Prezentarea oraşului Nehoiu.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001 a Administraţiei Publice

Locale republicată cu modificările ulterioare şi având în vedere dispoziţiile legii
nr. 350/2000 privind organizarea şi amenajarea teritoriului naţional, a fost
constituită şi funcţionează ca structură instituţională de drept public a
Administraţiei Publice Locale Primăria Oraşului Nehoiu. Această localitate
reprezintă o unitate administrativ-teritorială, compusă dintr-o structură
dualistă, având în componenţă atât o zonă urbană, cât şi o zonă rurală.
Oraşul Nehoiu s-a format printr-o decizie dată înainte de 1989, concretizată
într-un decret prezidenţial şi a luat naştere prin transformarea structurii
administrative pre-existente – comuna Nehoiu – motivat de o dezvoltare
economică şi în special industrială foarte accelerată, precum şi de înfiinţarea
acelor structuri descentralizate ale ministerelor şi serviciilor publice de stat,
chiar dacă unele elemente nu pot fi nici astăzi caracteristice zonelor urbane.
La rândul său, comuna Nehoiu a luat fiinţă în anul 1926, iar la reforma
administrativă din 1952, cele patru comune existente în acel moment,
respectiv Mlăjet, Păltineni, Nehoiu şi Nehoiaşu au fost unificate, fiind
constituită o singură unitate administrativă sub denumirea comuna Nehoiu,
care avea să devină în anul 1989 actualul oraş Nehoiu.
Localitatea Nehoiu – structură administrativ-teritorială cu statutul
administrativ de oraş de rangul II – este formată dintr-un centru urban şi 11
sate aparţinătoare care însumează, potrivit ultimului recensământ al populaţiei
din 2001, o populaţie totală stabilă de 11500 locuitori, repartizarea pe sexe
fiind 51% femei şi 49% bărbaţi. Cea mai mare parte a populaţiei trăieşte în
mediul rural, respectiv în procent de 65%, în timp ce în zona urbană este
concentrată restul populaţiei, respectiv 35%.
Amplasat într-o zonă de interferenţă a celor 3 ţinuturi istorice: Ardealul,
Muntenia şi Moldova, oraşul Nehoiu, a treia localitate ca mărime din judeţul
Buzău, este situat de o parte şi de alta a râului Buzău, în N-V -ul judeţului, la 70
km de municipiul Buzău, fiind tranzitat de D.N. 10 Buzău –Braşov.
 Etimologic, denumirea localităţii vine din limba latină – Montes Nevium
(Munţii de Nea Neoi, mai târziu Nehoiu). Locuitorii mai în vârstă susţin că
denumirea vine din limba germană, prin contopirea a două cuvinte „neune
heine” (fân proaspăt).
Sub aspectul reliefului, oraşul Nehoiu este amplasat în Carpaţii de
Curbură ai Buzăului, la o altitudine cuprinsă între 400-1100 m.
Suprafaţa totală a localităţii este de 11.275 ha, din care:
-54% vegetaţie forestieră;
-46 % terenuri agricole, cu diferite categorii de folosinţă.
Declarat oraş în 18 aprilie 1989, Nehoiu este compus dintr-o zonă
urbană şi 10 sate aparţinătoare, respectiv: Chirleşti, Mlăjet, Păltineni,
Curmătura, Cătiaş, Valea Nehoiului, Stănila, Lunca Priporului, Valea
Nehoiaşului, Bâsca Rozilei, Vineţişu. Populaţia numără în total 13.000
locuitori, din care:
- 49% femei (6.448) şi 50,4 % bărbaţi (6.552);
- 3.598 tineri cu vârsta sub 18 ani;
- 3.263 pensionari, din care 372 pensionari agricultori şi 2.891
pensionari din sectorul de stat şi privat.
Utilizarea resurselor naturale existente în zonă face ca viaţa
economică să graviteze în principal în jurul activităţilor de industrializare şi
prelucrare a lemnului de la formele primare până în cel mai înalt grad de
prelucrare, respectiv fabricarea mobilierului.
În comunitate se înregistrează o rată a şomajului de aproximativ 17%, la
o populaţie activă de 4.145 locuitori, din care cea mai mare parte este
angrenată în activităţile sus-menţionate, dar şi în alte activităţi, respectiv:
confecţii textile, construcţii civile şi industriale, producţia de energie electrică,
precum şi la instituţii publice: Spitalul orăşenesc, cu o capacitate de 240
paturi, Casa orăşenească de Cultură cu 2 săli de spectacole şi 3 săli de
conferinţe, cu o capacitate de 700 locuri, Administraţia Financiară, Inspecţia
Muncii, Unitatea Locală de Ocupare a Forţei de Muncă, Biserici, 3 Ocoale
Silvice, din care două de stat şi unul privat.
Unităţile de învăţământ sunt organizate astfel: Grupul Şcolar Tehnic
Nehoiu, Şcoala de Arte şi Meserii, Grădiniţa cu Program Prelungit Nehoiu,
Şcoala nr.1 Nehoiu şi Şcoala nr.2 Nehoiu, unde îşi desfăşoară activitatea un
număr de 20 educatoare, 33 învăţători şi 93 profesori, fiind înscrişi 363
preşcolari şi 1.642 elevi.
Primăria oraşului Nehoiu este ordonator principal de credite şi
funcţionează ca autoritate administrativă in baza Legii nr. 215/2001,
respectând interesele comunităţii locale, în condiţii de autonomie. Obiectul
principal de activitate al acesteia îl reprezintă asigurarea gestionării corecte şi
în interesul colectivităţii pe care o reprezintă, a funcţiilor publice .
Administrarea şi conducerea instituţiei
Conducerea executivă a instituţiei este asigurată de:

- Corcodel Alexandru - Primar

- Vasile Nicu - Viceprimar
- Şuşu Vasile – Secretar

Primăria oraşului Nehoiu este o instituţie publică din cadrul sistemului

Administraţiei Publice Locale, fiind o creaţie abstractă a legiuitorului, sediul
materiei pentru reglementarea juridică fiind identificat la nivelul legii nr.
215/2001 a Administraţiei Publice Locale cu modificările şi completările
ulterioare, republicată.
Potrivit prevederilor acestei legi organice care se completează în ceea
ce priveşte reglementarea structurală a instituţiei publice cu legea nr.
350/2001 privind amenajarea teritoriului naţional, oraşele, cum este şi cazul
nostru, sunt reprezentate în sistemul autorităţilor publice locale prin două
organisme cu competenţe diferite din punct de vedere funcţional, respectiv
Consiliul Local – forul deliberativ – şi Instituţia Primarului, care împreună cu
personalul de specialitate din aparatul propriu, alcătuiesc executivul oraşului,
care binînţeles este entitatea cu atribuţii prin excelenţă executive.
 La nivelul oraşului Nehoiu, Consiliul Local se alege potrivit legii nr.
68/2004 privind alegerea autorităţilor Administraţiei Publice Locale prin vot
secret, universal, liber şi direct pentru un mandat de 4 ani, fiind compus în
conformitate cu norma de reprezentare stabilită de legea organică, în prezent
de 17 consilieri locali, şi începând cu mandatul 2008-2012 din 15 consilieri
locali.
Consilierii locali sunt personalităţi sau lideri de opinie din comunitate,
care fie au candidat pe listele unei formaţiuni politice, fie în mod independent
au obţinut un număr de voturi valabil exprimate, fiind declaraţi aleşi.
Activitatea consilierilor locali se desfăşoară în cadrul Plenului Consiliului
Local, care se întâlneşte în cele două tipuri de şedinţă – ordinară sau
extraordinară – de regulă o dată pe lună în privinţa şedinţelor ordinare şi ori
de câte ori este nevoie pentru probleme urgente în şedinţă publică
extraordinară. Când este întrunit în plenul său, Consiliul Local al oraşului
funcţionează cu atribuţii de parlament local, adoptând hotărâri prin care
statuează cu privire la treburile publice de interes local.
Consilierii locali îşi mai desfăşoară activitatea şi în cadrul comisiilor de
specialitate, unde aceştia sunt aleşi la începutul mandatului în funcţie de
pregătirea lor profesională. În prima şedinţă a Comsiliului Local, când se face
validarea componenţei acestuia, consilierii locali aleg dintre membrii
Consiliului Local un viceprimar. Viceprimarul primeşte, prin delegare de
atribuţiuni, competenţe de la primarul localităţii, având împreună cu acesta,
potrivit legii nr. 393/2004 cu modificările şi completările ulterioare, statutul de
ales şi demnitar local.
Funcţia de primar şi viceprimar sunt funcţii prin excelenţă executive, ce
implică exerciţiul autorităţii de stat, motiv pentru care, în exercitarea atribuţiilor
conferite de legea organică, aceştia sunt protejaţi de lege şi beneficiază de un
anumit tip de imunitate.
Activitatea Consiliului Local se concretizează în documente denumite
hotărâri, care au caracter de act normativ în ceea ce priveşte domeniile de
competenţă şi teritoriul administrativ, fiind norme juridice general obligatorii.
Primarul şi viceprimarul au sarcina şi abilitatea legală de punere în aplicare în
termenele prevăzute de lege hotărârile Consiliului Local.
În conformitate cu prevederile legii Administraţiei Publice Locale,
hotărârile Consiliului Local au la bază proiecte de hotărâri, care sunt supuse
spre dezbatere şi aprobare Consiliului Local de către persoanele împuternicite
de lege cu competenţa de iniţiativă legislativă la nivel local, respectiv: primarul
sau viceprimarul în cazul delegării de atribuţiuni sau o treime din numărul
consilierilor locali în funcţie, care, în speţa noastră, trebuie să fie cel puţin 6
semnatari ai proiectului de hotărâri.
Proiectele de hotărâre şi hotărârile Consiliului Local se supun din punct
de vedere al formei şi fondului juridic principiilor generale de tehnică
legislativă, în cadrul Consiliului Local funcţionând şi un personal cu pregătire
de specialitate juridică, ce asigură în acest sens un suport logistic de
informare şi consultanţă corespunzător.
Primarul localităţii este o instituţie a Administraţiei Publice Locale prin
excelenţă executivă, care împreună cu viceprimarul conduce toate serviciile
publice, pune în aplicare hotărârile Consiliului Local şi exercită actele de
gestiune a patrimoniului unităţii administrativ-teritoriale.
În exercitarea activităţii sale, primarul emite acte cu caracter
preponderent juridic, dar şi cu o componentă normativă denumite generic
dispoziţii, în conformitate cu prevederile legii administraţiei.
Primarul răspunde, împreună cu viceprimarul, de actele de gestiune a
patrimoniului, şi are trasate printr-o paletă vastă de acte normative conexe
multiple responsabilităţi în toate domeniile vieţii socio-economice, dar şi în
ceea ce priveşte anumite sectoare de activitate specializate, dintre care
enumerăm: protecţia mediului înconjurător, dezvoltarea durabilă a localităţii,
protecţia apelor de suprafaţă şi subterane, gestiunea integrată a deşeurilor,
sănătatea şi igiena publică, managementul situaţiilor de urgenţă (calamităţi
naturale, incendii, secetă, inundaţii, cutremure, accidente chimice, biologice
sau alte tipuri de dezastre), protecţia socială a persoanelor defavorizate sau
aflate în situaţii de risc, etc.
Raporturile dintre Consiliul Local, pe de o parte în calitate de autoritate
deliberativă şi primarul oraşului în calitate de autoritate executivă, sunt de
colaborare şi cooperare, neexistând o subordonare ierarhică între cele două
instituţii fundamentale ale Administraţiei Publice Locale. Prin urmare, orice
situaţie conflictuală ce se va înregistra între aceste două instituţii va genera în
mod direct efecte negative asupra treburilor publice şi interesului general al
comunităţii, un exemplu în acest sens putând fi nepromovarea sau întârzierea
nejustificată în adoptarea unor hotărâri privind investiţiile publice.
Una dintre cele mai importante competenţe ale Consiliului Local este
aprobarea prin hotărâre a bugetului local al oraşului Nehoiu pe fiecare an şi
exerciţiu financiar în parte.
Aprobarea bugetului local este practic motorul intrinsec pentru
dezvoltarea localităţii în anul respectiv, întrucât această hotărâre cuprinde la
nivel de reglementare juridică pe de o parte activităţile, acţiunile şi lucrările de
interes public ce urmează a se desfăşura în anul respectiv, iar pe de altă parte
gradul de susţinere financiară a acestora, care se traduce practic prin
alocarea concretă a sumelor bugetare pentru fiecare dintre acestea.
Hotărârea de aprobare a bugetului local stabileşte practic gradul
dezvoltării localităţii, dar principalul său scop este acela de a repartiza
veniturile bugetului local pe categorii de cheltuieli, astfel încât la sfârşitul
anului financiar să poată fi evaluate cu succes rezultatele obţinute şi care
trebuie să se concretizeze în aducerea la îndeplinire a programului de
mandat, ce reprezintă la rândul său o chintesenţă a platformei electorale sau
a platformelor electorale, prezentate şi dezbătute cu cetăţenii în campanie
electorală.
În cadrul hotărârii de aprobare a bugetului se constată că un rol aparte
revine investiţiilor publice care absorb cea mai mare parte a fondurilor
bugetului, şi care trebuie să răspundă cu maximă eficienţă cerinţelor
comunităţii locale.
Hotărârea de aprobare a bugetului local cuprinde în afara articolelor
propriu-zise 3 anexe, care fac parte integrantă din acesta, după cum urmează:
• Anexa nr. 1 cu două subcomponente – veniturile şi cheltuielile –
cuprinde pe surse de finanţare, dar şi pe categorii de cheltuieli, pe de o
parte veniturile cuantificate ale bugetului local, iar pe de alta parte
repartizarea în vederea cheltuirii. În afara veniturilor proprii ale bugetului
local, constând în principal în taxele şi impozitele locale datorate de
persoane fizice şi juridice asupra terenurilor şi clădirilor deţinute în
proprietate, precum şi taxa asupra mijloacelor de transport, în structura
bugetului local sunt incluse şi sumele repartizate din bugetul central de
stat pentru echilibrarea bugetelor locale pe de o parte, sau sumele
transferate bugetului local din alte bugete publice, în mod special pentru
susţinerea unor activităţi, fiind deci fonduri cu destinaţie specială, cum
este cazul, de exemplu, sumelor alocate pentru susţinerea sistemului de
protecţie a drepturilor copilului şi a persoanelor cu handicap.Structura
bugetului local mai cuprinde în anexa 1 alocarea fondurilor pe toate
categoriile de servicii publice sau activităţi de interes public, ce necesită
acte de gestiune curentă sau, după caz, investiţii, dintre care enumerăm
ca fiind cele mai importante: învăţământul, sănătatea, serviciile publice
de apă, canal şi salubritate, activitatea cultelor religioase, cultură şi
sport, asistenţă socială, urbanism şi amenajarea teritoriului, cadastru şi
agricultură, starea civilă şi evidenţa informatizată a persoanelor,
fiscalitate, etc.
• Anexa nr. 2, care cuprinde veniturile şi cheltuielile extrabugetare,
este formată din gestiunea cu o preponderentă autofinanţare a activităţii
pieţei agroalimentare a oraşului şi căminelor culturale din cartierele şi
satele aparţinătoare.
 • Anexa nr. 3 cuprinde denumirea activităţilor, acţiunilor şi lucrărilor
publice, care urmează a fi finanţate potrivit anexei nr. 1. În această
anexă se vor consemna lucrările de investiţii în curs de execuţie sau noi,
întocmirea de documentaţie, studii, evaluări, proiecte, achiziţia de dotări,
etc.
O altă hotărâre a Consiliului Local cu efecte directe şi importante asupra
gestionării resurselor financiare este Hotărârea prin care se aprobă
organigrama şi ştatul de funcţii, fiind astfel reglementate numărul şi structura
personalului, respectiv posturile pe care sunt încadraţi funcţionarii publici din
aparatul de specialitate al primarului.

Veniturile şi cheltuielile bugetare programate pentru anul 2009

Veniturile bugetului local programate pentru anul 2009 sunt cele prezentate
în tabelul de mai jos:

Structura veniturilor bugetului local în anul 2009 – nivel programat

Diferenţă
Nr. Categoria de venit
Valoare Pondere faţă
crt.
de 2008
1. Veniturile totale ale 12.533.000 100 -21,6 %
bugetului local
2. Impozitul pe venit din 15.000 0,12 +0,06 %
transferarea proprietăţii
2 Cote defalcate din 2.360.370 18,83 8,93
impozitul pe venit
3 Impozite şi taxe pe 645.000 5,15 1,75
proprietate
4 Taxe pe servicii 5.000 0,04 0,02
speciale.Impozit pe
spectacole
5 Taxe pe utilizarea unor 321.000 2,56 0,96
bunuri
6 Alte impozite şi taxe 50.000 0,40 0,20
7 Venituri din proprietăţi 120.000 0,95 0,35
8 Venituri din taxe 210.000 1,67 0,67
administrative, eliberari
 de permise
9 Amenzi 80.000 0,64 0,34
10 Diverse venituri 5.000 0,04 0,04
11 Venituri din valorificarea 300.000 2,39 1,59
unor bunuri
12 Sume defalcate din TVA 6.829.000 54,49 - 2,41
13 Subvenţii de la Bugetul de 970.000 7,74 2,64
stat
14 Subvenţii de la alte 250.000 2,00 0,1
administraţii
15 Fond de rulment 2007 372.630 2,97 2,07

Sursa: Hotărârea Consiliului Local nr.3 / 26 ianuarie 2009

Analizând datele din tabel se constată că veniturile programate pentru

anul 2009 sunt mai mici decât cele realizate în anul 2008 cu 3.450.727 lei,
ceea ce reprezintă o scădere cu 21,6% puncte procentuale. Impozitul pe
venitul din transferul proprietăţii bunurilor reprezintă 0,12% din veniturile
totale, cu 0,06 % mai mult decât în anul 2008. Cotele defalcate din impozitul
pe venit au crescut de la 1.580.330 lei în anul 2007 la 2.360.370 lei în anul
2009, cu 780.040 lei ceea ce reprezintă o creştere de 49,36%.
Faţă de anul 2008, în anul 2009 s-a prevăzut 20% din cota de 22% din
impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale pentru susţinerea
programelor de dezvoltare locală şi pentru proiecte de infrastructură care
necesită cofinanţare locală în sumă de 500.000 lei, ce reprezintă 4% din
veniturile bugetului local.
Impozitele şi taxele pe proprietate reprezintă 5,15% din totalul
veniturilor, în creştere cu 1,75% comparativ cu anul 2008.
Impozitele şi taxele locale.

Impozitele si taxele locale sunt dupa cum urmeaza:

• impozitul pe cladiri;
• impozitul pe teren;
• taxa asupra mijloacelor de transport;
• taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor;
 • taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate;
• impozitul pe spectacole;
• taxa hoteliera;
• taxe speciale;
• alte taxe locale.

În oraşul Nehoiu există 4.448 gospodării, dintre care 3.713 la case şi

735 la bloc.

În evidenţele fiscale există un număr de 83 agenţi economici (prelucrarea

şi industrializarea lemnului, comerţ, mobilă, textile, transport auto, construcţii)
– care au depus declaraţii privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale.
Agenţii economici plătesc:
- impozit clădire;
- impozit teren;
- impozit mijloace de transport;
- taxă firmă.

Impozitul pe clădiri:
Impozitul pe clădiri persoane fizice s-a calculat prin aplicarea cotei de
impozitare de 0,1% la valoarea impozabila a cladirii.
Valoarea impozabila a cladirii, exprimata in lei, se determina prin
inmultirea suprafetei construite desfasurate a acesteia, exprimate in metri
patrati, cu valoarea impozabila corespunzatoare, exprimata in lei/mp.
In cazul unei cladiri care are peretii exteriori din materiale diferite, pentru
stabilirea valorii impozabile a cladirii se identifica in tabel valoarea impozabila
corespunzatoare tipului cladirii respective.
Suprafata construita desfasurata a unei cladiri se determina prin
insumarea suprafetelor sectiunilor tuturor nivelurilor cladirii, inclusiv ale
balcoanelor, logiilor sau ale celor situate la subsol, exceptand suprafetele
podurilor care nu sunt utilizate ca locuinta si suprafetele scarilor si teraselor
neacoperite.
 Valoarea impozabila a cladirii se ajusteaza in functie de rangul localitatii
si zona in care este amplasata cladirea, prin inmultirea valorii determinate cu
coeficientul de corectie corespunzator.
Valoarea impozabila a cladirii, determinata in urma aplicarii prevederilor
alin. (1)-(6), se reduce in functie de anul terminarii acesteia, dupa cum
urmeaza:
a) cu 20%, pentru cladirea care are o vechime de peste 50 de ani la
data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinta;
b) cu 10%, pentru cladirea care are o vechime cuprinsa intre 30 de
ani si 50 de ani inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinta.
In cazul cladirii utilizate ca locuinta, a carei suprafata construita
depaseste 150 de metri patrati, valoarea impozabila a acesteia, determinata in
urma aplicarii prevederilor alin. (1)-(7), se majoreaza cu cate 5% pentru
fiecare 50 metri patrati sau fractiune din acestia.
Daca o persoana fizica are in proprietate doua sau mai multe cladiri
utilizate ca locuinta, care nu sunt inchiriate unei alte persoane, impozitul pe
cladiri se majoreza dupa cum urmeaza:
a) cu 15% pentru prima cladire in afara celei de la adresa de
domiciliu;
b) cu 50% pentru cea de-a doua cladire in afara celei de la adresa de
domiciliu;
c) cu 75% pentru cea de-a treia cladire in afara celei de la adresa de
domiciliu;
d) cu 100% pentru cea de-a patra cladire si urmatoarele in afara celei
de la adresa de domiciliu.
Valoarea de inventar a cladirii este valoarea de intrare a cladirii in
patrimoniu, inregistrata in contabilitatea proprietarului cladirii, conform
prevederilor legale in vigoare.
In cazul cladirii la care au fost executate lucrari de reconstruire,
consolidare, modernizare, modificare sau extindere, de catre locatar, din
punct de vedere fiscal, acesta are obligatia sa comunice locatorului valoarea
lucrarilor executate pentru depunerea unei noi declaratii fiscale, in termen de
30 de zile de la data terminarii lucrarilor respective.
In cazul unei cladiri a carei valoare a fost recuperata integral pe calea
amortizarii, valoarea impozabila se reduce cu 15%.
In cazul unei cladiri care nu a fost reevaluata in ultimii 3 ani anteriori
anului fiscal de referinta, cota impozitului pe cladiri s-a stabilit de Consiliul
Local al oraşului Nehoiu la 8% aplicată la valoarea de inventar a cladirii
inregistrata in contabilitatea persoanelor juridice, pana la sfarsitul lunii in care
s-a efectuat prima reevaluare.
Impozitul/taxa pe cladiri se plateste anual, in doua rate egale, pana la
datele de 31 martie si 30 septembrie inclusiv.
Pentru plata cu anticipatie a impozitului pe cladiri, datorat pentru
intregul an de catre contribuabili, pana la data de 31 martie a anului respectiv,
se acorda o bonificatie de 7%, stabilita prin hotarare a consiliului local.

Impozitul si taxa pe teren:

Pentru terenurile proprietate publica sau privata a statului ori a unitatilor
administrativ-teritoriale, concesionate, inchiriate, date in administrare ori in
folosinta, se stabileste taxa pe teren care reprezinta sarcina fiscala a
concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de
folosinta, dupa caz, in conditii similare impozitului pe teren.
Impozitul pe teren se stabileste luand in calcul numarul de metri patrati
de teren, rangul localitatii in care este amplasat terenul si zona si/sau
categoria de folosinta a terenului, conform incadrarii facute de consiliul local.
În cazul unui teren amplasat in intravilan, inregistrat in registrul agricol la
categoria de folosinta terenuri cu constructii, impozitul pe teren se stabileste
prin inmultirea suprafetei terenului, exprimata in hectare, cu suma
corespunzatoare.
 In cazul unui teren amplasat in extravilan, impozitul pe teren se
stabileste prin inmultirea suprafetei terenului, exprimata in ha, cu suma
corespunzatoare, înmultita cu coeficientul de corectie corespunzator.

Impozitul asupra mijloacelor de transport:

Se stabileşte în funcţie de capacitatea cilindrică şi de masa totală a
autovehiculelor.
Capacitatea cilindrică sau masa totală maximă autorizata a unui mijloc
de transport se stabileste prin cartea de identitate a mijlocului de transport,
prin factura de achizitie sau un alt document similar.

Alte impozite şi taxe stabilite de Consiliul Local al oraşului Nehoiu

pentru anul fiscal 2009 :
Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor
Suprafaţa pentru care se obţine certificatul Taxa - lei / m.p. -
de urbanism
1. Mediul urban:
a) până la 150 m.p. inclusiv 4
b) între 151 şi 250 m.p. , inclusiv 5
c) între 251 şi 500 m.p., inclusiv 7
d) între 501 şi 750 m.p. inclusiv 8
e) între 751 şi 1.000 m.p., inclusiv 10
10 + 0,01 leu / m.p.
f) peste 1.000 m.p. pentru ce depăşeşte
suprafaţa de 1.000 m.p.
2) Pentru eliberarea autorizaţiei de foraje şi
6
excavări
3) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de
construire pentru chioşcuri, tonete, cabine, spaţii
de expunere, situate pe căile şi în spaţiile 6
publice, precum şi pentru amplasarea corpurilor
şi a panourilor de afişaj a firmelor şi reclamelor.
4) Taxa pentru eliberarea autorizaţiilor privind
lucrările de racorduri şi branşamente la reţelele
publice de apă, canalizare, gaze, termice, 9
energie electrică, telefonie şi televiziune prin
cablu.
5) Taxa pentru avizarea certificatului de 11
urbanism de către comisia de urbanism şi
amenajarea teritoriului de către primari sau de
structurile de specialitate din cadrul Consiliului
Judeţean.
6) Taxa pentru eliberarea certificatului de
7
nomenclatura stradală şi adresa.
7) Taxa pentru eliberarea unei autorizaţii pentru desfăşurarea unei activităţi
economice:
- mediul rural 11
- mediul urban 57
Taxă viză autorizaţie 50% din taxă eliberare
8) Taxa pentru eliberarea autorizaţiilor de 14
funcţionare
9) Pentru eliberarea certificatului de 57
producător
Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate
Taxă pentru afişaj în scop de reclamă şi lei / m.p
publicitate sau fracţiune de m.p
a) în cazul unui afişaj situat în locul în care
23
persoana derulează o activitate economică
b) în cazul oricărui alt panou, afişaj sau
17
structură de afişaj pentru reclamă şi publicitate
Impozitul pe spectacole
In cazul videotecilor 1
In cazul discotecilor 2
Alte taxe locale stabilite de C.L Nehoiu

(1) Taxe zilnice pentru utilizarea temporara a

13 lei / zi
locurilor publice – depozitare materiale
(2) Pentru deţinerea in proprietate sau in
folosinţă, dupa caz de utilaje autorizate sa 13 lei / zi
funcţioneze în scopul obţinerii de venit

Alte venituri proprii ale bugetului local.

Venituri din concesiuni şi închirieri :
Sunt venituri rezultatea din concesionarea sau închirierea unor spaţii şi
terenuri aparţinând domeniului public al oraşului Nehoiu. Potrivit prevederilor
Legii nr. 215/2001 a Administraţiei publice Locale, cu modificările şi
completările ulterioare, Consiliul Local al oraşului Nehoiu administrează
bunurile ce aparţin domeniului public şi privat al oraşului.
Pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice şi executarea lucrărilor de
interes public, autorităţile publice locale, Consiliul Local şi Primăria oraşului,
au îndatorirea de a mobiliza, în condiţiile legii, toate veniturile bugetului local.
Venituri din amenzi:
Conform prevederilor Legii 182/20068) privind regimul juridic al
contraventiilor, amenzile aplicate de catre inspectorii ARR persoanelor fizice,
respectiv conducatorilor auto, nu vor mai constitui venituri la bugetul de stat, ci
constituie venituri la bugetele locale.
Astfel, se constituie venituri la bugetele locale, veniturile din amenzile
aplicate persoanelor fizice, pentru sustragerea de la efectuarea controlului in
trafic rutier, efectuarea transportului rutier public de persoane prin servicii
regulate fara a emite legitimatii de calatorie, efectuarea transportului rutier de
catre conducatori auto care nu detin certificat de competenta profesionala,
etc.
Cote defalcate din impozitul pe venit:
Din impozitul pe venit incasat la bugetul de stat la nivelul fiecarei unitati
administrativ-teritoriale se aloca lunar, in termen de 5 zile lucratoare de la
finele lunii in care s-a incasat acest impozit, o cota de 47% la bugetele locale
ale comunelor, oraselor si municipiilor pe al caror teritoriu isi desfasoara
activitatea platitorii de impozite, o cota de 13% la bugetul local al judetului si o
cota de 22% intr-un cont distinct, deschis pe seama directiilor generale ale
finantelor publice judetene, la trezoreria municipiului resedinta de judet pentru
echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si al
judetului.
In executie, cota de 22% se aloca de catre directiile generale ale
finantelor publice judetene in termenul prevazut la alin. (1), pentru echilibrarea
bugetelor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si judetului, proportional
cu sumele repartizate si aprobate in acest scop in bugetele respective, potrivit
prevederilor art. 33 alin. (3)-(5).
Cota de 82 % din impozitul pe venit pentru municipiul Bucuresti se
repartizeaza, in termenul prevazut la alin. (1), astfel: 23,5% la bugetele locale
ale sectoarelor municipiului Bucuresti, 47,5% la bugetul local al municipiului
Bucuresti si 11% intr-un cont distinct deschis pe seama Directiei Generale a
Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti la Trezoreria Municipiului
Bucuresti, pentru echilibrarea bugetelor locale ale sectoarelor si municipiului
Bucuresti.
In executie, cota de 11% se aloca de catre Directia Generala a
Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti, pentru echilibrarea bugetelor
locale ale sectoarelor si municipiului Bucuresti, proportional cu sumele
repartizate si aprobate in bugetele respective.
Platitorii de impozite si taxe care au organizate puncte de lucru stabile
cu minimum 5 angajati pentru respectivul punct de lucru sunt obligati sa
solicite inregistrarea fiscala a acestora, ca platitor de impozit pe venituri din
salarii, la organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla punctul de lucru.
În plan tehnic, determinarea (asezarea si calculul) veniturilor se bazeaza
pe legi si norme metodologice de aplicare, constituite pe principi si reguli
comune, unde elementele de lucru (procedurile si operatiunile) sunt în mare
masura asemanatoare. Spre exemplu, veniturile de ordin Fiscal au drept acte
normative de referinta comuna Codul fiscal si Codul de procedura fiscala.
Potrivit principiului autonomiei locale prevazut de Legea administratiei publice
locale nr.215/2001, unitatile administrativ teritoriale au dreptul la resurse
proprii pe care autoritatile administratiei publice locale le gestioneaza, potrivit
atributiilor ce le revin în conditiile legii. Aceste resurse financiare trebuie sa fie
proportionale cu competentele si cu responsabilitatile ce revin autoritatilor
administratiei publice locale. Pornind de la acest principiu, veniturile care se
prevăd si încasează prin bugetele proprii ale comunelor, oraselor, municipiilor,
sectoarelor municipiului Bucuresti si al municipiului Bucuresti sunt
reglementate de Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale.Aceste
venituri se constituie din: venituri proprii formate din: impozite, taxe, contributii,
alte vÎrsÎminte, alte venituri si cote defalcate din impozitul pe venit;sume
defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;subventii primite de la bugetul
de stat si de la alte bugete; donatii si sponsorizări. La Primăria oraşului
Nehoiu, evidenţa se ţine atât în baza acestor documente cât şi în sistem
informatic, identificarea rolurilor pentru persoane fizice şi juridice făcându-se
cu uşurinţă.
De asemenea, personalul specializat se deplasează în teren zilnic
pentru încasarea impozitelor şi taxelor locale.

Fundamentare impozite şi taxe locale – Notă de calcul

În anul 2009 domnul Popescu Gheorghe, cu domiciliul în oraşul Nehoiu,

str. Alexandru Ioan Cuza, nr. 28, judeţul Buzău a depus la sediul instituţiei
declaraţie privind stabilirea impozitului pe clădire, teren şi mijloace de
transport, astfel:
- casă de locuit în suprafaţă de 159,32 m.p, din lemn, fără instalaţii,
construită în anul 1977;
- teren curţi-construcţii în suprafaţă de 83 m.p;
- teren arabil în suprafaţă de 326 m.p;
- fâneaţă în suprafaţă de 845 m.p;
- pădure – 1 ha;
- un autoturism Dacia 1300, cu capacitate cilindrică 1.289 cmc;
- un autobuz cu capacitate cilindrică 10.344 cmc.
Având la baza declaraţia contribuabilului, personalul din cadrul Biroului
“Buget, finanţe, contabilitate. Taxe şi impozite locale” a procedat la calculul
debitelor persoanei fizice pentru anul 2009, astfel:
Impozit pe clădire:
Clădirea este situată în zona A, rang IV.
 Valoarea impozabilă a clădirii se stabileşte înmulţind suprafaţa cu
cuantumul stabilit prin H.C.L pentru pereţi din lemn, fără instalaţii.
159,32 m.p x 114 lei = 18.162 lei
Valoarea obţinută se înmulţeşte cu coeficientul de corecţie
corespunzător rangului şi zonei:
18.162 lei x 2,30 = 41.773 lei
Având în vedere faptul că locuinţa este construită în anul 1977, la
valoarea impozabilă se acordă o reducere de 10%:
41.773 x 10% = 4.177 lei
41.773 – 4.177 = 37.596 lei
Deoarece suprafaţa clădirii depăşeşte 150 m.p, valoarea impozabilă a
acesteia se majorează cu câte 5% pentru fiecare 50 m.p sau fracţiune din
aceştia.
37.596 lei x 5 % = 1.880 lei
37.596 + 1.880 = 39.476 lei.
Pentru calculul impozitului, la valoarea impozabilă se aplică 0,1%.
Deci, impozitul pe clădire este:
39.476 x 0,1% = 39 lei.
Acesta se va achita în două tranşe, respectiv 31.03.2009 şi 30.09.2009.
În condiţiile în care impozitul se va achita integral până la data de
31.03.2009, Consiliul Local Nehoiu, acordă o bonificaţie de 5%.

Impozitul pe teren:
Teren curţi-construcţii:
83 m.p – zona A, rang III
83 m.p x 0,468 = 39 lei;
Impozit pe terenul extravilan:
- teren arabil, situat în zona D, suprafaţa: 326 m.p
326 m.p x 0,003 lei/m.p = 1 leu
- fâneaţă situată în zona D, suprafaţa: 845 m.p
 845 m.p x 0,0014 lei/ m.p = 2 lei
- pădure – situată în zona D, suprafaţa: 1 ha
- 1 ha x 6 lei = 6 lei

Taxa asupra mijloacelor de transport:

Dacia 1300
Se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică.
În cazul autoturismelor cu capacitate cilindrică de până la 1.600 cm 3,
inclusiv, se calculează 7 lei / an /200 cmc capacitate cilindrică.
În cazul nostru,
1.289 cmc : 200 cmc = 7
7 x 7 = 49 lei
În cazul autobuzelor, impozitul se calculează 20 lei/an/200 cmc
capacitate cilindrică.
10.344 cmc : 200 cmc = 52
52 x 20 = 1.040 lei
În urma calculelor efectuate, tabloul privind debitele datorate de către
domnul Popescu Gheorghe, bugetului local al oraşului Nehoiu, se prezintă
astfel:
ROL : 187
POPESCU GHEORGHE
Oraş Nehoiu, str. Alexandru Ioan Cuza, nr. 28
1. Impozit clădire: 39 lei
2. Impozit teren intravilan: 39 lei
3. Impozit pe teren extravilan: 9 lei
4. T.M.T 1.089 lei
Total de plată: 1.176 lei

Impozite şi taxe locale persoane juridice:

 În anul 2009 S.C NIKMOB S.A a depus la sediul instituţiei declaraţie
privind stabilirea impozitelor şi taxelor locale, astfel:
- clădiri cu o valoare de inventar: 13.979.957 lei, reevaluate la data de
31.12.2008;
- teren curţi construcţii, în suprafaţă de 39.288 m.p, situat în Centrul
Civic;
- un autoturism Cielo, cu capacitate cilindrică 1.498 cmc;
- un tractor, capacitate cilindrică : 3.500 cmc;
- o remorcă 2,5 tone.
Impozitul pe clădire persoane juridice se stabileşte prin aplicarea cotei
de 1% în cazul clădirilor reevaluate în ultimii trei ani, cum este şi cazul nostru
şi 8% în cazul clădirilor nereevaluate în ultimii trei ani anteriori anului fiscal de
referinţă.
Deci, impozitul pe clădire în cazul S.C Nikmob S.A este de 139.800 lei.
Impozitul pe teren se stabileşte prin înmulţirea sprafeţei cu valoarea
corespunzătoare rangului şi zonei.
Terenul în cazul de faţă se încadrează în rangul III, zona A.
39.288 m.p x 0,468 = 18.387 lei
Taxa asupra mijloacelor de transport:
- autoturism Cielo:
În cazul autoturismelor cu capacitate cilindrică de până la 1.600 cm 3,
inclusiv, se calculează 7 lei / an /200 cmc capacitate cilindrică.
În cazul nostru,
1.498 cmc : 200 cmc = 8
8 x 7 = 56 lei
În cazul tractoarelor înmatriculate, impozitul se stabileşte înmulţind
valoarea de 15 lei/200cmc/an.
3.500 : 200 = 18 ; 18 x 15 = 270 lei
În cazul remorcilor între 1 şi 3 tone impozitul anual este de 24 lei.
 În urma calculelor efectuate, tabloul privind debitele datorate de S.C
Nikmob S.A, bugetului local al oraşului Nehoiu, se prezintă astfel:

ROL : 4.101
S.C NIKMOB S.A
Oraş Nehoiu, str. 1 Decembrie 1918
1. Impozit clădire: 139.800 lei
2. Impozit teren intravilan: 18.387 lei
4. T.M.T 350 lei
Total de plată: 158.537 lei

În tabelul de mai jos este prezentată situaţia încasărilor de la persoane

fizice şi de la persoane juridice pentru impozitele pe clădiri, terenuri, taxe
asupra mijloacelor de transport în perioada 2006 – 2009, precum şi nivelul
programat pentru anul 2009.

Situaţia încasărilor de la persoane fizice şi persoane juridice din

impozitul pe avere în perioada 2006 – 2009

Persoane fizice:

VENITUL % 2006 % 2007 % 2008 % 2009

Impozit clădire 49 78.612 40 91.370 31 92.545 32 120.000
Impozit teren 30 47.559 22 50.898 15 45.376 15 60.000
Impozit mijloace 21 34.318 14 33.105 31 93.276 34 130.000
de transport
Impozit pe - - 24 55.627 23 66.328 18 70.000
terenul
extravilan
Total impozite: 160.489 231.000 297.525 380.000

Persoane juridice:
 VENITUL % 2006 % 2007 % 2008 % 2009
Impozit 63 240.039 62 257.166 50 246.920 45 250.000
clădire
Impozit teren 29 110.724 28 116.397 19 93.899 24 130.000
Impozit 8 27.535 10 38.111 31 150.063 31 170.000
mijloace de
transport
Total 378.298 411.674 490.882 550.000
impozite:

Pentru persoane fizice:

Încasările din impozitul pe clădire a scăzut de la 49% în anul 2006 la
40% în anul 2007, la 31% în anul 2008 şi la 32% în 2009. Impozitul pe teren
din totalul acestor categorii de impozite a scăzut de la 30% în anul 2006 la
22% în anul 2007, la 15% în anul 2008 iar nivelul programat pentru anul 2009
ar reprezenta 16%, deci o creştere cu 1%.
Pentru mijloacele de transport contribuabilii persoane fizice au plătit în
anul 2006 21% din aceste impozite, apoi au scăzut la 14% în anul 2007, după
care urmează o creştere la 31% în anul 2008 şi 34% în anul 2009, deoarece
s-au modificat grupele, fracţiunile de cmc, care au condus la creşterea taxelor
datorate. Sumele încasate din impozitul pentru terenul situat în extravilan deşi
au crescut, ele reprezintă ponderi în scădere de la 24 % în anul 2007, la 23 %
în anul 2008 şi la 18 % în anul 2009.
Din ceea ce au plătit persoanele juridice pentru clădiri, terenuri şi mijloace
de transport se constată că ponderea impozitului pe clădiri a scăzut de la 63
% în anul 2006, la 62 % în anul 2007, la 50% în anul 2008 şi la 45 % în anul
2009 (programat).
La impozitul pe teren ponderea a scăzut de la 29 % în anul 2006 la 28 % în
anul 2007, la 19 % în anul 2008 şi o creştere cu 5% pentru anul 2009 (24 %).
Impozitul pe mijloacele de transport a crescut de la 8 % în anul 2006 la 10,5%
în anul 2007. Creşterea din anul 2008 comparativ cu anul 2007 este cu 21 %,
în anul 2009 programându-se sume ce reprezintă 31 % total. Cauza acestei
creşteri o constituie mai puţin creşterea numărului de autovehicole, cât
creşterea prin Codul Fiscal a cuantumului taxelor datorate, conform
caracteristicilor mijlocului de transport.
Cheltuielile care s-au prevăzut în bugetul local pe anul 2007 sunt
următoarele:
1. Autorităţi executive – 24.51.02
În acest capitol de cheltuieli se înscriu fondurile alocate pentru
remunerarea funcţionarilor publici (cheltuieli de personal), cheltuieli pentru
întreţinerea şi funcţionarea imobilelor în care îşi desfăşoară activitatea
Primăria şi Consiliul Local (bunuri şi servicii) şi cheltuieli de investiţii, construiri
sau reparaţii capitale – reabilitări ale clădirilor (active nefinanciare).

2. Alte servicii publice generale – 24.54.02

În acest capitol s-au prevăzut cheltuielile cu funcţionarea Serviciului

Public Comunitar de Evidenţă a Persoanei. S-au avut în vedere atât cheltuieli
de personal cât şi cheltuieli de achiziţie pentru dotarea cu aparatură birotică,
mobilier a biroului.
3. Transferuri cu caracter general între diferite nivele ale
administraţiei – 24.56.02
La acest capitol de cheltuieli s-au prevăzut sumele cu fondul de
sănătate ale beneficiarilor de ajutor social acordat conform Legii nr. 416/2001.
4. Ordine publică şi siguranţă naţională – 24.61.02
În cadrul acestui capitol s-au prevăzut cheltuieli pentru protecţie civilă şi
protecţie contra incendiilor. Au fost cuprinse cheltuieli de personal cât şi
cheltuieli de reparaţie şi întreţinere a autospecialei P.S.I.
5. Învăţământ – 24.65.02
La acest capitol s-au prevăzut cheltuielile privind plata salariilor pentru
personalul din unităţie de învăţământ preuniversitar de stat din oraşul Nehoiu,
cheltuielile privind bursele acordate elevilor, bunuri şi servicii – cheltuieli de
întreţinere şi funcţionare ale imobilelor în care îşi desfăşoară activitatea
unităţile de învăţământ şi active nefinanciare – cheltuielile de construire şi
reabilitare ale acestor imobile.
6. Sănătate – 24.66.02
În cadrul acestui capitol s-au prevăzut cheltuieli de întreţinere şi
funcţionare a Spitalului Orăşenesc Nehoiu.

7. Cultură, recreere şi religie – 24.67.02

În cadrul acestui capitol s-au înscris cheltuielile cu funcţionarea
Bibliotecii Orăşeneşti Nehoiu, alocaţii pentru funcţionarea Casei de Cultură
Orăşeneşti Nehoiu, pentru Asociaţia Sportivă Nehoiu, pentru cultele
religioase.
8. Asigurări şi asistenţă socială – 24.68.02
La acest capitol s-au înscris cheltuielile privind acordarea drepturilor
salariale pentru asistenţii personali ai persoanelor cu handicap, ale
personalului de la Creşa Orăşenească Nehoiu şi de la Centrul de Zi Valea
Nehoiaşului.
De asemenea s-au înscris cheltuielile cu acordarea ajutorului social
potrivit Legii nr. 416/2001, ajutorului pentru încălzirea locuinţei conform O.U.G
107/2006, acordarea ajutoarelor de urgenţă, alocaţii pentru Asociaţia de
Dezvoltare Comunitară Nehoiu, trusou pentru noi născuţi, sprijin financiar
pentru constituirea familiei.
9. Locuinţe, servicii şi dezvoltare publică – 24.70.02
În cadrul acestui capitol au fost înscrise cheltuieli cu remunerarea
angajaţilor pebtru salubrizare, a celor angajaţi conform Legii nr. 76/2002,
cheltuieli pentru refacerea infrastructurii, pentru cheltuieli de investiţii.
Menţionăm că în anul 2009 Primăria oraşului Nehoiu a beneficiat de
fonduri de la bugetul de stat pentru derularea lucrării de investiţii „Sistem de
canalizare separativ în satele Nehoiaşu – Lunca Pripor, oraş Nehoiu, judeţul
Buzău”.
 Cheltuielile programate pentru anul 2009 sunt în sumă de 12.533.000 lei,
cu 3.078.097 lei mai puţin decât realizările anului 2008, respectiv cu 19,72 %
mai puţin.
Structura cheltuielilor bugetului local în anul 2009 (programat)

Nr. Valoare Pondere Diferenţă

Categoria de cheltuieli
Crt. -lei- -%- 2008
1. Cheltuielile bugetului local total, 12.533.000 100 19.72
din care
1
2. Autorităţi executive 1.940.000 15.6 0.6
3. Alte servicii publice generale. 35.000 0.28 0.14
Servicii publice comunitare,
evidenţa persoanelor
4. Transferuri cu caracter general 60.000 0.48 0.42
5. Ordine publică, protecţie civilă, 35.000 0.28 0.14
protecţie împotriva incendiilor
6. Învăţământ 5.183.000 41.35 0.92
7. Sănătate 10.000 0.08 0.62
8. Cultură, recreere, religie 295.000 2.35 1.41
9. Asigurări asistenţă socială 2.773.000 22.13 7.97
10. Locuinţe, servicii şi dezvoltare 2.192.000 17.49 8.12
publică
Sursa: Hotărârea Consiliului Local Nehoiu numărul 3 din 28
ianuarie 2009

Analizând datele comparative din tabel se constată scăderi în structură

la trei domenii:
- sănătate – minus 0.62 puncte procentuale;
- cultură, religie, recreere – minus 1,41 %;
- locuinţe servicii dezvoltare publică 8,12%.
Cea mai mare creştere se constată la asigurări, asistenţă socială, cu
7,97%, celelalte creşteri fiind relativ mici: 0,92% la invăţământ, 0,6% la
autorităţi executive.
În tabelul de mai jos sunt evidenţiate cheltuielile bugetului local în
structura funcţională în perioada 2006 – 2009.
 Tabelul nr. 4 – Evoluţia prevederilor la venituri şi la cheltuieli în funcţie de rectificările bugetare în anii 2006 –
2008 şi începutul anului 2009

Capitol BUGET RECTIFICARE

ANUL RECTIFICARE I RECTIFCARE II RECTIFICARE III BUGET FINAL REALIZAT Excedent
INIŢIAL IV
Venituri 7.300.000 7.435.000 8.035.000 7.922.000 - 7.862.000 7.475.142
Cheltuieli 2006 7.300.000 7.435.000 8.035.000 7.922.000 - 7.862.000 7.475.142 -
Venituri 7.410.000 7.504.400 7.935.000 8.551.000 10.603.000 10.683.000 10.281.394
2007 155.821
Cheltuieli 7.410.000 7.504.400 7.935.000 8.551.000 10.603.000 10.683.000 10.125.573
Venituri 8.900.000 9.676.000 10.451.000 11.500.000 11.900.000 17.291.000 15.983.727
2008 372.630
Cheltuieli 8.900.000 9.676.000 10.451.000 11.500.000 11.900.000 17.291.000 15.611.097
Venituri 12.533.000 14.193.000 15.523.000
2009
Cheltuieli 12.533.000 14.193.000 15.523.000

Sursa: Evidenţele compartimentelor financiar-contabil – Primăria oraşului Nehoiu

 Tabelul nr. 5 – SITUAŢIA BUGETELOR LOCALE ÎN PERIOADA
2006 - 2009 – CHELTUIELI PREVĂZUTE

Total Alte
Nr. Autorităţi Asistenţă Servicii
ANUL buget, din Învăţământ Sănătate Cultură acţiuni
crt. publice socială publice
care – PSI

1. 2005 7.475.142 916.825 2.902.469 24.379 167.647 1.355.767 2.092.992 15.063

12 % 39 % 0,33 % 2,24 % 18,14 % 28 % 0,20 %

2. 2006 10.125.573 1.118.944 4.019.963 21.491 1.485.834 1.183.768 2.271.230 24.343

11,05 % 39,70 % 0,21 % 14,67 % 11,70% 22,43 % 0,24%

3. 2007 15.611.097 1.720.934 6.917.275 106.037 593.406 2.273.327 3.981.133 18.985

11,02 % 44,30% 0,68% 3,80 % 14,56 % 25,52% 0,12 %

4. 2008 15.523.000 2.045.000 6.873.000 10.000 355.000 2.783.000 3.422.000 35000

13,17% 44,28% 0,06% 2,29% 17,93 % 22,04% 0,23 %
Sursa: Compartimentul financiar-contabil din cadrul instituţiei
 Structura organizaţională
Conform organigramei, aparatul propriu al Consiliului Local Nehoiu
este format din patru birouri şi un compartiment, respectiv:
• Biroul “Cadastru, Agricultură şi protecţia mediului“ – 6 posturi,
dintre care 1 de conducere şi 5 de execuţie;
Principalele activităţi din cadrul biroului sus-menţionat sunt:
- asigurarea bazei de date necesare desfăşurării în condiţii de
legalitate a lucrărilor Comisiei Locale de Aplicare a legilor fondului funciar ;
- efectuează puneri în posesie, delimitări de suprafeţe ;
- completează fişe preliminare emiterii titlurilor de proprietate ;
- întocmirea registrului cadastral al parcelelor şi proprietăţilor;
- soluţionează litigiile dintre proprietari prin măsurători în teren.
• Biroul “Buget, finanţe, contabilitate. Taxe şi impozite locale“ – 8
posturi, dintre care 1 de conducere şi 7 de execuţie;
Principalele activităţi care se desfăşoară în cadrul biroului sunt:
- supunerea spre aprobare si întocmirea bugetului de venituri şi
cheltuieli şi a contului de execuţie;
- încasarea veniturilor bugetului local şi identificarea unor noi surse
de venit;
- efectuarea cheltuielilor cu respectarea prevederilor legale în
vigoare;
- efectuarea inventarierii patrimoniului;
- întocmirea bilanţului contabil, dărilor de seamă statistice şi a altor
raportări către instituţiile de la nivel judeţean;
- întocmirea statelor de plată pentru salariaţii instituţiei şi ai
unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat de pe raza
administrativ-teritoriala a oraşului Nehoiu;
- evidenţa contabilă sintetică şi analitică;
- întocmirea situaţiilor privind plata ajutorului social acordat conform
Legii nr. 416/2001, a indemnizaţiilor de naştere şi ajutoarelor de
urgenţă;
- stabilirea cuantumului anual al impozitelor si taxelor locale;
- întocmirea listei de investiţii si a planului anual de achiziţii publice;
- organizarea licitaţiilor pentru achiziţiile publice de bunuri, lucrări şi
servicii.
• Birou “Asistenţă socială, resurse umane, arhivă şi registratură”-
4 posturi, din care 1 post de conducere şi 5 de execuţie;
Activitatea acestui compartiment se concretizează în activităţi ca:
- întocmirea de anchete sociale, monitorizarea condiţiilor modului de
creştere si educare a minorilor, încredinţare, plasament;
- întocmirea dosarelor pentru acordare de alocaţii, stabilirea
ajutorului potrivit Legii nr. 416/2001 şi a indemnizaţiei pentru
persoanele cu handicap;
- întocmirea actelor de naştere, căsătorie şi deces;
- efectuarea operaţiunilor prevăzute de lege, în carnetele de muncă;
- întocmirea documentelor necesare emiterii autorizaţiilor pentru
persoanele fizice şi asociaţii familiale care prestează activităţi pe
baza liberei iniţiative, conform Legii nr. 507/2002;
- întocmirea situaţiilor cu privire evidenţa recruţilor;
- identificarea unor surse de finanţare nerambursabilă;
- relaţionarea şi comunicarea cu reprezentanţi ai O.N.G.
• Birou “Urbanism, amenajarea teritoriului, protecţie civilă“ – 6
posturi, din acre 1 post de conducere şi 5 posturi de execuţie ;
Principalele activităţi din cadrul compartimentului sunt :
 - Eliberează certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire;
- Efectuează recepţia lucrărilor de construcţii ;
- Întocmeşte toate documentele prevăzute de lege, care stau la baza
concesionării, închirierii, donării unor bunuri aflate în proprietatea publică şi
privată a Consiliului Local;
- Întocmeşte documentaţiile tehnice necesare pentru efectuarea
lucrărilor de întreţinere şi reparaţii pentru toate imobilele aflate în
administrarea sau proprietatea Consiliului Local;
- Eliberează autorizaţii de desfiinţare şi demolare;
- Vizează spre neschimbare documentaţiile tehnice, situaţiile de
lucrări.
• Compartiment “Ordine publică, salubrizare, gospodărire,
întreţinere, reparaţii, deservire şi P.S.I“ – 18 posturi, din care 1
post de conducere şi 17 posturi de execuţie.
Salariaţii din cadrul acestui compartiment realizează activitatea de
întreţinere – reparaţii a imobilelor în care îşi desfăşoară activitatea Primăria
şi unităţile de învăţământ preuniversitar de stat. De asemenea, în cadrul
acestui compartiment sunt angajaţi funcţionari ordine publică şi pază care
asigură ordinea atât în centrul civic al oraşului cât şi în satele şi cartierele
aparţinătoare.
Baza tehnico-materială
Din punct de vedere al dotărilor cu aparatură birotică Primăria
oraşului Nehoiu dispune de 1 server şi 11 calculatoare, dintre care 7 legate
în reţea, pe care sunt instalate următoarele programe:
- buget şi execuţie bugetară;
- impozite şi taxe locale;
- salarizare;
 - gestiune mijloace fixe;
- evidenţă venituri chirii, concesiuni;
- registrul de casă – bancă;
- evidenţă ajutoare venit minim garantat;
- legislaţie oficială.

Selectarea şi pregătirea personalului.

Conform statului de funcţii, în cadrul Primăriei oraşului Nehoiu sunt
angajaţi 47 de salariaţi, dintre care 28 bărbaţi şi 19 femei.
Dintre cei 47 de salariaţi, 27 sunt funcţionari publici şi 20 sunt
angajaţi ca personal contractual.
Ca nivel de educaţie, din cei 47 de salariaţi 12 au studii superioare:
- 4 studii tehnice;
- 3 juridice;
- 2 economice;
- 3 administraţie publică.
Posturile de conducere sunt ocupate de personal cu studii
postuniversitare.
Din bugetul propriu, în ultimii ani, au fost alocate sume pentru
instruirea şi perfecţionarea salariaţilor.
În conformitate cu prevederile H.G.R nr. 1007/2001 pentru aprobarea
strategiei Guvernului pentru informatizarea administraţiei publice, în cadrul
Primăriei oraşului Nehoiu, s-au organizat pentru toţi funcţionarii publici,
cursuri de instruire în vederea obţinerii permisului European de Conducere
a Computerului – ECDL start.
Procesul de luare a deciziilor implică răspundere şi asumarea unui
risc.
 Decizia reprezintă “cursul de acţiune ales pentru realizarea unuia
sau mai multor obiective“.
La nivelul Consiliului Local Nehoiu, decizia se concretizează sub
formă de hotărâri şi dispoziţii.
Principalele probleme care impun adoptarea unor hotărâri în Consiliul
Local sunt :
- aprobarea şi rectificarea bugetului de venituri şi cheltuieli ;
- închirierea, concesionarea unor spaţii şi terenuri aparţinând
domeniului privat al oraşului ;
- stabilirea cuantumului impozitelor şi taxelor locale;
- aprobarea organigramei şi a statului de funcţii a aparatului propriu
al Consiliului Local, etc.
Dispoziţiile emise de Primarul oraşului Nehoiu se referă la:
- stabilirea salariilor, a unor măsuri de evaluare şi promovare a
angajaţilor;
- stabilirea unor măsuri referitoare la acordarea ajutorului social, a
unor ajutoare de urgenţă, indemnizaţiilor de naştere;
- stabilirea unor măsuri legate de aplicarea legilor fondului funciar;
- numirea unor comisii pentru achiziţii de bunuri, lucrări, servicii.

Funcţia de control a finanţelor publice locale urmăreşte modul în

care se mobilizează resursele băneşti la nivelul unităţilor administrativ
teritoriale, efectuarea cheltuielilor, administrarea patrimoniului public şi
privat şi utilizarea resurselor băneşti în conformitate cu prevederile legale şi
eficient.
 Controlul prin intermediul finanţelor publice locale este un control
bănesc ce vizează procesele de formare şi repartizare a fondurilor băneşti
de la nivelul unităţilor administrativ teritoriale.
După momentul de exercitare a controlului financiar se deosebesc
următoarele forme: control financiar preventiv, control financiar
concomitent, control financiar ulterior (postoperativ).
Controlul preventiv se exercită înaintarea realizării acţiunilor
economice şi financiare, în vederea prevenirii unor operaţii nelegale şi
neoportune.
Controlul concomitent se efectuează în momentul derulării
operaţiunilor economice şi financiare, pentru a identifica unele
neconcordanţe între obiectivele autorităţilor administraţiei publice locale şi
ale instituţiilor publice şi modul de utilizare a resurselor băneşti.
Controlul financiar ulterior (postoperativ) se exercită după realizarea
operaţiunilor economice şi financiare, iar măsurile dispuse vizează
îmbunătăţirea activităţii economico-financiare în perioadele următoare.
În funcţie de modul de organizare şi de apartenenţa organelor de
control, controlul financiar poate fi intern sau extern. Controlul financiar
intern se exercită de către persoane din structurile de funcţionare ale
autorităţilor administraţiei publice locale Controlul financiar extern se
efectuează de către organele din structura aparatului Ministerului
Finanţelor şi de către Curtea de Conturi.
La Primăria oraşului Nehoiu viza de control financiar preventiv este
exercitată de către contabilul şef al instituţiei.
Documentele supuse vizei de control financiar preventiv sunt
prezentate în anexa la prezentul proiect.
 Contabilitatea instituţiei se realizează, potrivit Legii contabilităţii nr.
82/1991 republicată şi a Ordinului nr. 1917/2005 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii
institutiilor publice, Planul de conturi pentru institutiile publice si
instructiunile de aplicare a acestuia, în partidă dublă.

Principalele operaţiuni care se înregistrează lunar sunt:

- casa;
- banca;
- salarii;
- furnizori;
- consumuri de materiale.
Prin casă se înregistrează venituri din impozite şi taxe locale, venituri
din chirii, venituri din concesiuni, rate apartament, vbenituri din taxe
urbanism.
5311 = %
7341 (impozite şi taxe locale)
750 (venituri din chirii)
791 (venituri din vânzare bunuri)
De asemenea, se înregistrează plăţi salarii, plăţi ajutoare sociale,
plăţi furnizori, etc:
% = 5311
(furnizori) 401
(aj. sociale) 677
(salarii) 421
 Prin bancă se înregistrează plăţi furnizori, reţineri salarii, alocaţii de la
bugetul local către instituţiile din subordine, contribuţiile la bugetele
asigurărilor sociale de stat şi la bugetul asigurărilor sociale de sănătate:

% = 5211 (disponibil bancă)

(furnizori) 401
(transferuri) 671
(reţineri salarii) 427
(contribuţii bug.) 43..

Nota contabilă prin care se înregistrează salariile:

641 = 421
421 = %
444 (impozit salarii)
4312 (C.A.S salariat)
4372 (somaj salariat)
4314 (sănătate salariat)
427 (reţineri salarii)

6451 = 4311 (C.A.S angajator)

6452 = 4371 (somaj angajator)
6453 = 4313 (sănătate angajator)
6454 = 4315 (fond accidente)
6455 = 4317 (fond C.M)
6457 = 4373 (fond garantare salarii)
 Se înregistrează pe furnizori, furnizorii de materiale, prestatorii de
servicii:
% = 401
3028
6028
628, etc

Consumurile se înregistrează astfel:

6028 = 3028 (materiale)
6024 = 3024 (piese schimb)
6022 = 3022 (carburant)
6022 = 5328 (carburant bonuri) , etc.

Furnizorii se înregistrează atât sintetic cât şi analitic. Plăţile către

furnizori se efectuează săptămânal, în funcţie de disponibilităţile financiare.

Bilanţul instituţiei publice se întocmeşte trimestrial, cumulat pentru

toate instituţiile din subordine, respectiv Primăria oraşului Nehoiu, Casa de
Cultură Orăşenescă Nehoiu şi Grupul Şcolar Tehnic Nehoiu.
Formularele care stau la baza întocmirii bilanţului sunt: contul de
execuţie al bugetului local şi balanţa de verificare.
Situaţiile financiare care alcătuiesc bilanţul în cadrul Primăriei
oraşului Nehoiu sunt:
- bilanţ;
- contul de rezultat patrimonial;
- situaţia fluxurilor de trezorerie;
 - contul de execuţie a bugetului instituţiilor finanţate din venituri
proprii;
- contul de execuţie a bugetului instituţiilor finanţate din venituri
proprii şi subvenţii;
- contul de execuţie a veniturilor şi cheltuielilor evidenţiate în afara
bugetului local;
- contul de execuţie a veniturilor şi cheltuielilor bugetului local;
- Plăţi restante;
- Situaţia activelor şi datoriilor instituţiei publice.
În anexă la prezentul proiect prezint contul de execuţie al bugetului
local al oraşului Nehoiu la data de 31.03.2009.
Opinii privind activitatea instituţiei.
Puncte tari :

- Experienţa, disponibilitatea şi determinarea Primarului pentru

sectorul administraţiei publice locale;
- Mediu de lucru organizat şi disciplinat;
- Existenţa şi respectarea Regulamentului de Organizare şi
Funcţionare;
- Delimitarea atribuţiunilor pe compartimente de specialitate;
- Sistem relaţional bazat pe colaborare;
- Control intern şi activitate de audit bine organizate;
- Interesul şi conştientizarea personalului pentru instruire şi
perfecţionare;
- Adaptabilitatea personalului la legislaţia în continuă schimbare;
- Stabilirea unor relaţii de colaborare cu unităţi administrativ-
teritoriale din judeţ şi din alte judeţe;
- Transparenţă în relaţiile cu mass-media şi societatea civilă;
- În cadrul instituţiei există o reţea informatică.

Puncte slabe:

- accentuarea procesului de descentralizare a administraţiei publice

locale şi dezvoltarea autonomiei locale neţinându-se seama de
posibilităţile şi resursele locale;
- necorelare între obligaţiile autorităţilor locale şi resursele lor
financiare;
- lipsa unui sistem integrat între procesul de formare iniţială şi
continuă a funcţionarilor publici şi planul de carieră al acestora,
care a generat lipsa de atractivitate a sectorului public pentru
tineri.
 BIBLIOGRAFIE

1. Legea nr. 188/1999 Statutul funcţionarului public

2. Legea nr. 7/2004 Codul de conduită a funcţionarilor publici

3. H.G.R nr. 1007/2001 Aprobarea Strategiei Guvernului privind

informatizarea administraţiei publice.

4. Legea. Nr. 500/2002 Finanţele publice

5. Legea nr. 273/2006 Finanţele publice locale

6. Legea nr. 53/2003 Codul Muncii

8. Legea nr. 82/1991, republicată Legea contabilităţii

9. Ordin nr. 1917/2005 aprobarea Normelor metodologice

privind organizarea si conducerea
contabilitatii institutiilor publice, Planul
de conturi pentru institutiile publice si
instructiunile de aplicare a acestuia