Inceputurile revolutiei industriale

In secolul al XVIII –lea Anglia a intrat in era industriala. Marile sale

zacaminte de carbuni i-au permis sa dezvolte prima inovatie tehnica a acelui
secol: masina cu aburi. Zacamintele de carbune fiind situate in apropiere de
minele de fier au permis dezvoltarea productiei de energie care conjugata cu
dezvoltarea metalurgiei a dat nastere Angliei industrializate care in 1779 se
putea mandri cu primul pod de fier din lume : Iron Bridge.
Zacamintele de carbune si minele de fier nu ar fi servit la mare lucru daca
Anglia nu ar fi cunoscut un val fara precedent de inovatii tehnice, rod al muncii
unor artizani inventatori care se transformasera in ingineri si mecanici.
Inventatorii au cautat sa descopere o energie mai ieftica si mai productive decat
energia umana.
In 1769 ing. James Watt a descoperit principiul motorului cu abur iar
inovatiile tehnice vor fi aplicate in scurt timp principalelor domenii ale primei
revolutii industriale : ind extila, minerit si transporturi. John Kay care se ocupa
de ind de lactate a inventat un depozit numit suveica miscatoare care a
injumatatit timpul de lucru decat la masina de cusut.
In 1800 un francez Jacquard a adus productia textile in domeniul
programarii prin introducerea de cartele perforate care periteau productia de
modele f complicate. Productia crescuta si inovatiile tehnice cereau investitii din
ce in ce mai mari. Concomitent s-a schimbat si peisajul social. Inainte lucratorii
munceau la domiciliu, in ateliere si fabrici de mici dimensiuni. Acestea nu au
disparut, dar au aparut unitati de productie mai mari: uzinele, ce utilizau forme
de munca ce nu mai mai provenea din mediul rural si nu se mai aflau sub
controlul vechilor bresle de meseriasi.
Forta de munca va proveni in special din mediul rural, fiind compusa in
marea ei majoritate din femei si copii. Femeia era pusa sub supravegherea unui
muncitor cu experienta si lucra in conditii f dificile pt care primea un salariu de
mizerie. Un lucru pozitiv a fost faptul ca acasta forta de munca prin salariul pe
care il primea a intrat in circuitul monetar al economiei. Cu timpul, cei care
alcatuiau aceasta noua forta de munca vor realize ca reprezinta o categorie
sociala aparte, clasa muncitoare, care era la inceputuri foarte heterogena.
Realitatea economica a industrializarii cerea o mana de lucru numeroasa, ieftina
si docila, iar aceste contradictii continute in tremenii de mai sus explica
bulversarile sociale care vor afecta europa pana in sec al XIX-lea.
Pe timpul rev si al razb napoleoniene s-a observat ca datorita inrolarilor
in armata , a existat o lipsa de lucratori care a fost insotita de o crestere a
salariilor.
In Fr statul si industriasii au luat masuri pt a limita libertatea de miscare a
lucratorilor. Acestia primeau la angajare un libret de munca. Inpotriva acestei
stari de munca muncitorii au doua alternative:
 - la nivel individual: incercarea de a-si recapata libretul si de a se duce la
un patron mai bun
- la nivel colectiv: incercari e organizare si revolte

Exemplificam prin actiunile din 1811 din anglia unde o adevarata armata
de 20 000 de muncitori condusi de John Ludd ,de unde si numele lor de ludisti,
au trecut la distrugerea sistematica a utilajelor considerand ca acestea au
determinat conditiile de munca dificile, salariile mizere si somajul.
In 1817 la Derbyshire a avut loc o miscare muncitoreasca fara precedent
care a beneficiat de sprijinul public. Masele de oameni au pornit de la
Manchester catre Londra, iar parlamentul a suspendat pt un an habeas corpus.
Revoltele si masurile de supunere din partea autoritatilor au continuat si au dus
incepand din 1840 la dezvoltarea miscari sindicale in Anglia.
In Franta situatia era diferita deoarece clasa muncitoare incipienta luptase
alaturi de burghezie pt renasterea republicii. Cu toate acestea , in 1834 revolta
tesatorilor din Lyon va fi inabusita cu violenta. In 1830 capitalismul triumfase in
unele regiuni din Eu iar timpul inventatorilor artizani a trecut. Industrializarea
era o realitate in Anglia, Belgia, N, centrul si E Fr, Elv, Saxonia si valea Rhuhr-
ului sub stapanire prusaca. Aceste zone industrializate erau inconjurate de zone
agricle, iar in S si E Eu industrializarea nu se va mai petrece decat in jurul anului
1880.
Introducerea cailor ferate a reprez o revolutie in domeniul transportului
prin reduerea distantelor, facilitarea schimbului de marfuri si a jucat un rol f imp
in procesele de unificare nationala.
Munca copiilor a reprezentat realitatea cea mai cruda a industrializarii.
Inainte, scolarizarea era cvasi-inexistenta in cazl baietilor din zonele rurale, si
inexistenta in cazul fetelor. Munca copiilor in special in mine si in ind textile era
vazuta ca un lucru firesc, desi multi dintre acestia aveau varsta sub 6 ani. Asa se
face ca la sf sec al XIX-lea copiii reprezentau 10% din f de munca britanica.
In 1834 autoritatile engleze suspenda ajutoarele comunale acordate pt
sustinerea celor saraci si se infiinteaza case de munca unde saracii si copii erau
obligate sa munceasca in conditii aporpiate de sclavie. Despre ac lucruri a scris C
Dickens in “Oliver Twist” , pastrand in memorie timpul cand a fost obligat sa
munceasca timp de cateva luni intr-o fabric ape knd era copil dup ace tatal sau
fusese inchis in inchisoarea datornicilor.
S-a incercat reglementarea timpului de lucru pt copii si in Anglia s-a decis
ca cei intre 6 si 13 ani sa munceasca 48 h/sapt si cei intre 14 si 18 ani 69 h.
In Franta, pe la1840 munceau cam 143 000 de copii, multi dintre ac sub 6
ani. Timpul de lucru 8-14 ani a fost stab la 12h/zi. Cu timpul, s-a incercat
introducerea unei legislatii care sa usureze munca copiilor sis a reduca timpul e
lucru, darn u a avut success pt ca nu s-au prevazut pedepse pt cei care nu o
respectau.