la nivelul societatii romanesti . împreuna cu o serie de organizaţii neguvernamentale.Copiii care lucreaza nu mai au timp sa-si facă temele pentru acasă si au tendinţa de a fugi de la ore pentru adormi. dar si a parteneriatului educational . din cauza ca sunt epuizaţi de munca. cu sprijinul Biroului Internaţional al Muncii-Programul Internaţional pentru Eliminarea Muncii Copiilor derulează in România proiecte care răspund fenomenului de exploatare sexuala si prin munca a copiilor.Motivaţia invatarii si reuşita şcolara’’.sportivii sunt modele pentru 13.domestice . conform cercetătorilor sunt viciile. Vedetele de televiziune constituie modele pentru 36.Scoala devine neinteresanta pentru tot mai multi dintre discipolii sai. Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.. Următorii paşi pe care-i fac aceşti tineri. Ştefan Popovici. care acoperă toate zonele geografice si economice ale tarii.ascunsa’’ desfasurata de multi copii. 4neimplicarea tuturor factorilor interesati in reducerea abs. Rezultatele studiului au fost adunate in lucrarea . De exemplu intentia de a acorda calificative scolilor in functie de performantele obtinute.5% . fara a se lua in considerare stadiul actual in care se afla invatamantul rural fata de cel urban ca si posibilitatile diferite pe care le ofera cele doua medii. si abandonului scolar Un exemplu il poate constitui faptul ca in urma desfiintarii unor scoli cu regim special. Intr-un studiu publicat in 2004 de Weller se arata ca munca .S. boli grave.Eşantionul final îl reprezintă un număr de 2007 elevi ai unor scoli selectate din 17 judeţe.E releva care sunt segmentele sociale dominante din randul carora adolescentii ii recruteaza modelele. Alaturi de absenteism si abandon scolar pot fi mentionate si alte consecinte ale exploatarii copilului care se resimt imediat sau pe termen lung :accidente. alcoolul si drogurile. Un sondaj de opinie realizat in randul elevilor de catre I.3% dintre cei chestionati.O solutie ar putea fi crearea de clase speciale si angajarea unui personal calificat in aceste probleme. In tara noastră. sprijin material etc. pentru ca nu descopera codul adaptarii la orizontul de asteptare al acestora . manuale.6% . dotarile tehnice etc. aproape 2000 de copii au beneficiat in mod direct de asistenta. 5. analfabetism. forme de sclavie sau diverse aranjamente de munca.iar oamenii de afaceri . De mentionat este faptul ca in numai 4 ani de activitate. copiii cu probleme sunt trimisi in scoli normale.familia obtine statutul de model pentru 16.. 3incoerenta unor masuri concertate .

iar fetele fotomodele.4% .9%. transformati peste noapte in vedete. ii determina pe elevi sa se orienteze spre acele meserii care nu-i solicita prea mult intelectual si de pe urma carora pot trage maxim de foloase. Autorii studiului semnalează pericolul ca şcoala sa reprezinte .sub pretextul lipsei de audienta cu emisiuni indoielnice. in curând doar locul in care se obţin diplome. Modelele cele mai putin atractive sunt profesorii -7.2%. frumuseţe fizica-10.2% din optiunile elevilor chestionati. medic.Castigurile banesti.Absenta de la .neconcordante culturii romanesti . cantarete. personaje lipsite de vedetism. au diminuat interesul elevilor pentru invatatura. incepand sa trateze scoala ca o pierdere de vreme si indepartandu-se treptat de latura spirituala.Statutul de personalitate incepe sa fie definit prin numarul aparitiilor televizate. deseori confuze si anarhice ale eului. actori. schimbarea acestor optiuni pare a fi justificata. Posibilitatile simple de a obtine o diploma.E.. mai ales prin unitatile de invatamant particulare.9%. jeep-urile constituie argumente ce-i determina pe tineri sa-si doreasca astfel de reusite .cu niste anonimi. iar un fotbalist primeste pentru un meci din campionat intre 1000-2000 euro. banii-20.Atata timp cat olimpicii nationali sunt rasplatiti cu sume intre 350. elevii isi motiveaza alegerile unui anumit model in functie de : realizarea profesionala-30. persoana de succes-9.000-900. conforme cu aspiraţiile.. profesori etc.. notorietatea-24. altruismul.prin artificii de imagine.miraj al vedetelor’’ ce se manifesta asupra elevilor.reprezinta modele pentru11. au fost inlocuite. moderatoare de show-uri tv. precum cele de : profesor.Adevaratele valori. iar nu o motivaţie intrinseca pentru invatare.Schimbarea optiunilor elevilor este explicabila prin aceasta. ce exista printre sportivi.. competentele sociale si interpersonale –15.9%. care consacra supremaţia timpului neutru. scolii ii este tot mai greu sa faca fata acestui . copiate dupa show-uri straine. faima.S.8%. sunt stresante si ofera o rasplata iluzorie. credibilitatea si familia au întrunit procente variabile de 1-2.. cercetatori. In acest context. cu problemele dificile pe care le ridica. de stiinta . al evoluţiei libere.7%. Copiii care inteleg educatia ca o obligaţie externa si coercitiva adera la un model existenţial empiric.5% si oamenii de cultura. dansatoare.Emisiunile de cultura.3%. care cer multa pregatire . actor. vilele.nebunie’’materiala ce a cuprins societatea romaneasca de care elevii devin tot mai constienti. bunătatea. Conform studiului I. educaţia.. Viata reala. Se remarca o schimbare evidenta in preferintele acestora pentru diferite profesii. au fost inlocuite . cantareti. înfiripat din valori pragmatice si repere instabile.4%.000 lei. care intrunesc 1. Mirajul pseudo-vedetelor este accentuat si de mass-media care nu mai pun in evidenta si nu mai promoveaza competenta. O astfel de optica se obiectiveaza printr-o serie de manifestari atipice pentru conduita canonica a educatiei.Noile modele’’au dus in derizoriu meserii pana de curand cautate si respectate. inteligenta-16. Baietii doresc sa devina fotbalisti.cu pseudocompetente.

violenta. foarte bogata (cercuri de creatie literara. nu se poate vorbi de egalitate de sanse in mediul educational autohton. mediocritatea sunt semne distincte ale dezinteresului. unde elevii sa ramana dupa ore(sau sa vina din timp . nu-si mai petrec timpul liber citind o carte sau construind un joc.3 PROGRAME SI PROIECTE PENTRU PREVENIREA ABSENTEISMULUI SI ABANDONULUI SCOLAR Pentru a putea elimina o serie dintre cauzele ce determina absenteismul si ca o consecinta. Pregatirea temelor trece pe planul al doilea.teatru) dar din pacate accesibila doar unora. trebuie sa se ia in calcul timpul liber al elevului. multi copii sunt obligati sa ia parte la muncile grele ale campului sau gospodariei.timp aflat la dispozitia individului si in care acesta poate decide ce sa faca . 1. Ajunsi in mediul familial. sa manance la pranz. Importanta si eficacitatea acestor centre creste.Mai mult.Cel mai grav este cel de a irosi intregul beneficiu al timpului liber prin supradimensionarea efectelor de risc-oboseala. totul sub supraveghere profesionista. care prefera sa-si stie copiii in siguranta si hraniti pana la intoarcerea lor acasa. frustrare.inainte.isi petrec o mare parte a timpului liber in zone de munca aducatoare de venituri suplimentare.odihna si timp liber) are efecte negative nebanuite. abandon care duc la randul lor la alte efecte negative :consum de alcool si tutun.educatie ecologica. recreative. biologice.dincolo de constrangerile profesionale. . daca invata dupa amiaza) si sa-si faca temele.muzica desen.care primeste aici consiliere in diverse probleme medicale.Oboseala acumulata isi spune cuvantul in randamentul slab al invatamantului rural.Managmentul timpului’’2004).dans. indiferenta fata de rolul invatarii in ecuatia devenirii. epuizare. prezenta decorativa.. avand in vedere faptul ca in mediul rural influenta scolii se termina odata cu programul. se pot adauga ca alternative educationale oferta de activitati extrascolare ale actualelor Palate ale Copiilor. Absenta unei balante echilibrate intre cei trei 8 (munca. absenteism. sa participe la activitati educative. marginalizare etc..O definitie simpla a timpului liber arata ca acesta reprezinta . Aceste centre sunt preferate de majoritatea parintilor ocupati.cursuri. Copiii. abandonul scolar. si pornind de la premisa ca educatia din scoala nu poate acoperi toate domeniile vietii in care exista nevoia si dreptul fiecarui individ de a se instrui . In acelasi sens.educative. elevii si tinerii evita situatiile creative.Astfel de centre constituie un sprijin pentru intreaga familie.juridice. familiale si sociale’’(Voiculescu/Tudor-.sport. Atata timp cat 99% din studentii romani vor proveni din mediul urban. actorii educationali-elevi si cadre didactice. In acest sens poate fi explicata necesitatea deschiderii unor centre de zi in scoli.

Menţionez campaniile . iar institutiile societatii civile le ofera spectacole.circul sau bibliotecile publice.Se poate concluziona ca abandonul scolar al anumitor minoritari se . datoreaza unei inadecvari institutionale. timpul liber este. multe ONG-uri si institutii ale societatii civile strang fonduri si organizeaza activitati artistice distractive.De sase ani. care ofera reduceri substantiale pentru elevi. In mod paradoxal . prin întărirea legăturilor dintre comunitate si scoală. excursii.. cinematografele. Programul . minutios organizate. care isi propune imbunatatirea accesului la o educatie de calitate cu focalizare pe minoritatea roma si pe elevii cu cerinte educative speciale.Accesul la educatie al grupurilor dezavantajate’’-program Phare finantat de Uniunea Europeana. fundaţia Prada desfasoara . sunt copiii cu cerinte educative speciale. Pentru copiii defavorizati.. muzeele. cu ocazia sărbătorilor de iarna. creuzetul noilor valori. diverse activitati si spectacole in instituţii de protecţia copilului ..Decembrie magic…cu prietenii tai (2003). in societatea postindustriala.Aceste alternative insa sunt aproape inexistente in mediul rural. . . cei care beneficiaza din plin de activitati extrascolare. cuantificat prin rezultate superioare si rate de promovare mai bune. cu intenţia de a le oferi o luna de sărbătoare.Dar acest program nu a reusit deocamdata sa scada nivelul analfabetismului in aceste comunitati. cei cu handicap si cei aflati in casele de copii..Decembrie magic…in şcoala ta’’(2004).integrati in invatamantul de masa.Alaturi de aceste oferte se inscriu si teatrele. se desfasoara in perioada noiembrie 2003-decembrie 2009 si este susţinut de trei parteneri importanţi: Banca Mondiala-60 milioane dolari. o resursa civilizatoare in etosul actiunii umane. ale credintei si familiei si confera calitate vietii individului. se pare.Pentru acestia. psihopedagogii organizeaza o multime de activitati instructive si recreative in timpul lor liber. Una dintre oportunitatile oferite are in vedere si reducerea abandonului si absenteismului şcolar prin crearea unor spatii educative prietenoase si motivante. Programul multiculturalitatii se desfasoara. trebuie ca familia si ei insisi sa se implice in gestionarea instructiva a timpului ramas dupa indeplinirea obligatiilor profesionale.deoarece aceste activitati nu mai sunt gratuite. care transforma valorile muncii. Printre cele mai importante programe si proiecte derulate la nivel de minister si inspectorate judetene se afla : 1.. in valoare totala de 91 milioane de dolari. in sens unidirectional.In cazul copiilor normali cu familie. opera. 2. tabere si cadouri de sarbatori .Proiectul pentru invatamantul rural ’’ Scopul programului îl constituie imbunatatirea accesului elevilor din mediul rural la un invatamant de calitate.Pentru atingerea scopurilor acestui program au fost calificati meditatori scolari care sa mearga in comunitatile rome si sa le informeze despre posibilitatea de a-si relua studiile. Pentru specialisti.

atât in domeniul educaţiei de baza.A doua şansa’’ se pot înscrie persoane cu vârste peste 14 ani care au absolvit ciclul primar. 5.Laptele si cornul’’ In cadrul acestui program.Şanse egale’’ . printr-un model de dezvoltare şcolara. nu au finalizat invatamantul gimnazial. Şcolarizarea in acest program se desfasoara pe durata a patru ani.. dar si comunitatea locala.. profesorii. astfel încât aceştia sa-si poată completa si finaliza educaţia de baza din cadrul invatamantului obligatoriu. susţinerea sistemului educaţional .care trăiesc in condiţii de sărăcie in judeţele Calarasi . 4.proiect organizat si finanţat de Ministerul Afacerilor Externe al Olandei (programul Matra) si Centrul Educaţia 2000+. au abandonat pe parcurs si au depasit vârsta maxima legala pentru reinscrierea in invatamantul gimnazial .Proiectul ..declanşat in 2001. ..1 milion dolari. . In programul . in funcţie de competentele demonstrate.A doua sansa’’ Programul are drept scop sprijinirea persoanelor cu varsta de peste 14 ani care.. pe fondul schimbării institutionale. 6. mai ales a celor ce nu frecventeaza scoala din motive sociale.se desfasoara in 15 judeţe .Initiativa se refera la fetele de etnie roma intre 12 si 18 ani .Sa construim împreuna imaginea fiicelor noastre’’este un proiect finanţat de UNICEF si pus in aplicare de Centrul Educaţia 2000+. asociat cu stimularea participării parintilor si elevilor rromi. copiii din invatamantul prescolar si invatamantul primar beneficiaza de corn si lapte gratuit. In acest fel se incearca atragerea copiilor spre scoala.Telurile proiectului sunt egalizarea sanselor scolii din mediul rural cu cele ale scolii din mediul urban si deschiderea sistemului educativ romanesc spre spatiul european. prin cursuri organizate saptamanal . Se pot înscrie si persoane care au parcurs o parte din clasele corespunzătoare ciclului gimnazial. Constituirea Centrelor de Documentare si Informare(CDI)este rezultatul concret al punerii in practica a . cat si in cel al pregătirii profesionale .diminuarea problemelor’’ legate de casatoria timpurie si graviditatea implicata.. . .imbunatatirea” situaţiei copiilor rromi.. principalii beneficiari fiind elevii.. precum si pregătirea pentru obţinerea unei calificări profesionale de nivel 1.. Proiectul isi propune .Educaţia pentru informaţie in mediul rural defavorizat’’ este un proiect bilateral francoroman care se înscrie in programul de relansare a invatamantului rural menţionat mai sus . din motive sociale.îmbinând pregătirea in domeniul educaţiei de baza cu pregătirea pentru obţinerea calificării profesionale.Acest proiect vizează remedierea a doua aspecte negative ale sistemului educativ romanesc.A doua şansa’’. imbunatatirea nivelului de calificare a cadrelor didactice. Ialomiţa si Buzău. iar durata standard de şcolarizare se poate micşora pentru fiecare elev in parte. 7. intr-un anumit domeniu.Guvernul Romaniei-30 milioane dolari si comunitatile locale. are ca obiectiv fundamental . 3.cursuri de zi. prin : • • accesul scolilor la informatie si documentatie moderne . . Mijloace de acţiune: burse şcolare pentru fete. Programul are o durata flexibila..educatiei pentru informatie’’in scoli.

si desigur de un aparat financiar. 11.. ca factor crucial al succesului şcolar si social al copiilor si tinerilor romi.si vizeaza 52 de scoli. stagii de formare reţea de monitori. publicaţii. Îngrijorător este faptul ca au fost inregistrati un număr de 13. cei care nu beneficiază de bani pentru liceu nu beneficiază nici de întărirea motivaţionala a frecventării cursurilor. Un neajuns este faptul ca acest program nu este destinat tuturor liceenilor. materiale educaţionale pentru elevi si profesori.Dezvoltarea formarii continue a personalului din invatamantul preuniversitar ‘’perioada 2005-2009 . care nu beneficiază de acest sprijin financiar. noi abordări in invatare. promovarea implicării parintilor si a comunitatii in viața şcolara.In anul şcolar 2004-2005 Guvernul a decis sa acorde sprijin elevilor de liceu proveniţi din familii cu venituri insuficiente. judeţean si de unitate şcolara in funcţie de particularitatile specifice zonei si contextului. Fondurile se ridica la aproximativ un milion de euro. In acest sens organigrama Inspectoratelor Şcolare Judeţene a fost structurata astfel încât sa asigure initierea.455 de elevi si studenţi cu un venit de zero lei /membru de familie. educaţie incluziva. In urma acestui program peste 80.Euro 200’’ In cadrul acestui program fiecare elev cu un venit sub 506... sunt obligaţi sa facă şcoala pe banii lor.cat si prin .. 10. In anul şcolar 2005-2006 s-au înregistrat 60. subproiect in cadrul programului Phare (jud. având in vedere ca invatamantul obligatoriu este de 10 clase. adaptate populaţiei rrome.Bani de liceu’’. seminarii.. formarea cadrelor didactice rrome si nerrome. alocaţia era retrasa.363 de beneficiari ai acestui program. . Motivaţia frecventării cursurilor a fost întărita deoarece la un număr de absente nemotivate.000 de liceeni au avut banii necesari pentru a-si continua studiile. Strategia acestuia presupune: facilitarea schimbării organizaţionale in sensul creşterii nivelului de participare a comunitatii.. 8. Proiectul este susţinut de un întreg aparat teoretic si administrativ: conferinţe naţionale.. scoli . La aceasta suma elevul (părintele) trebuie sa adauge diferenţa.. Pentru anul şcolar 2005-2006 au devenit beneficiari ai acestui program un număr de 27.Programul de infrastructura rurala’’ prin care 36 de scoli din judeţul Constanta vor beneficia de . fiind un fel de invatamant obligatoriu negratuit.indrumarea si monitorizarea derulării proiectelor pentru reducerea abandonului si absenteismului -eficientizarea parteneriatului educational cu comunitatea locala prin initierea si implementarea de proiecte -eficientizarea consilierii elevilor si a parintilor atât prin programe la nivel național. cei din clasele IX –X..asigurarea de facilitaţi minime’’ perioada 2003-2009. De asemenea.250 ROL pe membru de familie va primi 200 de euro sub forma de bonuri valorice pentru a-si putea cumpăra un calculator.Constanta) -susţinerea iniţierii de proiecte la nivel regional. tabere multiculturale.prietenoase”(friendly). 9.570 elevi si studenţi.

ajunsi in fata responsabilitatilor familiale . dar e si infecund. Abilitatile de baza in consiliere sunt următoarele: ascultarea activa. tehnici de memorare.întărirea eu-lui’’.perseverenta .. ce pun elevul in situatii dificile de invatare . de povestire. sumarizarea.6 % dintre somerii inregistrati sunt tineri cu varsta sub 35 de ani. observarea.MAI INTAI CARACTERUL’’.mobilitatea . furnizarea de informaţii. parafrazarea. ci rezultatul unui proces declansat cu mult timp in urma. Notele proaste. Abandonul scolar : Nu este un fenomen izolat. In general. s-a constituit intr-un cadru al formarii profesionale din perspectiva educatiei morale: ofera tipuri de strategii de abordare a unei situatii problematice in functie de reactiile elevului care are o anumita problema de comportare.Celor care au facut numai clase primare le este necesara aceeasi durata in proportie de 76%. C. 1.Noica spunea ca toti te invata cum sa reusesti.capacitatea de anticipare si cunoastere a elevilor .Dar o virtute mai mult mai mare si in orice caz mult mai utila decat tehnica de a reusi este de a sti ce sa faci cu nereusitele.. 2.Cateva date in acest sens se dovedesc elocvente : 28. intitulat . adresarea întrebărilor . absenteismul.6% au nevoie de peste 24 de creatoare .Esecul repetat devine principala sursa a erodarii si instalarii sentimentului de neajutorare. Bucuresti . Nu numai ca e greu sa reusesti intotdeauna. de obicei cel al strazii. . probleme de disciplina.empatia .energia . exemple de modalitati eficiente de comunicare. scoala putina. Prin comparatie . fara scoala. dintre tinerii cu studii superioare numai 6.echilibrul afectiv . neputinta de a tine pasul cu ceilalti. sociale.orientare.capacitatea comportamentala .Copii cu probleme comportamentale vor alege un mediu mai putin coercitiv decat scoala.initierea de activitati scolare menite sa contribuie la reducerea absenteismului si abandonului scolar . creeaza dificultati in evolutia ulterioara a tinerilor. Un alt program realizat in cadrul Scolii Superioare Comerciale N..Centrele de Asistenta Psihopedagogica. imposibilitatea de a se adapta rigorilor vietii de elev sunt premise ale abandonului scolar. Aici se pot insusi sau aprofunda o serie de conduite deviante. intrerupta . reflectarea. .4 Efecte ale absenteismului ~conduite deviante 1. oferirea feed-back-ului. Copiii care au suferit un esec trebuie invatati sa treaca peste el si sa mearga mai departe. adică refacerea imaginii de sine si a respectului de sine.Kretzulescu. 85 % dintre tinerii fara scoala au nevoie de peste 24 de luni (2 ani) ca sa-si gaseasca un loc de munca. Astfel in structura personalitatii sale ar trebui identificate o serie de trasaturi : sensibilitatea si dragostea pentru copii .capacitatea de comunicare .’’ Esecul scolar poate fi corectat prin ceea ce se numeşte .Esecul scolar : absenta repetata de la cursuri duce la o acumulare de lacune. pentru atingerea acestui obiectiv este necesara realizarea unui profil psihologic al profesorului de consiliere.

licee si grupuri scolare :.cu prioritate in colegii . cu greu poate ieşi.Ca o consecinta..Recurgand din nou la comparatii. Se poate afirma aici prezenta unui lant cauzal .Centrul de voluntariat pentru prevenirea consumului de droguri ‘’. Este suficient sa iesi in pauza sau sa-ti prelungesti pauza daca nu ai chef de ore . Fuga de la scoala are diferite cauze .rata saraciei este de numai 4.Fuga de la scoala :Este un comportament deviant. Federatia Internationala a Comunitatilor Educative(FICE)-Romania.copiii fac ce vad’’. dependenţi de droguri. adeseori . 5..Toxicomania Timpul liber nascut in urma nefrecventarii cursurilor necesita o alta intrebuintare. lipsa unui loc de munca nu poate avea ca efect decat saracia..de obicei toaleta scolii. 3. Pentru a preveni aceste vicii s-au realizat o serie de campanii de genul .cu participarea directa a Agentiei Nationale Antidrog. in timp ce consumul de droguri pune elevul in imposibilitatea frecventării cursurilor si chiar abandon şcolar. Pe de alta parte. mai ales ca dependenta anulează voinţa. Inca din anul 2002. 4. 6. a Confederatiei Nationale a femeilor din Romania si a ISMB.ce se regasesc in atitudinea elevului fata de scoala si de anumiti factori scolari.5 % persoanele fara studii sau absolvente numai de ciclu primar. Rata saraciei afecteaza in proportie de 50. Se creează un cerc vicios.in cazul categoriei de persoane cu studii superioare. deruleaza in sectorul 2 al capitalei doua programe antidrog. Un studiu realizat de ANA -Prelevanta consumului de droguri in România-arata ca cei mai expuşi pericolului consumului de droguri sunt tinerii intre 15 si 24 de ani.In fiecare școala exista un loc special. absenteismul scolar determina abandonul scolar. in care elevii fumatori pot sa-si exercita acest viciu. dar exista cazuri îngrijorătoare de copii cu vârste foarte scăzute . iar printre ele se număra si consumul de droguri.Cunoaste si decide ‘’si .Nu exista o lege clara care sa exprime fara echivoc ca sunt pedepsiti adulţii care încurajează tinerii si mai cu seama minorii spre comportament deviant sau chiar delicventa. Saracia extrema are rata cea mai ridicata –25%intre oamenii care au terminat doar clasele primare. odată intrat in reţeaua densa a consumurilor de droguri.ingreuneaza gasirea unui loc de munca.29%.Tentatiile sunt nenumărate. iar rata saraciei extreme este de 1%. Astfel .. Oficiul National pentru Protectia Consumatorului nu face controale agentilor economici. Tanarul . care. al cărui capăt nu poate fi identificat: absenteismul poate duce la consum de droguri.Consum de alcool si tutun . .clase fara fumat’’ sau . De aceea nu trebuie sa ne surprindă considerarea violentei atât cauza cat si efect pentru absenteismul şcolar.o alta tentatie a timpului liber școlar. avand ca tema vanzarea catre minori a alcoolului si tutunului.luni pentru gasirea unui loc de munca.Violenta Intre absenteismul scolar si violenta exista o strânsa relaţie de intercondiţionare. ce se perpetueaza si la nivelul descendentilor. Pentru a fuma nu trebuie neaparat sa parasesti incinta scolii. rezultat al lipsei de monitorizare a activitatii copilului de catre parinti si a atitudinii permisive a profesorului.

condiţiile in care traieste împreuna cu familia.2003-2004 si 2004-2005 s-a obținut următoarea situație .studiile facute de experti in politici educationale ai Comunitatii Europene evidenteaza faptul ca analfabetismul. Schimbând perspectiva . Potrivit directorului FICE România. putem intelege de ce violenta poate fi o cauza a absenteismului şcolar. Pentru a putea oferi o imagine de ansamblu asupra situației frecventei in judeţ si pentru a putea reprezenta grafic evoluția absenteismului la nivel judeţean.. una din cauzele violentei in scoală este mediul de provenienţa al copilului: educaţia care ii este data acasă.Privind fenomenul violentei din perspectiva victimelor sale din scoli.de aceea pentru a duce la scaderea agresiunilor si actelor violente este necesara frecventarea scolii si intregirea educatiei. absenteismul si abandonul şcolar nu trebuie privite sub aspect procentual. esecul scolar.Ca sa indepartam copiii de violenta. ci ca nişte fenomene interdependente ce trebuie stopate. In urma analizei documentelor școlare . In condiţiile in care educaţia este singura şansa pentru realizarea socio-profesionala. pentru anii școlari 2002-2003 . CAPITOLUL II 2. ii remarcam pe cei care produc violenta. nivelul de pregătire al parintilor sau chiar violenta in familie. Romania) 7. la nivelul ciclului gimnazial.Marginalizare si distantare culturala si sociala.altfel spus : . saracia sunt principalele mecanisme care genereaza fenomenul excluderii sociale.Sau . iar educatia constituie condiţia indispensabila a integrării si participării tinerilor la viata comunitatii. Violenta este un răspuns al celor saraci la adresa societatii . au fost consultate documentele școlare (cataloagele). presedinte FICE. trebuie sa-i apropiem de scoala’’(Toma Mares.1 EVOLUTIA ABSENTEISMULUI ŞCOLAR IN JUDEŢ Studiul de fata are ca subiect absenteismul şcolar în judeţul Bistriţa-Năsăud .

situaţia începe sa se redreseze. Aceste fluctuaţii pot fi reprezentate grafic astfel: Evolutia abandonului scola in pe r rioada 2002-2 005 7 6 6. pentru invatamantul gimnazial. avea o valoare de 1.7 %.Evolutia absentelor in perioada 2002 18000 -2005 16000 15310 14000 12731 12000 13088 10000 To l nr.Se pot observa fluctuatiile pe care le inregistreaza abandonul şcolar : după o creştere destul de importanta in anul şcolar 2003-2004.2-Evolutia abandonului şcolar in perioada 2002-2005 .2 5 4.09 Rata abandonului scolar 3 2 1 0 2002-2003 2003-2004 2004-2005 Figura 2.1-Evolutia absentelor in perioada 2002-2005 In ceea ce priveste abandonul scolar situatia este putin diferita. Rata abandonului şcolar la nivel local continua sa ramana destul de ridicata.39 4 4.a nte ta bse 8000 6000 4000 2000 0 2002 -2003 2003 -2004 2004 -2005 Figura 2. având in vedere ca in anul şcolar 2003-2004 rata abandonului şcolar la nivel naţional.

iar la clasa a VI-a valorile sunt cele mai mici . Succesul şcolar in clasa a V-a depinde foarte mult de dirigintele pe care il va avea copilul . an scolar 2006-2007. in clasa a V-a . de începerea ciclului gimnazial este normal ca mulţi copiii sa întâmpine greutati de adaptare sau sa fie nehotarati in continuarea studiilor. de capacitatile elevului de adaptare . Explicaţia acestor fluctuaţii se afla in faptul ca riscul de abandon şcolar este mai mare la început de ciclu şcolar.1290.3.a se înregistrează cele mai multe absente –2191. semestrul I Se observa ca la nivelul clasei a V. Fiind vorba .Evolutia absentelor pe clase.0100090000032a0200000200a20100000000a201000026060f003a03574d464301000000000001000be30 000000001000000180300000000000018030000010000006c0000000000000000000000350000006f0000 000000000000000000b2460000871c000020454d460000010018030000120000000200000000000000000 0000000000000981200009e1a0000ca000000210100000000000000000000000000003e13030016670400 160000000c000000180000000a0000001000000000000000000000000900000010000000b5100000bd060 000250000000c0000000e000080250000000c0000000e000080120000000c000000010000005200000070 01000001000000a4ffffff00000000000000000000000090010000000000ee04400022430061006c0069006 2007200690000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000001100dc5f11001000000040631100c06011005251603240631100386 0110010000000a8611100246311002451603240631100386011002000000049642f313860110040631100 20000000ffffffffec01d700d0642f31ffffffffffff0180ffff01800f020180ffffffff000001000008000000080000 fcf0110001000000000000005802000025000000372e9001ee00020f0502020204030204ef0200a07b20004 000000000000000009f00000000000000430061006c0069006200720000000000c00e4b0270a06032650ef 798cc01d7001443c9006c6011009c3827310600000001000000a8601100a8601100e878253106000000d0 601100ec01d7006476000800000000250000000c00000001000000250000000c000000010000002500000 00c00000001000000180000000c0000000000000254000000540000000000000000000000350000006f00 0000010000005fcc874078b887400000000057000000010000004c000000040000000000000000000000b 3100000bd060000500000002000ffff3600000046000000280000001c0000004744494302000000fffffffffff fffffb5100000be060000000000004600000014000000080000004744494303000000250000000c0000000e 000080250000000c0000000e0000800e00000014000000000000001000000014000000040000000301080 0050000000b0200000000050000000c02ea004302040000002e0118001c000000fb020200010000000000 bc02000000ee0102022253797374656d00000000000000000000000000000000000000000000000000000 40000002d010000040000002d01000004000000020101001c000000fb02f4ff0000000000009001000000e e0440002243616c6962726900000000000000000000000000000000000000000000000000040000002d01 0100040000002d010100040000002d010100050000000902000000020d000000320a0c000000010004000 00000004502ea0020cb0700040000002d010000040000002d010000030000000000 Figura 2. .

valorile nu sunt prea indepartate. 0100090000032a0200000200a20100000000a201000026060f003a03574d464301000000000001000be30 000000001000000180300000000000018030000010000006c0000000000000000000000350000006f0000 000000000000000000b2460000871c000020454d460000010018030000120000000200000000000000000 0000000000000981200009e1a0000ca000000210100000000000000000000000000003e13030016670400 160000000c000000180000000a0000001000000000000000000000000900000010000000b5100000bd060 000250000000c0000000e000080250000000c0000000e000080120000000c000000010000005200000070 01000001000000a4ffffff00000000000000000000000090010000000000ee04400022430061006c0069006 2007200690000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000001100dc5f11001000000040631100c06011005251603240631100386 0110010000000a8611100246311002451603240631100386011002000000049642f313860110040631100 20000000ffffffffec01d700d0642f31ffffffffffff0180ffff01800f020180ffffffff000001000008000000080000 fcf0110001000000000000005802000025000000372e9001ee00020f0502020204030204ef0200a07b20004 000000000000000009f00000000000000430061006c0069006200720000000000c00e4b0270a06032650ef 798cc01d7001443c9006c6011009c3827310600000001000000a8601100a8601100e878253106000000d0 601100ec01d7006476000800000000250000000c00000001000000250000000c000000010000002500000 00c00000001000000180000000c0000000000000254000000540000000000000000000000350000006f00 0000010000005fcc874078b887400000000057000000010000004c000000040000000000000000000000b 3100000bd060000500000002000ffff3600000046000000280000001c0000004744494302000000fffffffffff fffffb5100000be060000000000004600000014000000080000004744494303000000250000000c0000000e 000080250000000c0000000e0000800e00000014000000000000001000000014000000040000000301080 0050000000b0200000000050000000c02ea004302040000002e0118001c000000fb020200010000000000 bc02000000ee0102022253797374656d00000000000000000000000000000000000000000000000000000 40000002d010000040000002d01000004000000020101001c000000fb02f4ff0000000000009001000000e e0440002243616c6962726900000000000000000000000000000000000000000000000000040000002d01 0100040000002d010100040000002d010100050000000902000000020d000000320a0c000000010004000 00000004502ea0020cb0700040000002d010000040000002d010000030000000000 Figura 2.4 –Distribuția absentelor pe clase . tocmai datorita finalitatii ciclului gimnazial. la nivelul clasei a VIII-a .a.an scolar 2007/2008. singura exceptie facand-o clasa a V-a. Procentual. s-a recurs la o comparaţie a datelor .In acelasi sens . nivelul este ceva mai scazut decat in clasa a VII.sem I Pentru a determina sensul evoluţiei absenteismului in acest an.

40 2005-2006 24.61 16. care pare a fi crescator. comparativ Grafic .97 11. respectiv 2007-2008 Din nou .12 27.87 23.86 27. datele brute ne indica sensul evolutiei absenteismului. cu datele corespunzătoare din anul anterior (20062007) 2006-2007 Clasa a V a SEM I 838 2007-2008 SEM I 2191 1290 1979 1947 7407 Clasa aVI a 950 Clasa a VII 1814 a Clasa a VIII 1549 a Total absente 5151 Tabelul 2. Anii Clasa a V a Clasa a VI a Clasa a VII a Clasa a VIII a Media totala 2004-2005 9.5 Numarul mediu de absente pe nivele si ani scolari.sem I An scolar 2006-2007.din acest an (2007-2008 ). va arata daca aceasta evolutie crescătoare este si reala . la fiecare nivel de varsta. Un tabel ce va asocia numarul absentelor cu numarul de elevi pe fiecare nivel de varsta.4 Distributia comparativa a absentelor pe clase.74 Tabelul 2.66 17. Este adevărat ca in acest semestru s-au inregistrat mai multe absente decât in semestrul analog din anul 20042005 .42 23. mai exact din semestrul I.48 27. evolutia comparativa poate fi reprezentata astfel: .

In ce masura apartenenta la etnia roma favorizeaza absenteismul scolar ? IPOTEZE : 1.12 nr. s-a concluzionat ca acesta este in continua crestere.Dinamica absentelor in S I. respectiv a cadrelor didactice direct implicate.Absenteismul scolar este un rezultat al scaderii importantei scolii in sistemul de valori al individului 2. SCOP :Analiza reprezentarii absenteismului de catre elevii de varsta 10-14 ani. OBIECTIVE : . cat si din perspectiva profesorilor. ca de altfel in majoritatea scolilor din tara.86 27. INTREBARI de cercetare: 1.Profilul profesorului influenteaza intensitatea frecventarii cursurilor 4. Intentia studiului este de a identifica adevaratele cauze ale unui astfel de comportament din perspectiva actorilor sai.48 24.Ce loc ocupa scoala in sistemul de valori al individului(profesor.97 10 5 0 Cls a V a Cls a VI a Cls a VII a Cls a VIII a Figura 2.Rata absenteismului este mai mare in cazul elevilor de etnie roma.elev) ? 2.Care este relatia intre profilul profesorului si frecventarea cursurilor ? 4.Care este relatia intre programul scolar si atitudinea elevului fata de scoala ? 3.2 MOTIVAREA STUDIULUI In urma analizei evolutiei absenteismului la nivel local.61 23.Programul scolar incarcat influenteaza negativ atitudinea elevului fata de scoala 3.42 25 20 16. direct interesați de scaderea acestui fenomen. Rezultatele studiului vor oferi o modalitate științifica si rationala de a construi si implementa o strategie prin care sa se urmărească diminuarea amplorii acestui fenomen negativ si a efectelor indezirabile ale acestuia.cu referire la semestrul I 2.5-Dinamica absentelor in perioada 2004-2006. mediu de absente pe nivele 15 2004/2005 SI 2005/2006 SI 11.elevii.87 9.anii scolari 2004/2005 si 2005/2006 em 30 27.66 27.

3 INSTRUMENTUL DE LUCRU Analiza s-a bazat pe rezultatele unei anchete realizate in perioada 20.un scop cantitativ : obținerea unor informații legate de structura clasei.Determinarea relației dintre apartenenta la etnia roma si frecventa școlara 2. . risc de abuz fizic. 2. care se regăsesc in formularea întrebărilor pentru chestionar: -rolul scolii in viata elevului/profesorului -traseul de cariera -regulamentul scolar -programul scolar -surse de invatare -cauzele absenteismului -motivarea absentelor -modalitati alternative de petrecere a timpului scolar -consecintele absentelor -atitudini si roluri educative -profiluri de profesori In completarea datelor obţinute prin chestionar s-a apelat la documentele școlare si o serie de tabele completate de diriginții claselor V –VIII.un chestionar pentru profesori si diriginti. Studiul s-a centrat pe următorii indicatori .31. Aceasta a avut un dublu scop : 1.Aprecierea programului si regulamentului scolar 3. Datele au fost culese pe baza a doua chestionare : 1.2008 .1.Identificarea cauzelor absenteismului 5.Identificarea rolului scolii din perspectiva elevilor/a profesorilor 2.Determinarea gradului in care absenteismul influențează actul invatarii si rezultatele scolare 4. risc de abuz emoțional.10. Analiza rezultatelor s-a facut pe baza distributiilor de frecventa. starea sociala si diferitele riscuri la care ar putea fi expuși elevii clasei : risc de absenteism si abandon școlar. format din 25 de întrebări ( 20 închise si 5 deschise).2008 având ca subiecţi 250 de elevi din ciclul gimnazial. majoritatea fiind întrebări de opinie . format din 14 întrebări (8 închise si 7 deschise). axate in mare parte pe culegerea de informaţii concrete .09.Precizarea modalităților de petrecere a timpului școlar 6. un chestionar pentru elevi . fiind insa si întrebări ce vizează opinia elevilor . componenta etnica . risc de abandon familial. risc de instituționalizare.

obişnuinta. se orienteaza spre integrarea rapida pe piata muncii pentru obtinerea unui venit .4 REZULTATELE CERCETARII Absenteismul școlar este un fenomen negativ ce se înregistrează la nivelul fiecărei şcoli şi care este perceput ca atare de majoritatea elevilor (53%). 44% bine.din punctul de vedere al profesorilor . In continuare datele vor fi prezentate in funcţie de ipotezele propuse in aceasta cercetare.De asemenea si procentul de 10% care considera scoala neimportanta este semnificativ. denota faptul ca acestia constientizeaza in mare parte importanta scolii in devenirea personala . Astfel 55 % isi organizeaza timpul foarte bine. ea ocupand un loc important in sistemul valoric al elevilor. Orientarea spre cursurile liceale ale unui procent ridicat dintre elevi. a doua familie (21%). un procent destul de ridicat . in timp ce profesorii afirma cu convingere ca programul scolar este incarcat si foarte incarcat. 37% înțeleg prin absenteism pierderea unor lecţii importante . imposibilitatea ajungerii la liceu –6%. ca acesta este optim-rezonabil (41%). După terminarea clasei a VIII-a 73% si-au propus sa urmeze un liceu. prioritar.un scop calitativ : verificarea gradului de cunoaștere de către diriginți a propriei clase. Nici unul din cei chestionati nu are probleme cu organizarea timpului. in vreme ce 6% sunt nedecişi. investiţia de o viata(14 %). In acest timp elevii. Este foarte interesant de aflat de ce parerile elevilor legate de programul scolar sunt atat de variate. 21% doresc sa-si caute un loc de munca . Din pacate. 2.Pentru elevi şcoala este un loc unde invata (48%). prin raportare la activitatea lor in scoală.risc de neintegrare sociala. Şcoala reprezintă . note mici –5% si chiar corigenta-5%. in mare parte. ceva neimportant (10%). În urma anchetei s-au obtinut urmatoarele rezultate :Profesorii considera ca programul scolar al elevilor este foarte incarcat (50%) si incarcat(50%). un loc de munca (65%). unii chiar lejer(5%). Faptul ca programul scolar este considerat rezonabil de aproape jumatate dintre elevii chestionati isi poate avea explicatia in buna organizare a timpului. respectiv a viziunii pe care o are despre aceasta. iar numai 28% considera ca acesta este foarte incarcat. O prima ipoteza a cercetării leagă absenteismul şcolar de scăderea importantei scolii in sistemul de valori al individului. 2.Se observa ca atât profesorii cat si elevii au definit şcoala . raportandu-se la propriul lor program scolar .Exista insa si o parte care asociază absenteismul cu libertatea –5% . Cea de-a doua ipoteza afirma ca programul şcolar încărcat influenteaza negativ atitudinea elevului fata de scoală. cale de reuşita in viata(42%). in vreme ce un procent de 1% nu stiu cum isi organizeaza timpul. Deşi 38% nu au definit absenteismul din punctul lor de vedere . considera . respectiv 26 % incarcat. Un raspuns il putem gasi analizand variantele oferite de elevi si profesori legate de principala sursa .2% si lipsa prezentei la ore plictisitoare-2%.

unii mai mult de 50 de ori. la manual pentru completarea si sistematizarea cunostintelor. in parte si din cauza ca profesorii nici nu le solicita.in baza principiului dezirabilităţii sociale. In lumina celor prezentate se poate afirma ca nu programul şcolar încărcat influenteaza negativ atitudinea elevilor fata de scoală. in bar/cofetărie (7%). deşi acesta este sursa principala indicata de profesor. copiii considera ca este mai putin condamnabil faptul ca pleaca de la ore si stau acasa. procent ce indica un grad de distorsionare a răspunsurilor. fumatul(10%). vizionarea de programe v (7%) sau citirea unor reviste (2%). discuţii cu prietenii (10%). convinşi ca programul şcolar este extrem de încărcat. caietul de notite (25%) si lecţia susţinuta in clasa (25%). respectiv 1%. la magazine (2%).. lecţia profesorului(22%) si manualul (16 %). la prieteni (12%). Analizând datele se poate explica de ce elevii considera ca programul şcolar este relativ lejer : in primul rând invata doar strictul necesar (caietul de notiţe). profesorii. Cunostintele nu sunt neapărat multe din punctul de vedere al posibilitatii elevilor de a le asimila. Celelalte surse de invatare sunt neglijate. rezolvarea unor probleme (7%). in vreme ce restul isi petrec timpul cu prietenii (49%) .Nimic despre suplimentara. decat sa se plimbe sau sa stea in localuri. pe strada (14%).familia (31%) sau colegii (11%). In ciuda acestui lucru continua sa lipsească de la ore. analiza raspunsurilor profesorilor la aceleasi intrebari indica un nou loc in care elevii isi petrec orele si anume internetul –cafe din apropierea scolii (18%). scad standardele de performanta.Nu toate aceste activitati se desfasoara pe cont propriu . Se remarca procentul mare de elevi (65%) care au răspuns ca pleacă acasă atunci când absentează. Profesorii sunt si ei de acord ca invatatul si rezultatele şcolare sunt influenţate de absente. jocul pe calculator(27%).dorinta de a nu deconspira unul din locurile importante in care isi petrec timpul. munca in agricultura(10%). selectând din programa şcolara informaţiile considerate mai importante si .in urma răspunsurilor oferite de ei sunt: acasă (65%). cat si rezultatele şcolare in foarte mare măsura (59%) si in mare măsura (26%). doar 9%. iar o parte din informaţii le reţin din clasa (lecţia profesorului). Locurile cele mai frecvente in care isi petrec timpul când pleacă de la ore . ci mai degrabă programul şcolar neadecvat cerinţelor actuale. In al doilea rând . din păcate .Astfel ca putini apelează. 2. având probabil doua cauze principale: 1. Elevii sunt conștienți de faptul ca absentele le influențează atât invatatul –in foarte mare măsura (58%) si in mare măsura(15%). In aceste locuri. principalele activitati sunt: plimbarea (27%). unde alte surse ca internetul sau bibliografia .Astfel profesorii pretind ca principala sursa de invatare manualul (50%). respectiv al preocupărilor actuale.uitând’’ sa apeleze la alte activitati complementare. ci din punctul de vedere al utilitatii lor .de invatare. Elevii se axează in invatare pe caietul de notiţe (58%).Cat despre bibliografie si Internet . ele înregistrează procente minimale de 3 %.

se joaca pe net(32%) . Alte locuri in care profesorii spun ca isi petrec elevii timpul sunt pe strada (32%). in bar/cofetarie (9%). In acest timp profesorii afirma ca isi umplu timpul cu inutilitati (36%). Se pare ca acest joc nu se desfasoara neaparat la calculatorul personal.se poate conchide ca elevii au exagerat in afirmatii . respectiv doar unele aspecte (36%). Desigur ca profesorii au putut sa aleaga variantele de mijloc din dorinta de a sublinia dezinteresul parintilor fata de activitatea copiilor. Astfel se explica si procentul ridicat de elevi ce declara ca principala activitate este jocul pe calculator.Comparand cu raspunsurile oferite de profesori . isi ajuta parintii(25%) sau se plimba pe strada(7%).7% -munca in agricultura-7% -dispensar-4% . deoarece cadrele didactice arata ca parintii cunosc doar in mare parte (64%) situatia frecventei scolare a copiilor lor. a scopurilor si standardelor pe care si le-au stabilit in cresterea si educatia copiilor. la magazine(6%).elevii se joaca pe calculator. Elevii afirma ca parintii cunosc situatia freventei lor scolare in totalitate (60%). ceea ce duce la o serie de intrebari legate de responsabilitatea si interesul parintilor . A treia ipoteza acestei cercetări stipulează ca profilul profesorului influenteaza intensitatea frecventării cursurilor. fumeaza etc. acasa (26%). la prieteni (9%). Cauzele principale ale absenteismului şcolar semnalate de elevi sunt: -mă plictisesc-25% -evit luarea unei note mici-18% -nu-mi place profesorul –13% -nu mă interesează materia-13% -particip la alte activitati –13% -nu inteleg ce mi se preda. in mare parte(27%).

reconsiderarea si readaptarea stilului didactic adoptat . Deşi unele cauze invocate pot fi manifestări ale teribilismului. Principala cauza este plictiseala (25%). Pe locul secund se afla evitarea luării unei note mici (18%). trebuie totuşi luate in seama si reconsiderata conduita didactica si revizuite strategiile didactice . nivel de vârsta. cunoaşterea celor mai noi metode . opoziţiei specifice vârstei . calitatea de dascăl presupune o continua perfecţionare .C auzele absenteism ului scolar din perspectiva elevilor 7% 13% 4% 13% dezinteres pt. problematizarea. faptul ca lecţia propriu zisa nu suscita interesul elevului. evitarea luării unei note mici (9%) . dezvoltare economica si sociala.materie 13% profilul profesorului neintelegerea lectiei evitarea notelor mici plictiseala participarea la alte activitati 7% munca dispensar 18% 25% Figura 2. Deşi profesorii menționează ca utilizează metode activ-participative ca brainstormingul. profilul profesorului (9%). Alte cauze sunt acceptarea non-valorilor (27%). Stilul rutinier este mai greu de abandonat. Toate acestea presupun un efort considerabil . Din păcate (din fericire?!). In acest scop se solicita o mai mare atenţie acordata metodelor utilizate de către profesor.de aceea unele cadre sunt mai puţin dispuse sa se schimbe. . acestea se pare ca raman la rangul de intenţie. plictiseala (5%).munca in gospodărie (14%).6 –Cauzele absenteismului şcolar din perspectiva elevilor După cum se poate observa cele mai multe cauze au legătura directa cu profilul profesorului. pentru profesori aceasta este lipsa de motivaţie (36%) . Daca in cazul elevilor principala cauza a absentelor este plictiseala (25%).in funcţie de clasa.

apropierea faţă de ei .predare-invatare-evaluare”.4% . Este important de menţionat ca etnia elevilor a fost completata pe baza conceptului de heteroidentificare . O ultima ipoteza a lucrării de fata afirma ca rata absenteismului este direct proporţionala cu apartenenţa la etnia roma. Asta pentru ca profesorul nu este numai instructor. sa-i ajute in unele probleme. intelegere.notele mari pe care le dau . sa treacă toate absentele. profesorii punând insa un mai mare accent pe latura profesionala. corectitudine. colaborare.toleranta . Comparând răspunsurile se poate observa o suprapunere parţiala intre calitati.20% .28% . simţul umorului. mergând pe ideea ca felul in care este considerat cineva de către .conştiinciozitatea -16% .4% Din răspunsurile elevilor. sa nu strige .sa noteze corect.buna pregătire profesionala . ci si formatorul zilnic al elevului. sa discute cu ei si pe alte teme decât cele referitoare la lecţia propriu zisa. schimb de experienţa.7 –Cauzele absenteismului şcolar din perspectiva profesorilor Trăsăturile pe care profesorii consideră ca elevii le apreciază in mod deosebit la ei sunt: . lăsând pe un plan secund ceea ce elevii asteapta mai mult de la un profesor: comunicativitatea . colaborarea . profilul dezirabil al profesorului ar conţine următoarele calitati: comunicare. educaţie.corectitudinea . bun simt.28% . Copiii asteapta din partea profesorului sa predea bine.ca z a s te m lu s la d p rsp tiv p fes rilo u ele b en is u i co r in e ec a ro o r 9 % 9 % 5 % 3% 6 lip ad m tiv tie s e o a a c p re n n a rilo c e ta a o -v lo r m n ain g s o a uc o p d rie e ita alu r u e n tem i v re a ii n i o ic p filu p fe o lu ro l ro s ru i p tis a lic e la 1% 4 2% 7 Figura 2. Pentru aceasta s-a întocmit un tabel de contingenţa având ca baza datele din tabele completate de diriginţii claselor referitor la etnia elevilor si la distribuţia acesteia in cadrul copiilor cu frecventa şcolara scăzuta. ci sa se pună accent pe colaborare. Relaţia profesor –elev n-ar trebui sa consiste numai in . conştiinciozitate..

2. Nivelul frecventei şcolare Ridicat Scăzut Romana Roma Total 210 /87.Perspectiva elevilor: Elevii vad şcoala ca un . am prezentat perspectiva profesorilor. Aceste valori se înscriu in datele oferite de recesamantul din 2002 legate de pondere populaţiei cu studii gimnaziale in fiecare etnie. aceştia pun problema din perspectiva datoriei. daca comunitatea considera pe cineva rrom/tigan. Concomitent cu ipotezele cercetării.62%) si cea romana 31.. Din etnicii rromi 29. 1. unde . După cum se poate observa. Variabila independenta este apartenenţa etnica.65% . nu neapărat cu plăcere. internetul –cafe sau chiar acasă . diferenţa constând .loc unde invata’’. se ajunge la următoarele viziuni. iar variabila dependenta este nivelul frecventei şcolare. copiii pleacă de la ore acasă sau pur si simplu pe strada.urmata de cea germana (39. cat si frecventele relative. Din cauza standardelor scăzute ale acestora . aceasta având un efect de discriminare si marginalizare a indivizilor respectivi.ceea ce ne arata ca relaţia dintre cele doua variabile este statistic semnificativa. Procentajul s-a calculat pe coloane pentru a arata influenta variabilei independente asupra variabilei dependente.in vreme ce pe locul I se afla etnia maghiara cu 39.Perspectiva profesorilor: Considerând şcoala un loc de munca . După cum se poate observa cele doua perspective nu sunt dihotomice.comunitate determina un anumit comportament. Sintetizând cele doua perspective .isi umplu timpul cu inutilitati’’ sau se joaca pe calculator. In situaţia de fata. ei prefera sa plece de la şcoala in alte locuri mai plăcute lor ca strada .5% 23 /53% 53 (100%) 240 (100%) 43 (100% 283 (100%) Tabelul 2. din cauza plictiselii sau pentru a nu lua o nota mica. valorile maxime se dispun pe diagonale . unde prefera sa se joace pe calculator sau sa se plimbe in compania familiei sau a prietenilor. De aceea.. Ei cred ca elevii pleacă de la şcoala din lipsa de motivaţie si din cauza ca accepta non-valorile. respectiv a elevilor legate de tema abordata.5% 20 / 47% 230(100%) 30/ 12.38%. ea va manifesta fata de el un tratament marcat adeseori de prejudecatile referitoare la rromi.6 –Nivelul frecventei şcolare in funcţie de apartenenţa etnica (N=250) In tabel au fost trecute atât frecventele absolute .60% au studii gimnaziale .

Acest aspect este foarte des întâlnit in mediul rural. vizite la domiciliul elevului(9%). Desigur ca am prezentat aceste doua viziuni prin însumarea valorilor dominante. Se poate ghici in aceasta perspectiva si un alt vinovat.procentele se distribuie astfel : . unde membrii familiei sunt mobilizaţi pentru obţinerea unor surse de subzistenta. un procent important este cel al copiilor care absentează de la şcoala pentru a-si ajuta parintii in gospodărie .∗ 1. in calitate de diriginti si profesori . urmata de discutii cu elevul(16%). sunt predispuşi riscului şcolar si social (15 copiii). Acest lucru se realizează prin neaplicarea regulamentului şcolar(scăderea notei la purtare la un anumit nr. ajungând la distante de 50-60 km pentru a-si procura strictul necesar. absenteismul. profesorii pun accentul pe superficialitatea elevilor si lipsa acestora de motivaţie si mobilizare in asumarea sarcinilor şcolare. Nici o absenta nemotivata .Procente mai scazute obtin observatia in fata clasei(3%) si cercetarea cauzelor(3%).in asumarea responsabilitatii acestui comportament. La clasa a VIII. Aceasta are drept cauza principala sărăcia.Grafic .cadrele chestionate au indicat ca principala masura discutiile cu parintii (41%). pentru anul şcolar 2005-2006 .părintele.a B. La nivelul localitatii Rodna . De asemenea deloc neglijabila este plecarea parintilor in străinătate. Alături de aceştia se înscriu si copiii de etnie rroma care .Astfel . In fiecare zi. Orizontul şcolar al acestor copiii se limitează de cele mai multe ori la ciclul gimnazial sau in cel mai bun caz la o şcoala de arte si meserii.5 MASURI pentru creşterea frecventei şcolare a elevilor Înainte de indicarea unor masuri care vizează înlăturarea cauzelor ce determina absenteismul şcolar este important de aratat ce s-a intreprins pana acum in acest scop la Scoala Generala . suferă din punct de vedere afectiv (44 copii) si au tendinţa evidenta spre indisciplina si violenta (21). după cum am arătat mai sus.. un număr de 77 de elevi au parinti plecaţi in străinătate. ce-i determina pe parinti sa-i trimită la cerşit. de exemplu . copii de vârsta şcolara si preşcolara pot fi intalniti pe străzile Rodnei. după afirmaţiile cadrelor didactice. Ei sunt calatorii clandestini ai trenurilor ce leagă localitatea de celelalte sate. din totalul de 575 de absente pe semestrul I al acestui an şcolar. De exemplu. de absente nemotivate) si prin omiterea trecerii absentelor sau prin motivarea ulterioara a acestora.Florian Porcius’’. Daca elevii isi motivează absenta prin faptul ca şcoala . tot atâtea sunt motivate. insa acest lucru nu minimalizează celelalte aspecte. cerşind bani sau mâncare. Elevii in cauza . Copiii cerşetori ai Rodnei sunt cunoscuţi de toţi cei din zona. au o slaba frecventa şcolara. indiferent de anotimp.Pe locul doi se afla scaderea notei la purtare (28%) . nu le trezeşte un real interes pentru studiu. voluntar sau nu. Trebuie adăugat la cauze si faptul ca profesorii încurajează. si implicit profesorii.

ca rezultat al apropierii profesor-elev. pentru perspectivele lor. a tinutei si in primul rand initierea unei mai mari comunicari cu elevul. desi cunosc masurile ce ar trebui luate in astfel de cazuri (scaderea notei la purtare este prevazuta in regulamentul scolar). motivarea fara discernamant a absentelor si neaplicarea regulamentului incurajand elevul sa absenteze in continuare.Ca urmare se recomanda : 1. nu le aplica. prelucrarea acestuia si elevilor.Aceste cauze nu pot fi determinate decat printr-o atenta observare a conduitei elevului. Iar mai ales acestea din urma nu pot fi aflate decat printr-o comunicare sincera . Acest parteneriat trebuie sa constientizeze si profesorii de responsabilitatea pe care o au in educatia copiilor si sa-i incurajezeze sa aprofundeze . 2.7-Masuri luate in cazul elevilor cu absente Analizand aceste masuri se remarca faptul ca . cunoasterea situatiei lui familiale si mai ales a problemelor care il preocupa. toti elevii chestionati au avut anul trecut media 10 la purtare. 3.Respectarea consecventa a regulilor. rezultatul nu este cel scontat. Numai un procent de 3% dintre profesori a indicat ca masura pentru prevenirea absenteismului cunoasterea cauzelor absenteismului. Scoala trebuie sa convinga parintii sa se implice in viata scolara a copiilor lor.Ms r lu teinc z l e v rc a s ne a ui a a u le ilo u b e t 3 % 1% 6 9 % 3 % 4% 1 d c tii c p r tii is u u ain s a ee n t i lap r r c d r a oe utae d c tii c e v l is u u le u o s rv tieinfa c s i be a ta la e v itelad m iliu iz o ic c r e re c u e r ec ta a a z lo 2% 8 Figura 2.Daca acest lucru se face in ideea de a ajuta elevul . este foarte important ca profesorul sa cunoasca cauzele care il determina pe elev sa lipseasca de la ore. sa manifeste interes pentru situatia lor scolara.In acest sens este indicata stabilirea unui parteneriat scoalafamilie . sa-i ajute sa inteleaga implicatiile actelor si deciziilor lor.Intensificarea comunicarii cu parintii .Cunoasterea si respectarea regulamentului scolar de catre profesori . Pentru a putea ajuta elevul sa frecventeze mai intens scoala. Acest lucru este un indicator al faptului ca profesorii . sa se implice in alegerile pe care acestia le fac. desi scaderea notei la purtare se afla pe locul doi in topul masurilor luate de profesor .Revizuirea atitudinii profesorilor .

De aceea cei care isi doresc note mari vor aprecia mai mult profesorii care ii supraevaluează si care ii iartă când nu s-au pregătit suficient. organizare a studiului. știut fiind ca informarea părinților referitor la frecventa școlara intra in atributiile dirigintelui . 3Particularitățile de vârsta ale copiilor Trebuie sa se tina cont de faptul ca. a incercat sa discute cu el si cu părinții in particular. .. Faptul ca nici un profesor nu a putut afirma ca parintii cunosc in totalitate situatia frecventei școlare a copiilor este un indicator al gradului comunicării diriginte –familie. profesorul trebuie sa de-a dovada de diplomatie si sa nu puna elevul intr-o situatie umilitoare.sa fie capabili sa se autoevalueze si sa-si fixeze obiective pe care sa le poată atinge.marii copilării’’ sau criza școlarității . mai ales. Comunicarea cu aceștia este esențiala. Astfel se sporește încrederea elevului in propriile posibilitati. Sa se ocupe de motivarea lor.relatiile de colaborare pe care le au cu parintii . subiective creeaza frustrari in randul elevilor si priveaza profesorii de respectul cuvenit. De asemenea evaluarea inadecvata. precum si cultivarea interesului si a motivaţiei pentru învățare.Numai după ce dirigintele s-a informat asupra cauzelor care l-au determinat pe elev sa lipsească . adaptarea sarcinilor de invatare la ritmul lor intelectual.ar trebui instalata obiectivitatea. 2Particularitățile elevilor cu probleme Profesorii trebuie sa trateze diferentiat si individualizat elevii cu probleme legate de frecventa școlara si cu risc de abandon. Oricum. ce include si prezenta la ora.. Alte masuri care ar trebui luate se refera la : 1Stilul de predare si evaluare Organizarea orei de curs intr-un mod neatractiv .Vina’’ este a ambelor parti : dirigintele care nu a încercat suficient sa cunoască si sa prezinte situația reala părintelui. școlarul mic. pe langa o solida pregatire de specialitate. se poate recurge la o astfel de metoda . Pentru evitarea acestor lucruri . Trebuie conștientizat faptul ca admiterea la un nivel superior de invatamant se face in funcție de notele obținute la examenul de capacitate si de media din anii de gimnaziu. pe de alta parte. Evident . daca se considera necesar. iar orice mic progres înregistrat trebuie laudat si recompensat. oferirea de note necorespunzatoare. Utilizarea cu moderație a observației in fata clasei . nu are capacitate de gândire critica(se afla in stadiul piagetian al operaţiilor concrete). traversează criza . la capacitatea de efort. deoarece elevii trebuie sa accepte standardele de performanta promovate. notarea ritmica. datorita particularităților de dezvoltare ale varstei sale .Ericson. Profesorului ii revine sarcina de a ajuta elevul sa-si formeze strategii eficiente de învățare. 4. potrivit lui E. respectiv părintele dezinteresat.in acest sens sunt necesare din partea profesorului serioase cunoștințe psihopedagogice. care nu implica activ elevul si nu leagă cunostintele predate de actualitate si de experienţa concreta a elevilor nu face decât sa îndepărteze elevul de realitatea şcolara.

Nu este vorba aici de a forța elevul sa se supună unor reguli impuse.competitivitate. Un rol important in gestionarea timpului liber al elevului il au activitățile extrașcolare. Profesorii percep elevii dintr-o perspectiva specifica. oficial. munca. De aceea profesorilor nu trebuie să le fie teama ca îşi îndepărtează elevii daca renunță la o serie de concesii făcute până acum.harnic. Aceste constrângeri duc la formarea unor obiceiuri şi tendințe interne care nu mai necesita constrângere. absenteismul școlar este dependent şi de apartenenta la etnia rroma. încadrați in programe cu reguli clare. Pe principiul autoidentificării. prin simplul fapt că. asumarea succesului si eșecului școlar. Înainte de aceasta insa este necesar un alt demers :convingerea părinţilor ce aparțin acestei etnii să-si declare apartenenta etnică. dar care nu o pot înlocui pentru ca sunt derivate ale ei. Cercetările referitoare la efectul Pygmalion arata ca elevii se comporta aşa cum sunt priviţi si in funcţie de expectanțele mediului. ei arătând că dacă ar fi profesori ar trece absentele întotdeauna . dar si a studiului.a importantei odihnei. 7Învăţământul preşcolar Se recomanda acordarea unei atenții sporite învăţământului preșcolar.mici(6-11 ani). prezentă în primul rând. fondata pe scheme reducționiste. Statisticile arata ca . Așa cum Durkheim arata . notarea ar fi şi ea după merit etc. Rolul de elev presupune respectarea regulilor. conștienți fiind ca de natura acestor raporturi depinde viitoarea atitudine a elevului. De asemenea ar trebui sa li se sugereze diferite alternative de ocupare a timpului liber . majoritatea rromilor se declara români . s-ar comporta cu elevii in funcție de cum merită .creșterea copiilor înseamnă o constrângere continua a acestora încă din primele zile de viaţă. Teoretic. Ei trebuie responsabilizați . ci înscrierea in formarea fireasca a viitorului adult. făcând imposibila atragerea acestor fonduri. care să îmbine factorul educativ cu cel recreativ. elevii cunosc responsabilitățile rolului de profesor si elev. De aceea sunt necesare o serie de masuri speciale pentru copiii rromi.De aceea invatatorii trebuie sa acorde o mare atenție raporturilor cu elevii. procentul rromilor este extrem de scăzut.respectiv la ieșirea din acest interval aproximativ de vârsta. al propriilor sale capacitați. Exista o serie de proiecte ce vizează aceasta categorie (proiecte prezentate in capitolul I al lucrarii de fata) si este recomandat sa se incerce atragerea acestor proiecte si in aceasta zona.mai ales inferioritate intelectuala . de genul leneş . fie cu sentimentul inferiorității sale. 5Timpul liber al elevului Elevii trebuie educați asupra modului in care sa-si gestioneze timpul . școlarul mic va pleca fie cu sentimentul sârguinței. 6Responsabilitățile rolului de elev Elevii trebuie conștientizați asupra amplorii şi consecințelor negative ale absenteismului școlar. 4Particularitatile etnice După cum am subliniat in prezentarea rezultatelor.

Am prezentat cele mai frecvente cauze ale absenteismului şcolar. sunt copii care îşi petrec timpul școlar in internet cafe. De asemenea trebuie luate in calcul si celelalte efecte negative . aceste manifestări isi vor fi pus amprenta asupra personalitatii viitorului adult si asupra comportamentului social al acestuia. Totuși. direct sau indirect . libertinajul. psihologici . geografici.scris.ascunși de ochii lumii’’. In funcţie de cauzele considerate ale absenteismului si abandonului şcolar.Acestei cauze i se alătura o serie de determinanţi etnici. limitează variantele copiilor de evadare din spațiul școlar. situaţii conflictuale intre elev si profesor . punând in prim plan sărăcia .Sa construim împreuna imaginea fiicelor noastre’’..A doua şansa’’.jumatate din elevii confruntați cu un eșec școlar pronunțat şi chiar cu abandon au avut greutăţi în ciclul primar in formarea deprinderilor de citit . încercându-se astfel o apropiere de nivele intre rural si urban.cu atât scade şansele individului de a ocupa un post si de a se integra in societate. abandonul şcolar este şi el în creştere.. . cu cat are loc la un nivel de educaţie mai jos . De aceea mulți prefera sa plece acasă unde sunt .. fapt cauzat de o schimbare in sistemul de valori naţional. . pe termen lung: consumul de alcool si droguri. Un prim efect este abandonul şcolar care . Fără să se ia atitudine nu se pot obţine rezultate.Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate’’. îndepărtarea de realitatea şcolara.. cât şi in acceptarea unui program școlar organizat. lipsa unui program stabil.culturali si sociali . se pot purta discuții cu proprietarii localurilor.familie Localitatea.. internetului si solicitarea ajutorului. Ca efecte negative pe termen scurt. prin neprimirea elevilor in aceste spatii publice in timpul programului şcolar. luarea de note proaste. oferirea de exemple pozitive. promovare a valorilor. Având in vedere tocmai acest spațiu restrâns al localității. Concret.Toţi trebuie sa colaboreze prin implicare. In vederea sublinierii importantei frecventei şcolare s-au arătat principalele efecte negative ale absenteismului şcolar.ca determinant .. al tuturor celorlalte cauze . marginalizarea sociala . . Derivat al absenteismului. Ca fenomen social absenteismul şcolar este in continua creştere . Ministerul Invatamantului si Cercetării a adoptat o serie de masuri pentru eradicarea acestora . La terminarea scolii.Proiectul pentru invatamantul rural’’.Şanse egale’’. marcat de sărăcie si subfinantare. este posibila supravegherea elevului si aceasta se poate face prin conlucrarea dintre familie. pe strada etc.masuri ce se conturează sub forma unor proiecte si programe. 8Relația școală – comunitate . Trebuie subliniat ca aceste doua fenomene se manifesta preponderent in mediul rural. violenta. . înregistrând valori ridicate faţă de cerinţele unei societăţi moderne şi competitive. apelând la o serie de statistici publicate. comunitate si școala. prin relatiile stranse dintre locuitori si prin putinele locuri de divertisment oferite . Cele mai importante sunt : . eşecul şcolar. . se înregistrează fuga de la şcoala. CONCLUZII Iniţial am prezentat caracteristicile absenteismului si abandonului şcolar la nivel naţional. De aceea multe programe de dezvoltare se îndreaptă actualmente spre mediul rural.

Analiza reprezentărilor profesorilor si elevilor arata ca ambele parţi nu sunt suficient de conştiente de repercusiunilor unor acţiuni si ca sunt prinşi in starea anomica dominanta. mijloacele de învăţământ avute la dispoziţie. subsumata celorlalte. la profilul profesorului (nivelul de pregătire a acestora si conduita profesionala si sociala). Atunci să-i învăţăm să se adapteze…’ . aşezat sub semnul inadecvării: începând cu metodele didactice utilizate. Principalele cauze determinate se refera la componenta etnica (romii reprezintă o parte importanta în populaţia şcolară din unele şcoli ale judeţului). . probleme pe care le întâmpina cu diferiţi profesori . ca si rata îngrijorătoare a abandonului şcolar.. -stabilirea unui parteneriat şcoală-familie. cat si prin studierea documentelor şcolare si a datelor generale despre elevii scolii. oferă o imagine de ansamblu a învăţământului actual. imposibil de stopat în contextul perpetuării unor criterii de selecţie ce nu se bazează pe competenţe şi valoare. care înregistrează un procent de 25% din totalul părinților copiilor.să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi. centre de interes ale elevilor etc. Aceasta lume nu va mai exista când ei vor fi mari. Montessori şi . Fiecare şcoală are realitatea ei care. Ca o consecinţă a acestor inadecvări se naşte absenteismul şcolar românesc .organizarea unor activități extraşcolare menite sa atragă copilul spre activitatea scolii si pentru ca acesta instituite să-şi recâștige respectul meritat Aspectele menţionate drept cauze ale absenteismului la nivel judeţean au la rândul lor alţi determinanţi‚ care ţin de sfera mai larga a societăţii. Necesitatea acestei cercetări se impune luând in calcul evoluţia ascendenta a absenteismului şcolar in ultimii ani. până la planul de învăţământ şi programa şcolară . Pentru atenuarea acestor cauze s-au propus următoarele măsuri: -acordarea unei atenţii mai mari învăţământului preşcolar. modalităţi de realizare a unor lecţii.atragerea unor programe ce vizează populaţia de etnie rroma. . cu acţiuni concrete.In ancheta sociologică am căutat sa prezint fenomenul absenteismului şcolar aşa cum este văzut de către elevii si profesorii din judeţ şi reliefând cauzele absenteismului specifice acestei zone. respectiv a dezorientării generale a societăţii noastre actuale. relaţia elev-profesor şi la fenomenul migraţiei. Nimic nu ne permite sa ştim cum va fi lumea lor. Aşa stând lucrurile nu ne rămâne decât sa adoptam poziţia propusă de M. Aceste cauze au fost determinate prin analiza răspunsurilor la doua chestionare aplicate. -eficientizarea comunicării profesor –elev prin instituirea unor teme la dirigenţie cu tematici ca: expectanțele elevilor legate de conduita profesorilor.

(coord) . 1999 10. Anne Gotman. Iaşi. 2002 4. 2002 9. Jean-Claude Kaufmann-Ancheta si metodele ei.Durkheim. Cluj-Napoca. Editura Polirom. &Zamfir E. Anthony –Sociologie . Septimiu -Metodologia cercetarii sociologice. 2001 3. România in context european. 1999 7. Editura Ardealul. Editura Alternative. Horst.2001 6. 1996 8.Francois de Singly. ediţia a II-a.BIBLIOGRAFIE : 1.1995 Polirom.Sociologie.Traian . 2002 5.Editura Economica. Iaşi.Marginean.Zamfir C. Ion.Baban. Alain Blanchet.Proiectarea cercetării sociologice.Regulile metodei sociologice.Editura BicAll . E . Editura Institutul European.Politici sociale.Cucos.Pedagogie. Editura Bucuresti. .Rotariu. Adriana-Consiliere educationala. Ilut Petru (coord) .Pedagogie constructivista.Chelcea . Constantin. Iaşi. Polirom. Bucureşti.Siebert. 2001 2. Editura Mesagerul.Giddens. Editura Antet.Bucureşti . Cluj-Napoca.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful