01.10.

2010

FURTUNILE SOLARE SI ORGANISMUL UMAN

 În interiorul acestui număr
Influenta furtunilor solare 1
Ce sunt aeroionii? 2
Furtunile Solare si Sistemul Cardiac 3
Furtunile Solare si influenta asupra organismului 4
Citirea cardiogramelor de la A la Z 5
Tomografia Computerizata 7
Encefalograma 8
 29.09.2010
Volumul 1, Apariţia 2

FURTUNILE SOLARE SI ORGANISMUL UMAN

Influenta furtunilor solare

Organismul uman este ca o celulă a Universului.
În fiecare zi viaţa pe Pamant începe cu „salutul”
Soarelui. În razele sale, Soarele ne trimite o parte din sine.
Dacă Soarele a avut parte de linişte şi noi vom fi
binecuvântaţi, dar dacă a fost zbuciumat de furtuni, şi noi îi
vom simţi intemperiile în diverse forme.
Interacţiunea dintre vântul solar şi câmpul magnetic
terestru se manifestă prin diverse perturbări
electromagnetice, foarte variate şi complexe, care se resimt
de organismele vii, mai evident în timpul aşa-numitelor
furtuni magnetice, când creşte considerabil intensitatea
oscilaţiilor herţiene.
Acest proces este important din punct de vedere
ecologic, deoarece între Pământ, care posedă sarcină
negativă şi ionosfera încărcată pozitiv, există un spaţiu
rezonator (Shuman) cu spectrul energetic cu frecvenţa de 7,8
Hz.(7). Această frecvenţă corespunde ritmurilor biologice
esenţiale ale organismelor vii, şi amplificarea ei influienţează
procesele, care depind de ritmurile biologice.
Electricitatea atmosferică, (concentraţia de ioni
mici din aerul de la sol), reprezintă cel mai important factor
ecologic cu efecte morbide, deoarece condiţionează
procesele chimice vitale din celulă, determinând
funcţionalitatea întregului organism.
Mediul electrochimic acid (cu exces de ioni
pozitivi) este un mediu tonic, hiperton, care intensifică
procesele de fosforilare oxidativă, funcţiile SNV prin
simpaticotonie, intensifică funcţia suprarenalelor, dar
diminuază funcţia tiroidei; ca urmare are loc o
suprasolicitate a aparatului respirator, cardiovascular şi
 Pagina 4 Titlu buletin
informativ

Ce sunt Aeroionii?
Aeroionii accelereazâ procesele de absorbţie în ţesuturile vii,
datorită sarcinilor diferite ("+ şi -) a substanţelor care
interacţioneazâ .
Aeroionii cu sarcină negativă au proprietatea de a activa
substanţele chimice specifice din organism: enzime,
vitamine, hormoni, catalizatori ai reacţiilor biochimice, etc.
Acest proces este realizat numai cu condiţia, ca şi substanţele
respective să fie ionizate. Moleculele neutre din punct de
vedere electric ale proteinelor, lipidelor, glucidelor, sărurilor,
nu formează compuşi biochimici, nu intră în reacţii, nu
participă la metabolism).
Moleculele neutre ale sustanţelor nutritive se activeazâ prin
ciocnire cu moleculele specifice de proteine sau cu molecule
activate. In rezultatul acestor interacţiuni, în structura lor
electronică se produc modificâri energetice, care le
permit participarea la reacţiile metabolice.
Prin urmare, diminuarea conţinutului de aeroioni din aer
afecteazâ procesele de oxidare tisulară. Iniţial deficitul de
energie se compensează prin reacţii chimice în secvenţâ
Fazele de activitate solara

Fazele de minimă şi maximă activitate solară au o

implicaţie directă în vitalitatea, morbiditatea, reproducerea şi
mortalitatea nu numai a macro-, dar în mod deosebit
a microorganismelor. Există o corelaţie certă între activitatea
solară şi periodicitatea, particularităţile epidemiilor.
Activitatea solară influienţează virulenţa microorganismelor.
Conform studiilor efectuate în diferite ţări, pe
perioade mai îndelungate de timp, şi prin prelucrarea datelor
statistice, privind evenimentele majore pe parcursul mai
multor cicluri solare, s-a constatat, că în perioadele de
maximă activitate solară sunt mai răspîndite epidemiile de:
holeră, tifos, meningită cerebrospinală, dizenterie. În
perioadele de minimă activitate solară, în anumite locuri se

remarcă difteria, în perioadele intermediare ia amploare

Activitatea solara intense in timpul unei furtuni soalre.
gripa.
Şi în aceste procese sunt implicaţi aeroionii.
Excesul de ioni negativi este favorabil rezistenţei macro-
organismului, şi defavorabil agentului patogen, a cărui
dezvoltare şi multiplicare se realizează prin reacţii de
oxidoreducere. Mediul acid, produs al excesului de ioni
pozitivi, facilitează dezvoltarea, multiplicarea şi
agresiunea specifică a agenţilor patogeni .

Studiind varstele soarelui se poate observa usor ca furtunile solare s-au inmultiti
rezultand un nr mai mare de radiatii indreptate spre noi. Unii cercetatori sunt de parere
ca aceasta tumultoasa activitate este motivul pentru ultimele boli aparute sau pentru
epidemiile ce au avut loc de-a lungul istorieie
 Titlu buletin informativ
Furtunile Solare si influenta asupra organismului
Încă la începutul secolului XX, fondatorul heliobiologiei,
A.Cijevski , a constatat o corelaţie directă între apariţia unor
epidemii, morbiditate, mortalitate şi activitatea solară. Deşi
condiţiile mediului interplanetar influienţează activitatea tuturor
organelor şi sistemelor, a remarcat,că, în primul rând este afectat
sistemul nervos central (funcţiile integrative, compensatorii, de
autoreglare).
Acest fapt a fost confirmat ulterior pe un studiu al
mortalităţii (200 000 de cazuri), efectuat statistic în marile oraşe din
Europa de Vest, din care rezultă, că modificarea bruscă a activităţii
solare provoacă în primul rând moartea bolnavilor cu afecţiuni
grave a sistemului nervos central, apoi cardiovascular, după care
urmează cei cu afecţiuni ale organelor interne .
În ziua creşterii activităţii solare, se înrăutaţeşte starea
bolnavilor hipertensivi , cresc valorile tensiunii arteriale, diastiolice
cu 4,4-5,6%, sistolice. cu 1,3-2,6%; .Numărul de cazuri cu infarct
miocardic creşte progresiv, fiind maxim a doua zi după erupţia
cromosferică, când şi mortalitatea creşte cu 10-20% . S-a constatat
că, infarctele, care au loc în timpul furtunilor solare şi
geomagnetice sunt mai grave, evoluează cu complicaţii .
Deasemenea, s-a remarcat o periodicitate diurnă în
afectarea bolnavilor cardiovasculari în timpul furtunilor solare şi
geomagnetice; majoritatea cazurilor de înrăutăţire a sănătăţii se
manifestă la orele 22 a timpului local , apoi la orele 13, mai puţin ca
la ora 22 şi minimum la orele 4.
În timpul furtunilor geomagnetice în organism
se intensifică mecanismele de adaptare, şi în primul rând
funcţia antioxidativă pentru protecţia membranelor celulare şi
intracelulare. La persoanele bolnave (în mod special în cazul
afecţiunilor cronice), funcţiile protectoare ale sistemului
antioxidativ fiind insuficiente, continuă modificările biochimice cu
acumulări de metaboliţi toxici, care din cauza măririi
permeabilităţii membranelor celulelare şi a vaselor, ajung în sânge
cu repercusiuni profunde asupra organismului.
Sângele în circulaţie (in vivo), reprezintă un sistem
coloidal-electrostatic, în care sarcinile electrice ale elementelor
morfologice şi a proteinelor plasmatice împiedica ciocnirea şi
agregarea particulelor aflate în continua mişcare, menţinând astfel
activitatea fiziologica la nivel optim.
Suprafaţa elementelor morfologice ale sângelui:
hematiile, trombocitele şi leucocitele posedă sarcină negativă.
Deasemenea, de sarcină negativă dispun şi proteinele
plasmatice: albuminele şi globulinele.
Pagina 3
Numai fibrinogenul posedă sarcină pozitivă. .
Sarcinile electrice, câmpurile electrice şi magnetice ale
particulelor sângelui circulant asigură dispersarea lor, menţinându-le
la anumite distanţe, optime pentru fluiditatea şi echilibrul dinamic al
întregului sistem, împiedicând agregarea lor.
Sistemele electrostatice şi magnetice a sângelui dispun de
un înalt grad de sensibilitate faţă de influenţele electrice (câmpuri
electrice, radiaţie ionizantă) şi reactionează prompt prin mărirea
stabilitaţii sau sedimentarea elementelor, în functie de polaritatea
electrica a sursei, care actionează asupra sistemului circulator.
Sarcinile negative măresc stabilitatea elementelor
morfologice ale sângelui sau le menţin stabile, împiedicand
descărcarea lor.
Sarcinile pozitive neutralizează sarcina negativă a
particulelor, diminuând stabilitatea sistemelor electrostatice
sanguine, favorizând adeziunea particulelor şi coagularea.
Câmpul electromagnetic neadecvat afectează structura
membranei celulare, şi particulele, işi modifică sau iși pierd sarcina
electrică.
Astfel, în timpul furtunilor magnetice, se schimbă
compoziţia electrică a sângelui: globulinele, având sarcină slab
negativa, îşi pierd usor stabilitatea şi trecând prin punctul izoelectric
(zero), se reâncarcă pozitiv. Ca urmare, neutralizează sarcinile
negative ale hematiilor şi albuminelor. Fibrinogenul, fiind cu sarcină
pozitivă, adera pe suprafaţa hematiilor, favorizând agregarea şi
sedimentarea lor (4, 8).
Leucocitele, care au înglobat particule toxice îşi pierd
sarcina (stabilitatea electrostatică), se unesc şi sedimentează.
Trombocitele, posedă sarcină puternic negativă, având un
rol deosebit în protecţia mecanismelor de coagulare.
Acţiunea distructivă a câmpului electromagnetic neadecvat
se manifestă prin pierderea sarcinii şi eliberarea în sânge a
trombochinazei.
Din aceste motive, în primele zile ale furtunii magnetice se
constată o creştere a activităţii tromboplastice, care favorizează
producerea infarctelor şi trombozelor, iar după 3-4 zile se remarcă o
diminuare a activităţii tromboplastice, creşterea concentraţiei
antitrombinelor şi evident, apariţia hemoragiilor.
Cunoasterea acestor aspecte ar permite o mai buna gestiune
a actului medical si elaborarea metodelor de preventie si protectie a
bolnavilor, in mod deosebit cu afectiuni cronice, care sunt mai
vulnerabili in timpul furtunilor solare.
Pagina 6 Titlu buletin
informativ

Interpretarea cardiogramei de la A la Z
Ce este EKG? .Hai sa facem,ca de obicei,un joc
de imaginatie.Avem un pom de craciun cu becurile
aprinse.Pentru a face o surpriza cunoscutilor vrem
sa le trimitem poze pentru a le arata cit e de
frumos.Ca sa fim cit mai exacti,vom face mai
multe poze,din mai multe unghiuri,pentru ca ei sa
il admire in toata splendoarea lui.
Asa si cu EKG-ul.Pomul e de fapt INIMA.Becurile
sint impulsurile electrice care apar in inima in
timpul contractiilor inimii.Iar pozele sint cele 12
“derivatii” de pe electrocardiograma,obtinute cu
aparatele de fotografiat care sint de fapt acei
electrozi atasati de corp. (sint 10 electrozi si 12
poze…e putin mai complicat de explicat
nepotrivirea,dar metafora cu bradu e prea frumoasa
si cu totul exacta ca principiu…).Cam asa arata
inima inconjurata de aceasatmultime de aparate de
fotografiat
Cum decurge o inregistrare a EKG:

• nu are vreo importanta daca ai mincat/baut ceva

inainte.Doar daca iei medicamente e bine sa spui
asta medicului
• te dezbraci pina la briu (bustul gol).De asemenea
vei avea gleznele si incheieturile miinilor goale
• pe regiunile dezgolite ti se aplica un gel sau lichid
care sa umezeasca pielea
• ti se lipesc pe piept,in stinga,6 placute
metalice….sau 6 ventuze tot din metal.Cam ca in
imagine
• pe glezne si la incheieturile miinilor ti se lipesc de
asemenea 4 placute metalice(cite una la fiecare din
cele 4 incheieturi enumerate)
• se porneste aparatul care inregistreaza bataile
Observati ca pe hirtie sint de fapt 12 grupuri de “semnale cu ţepi” in cadrul inimii..
fiecarui grup aceste “ţepi” avind un aspect identic.
• procedura dureaza maxim 30 de secunde (doar
DI…DII….DIII….V1…V2…V3….sint grupari de litere si cifre ce apar din loc in
daca medicul vrea sa vada ceva deosebit poate sa o
loc.Ele desemneaza de fapt cele 12 poze facute inimii
lungeasca)
• esti deconectat,se scot placutele si poti pleca
linistit acasa

Inima inconjurata de aceasatmultime de aparate de

fotografiat
 Interpretarea cardiogramei de la A la Z
Exista doua tipuri de modificari ale cardiogramei:
1.Modificari ale frecventei….acele ţepi lungi sint mai dese…sau mai rare.Omul simtePALPITAŢII
2.Modificări ale imaginii fiecarei batai.Omul simte DURERE

1.Modificari ale frecventei inimii.

Se vede ca intre doua tepi din aceeasi poza se afla cam 4-5 patratele mari.Aceasta corespunde unei frecvente cardiace normale care e de
60-80 batai pe minut Daca distanta dintre batai e mai mica,de 2-3 sau chiar o singura patraetea mare,atunci avem o TAHICARDIE.

Daca dimpotriva,distanta dintre acele virfuri e mai mare, ajungind pe la 6-7 patratele, vorbim de o BRADICARDIE.Si aici pot fi mai
multe tipuri,de la bradicardia sinusala pina la diferite tipuri de blocuri.

Bataile inimii sint de obicei regulate….ca si ticaitul ceasului.exista un interval egal intre batai, deci si pe electrocardiograma intervalul
dintre virfuri este egal. Daca acest interval variaza,atunci avem oboala numita Fibrilarie Atriala. Aceasta boala e oarecum fireasca peste o
anumita virsta(60-70 ani) in contextulimbatrinirii organismului in general si a inimii in special. Daca insa esti tinar(sub 30-40 de ani) si ai
un asemenea traseu EKG neregulat de fibrilatie atriala,situatia e cam naşpa:cauta-t epe la cardiologi,gaseste-ti boala si trataza-ti-o fiindca in
caz contrar ai toat esansele sa dai coltu inainte de 45-50 de ani.Mai jos am pus un astfel de EKG de fibrilatie atriala.Se vede clar ca
intervalul dintre “ţepe”nu e acelasi.

Fibrilatie Atriala
Tahicardie

Bradicardie
 Interpretarea cardiogramei de la A la Z

Să vedem acum care sint modificare imaginilor bataii:

Ceea ce se modifica in acest caz este segmentul dintre ţeapă şi cocoaşa cea mare.Acesta este aşa-numitul interval ST. Care
poate sa fie situat mai sus sau mai jos decit este normal.De asemenea cocoaşa mare se poate sa fie cu virful în jos.Este unda T
negativă,în termeni tehnici.Iată mai jos,am figurat cu linie punctată aceste posibilităţi.
Dacă simţi înţepaturi sau dureri in zona inimii,acest aspect este important.Pentru a fi diagnosticata o boala de inima aceasta
modificare de segment ST trebuie sa apara in cel puţin două poze.Dacă el apare in poza V1 la tineri este oarecum normal.La
tineri,repet.Mai jos am pus o electrocardiograma a unui bolnav de cardiopatie ischemica, denumirea bolii ce se manifesta prin
durere de inimă.
Inca un aspect intresant….se intimpla sa auzi ca cutare cunstinta a facut un infarct pe care nu l-a simtit dar care se vede pe EKG.
Care e şmecheria:la cei care au avut un infarct,in faţa ţepei mari(cea ridicată in sus) se gaseste o altă ţeapa situata in jos si de cel
putin un sfert din marimea celei ridicate in sus (aceasta teapa “negativă” se află şi pe EKG normal dar ea are o marime
insignifiantă faţă de ţeapa pozitivă).Această ţeapă mare situata in jos se numeşte undă Q şi persistă 2-3 ani după un infarct
La final am sa pun o EKG cu astfel de unde Q.De fapt este electrocardiograma unui infarct miocardic acut.

Unda T negativă Cardiopatie ischemica

Electrocardiograma unui infarct miocardic acut. Acele sugerate de sageti

reperzinta unda Q.
 Tomografia Computerizata

Tomografia computerizată (CT) foloseşte razele X pentru a crea imagini detaliate ale structurilor din interiorul corpului.
Hiperdia de ţine cele mai performante computere tomograf din ţară (tomografele de 64 de slice-uri Siemens Somatom) pentru
diagnostice de precizie. Scanerul trimite pulsuri de raze X spre acea parte a corpului ce se doreşte investigată. O parte a
aparatului este mobilă, astfel încât poate efectua imagini din mai multe poziţii. Imaginile sunt memorate în computer.

Tomografia computerizată este folosită pentru a investiga diferite părţi ale corpului precum pieptul, abdomenul, pelvisul sau
membrele. De asemenea, poate realiza imagini ale organelor, precum ficatul, pancreasul, intestinele, rinichii, glandele
suprarenale, plămânii, inima, etc. De asemenea, poate oferi informaţii asupra vaselor sanguine, oaselor şi coloanei vertebrale.
O substanţă de contrast (pe bază de iod) poate fi folosită pentru a vizualiza mai bine structurile şi organele investigate. Această
substanţă este folosită pentru a investiga fluxul sanguin, pentru a decela tumori sau alte afecţiuni. Substanţa poate fi
administrată intravenos (IV), oral sau poate fi introdusă în diverse alte părţi ale organismului. Imaginile pot fi realizate înainte
şi/sau după administrarea substanţei de contrast.

O tomografie poate viza:

- toracele: tomografia computerizată a toracelui investighează posibile afecţiuni ale plămânilor, inimii, esofagului, ale
principalelor vase sanguine (aorta) sau ale ţesutului din mijlocul pieptului; câteva afecţiuni comune ce pot fi descoperite la
scanare sunt infecţiile, cancerul pulmonar, embolia pulmonară sau anevrismele; poate fi folosită, de asemenea, pentru a
investiga gradul de metastazare (răspândire) a cancerului la nivelul toracelui sau a altei părţi a corpului
- abdomenul: tomografia computerizată este folosită pentru a descoperi chisturi, abcese, infecţii, tumori sau anevrisme,
ganglioni limfatici măriţi de volum, corpuri străine, hemoragii, diverticulita, boala inflamatorie intestinală, apendicita
- tractul urinar: tomografia computerizată poate descoperi prezenţa pietrelor de la nivelul rinichilor, a blocajelor, tumorilor,
infecţiilor şi a altor probleme renale; o tomografie computerizata mai speciala, denumita urografie CT, poate găsi prezenţa
pietrelor de la nivel renal (litiaza renală) sau a prostatei mărite de volum (hiperplazie benignă de prostată) fără a fi necesare alte
teste
- ficatul: tomografia computerizată poate descoperi la acest nivel tumori, hemoragii si alte afecţiuni hepatice; de asemenea,
tomografia computerizată poate identifica o posibilă cauză a unui icter
- pancreasul: CT-ul poate identifica tumori şi inflamaţii (pancreatita) ale pancreasului
- splina: CT-ul poate fi folosit pentru identificarea leziunilor traumatice ale splinei sau pentru determinarea dimensiunilor
acesteia
- membrele: CT-ul poate identifica probleme ale braţelor sau picioarelor, a umerilor, coatelor, articulaţiei pumnului, mâinilor,
şoldurilor, genunchilor, gleznelor sau picioarelor; de asemenea, CT-ul poate fi folosit pentru ghidarea acului în timpul biopsiei
sau în timpul drenării unui abces.

Un aparat tomografic

O tomografie complete. Se pot observa atat activitatea

cerebrara, dar si activitatea sanguine.
 Titlu buletin Pagina 5
informativ
Tomografia Cerebrala
Prin computer tomografie se poate studia anatomia partilor moi faciale si de la nivelul neurocraniului. Evidentierea sistemului osos atat la nivelul
fetei cat si la nivelul boltii si bazei craniului sunt de domeniul computer tomografiei. Se recomanda examinare CT in situatiile in care clinicianul
suspicioneaza o afectiune a sistemului nervos de origine malformativa, vasculara (infarcte cerebrale si hemoragii intra-craniene, malformatii ale
vaselor), tumorala sau degenerative. Se pot diagnostica afectiuni ale hipofizei, urechii (stancii temporalului), ale orbitelor si globilor oculari, boli
inflamatorii sau de alta natura ce intereseaza sinusurile (sinuzite cu diferite localizari, tumori benigne sau maligne ale acestora). Afectiunile din
domeniul patologiei orale. Maxilo-faciale beneficiaza de diagnostic si planificare terapeutica prin studiul CT.

Tomografie Cerebrala

Creierul uman raspunzand unor stimuli

Tumoare pe creier
 Encefalograma
Metodă de investigare ne invazivă care durează relativ puţin, este supus unor flaşuri luminoase între 1 şi 30 secunde).
această analiză oferă informaţii importante despre activitatea Rezultatele analizei trebuie să fie simetrice pentru cele 2 emisfere
creierului. cerebrale.
Elecroencefalograma (EEG) este esenţială pentru
diagnosticarea tumorilor, epilepsiei, encefalitei, care indică numele buletinului informativ şi numărul paginii.
meningoencefalitei, dar şi pentru determinarea originii
sindromului confuzional (manifestat prin dezorientare în
timp şi spaţiu, probleme legate de memorie, agitaţie). În
timpul analizei, semnalele electrice de la nivelul creierului
sunt amplificate cu ajutorul electrozilor aşezaţi în diferite
zone ale scalpului. În funcţie de aparat, numărul lor poate
varia între 16-21. Aparatele moderne sunt dotate cu căşti,
care facilitează aplicarea electrozilor. Cele de ultimă
generaţie, la care analiza se face cu ajutorul computerului
depistează mult mai exact afecţiunea.
Cum se procedează.
Investigaţia constă în două probe : una de hiperventilaţie
(care se face cu ochii închişi şi presupune respiraţia
puternică şi accelerată timp de 3-5 minute) şi una de
stimulare luminoasă intermitentă (la care pacientul

Activitatea cerebral in dfereite star:

1.Starea normal apoi atragerea atentiei asuptra unui lucru.
2.Starea de motivatie, transpusa la nivel cerebral.
3.Activitatea cerebral in timpul respiratiei.
4.Activitatea cerebral in timp ce stam jos, ne odihnim.
5 Activitatea cerebral in timpul unui somn profund.
Membrii echipei:
Boz Bogdan –coordonato;
Baincescu Florin
Popa Matei
Istrate Cristian
Lica Remus

Clasa a XI-a C