Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
, unde a1, a2, ..., an reprezinta numerele, cu ponderile p1, p2, ..., pn.
Puteri:
Ecuatia de gradul I:
O ecuatie de gradul I are forma: ax+b=0. Solutia acestei ecuatii este x=-b/a, cu a diferit de
0. Daca a=0 si b diferit de 0, solutia este multimea vida. Altfel, adica daca a=0 si b=0, solutia
este intreaga multime de definitie.
• Calcularea discriminantului:
• Evaluarea discriminantului:
daca discriminantul este negativ, ecuatia nu are solutii reale;
daca discriminantul este nul, ecuatia are o singura solutie (x1=x2);
daca discriminantul este strict pozitiv, ecuatia are doua solutii, care se calculeaza dupa
cum urmeaza:
• Calcularea solutiilor:
Proprietăţile radicalilor:
Logaritmi
Schimbarea bazei unui logaritm
Combinatorica
Permutari
Reprezinta numarul tuturor submultimilor unei multimi.
Aranjamente
Reprezinta numarul tuturor submultimilor ordonate de k elemente ale unei multimi de n elemente.
Combinari
Reprezinta numarul tuturor submultimilor (neordonate) de k elemente ale unei multimi de n elemente.
Permutari
Aranjamente
, sau
Combinari
, sau
Demonstratie:
Gasirea rangului celui mai mare termen din dezvoltarea (a + b)n se face dupa formula
Observatie. Pentru o multime cu n elemente, numarul de submultimi cu k elemente este egal cu Cnk.
Pentru a = b = 1, avem
.
Observatie. Numarul de submultimi ale unei multimi cu n elemente este 2n.
Matricea
Fie M={1, 2, 3, ..., m} si N={1, 2, 3, ..., n}. A: M x N -> R, A(i,j) = ai,j se numeste
matrice de tipul (m, n), cu m linii si n coloane.
O matrice care are o dimensiune egala cu 1 se numeste vector. O matrice A[1,n] (1 linie si n coloane) se numeste vector
linie, iar o matrice B[m,1] ( o coloana si m linii) se numeste vector coloana.
Exemple:
Este o matrice de tipul 4x3. Elementul A[3,1] sau a3,1 este 12.
O matrice A(m,n) care are m = n se numeste matrice patratica. Deci, o matrice patratica este matricea care are
numarul de linii egal cu numarul de coloane.
Adunarea matricilor
Dacă A si B sunt două matrici de tipul m x n, atunci C = A + B, unde ci,j = ai,j + bi,j este suma lor (unde i<m+1, j<n+1).
Exemplu:
Inmultirea cu un scalar
Dându-se matricea A şi scalarul (constanta) c, avem matricea B = cA, unde bi,j = cai,j care este produsul dintre matricea
A si scalarul c. De exemplu,
Inmultirea matricilor
Fie A o matrice de tip m x n si B o matrice de tip n x p. Atunci, produsul lor este C = AB o matrice de tip m x p, cu
ci,j = ai,1b1,j + ai,2b2,j + ... + ai,nb1,n. De exemplu,
1. - asociativitate
3.
4. - distributivitate.
O matrice patratica A, de ordin n, este inversabila (sau nesingulara) daca exista o matrice patratica B, de ordin n,
astfel incat, sa avem
AB = In = BA
Fie matricea
Se noteaza .
Triunghiul
Paralelogramul
Dreptunghiul
Patratul este un dreptunghi care are toate laturile egale (congruente), sau lungimea
egala cu latimea.
Perimetrul= suma tuturor laturilor, adica:
P=AB+BC+CD+DA sau P=4 L, unde L este latura patratului (AB=BC=CD=DA=L).
Aria patratului=latura x latura = latura2, adica, Apatrat=L2.
In cazul nostru, AABCD=AB2.
Trapezul
Cercul
Corpuri - Poliedre
Piramida
Volumul
Vpir=(Ab x h)/3.
Tetraedrul poate fi considerat o piramida care are ca baza un triunghi,
aria si volumul calculandu-se analog.
Avem: AB - lungime(not. L)
BC - latime(not. l)
AE - inaltimea sau muchia laterala (not. h)
Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale
Alat=Pb x h, unde Pb este perimetrul bazei,
sau
Alat=2(L + l) x h
Aria bazei
Ab=L x l.
Aria totala = aria bazei + aria laterala
Volumul
Vparalelipiped=Ab x h
sau Vparalelipiped=L x l x h.
Trunchiul de piramida
Avem: AB - Muchia bazei mari
A'B' - Muchia bazei mici
OO' - Inaltime (not. h)
AA' - Muchia laterala
OM - Apotema bazei mari (not. aB)
O'M' - Apotema bazei mici (not. ab)
MM' - Apotema trunchiului de piramida (not. at)
Aria laterala = suma ariilor fetelor laterale
Alat=(PB+Pb)at/2, unde Pb este perimetrul bazei mici, iar PB este
perimetrul bazei mari. Ariile bazelor se calculeaza in functie de natura
bazelor (triunghi, patrulater etc.), iar la piramida regulata se mai pot
calcula si cu ajutorul formulelor:
Ab=Pb x ab.
AB=PB x aB.
Aria totala = aria bazei mari + aria bazei mici + aria laterala
Volumul
Vtrunchi de piramida=
Cilindrul
Avem:
AA' - generatoare (not. g)
OO' - inaltimea cilindrului (not. h; in cazul nostru, la cilidrul circular drept,
avem g=h)
AO - raza bazei (not. r)
Aria bazei = aria cercului de la baza, adica:
Aria laterala:
Aria totalã:
Volumul cilindrului:
Conul
Avem:
VA - generatoare (not. g)
VO - inaltimea conului (not. h)
AO - raza bazei (not. r)
Aria bazei = aria cercului de la baza, adica:
Aria laterala:
Aria totala:
Volumul conului:
Trunchiul de con
Avem:
A'A - generatoare (not. G)
OO' - inaltimea trunchiului de con (not. I)
AO - raza bazei mari(not. R)
A'O' - raza bazei mici(not. r)
Aria laterala:
Aria totala:
Volumul:
Sfera
Avem:
OA - razã (not. r)
Aria sferei:
Volumul sferei:
Rombul
Rombul este un paralelogram particular, adica
este paralelogramul care are doua laturi
consecutive congruente.
.
Aria unui poligon regulat se calculeaza dupa
formula
Torul
Arii corpuri
Calota sferica
Zona sferica
Aria zonei sferice se calculeaza dupa formula
(aceeasi ca cea de la calota sferica)
Unitati de suprafata
1 ha (hectar) = 1 hm2 = 10 000 m2
1 pogon = 5 011.7891 m2
1 acru = 4 849 iarzi patrati = 0.4047 ha
1 mila patrata = 640 acri = 258.97 ha
Unitati de volum
1 tol cubic = 16.387 cm3
1 l (litru) = 1 000 cm3 = 1 dm3
1 galon = 4 549 litri
1 baril = 36 galoane = 163.656 litri
Unitati de masa
1 kg = 1 000 g (grame)
1 q (quintal) = 100 kg
1 t (tona) = 1 000 kg = 10 q
1 uncie = 16 drahme = 28.35 g
1 fund = 16 uncii = 435.592 g
Definitii
Tabele trigonometrice
Nu punem aici decât cele mai cunoscute valori ale functiilor trigonometrice (în tabelul de mai jos):
sin u
cos u
tg u 1
ctg u 1
Alte formule
,
Tangenta
Cotangenta
Dacă , avem:
, unde
Cauchy Buniakovski
Formule de derivare - tabel al derivatelor unor funcţii elementare
Reguli de derivare
Formule integrale - tabel primitive uzuale
Reguli de derivare
Dacă sunt funcţii derivabile cu derivate continue, atunci funcţiile fg, f'g şi fg' admit primitive şi mulţimile lor
de primitive sunt legate prin formula
Schimbarea de variabilă
1. este derivabilă pe I;
2. g admite primitive (fie G o primitivă a sa).
Atunci funcţia admite primitive pe I, iar funcţia este o primitivă a lui , adică
Evenimente
1. Proba. Eveniment
Consideram ca aruncam un zar. Este evident o experienta aleatoare* adica o experienta al carei rezultat variaza la
întâmplare.
* Cuvantul aleator provine de la latinescul alea, care inseamna zar.
Daca notam cu {1} aparitia fetei cu un singur punct, cu {2} aparitia fetei cu doua puncte etc. in urma unei aruncari cu
zarul avem unul din rezultatele
Acestea sunt singurele rezultate posibile si unul dintre ele se produce neaparat. Acestea sunt probele experientei.
Rezultatul unei experiente aleatoare se numeste proba.
Evenimentul care poate fi realizat de o proba si numai de una se numeste eveniment elementar.
Celelalte evenimente se numesc compuse.
3. Operatii cu evenimente
Fiind date doua evenimente A si B, se numeste reuniunea lor si se noteaza prin A U B, evenimentul a carui realizare
consta in realizarea a cel putin unuia din cele doua evenimente. Se mai citeste "A sau B".
A = {1, 2, 3} si B = {2, 3, 6}
Evenimentul A se realizeaza daca se realizeaza unul din evenimentele {1}, {2}, {3}, iar evenimentul B se realizeaza daca
se realizeaza unul din evenimentele {2}, {3} sau {6}. Deci, pentru a realiza cel putin unul din evenimentele A, B trebuie
sa obtinem una din probele {1}, {2}, {3}, {6} si avem
A U B = {1, 2, 3, 6}
Intersectia evenimentelor A si B este evenimentul A B a carui realizare consta in realizarea simultana a evenimentelor
A,B. Putem citi A si B in loc de A intersectat cu B. In cazul de mai sus avem
A B = {2, 3}
Multimea tuturor evenimentelor legate de o experienta (inclusiv evenimentul sigur si evenimentul imposibil) formeaza un
camp de evenimente.
Probabilitate
1. Frecventa
Daca repetam o experienta de n ori in conditii identice, si obtinem de a ori evenimentul A, atunci numarul
fn=a/n
Evenimente egal posibile. Fie A si B doua evenimente referitoare la aceeasi experienta. Daca din motive de perfecta
simetrie, putem afirma ca ambele evenimente au aceeasi sansa de a fi realizate, spunem ca evenimentele sunt egal
posibile.
2. Probabilitate
Definitie. Pobabilitatea unui eveniment este egala cu raportul dintre numarul cazurilor egal posibile care realizeaza
evenimentul si numarul cazurilor egal posibile.
Asadar, vom spune ca probabilitatea evenimentului A este egala cu raportul dintre numarul m al cazurilor favorabile
realizarii evenimentului A si numarul n al cazurilor egal posibile. Vom scrie
Exemplu. Avem o urna care contine 20 de bile numerotate cu 1, 2, 3, ... , 19, 20. Care este probabilitatea ca printr-o
extractie sa obtinem o bila numerotata cu un nr. mai mic decât 6?
Notam cu A evenimentul caruia dorim sa-i calculam probabilitatea. Numarul cazurilor egal posibile este 20. Numarul cazurilor
favorabile realizarii evenimentului A este 5. Aceste cazuri sunt: extragerea bilei 1, extragerea bilei 2, extragerea bilei 3, extragerea
bilei 4 sau extragerea bilei 5. Atunci avem
Probabilitatea unui eveniment A, pe care o notam prin P(A), are urmatoarele proprietati: