P. 1
Diploma - Www.tocilar.ro

Diploma - Www.tocilar.ro

|Views: 1,009|Likes:
Published by madianaben480

More info:

Published by: madianaben480 on Oct 04, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/12/2013

pdf

text

original

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Studiu in tratamentul accidentului vascular cerebral AVC

INTRODUCERE

În societatea noastră AVC este o problemă majoră de sănătate, fiind responsabil pentru o serie din invalidităţile fizice şi mentale ale populaţiei vârstnice. Statisticile europene relevă o rată a incidenţei anuale de 300 la 100.000 de locuitori pentru, populaţia cu vârsta cuprinsă între 35-64 de ani. Această rată creşte exponenţial cu vârsta atingând cifra de 3.000 la 100.000 locuitori pentru populaţia de peste 85 ani. În medie, aproximativ o pătrime din pacienţii cu AVC mor în prima lună, iar jumătate din ei în primele şase luni. Cei care supravieţuiesc unui AVC, prezintă un risc crescut pentru un nou AVC şi aproximativ 15% dintre ei necesită o îngrijire susţinută de lungă durată, care în majoritatea cazurilor depăşeşte un an de zile.

SCURT ISTORIC AL BOLII

Starea clinica pe care o definim ca accident vascular cerebral(AVC)este cunoscuta din cele mai vechi timpuri.In scrierile grecilor antici’’apoplexia’’,termenul vechi pentru AVC,era considerata ca o conditie cauzata de un dezechilibru al umorilor vitale:sange,flegma,bila neagra si bila galbena. Hipocrate (460-377 î.e.n.) a făcut prima descriere complexă a simptomatologiei, observând că apoplexia afectează în general persoanele mai în vârstă.Cauza acestei boli a fost considerată de Aretaeus din Capadocia ca fiind congestia vaselor şi sângelui, iar de Galen din Pergamus (129-199) ca întreruperea activităţii spiritelor vitale ale creierului. Secolele care au urmat au lasat o umbra in istoricul AVC.Abia in perioada renasterii,desenele lui Leonardo da Vinci(1452-1519) si ale lui Andreas Vasalius(1514-1564) au reinviat interesul pentru bolile vasculare cerebrale.In secolul XII,descrierile si ilustratiile anatomice ale creierului si vascularizatiei sale facute de Thomas Willis(1621-1675) si

Pagina 1 din 48

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

cercetarile lui Johan Wepfer(162O-1695)au constituit pasi hotaratori.Astfel J.Wepfer remarca ca orice eveniment capabil sa impiedice influxul sangelui in arterele cerebrale,sau reintoarcerea sa in venele jugulare poate produce’’apoplexia’’.El este si primul care considera ca ateroscleroza arterelor carotidiene sau vertebraler cauzeaza AVC. Ulterior lucrarile lui John Cheyne(1819) si Richard Bright(1836) contureaza conceptul vaselor bolnave care prin influentarea circulatiei sangelui la nivelul creierului pot produce apoplexia(Quest Do.,199O). Studiile clinice ulterioare, datele anatomopatologice şi în special dezvoltarea tehnicii neuroimagistice moderne ca: tomografie computerizata, rezonanta magnetica nucleara,tomografie cu emisie de pozitroni, spectroscopia în rezonanţă magnetică, au permis evidenţierea fiziopatologiei AVC, oferind premisele înţelegerii procesului biologic normal şi patologic în scopul acordării unei terapii cât mai eficiente.

PARTE GENERALA

1.Definitia Definitie= o afectiune tratabila,un deficit neurologic focal aparut brusc,de origine vasculara, mai degraba un sindrom clinic decat o singura boala, ce are la baza leziuni ischemice, hemoragice sau mixte ale parenchimului cerebral determinate de afectarea primara sau secundara a unei artere cu destinatie cerebrala.

2.Date anatomice de vascularizatie cerebrala

Irigarea creierului se realizeaza prin doua teritorii arteriale: Teritoriul anterior(carotidian) Teritoriul posterior(vertebro- bazilar) Teritoriul arterial carotidian

Pagina 2 din 48

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Din artera carotida comuna( ACC) rezulta artera carotida externa( ACE) si interna(ACI).ACE vascularizeaza regiunea cervicala si fata.ACI patrunde in interiorul craniului si da ramuri:artera oftalmica,artera cerebrala anterioara(ACA),artera cerebrala mijlocie(sylviana,ACM),artera comunicanta posterioara. Teritoriul vertebro-bazilar Din fiecare artera subclavie ia nastere cate o artera vertebrala. Cele doua artere vertebrale(dreapta si stanga)se unesc in interiorul craniului si vor forma artera bazilara. Din arterele vertebrale se desprind ramuri pentru regiunea superioara a maduvei spinarii si bulbul rahidian. Artera bazilara da ramuri pentru trunchiul cerebral(punte si mezencefal) si cerebel.Ea se bifurca in cele doua artere cerebrale posterioare. Arterele cerebrale posterioare dau ramuri: Superficiale pentru fata interna a lobului temporal,lobul occipital. Profunde pentru trunchiul cerebral( mezencefal) si talamus. Intre cele doua sisteme exista anastomoze care permit trecerea sangelui dintr-un teritoriul in altul.Aceste anastomoze devin importante in momentul aparitiei unei obstructii la nivelul unei artere dintr-unul din teritorii.

3.Epidemiologia AVC constituie, prin incidenta si gravitate, o problema deosebita de sanatate si reprezinta peste 3O% din cauzele de deces. Din totalul bolnavilor care au suferit un AVC,se apreciaza ca: 47% mor in prima luna; 53% supravietuiesc,din care:1O% imoibilizati la pat,4O-5O% dependenti total,3O-4O % cu deficiente moderate,10% internati in spitale de bolnavi cronici.

4.Clasificarea AVC

Pagina 3 din 48

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Exista doua tipuri de AVC: AVC ischemice(infarctele cerebrale) AVC hemoragice in care se incadreaza hemoragiile intracerebrale si cele subarahnoidiene.

A.Hemoragia cerebrala

I.Definitie:reprezinta un revarsat sangvin intraparenchimatos ca urmare a rupturii unei artere sau arteriole. II.Etiologie: Factori favorizanti: -varsta(mai mare de 6O ani) -fumatul -obezitatea -DZ -alcool -contraceptive orale Factori determinanti: -arteriolopatia din HTA -malformatii arterio-venoase -angiopatia amiloida -medicamente(anticoagulante,antiagregante) -vasculite inflamatorii Factori declansanti: -efortul fizic -puseul de HTA -stress-ul III.Simptomatologie Pentru a se produce o hemoragie cerebrala trebuie sa coexiste cel putin doi factori determinanti:presiunea arteriala crescuta si leziuni ale peretelui vascular.De cele mai multe ori HTA si ATS coexista si impreuna constituie cauza principala a hemoragiei cerebrale.(4)

Pagina 4 din 48

ameteli.Aceste semne se intalnesc in leziunile situate deasupra centrilor oculo-cefalogiri din trunchiul cerebral. Parestezii localizate intr-un hemicorp. Motilitatea si tonusul muscular sunt disparute.acufene.ro ! Arhiva online cu diplome.intereseaza emisferele si trunchiul cerebral pana la protuberanta.putand fi declansat de eforturi fizice.in jurul varstei de 5O de ani.defecatie. In hemoragia cerebrala pot surveni 3 faze evolutive:coma.tocilar. Respiratia este zgomotoasa.constituind”semnul panzei de corabie”. Debutul este brusc(ictus apoplectic). La unii bolnavi se constata anizocorie.datorita hipotoniei valului palatin si mucozitatilor din faringe si laringe.Uneori exista semne premonitorii care preced cu cateva ore sau zile instalarea ictusului:cefalee.coitus.cu cefalee intensa si stare de coma.denumit astfel deoarece acest fenomen al fetei a fost comparat cu panzele unei corabii atunci cant sunt suflate de vant.dacafocarul cerebral este distructiv. pe langa pierderea constientei si urmatoarele semne: Sensibilitatea este alterata in comele profunde si bolnavul nu reactioneaza nici la excitantii durerosi.daca focarul cerebral este iritativ.pupila midriatica fiind de partea hemoragiei.In comele superficiale durerea provocata este urmata de mobilizarea membrelor sanatoase.Pentru a evidentia tulburarile de motilitate. In timpul expiratiei.se ridica membrele bolnavului pe rand si se lasa sa cada pe planul ptului.genereaza o simptomatologie inversa.Faza comatoasa: Aspectul general al bolnavului in coma se caracterizeaza prin urmatoarele semne: Fata este adeseori congestionata. cursuri si referate postate de utilizatori.se”umfla”.excese alimentare.ictusul survine in plina zi.tuse.tulburari de limbaj tranzitorii. 1.sau spre partea opusa hemiplegiei.Compresiunea pe globii oculari sau pe unghiul mandibulei determina contractia muschilor fetei de partea sanatoasa.care arata ca este vorba de o coma profunda.stranut.obrazul de partea paralizata.rareori convulsii.Leziunile situate sub acesti centri.hemi-plegia flasca si hemiplegia spastica.In marea majoritate a cazurilor.Uneori se constata respiratie de tip Cheyne-Stockes.Tot in timpul expiratiei.Vizitati www.urmata de varsaturi.Abolirea Pagina 5 din 48 .cresteri ale tensiunii arteriale. Reflexele in general sunt abolite.O valoare deosebita are abolirea reflexului corneean. Examenul neurologic evidentiazain coma.in care procesele de inhibitie supraliminara.aerul este eliminat prin comisura bucala homolaterala paraliziei:”bolnavul fumeaza pipaCapul si globii oculari sunt deviati spre partea hemiplegica.mai frecventa la barbati.Se constata ca membrele paralizate cad cu o inertie mai mare.

Tensiunea arteriala poate fi marita 2.dar nu imbraca dramatismul Pagina 6 din 48 .in cateva ore tabloul clinic evoluand spre exitus(uneori.in unele cazuri.care se agraveaza progresiv.Mai rar(cca.tocilar.edem pulmonar acut.mai rar incontinenta de fecale.Faza de hemiplegie spastica.Vizitati www.Desfasurarea evenimentellor clinice este deosebit de rapida.3O%). IV. 3.hemiplegia flasca se transforma treptat intr-o hemiplegie spastica cu contractura de tip piramidal si apar reflexele patologice. Dupa 1-2 luni de la debut.Bolnavul devine areactiv.hemoragii digestive.Deseori.bolnavul iese din coma si ramane cu o hemiplegie flasca cu semne piramidale patologice.7O%).hipotonie. Survine brusc. Alte semne clinice: Frecvent se constata incontinenta sau retentie de urina si constipatie. cursuri si referate postate de utilizatori.diminuarea ROT.pupila de partea hemoragiei este midriatica(in caz de edem cu hipertensiune intracraniana are loc angajarea hipocampului la nivelul tentoriului cu compresia segmentului mezencefalic) Ceea ce caracterizeaza acest tip de coma apoplectica este prezenta unor tulburari vegetative importante:hipertensiune. b.tabloul se amelioreaza treptat. Clasificarea hemoragiei cerebrale dupa modalitatea de debut a. Temperatura uneori creste progresiv. reflexului de deglutitie denota cointeresarea bulbului.tulburari respiratorii.ajungand la 39-40 C Pulsul este tahicardic.moartea este subita).Faza de hemiplegie flasca Simptomatologia clinica descrisa mai sus este caracteristica pentru comele profunde din hemoragia cerebrala.Hemoragie supraacuta (hemoragia cerebrala masiva).Frecvent (cca.bolnavul cade si intra in coma.hemoragiile supraacute sfarsesc prin inundatie ventriculara cu tulburari vegetative mari.simptomatologia se agraveaza si bolnavul decezeaza.Dintre reflexele piramidale patologice semnul Babinski este prezent de partea hemiplegica.cu cefalee violenta.ro ! Arhiva online cu diplome.Hemoragie acuta--in care debutul este tot brusc.in cateva ore sau 1-2 zile.in general in situatii tensonate.

aparitia comei si exitus sau cu ameliorarea simptomatologiei. Clasificarea hemoragiei cerebrale in functie de localizare: 1.CT-cerebral. Aceasta forma trebuie diferentiata de infarctul cerebral.hipoextezie -sindrom Parinaud Medial.Semnele vegetative au o mai mica amploare.redoare de ceafa tranzitorie sau deloc.Examenul clinic arata semne de focar.Hemoragia 3.ro ! Arhiva online cu diplome.Bolnavul acuza cefalee in cateva minute intra in coma.atingerii globului palid si capsula interna -hemiplegie+hemisindrom senzitiv -+/. formei supraacute.in aceste cazuri.voma.iar examenul obiectiv arata semne de focar.Hemoragie subacuta -in care debutul este fie brusc.pune diagnosticul cert de AVC hemoragic.somnolenta.Evolutia se face progresiv. c.Hemoragia putaminala: prototip de HC datorata HTA.afazie -sindrom Foville -HHL.mimeaza HSA:cefalee. cursuri si referate postate de utilizatori.Evolutia poate fi progresiva.starea de coma fiind mai putin profunda.tocilar.parestezii sau deficite motorii.confuzie.in colectii sanguine mari Prognostic peste 50cm3-letal 2.dorsal-hemipareza Parinaud Cheia diagnosticului -sindrom Parinaud -skew deviation -sindrom varful nasului -pseudopareza III Pagina 7 din 48 caudata-fara deficit motor.LCR-ul poate fi clar.vertij.Vizitati www.Hemoragia talamica Posterolateral(artera talamogeniculata)cel mai fregvent 55-75% -hemipareza severa -hemiataxie.sindrom .fie progresiv-cu sau fara cefalee.dezorientare.cu redobandirea starii de vigilitate.cu agravarea starii generale.Bolnavul supravietuieste cu sau fara sechele de obicei.cu agravare si exitus ori cu o disparitie a starii de coma. mari.

Babinski Prognostic:peste 20cm3-letal V.hemiataxie. cursuri si referate postate de utilizatori. HTA 25% Simptomatologie:-hemiplegie in localizarea fronto-parietala -hemisindrom senzitiv in localizarea fronto-parietala -afazie in localizarea temporo-parietala emisfer dominant -HHL in localizarea occipitala Prognostic: peste 60 cm3-letala 5.ro ! Arhiva online cu diplome.somnolenta.dar apare Pagina 8 din 48 .VII.Hemoragia pontina -8-10% din HC -deficit motor bilateral. halucinatii pedunculare.confuzie.semne de nervi cranieni V.Tomografia computerizata:reprezinta examinare de electie ce poate pune diagnosticul de hemoragie cerebrala din primele minute ale aparitie IV bilateral sau III +/unilaterala asemanatoare infarctului lacunar. 8.edem papilar.Hemoragia lobara-predomina la raspantia TPO cu predilectie in substanta alba 6% din HC Forme:a)clasica in 2 timpi b)progresiva c)pseudotumorala Etiologie:malformatiile vasculare 50% .pupile punctiforme.Examene paraclinice 1.instabilitate posturala.miscari conjugate globi oculari.bobing ocular.tulburari de sensibilitate(disociate) Prognostic:peste 5cm3-letal 7.Vizitati www.sindrom CBH Prognostic:peste 30cm3-letal 6. Prognostic:peste 30cm3-letal 4.VI.inferior-pareza hemipareza.Hemoragia cerebeloasa:fara deficit motor. b)laterala-CBH.Intraventricular primara-asemanatoare HSA-cefale.ataxie.tulburari de vorbire.modificari ale campului vizual.tocilar.hemipareza.rigiditate decerebrare-1/4 din Hemoragia pontina Forme:a)paramediana cefalee.senzitiv.Mezencefal-superior-Parinaud.

infecţie urinară. simptomatologiei.modificari cu caracter difuz sau prezenta unor focare cerebrale. locale – cea mai importantă complicaţie locală e edemul cerebral.La examenul fundului de ochi se constata . 3.Angiografia cerebrala „pe 4 vase” cu substracte digitala poate pune in evidenta malformatii arterio-venoase sau anevrisme.Aceasta se efectueaza doar atunci cand nu exista semne de hipertensiune intracraniana si cand nu exista acces la CT.Vizitati www. generale:. Complicaţii tardive: Pagina 9 din 48 .ro ! Arhiva online cu diplome. care împiedică irigaţia sanguină normală a unei arii cerebrale şi care poate determina hernieri cerebrale transtentoriale cu agravarea ulterioara a starii pacientului. .tulburări de ritm cardiac şi tulburări psihice cu tendinţa la depresie sau agitaţie psihomotorie.septicemie.Complicaţii Complicaţii imediate: a).Electroencefalografia arata in 80%o din cazuri.tromboembolismul pulmonar. cursuri si referate postate de utilizatori. 6. Decesul datorită edemului cerebral masiv cu sindrom de HIC – survine de obicei în prima săptămână.Punctia lombara:este deobicei contraindicata datorita edemului cerebral de obicei asociat hemoragiei. 2.un edem papilar moderat. VI.tromboflebite venoase superficiale şi profunde. 4.Aceasta se evidentiaza ca o zona hiperdensa la nivelul parenchimului cerebral.coma si uneori deces.bronhopneumonii prin aspiratie în special cand sunt prezente tulburări de deglutiţie. .mai ales la pacientii tineri.tocilar.simptome care tradeaza existenta unui exprimat edem cerebral 5.la aproximativ 20% dintre bolnavi .in formele severe.uneori insa. . .Examene de laborator:examenul sangelui evidentiaza o leucocitoza variabila si o hiperglicemie cu caracter tranzitor.cardio-vasculare: IMA. insuficienţa cardiacă. iar cel datorat complicaţiilor generale(mai frecvent celor septice) survine în săptămânile următoare. . . b).se descrie si staza papilara cu hemoragii retiniene.ca substrat anatomic al hemoragiei.

.tocilar.escare. .contractură spastică a membrelor.Evolutie si prognostic Rata de mortalitate si morbiditate este mai mare decat in infarctul cerebral: -1OO% in hemoragiile supraacute -5O% in hemoragiile acute. Agravarea se datoreaza: -inundatiei ventriculare(existenta de sange in ventriculi) -hemoragiilor secundare in trunchiul cerebral.semne meningeale.redori articulare (umăr).LCR hemoragic. Hemoragia subarahnoidiana(HSA) I. cursuri si referate postate de utilizatori.atrofii musculare. VII.tratamente cu anticoagulante Factori declansatori: -puseu de HTA.ro ! Arhiva online cu diplome. B. Debutul bolii poate fi supraacut. Pagina 10 din 48 . .Vizitati www. .Etiologie: Factori determinanti: -6O%anevrisme -6%malformatii arteriovenoase -15%HTA -alte cauze:boli hematologice.Apare frecvent la varstele tinere(pana la 55 ani) II. III.acut sau subacut.stress. .efort fizic.Definitie:revarsat sangvin in spatiul subarahnoidian aparut spontan.crize epileptice. Reprezinta 7-1O% dintre bolnavii cu stroke.Simptomatologie Clinic hemoragia subarahnoidiana se manifesta:prin triada simptomatica ce domina tabloul clinic cu:cefalee.

cu rigiditatea cefei.cu rigiditate prin decerebrare.cu iradiere pe trunchiu si pe membre.stare comatoasa(aproximativ 5%).paralizii de nervi cranieni(pot apare prin procese de arahnoidita.tocilar.sunt interesati oculomotorii si nervul facial.varsaturi. Debutul supraacut este cu cefalee intensa(bolnavul o descrie ca pe o lovitura de cutit.Tulburarile de sensibilitate cu parestezii si dureri de-a lungul fetelor posterioare ale membrelor inferioare se datoreaza irigarii deficitare a radacinilor posterioare.transpi-ratii profuze.insuficienta respiratorie.a trunchiului. Pagina 11 din 48 .etc. cursuri si referate postate de utilizatori.somnolenta.Bolnavul prezinta contractura musculara pe musculatura paravertebrala.). Tabloul clinic este dominat de sindromul meningean.vertij.Vizitati www. Fenomenele vegetative sunt reprezentate de hipertermie(prin dereglarea centrilor termoreglatori diencefalici sau resorbtia sangelui extravazat). Sindromul meningean consta in cefalee care este continua cu exacerbari paroxistice sau in timpul mobilizarii corpului.crize convulsive.Se mai pot observa exoftalmie unilaterala cu ambliopie(prin infiltrarea sangelui in teaca nervului optic).tulburari respiratorii.aritmii cardiace.ro ! Arhiva online cu diplome.Crizele convulsive pot fi generalizate sau localizate.Bolnavul mai prezinta rahialgii difuze.la acesti bolnavi exitusul este foarte frecvent.tulburari ale starii de constienta. Modificarile starii de constienta constau in obnubilare. Debutul subacut se traduce prin cefalee sau crize de pierderea constientei.edem pulmonar.repetarea lor poate sugera resangerarea.si apar la aproximativ 3O %.stranu-tului.abolirea reflexelor osteotendinoase la membrele inferioare(data de interesarea radacinilor cozii de cal in procesul meningeal).Manevrele meningeale sunt pozitive.Mai frecvent.tusei.de la usoara stare confuzionala la coma superficiala.a musculaturii lombare.fenomene vegetative. Semnele neurologice sunt nespecifice si constau in semne piramidale.topor. Debutul acut este cu cefalee intensa(8O% dintre bolnavi) varsaturi. Sindromul meningeal apare in primele zile de la debut si se explica prin actiunea iritativa a p[rodusilor de descompunere a hemoglobinei pe radacinile nervoase.care dureaza aproximativ 3 zile.semn Babinski bilateral.Cefaleea este insotita de varsaturi care au caracter exploziv.semne neurlogice .fregvent apare fotofobie si fonofobie.modificari ale starii de constienta.HTA cu bradicardie(explicate prin dereglarea centrilor hipotalamici si prin hipertensiune intracraniana).actului defecatiei.coma.Hiperestezia cutanata este un fenomen frecvent si foarte neplacut.fie prin compresie directa a nervilor de catre malformatia vasculara sau cresterea presiunii intracraniene).Atitudinea bolnavului este in „cocos de pusca”.

dezorientare temporo-spatiala.hidrocefalia este o complicatie cunoscuta si poate aparea imediat sau tardiv.V.H.tocilar.stari de agitatie psiho-motorie.L. c.incontinenta sfincteriana)(2) Dintre supravietuitori -1O%au o vindecare completa cu reluarea activitatii profesionale.Examene specifice a)CT cerebral b)arterio grafia cerebrala permite un diagnostic de localizare corect al anevrismelor si angioamelor B. -4O% sechele moderate cu reinsertie profesionala doar in 1/3 din cazuri.ro ! Arhiva online cu diplome.S.delir.hemoragic in accidentele acute si xantocrome in cele mai vechi de o saptamana. VI.resangerarea VII.Examene de laborator a.Examene paraclinice A.C.Vizitati www.incontinenta urinara. b.Simptomatologia clinica sugestiva este sindromul Hakim-Adams(tulburari de mers. Pagina 12 din 48 .Complicatiile hemoragiei subarahnoidiene: a.Evolutie si prognostic Pot apare complicatii acute ca: -resangerarea(mai frecventa in primele 24 de ore) -vasospasmul(tradus prin aparitia unui deficit motor in teritoriul arterei afectate) -hidrocefalia(cu abulie. Tulburarile psihice sunt frecvente si se manifesta prin stare confuzionala.halucinatii.vasospasmul care genereaza leziuni ischemice cu infarct cerebral chiar in primele zile de evolutie.tabloul clinic ffind foarte greu de diferentiat de o noua sangerare sau datorata unui hematom.R. b. cursuri si referate postate de utilizatori.dementa).usor crescuta.somnolenta. IV. c.leucocitoza moderata.

TRATAMENTUL HEMORAGIEI CEREBRALE Pagina 13 din 48 . cefalee.tocilar. “lovitură de tun” prezentă Nu apar LCR hemoragic totdeauna Hiperdensitate la nivelul şanţurilor.cisterne bazale APP Cefalee la debut Redoare de ceafă Semne de focar (deficit motor) Puncţie lombară CT cerebral Prezentă Prezente ± LCR hemoragic Hiperdensitate intraparenchimatos 6. cursuri si referate postate de utilizatori. -1O% sunt total dependenti=imobilizati la pat 5.Diagnostic diferenţial Diagnosticul diferential al hemoragiei cerebrale se poate face cu AVC ischemic sau cu HSA dupa cum e prezentat in tabelele de mai jos Diagnosticul diferenţial între AVC hemoragic şi AVC ischemic IC Debut: de regulă în somn TA crescută< 220 mmHg Simptome vegetative (transpiraţii. -4O% sechele severe cu invaliditate si ingrijire partiala. HC După efort fizic sau stress TA > 230 mmHg Importante vărsături): de intensitate mică Redoare de ceafă : nu există Prezentă de obicei Puncţie lombară: LCR clar LCR hemoragic CT: hipodensitate Hiperdensitate Diagnosticul diferenţial între HC şi HSA HC HSA HTA Prezentă ± HTA – migrene unilaterale foarte violentă “cea mai puternică din viaţă”.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www.

la scorul Glasgow sub 5).Tratament prespitalicesc Pozitionarea -decubit lateral(de securitate)sau -decubit dorsal cu capul la 3O(faciliteaza respiratia.ro ! Arhiva online cu diplome. -dislipidemii.usureaza eliminarea secretiilor naso-faringiene.Tratarea pacientilor care prezinta factori de risc pentru AVC: -fibrilatia atriala. De stiut Intotdeauna De evitat: Corectia brutala a HTA. -IOT(intubatie oro-traheala)si ventilatie mecanica in caz de detresa respiratorie. -scorul Glasgow.PROFILACTIC consta in: 1. Administrarea de solutie de glucoza Administrarea de anticoagulante inainte de efectuarea punctiei lombare sau CT.monitorizarea:temperatura. . -O2 pe masca.puls. ECG . -glicemia pe glucotester. -cresterea activitatii fizice. II. I.CURATIV consta in: A. -scaderea in greutate.TA. -HTA.Prevenirea aparitiei factorilor de risc prin educarea populatiei pentru: -modificarea stilului de viata.diminua tensiunea intracraniana). cursuri si referate postate de utilizatori. Pagina 14 din 48 se masoara glicemia-o hipoglicemie are manifestari foarte polimorfe(poate mima aproape orice patologie neurologica). -scaderea consumului de sare si grasimi animale. -perfuzie endovenoasa(Ringer lactat-nu glucoza).previne aspiratia varsaturilor. -scaderea consumului de alcool si renuntarea la fumat.Vizitati www. 2. -DZ.tocilar.

Prevenirea trombozei membrelor inferioare(risc de trombembolie pulmonara) prin: -ciorapi elastici -administrare de heparina subcutanat. 1.25-O. -combaterea pneumoniilor de aspiratie prin sonda naso-gastrica si administrare de sucralfat. Reechilibrare hidroelectrolitica -se evita hipohidratarea(poate predispune la tromboza) -nu se administreaza glucoza la glicemii peste 12O-15Omg% Tratamentul febrei mai mari de 38 C cu paracetamol supozitoare.Masuri generale Masuri vizand functia respiratorie: -eliberarea cailor aeriene.Algocalmin i.Tratament simptomatic:masuri generale si masuri specifice. -administrarea de O2 pe masca cu efectuarea pulsoximetriei.corp initial apoi O. 1.v.tocilar.tratament simptomatic 2. -IOT daca este nevoie. cursuri si referate postate de utilizatori. Prevenirea escarelor prin: -mobilizare precoce:pacientului i se schimba pozitia la fiecare 2 ore. Ingrijirea cavitatii bucale(badijonare cu glicerina) 2.tratament etiologic. -tratamentul infectiilor respiratorii. -tamponare cu pudra de talc.Vizitati www.Tratament spitalicesc consta in: 1. Montarea sondei urinare cu profilaxia si/sau tatamentul infectiilor urinare. Pagina 15 din 48 .5Og/kg corp la 6 ore.ro ! Arhiva online cu diplome. B.Masuri specifice Tratamentul edemului cerebral Manitol 2O% pana la 1g/kg.

K. Administrarea de Nimodipin 60 mg per os la 4-6 ore sau Nimotop-flacoane de 5Omg pe injectomat 14 zile pentru prevenirea vasospasmului cerebral. Tratamentul depletiv cu dexametazona. Se monitorizeaza pacientul si se ia TA din 2 in 2 ore.Tratamentul etiologic a. Se trateaza doar pacientul cu valori TA mai mari de 2OO/1O5mmHg. cursuri si referate postate de utilizatori. Tratamentul chirurgical In hemoragiile cu volum mai mare de 6O-8O cm .Vizitati www.9% si tratamentul HTA daca sunt valori ridicate.ro ! Arhiva online cu diplome. 2.In primele 12 ore se urmareste pacientul din ora in ora(este perioada cu risc maxim de resangerare).cu agravarea progresiva a simptomatologiei este indicata evacuarea hematomului.Aceasta revine la normal.si spontan dupa 24-48 ore. In plus tratamentul hemostatic se face in cazul existentei unor tulburari de coagulare cu vit. Tratamentul HTA In faza acuta a AVC nu se face corectia brutala a TA 7O-8O% dintre bolnavi cu AVC acut au HTA reactiva.Hemoragia subarahnoidiana Tratament lichidian 2-3 l solutie NaCl O. Tratamentul hemostatic.Hemoragia cerebrala Tratamentul simptomatic al AVC-cefalee-algocalmin. b.1-4 fiole/zi in primele zile).tramadol -varsaturi-metoclopramid cu masuri generale si masuri specifice.tocilar. In cadrul hemoragiilor cerebrale se pot administra preparate cortizonice de tip Dexametazona(fiola de 8 mg. Tratamentul chirurgical consta in cliparea anevrismului pe cale chirurgicala sau terapie endovasuclara Pagina 16 din 48 .

ro ! Arhiva online cu diplome.hipoto-nie apoi hipertonie spastica.tratament etiologic ( acolo unde exista ) pentru a preveni aparitia recidivelor si nu in ultimu rand tratamentul de recuperare motorie in vederea reintegrarii sociale a acestor pacienti.este inca insuficient depistata si corect tratata.iar internarile in spital sunt exceptii.practic.sedentarismul.tulburari de comunicare.mijloacelor si procedeelor prin care se actioneaza pentru mentinerea starii de sanatate. NOTIUNI DE RECUPERARE MEDICALA Indiferent de cauza in AVC hemoragic intalnim deficit motor.partial sau total dependenti.traume psihice.dincolo de controverse.) Ameliorarea sau eliminarea factorilor de risc si a factorilor declansanti. 7.ATS.tocilar. Profilaxia primara urmareste ameliorarea sau eliminarea factorilor de risc.tulburari psihice.tratamentul corect al factorilor determinanti maresc sansele evitarii sau amanarii unor AVC Profilaxia hemoragiei cerebrale inseamna..stresul.sa nu se exagereze nici cu scaderea brutala a TA.prevenirea sau tratamentul corect al HTA.exces determinanti(H.valvulopatii.Vizitati www.etc.factorilor declansanti(eforturi factorilor alcoolo-alomentare.se poate administra ambulator.Se estimeaza ca tratamentul corect al HTA ar putea prelungi durata vietii cu peste 1O ani.etc.dispraxie.Este de preferat. PROFILAXIA AVC HEMORAGIC Profilaxia este definita ca totalitatea metodelor.HTA cu o prevalenta de peste 5O% din populatie.la fel de importanta ca si profilaxia primara este cea secundara ce consta in tratamenntul corect ulterios al factorilor de risc.depistarea mari. tardiva. Avand in vedere ca dupa AVC raman o serie de pacienti cu sechele neurologice importante.).deci prevenirea imbolnavirii.dar nici cu tolerarea unor valori tensionale foarte mari favorizand aparitia accidentului vascular cerebral.Tratamentul HTA este relativ usor de efectuat.etc) 8.prevenirea agravarii si complicatiilor bolii.disfunctii sfincteriene. In fizice general profilaxia primara a AVC se adreseaza si mai factorilor ales de risc(obezitatea.A.tulburari de sensilibitate.relativ ieftin.tulburari de coordonare a miscarilor.T.Recuperarea Pagina 17 din 48 . cursuri si referate postate de utilizatori.etc. Profilaxia secundara urmareste prevenirea agravarii complicatiilor bolii.

Aplicarea unor stimuli durerosi sau termici.Pentru evitarea pozitiilor vicioase se pot confectiona atele in care mana se stea cu degetele in extensie si policele in abductie.Bolnavul trebuie instalat intr-o camera confortabila. cursuri si referate postate de utilizatori.in picioare sustinut.greutati.bolnavul poate sta in sezut in pat intre perne.precocitatea recuperare.Dupa ce se apreciaza ca musculatura si articulatiile”rezista”.localizarea programului de si gravitatea accidentului.Evaluarea sanselor de recuperare se poate face tinand cont de grupele de factori implicati:factorii depinzand de contextul morbid al bolnavului.tare.ambianta familiala.in picioare nesustinut.Treptat.Vizitati www.mingi.relativ.sensibilitatea. Pagina 18 din 48 .pasi.Succesul manevrelor de recuperare este conditionat de: starea de sanatate si anterioara calitatea AVC.asezat”strategic”fata de usa si televizor.etc.ajungandu-se.apoi gesturi si manevre utile pentru satisfacerea unor nevoi.Pentru combaterea contracturii se pot face aplicatii calde si administrarea de decontracturante( mydocalm.la mers.de gravitatea si urmarile accidentului.ro ! Arhiva online cu diplome.cu partea paralizata la marginea patului. Programul de recuperare odata inceput trebuie continuat.apoi din ce in ce mai slab.Odata cu consolidarea mersului pe teren plan trebuie inceputa exersarea mersului pe scari cu piciorul sanatos inainte la urcare.in sezut la marginea patului. medicala urmareste ameliorarea tuturor acestor deficiente.la inceput mai puternic.dupa caz.tinzand spre aducerea lor cat mai aproape de normal.Asemanator se procedeaza si pentru identificarea prin pipait a unor obiecte(stereognozie). Schimbarea pozitiei bolnavului in pat trebuie facuta la 2-3 ore.Dispraxia si coordonarea se corecteaza in timp si cu rabdare prin initierea cu ajutorul unor miscari simple la inceput.arcuri.cu doua carje si apoi in trei puncte.natura.pentru evitarea aparitiei escarelor.pot recupera.cu cel bonav inainte la coborare.Urmatoarea etapa este mersul cu sprijin in patru puncte.varsta.Se incepe prin stimularea mersului.familie si bolnav vor fi mobilizate de mai multe ori pe zi toate articulatiile afectate si masate masele musculare.de solicitudinea si cooperarea bolnavului si a familiei si de calitatea asistentei medicale.ani sau toata viata.etc.utilizandu-se pe masura posibilitatilor si de pere de cauciuc.luni.in timp.in sfarsit.in sfarsit. In AVC hemoragic recuperarea medicala poate incepe dupa 2-3 saptamani.Prin manevre executate de asistent.intr-un pat de inaltimea unui scaun sau fotoliu.bolnavul balansandu-se alternativ pe cate un picior tinandu-se de doua bare paralele.iar piciorul la 9Oº in flexie pe gamba.in functie de rezultatele obtinute.tocilar.cu baston.baclofen sau diazepam).bolnavul poate.

Cu perseverenta si eforturi conjugate pot fi”reeducate” si reflexele urinare si de defecatie.trebuie exploatate toate restantele normale pentru a le ameliora la un nivel la care bolnavul sa-si poate satisface in totalitate sau partial cat mai multe nevoi. Monitorizarea : Pagina 19 din 48 . care.Avand in vedere insa ca foarte putine persoane pot sa-si permita sa fie asistate de logoped si psihiatru.de asemenea si tulburarile psihice.Daca in cateva luni(nu mai mult de 5-6) functionalitatea mainii nu se inbunatateste.de partea sanatoasa sau decubit dorsal cu capul la 3O .sansele de viitor sunt minime sau nule. La nevoie.cel putin in masura in care sa nu creeze probleme deosebite.Vizitati www.deficitul motor la membrele superioare este mai mare si rareori reversibil in totalitate.mai mult sau mai putin grave.In aceste cazuri ne vom multumi cu reabilitarea maini in masura in care sa fie cel putin ca sprijin pentru anumite gesturi si activitati. PARTEA SPECIALA ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU AVC HEMORAGIC ROLUL PROPRIU Masuri de urgenta : Inlaturarea imbracamintei incomode. Prezente la cca.cat si”emisia” sunt foarte greu de remediat de catre persoane nespecializate.ro ! Arhiva online cu diplome.medicul de familie si asistenta trebuie sa-si insuseasca niste notiuni minime si in aceste domenii. Scoaterea eventualelor proteze mobile si permeabilizarea cailor respiratorii. In consecinta prin contributia tuturor factorilor implicati.oxigenoterapie. Indepartarea curiosilor si solicitarea ambulantei-in functie de locul accidentului. Asezarea in pozitie decubit lateral.insotesc de regula AVC.tocilar.5O% din AVC dificultatile de comunicare verbala. Dupa cum se stie. cursuri si referate postate de utilizatori. atat in ceea ce priveste”receptia”.

Pentru deficitul de comunicare Incurajarea pacientului sa comunice folosind si alte mijloace decat vocea. Temperaturii corporale.perne. Educarea pacientului sa verifice vizual pozitia partilor corpului. Anturajul va fi educat sa nu astepte lucruri nerealiste de la pacient.apei pentru a putea fi accesibile cu partea sanatoasa. Educarea pacientului sa poata aprecia caracteristicile obiectelor nu numai prin atingere.culorii tegumentelor si mucoaselor. Plasarea alimentelor.ro ! Arhiva online cu diplome. Prevenirea escarelor.etc. Mobilizare prin exercitii pasive apoi miscari active . cursuri si referate postate de utilizatori. Respiratiei. Supravegherea diurezei si scaunului.apa fierbinte sau alte surse de traumatism. Identificarea factorilor de risc Aport hidro-alimentar corespunzator : Regim hipolipidic. Prevenirea edemelor. Pentru deficitul intelectual I se ofera pacientului toate informatiile care sunt necesare. Pacientul va fi protejat. Protejarea pacientului de a veni in contact cu focul. Se impart activitatile pe pasi/trepte.pulsului.Vizitati www. Asigurarea pozitiei fiziologice :sustinerea segmentelor afectate cu suluri. Pentru deficitul senzitiv Daca exista deficit vizual compensarea lui(apropiere.. Pagina 20 din 48 .supravegherea eliminarii.masaj al regiunilor expuse. Efectuarea bilantului ingesta-excreta :limitarea ingerarii in exces a lichidelor.folosind cuvinte simple.TA. Asistenta medicala va ruga pacientul sa repete diferite sunete ale alfabetului. Pentru deficitul motor : Schimbarea pozitiei cu sustinerea necesara. Asistenta medicala va vorbi clar.colesterolului.ochelari).tocilar. Asistenta medicala va incuraja pacientul sa foloseasca cuvinte pe care si le aduce aminte.alimentatie pasiva si hidratare per os sau prin sonda endo-nazala(la nevoie).

imobilizat la pat.merge).G..are nevoie de suport. Evaluarea gradului de invaliditate : Gradul I :independent.calmarea pacientului si a familiei . Sa scada in greutate. Administrarea sedativelor la cei cu agitatie psihomotorie.v.Vizitati www..ionograma.E.sa renunte la fumat. Asigurarea lenjeriei curate(de pat si de corp) de cate ori este necesar.kineziterapie). Sa reduca consumul de alcool.de furosemid la valori foarte mari ale TA Pagina 21 din 48 . Educarea persoanelor sanatoase : Sa-si modifice stilul de viata. Anturajul va fi educat sa nu reproseze pacientului incapacitatea de a calcula. Fibrinogen). Gradul III :deficit mediu(poate efectua cu dificultate majoritatea activitatilor. Pentru deficitul emotional : Asistenta medicala va explica pacientului ca labilitatea emotionala este datorata bolii. Asistenta medicala va proteja pacientul astfel incat sa-i fie respectata demnitatea.VSH.de a gandi abstract. Explicarea necesitatii administrarii tratamentului pentru o perioada lunga de timp :4-6 luni Comprese reci la nevoie.timp de protrombina.merge cu dificultate). Evitarea pilulelor contraceptive dupa 35 ani. Se pregateste pacientul pentru alte investigatii paraclinice :P. cursuri si referate postate de utilizatori. Gradul IV :deficit sever :dependent.ro ! Arhiva online cu diplome.sa reduca consumul de sare si grasimi animale. Linistirea. Asistenta medicala va sprijinii in permanenta pacientul. Asistenta medicala va reduce factorii de stres. Pentru mentinerea igienei : Asigurarea igienei personale(toaleta partiala la pat).tocilar.explicarea necesitatii colaborarii cu echipa medicala pentru recuperarea cat mai rapida a pacientului(fizioterapie. Gradul II :deficit usor(poate efectua majoritatea activitatilor. Administrarea i.tomografie computerizata.L examen fund de ochi.A. ROLUL DELEGAT Recoltari sanguine(HLG.E.R.

Administrarea antibioticelor la instalarea febrei. Tratamentul in H. -tratament chirurgical-hematoame. explorarea paraclinica reprezinta o partea importanta a examinarii bolnavului. cursuri si referate postate de utilizatori.A.i. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN EFECTUAREA EXPLORARILOR PARACLINICE Desi explorarea clinica ramine in continuare primordiala.). : -administrare de hemostatice si combaterea edemului cerebral. Montarea p.v.) Administrarea de electroliti(conform ionogramei si R.v. Cortizonice :Dexametazon-1-4 fiole/zi.o atmosfera de stima se respect.terapie ocupationala.tocilar. Pagina 22 din 48 . fara aportul ei neputindu-se realiza un diagnostic de certitudine absolut necesar executarii unei interventii chirurgicale in conditii optime. explorarea paraclinica trebuie temeinic cunoscuta atat de medic.5-1 g/kgc/zi.C. Rolul asistentei medicale in efectuarea punctiei rahidiene. cat mai ales de asistenta medicala. -combaterea cefaleei :algocalmin.Din acest motiv. Rolul propriu si delegat al asistente medicale se evidentiaza prin participarea acesteia la urmatoarele explorari :.efectuarea electroencefalogramei. .i.P e parcursul explorarii paraclinice intre cadrele medicale particiante trebuie sa existe o colaborare profesionala permanenta care sa se desfasoare intr.terapie corectoare a modului de a vorbi.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome.tramadol. -combaterea varsaturilor :metoclopramid.) Reducerea edemului cerebral : Manitol 2O%(O.cu Ringer lactat(nu glucoza-mai ales la glicemii peste 12O-15Omg%.in p.punctia rahidiana. Recuperare prin terapie si reabilitare :fizioterapie.

. terapeutic pentru introducerea de substante medicamentoase ca :antibiotice. .materiale pentru dezinfectia regiunii :tampoane si solutii dezinfectante . Pregatirea bolnavului : Asistenta medicala va explica bolnavului necesitatea efectuarii tehnicii si importanta mentinerii pozitiei corecte care va fi aleasa de medic.mainile vor fi incrucisate pe piet.aerisire. cursuri si referate postate de utilizatori. -anestezic pentru rahianestezii.manometru Claude pentru masurarea tensiunii lichidului cefalorahidian .sterile . .pentru a incovoia spatele sub forma de arc.iar capul aplecat inainte si spatele incovoiat in forma de arc(pozitia’’spate de pisica’’) In pozitia culcat bolnavul este asezat in decubit lateral pe marginea patului cu coapsele flectate pe abdomen si cu capul aplecat inainte. Pagina 23 din 48 .manusi sterile de cauciuc .substante analeptice si tonicardiace in cazul unor accidente punctionale . In pozitia sezand bolnavul este adus la marginea patului.Ea va incuraja si sustine moral pacientul.Vizitati www. Scop : .temperatura optima.)cu mandren . .Se vor asigura conditiile de mediu :luminozita-te. Punctia rahidiana reprezinta tehnica de patrundere printre vertebre in spatiul subarahnoidian cu ajutorul unui ac cu mandren.seringi de 2-5-1O cm.cu spatele catre asistenta si picioarele pe pat.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar.dar in cazurile mai grave se face in salon la patul bolnavului care trebuie izolat cu un parvan.de aceea inainte se face obligatoriu oftalmoscopie care evidentiaza edemul papilar ce indica hipertensiune intracraniana.semiimune .explorator pentru masurarea lichidului cefalorahidian.tavita renala.ace pentru punctia rahidiana sterile(8-1O cm. Contraindicati : infectii ale tegumentelor.Punctia se executa in sala de tratament.2 eprubete sterile.cand se face tratament cu anticoagulante si exista hipertensiune intracraniana.pense sterile.pentru recoltare de lichid cefalorahidian si pentru injectare de substante radioopace in spatiul subarahnoidian pentru examene radiologice. Pregatirea materialelor si instrumentelor necesare : . .

Prima asistenta va efectua asepsia mainilor si va imbraca manusi sterile de cauciuc pentru a servi medicul cu manusi si instrumente medicale.in regiunea lombara scazand treptat spre regiunea craniana.a carui valoare normala este de 2O-3Ocmm apa in pozitia sezand. Lichidul cefalorahidian recoltat pentru examinari bacteriologice pe medii de cultura se plaseaza imediat in termostat sau la temperatura corporala(37 C) si se transporta la laborator.se inlatura factorii emotionali. Scop:diagnostic. Pregatirea pacientului: Psihica:.Dupa ce medicul scoate acul. .Dupa masurarea tensiunii se recolteaza lichid cefalorahi-dian pentru examinarile de laborator in eprubete sterile.asistenta medicala badijoneaza locul punctiei cu iod si aplica un pansament steril pe care il fixeaza.ro ! Arhiva online cu diplome. Rolul asistentei medicale in efectuarea electroencefalogramei EEG este o metoda de explorare a activitatii bioelectrice a creierului.dureaza aproximativ o ora).Se noteaza data punctiei si cantitatea de lichid extrasa in foaia de observatie. Pregatirea lichidului cefalorahidian pentru examinarile de laborator : Asistenta medicala eticheteaza recipientele cu lichid recoltat.Dupa introducerea acului i se va inmana manometru Claude pentru a masura tensiunea lichidului cefalorahidian.tocilar.a doua asistenta va mentine pozitia bolnavului si va supraveghea starea lui generala.Ingrijirea pacientului dupa punctie.completeaza biletele de trimitere si le duce la laborator. Pagina 24 din 48 . Rolul asistentei in timpul tehnicii : Punctia se efectueaza de catre medic ajutat de doua asistente. Initial i se serveste medicului(cu ajutorul unei pense sterile) acul de punctie.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori.se lamureste asupra inofensivitatii tehnicii(nu e dureros. .se asigura odihna necesara si linistea(inclusiv in timpul examinarii). Locul punctiei va fi ales de catre medic :punctia lombara se executa intre vertebrele D12-L1 sau L4-L5.

. Reorganizarea locului de munca: -curelele se spala la fel si electrozii care apoi se aseaza in solutia salina.respiratia si fonocardiografia.inregistrarea se face cu o viteza de 15 cm.parul capului trebuie sa fie curat. cursuri si referate postate de utilizatori. Ingrijirea pacientului dupa tehnica: .pozitie decubit dorsal pe pat sau intr-un fotoliu prevazut cu rezematoare pentru cap.tocilar.este asezat intr-o pozitie confortabila. . .in timpul somnului.se repartizeaza electrozii pe toata suprafata craniului si se fixeaza cu o banda de cauciuc.ampli -fica si inregistreaza biocurentii rezultati in urma proceselor metabolice cerebrale. .G.se aplica pasta de contact.cu 3 zile inainte se intrerupe medicatia. . Fizica:. CAZUL I Secţia: Recuperare Neuro-Motorie Spitalul Neurologie Brasov Date de identificare a pacientului: Nume şi prenumele pacientului: F.fixativ. .Vizitati www. .se pot inregistra in paralel si T.A.fara uleiuri.M..creme.filtreaza.se indeparteaza electrozii si se sterge parul cu prosop curat.nemiscat. .cu ajutorul stimularii luminoase(stroboscop-2O-3O stimuli/min.in timpul tehinicii va sta cu ochii inchisi. Pagina 25 din 48 ./min. ..)-3 min.pentru evitarea inregistrarii biocurentilor din timpul contractiilor musculare si al interpretarii eronate a E.se efectueaza cu ajutorul electroencefalografului.parul sa fie spalat proaspat sau se degreseaza cu un amestec de alcool-eter-acetona. .)sau dupa activare medicamentoasa.pulsul.care culege.ro ! Arhiva online cu diplome. Efectuarea tehnicii: .copii mici vor fi adormiti si apoi se va efectua inregistrarea. .se pot face inregistrari si in hiperpnee voluntara(2O-25 respiratii/min.se evita orice miscare in timpul inregistrarii biocurentilor.E. .

)neaga Repere ale stării de sănătate: Greutatea: subponderal apetit: normal X normoponderal exagerat diminuat: supraponderal X inapetenţă selectivă pentru: de câţi ani fumează: - greaţă: vărsături alimentare: bilioase: sanghinolente dentiţie: carii: proteză parţială: proteză totală: X tegumente: -calde: X reci: culoare normală: edeme: dietă specială: prezente hiposodata balonare: zgomote intestinale: scaun: număr: consistenţă: I 1 X foloseşte acasă laxative: X / .X. dislipidemie.2007 secţia unde e internat Recuperare înălţime*1 1. etc.2007 Date generale despre pacient: motivele spitalizării:deficit motor al membrelor stangi cu impotenta functionala a membrelor stangi.5 puls* 80 respiraţie* 16 130/80 . parestezii.ro ! Arhiva online cu diplome.P antidiareice paloare cianoză X .icter S- M micţiuni/ zi: micţiuni/ noapte: 4 1 urină normocromă: hipercromă hipocromă X disurie nicturie enurezis transpiraţii diurne nocturne X Gradul de independenţă: sanghinolentă - 1  Se completează la primul contact cu pacientul se completează inclusiv folosind cuvintele pacientului Pagina 26 din 48 .Vizitati www.BCI.-. cursuri si referate postate de utilizatori. malformaţii): HTA.hiperpatie in membrele stangi boli recente( : neaga operaţii recente(: neaga alte probleme de sănătate (boli. sintetice.72 TA* greutate* 98 MARIANA F . cum preferă să i se spună: vârsta 46 ani. asistenta medicală care vă e mentor Lupu Marilena temperatură* 36. sex: M X data internării 13.08. disestezii in membrele stangi.08. data primului contact pe care l-aţi avut cu pacientul 13.tocilar. fumat: da nu număr de ţigări/ zi: X alergii: alimentare: neaga medicamentoase: neaga alte alergii (lână.

Vizitati www.afectată în regiunea membrelor de partea stanga. Caracteristici specifice: Percepţia senzorială: auditivă pastrata . în regiunea membrelor de partea stg.nu X tipul de personalitate: melancolic X surse de stres: spitalizarea relaţia cu: .afectată X .ro ! Arhiva online cu diplome. comunicativa cu personalul sanitar: adecvata nivel de educaţie: mediu gradul de igienă personală: satisfacator. total independent: dependent se îmbracă singur X se poate deplasa singur X necesită rarXînsoţitor se îmbracă cu ajutor - necesită frecvent însoţitor trebuie îmbrăcat e imobilizat superior drept X total - se deplasează cu sprijin - îşi poate folosi membrele: superior stâng inferior drept Personalitatea: orientat temporo-spaţial da .afectată în regiunea membrelor de partea stanga.afectat memb.afectată X Torticolis: spasme convulsii X Sensibilitate: adecvată .stg. în regiunea membrelor de partea stg. Coordonare motorie: adecvată .inf. cursuri si referate postate de utilizatori. . primeste sprijinul familiei cu ceilalţi pacienţi: buna. gustativă pastrata Motilitate activă adecvată Forţa musculară: adecvată Staţiunea bipedă: adecvată Mersul: adecvat Atrofii musculare: X Pareze sau paralizii: X .tocilar.inferior stâng X coleric sanguinic flegmatic auto-percepere: modificată de spitalizare nemodificată de spitalizare X vizitele familiei perceperea viitorului X ceilalţi membrii ai familiei : buna. vizuală pastrata olfactivă pastrata. .afectată în regiunea membrelor de partea stanga .afectat Migrenă: scrisul: adecvat Emisia şi articularea cuvintelor: : adecvat X Starea de conştienţă: prezentă alterată X Pagina 27 din 48 .

236000/mmc.medicaţie: Preductal 1+0+1.6g% 41. Diagnostic:Medical: Probe de laborator: Explorarea Hb Ht L Tr VSH Glicemie Uree Trigliceride Ex. 1+0+0.kinetoterapie) d. AxQRS= + 35.9% 6200/ mmc. investigaţii complementare: EKG = RS . Lypanthyl 160 mg 0+0+1.CDD umar stang. Tratament fizioterapeutic( CMIF. 1+0+1. Tertensif 1.Vizitati www.Interfren sold stang. 0+1+0. Sermion 30mg.ro ! Arhiva online cu diplome.Bai galvanice. 96mg% 21mg% 62mg% normal Data când valoarea s-a normalizat Valori normale 11-15g% 40-48% 4-8000/mmc 150300000/mmc Varsta/2 70-110mg% 20-40mg% 80-150mg% normal a. Masaj membrul superior si inferior stang.urina Sechele AVC hemoragic capsulo-putaminala dreapta. Betaserc 24mg. 1+0+0. Dislipidemie. 11/23/ mm. cursuri si referate postate de utilizatori.5mg. Aspenter 75mg. AV = 72 batai/minut. explorări radiologice :CT cranian(2OO4)=AVC hemoragic capsulo-putaminala dreapta. c. Valori determinate 13. Fosinopril 10 mg.tocilar.HTA std II. Amitriptilina 0+0+1. Hemiplegie stanga predominent facio-brahiala. leziuni ischemice difuze subepicardice.regim alimentar: regim hiposodat Dî = dia gn ost ic Alterarea gradului de independenta prin limitarea acestuia Pagina 28 din 48 . 1+0+1. b. HVS.

Efectuarea EKG. Evaluarea durerii.tocilar.I = int erv enţ ii Dî O I: Cresterea gradului de independenta proprii Stabilirea gradului de independenta.ro ! Arhiva online cu diplome. Efectuarea de miscari pasive. proprii Observarea modificarilor in starea de sanatate a pacientei ce apar la efort. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www. O = obi ect ive . Elaborarea unui program adecvat de mobilizare. Administrarea medicamentelor. Evaluarea pulsului. Intoleranta la activitate fizica datorita activitatii cardiace deficitare Evaluarea gradului de intoleranta la activitatea fizica si cresterea tolerantei la efort.tensiunii. Consult medical inainte de a incepe exercitiile si aprecierea gradului de dificultatea miscarilor pe care pacientul le poate efectua in functie de starea de Dî O I: sanatate. delegate Educarea pacientei sa intrerupa efortul atunci cand apar manifestarile clinice.respiratiei inainte si dupa activitate. Evaluarea abilitatii de a se misca. Recunoasterea manifestarilor de intoleranta la efort. de îng riji re. delegate Cresterea gradului de sociabilitate. Pagina 29 din 48 .

Invata pacienta sa accepte ajutorul altor persoane. Pregateste familia pentru a recunoaste semnele de deprimare. Educa familia sa creeze un mediu ambiant placut pentru pacienta la domiciliu(dupa externare). Da explicatii familiei asupra comportamentului pacientei si-i previne in legatura cu reactiile emotionale determinate de boala.ingrijorare si manifestarile de dependenta. Cunoasterea reactiilor adverse ale medicamentelor prescrise.dar si supraprotectia. Evaluarea manifestarilor de depresie.psihiatrul Alterarea relatiilor interfamiliale Identificarea modalitatilor prin care membrii familiei pot fi determinati sa sprijine pacienta.privind handicapul sau. Dî O I: Alterarea conceptiei despre sine Acceptarea modificarii imaginii corporale proprii Da pacientei posibilitatea sa-si exprime sentimentele si temerile fata de problemele legate de infatisarea sa.Vizitati www. Clarifica cu pacienta unele informatii eronate. CT cranian efectuat evidentiaza AVC hemoragic capsule-lenticular. delegate Realizarea unui mediu favorabil pentru somn. Incurajeaza familia sa viziteze pacienta si sa comunice cu ea.tocilar.primite accidental. Evita criticarea pacientei. Dî O I: Dî O I: EVALUAREA PACIENTULUI Bolnava in varsta de 46 ani cu antecedente cardio-vasculare cunoscute. Pagina 30 din 48 . proprii Discutarea impreuna cu familia a modalitatilor prin care aceasta poate contribui la armonizarea relatiilor interfamiliale si la sprijinirea pacientei sa faca fata situatiei. in 2004 in mod ictal instaleaza un deficit motor al membrelor de partea stanga. Ajuta pacienta sa identifice resursele si punctele sale forte pentru a depasi situatia.ro ! Arhiva online cu diplome. Determinarea gradului de anxietate. delegate Colaborarea cu psihologul. delegate Colaborarea cu familia Alterarea somnului Refacerea calitatii si cantitatii somnului proprii Evaluarea somnului. cursuri si referate postate de utilizatori.

posibil fara sprijin.1+0+0.08. asistenta medicală care vă e mentorMarina Visan temperatură* 38.a coordonarii in mers. sex: M X F . malformaţii): HTA.75 TA* Date generale despre pacient: motivele spitalizării: deficit motor paretic hemicorp drept.masaj. FMS=3/ 5 brahial stang. hemihipoestezie tactila.1+0+1.parestezii.a hemicorpului stang.ro ! Arhiva online cu diplome. termica si algica in 1/ 2. CAZUL II Secţia: Recuperare Neuro-Motorie Spitalul Neurologie Brasov Date de identificare a pacientului: Nume şi prenumele pacientului: cum preferă să i se spună: vârsta 79 ani. 4/ 5 crural stang. Se externeaza cu recomandarile: -regim hiposodat.tocilar.IVC. -tratament medicamentos cu: Trimetazidina 35mg 1+0+1.disestezii in membrele de partea stanga.Vizitati www.I.kinetoterapie) cu scopul antrenarii activitatilor complexe.08. data primului contact pe care l-aţi avut cu pacientul 10.9 puls* 74 respiraţie* 18 150/90 data internării 10.2007 greutate* 75 Se completează la primul contact cu pacientul se completează inclusiv folosind cuvintele pacientului  ultimele 6 luni  Pagina 31 din 48 . Fosinoprol10mg. cursuri si referate postate de utilizatori. -miscari active si passive ale membrelor de pareta stanga.2007 secţia unde e internat Recuperare înălţime*2 1.afazie boli recente neaga operaţii recente(: neaga alte probleme de sănătate (boli.Sermion 30mg. IOSIF . -control periodic la medical de familie. Actualmente prezinta mers spastico-paretic cu membrul inferior stang. 2 S.CDD. Urmeaza tratament fizical( CMIF.

Vizitati www.nu X alergii: alimentare: medicamentoase: număr de ţigări/ zi: 15 neaga neaga neaga de câţi ani fumează: 40 alte alergii (lână. fumat: da .ro ! Arhiva online cu diplome.-.carii: proteză parţială: proteză totală: X tegumente: -calde: X reci: culoare normală: edeme: dietă specială: hiposodata balonare: zgomote intestinale: scaun: număr: consistenţă: I1 X foloseşte acasă laxative: DA / paloare cianoză X . cursuri si referate postate de utilizatori.nu X tipul de personalitate: melancolic surse de stres: spitalizarea X relaţia cu: ceilalţi membrii ai familiei:are sprijinul familiei cu ceilalţi pacienţi: necooperant cu personalul sanitar: satisfacator Pagina 32 din 48 X inferior stâng- coleric sanguinic flegmatic X auto-percepere: modificată de spitalizare nemodificată de spitalizare X vizitele familiei perceperea viitorului - . etc.icter .P antidiareice - S- M micţiuni/ zi: micţiuni/ noapte: 6 2 urină normocromă: hipercromă hipocromă X disurie nicturie enurezis transpiraţii diurne nocturne X Gradul de independenţă: total independent: X dependent se îmbracă singur X necesită rar -însoţitor se îmbracă cu ajutor - sanghinolentă - necesită frecvent însoţitor trebuie îmbrăcat e imobilizat superior drept - total - se poate deplasa singur X se deplasează cu sprijin - îşi poate folosi membrele: superior stâng X inferior drept Personalitatea: orientat temporo-spaţial da .tocilar.): Repere ale stării de sănătate: Greutatea: subponderal apetit: normal X normoponderal X exagerat diminuat: - supraponderal inapetenţă selectivă pentru: - greaţă: vărsături alimentare: bilioase: sanghinolente X dentiţie:.X. sintetice.

Data când valoarea s-a normalizat Valori normale 11-15g% 40-48% 4-8000/mmc 150300000/mmc varsta/2 70-110mg% 20-40mg% 80-150mg% normal alterată Pagina 33 din 48 .afectat afazie Migrenă: scrisul: afectat Emisia şi articularea cuvintelor: : adecvat Starea de conştienţă: prezentă X Diagnostic: Medical:Sechele AVC hemoragic talamic stang cu hemipareza predominent crurala ataxica.II.inf.tocilar.afectată X .urina Valori determinate 13.afectat memb.drt. gustativă pastrata Motilitate activă adecvată Forţa musculară: adecvată Staţiunea bipedă: adecvată Mersul: adecvat Atrofii musculare: X Pareze sau paralizii: X . în regiunea membrelor de partea dreapta în regiunea membrelor de partea dreapta Coordonare motorie: adecvată .afectată X Torticolis: spasme convulsii Sensibilitate: adecvată . cursuri si referate postate de utilizatori. HTA std.afectată în regiunea membrelor de partea dreapta .ro ! Arhiva online cu diplome.afectată în regiunea membrelor de partea dreapta .Coli.Atrofie cerebrala. 154000/mmc 9/18/ mm 92mg% 42mg% 49mg% Infectie urinara cu E. nivel de educaţie: redus mediu gradul de igienă personală: Caracteristici specifice: Percepţia senzorială: auditivă pastrata. Probe de laborator: Explorarea Hb Ht L Tr VSH Glicemie Uree Trigliceride Ex.Vizitati www.afectată în regiunea membrelor de partea dreapta .0% 5400/mmc. vizuală pastrata olfactivă pastrata.4g% 42.

medicaţie: Enap 5mg. explorări radiologice : CT cranian(XI.tocilar..2oo6)=AVC hemoragic talamic stang cu inundatie ventriculara si HSA investigaţii complementare: EGK:RS.CDD umar drepr.AV=72/ min.1+0+0.I = int erv enţ Alterarea capacitatii de comunicare datorita afectarii cerebrale Pagina 34 din 48 .AxQRS=+15. Dî = dia gn ost ic de îng riji re.la 12 ore) Tratament fizioterapie:masaj membrul superior si inferior drept. regim alimentar :regim hiposodat.1+ 0+ 1. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www.1/2+0+1/2.Metoprolol 50mg.Norfloxacin 1+0+1( 1 tb.Kinetoterapie. Sermion 30mg.Nootropyl 1.ro ! Arhiva online cu diplome.2g 1+1+0. O = obi ect ive .US.

Administrarea medicatiei.asupra delegate importantei continuarii tratamentului prescris.antibiotice conform indicatiilor Stare de disconfort datorita spitalizarii Reducerea starii de disconfort Dî O Pagina 35 din 48 . Incurajarea familiei sa comunice cu pacientul. cursuri si referate postate de utilizatori. Alterarea temperaturii corpului prin cresterea acesteie datorita infectiei urinare Mentinerea temperaturii in limite normale proprii Verificarea temperaturii din 4 in 4 ore. Alterarea activitatii cardiace prin cresterea tensiunii arteriale Mentinerea tensiunii arteriale la valori normale proprii Asigurarea repaosului fizic cand apar manifestari de oboseala. Ascultarea pacientului cu atentie si rabdare. Schimbarea lenjeriei de pat si de corp de cate ori este nevoie. ii Dî O I: Refacerea capacitatii de comunicare adecvate proprii Evaluarea capacitatii de comunicare verbala. Dî O I: Recoltarea analizelor. Evitarea criticilor repetate. Colaborarea cu logopedul. Educarea pacientului in privinta igienei personale. Efectuarea EGK. Asigurarea unui climat linistit.a tendintei de a corecta in permanenta greselile delegate Dî O I: pacientului care ar cea o stare de disconfort.tocilar. Educarea pacientului sa nu foloseaca in exces sare si grasimi.ro ! Arhiva online cu diplome. Evitarea fumatului.Vizitati www. Aplica tratamentul prescris. Informeaza pacientul asupra gradului de efort pe care poate sa-l depuna. Administrarea de lichide in cantitate suplimentara. Monitorizarea tensiunii arteriale. Colaborarea cu membrii familiei pentru a vedea care sunt tulburarile de comunicare. Aplicarea de comprese reci. Anuntarea medicului asupra temperaturii pacientului si a modificqrilor ce apar in temperatura. delegate Administrarea medicamentelor antipiretice.

Vizitati www. nasdeget. Colaborarea cu familia.1+ 0 +1 .a fumatului.1+ 0 + 0.1/2 + 0 + 1/2. delegate Initierea familiei si educarea acestora privind nevoile pacientului. cursuri si referate postate de utilizatori. Urmeaza tratament fizical ( masaj. . ROT vii pe dreapta.tratament medicamentos cu: Enap 5mg. I: proprii Asigurarea conditiilor de spitalizare. Nootropyl 1.US.ro ! Arhiva online cu diplome. Evaluarea capacitatii pacientului de a intelege.2g. neglijat therapeutic a instalat in luna a IX. Se externeaza in stare ameliorata cu urmatoarele recomandari: -regim hiposodat.a 2006 n AVC hemoragic thalamic stang cu inundatie ventriculara si HAS evidentiate prin CT cerebral. Dî O I: Interzicerea consumului de alcool.a echilibrului si coordonarii in mers.genunchi. Explicarea cauzelor si efectelor. Repartizarea in saloane in functie de afectiune. Actualmente prezinta: mers antalgic. probe de coordonare + calciil.1 + 1 + 0. Explicarea complicatiilor. -continua KT la domiciliu -revine la control peste 3 luni. Alimentatie corespunzatoare.tocilar. CAZUL III Secţia: Recuperare Neuro-Motorie Spitalul Neurologie Brasov Pagina 36 din 48 .Sermion 30mg.Metoprolol 50mg. delegate Administrarea tratamentului prescris Cunostinte insuficiente despre boala Acumularea de cunostinte adecvate despre boala proprii Educarea pacientului.CDD) si KT insistandu-se pe antrenarea activitatilor de autoingrijire. EVALUAREA PACIENTULUI Pacient hipertensiv.

2007 greaţă: vărsături alimentare: bilioase: sanghinolente X dentiţie:.08. Date de identificare a pacientului: Nume şi prenumele pacientului: cum preferă să i se spună: vârsta 67 ani.): neaga Repere ale stării de sănătate: Greutatea: subponderal apetit: normal normoponderal X exagerat diminuat: X supraponderal inapetenţă selectivă pentru: de câţi ani fumează: 40 greutate* 80 V.-. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome.3 puls* 70 respiraţie* 18 120/70 data internării 03. sex: M X F .Vizitati www.tocilar.X .carii: proteză parţială: proteză totală: X tegumente: -calde: X reci: culoare normală: edeme: dietă specială: hiposodata balonare: zgomote intestinale: scaun: număr: consistenţă: I2 X foloseşte acasă laxative: / paloare cianoză X .icter .I NELU . malformaţii): neaga fumat: da .M micţiuni/ zi: micţiuni/ noapte: 5 1 urină normocromă: hipercromă hipocromă X 3 sanghinolentă - Se completează la primul contact cu pacientul se completează inclusiv folosind cuvintele pacientului  ultimele 6 luni  Pagina 37 din 48 .P antidiareice - S . sintetice.79 TA* Date generale despre pacient: motivele spitalizării: tulburari de echilibru.2007 secţia unde e internat Recuperare înălţime*3 1. asistenta medicală care vă e mentor Lupu Marilena temperatură* 36. etc.08.deficit motor plegic periferic membrul inferior drept. boli recente( : gastrita cronica operaţii recente: neaga alte probleme de sănătate (boli. data primului contact pe care l-aţi avut cu pacientul 03.nu număr de ţigări/ zi: X 20 alergii: alimentare: neaga medicamentoase: neaga alte alergii (lână.

disurie nicturie transpiraţii diurne total independent: dependent se îmbracă singur - enurezis nocturne necesită rar -însoţitor se îmbracă cu ajutor X necesită frecvent însoţitor X trebuie îmbrăcat e imobilizat X inferior stângsuperior drept total - Gradul de independenţă: se poate deplasa singur - se deplasează cu sprijin X îşi poate folosi membrele: superior stâng X inferior drept Personalitatea: orientat temporo-spaţial da X nu tipul de personalitate: melancolic surse de stres: spitalizarea X relaţia cu: ceilalţi membrii ai familiei: coleric sanguinic flegmatic X auto-percepere: modificată de spitalizare nemodificată de spitalizare X vizitele familiei perceperea viitorului - buna. cu ceilalţi pacienţi: nesatisfacatoare cu personalul sanitar: nesatisfacatoare nivel de educaţie: mediu gradul de igienă personală: nesatisfacator Caracteristici specifice: Percepţia senzorială: auditivă pastrata. cursuri si referate postate de utilizatori.inf.afectată în regiunea membrelor de partea dreapta . vizuală pastrata.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www.afectat Migrenă: scrisul: afectat Emisia şi articularea cuvintelor: : adecvat X Pagina 38 din 48 .drept în regiunea membrelor de partea dreapta în regiunea membrelor de partea dreapta Coordonare motorie: adecvată .sprijina pacientul.afectată X .afectată X Torticolis: spasme convulsii X Sensibilitate: adecvată .tocilar.afectată în regiunea membrelor de partea dreapta .afectată în regiunea membrelor de partea drepta .afectat memb.gustativă pastrata Motilitate activă adecvată Forţa musculară: adecvată Staţiunea bipedă: adecvată Mersul: adecvat Atrofii musculare: X Pareze sau paralizii: X . olfactivă pastrata.

Paralizie veche SPE.Dementa Alzheimer. regim alimentar :hiposodat.Parkinsonism post TCC. EKG:RS.Vinpocentine 1+1+1. Dî = dia gn ost ic de Alterarea capacitatii de a se autoingrijii 30mg.1+0+0.Hemoragie F-T stanga post TCC.AV=88/min.Metamizol1+0+1.8g% 43% 5500/mmc 256000/mmc 10/20/mm.AxQRS=+35. 89mg% 35mg% 132mg% normal Data când valoarea s-a normalizat Valori normale 11-15g% 40-48% 4-8000/ mmc 150300000/mmc varsta/2 70-110mg% 20-40mg% 80-150mg% normal. Probe de laborator: Explorarea Hb Ht L Tr VSH Glicemie Uree Trigliceride Ex.ro ! Arhiva online cu diplome. explorări radiologice investigaţii complementare. SPI drept. Starea de conştienţă: prezentă Diagnostic: alterată DA Medical: Hemipareza dreapta ataxica.urina Valori determinate 14.tocilar.Vizitati www. medicaţie:Sermion 0+0+1. cursuri si referate postate de utilizatori.Diazepam Pagina 39 din 48 .

Mentinerea unei igiene adecvate prin baie totala sau partiala.ro ! Arhiva online cu diplome.cu membrii familiei. Sprijinirea pacientului sa participe dupa puterile lui la efectuarea toaletei proprii delegate Colaborarea cu infirmiera. Recunoasterea caracteristicilor akineziei. Asigurarea demnitatii pacientului.I = int erv enţ ii Dî O I: Cresterea capacitatii pacientului de a se autoingrijii proprii Evaluarea capacitatii pacientului de a se autoingriji si aprecierea deficitelor de autoingrijire. Recunoasterea caracteristicilor rigiditatii.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. Alterarea gradului de independenta prin limitarea acestuia Creasterea gradului de independenta proprii Recunoasterea caracteristicilor tremorului parkinsonian. Kinetoterapie pasiva. Dî O I: Dî O I: Pagina 40 din 48 . îng riji re.activa delegate Administrarea tratamentului parkinsonian Alterarea capacitatii familiei de a face fata afectiunii Cresterea capacitatii familiei de a face situatiei induse de imbolnavirea unui membrul al familiei proprii Evaluarea relatiilor interfamiliale. O = obi ect ive . Prevenirea escarelor.tocilar.

dezechilibrat. Asigurarea intimitatii in timpul vizitelor. Pastrarea cavitatii bucake curate.in ianuarie 2006 se interneaza pentru accentuarea tlburarii de mers.reflexul rotulian drept mai viu.sociologi Dî O I: Administrarea medicamentelor conform indicatiilor Alterarea capacitatii de a se alimenta datorita senzatiei de greata Reducerea senzatiei de greata proprii Asezarea la indemina a uni recipient curat(daca apare voma).ro ! Arhiva online cu diplome.KT cu scopul antrenarii echilibrului . Se externeaza in stare ameliorate cu urmaroarele recomandari: -reevaluare psihiatrie periodic. EVALUAREA PACIENTULUI Pacient de 67 ani cu hemoragic post TCC in 2004 soldat cu hemipareza dreapta ataxica. Determinarea cauzei ce produce greata Administrarea conform prescriptiei a medicatiei. Depistarea semnelor ce indica tentative de violenta. tegumente cianotice cu modificari trofice unghiale. Observarea in permanenta a pacientului. cu veche paralizie de nerv sciatic popliteu extern si intern post hernie de disc operata in 1988. Incurajarea familiei sa-si exprime sentimentele.a tonifierii articulatiilor portante. Risc de violenta contra altei persoane Scaderea riscului de violenta contra altor persoane proprii Evaluarea comportamentului individual. Implicarea familiei in planul de ingrijire. delegate Colaborarea cu psihologul.r. Urmeaza tratament fizical.diagnosticat cu maladia Alzheimer forma severa.tocilar. achilian drept este absent.posibil doar cu sprijin. Pagina 41 din 48 . delegate Aerisirea incaperii.Vizitati www.tulburare de echilibru Obiectiv:mersul este stepat pe dreapta. Sprijinirea pacientului in timpul varsaturii. hipoestezie gamba si picior drept. Mentinerea unei atitudine calme. Sprijinirea familiei pacientului sa recunoasca efectele pe care le are imbolnavirea unui membrul al familiei. cursuri si referate postate de utilizatori. delegate Dî O I: Directionarea posibilei violente spre alte activitati Colaborarea cu psihologi.

carii: proteză parţială: proteză totală: X tegumente: -calde: X reci: 4  culoare normală: - paloare - cianoză X . malformaţii): HTA. CAZUL IV Secţia: Recuperare Neuro-Motorie Spitalul Neurologie Brasov Date de identificare a pacientului: Nume şi prenumele pacientului: L.nu număr de ţigări/ zi: X 10 alergii: alimentare: neaga medicamentoase: neaga alte alergii (lână. cum preferă să i se spună: vârsta 72 ani.2007 - greaţă: vărsături alimentare: bilioase: sanghinolente dentiţie:.68 TA* Date generale despre pacient: motivele spitalizării:decifit motor hemicorp drept. sex: M X F . etc.08.N. -continua KT la domiciliu. data primului contact pe care l-aţi avut cu pacientul 08.BPOC.Vizitati www.08.afazie. sintetice.) neaga Repere ale stării de sănătate: Greutatea: subponderal apetit: normal normoponderal X exagerat diminuat: X supraponderal inapetenţă selectivă pentru: de câţi ani fumează: 30 greutate* 115 NICU . boli recente : neaga operaţii recente: neaga alte probleme de sănătate (boli.tocilar.2007 secţia unde e internat Recuperare înălţime*4 1.ro ! Arhiva online cu diplome.icter Se completează la primul contact cu pacientul se completează inclusiv folosind cuvintele pacientului  ultimele 6 luni  ultimele 6 luni Pagina 42 din 48 . cursuri si referate postate de utilizatori.Dislipidemie fumat: da . asistenta medicală care vă e mentor Vlasceanu Augustina temperatură* 36.6 puls* 74 respiraţie* 18 140/80 data internării 08.

afectat memb.tocilar. edeme: - dietă specială: hiposodata / .-.M balonare: zgomote intestinale: scaun: număr: consistenţă: I1 X foloseşte acasă laxative: DA micţiuni/ zi: micţiuni/ noapte: 5 1 urină normocromă: hipercromă hipocromă X disurie nicturie enurezis transpiraţii diurne nocturne Gradul de independenţă: total independent: dependent se îmbracă singur necesită rarX însoţitor se îmbracă cu ajutor X sanghinolentă - necesită frecvent însoţitor trebuie îmbrăcat e imobilizat superior drept - total - se poate deplasa singur X se deplasează cu sprijin - îşi poate folosi membrele: superior stâng X inferior drept Personalitatea: orientat temporo-spaţial da . Motilitate activă adecvată Forţa musculară: adecvată Staţiunea bipedă: adecvată Mersul: adecvat Atrofii musculare: X .P antidiareice S .afectată X . Olfactivă pastrata.drept în regiunea membrelor de partea dreapta Pagina 43 din 48 .Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. gustativă pastrata.X . cursuri si referate postate de utilizatori.vizuală pastrata.afectată în regiunea membrelor de partea dreapta .nu X tipul de personalitate: melancolic X surse de stres: spitalizarea X relaţia cu: X inferior stâng- coleric sanguinic flegmatic auto-percepere: modificată de spitalizare nemodificată de spitalizare X vizitele familiei perceperea viitorului X ceilalţi membrii ai familiei:buna.primeste sprijinul familiei cu ceilalţi pacienţi: multumitoare cu personalul sanitar:coopereaza nivel de educaţie:mediu gradul de igienă personală: satisfacator Caracteristici specifice: Percepţia senzorială: auditivă pastrata .inf.afectată în regiunea membrelor de partea dreapta .

afectată X Torticolis: spasme convulsii X X Sensibilitate: adecvată .AVC vechi capsulo-lenticular.AV=55/min.Nootropyl1.Vizitati www..Dislipidemie Probe de laborator: Explorarea Hb Ht L Tr VSH Glicemie Uree Trigliceride Ex. medicaţie: Enap 10mg. cursuri si referate postate de utilizatori.HTA std.1+1+1.urina Valori determinate 13.AxQRS=+15.9g% 42.1/4+0+1/4.tocilar.2005):AVC hemoragic capsulo-lenticulo-talamic stang.Afazie.afectat afectat Migrenă: scrisul: X afectat Emisia şi articularea cuvintelor: : adecvat Starea de conştienţă: prezentă X Diagnostic: Medical: Sechele AVC hemoragic talamo-capsular stang cu hemipareza dreapta.Carbamazepina200mg.Depakine 300mg.3% 4700/mmc 258000/mmc 15/28/mm 129mg% 63mg% 356mg% normal Data când valoarea s-a normalizat Valori normale 11-15g% 40-48% 4-8000/mmc 150300000/mmc varsta/2 70-110mg% 20-40mg% 80-150mg% normal alterată- explorări radiologice : CT cranian(II.2g1+1+0.talamic drept.1/2 +0+1/2. Diazepam0+0+1.Eurovita1+0+1. Pareze sau paralizii: X în regiune membrelor de partea dreapta Coordonare motorie: adecvată . investigaţii complementare: EKG=RS. Pagina 44 din 48 .II Epilepsie cu crize generalizate G.afectată în regiunea membrelor de partea dreapta .BPOC.ro ! Arhiva online cu diplome.M.Egilok50mg.

hipolipemiant.I = int erv enţ ii Dî O I: Mentinerea unei tensiuni arteriale in limite normale proprii Educarea pacientului cu privire la regimul alimentar.Vizitati www. Evitarea situatiilor stresante.BG. KT.tocilar. Asigurarea unui climat linistit.ro ! Arhiva online cu diplome. Efectuarea EKG. Recoltarea de produse biologie. Dî = dia gn ost ic de îng riji re. 1/2 + 0 +1/2 Tratament fizioterapie:MDF. delegate Monitorizarea functiilor vitale Administrarea medicatiei prescrise. Dî Informarea medicului asupra rezultatelo Alterare nutritiei prin ingestia unei cantitati exagerate de alimente Alterarea functiei cardiace prin cresterea tensiunii arteriale Pagina 45 din 48 . regim alimentar :hiposodat.masaj membrul superior drept si inferior drept. O = obi ect ive . cursuri si referate postate de utilizatori.

Comunica cu pacientul si il lamureste asupra starii sale. Asezarea pacientului in decubit dorsal cu capul intr-o partea. Administrarea medicatiei. Dî O I: Dî O I: Determinarea afectiunilor ce determina insomnia Risc de constipatie Scaderea riscului de aparitie a constipatiei proprii Evaluarea defecatiei.a ritmicitatii eliminarilor. Gasirea motivatiei ce ar determina pacientul sa scada in greutate. Monitorizarea functiilor vitale.plimbari. Indepartarea obiectelor de jur pentru a impiedica lovirea. O I: Revenirea progresiva la o alimentatie adecvata proprii Determinarea cauzelor care duc la o alimentatie exagerata Educarea pacientului asupra cantitatii si calitatii alimentelor. delegate Administrare de Diazepam Alterarea somnului prin scaderea numarului de ore Refacerea calitatii si cantitatii somnului proprii Evaluarea somnului.5-2. EVALUAREA PACIENTULUI Pagina 46 din 48 . delegate Antrenarea familiei in procesul de scadere in greutate Colaborarea cu dieteticianul. Reevaluarea medicatiei folosite.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori.a consistentei materiilor fecale. Impiedicarea muscarii limbii cu ajutorul unui material textil. Incurajarea pacientului sa consume suficiente fibre alimentare. Educarea pacientului sa-si modifice comportamentul. Alterarea starii de constienta datorita convulsiilor Refacerea starii de constienta proprii Protejarea pacientului in timpul caderii. Realizarea unui mediu favorabil pentru somn.5 l/zi de lichide.ingestia a 1. Administrarea medicamentelor prescrise. Determinarea gradului de anxietate. delegate Incurajarea pacientului sa evite sedentarismul(in functie de starea de sanatate).ro ! Arhiva online cu diplome.tristetea.Vizitati www.inlaturand delegate teama. Dî O I: Realizarea unui program de exercitii fizice.

CONCLUZII Sanatatea.1 + 1 +0. indiferent de optiunea terapeutica.1/2 +0 +1/2. Avind in vedere faptul ca dupa accidental vascular cerebral ramin o serie de pacienti cu sechele neurologice importante. o problema deosebita de sanatate si reprezinta peste 30% din cauzele de deces.se face din puct de vedere: . Se externeaza cu recomandarile: -regim hiposodat. in special cardiologic.neurologic.tocilar. tratamentul de recuperare motorie in vederea reintegrarii sociale a acestor pacienti.ro ! Arhiva online cu diplome.sindrom parestezicv predominant membrul superior drept. cursuri si referate postate de utilizatori. .mersul este cosit pe dreapta. acest echilibru de bunastare bio-psiho-sociala.radiologic. la fel de importanta ca si profilaxia primara este si cea secundara.imagistic.Vizitati www.Egilok 25mg. Actualmente se deplaseaza singur. hipolipemiant -tratament medicamentos cu: Enap 10mg ½ + 0 ½ . In tratamentul fizical.medical. . Pacient hipertensiv a fost internat de urganta in 28 mai 2005 pentru tulburare de vorbire si deficit motor al hemicorpului drept la Neurologie Brasov. prezinta hipertonie piramidala dreapta. prin incidenta si gravitate.care-l aduc pe individ intr-o stare critic ace trebuie rezolvata de personalul medical cu promtitudine si competenta.Evolutia clinica a fost partial regresiva sub tratament medicamentos.complicarea exercitiilor in mers. ce conta in tratamentul corect dupa producerea accidentului vascular cerebral. Pagina 47 din 48 . . prevenirea recidivelor.KT se insista pe antrenarea activitatilor functionale complexe. Accidentul vascular cerebral constituie.a prehensiunii.ROT vii pe dreapta. Evaluarea pacientului cu accident vascular cerebral.2g. poate fi oricind conturbata de anumiti factori negative.neuro-fiziologic. Nootropyl1. partial sau total dependenti.

Pagina 48 din 48 . In urma studierii celor patru cazuri. apreciem ca: accidentul vascular cerebral reprezinta un capitol important si permanent in pregatirea asistentei medicale.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar. iar prin implicatiile si dificultatie diagnosticului si tratamentului o grava problema de sanatate.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->