https://sites.google.

com/site/abecedarubuntu/

CUPRINS
CAP. I - GENERALITATI....................................................................................................................4
I-1. Ce este BIOS Basic Input-Output System?...............................................................................4
Main Options...................................................................................................................................5
Advanced Features...........................................................................................................................6
Advanced Chipset Features............................................................................................................11
Integrated Peripherals....................................................................................................................15

Power Management.......................................................................................................................19
I-2. CE ESTE LINUX....................................................................................................................23
I-3. Distributii Linux......................................................................................................................34
I-4. Distributii Debian....................................................................................................................37
I-5. Cum alegi o distributie............................................................................................................43
I-6. Mark Shuttleworth..................................................................................................................44
I-7. Despre Ubuntu........................................................................................................................45
I-8. Versiuni Ubuntu......................................................................................................................52
I-9. Kiwi Linux..............................................................................................................................88
CAP. II - INSTALARE.......................................................................................................................89
II-1. Instalare Ubuntu 7.04.............................................................................................................90
II-2. Instalare Ubuntu 8.04...........................................................................................................118
CAP. III - Personalizare....................................................................................................................138
III-1 CONEXIUNE PRIN PROTOCOL PPOE...........................................................................160
III-2. Addonuri.............................................................................................................................167
III-3. E-mail.................................................................................................................................170
III-4. Lansator tastatura................................................................................................................189
III-5. Un nou walppaper...............................................................................................................198
III-6. Terminal in Nautilus...........................................................................................................200
III-7. COMPILATOARE.............................................................................................................203
III-8. PERSONALIZARE gkrellm..............................................................................................208
III-9. CUB - EFECTE 3d.............................................................................................................212
III-10. AVANT WINDOW NAVIGATOR...................................................................................216
III-11. G-MAIL NOTIFIER.........................................................................................................230
III-12. IMPRIMANTE.................................................................................................................234
III-13. Scannere...........................................................................................................................241
Scanerul Epson V10................................................................................................................242
III-14. Pidgin................................................................................................................................246
III-15. SKYPE.............................................................................................................................248
CAP-IV. JOCURILE SI GNU-LINUX............................................................................................257
CAP-V. Descriere programe.............................................................................................................258
V-1. Vizionare TV........................................................................................................................258
V-2. Programare restartare sau oprire calculator.........................................................................261
V-3. Utube-ripper.........................................................................................................................262
V-4. LANSATORUL DE APLICATII.........................................................................................264
IV-5. GDM2 Setup (soft de modificare aspect Login Screen).....................................................265
 Stimate cititorule,
Folosesc Ubuntu din anul 2007 si sunt multumit de el. Nu simt lipsa sistemului de
operare Windows, poate si din cauza ca nu am nevoie de programe foarte sofisticate. Pentru
un utilizator obisnuit Ubuntu ofera din start un browser de navigare pe internet (Firefox), un
client de e-mail (Evolution), unul de mesagerie instant (Pidgin/Empathy), suita de birou
(OpenOffice.org), programe multimedia pentru radio (Rhythmbox) si filme (Totem),
program de inscriptionare CD-uri (Brasero), bittorrent client (Transmission), program de
scanare (XSane), vizualizare imagini (F-Spot), jocuri (AisleRiot Solitaire). Are drivere
preinstalate incat recunoaste numeroase tipuri de imprimante, scanere si tablete grafice.
Cu multa usurinta se pot instala programe suplimentare pentru:
- descarcarea/incarcarea fisierelor de pe telefon sau aparate foto digitale (Bluetooth),
- grafica vectoriala (Inkscape),
- grafica 3D (Blender),
- arhitectura (Qcad),
- prelucrare imagini (Gimp)
- programare (Free Pascal, KompoZer)
- altele pot fi gasite pe site-ul
http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_free_and_open_source_software_packages
Ubuntu este intr-o continua perfectionare si de aceea nu este indicat sa se ramana la
versiuni vechi, chiar daca avem un calculator cu resurse slabe. Exista o distributie Ubuntu si
pentru aceste situatii si este si aceasta perfectionata mereu.
A fost primul sistem de operare pe care am putut sa il instalez singur. Este usor de
personalizat. Pentru asta trebuie "sapat" mult pe internet. Aproape fiecare problema intalnita
are pe undeva o solutie. Multe dintre solutii sunt prea tehnice pentru incepatori si de multe
ori mi-am blocat sistemul, fiind obligat sa-l reinstalez. Aceasta operatie, acum, nu ma mai
sperie. Avand notat intr-un caiet tot ce am facut prima oara, puteam usor sa refac toti pasii.
Asa mi-a venit ideea de a crea aceasta culegere unde sa se gaseasca, adunate la un loc,
instructiuni cu ce trebuie facut si adresele unor tutoriale utile.
La inceput nu salvam, odata cu tutorialul gasit pe Internet, si adresa site-ului, incat, acum,
la inserarea unor materiale, nu am mai gasit sursa lor si, de aceea, invit persoanele care se
considera lezate de folosirea fara autorizare a materialului lor, sa ma contacteze pentru
ca, pe cale amiabila, sa rezolvam problema.
Multumesc tuturor celor a caror tutoriale m-au ajutat, ii felicit pentru munca lor, fara de
care as fi renuntat poate la utilizarea Linuxului.
Acestea fiind zise, mentionez mai jos modul de organizare si prezentare a materialului.
- sectiunea "Generalitati" in care puteti afla mai multe despre Linux;
- sectiunea "Instalare" in care sunt redati pasii necesari pentru instalarea sistemului de operare
Ubuntu cu suport pe termen lung (LTS) si a altor programe;
- sectiunea "Personalizare" in care vor fi prezentate modalitati de transformare a Desktop-ului si
completare a softului.
- sectiunea „Jocurile si GNU-Linux” in care vor fi prezentate modalitati de joc sub Linux.
- sectiunea "Descriere programe" in care vor fi prezentate programele cele mai folosite de
utilizatorii obisnuiti.

Lectura placuta !
NOTA:
Dupa instalarea Linuxului nu uitati sa va inscrieti ca utilizator pe site-ul:
http://ubuntucounter.geekosophical.net/ si http://counter.li.org/
 CAP. I - GENERALITATI
I-1. Ce este BIOS Basic Input-Output System?
Sursa: http://pctroubleshooting.ro/index.php?/topic/2040-tutorial-si-explicatii-bios/
Este un set esential de rutine, scris in limbaj de asamblare, stocat intr-un cip
EEPROM de pe placa de baza, care se comporta ca un intermediar intre
componentele hardware si sistemul de operare. Fara BIOS un computer este
nefunctional, sistemul de operare neavand cum sa comunice cu componentele
hardware.
Fiecare marca/model de placa de baza contine un BIOS diferit, unii producatori
optand pentru introducerea unor optiuni cu ajutorul carora se poate optimiza la
maxim BIOS-ul, rezultand o crestere de performanta demna de luat in seama. In
schimb, alti producatori ofera un BIOS saracacios, cu optiuni putine, care
functioneaza la parametri cu valori fixe, ce nu pot fi schimbate. In acest caz se gasesc
marii integratori de sisteme (IBM, DELL, HP/Compaq, Gateway), unele modele
entry-level ale unor producatori independenti de placi de baza (Abit, ASUS,
Gigabyte, EPoX) si majoritatea modelelor unor producatori din linia a doua (ECS,
Biostar, Chaintech).
De cele mai multe ori, indiferent de modelul placii de baza si al BIOS-ului,
denumirea functiilor comune, uzuale, este aproximativ aceeasi, ceea ce face mai
usoara cunoasterea functiilor principale ale unei placi de baza. Pe placile mai scumpe,
in special cele destinate overclocking-ului, se gasesc BIOS-uri mult mai elaborate, ce
ofera o multitudine de optiuni, cu scopul de a forta sistemul sa lucreze peste
parametri proiectati. Evident, o astfel de placa a fost testata in prealabil de
producator, pentru evitarea situatiilor jenante, cum ar fi arderea componentelor de pe
ea in cazul unui overclocking.
Optiunile setate necorespunzator pot incetini sistemul cu pana la 40%, la fel
cum optimizarile realizate cu ajutorul setarilor de finete pot aduce sporuri de
performanta considerabile. Din nefericire, multe din denumirile functiilor prezente
intr-un BIOS continua sa fie criptice, creand confuzii chiar si in randul specialistilor.
Modificarea valorilor parametrilor de functionare din BIOS poate duce la
functionari defectuoase sau chiar la nefunctionarea computerului. Pentru remedierea
problemei si aducerea parametrilor la valorile standard (sau default), exista
posibilitatea resetarii BIOS-ului, care se poate face in mai multe moduri: incarcarea
valorilor standard din meniu, schimbarea pozitiei unui jumper pe placa sau scoaterea
bateriei si introducerea ei la loc dupa un timp.
In acest moment exista trei mari producatori de BIOS-uri, Phoenix
Technologies, AWARD Software si AMI (American MegaTrends), fiecare oferind, pe
langa optiunile standard, un set de optiuni aditionale, in functie de capabilitatile
chipset-ului placii si de dotarile oferite de acesta.
 Toate BIOS-urile ofera posibilitatea modificarii unor parametri de functionare
inca de la pornirea computerului, prin afisarea unui mesaj in acest sens, de cele mai
multe ori acesta fiind: Press DEL to enter Setup. Adica, la pornirea computerului, se
apasa tasta [Del] (Delete) pentru intrarea in meniul BIOS-ului. Pe unele placi este
desemnata alta tasta, cel mai des intalnite fiind [F1] sau [F2].
Este recomandabil ca, dupa fiecare modificare efectuata in BIOS, sa se
restarteze computerul si sa se verifice stabilitatea acestuia. Daca totul este bine, se
intra din nou in BIOS si se efectueaza urmatoarea modificare. Se pot face si
modificari multiple de prima data, in cazul in care se cunosc foarte bine valorile
respective, stiind sigur ca respectivele modificari nu atrag dupa ele instabilitatea
sistemului. Dar, in cazul unor setari multiple la un eventual overclocking, e posibil ca
sistemul sa nu mai porneasca, fiind destul de dificil de identificat sursa problemei. De
aceea e recomandat ca, in cazul overclocking-ului, sa se efectueze cate o modificare,
urmata de verificarea stabilitatii.
Dupa aceasta mica introducere, sa incepem descifrarea functiilor dintr-un
BIOS. Voi folosi denumirile care apar in fiecare meniu, pentru o mai usoara
recunoastere a acestora.

Main Options
Meniul cu optiunile principale se gaseste sub tab-ul Main, in partea de sus a
ecranului, primul din stanga. Selectarea fiecarei optiuni se face cu ajutorul sagetilor
de pe tastatura, efectul fiind iluminarea optiunii respective (efectul de highlightning),
iar modificarea parametrilor se poate realiza prin apasarea tastei [Enter] care va
deschide un mini-meniu din care se pot efectua modificarile dorite. Daca nu se vrea
nici o modificare in meniul respectiv, se poate iesi cu tasta [Esc]. La fel se
procedeaza si pentru iesirea dintr-un meniu, daca nu s-a modificat nimic acolo.
Prima optiune este setarea datei si orei, sub care se gasesc datele despre hard-
disk-urile si unitatile optice instalate in sistem. De fiecare data cand sistemul
porneste, va cauta (cu functia Auto Detect) noi device-uri atasate si va determina de
ce tip sunt acestea. Aceasta rutina dureaza cateva secunde, dar, prin definirea exacta a
tipurilor de device-uri atasate, sistemul nu va mai cauta la urmatoarea pornire alte
device-uri, stiind deja ce se gaseste in sistem.
Pentru asta, se selecteaza drive-ul respectiv, dupa care se apasa tasta [Enter]. In
urmatorul ecran se pot seta manual caracteristicile drive-ului respectiv (daca se
cunosc) sau se poate alege functia Auto detect, care va determina tipul drive-ului
atasat. Dupa cateva secunde va apare un meniu in care sunt afisate tipul drive-ului si,
daca este vorba de un hard disk, numarul de cilindri, capete, sectoare si modul de
adresare, in cele mai multe cazuri LBA (Large Block Address).
Se repeta aceasta procedura pentru toate drive-urile atasate iar, in cazul in care
nu avem alte drive-uri atasate pe celelalte canale IDE, se selecteaza optiunea None.
In acest fel sistemul nu va mai initializa functia Auto Detect la fiecare pornire,
rezultand o secventa de pornire (boot) mai scurta.
 Un exemplu ar fi asa: un hard disk setat ca Master pe Primary IDE Master si
o unitate optica (CD-ROM, CD-RW, DVD-RW) setata ca Master pe Secondary IDE
Master. In acest caz, pe Primary IDE Slave si Secondary IDE Slave se selecteaza
optiunea None (Fig.1)

Fig. 1

Advanced Features
Se selecteaza tab-ul Advanced din meniul principal. Vor fi vizibile mai multe
sub-meniuri, precedate de o sageata spre dreapta (►), ceea ce inseamna ca la
selectarea lor si apasarea tastei [Enter] vor apare alte optiuni legate de sub-meniul
respectiv. (Fig. 2)
Primul meniu va apare sub denumirea de Advanced BIOS Features
Aici se pot specifica diferiti parametri la start, cum ar fi verificarea memoriei
sau a unitatii floppy care, daca se stie sigur ca sunt bune, nu e necesar sa fie verificate
de fiecare data la pornire. Mai jos se vad setarile recomandate pentru acestea:
Mai departe se gasesc diferite setari care se refera la optiunile de pornire si de
verificarea unor componente, precum si activarea memoriei cache a procesorului
(Fig. 3).
Fig. 2

Fig. 3
Boot Virus Detection: Enabled. Aceasta optiune poate fi localizata in
sectiunea Standard sau Main la unele BIOS-uri. Aceasta functie este utila atunci
cand se porneste sistemul de pe o discheta sau un CD, care pot avea sectorul de boot
infectat cu un virus.
CPU Level 1 Cache: Enabled. Activeaza nivelul 1 de cache din procesor, de regula
avand valoarea intre 64 si 128 kB.
b]CPU Level 2 Cache: Enabled.[/b] Activeaza nivelul 2 de cache din procesor,
aceasta valoare osciland, in functie de procesor, de la 128kB la 1024kB. La
procesoarele Athlon XP aceasta valoare este intre 256kB si 512kB. Nivelul 2 de
cache se regaseste si in procesoarele Intel, deci aceasta optiune va fi prezenta si in
BIOS-urile de pe placile pentru procesoare produse de Intel.
Quick Power On Self Test: Enabled Se mai gaseste in unele BIOS-uri si sub
denumirea prescurtata POST, referindu-se la aceeasi functie. Aceasta functie executa
o scurta verificare a componentelor hardware, temperaturilor si, uneori, a
ventilatoarelor din sistem, in special a celui de pe cooler-ul procesorului si a celor
care sunt alimentate din conectorii de pe placa de baza.
First (Second, Third) Boot Device: aici se poate seta ordinea de boot (de regula de
pe un hard disk - HDD0) si se poate dezactiva optiunea de pornire de pe celelalte
device-uri atasate, pentru ca sistemul sa nu mai piarda timp si sa caute sectorul de
boot pe fiecare.
Boot Other Device: Disabled. Se poate activa doar in cazul in care se doreste
pornirea sistemului de pe alt device, care nu este listat in acest meniu, cum ar fi de pe
retea, un flash disk sau de pe o placa SCSI pe PCI.
Boot Up Floppy Seek: Disabled. Este absolut inutila fiind o pierdere de timp si
generatoare de zgomot.
Boot Up NumLock Status: ramane la alegerea fiecaruia, nefacand altceva decat sa
activeze led-ul NumLock de pe tastatura, pentru a arata ca tastatura functioneaza. E
putin deplasat, deoarece tastatura este una dintre primele componente testate la
pornire, in cazul in care aceasta nu functioneaza BIOS-ul afisand un mesaj de eroare,
cel mai intalnit fiind acesta (stupid de-a dreptul): Keyboard not found. Press F1 to
continue …
Gate A20 Option: Fast Singurul motiv pentru care ar putea fi folosita aceasta
optiune ar fi in cazul folosirii intensive a sistemului de operare DOS, ceea ce pe
sistemele moderne nu prea mai are farmec.
Typematic Rate Setting: Disabled Aceasta optiune determina cat de mult asteapta
tastatura cand se apasa mai lung o tasta pana cand incepe repetarea afisarii acelei
taste si cat de repede se repeta aceasta. Poate fi utila in anumite jocuri unde apasarea
unei taste un timp mai lung produce un anumit efect.
APIC Mode: Enabled Aceasta functie, Advanced Programmable Interrupt
Controller, este responsabila de suportul multi-procesor, cele mai multe din IRQ-uri
si alocarea mai rapida a acestora.
OS/2 Onboard Memory > 64M: Disabled Aceasta optiune se aplica doar atunci
cand se utilizeaza un alt sistem de operare, cum ar fi OS/2 de la IBM sau un emulator
software, gen VMWare sau VirtualPC.
Full Screen Logo Show: este alegerea fiecaruia. Daca se alege afisarea logo-ului, va
fi afisata o imagine (bitmap la rezolutie VGA in 256 culori) cu denumirea
producatorului placii de baza si, eventual, modelul acesteia. In acest caz nu va mai fi
vizibil ecranul de POST. Eu prefer sa vad ecranul POST cu parametri de functionare
la inceputul secventei de boot, pentru ca poate fi util in determinarea unor
disfunctionalitati ale sistemului: un ventilator care nu mai functioneaza, o
temperatura prea mare, o setare incorecta a memoriilor sau a procesorului si altele.
POST Complete Report: afiseaza la terminarea verificarii componentelor un tabel
cu starea fiecareia.
Speech POST Report: este o functie relativ nou introdusa, care se foloseste de un
speaker (un mic difuzor de pe carcasa sau chiar de pe placa de baza in unele cazuri)
pentru a spune starea sistemului. Calitatea sunetului emis este de cele mai multe ori
foarte slaba, neinteligibila uneori. Dar, unii oameni prefera sa auda decat sa vada.
Ramane la alegerea fiecaruia activarea sau dezactivarea acestei optiuni.
Daca tot suntem la capitolul Advanced, sa vedem ce alte setari se ascund sub
denumirile care sunt afisate cu o culoare mai inchisa (dimmed) si care, in mod
normal, nu sunt accesibile.

Advanced Chipset Features

Din acest meniu se pot face setarile referitoare la parametrii de functionare ai
procesorului, memoriei, chipset-ului si ai altor componente de pe placa de baza. Tot
de aici se pot face si setarile pentru overclocking, adica modificarea valorilor
parametrilor respectivi, in scopul cresterii performantei generale a sistemului.
Majoritatea acestor setari sunt pe Auto in mod normal, dar pot fi modificate si
manual, in functie de componentele din sistem (in special procesorul si memoria)
(Fig. 4).
CPU External Frequency (MHz): de cele mai multe ori aceasta este setata de BIOS,
dupa citirea microcodului procesorului si compararea acestuia cu cele din baza de
date proprie, in acest fel BIOS-ul stiind cu ce tip de procesor are de-a face, setand
automat tensiunea de alimentare, FSB (Front Side Bus) si multiplicatorul. Un
exemplu ar fi acesta: Athlon XP 2500+ 1833 MHz multiplicator 11 1.65V, valori care
sunt setate automat de BIOS, deoarece microcodul procesorului corespunde cu cel
din baza de date. In cazul in care BIOS-ul nu recunoaste procesorul (nu are in baza de
date proprie microcodul acestuia) este necesar un update de BIOS (care va face
obiectul altui articol) prin care se updateaza baza de date referitoare la microcodurile
procesoarelor mai noi, tipurile noi de memorii si alte componente accesate direct de
BIOS. In acest caz, BIOS-ul va seta valorile minime prezente in baza de date proprie.
Astfel, uneori, procesorul poate fi „vazut” ca AMD Athlon 1100MHz FSB 100.
 Fig. 4

CPU Multiplier Setting: Auto reprezinta valoarea multiplicatorului intern al

procesorului care, inmultit cu valoarea FSB, rezulta frecventa reala de functionare a
acestuia. In cazul nostru, Athlon XP 2500+, aceasta valoare este 11
(11×166.66=1833MHz).
System Performance: Optimal Aici sunt prezente mai multe optiuni, in afara de
Optimal: Normal, Turbo, Expert. Cu setarea Expert avem acces la absolut toti
parametrii de functionare: FSB, multiplicator, tensiune, frecventa memorii, timming-
uri memorii, tensiune de alimentare pentru memorii iar, pe unele placi, chiar la
tensiunea de alimentare a chipset-ului, tensiunea de alimentare si frecventa pentru
AGP (sau PCIe pe placile mai noi).
CPU Interface: Optimal Aceasta optiune ascunde practic (in cazul nostru, pe placile
ASUS) timpul de accesare a memoriei. In mod normal, aceasta este accesata la
fiecare doua cicluri de tact, 2T Command, dar se poate seta si valoarea 1T
Command, avand ca efect accesarea memoriei la fiecare ciclu de tact, rezultand o
crestere a performantei intregului sistem. In unele BIOS-uri, aceasta setare se
regaseste in sub-meniul cu optiunile pentru memorie, uneori chiar cu
denumirea 1T/2T Command: Enabled/Disabled.
Memory Frequency: By SPD Este setarea default pe toate placile de baza. SPD
Serial Presence Detect este un cip aflat pe DIMM-ul de memorie in care sunt stocate
date despre tipul de memorie, cantitatea si timming-urile la care aceasta functioneaza.
BIOS-ul acceseaza acest cip si citeste valorile minime prezente in el, setand memoria
la parametri optimi de functionare. Evident, acesti parametri pot fi modificati, cel mai
des intalnit caz fiind cel de ridicare a frecventei memoriilor pentru sincronizarea cu
FSB-ul procesorului sau ridicarea FSB procesor pentru a fi sincron cu memoriile. In
cazul nostru, procesorul lucrand la FSB166, memoriile, daca sunt PC3200 vor lucra
200MHz By SPD. In cazul in care se ridica valoarea FSB la 200 si frecventa
memoriilor trebuie sa fie la aceeasi valoare, 200MHz (PC3200), pentru a se pastra
sincronizarea cu procesorul. In caz contrar, adica pastrarea valorii 166MHz la
procesor, se va produce un bottleneck (gatuire) pe magistrala procesor-memorie,
procesorul fiind, in acest caz, mai lent. Acest mod de lucru se numeste asincron si
este util doar atunci cand in sistem e prezent un procesor care nu poate rula la
200MHz, ci doar la 166MHz, sau memoria nu poate rula la FSB 200, ci doar la 166,
procesorul ruland la 200MHz, caz in care bottleneck-ul va apare din cauza memoriei.
In concluzie, setarea optima este cea sincron cu FSB, adica 166:166 sau 200:200, in
unele BIOS-uri fiind intalnita sub forma 1:1, 1:2, 2:1, 4:3, 5:4 etc.
Memory Timmings: Optimal Reprezinta setarile memoriei referitoare la timpul care
trece intre o scriere – citire – stergere si se calculeaza pe cicluri de tact. Cele mai
intalnite setari care pot fi modificate (in modul Expert) sunt:
Row active delay: specifica cat timp o linie de adresa este activa. Acesta reprezinta
numarul minim de cicluri pe tact dintre o comanda de activare si o comanda de
incarcare in acelasi modul. Valorile disponibile uzual sunt intre 1 si 15. Pentru
cresterea performantei memoriei, aceasta valoare trebuie micsorata, valoarea minima
la care se poate ajunge momentan fiind 5.
RAS to CAS delay: reprezinta timpul scurs intre o operatiune de scriere si una de
citire in acelasi modul. Procesorul trimite un semnal catre memorie specificand
randul pe care vrea sa il acceseze. Dupa un timp, specificat in cicluri pe tact,
procesorul trimite alt semnal specificand coloana pe care vrea sa o acceseze, dupa
care datele cerute sunt mutate in zona de iesire a memoriei de unde vor fi transferate
in urmatorul ciclu de tact. Valorile disponibile sunt intre 1 si 7. La fel ca la parametrul
anterior, pentru cresterea performantei, aceasta valoare trebuie micsorata pana la o
valoare la care memoria sa ramana stabila, cea mai mica valoare posibila fiind 2.
Row precharge delay: reprezinta numarul de cicluri de tact idle care trec dupa
initierea unei comenzi de incarcare intr-un modul. Valorile disponibile sunt intre 1 si
7. La fel ca mai sus, pentru cresterea performantei, aceasta valoare trebuie micsorata,
valoarea minima obtinuta pana acum fiind 2.
CAS latency time: este unul din cei mai importanti parametri ai memoriei,
reprezentand raportul dintre timpul de acces pe o coloana si timpul cat dureaza un
ciclu de tact. Valorile disponibile sunt 2, 2.5 si 3, in unele cazuri (la memoriile
DDR2) existand si valoarea 4, sau chiar 5. La fel ca mai sus, pentru cresterea
performantei, aceasta valoare trebuie micsorata, valoarea minima obtinuta pana acum
fiind 2. Au aparut si memorii care suporta CAS Latency 1.5, dar aceasta valoare nu
poate fi obtinuta decat pe placi cu chipset care suporta aceasta valoare sau in cazul
procesoarelor Athlon64 care au controller-ul de memorie integrat in pastila.
AGP Spread Spectrum: Disabled Aceasta optiune este folosita pentru a ajuta un
sistem sa treaca de testele EMI (European Electromagnetic Interference). Aceste
interferente cresc odata cu cresterea valorii FSB. Daca se alege o valoare prea mare,
aceasta poate duce la instabilitati ale sistemului, cea mai afectata fiind placa de retea,
in cazul unui overclock.
CPU Vcore Setting: Auto Aici se poate seta valoarea tensiunii aplicate pe procesor,
fiind utila in cazul overclocking-ului, pentru pastrarea stabilitatii sistemului.
Graphics/AGP Aperture Size: 64M Aceasta optiune controleaza cantitatea de
memorie din sistem care poate fi folosita de placa video, prin intermediul GART
Graphics Address Relocation Table. Aceasta valoare depinde de cantitatea de
memorie disponibila pe placa video, valorile recomandate fiind de 64MB sau 128MB
sau chiar 256MB daca sistemul dispune de cel putin 1GB RAM. Aceasta va permite
placii video sa ruleze la parametri optimi chiar si in cazul in care o aplicatie necesita
o cantitate mai mare de memorie pentru stocarea texturilor.
AGP Frequency: Auto Frecventa normala de lucru a slotului AGP este de 66MHz.
In unele cazuri, pe placile care nu dispun de functia AGP/PCI Lock, odata cu
cresterea frecventei FSB, creste si frecventa AGP peste valorile normale, uneori
sistemul refuzand sa porneasca. Este bine ca in cazul unui overclock aceasta valoare
sa fie setata manual la valoarea 66MHz. In cazul placilor dotate cu slot PCIe, aceasta
frecventa este de 100MHz.
System BIOS Cacheable: Disabled Aceasta optiune nu aduce imbunatatiri ale
performantei, dupa cum s-ar putea crede. In fapt, BIOS-ul este copiat intr-o zona din
memoria RAM. Daca o aplicatie incearca sa scrie date in acea zona, va urma un crash
al sistemului. Este utila atunci cand se foloseste sistemul de operare DOS.
Video RAM Cacheable: Enabled poate aduce imbunatatiri ale performantei
subsistemului video, pe placi video moderne. In unele BIOS-uri se poate intalni sub
denumirea Write combine buffer.
DDR Refference Voltage: 2,6V Aici se poate seta valoarea tensiunii aplicate pe
memorie, utila in cazul unui overclock. Valoarea difera de la placa la placa, unele
placi oferind chiar si 4V pentru alimentarea memoriei. Valorile uzuale sunt cuprinse
intre 2.6V si 2.8V, in functie de tipul si marca memoriei. Unele memorii au nevoie de
minim 2.8V pentru a functiona optim, cele mai cunoscute din acest punct de vedere
fiind memoriile TwinMOS cu cip-uri Twister. Memoriile DDR2 se alimenteaza la
doar 1.6-1.8V (exista unele modele care se alimenteaza insa la peste 2V), dar si in
acest caz se poate creste tensiunea in cazul unui overclock.
AGP VDDQ Voltage: 1.5V Reprezinta tensiunea de alimentare a slotului AGP,
implicit a placii video.
AGP 8x Support: Enabled In unele BIOS-uri poate fi intalnit sub denumirea AGP
Mode: 8x si reprezinta latimea de banda efectiva a transferului prin slotul AGP. In
momentul de fata, aceasta viteza este de 2.1GB/s (66MHz x 32bit = 2112MB/s). Pe
sloturile PCIe se schimba situatia, datorita faptului ca transmiterea datelor se face in
mod serial (si nu paralel ca in cazul AGP) pe un numar de canale dedicate, 16 la
numar. Latimea de banda oferita de un asemenea slot ajunge la 4GB/s, dar avand in
vedere comunicarea bidirectionala, se ajunge la circa 8GB/s de date transferate in
ambele sensuri simultan.
AGP Fast Write Capability: Enabled Aceasta optiune permite placii video sa treaca
peste memoria principala cand efectueaza tranzactii de scriere dinspre chipset spre
AGP, imbunatatind performanta, uneori chiar cu peste 10%. Unele jocuri pot avea
probleme cu aceasta setare. Recomandarea ar fi sa se verifice stabilitatea sistemului
cu ambele stari (Enabled/Disabled) activate pe rand.

Integrated Peripherals
Aceasta sectiune contine setari pentru componentele care sunt incluse pe placa de
baza, adica on-board. Acestea sunt, de regula, urmatoarele: porturile seriale si
paralele, cip audio, placa de retea, porturi USB, FireWire. Este recomandat ca
porturile si componentele care nu sunt folosite sa fie dezactivate, pentru a nu mai
consuma inutil resursele sistemului.

Fig. 5
Primary VGA BIOS Este utila numai in cazul in care se folosesc doua placi video,
una pe AGP si a doua pe PCI. De cele mai multe ori, setarea standard este PCI Card,
ceea ce impune schimbarea acesteia cu AGP Card, in cazul in care exista o singura
placa video in sistem, pe slotul AGP.
USB Controllers: Enabled Majoritatea placilor noi suporta USB (Universal Serial
Bus) versiunea 2.0. Aici se poate alege tipul de compatibilitate dorit, recomandat
fiind cel USB 1.1/2.0.
USB Legacy Support: Enabled Este bine sa fie activa aceasta optiune, in
eventualitatea atasarii unei tastaturi pe USB care, altfel, nu ar putea fi folosita in
mediul DOS sau in meniul de boot (daca se apasa in prealabil tasta [F5] sau [F8]).
Daca se dezactiveaza aceasta optiune avand tastatura USB, aceasta devine absolut
inutila. In mod ironic, in acest caz, nici macar nu se mai poate intra in BIOS pentru a
activa optiunea. Uneori pot apare probleme la pornirea sistemului din mod Standby
sau Hibernate ori computerul nu mai executa secventa de shutdown.
USB Mouse Support: Enabled La fel ca mai sus, daca este atasat un mouse pe USB,
aceasta optiune trebuie activata.
OnBoard AC97 Audio Controller: Enabled Foarte multe placi de baza actuale
folosesc acest codec pentru implementarea sunetului onboard. Este suficient pentru
un utilizator fara mari pretentii. In cazul in care se adauga o placa de sunet dedicata,
pe PCI, aceasta optiune trebuie dezactivata.
OnBoard LAN: Enabled/Auto Aceasta optiune se refera la placa de retea integrata
(in cazul nostru, nVidia). Unele placi dispun de doua placi de retea,
una normala 10/100 si una Gigabit 10/100/1000. In acest caz optiunea va apare de
doua ori, a doua sub numele producatorului cip-ului respectiv (3COM, Marvell etc.).
OnBoard IEEE1394 (FireWire) Device: Disabled Aceasta este o alta modalitate de
conectare a unui device extern, asemanator cu USB, diferenta fiind facuta de viteza
de transfer, care pe FireWire ajunge la 400Mbps, adica circa 50MB/s.
Floppy Disk Access Controller: Enabled Unele sisteme asamblate de integratori nu
mai dispun de batrana unitate floppy, asa ca activarea acestei optiuni este absolut
inutila. Daca mai aveti inca un floppy atasat la sistem, aceasta optiune trebuie
activata, in caz contrar unitatea floppy nu va putea fi accesata.
OnBoard Serial Port 1/2: Aceasta optiune este la alegerea utilizatorului. Daca se
folosesc echipamente care utilizeaza acest port, trebuie activat. In momentul de fata
mai toate echipamentele externe folosesc mai convenabilul port USB pentru
conectare. Daca totusi aveti un echipament care necesita acest mod de conectare,
alocati pentru portul 1 valoarea 3F8/IRQ4, iar pentru portul 2 2F8/IRQ3.
UART 2 Use As: UART (Universal Asynchronous Receiver/Transmitter) este un cip
specializat in receptionarea si transmiterea datelor in mod serial. Fiecare port va putea
fi folosit pe rand. Unele placi ofera un port IR (InfraRed) in locul unui port serial (de
regula Serial Port 2). Pentru a putea folosi acest port IR, aici trebuie setat modul de
functionare, respectiv IR Mode.
OnBoard Parallel Port: De regula, acest port se foloseste pentru conectarea
imprimantelor mai vechi. Daca nu se foloseste, e bine sa fie dezactivat. Daca se
foloseste, se recomanda alocarea valorii 378/IRQ7.
Parallel Port Mode: Daca se foloseste o singura imprimanta pe acest port, setarea
optima este EPP (Enhanced Parallel Port). Daca se folosesc mai multe device-uri
(zip-drive extern, scanner etc.) pe acest port, setarea optima este ECP (Enhanced
Capabilities Port). Unele BIOS-uri ofera si modul EPP+ECP, evident, setarea optima
in cazul folosirii mai multor device-uri pe acest port.
OnBoard Game Port: Daca exista un joystick conectat la acest port (prezent si pe
unele placi de sunet, caz in care este activat de driverele placii respective), trebuie
activat. In caz contrar, e bine sa fie dezactivat, pentru a nu consuma inutil din
resursele sistemului. Setarea standard este 201.
OnBoard MIDI I/O: E util atunci cand la sistem se conecteaza instrumente
muzicale, acesta fiind scopul acestui port (Musical Instrument Digital Interface).
Daca nu e folosit, e bine sa fie dezactivat.

Fig. 6

Power Management
In aceasta sectiune (Fig. 6) sunt prezente setari referitoare la modul de pornire si de
oprire a sistemului. Daca setarile nu sunt configurate corect, vor apare probleme ori la
pornire ori la oprire, iar sistemul nu va executa secventa de shutdown corect sau chiar
deloc. Din moment ce in versiunile mai noi de Windows este prezent un modul de
power management, probabil ca veti dori dezactivarea acestei functii. In caz contrar, e
posibil sa apara conflicte intre cele doua module, unul din BIOS, al doilea din
Windows, rezultand o functionare defectuoasa a ambelor.
ACPI Suspend to RAM: Advanced Configuration and Power Interface permite
sistemului sa economiseasca energie atunci cand se afla in Standby, cu conditia ca
toate componentele atasate la sistem sa fie compatibile cu standardul ACPI. In unele
BIOS-uri se gaseste sub denumiri diferite, cum ar fi S3/STR sau S1/POS.
Video Off Method: Poate fi folosit doar daca placa video suporta DPMS (Display
Power Management System). Se poate folosi optiunea Blank, care doar opreste
afisarea imaginii pe ecran, pentru monitoarele care nu au power management propriu.
Optiunea V/H Sync Blank inchide si cadrul, prin oprirea scanarii verticale si
orizontale. Setarea recomandata pentru monitoare mai noi este DPMS.
HDD Down In Suspend: Aceasta optiune se refera la situatia in care hard disk-ul
este oprit automat atunci cand sistemul intra in mod Standby sau Hibernate. Uneori,
hard disk-ul ramane alimentat (majoritatea functiilor de power management sunt
executate de sistemul de operare si uneori mai da rateuri) chiar si dupa ce sistemul a
intrat in Standby. In acest caz este bine ca aceasta functie sa fie activata.
Power (PWR) Button <4 sec: Toate sistemele ATX se vor opri automat daca butonul
de power este mentinut apasat mai mult de 4 secunde. Aceasta optiune indica
sistemului ce sa execute daca butonul de power este mentinut apasat mai putin de 4
secunde. Se poate alege intre Shutdown sau Standby (Suspend).
Power Up On PCI Device: Aceasta setare este utila pentru pornirea sistemului din
retea, pentru utilizare la distanta. In unele BIOS-uri se intalneste sub denumirea
de Wake on LAN. In completarea acestei functii se mai poate intalni si Wake Up On
Modem/Ring. Setarea recomandata este Disabled.
Automatic Power Up: Aceasta optiune poate fi folosita pe post de ceas desteptator,
prin specificarea modului in care sistemul va porni singur, cu mentiunea Each day.
Se foloseste numai impreuna cu optiunea urmatoare. Setarea default este Disabled.
Time (hh:mm:ss) of Alarm: Aici se poate seta ora la care sistemul va porni singur.
Pentru asta trebuie ca si optiunea anterioara sa fie activata.
AC Power Loss Mode: Aceasta optiune este utila atunci cand sursa de curent se
intrerupe si nu suntem langa computer. Astfel, daca este aleasa valoarea Enabled, la
revenirea curentului, sistemul va reporni singur. Setarea default (si recomandata) este
Disabled.
Power On by PS/2 Mouse/Keyboard: Aceasta optiune permite pornirea sistemului
prin simpla miscare a mouse-ului sau apasarea unei taste. Unele placi de baza
activeaza aceasta functie prin schimbarea pozitiei unui jumper din apropierea
porturilor PS/2.
PnP/PCI Configuration
Aceasta sectiune exista in principal pentru asigurarea compatibilitatii cu componente
mai vechi. Majoritatea setarilor de aici nu vor trebui modificate, decat cel mult pe
valoarea Disabled.

Fig. 7

Reset Configuration Data: Disabled Aici sunt memorate informatii despre device-
urile non-PnP (non-Plug and Play) si totodata si configuratia sistemului de la ultima
pornire. Uzual, este folosit pentru diagnosticarea unei componente hardware care nu
functioneaza corect. Daca se alege valoarea Enabled, atunci cand se iese din BIOS,
toate datele prezente aici sunt sterse si rescrise la urmatoarea pornire cu noile date, iar
setarea va fi pusa automat pe Disabled.
Resources Controlled by: Aceasta optiune indica sistemului sa aloce automat setul
de intreruperi IRQ sau manual. Aceste setari e necesar a fi facute manual doar daca in
sistem sunt prezente componente mai vechi, incompatibile cu standardul PnP (Plug
and Play). Valoarea recomandata este Auto (ESCD – Extented System Configuration
Data).
IRQ Resources: Aici se pot configura manual intreruperile IRQ, numai daca la
optiunea anterioara s-a ales modul Manual.
PCI/VGA Palette Snoop: Aceasta optiune este folosita, de regula, de placile de
captura pe PCI care nu au propria paleta de culori si trebuie sa o imprumute pe cea a
placii video. Daca nu exista o asemenea placa in sistem, aceasta optiune e bine sa fie
dezactivata.
Security Options
In aceasta sectiune se pot seta parole de acces, pe nivele (de regula doua,
administrator si user) pentru interzicerea accesului persoanelor neautorizate. Cu o
parola de user nu se poate face altceva decat pornirea sistemului si setarea orei/datei,
orice alte modificari fiind interzise.

Fig. 8
Security Option: System Aici se poate seta nivelul de securitate, pentru tot sistemul
sau doar pentru setarile din BIOS. A doua optiune disponibila este Setup.
Set Supervisor Password: Dupa cum ii spune si numele, aici se poate seta o parola
de administrator, care va fi ceruta la fiecare pornire a sistemului, daca la optiunea
anterioara s-a ales valoarea System.
Set User Password: Aici se poate seta o parola, alta decat cea de administrator,
pentru a putea porni sistemul cu drepturi minime de utilizare, fara dreptul de a efectua
modificari in BIOS.
Hardware Monitor
In aceasta sectiune sunt prezentate tensiunile, temperaturile, starea ventilatoarelor si
turatiile acestora. In unele BIOS-uri sunt prezente si cateva setari de siguranta, cum ar
fi avertizarea utilizatorului sau chiar oprirea computerului daca temperatura
procesorului trece de o anumita limita, care poate fi setata la valori incepand de la
60*C pana la 90*C.
 Fig. 9
Daca BIOS-ul permite, este chiar indicat sa se foloseasca aceste optiuni, pentru
evitarea deteriorarii componentelor, in special a procesorului.
Cele mai intalnite denumiri sunt Warning Temperature si Shutdown Temperature.
Pentru prima setarea optima e 60*C iar pentru a doua 70*C.
Concluzii
Speram ca v-au fost de ajutor aceste informatii in configurarea corecta a unui BIOS.
Deoarece in BIOS-urile mai noi pot apare functii si optiuni care poate nu au fost
prezentate aici, informatii detaliate despre acestea se pot gasi la adresele
http://computer.howstuffworks.com/bios3.htm si http://christianferoviarul.blogspot.co
m/2009/12/configurarea-optima-bios-ului.html

I-2. CE ESTE LINUX

Sursa:
http://www.tmlug.ro/download/prezentari/2004-10-16/Ce_este_Linux.html si
http://cartiere.ro/120919-ce-este-linux
Linux este o copie a sistemului de operare UNIX, care poate rula pe un
calculator cu procesor Intel 386 sau mai bun.
 Linux nu este UNIX, UNIX fiind un software aflat sub copyright (trebuie
cumparata o licenta pentru a-l putea utiliza legal).
A fost rescris de la zero pentru a elimina necesitatea platii licentei. Totusi el se
bazeaza in intregime pe comenzile si "look and feel"-ul UNIX, deci cine stie Linux
stie si UNIX si invers.
Linux este un sistem multiuser si multitasking, adica mai multi utilizatori pot
rula mai multe programe in acelasi timp.
Are suport pentru retea (TCP/IP), Internet, ba chiar este unul dintre cele mai
folosite sisteme de operare pentru servere internet si intranet.
Linux este sub licenta GPL ceea ce inseamna urmatoarele:
- este disponibil in cod sursa gratuit.
- oricine vrea sa aduca modificari, sau sa foloseasca anumite parti este liber sa o faca,
dar cu conditia ca produsul nou obtinut sa fie sub aceeasi licenta (adica sa fie gratuit
si cu sursele la vedere).

Scurt istoric.

1. Cum a aparut Linux

Era 1991 si, in domeniul calculatoarelor, unde se prevedea un viitor maret, aparusera
trei tabere:
- Tabara lui Bill Gates cu al sau DOS cumparat de la un hacker din Seattle pentru
50.000$ si care avea suprematia in vastul imperiu de calculatoare personale intins in
toate colturile lumii datorita unei campanii istete de marketing.
- Tabara Calculatoarelor Apple Mac care erau mai bune, dar avand preturi
astronomice erau destinate persoanelor mai "cu dare de mana".
- Tabara sistemului de operare Unix cu pretul mai mic ca al celor de la Apple, dar
suficient de scump pentru a tine departe majoritatea doritorilor. Codul sursa de Unix,
odata predat in universitati datorita amabilitatii Bell Labs, era acum pazit cu atentie si
nu era facut public.

O solutie parea sa fi aparut sub forma lui MINIX. A fost scris, pornind de la zero, de
Andrew S. Tanenbaum, un profesor danez nascut in Statele Unite, care dorea sa le
arate studentilor sai mecanismele interioare ale unui sistem de operare adevarat. Rula
pe microprocesoarele Intel 8086 care inundasera piata.

Ca sistem de operare, MINIX nu era unul superb. Avea avantajul codului sursa facut
public. Oricine facea rost de cartea Sistem de Operare a lui Tanenbaum intra in
posesia a 12.000 de linii de cod, scrise in C si limbaj de asamblare. Pentru prima data,
un aspirant la titlul de programator sau de hacker putea sa citeasca codul sursa al unui
sistem de operare, lucru pe care comerciantii de software nu-l doreau. Tanenbaum
captivase mintile cu discutia elaborata despre arta de a crea un sistem de operare
functional. Studentii de informatica din toata lumea au luat cu asalt cartea, citind
liniile de cod care faceau sa functioneze sistemul de operare ce rula pe calculatoarele
lor. Unul din acesti studenti era Linus Torvalds.
2. Nou copil la orizont
In 1991, Linus Torvalds era student in anul doi la Informatica la Universitatea din
Helsinki si hacker autodidact.

Tanarului de 21 de ani ii placea sa se joace cu puterea calculatoarelor si cu limitele

catre care putea fi impins sistemul. Dar lipsea un sistem de operare care sa satisfaca
dorintele profesionistilor. MINIX era bun, dar era doar un sistem de operare pentru
studenti, o unealta de invatare si nu una industriala.

Pana in 1991, proiectul GNU a creat multe unelte. Mult asteptatul compilator C GNU
era deja disponibil, dar inca nu exista un sistem de operare. Chiar si MINIX a trebuit
sa fie licentiat. Lucrarile erau in toi la kernelul GNU HURD, dar acesta urma sa apara
abia peste cativa ani. Asta insemna prea mult pentru Linus.

Pe 25 August 1991, istoricul mesaj a fost trimis de catre Linus catre grupurile de
discutii MINIX.

De la: Linus Benedict Torvalds

Newsgroup: comp.os.minix
Subiect: Ce ati dori sa vedeti cel mai mult in minix?
Sumar: mic sondaj pentru noul meu sistem de operare
ID-Mesaj: <>
Data: 25 Aug 91 20:57:08 GMT
Organizatie: Universitatea din Helsinki

Salutari tuturor celor care folosesc minix. Construiesc un sistem de operare

(gratuit) (doar un hobby, nu o sa fie la fel de mare si profesionist ca GNU) pentru
clone AT 386 (486). Lucrez la el din aprilie si e aproape gata. As vrea sa primesc
feed-back cu lucrurile care plac/nu plac in minix, deoarece sistemul meu de
operare se aseamana intr-o oarecare masura cu minix (aceeasi structura a
sistemului de fisiere (datorita unor ratiuni practice) printre altele). Am portat bash
(1.08) si gcc (1.40), si lucrurile par sa mearga. Asta inseamna ca o sa obtin ceva
practic in cateva luni si vroiam sa stiu ce altceva ar mai dori lumea sa contina.
Orice sugestie e binevenita, dar nu promit sa o si implementez. Linus
P.S. Da nu contine cod minix si are multi-threaded fs. Nu e portabil (foloseste task-
switching 386 etc) si probabil nu va suporta nimic altceva decat hardiskuri AT,
deoarece doar asta am.
Dupa cum se intelege din mesaj, Linus insusi nu credea ca sistemul lui va fi destul de
bun pentru a schimba lumea informaticii pentru totdeauna. Linux v 0.01 a fost lansat
la mijlocul lunii septembrie 1991 si a fost pus pe net. Entuziastii s-au adunat in jurul
acestui tanar si codurile au fost downloadate, testate, modificate si s-au intors la
Linus. 0.02 a aparut pe 5 Octombrie, impreuna cu aceasta faimoasa declaratie a lui
Linus.

De la: Linus Benedict Torvalds

Newsgroups: comp.os.minix
Subiect: Surse kernel asemanator minixului gratuite pentru 386-AT
ID-Mesaj: <>
Data: 5 Oct 91 05:41:06 GMT
Organizatie: Universitatea din Helsinki

Deplangeti zilele frumoase ale lui minix-1.1, cand barbatii erau barbati si isi scriau
singuri driverele? Esti lipsit de un proiect frumos si mori de nerabdarea de a-ti
infinge dintii intr-un sistem de operare pe care sa-l modifici dupa dorintele tale?
Gasesti ca e frustrant cand totul merge pe minix? Nu mai exista oameni care sa
stea toata noaptea ca sa faca un program sa ruleze? Atunci acest mesaj e pentru
tine. Cum am mentionat acum o luna (?), lucrez la versiune gratuita a unei clone-
minix pentru computerele AT-386. A ajuns in sfarsit in stadiul in care poate fi
utilizabil (desi poate ca nu e ce va doriti) si sunt de acord sa fac sursele publice
pentru o mai larga distributie. E doar versiunea 0.02 (+1 (foarte mic) patch), dar
am rulat cu succes bash/gcc/gnu-make/gnu-sed-compress etc sub el. Sursele
pentru acest mic proiect al meu pot fi gasite la nic.funet.fi (128.214.6.100) in
directorul /pub/OS/Linux. Directorul mai contine si cateva fisiere READ ME si
cateva binare care sa mearga sub Linux (bash, update si gcc, ce puteti cere mai
mult...) Gasiti toate sursele kernelului, n-a fost folosit nici un cod minix. Sursele
librariilor sunt doar partial gratuite, deci nu pot fi momentan distribuite. Sistemul
e capabil sa compileze as-is si este cunoscut faptul ca functioneaza. Heh. Sursele
pentru bash si GCC pot fi gasite in acelasi loc in /pub/gnu.

Linux versiunea 0.03 a aparut in cateva saptamani. In decembrie a aparut versiunea

0.10. Linux era doar intr-o forma scheletica. Aveau suport doar pentru hard-diskuri
AT, nu avea login (boota direct in bash). Versiunea 0.11 era mult mai buna, oferind
suport pentru tastaturi multilingvistice, drivere pentru floppy, suport pentru VGA,
EGA, Hercule etc. Numerele versiunilor au trecut de la 0.12 direct la 0.95 si 0.96 si
tot asa. Curand codul a fost accesibil lumii intregi via siteuri ftp din Finlanda si din
alte parti.

3. Confruntare & Dezvoltare

Curand Linus s-a confruntat cu nimeni altul decat Andrew Tanenbaum, marele
profesor ce scrisese MINIX. Intr-un mesaj catre Linus, Tanenbaum comenteaza:
Inca sustin ca a crea un kernel monolitic in 1991 este o eroare fundamentala. Fii
multumit ca nu esti studentul meu. Nu ai primi o nota mare pentru un astfel de
design.
Linus a admis mai tarziu ca a fost cel mai greu moment al dezvoltarii Linuxului.
Tanenbaum era profesor celebru si ce spunea el cu siguranta conta. Dar a gresit in
privinta Linuxului, caci Linus era un tip incapatanat ce nu accepta infrangerea.
Tanenbaum a mai spus si ca: Linux este depasit!.
Acesta a insemnat punctul de cotitura pentru noua generatie de Linux. Sustinut de
comunitatea Linux, Linus i-a raspuns lui Tanenbaum:
Treaba ta este sa fii profesor si cercetator. E o scuza a naibii de buna pentru
creierele distruse de MINIX.
Si lucrul a continuat. Curand mai mult de 100 de persoane s-au alaturat taberei
Linux. Apoi mii. Apoi sute de mii. Nu mai era doar jucaria unui hacker. Avand o
gramada de programe din proiectul GNU, Linux era pregatit de lansare. A fost
licentiat sub GNU General Public License, asigurandu-se astfel posibilitatea copierii,
studierii si schimbarii codului sursa.
Studentii si programatorii au pus mana pe el.
Curand, comerciantii au aparut, dar Linux a fost si este gratuit. Atunci
comerciantii au compilat diferite programe si le-au adunat intr-un format distribuibil,
asemanator celorlalte sisteme de operare cu care oamenii erau familiarizati. Red Hat,
Caldaera, Debian si alte cateva companii au primit raspunsuri favorabile din partea
multor utilizatori din toata lumea. Cu noua interfata grafica (ca X-windows, KDE,
GNOME) distributiile Linux au devenit foarte populare.

In acelasi timp se intamplau lucruri uimitoare cu Linux. Pe langa PC, Linux a

fost portat pe diferite platforme. Linux a fost modificat sa ruleze pe computere Palm
Pilot de la 3Com. Tehnologia cluster a facut posibila combinarea unui numar mare de
masini Linux intr-o singura entitate. In aprilie 1996, cercetatorii de la Laboratorul
National Los Alamo au folosit Linux sa ruleze 68 de PC-uri ca o singura masina de
procesare paralela pentru a simula unde de soc atomice. Dar spre deosebire de alte
calculatoare care costau o avere, a fost ieftin. Supercomputerul a costat doar 152.000
de dolari, inclusiv munca (de conectare a celor 68 de calculatoare) doar o zecime din
pretul unui supercomputer comercial.
A atins o viteza de 19 miliarde de calcule pe secunda, devenind al 315-lea cel
mai puternic calculator din lume, si era unul robust. 3 luni mai tarziu inca nu fusese
nevoie de a fi restartat.
Cel mai bun lucru la Linux in ziua de azi este numarul mare de sustinatori
fanatici. Cum apare o noua componenta hardware, kernelul Linux este modificat
pentru a profita de ea. De exemplu, la cateva saptamani de la aparitia
Micropocesorului Intel Xeon, kernelul Linux a fost modificat si era pregatit sa-l
foloseasca. A fost adaptat sa ruleze cu procesoare Alpha, Mac, PowerPC si chiar si
palmtopuri, realizare cu greu egalata de orice alt sistem de operare. Si isi continua
calatoria in noul milenium cu acelasi entuziasm cu care a inceput intr-o zi frumoasa
in 1991.
 Cat despre Linus, el ramane un om simplu. Spre deosebire de Bill Gates, nu e
un miliardar. Dupa ce si-a terminat studiile, s-a mutat in Statele Unite si s-a angajat la
Transmeta Corporation. Dupa un proiect top-secret de cercetare si dezvoltare,
Transmeta a lansat procesorul Cruose. Linus a fost un membru activ al echipei de
cercetare. Casatorit recent cu Tove, este tatal unei fetite, Patricia Miranda Torvalds.
Dar ramane cel mai iubit si cel mai faimos programator din toate timpurile.

4. Linux astazi

Dovedind ca toate avertizarile si profetiile scepticilor au fost gresite, Linux a

implinit un deceniu de dezvoltare. Astazi, Linux este unul dintre sistemele de operare
cu cea mai mare crestere din istorie. De la cativa fanatici devotati in 1991-92 la
milioane de utilizatori in prezent, e o calatorie cu adevarat remarcabila. Marile
companii au descoperit Linux si au cheltuit milioane de dolari pentru a-l dezvolta,
distrugand mitul care sustinea ca miscarea open-source este anti-afaceri. Corporatia
IBM, considerata odata inamicul comunitatii de hackeri open-source, a facut un pas
inainte prin finantarea masiva a proiectelor bazate pe Linux. Dar ce e cu adevarat
uimitor e numarul foarte mare si in continua crestere al dezvoltatorilor care lucreaza
cu fervoare la imbunatatirea Linuxului. Efortul de dezvoltare nu e, asa cum sustin
avocatii codului inchis,"in totalitate cuprins de haos". Un model de dezvoltare bine
structurat si supervizat de cativa mainterners este adoptat. Pe langa aceasta, exista mii
de dezvoltatori care lucreaza pentru a porta diferite aplicatii pe Linux.

Intreprinderile comerciale nu mai au neincredere in Linux. Cu o multime de

comercianti care ofera suport pentru produsele bazate pe Linux, a disparut riscul
folosirii Linuxului la birou. Cat priveste fiabilitatea, Linux a dovedit-o in timpul
atacurilor virusului CIH in 1999 si a "virusului dragostei" un an mai tarziu, in timpul
carora calculatoarele bazate pe Linux s-au dovedit a fi imune in fata pagubelor
produse de acesti virusi, simpli de altfel. Start-up-uri, de genul Red Hat, primesc
raspunsuri favorabile atunci când apar. Si chiar si dupa explozia dot-com-urilor,
aceste companii continua sa prospere. Cu aceasta incredere marita, multe companii
mari si mici au adoptat servere si statii de lucru bazate pe Linux.

5. Aparitia Desktopului Linux

Care este cea mai mare nemultumire privind Linuxul. Poate ca in trecut era
interfata bazata pe text, care speria multi utilizatori. Modul text ofera control total, ar
fi explicatia data de numerosi hackeri si utilizatori avansati. Dar pentru milioanele de
utilizatori obisnuiti, inseamna un mare efort in directia invatarii sistemului. Sistemul
deja existent X-Windows si window managerele nu se ridicau la nivelul asteptarilor
utilizatorilor obisnuiti. Acesta era unul dintre argumentele principale aduse de cei
care urmau tabara Windows. Dar lucrurile au inceput sa se schimbe in ultimii ani.
Aparitia desktopurilor KDE si GNOME, cu look-ul lor profesionist, a completat
tabloul. Ultimele versiuni ale acestor desktop-uri au schimbat în bine perceptia
generala in privinta usurintei cu care este folosit Linux. Desi utilizatorii inraiti se
plang ca s-a pierdut mult din puritatea culturii de hacker, aceasta schimbare in
mentalitatea oamenilor a facut sa creasca popularitatea Linux-ului.
6. Linux in Lumea Dezvoltarii

Poate cea mai mare schimbare este raspandirea Linux-ului printre utilizatorii
din tarile slab dezvoltate. In zilele dinaintea Linuxului, tarile in curs de dezvoltare
erau cu mult in spate in domeniul calculatoarelor. Costul componentelor a scazut, dar
pretul software-ului era o povara mare pentru entuziastii saraci din tarile Lumii A
Treia. Disperati, au recurs la piratarea tuturor tipurilor de programe. Piratarea a
produs pagube de miliarde de dolari. Dar totusi, pretul produselor comerciale era cu
mult peste puterile celor din tarile in curs de dezvoltare. De exemplu, un sistem de
operare costa cel putin 100 de dolari. Dar in tari unde venitul pe cap de locuitor este
200-300 de dooari asta insemna foarte mult.

Aparitia Linuxului si a celorlalte produse open-source a schimbat totul. Fiindca

Linuxul poate rula chiar si pe calculatoare cu foarte putine resurse, a devenit o
alternativa potrivita pentru utilizatorii cu bani putini. Anticele calculatoare
486/Pentium1 care au devenit istorie In lumea dezvoltatorilor, sunt inca folosite in
tarile in curs de dezvoltare. Linuxul a facut posibila dezlantuirea intregului potential
al acestor calculatoare. S-a raspandit de asemenea si folosirea software-ului open-
source si, ca dovada a caracterului global al Linuxului, distributii localizate au aparut
in cele mai obscure parti al lumii. Documentatia Linux include acum documente
scrise in aproape toate limbile majore, cat si in limbi minore precum vietnameza.

7. De la Desktop la Super-Calculatoare

Cand Liux a fost proiectat prima oara de Linus Torvald, era doar hobby-ul unui
hacker. Dar Linuxul a parcurs mult drum de la prima masina Intel 386 ce a rulat
primul kernel. Cea mai notabila intrebuintare a Linuxului in prezent este in domeniul
supercalculatoarelor si a calculelor paralele. Sa vedem cateva exemple.

a. TeraGrid

In August 2001, BBC a anuntat ca Guvernul Statelor Unite intentioneaza sa

construiasca ceea ce urma sa fie un megacomputer, capabil sa efectueze peste 13
trilioane de calcule pe secunda (13,6 TeraFLOPS). Proiectul numit TeraGrid consta
dintr-o retea alcatuita din 4 centre americane de supercalculatoare. Cele patru
laboratoare care colaboreaza sa construiasca TeraGrid sunt National Center for
Supercomputing Applications de la Universitatea din Illinois (NCSA), San Diego
Supercomputer Center (SDSC) de la Universitatea din California, Argonne National
Laboratory din Chicago, California Institute of Technology din Pasadena. La fiecare
din acest centru, va fi un supercomputer. In total, vor fi mai mult de 3.000 de
procesoare care vor rula in pararel pentru a crea Teragrid. Tehnologia din spatele
TeraGrid este tehnologia cluster: tehnologia care uneste mai multe procesoare pentru
a crea un supercalculator.
 TeraGrid va combina destula putere de calcul pentru a facilita calcule
matematice complexe si simulari, de la cercetari astrologice la cercetari privind
cancerul si la previziuni meteo. Echipat cu 600 de Terabytes spatiu de stocare,
TeraGrid va fi atat de puternic, incat un om ar avea nevoie de 10 milioane de ani
pentru a face ce face TeraGrid intr-o secunda. Ce este uimitor este ca acest
supercomputer va rula Linux. Fiecare din cele patru centre va rula un cluster Linux,
conectate printr-o retea dedicata de fibra optica ce permite un trafic de
40GB/secunda.

b. Evolocity de la Laboratorul National Lawrence Livermore

In iulie 2002, a fost anuntat faptul ca Linux NetworkX, o companie din

California, a inceput constructia lui Evolocity, un supercalculator cluster bazat pe
Linux. Clusterul va fi alcatuit din 962 de noduri alcatuite din 1920 de procesoare Intel
Xeon 2,4 Ghz, cu 4 GB de memorie DDR SDRAM si 120 GB de spatiu pe hard-disk
la fiecare nod, acest supercalculator cluster va efectua 9,2 TeraFLOPS, ajungand in
topul celor mai rapide cinci supercalculatoare din lume. Cu procesoare produse in
serie, aceste supercalculator va aduce un aer de schimbare la Laboratorul National
LL, unde odata dominau masivele supercalculatoare Cray.

Folosind Linux ca sistem de baza, constructorii TeraGrid au economisit

milioane de dolari, folosind tehnologia cluster dezvoltata de entuziastii miscarii open-
source.

8. Calatoria continua

Calatoria Linuxului de la proiectul unui hacker pana la globalizare a fost mai

mult o experienta de evolutie.

Proiectul GNU, pornit in 1980 de Richard Stallman, a pus fundatia pentru

dezvoltarea de software open-source. Sistemul de operare al profesorului Andrew
Tanenbaum, MINIX, a adus studiul unui sistem de operare de la baza teoretica la una
practica. Si, in sfarsit, entuziasmul fara de limite catre perfectiune al lui Linus
Torvalds a dat nastere Linuxului. In ultimii ani, sute de mii de oameni au format o
comunitate globala care l-au ingrijit si i-au facut un loc glorios in analele revolutiei
calculatoarelor. Astazi Linux nu este doar un proiect de hacking al vreunui student,
este un fenomen mondial aducand laolalta companii ca IBM si milioane de oameni
din toata lumea in spiritul miscarii software-ului open-source. In istoria
calculatoarelor, va ramane ca una dintre cele mai uimitoare realizari ale omului.

9. TUX pinguinul: Logo-ul Linux

Logo-ul Linux este un pinguin. Spre deosebire de celelalte sisteme de operare
comerciale, Linux nu are un simbol formidabil care sa arate serios.
 Mai degraba Tux, cum este numit simpaticul pinguin, simbolizeaza atitudinea
lipsita de griji a intregii miscari. Acest simpatic logo are o istorie foarte interesanta.
La inceput nici un logo nu fusese selectat de Linus pentru Linux. Odata, Linus a mers
in vacanta in emisfera sudica. Acolo a intalnit un pinguin, asemanator cu logo-ul
curent. Incercand sa-l mangaie, a fost ciupit de mana de pinguin. Acest incident
amuzant a dus la selectarea pinguinului drept logo pentru Linux ceva mai tarziu.

10. Cateva curiozitati privind Linux

Iata cateva cuvinte faimoase ce apartin lui Linus Torvalds:

(Linus Torvalds, in kernel/sched.c)

De unde sa stiu daca merge? Pentru asta sunt testerii beta. Eu doar am scris codul..

(Atribuit lui Linus, undeva intr-un post)

Sunt un complet idiot. Asta a durat cel putin 5 minute ca sa aflu....

(Raspunsul lui Linus la raportarea unui bug)< br /> Daca vrei sa faci Inconjurul lumii
si sa fii invitat sa vorbesti in o gramada de locuri, doar scrie un sistem de operare
Unix..

(De Linus Torvalds)

Inafara de faptul ca are un nume cool, poate sa-mi explice cineva de ce ar trebui sa
folosesc Linux in locul BSD? Nu, asta e. Numele, asta e. Am muncit din greu la
crearea unui nume care sa fie placut de majoritatea utilizatorilor si cu siguranta a
meritat: mii de oameni folosesc Linux doar ca sa poata spune OS/2? Ha! Eu am
Linux. Ce nume misto. 386BSD a facut greseala de a pune o gramada de numere si
prescurtari ciudate in numele lor si sperie multa lume pentru ca suna prea tehnic.

(Linux Torvalds raspunzand unei intrebari despre Linux)

In ziua cand Linux va fi servit mai bine de altcineva, voi abdica. Nu cred ca e ceva
care ar trebui sa îngrijoreze oamenii. Nu vad sa se intample asa ceva in viitorul
apropiat. Imi place sa lucrez la Linux, chiar daca inseamna ceva munca si nu am
primit plangeri (cateva reamintiri timide despre un patch pe care l-am uitat sau
ignorat, dar nimic negativ pana acum). Cele mai de sus nu inseamna, ca in ziua cand
cineva se va plange, voi inceta lucrul. Sunt destul de calit (Lasu, care citeste peste
umarul meu spune ca Incapatanat ar fi mai degraba cuvantul potrivit) pentru a
suporta criticile. Daca nu as fi fost, m-as fi oprit in ziua cInd am fost ridiculizat pe
comp.os.minix. Vreau sa spun, ca desi Linux este copilul meu, nu vreau sa stau in
calea celor care doresc sa faca ceva mai bun din el (*). Hei, poate ar trebui sa cer o
roba de sfant de la Papa. Ii stie cineva adresa de e-mail? Sunt asa de treaba incat iti
vine sa vomiti..

(Luat din raspunsul lui Linus dat cuiva ingrijorat de viitorul Linuxului)
Cand spui 'Am creat un program care a omorat Windows-ul', oamenii se holbeaza si
spui 'Hei, eu le-am primit odata cu sistemul, *pe gratis*'.
In prezent sunt estimati peste 8 milioane de utilizatori Linux, iar nucleul Linuxului
are peste 200 de autori. Pe langa acesti 200 de autori ar trebui adaugate cele cateva
mii de persoane care testeaza si gasesc buguri.

11. Ce tip de calculator poate rula Linux ?

Pentru a rula Linux aveti nevoie de minim un calculator i386 cu 4 Mb RAM si 50 Mb

spatiu liber pe harddisk.
Daca doriti sa folositi si sistemul X-Windows, minimul de memorie RAM este de 8
MB.
Este posibil ca unele programe complexe sa necesite foarta multa memorie. Linux are
posibilitatea de a simula memoria RAM folosind un fisier de swap pe harddisk, dar
este mult mai lent.
In plus excesul de memorie este folosit pentru accelerarea operatiilor pe disk, deci cu
cat mai multa memorie RAM, cu atat Linux-ul dvs. are performante mai bune.

12. De unde puteti obtine Linux ? Cat costa ?

Exista mai multe distributii Linux (Slakware, RedHat, Debian, SuSe, ...)
O distributie reprezinta nucleul Linux impreuna cu anume fisiere de configurare si
anumite programe.
Ele nu difera decat prin modul de instalare si intretinere.
Aceste distributii pot fi descarcate gratuit de pe Internet. Totusi pentru cei care nu au
acces la Internet, pot fi cumparate CD-uri continand aceste distributii la preturi intre
30$ -50$. Aceste preturi reprezinta costul procesarii CD-ului, taxe de expediere, etc.

13. Programe disponibile sub Linux:

Majoritatea distributiilor Linux includ compilatoare pentru diverse limbaje de

programare, utilitare pentru retea (email, telnet, ftp, www), creare si manipulare
documente, tiparire, arhivare, si multe altele.
Pe langa acestea exista disponibile pe Internet o mare varietate de programe, unele
gratuite, altele nu, iar mai nou marile case de software au inceput sa porteze softurile
lor pe Linux.

Iata cateva exemple:

Openoffice (foarte asemanator cu MS-Office)

WordPerfect (Cunoscutul procesor de text, disponibil si sub Linux)
Netscape Navigator, Opera (browsere Web)
Oracle (baze de date)
Mathematica (calcul simbolic si nu numai)

I-3. Distributii Linux

Nu as fi crezut ca exista atat de multe distributii Linux pana nu am dat de sitte-

ul http://www.linux.org/dist/list.html. Pe acest site distributiile sunt clasificate
dupa limba, categorie, platforma si asigurarea intretinerii. Printre cele mai cunoscute
se numara Red Hat Linux, Debian GNU/Linux, Gentoo Linux, Mandriva, Fedora
Linux, Slackware Linux etc.

BlueCat Linux
Developer: LynuxWorks
Website: http://www.lynuxworks.com
Description:
BlueCat is LynuxWorks' distribution of open source Linux, enhanced to meet the
requirements of embedded developers. BlueCat includes a royalty-free, open source
Linux distribution and is compatible with the LynxOS RTOS, an industry leader in
hard, real-time embedded software. With its heritage of reliability, availability, and
serviceability, BlueCat has a common source base and development tools for multiple
embedded targets.
Debian GNU/Linux
Developer: Debian
Website: http://www.debian.org/
Description:
Debian GNU/Linux is a free distribution of the Linux based operating system.It is
maintained and updated through the work of many users who volunteer their time and
effort. Along with its large selection of prepackaged software is contains advanced
package management tools that allow for easy installation and maintenance on
individual systems and workstation clusters. Extensive pre-release testing is done to
ensure the highest degree of reliability possible, and a publicly accessible bug
tracking system provides an easy way to monitor customer feedback.

Gentoo Linux
Developer: Gentoo Technologies, Inc.
Website: http://www.gentoo.org
Description:
Gentoo Linux is designed for the developer, power user and enthusiast.It incorporates
the latest sources and technologies (such as ReiserFS and the Portage system).

Hard Hat Linux

Developer: MontaVista Software, Inc
Website: http://www.mvista.com/
Description:
Hard Hat Linux and the Hard Hat Linux CDK are built from 100% pure Linux
components and are maintained and distributed as an open source tool kit.
MontaVista ships both source and easy-to-use pre-built binary packages on the same
media. Hard Hat Linux includes no hidden proprietary components, and is always
completely royalty-free.
The MontaVista Software Hard Hat Linux Cross Development Kit (CDK),
version1.2, targets the broadest array of CPU architectures and board and system-
level platforms of any embedded Linux development solution available today.
Whether you are building Internet appliances, portable devices,networking
equipment, telephony interfaces, or other embedded and pervasive applications, you
can count on MontaVista Hard Hat Linux to provide robust Linux kernel ports,
device drivers, middleware, and development tools to streamline your development
effort. These MontaVista products are available for download at:
http://www.mvista.com/download/index.html

Mandriva
Developer: Mandriva
Website: http://mandriva.com/
Description:
Mandriva Linux is a powerful operating system that is available for many platforms:
32 bit processors such as Intel Pentium®, AMD Athlon®, PowerPC®; and 64 bit
processors such as Intel Itanium® and AMD Opteron®. Mandriva Linux includes
many graphical administration assistants & wizards that make it intuitive and fun to
use while providing all the power and robustness of other Linux systems. Hundreds
of included applications make it an ideal solution for both professional and home
users.
MkLinux
Developer: Apple Computer / The Open Group Research Group
Website: http://www.mklinux.org/
Description:
MkLinux is an Open Source operating system which consists of an implementation of
the Linux operating system hosted on the Mach microkernel. Versions of MkLinux
run on the Intel, PA-RISC, and PowerPC architectures.

Red Hat Enterprise Linux

Developer: RedHat Software
Website: http://www.redhat.com/
Description:
Red Hat Enterprise Linux is a high-end Linux distribution geared toward businesses
with mission-critical needs.

Rock Linux
Website: http://www.rocklinux.org/
Description:
ROCK Linux is a modern Linux Distribution with a powerful auto-build process. It's
mostly designed for skilled Linux/Unix Administrators. It's available for multiple
platforms. ROCK Linux is a small distribution, but it's not a "mini distribution". It
comes with over 200 packages including X11 and the GNOME Desktop - but
excluding menu driven configuration tools (most professional users prefer
configuration files). A reasonably well configured installation of Rock Linux should
be useful for any computer user (even beginners).

Slackware Linux
Developer: The Slackware Linux Project
Website: http://www.slackware.com/
Description:
Slackware Linux is compatible with most Intel PC hardware. Slackware will provide
stellar performance on high-end systems, including support for symmetric multi-
processing (up to 16 processors), PCI, and special code optimizations for the 486,
Pentium, and Pentium Pro and AMD Athlon

SUSE Linux
Developer: SuSE/Novell
Website: http://www.suse.com/
Description:
SUSE, now a subsidiary of Novell, produces one of the most popular mainstream
Linux distrbutions.

Ubuntu Linux
Developer: Canonical Ltd.
Website: http://www.ubuntulinux.org/
Description:
Mainstream distribution based on Debian that includes the latest version of all major
software packages. The developers aim to make it accessable in many languages.

Etc, etc ...........

I-4. Distributii Debian

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Debian_GNU/Linux

Debian GNU/Linux este o distribuţie gratuită de GNU/Linux. Această distribuţie

este ţinută la zi datorită efortului voluntar depus de utilizatorii de pe întreg
mapamondul. Distribuţia este testată foarte mult înainte de a fi lansată, pentru a
asigura cel mai înalt grad de stabilitate. Nu este foarte uşor de configurat, această
distribuţie fiind orientată în principal către utilizatorul profesionist, dar are un foarte
bun sistem de update. Versiunile mai noi tind sa fie orientate mai mult catre
utilizatorul normal si sprijinul oferit de comunitatea de utilizatori este foarte bun.
Istoric
Distribuţia Debian a fost anunţată prima dată pe 16 august 1993 de Ian Murdock,
atunci un student la Purdue University. Murdock a numit iniţial sistemul lui "Debian
Linux Release".
Versiunile Debian
O caracteristică specifică distribuţiei Debian este împărţirea ei în versiuni. În orice
moment există trei versiuni: stabilă (stable), în testare (testing) şi instabilă (unstable).
Vesiunea instabilă este, evident, cea mai puţin stabilă dintre ele, deoarece aici sunt
utilizate pachetele program exact aşa cum sosesc de la cei care le dezvoltă. Dacă în
decurs de 10 zile nu au fost descoperite probleme, pachetele se propagă in versiunea
în testare. În momentul in care versiunea în testare incepe să fie mai stabilă şi nu mai
apar probleme grave, atunci managerul responsabil cu lansarea unei noi versiuni
"îngheaţă" pachetele, adică întârzie şi în final opreşte propagarea pachetelor noi
dinspre versiunea instabilă, pachete care ar putea aduce probleme nedescoperite. Se
va aloca un număr de versiune şi aceasta va deveni noua versiune stabilă. Pe
parcursul existenţei va primi în general doar îmbunătăţiri de securitate.
Versiunea stabilă este cea recomandată pentru sistemele de producţie, deoarece este şi
cea mai verificată. Versiunea instabilă este pentru cei ce doresc să experimenteze cele
mai noi versiuni de programe sau doresc sa contribuie la "deparazitare" (debugging).
Versiunea în testare nu este neaparat mult mai stabilă decât versiuna instabilă, dar
pachetele au trecut deja o perioada de probă în varianta instabilă.
Toate variantele Debian au nume de cod inspirate din personajele filmulului de
desene animate "Toy Story". Ultima versiune stabila este 4.0, denumita „etch”.
Datează din 23 octombrie 2008. Varianta in testare se numeste „lenny”. Varianta
instabilă se numeşte întotdeauna "sid" (numele băiatului care strica jucării). (Cf. The
Debian GNU/Linux FAQ)

Pe site-ul http://www.linux.org/dist/list.html sunt prezentate la "platforme intel"

urmatoarele 29 de distributii derivate din Debian:

floppyfw
Developer: Zelow Consulting
Website: http://www.zelow.no/floppyfw/
Description:
floppyfw is a static Linux router with firewall-capabilities. It is based on packages
from Debian.

Gibraltar
Developer: ViaNova
Website: http://www.gibraltar.at
Description:
Gibraltar is a Debian GNU/Linux-based router and firewall package that boots
directly from CD-ROM. Comes in commercial and free versions.

KNOPPIX
Developer: Knopper.net
Website: http://www.knopper.net/knop...
Description:
Full-featured Linux distribution that boots from a CD. Includes the latest version of
KDE and OpenOffice. Can be used to work from Linux on PCs without actually
installing it, so it is ideal for demonstrations of Linux. Based on Debian.

Xandros
Developer: Xandros Corporation
Website: http://www.xandros.com
Description:
Xandros is a distribution based of Debian and KDE that seeks to make Linux simpler
and easier to use while broaden the scope of day to day activities that users desire.
Initially focused on the desktop, Xandros is also developing server technologies.
Linspire
Developer: Linspire, Inc.
Website: http://www.linspire.com/
Description:
(description provided by Linspire)
Linspire is a full-featured computer operating system designed for desktop and laptop
computers. Based on Debian Linux, Linspire provides a powerful, stable, virus-free
computing experience, yet is incredibly easy-to-use.

Bundled software includes a Microsoft Office file-compatible office suite, a powerful

Internet and email suite, complete song and photo programs, media players for
viewing animation and videos, and much more. New software is installed and
managed with just one-click from Linspire's CNR Warehouse, an online library of
over 2,000 programs, with the optional Linspire CNR Service.

Use Linspire to do things on the Web, create and share documents, work with
graphics, play music, organize digital photos, view rich multimedia files and easily
connect to networks and peripherals.

Damn Small Linux

Developer: John Andrews
Website: http://www.damnsmalllinux.org
Description:
Damn Small Linux is a business card size (50MB) Live CD Linux distribution.
Despite it's miniscule size it strives to have a functional and easy to use desktop.

Morphix
Developer: Morphix Project
Website: http://www.morphix.org/
Description:
Morphix is a live-cd distribution designed to be run from a CD-ROM drive with no
need to partition and install in your hard disk. It comes in three main types, a
LightGUI (small footprint) version, a "medium" version with KDE and a HeavyGUI
version that includes both the latest KDE and GNOME along with the OpenOffice
suite

MEPIS Linux
Developer: MEPIS LLC
Website: http://www.mepis.org/book/v...
Description:
Debian based distribution optimized for desktop use. Runs from a live CD and can be
installed to a hard disk. Comes with the latest versions of KDE, Mozilla and
OpenOffice. Boast easy hardware configuration including WiFi support.
FREEDUC
Developer: FREEDUC Project
Website: http://www.ofset.org/freedu...
Description:
Live CD distribution developed with the help of UNESCO. It has a fully functional
desktop and offers interfaces in a variety of lanaguages.

Quantian
Developer: Dirk Eddelbuettel
Website: http://dirk.eddelbuettel.co...
Description:
Live CD distribution based on Knoppix/Debian. It is geared toward numerical and
quantitative analysis

Adamantix
Developer: Adamantix Project
Website: http://www.trusteddebian.org
Description:
Security enhanced version of Debian GNU/Linux.

Ubuntu Linux
Developer: Canonical Ltd.
Website: http://www.ubuntulinux.org/
Description:
Mainstream distribution based on Debian that includes the latest version of all major
software packages. The developers aim to make it accessable in many languages.

ASLinux Desktop
Developer: Activa Sistemas
Website: http://www.activasistemas.c...
Description:
Distribution from Spain aimed at home users. Based on Debian.

LinVDR
Developer: Thomas Koch, Mirko Dölle
Website: http://linvdr.org/projects/...
Description:
Minimalist Linux distribution aimed at turning a machine with modest hardware into
a Video Disk Recorder (VDR) and Personal Video Recorder (PVR)

Santa Fe Linux
Developer: New Mexico Software
Website: http://www.santafelinux.com
Description:
Santa Fe features automatic hardware detection and configuration. Our distribution
was designed to make the best open source software available to the ordinary user.
Good for beginners and experts alike, Santa Fe's simple interface and graphical
installer remove the frustration from Linux

Symphony OS
Developer: Symphony OS Project
Website: http://symphonyos.com/
Description:
Distribution based on Debian and Knoppix that offers a new kind of desktop
experience called the Mezzo Desktop Environment.

Kanotix
Developer: Jörg Schirottke
Website: http://kanotix.com
Description:
Live CD distribution based on Debian. Emphasis on hardware support.

Elive
Developer: Samuel 'Thanatermesis' F. Baggen
Website: http://www.elivecd.org/
Description:
Live CD distribution based on Debian. Features the Enlightenment desktop as its
main user interface

X-Evian
Developer: Metabolik BioHacklab
Website: http://www.x-evian.org/
Description:
Live CD distribution from Spain based on Debian and Knoppix

Pioneer Linux
Developer: Technalign, Inc.
Website: http://www.tapioneer.com/
Description:
Mainstream Linux distribution based on Ubuntu. Comes in three versions: one
designed for older hardware, one designed for general use and a commercial version
that comes with Codeweaver's Crossover software for running Windows programs.

Ulteo
Developer: Gael Duval
Website: http://www.ulteo.com/
Description:
Mainstream Linux distribution created by Mandrake co-founder Gael Duval. Based
on Debian.
64 Studio
Developer: 64 Studio Ltd
Website: http://64studio.com/
Description:
Debian-based distribution for digital content creation. Designed for 64 bit processors,
though there is a 32 bit port available.

BeaFanatIX
Developer: Stephan Emmerich. et al
Website: http://bea.cabarel.com/inde...
Description:
Minimalist distribution that is a re-worked version of now defunct BeatriX - with
more of an Ubuntu flavor.

grml
Developer: Michael Prokop, et al
Website: http://www.grml.org/
Description:
Debian-based Live CD distribution designed for system administrators. Includes tools
for system analysis and rescue.

Sidux
Developer: Sidux e.V.
Website: http://sidux.com/
Description:
Distribution based on the unstable branch of Debian. It is designed to be constantly
updated, never needing a major version update.

AntiX
Developer: 'anticapitalista'
Website: http://mirror.cs.vt.edu/pub...
Description:
Scaled-down version of MEPIS designed to work on older hardware. Desktop can be
either Fluxbox or IceWM.

Parsix GNU/Linux
Developer: Parsix.org
Website: http://www.parsix.org/html/...
Description:
Live CD distribution based on Debian and KANOTIX and optimized for Persian
keyboard layout and fonts.

Tuquito GNU/Linux
Developer: Mauro Torres, et al
Website: http://www.tuquito.org.ar/en/
Description:
Tuquito GNU/Linux is a distribution developed in Argentina and based on Debian. It
features advanced hardware detection

I-5. Cum alegi o distributie

Sursa: http://polishlinux.org/choose/quiz/

Cea mai frecventa întrebare pusa de noii utilizatori de Linux este: "Ce distribuţie
Linux este cea mai buna pentru mine?". Cu sute, poate mii de distributii diferite de
Linux, este chiar greu de a decide care este buna pentru tine. Dacă sunteţi doritori de
trecere la Linux de la Windows / Mac şi sunteti coplesiti de marea lista de distribuţii
Linux, aici este un ghid pentru a vă ajuta să filtrati şi sa selectaţi o distribuţie care
este cea mai potrivită pentru tine.
1) componentele dvs. Hardware
Înainte de a alege orice distribuţie trebuie să aruncaţi o privire la componentele
hardware. Dacă utilizaţi un computer nou sau recent, care nu are mai mult de un an
vechime, ar trebui să nu aveti nici o problemă cu oricare dintre distributii. Cu toate
acestea, dacă încă utilizaţi un PC Pentium 2 pe care l-aţi cumpărat acum 5 ani,
selectarea unei uşoare distribuţii Linux este cea mai buna alegere pe care o ai. Un
lucru bun despre o astfel de distribuţie este faptul că este mic, rapid şi încă nu inferior
celei mai voluminoase distributii. Chiar şi aşa, mic ca dimensiune, el conţine încă o
gamă completă de software-ul care se pot utiliza, inclusiv aplicatiile de birou,
browser-ul, media players, etc S-ar putea sa fiti surprins chiar de cite efecte grafice
uimitoare le are si la care nici nu v-ati gandit vreodata ca un PC Pentium 2 le poate
folosi.
Dacă utilizaţi un PC la capacitate scazuta, puteti avea in vedere distributiile:
PuppyLinux, Fluxbuntu, WattOS
2) intentia dumneavoastra de utilizare
Următorul pas este de a afla intentia dumneavoastra de utilizarel. Intenţioneti să
construiti un sistem home theater sau un personal video recorder (PVR) pentru casa
ta? Ai nevoie de o gramada de chestii multimedia pe computerul dumneavoastră?
Vrei să joci jocuri cat mai noi? Ce vrei să faci, există cu siguranţă o distribuţie, care
poate indeplini nevoile dumneavoastra.
Iată câteva distributii care sunt orientate spre asa ceva:
- Mythbuntu - o distribuţie populară care transformă computerul într-un sistem PVR.
- Ultimate Gamer - o distribuţie care conţine mult mai mult software decât ai nevoie
şi o multime de jocuri pentru a te ţine ocupat pentru întregul an.
- Ev - o distribuţie Linux care oferă aproape toate serviciile Google. Acest lucru este
util dacă esti utilizator al produselor Google (Gmail, Calendarul Google, Google
Docs ...).
- Ubuntu Studio - cu software multimedia creat pentru distribuţia populara Ubuntu
Dacă ai nevoie de un sistem de operare care sa vă permita editarea de documente,
citit e-mail, navigare pe Web şi să ascultaţi piese, oricare din principalele distributii
(cum ar fi Ubuntu, Mandriva, Freespire, sau Fedora) va putea îndeplini nevoile
dumneavoastra.
3) Sprijinul comunităţii
Atunci când alegeţi o distributie Linux, cel mai bine este să alegeţi una care are o
multime de surse de sprijin. Ele pot fi sub formă de forum, wiki sau chiar o
comunitate de oameni care sunt dispuşi să te ajute atunci cand ai nevoie de suport
tehnic. Cele mai populare distribuţie, cum ar fi Ubuntu, openSUSE, Mandriva,
Freespire au propriile lor comunităţi. De fapt, atunci când am probleme cu Ubuntu, în
primul rând apelez la UbuntuForums. Asta este, de departe, cel mai bun loc pentru a
obţine suport tehnic gratuit.
4) Test-drive
Pentru a determina dacă o distribuţie este buna pentru tine, cel mai bine este sa o
testezi pe un computer.Tot ce trebuie să faceţi este să descărcaţi de pe internet fişierul
ISO şi sa-l ardeti pe un CD boot-abil (sau USB thumbdrive în cazul în care
computerul permite pornirea sistemului de pe un dispozitiv USB). Apoi, puteţi
efectua boot de pe CD şi rulaţi distributia în computerul dumneavoastră. Nu este
necesara nici o instalare. Dacă nu vă place, pur şi simplu o stergeti de pe CD şi
incercati cu o altă distribuţie.
Alternativ, puteţi face uz de software de virtualizare, cum ar fi VMWare Virtualbox şi
sa creati o maşină virtuală cu distributia dumneavoastră preferata. Puteţi apoi sa o
testati pe sistemul de operare local fara a avea nici un CD. Dacă nu sunteţi mulţumit
de distribuţie, ştergeti-o pur şi simplu din maşină virtuală.
Concluzie
Nu e nimic dificil de a alege o distribuţie Linux. Trebuie doar să ştiţi ce doriţi şi vă
veţi putea găsi o distribuţie. Site-ul pe care vi-l recomandăm
este http://distrowatch.com/. Acesta este un site care furnizează informaţii generale şi
ştiri despre diferite distribuţii Linux.
I-6. Mark Shuttleworth

Sursa http://ro.wikipedia.org/wiki/Mark_Shuttleworth

Mark Richard Shuttleworth (născut la 17 septembrie 1973) este un antreprenor din

Africa de Sud, cel de-al doilea turist spaţial şi primul african care merge în spaţiu. El
este conoscut mai ales pentru conducerea proiectului distribuţiei Linux Ubuntu.
Shuttleworth locuieşte în prezent la Londra şi are dublă cetăţenie: Sud Africana şi
engleză.

Tinereţea
Shuttleworth s-a născut la Welkom, Free State Province, Africa de Sud.
După urmarea şcolii Diocesan College, Shuttleworth a obţinut un titlu de Business
Science în Finanţe şi managementul sistemelor informaţionale la University of Cape
Town.

Carieră
Shuttleworth a fondat Thawte în 1995, care era specializat în certificate digitale şi
securitate în Internet pe care i-a vândut-o lui VeriSign în decembrie 1999, câştigând o
sumă de aproximativ 575 milioane de dolari americani.
În septembrie 2000, Shuttleworth a format HBD Venture Capital, un incubator de
afaceri şi venture capital.
În martie 2004 a format Canonical Ltd., pentru promovarea şi sprijinirea proiectelor
software de tip free source.
I-7. Despre Ubuntu

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Ubuntu

Ubuntu este o distributie populară de Linux, concepută în special pentru computerele

personale. Rudă apropiată a sistemului de operare Debian GNU/Linux, Ubuntu se
doreşte a fi uşor de instalat şi folosit, des actualizat şi neîngrădit de restricţii legale.
Ubuntu este sponsorizat de Canonical Ltd., o companie privată fondată de
antreprenorul sud-african Mark Shuttleworth.
Numele sistemului de operare provine din limba zulusa, unde „ubuntu” este o
ideologie ce poate fi definită pe scurt drept „credinţa într-o legatură universală ce
uneşte întreaga omenire”. Sloganul adoptat - „Linux pentru fiinţe umane” -
încorporează unul din scopurile declarate ale proiectului, acela de a face din Linux un
sistem de operare popular şi uşor de folosit.

Prima versiune, iniţial cunoscută sub numele de cod no-name-yet.com, a apărut ca o

copie temporară a proiectului Debian, pe data de 20 octombrie 2004. Tot atunci s-a
hotărât ca Ubuntu să folosească periodic cod sursa din Debian, pentru a înlesni
lansarea unei noi versiuni la fiecare şase luni şi pentru ca variaţia cauzată de
„bifurcare” să nu ducă la un sistem de operare fundamental diferit.
Ubuntu urmăreşte îndeaproape lansările de noi versiuni ale mediului de lucru
GNOME. Spre deosebire de alte sisteme de operare derivate din Debian, precum
Xandros, Linspire sau Libranet, Canonical doreşte ca Ubuntu să fie compus
predominant din software liber.
Ubuntu împrumută pentru managementul softwareului tehnologia Advancet Package
Manager din Debian. Softwareul se prezintă în „pachete” provenind în mare parte din
repozitoriul Debian unstable, dar aceasta nu este o condiţie pentru ca un pachet să
funcţioneze corect în ambele sisteme de operare. Câţiva din dezvoltatorii Ubuntu
întreţin pachete din repozitoriile Debian, iar contribuţiile lor sunt anunțate imediat și
nu la lansarea noii versiuni. Ian Murdock, fondatorul Debian, a criticat Ubuntu în
aprilie 2005 pentru incompatibilitățile apărute, Ubuntu ajungând, în opinia sa, să
difere foarte mult de Debian.
Bugurile găsite în Ubuntu sunt gestionate prin interfaţa web Launchpad, aceasta
încorporând sistemul de control al versiunilor Bazaar, motorul de traducere colectivă
Rosetta şi bug-trackerul Malone.
Ubuntu este actualmente susţinut financiar de către Mark Shuttleworth prin compania
acestuia, Canonical. La data de 8 iulie 2005 Canonical a anunţat apariţia Fundaţiei
Ubuntu, căreia i-a donat un capital iniţial de 10 milioane de dolari americani. Scopul
fundaţiei este de a asigura suportul şi dezvoltarea versiunilor viitoare ale Ubuntu, dar
până acum rolul acesteia a fost unul pasiv. Shuttleworth a descris fundaţia drept un
fond de urgenţă pentru eventualitatea în care Canonical încetează susţinerea
financiară.
La 1 mai 2007 producătorul american de calculatoare Dell a anunţat că urmează să
livreze computere de birou şi laptopuri cu Ubuntu preinstalat, iar la 24 mai
comercializarea acestor sisteme a început. Clienţii pot cumpăra suport tehnic de la
Canonical, prin Dell.
Caracteristici:
1. Uşurinţa în folosire
Ubuntu foloseşte mediul de lucru GNOME, al cărui scop este să ofere o interfata
gratuită, simplă şi intuitivă, dar în acelaşi timp şi o pleiadă de aplicaţii şi programe
moderne. Suita de birou OpenOffice.org, navigatorul web Mozilla Firefox şi editorul
grafic GIMP (se pare ca Gimp va fi scos de pe CD-ul de instalare pentru ca este un
program prea complex si ocupa mult spatiu) sunt câteva din programele distribuite
implicit.
După instalarea sistemului de operare, utilizatorul este întâmpinat de un spatiu de
lucru fără pictograme, în care culorile portocaliu şi maro sunt predominante.
Programele de uz general sunt instalate în meniul „Aplicaţii”. Locaţiile importante şi
cele mai des frecventate sunt grupate în meniul „Places”. Modificarea parametrilor de
funcţionare se poate face cu uşurinţă din meniul „System”. Ferestrele deschise pot fi
vizualizate în bara din josul ecranului.
Ubuntu este localizat în peste 40 de limbi, inclusiv limba romana. Utilizatorii se pot
folosi de unealta de traducere Rosetta pentru a contribui la corecturi şi/sau traduceri
noi.
Din dorința de a-l face mai uşor de folosit, dezvoltatorii au pus accent pe folosirea
comenzii sudo. Această comandă permite utilizatorilor să îndeplinească sarcini
administrative fără a iniţia o sesiune cu drepturi administrative.
2. Metode de distribuţie
Ubuntu poate fi descărcat ca imagine ISO şi încape cu uşurinţă pe un CD. Alternativ,
utilizatorii pot comanda gratuit prin posta versiunile 6.06 și 7.04 folosind serviciul
ShipIt oferit de Canonical. Multe distribuţii Linux necesită descărcarea a numeroase
imagini ISO şi procesul lor de instalare poate dura câteva ore, dar Ubuntu poate fi
instalat rapid, de pe un singur disc.
Începând cu versiunea 6.06, CD-ul de instalare Ubuntu poate fi folosit şi ca Live CD.
În acest fel, utilizatorul poate experimenta cu programele disponibile şi verifica
compatibilitatea sistemului de operare cu hardware-ul existent fără a porni procesul
de instalare. Există şi un CD alternativ, pentru cei ce întâmpină probleme la instalarea
de pe LiveCD, au un sistem slab performant sau pur şi simplu doresc o instalare
avansată folosind programul debian-installer.
LiveCD-ul conţine şi o colecție de software open source ce poate fi instalat pe
sistemul de operare Microsoft Windows: Mozilla Firefox, Mozilla Thunderbird,
AbiWord, Blender sau ClamWin.
Fiecare versiune este lansată în două variante: una destinată instalării pe computere
personale de birou şi laptopuri şi o a doua pentru servere. Prima este disponibilă
pentru arhitecturile x86 şi x86-64, în timp ce la a doua se adaugă suport pentru
arhitectura SPARC (fără LiveCD).
3. Accesibilitate pentru persoanele cu dizabilităţi şi internaţionalizare
Ubuntu este un sistem de operare ce pune accent pe accesibilitate şi
internationalizare, în scopul său de a acapara o audienţă cât mai mare. Începând cu
versiunea 5.04, Ubuntu foloseşte implicit sistemul de notaţie UTF-8 şi dispune de
software pentru facilitarea uzului pentru persoane cu dizabilitati.
Rosetta este parte integrantă din Launchpad şi permite utilizatorilor să contribuie cu
traduceri într-o manieră facilă.
4. Uşurinţa în instalare
Ubuntu poate fi instalat folosind un LiveCD. Utilizatorul trebuie să pornească
computerul folosind acest LiveCD şi nu discul dur. Urmează procesul de instalare, în
care utilizatorul este ghidat de un program special. Informaţii amănunţite despre
procesul de instalare se pot găsi pe situl oficial.
După instalare, Ubuntu oferă o opţiune de actualizare automată. Cu permisiunea
utilizatorului, sistemul de operare găseşte, descarcă, instalează şi configurează
actualizările existente în mod automat.
5. Comunitate
Ubuntu pune accent pe implicarea comunităţii formate în jurul său în procesul de
dezvoltare.
Există un număr de forumuri oficiale unde discuţia despre sistemul de operare este
încurajată. Canonical găzduieşte liste de discuţii prin posta electronica pentru
dezvoltatori, liste ce sunt în acelaşi timp deschise publicului larg. Utilizatorii se pot
informa din weblogul comunităţii cu privire la ultimele desfăşurări de evenimente.
Clasificarea software-ului şi suportul tehnic oferit pentru acesta
Ubuntu împarte softwareul disponibil în patru categorii, denumite „componente”.
Această împărţire a fost făcută pentru a sublinia diferenţele de licenţiere şi suport
tehnic disponibil. Componentele sunt: Main, Restricted, Universe şi Multiverse.
Componentele Main şi Universe conţin software compatibil cu cerinţele de licenţiere
Ubuntu, cerinţe ce corespund în mare parte cu cele ale proiectului Debian. Main
poate conţine software proprietar şi fonturi ce nu pot fi modificate fără permisiune,
însă a căror redistribuire nu este îngrădită din punct de vedere legal.
Componenta Restricted conţine software cu restricţii în ceea ce priveşte accesul la
codul sursa, dar pentru care se acordă suport tehnic limitat, din pricina importanţei
software-ului. Se intenţionează ca, pe viitor, componentele Main şi Restricted să
conţină tot software-ul necesar pentru un sistem de operare de uz general.
Programele pentru care nu se asigură suport tehnic sunt plasate în Universe (software
liber) şi Multiverse (software îngrădit de restricţii legale, nu neapărat proprietar).
Multiverse conţine software ce poate încălca legile S.U.A. şi/sau internaţionale de
proprietate intelectuală. Exemple de astfel de software sunt cele care permit redarea
de formate multimedia brevetate. Din cauza statutului incert al decodării algoritmului
de securitate a discurilor DVD în anumite părţi ale lumii, programul Libdvdcss a fost
şters din repozitoriile Ubuntu, dar poate fi în continuare descărcat de pe situl
proiectului VideoLAN. Softwareul pentru codarea şi decodarea mai multor formate
proprietare precum Windows Media este de asemenea indisponibil implicit.
Ubuntu Backports este un proiect recunoscut oficial al cărui scop este implementarea
de versiuni noi ale anumitor programe în versiunile de Ubuntu deja existente.
Repozitoriul Ubuntu Backports nu este la fel de cuprinzător precum celelalte şi este
alcătuit predominant din pachete cerute de utilizatori. Acestea sunt aprobate după ce
au trecut de un anume control tehnic de calitate.
Utilitare neoficiale, precum Easy Ubuntu sau Automatix, încearcă să automatizeze
instalarea si configurarea de software ce nu este disponibil pe căi oficiale din motive
legale sau ideologice. Echipa ce dezvoltă Ubuntu nu recomandă folosirea acestor
soluţii, cunoscute pentru tendinţa lor de a ridica probleme de compatibilitate la
actualizarea de ansamblu a distribuţiei.
Ubuntu are un sistem oficial de certificare pentru software proprietar creat de terţi, iar
Canonical întreţine un repozitoriu numit Commercial, special pentru astfel de
programe, pentru care a obținut dreptul de redistribuire. În acest moment,
Commercial conţine navigatorul web Opera şi programul de redare multimedia
RealPlayer.
Versiuni
Fiecare versiune de Ubuntu este identificată printr-un număr (ce denotă luna şi anul
lansării) şi un nume de cod sub forma de aliteratie. De exemplu, în aprilie 2007 a
apărut versiunea 7.04 Feisty Fawn. Canonical oferă suport tehnic pentru majoritatea
versiunilor timp de 18 luni de la lansare, excepţie făcând versiunea 6.06 LTS Dapper
Drake si 8.04 Hardy Heron, ce beneficiază de suport pe termen lung.
Schimbări apărute
Prima versiune, 4.10, a venit cu o unealtă de management a actualizărilor şi facilităţi
sporite pentru laptopuri. De asemenea, a fost prima versiune ce a permis raportarea
bugurilor prin Launchpad. A treia versiune, 6.06 LTS, a fost prima versiune de
Ubuntu care a contopit atât LiveCD-ul, cât şi CD-ul de instalare pe un singur disc.
Patru luni mai târziu, 6.10 a fost lansat împreună cu o unealtă de raportare automată a
problemelor întâlnite în utilizare şi un nou sistem de pornire a calculatorului, denumit
Upstart. Cea mai recentă versiune vine cu suport pentru accessWi-Fi protejat, o
modalitate mai uşoară de a instala codecuri video şi software proprietar, efecte
speciale pentru spatiul de lucru (opţional). În timpul procesului de instalare, Ubuntu
poate detecta Windows XP şi poate transfera date din conturile utilizatorilor în noul
sistem.
Următoarea versiune va aduce cu sine mai multe efecte speciale, posibilitatea
instalării fără supraveghere şi suport pentru tehnologia Click'N'Run aparţinând
Linspire.
Suport pe termen lung
Versiunea 6.06, nume de cod „Dapper Drake” este prima versiune ce oferă suport
tehnic extins. Pentru utilizatorii obişnuiţi, Canonical va oferi suport timp de trei ani
de la data lansării, iar pentru varianta server - 5 ani.
Ubuntu 6.06 LTS conţine GNOME 2.14, Mozilla Firefox 1.5.0.3, OpenOffice.org
2.0.2, X.org 7.0, GCC 4.0.3 şi versiunea 2.6.15 a nucleului Linux. Prima actualizare
de mentenanţă, 6.06.1, a apărut pe 10 august 2006 şi este distribuită alături de
versiunile recente ale Ubuntu.
Cerinţe de sistem
Cea mai recentă versiune necesită un minimum de 256 MO RAM şi cel puţin 3 GO
spaţiu liber pe hard disc pentru o instalare standard. Versiunea destinată serverelor
necesită minimum 64 MO RAM şi 500 MO spaţiu liber.
Versiuni derivate şi variante
Diversele derivate şi variante Ubuntu se impart în două mari categorii:
Variante dezvoltate de şi în interiorul comunităţii Ubuntu. Reprezintă analogul
distribuţiilor personalizate din jurul proiectului Debian.
Derivate create de terţi din afara comunităţii Ubuntu.
Derivate oficiale
Kubuntu, foloseşte KDEca mediu de lucru în loc de GNOME.
Edubuntu, destinat sistemului educaţional, un sistem de operare ce poate fi folosit
fără probleme de către copii.
Xubuntu, foloseşte Xfce ca mediu de lucru în loc de GNOME, destinat
calculatoarelor cu configuraţii slab performante.
Ubuntu Server Edition, pentru uz ca server.
Ubuntu Studio, un sistem de operare axat pe multimedia.
Gobuntu
MyThBuntu axat pe multimedia

Ubuntu, Kubuntu şi Edubuntu sunt singurele versiuni ce pot fi comandate prin

serviciul ShipIt.
Derivate neoficiale
Fluxbuntu, foloseşte managerul de ferestre Fluxbox.
Ubuntu Lite, foloseşte managerul de ferestre IceWM.
Elbuntu, foloseşte managerul de ferestre Enlightenment.

Derivate specializate
Mark Shuttleworth a susţinut creerea unei distribuţii bazate pe Ubuntu care sa fie
compusă exclusiv din software liber. Aceasta va fi lansată odată cu versiunea 7.10.
Un proiect similar, gNewSense, a fost lansat pe 2 noiembrie 2006. gNewSense nu
este o versiune oficială de Ubuntu.

LinuxMCE (Linux Media Center Edition) este o alternativă la sistemul de operare

Windows Media Center.
Scibuntu are scopul declarat de a facilita accesul la programe ştiinţifice.
xUbuntu (a nu se confunda cu Xubuntu), este o versiune de Ubuntu modificată astfel
încât să poată fi instalată atât pe PC cât şi pe Xbox.

Un zvon foarte răspândit a susţinut că Google va distribui o variantă de Ubuntu

numită Goobuntu. Google a confirmat că această versiune există, dar este exclusiv
pentru uzul intern al companiei şi nu există planuri pentru redistribuirea acesteia către
publicul larg.
Suport tehnic
Ubuntu beneficiază atât de suport tehnic specializat, furnizat contra cost, cât şi de
suport gratuit, oferit de către comunitate prin mai multe căi: forumuri web, camere de
discuţii IRC, documentaţie oficială, wiki.
Reacţii
Statisticile Google Trends indică o creştere a numărului de căutări după „Ubuntu”
faţă de alte distribuţii Linux. De asemenea, DistroWatch indică Ubuntu ca fiind cea
mai populară distribuţie Linux în ultimii doi ani. În mai 2006 Mark Shuttleworth a
susţinut că mai mult de şase milioane de discuri cu versiunea 5.10 au fost distribuite
la nivel mondial. Situl LinuxQuestions.org a ales Ubuntu drept distribuţia anului
2006. Parlamentul francez a hotărât ca toate calculatoarele folosite în instituţie să
migreze pe Ubuntu Linux.
Ubuntu si Canonical au primit critici din partea comunităţii faţă de decizia de a
include un număr mare de drivere proprietare într-o instalare standard. Drept urmare,
aceste componente au devenit opţionale în versiunea 7.04. Ubuntu a fost criticat de
comunitatea din jurul proiectului Debian pentru faptul că, în opinia lor, s-a depărtat
prea mult de Debian, riscând în acest fel să cauzeze o ruptură majoră între cele două
proiecte.

Angajament:

Echipa care participa la realizarea Ubuntu isi ia urmatorul angajament public fata de
utilizatorii sai:
 • Ubuntu va fi intotdeauna gratuit, si nu se percepe nici un fel de taxa
suplimentara pentru editia enterprise (destinata companiilor), noi facem ca
munca noastra de cea mai buna calitate sa fie disponibila tuturor sub aceleasi
conditii Gratuite.
• Ubuntu include ceea ce este mai bun in infrastructura de traduceri si
accesibilitate pe care comunitatea software-ului liber o are de oferit pentru a
face Ubuntu utilizabil de cat mai multe persoane posibil.
• Noile versiuni Ubuntu sunt lansate cu regularitate si predictibilitate; o versiune
este realizata la fiecare sase luni. Puteti folosi versiunea curenta stabila sau
versiunea curenta de dezvoltare. Pentru versiunea curenta se ofera suport tehnic
prin actualizari pe o perioada de cel putin 18 luni.
• Ubuntu este angajat in totalitate principiilor dezvoltarii de software gratuit si
liber; incurajam ca oricine sa foloseasca software-ul gratuit si liber, sa-l
imbunatateasca si sa-l distribuie mai departe.
Ubuntu este potrivit pentru folosirea pe sistemele desktop cat si cele server. Versiunea
curenta de Ubuntu suporta arhitecturile Intel x86 (IBM-compatible PC), AMD64
(Hammer) si PowerPC (Apple iBook si Powerbook, G4 si G5).
Ubuntu include peste 16.000 pachete software, dar cele necesare pentru instalarea de
baza necesita mai putin de un CD. Ubuntu incepe cu kernel-ul Linux versiunea 2.6 si
Gnome 2.16, si acopera orice aplicatie standard desktop incepand de la un procesor
word si pana la aplicatii pentru calcul tabelar sau aplicatii pentru accesarea Internet-
ului, software pentru server web, email, limbaje de programare si utilitare precum si
cateva jocuri.

I-8. Versiuni Ubuntu

(Sursa: revista Full Circle Magazine nr. 10 de pe site-ul

http://fullcirclemagazine.org/downloads/ si site-ul
http://www.junauza.com/2008/11/visual-desktop-tour-of-9-ubuntu.html)
Pentru situatia in care nu gasiti revista, iar site-ul nu mai este functional, dam mai jos
continutul articolului:
Lansat pentru prima oară în Octombrie 2004 de Canonical Limited, numit într-un
mod original no-name-yet.com (încă-fără-nume.com - denumire care mai este folosită
pe ici, pe colo), Ubuntu este o bifurcație a distribuției Debian GNU/Linux, apărută in
1994.
Pentru mediul desktop, Ubuntu folosește GNOME și, asemenea GNOME, Ubuntu
promite versiuni noi la fiecare șase luni.
Fiecare versiune nou lansată a primit un nume de cod. Warty Warthog a fost prima
versiune, pentru toate cele care au urmat folosindu-se drept
nume de cod un nume de animal, întrucâtva hazliu.
1. Ubuntu 4.10 - Warty Warthog (octombrie 2004)

Warty Warthog a fost prima lansare a Ubuntu, numită astfel deoarece trebuia
lansată "cu bune și cu rele". De ce a început cu versiunea patru? Acel patru
simbolizează anul în care a fost lansată: 2004, octombrie 2004, mai exact. Desktop-ul
conținea culori închise, portocaliu și maro îndeosebi, ca simbol al triburilor sud-
africane. O particularitate care a impus Ubuntu încă de la început a fost Live CD-ul.
Acest Live CD permite potențialilor utilizatori să folosească Ubuntu fără a-l instala,
ceva ce nici o altă distribuție de Linux nu oferea utilizatorilor de desktop-uri.
Sistemul continea Linux Kernel - 2.6.7, xfree86 - 4.3.0.1, Gnome – 2.8.

2. Ubuntu 5.04 - Hoary Hedgehog (aprilie 2005)

Șase luni mai târziu, așa cum s-a promis, sosește Hoary Hedgehog. Culorile
desktop-ului au fost schimbate subtil, dar erau tot întunecate, în
raport cu standardele de azi. Live CD-ul a fost îmbunătățit și a devenit disponibil și
pentru versiunile pe 64 de biți și Power PC. Prin aprilie2005, Ubuntu s-a maturizat și
a dat naștere unei noi distribuții, numită Kubuntu.
Aceasta a fost construită pe fundațiile Ubuntu, dar în loc de Gnome ca mediu
desktop, Kubuntu folosește KDE.
Sistemul contine: Linux Kernel - 2.6.10, X.Org - 6.8.2, Gnome - 2.10, KDE - 3.4.

3. Ubuntu 5.10 - Breezy Badger (octombrie 2005)

Ubuntu începe, de acum, să câștige recunoașterea în cadrul comunității Linux. Odată

cu Breezy ia naștere Edubuntu, cea de-a treia distribuție
Linux, gândită pentru a răspunde mediului educațional. De asemenea apare și
suportul pentru servere al distribuției Ubuntu. În distribuția
Kubuntu este înlocuit Kynaptic (un administrator de pachete) cu Adept, devenind
prima care folosește etichetele dev (devtags) pentru o căutare
mai ușoară a aplicațiilor cu Adept. A fost adăugat și KDE Bluetooth.
Sistemul contine: Linux - 2.6.12, X.Org - 6.8.2, Gnome - 2.12.1, KDE - 3.5.2.
4. Ubuntu 6.06 - Dapper Drake ( 2006)

Dapper devine prima distribuție care nu se încadrează în intervalul de timp de șase

luni. Aprilie sosește și trece fără nici o lansare, din cauza lui Mark Shuttleworth
(fondatorul Ubuntu), care acordă timp în plus pentru dezvoltare. Aceasta a fost prima
lansare care a adăugat LTS - Long Term Support (Susținere pe termen lung) - pentru
Ubuntu. Pentru varianta destinată stațiilor de lucru a fost acordat un termen de trei
ani, iar ediția destinată serverelor beneficiază de susținere pe o perioadă de cinci ani.
Încă o premieră: Live CD-ul se transformă și în CD pentru instalare. În timp ce se
află în mediul Live CD (numit acum Desktop CD), utilizatorii pot face clic pe
pictograma installer-ului și pot trece foarte ușor la instalarea Ubuntu. Nu doar că
utilizatorii pot instala Ubuntu pe discurile lor fixe, ci, odată cu Dapper, ei pot instala
Ubuntu pe un dispozitiv USB. Alte imbunătățiri ale nucleului includ un timp de
pornire mai mic, posibilitatea opririi din meniul gafic, o unealtă nouă pentru
actualizări și redare
video mai bună. Rețeaua a fost întotdeauna dificil de configurat, dar noul Network
Manager ușurează întrucâtva această sarcină. OpenOffice 2.0.2 este prezent în
instalarea implicită. De parcă toate acestea n-ar fi fost de ajuns, familia crește din
nou. În loc să folosească GNOME sau KDE, Xubuntu utilizează mediul pentru
desktop Xfce. Puțin pretențios în privința resurselor, Xubuntu se potrivește perfect
calculatoarelor desktop sau laptop mai vechi.
Sistemul contine: Linux 2.6.15, X.Org 7.0, Gnome 2.14, KDE 3.5.4, Xfce 4.3.90.1
5. Ubuntu 6.10 - Edgy Eft

Cu un timp de pornire și oprire mai scurt și integrarea TomBoy și F-Spot, Ubuntu

Edgy devine o treaptă intermediară între Dapper și anunțatul
Feisty Fawn 7.04. Grafica din Ubuntu trece la nuanțe mai deschise și devine mai
plăcută ochiului. Kubuntu aduce un program pentru
administrarea fotografiilor, digiKam; panoul pentru configurarea sistemului, System
Settings, este reproiectat; sunt îmbunătățite administrarea
consumului și suportul pentru butoanele laptop-urilor.
Sistemul contine: Linux 2.6.17, X.Org 7.1, Gnome 2.16, KDE 3.5.5, Xfce 4.3.99
RC1

6. Ubuntu 7.04 - Feisty Fawn

Această distribuție aduce o mulțime de noi îmbunătățiri, care includ o modalitate
nouă și mai simplă de instalare a codecurilor multimedia și a driverelor binare, cât și
imbunătățiri legate de rețelistică și, nu în ultimul rând, nou apărutul asistent pentru
migrația din Windows și multe altele. Exemplu:
Unealta pentru migrarea din Windows
Acest instrument nou recunoaște semnele de carte din Internet Explorer, din Firefox,
imaginile de fundal pentru spațiul de lucru, contactele administrate de serviciile de
mesagerie instantanee AOL și Yahoo și le importă în Ubuntu. Prin aceasta se asigură
o trecere la Ubuntu mai rapidă și mai ușoară a noilor utilizatori și a persoanelor care
doresc să aibă o instalare dual-boot. În afară de contul propriu, puteți trece în Ubuntu
conturile mai multor utilizatori.
Conectivitate îmbunătățită cu rețelele fără fir.
Nou în 7.04 este administratorul Network Manager, o modalitate simplă de detectare
a rețelelor cu fir sau fără fir și de conectare la acestea. Cu un
singur clic sunt afișate rețelele fără fir și puterea semnalului acestora. Pentru cei aflați
într-o rețea securizată, suportul WPA este integrat în
configurația implicită.
Zeroconf pentru conectare instant
Pentru situațiile în care nu există routere sau acces la Internet, 7.04 dispune de
abilitatea de a se conecta instant prin Avahi, o implementare Zeroconf. Ea
permite programelor să descopere serviciile și gazdele existente într-o rețea locală
fără o configurare prealabilă.
Instalare simplificată pentru codecurile multimedia
Redarea fișierelor mp3 sau media a fost mult îmbunătățită. Dacă anumite componente
nu sunt instalate, 7.04 va aduce codecurile necesare; nu mai este nevoie de căutări sau
de instrucțiuni lungi și complicate.
Instrumente pentru diagnosticare rapidă
Disk Usage Analyzer
Permite să supravegheați cu ușurință ocuparea discului fix într-o manieră intuitivă.

7. Ubuntu 7.10 - Gutsy Gibbon

Noua versiune, aparuta pe 18.10.2007, aduce mai multe imbunatatiri si noutati:
GNOME 2.20, efecte desktop 3D, Desktop search, posibilitate de a schimba rapid
utilizatorul, Dynamic Screen Configuration, instalare automata a imprimantelor,
suport pentru scrierea pe partitiile NTFS, suport pentru criptarea HDD-urilor,
tehnologia de securitate AppArmor, etc.

8. Ubuntu 8.04 LTS - Hardy Heron (Long Term Support=suport pe termen lung)

Are suport prin intermediul actualizărilor de securitate pentru cinci ani pe partea de
server (2013) şi trei ani pentru desktop (2011)
Ce aduce nou această versiune de Ubuntu:
- kernelul Linux 2.6.24
- suport KVM
- suport iSCSI în kernel
- suport PolicyKit şi SELinux
- Gnome 2.22.1
- Nautilus foloseşte acum GVFS - se pare că e mai robust, în special la transferul
fişierelor din reţea
- Totem are acces direct la Youtube, printr-un plugin
- Evolution are suport Google Calendar
- Brasero pentru CD/DVD writing
- Transmission drept client Bittorrent
- Vinagre drept client VNC
- Firefox 3 beta 5 - faptul că includ o versiune beta în LTS pare riscant, probabil vor
updata versiunea pe parcurs
- X.org 7.3 - îmbunătăţiri legate de autoconfigurare
- Inkscape 0.46 - permite editarea PDF-urilor (deschidere, editare, salvare ca PDF, am
avut ocazia să testez şi funcţionează bine)
- umenu - meniu de instalare a Ubuntu, pornind din Windows, şi perechea lui:
- Wubi - installer Ubuntu pentru Windows (da, Ubuntu se poate instala acum direct în
Windows, ca o aplicaţie)
- ufw drept firewall de consolă

9. Ubuntu 8.10 - Intrepid Ibex

Noutati:
Gnome 2.24
X.Org 7.4

• posibilitatea adăugării dinamice (hot-plugging) a dispozitivelor de intrare –

tastatură, tabletă grafică, mouse etc.
• posibilitatea renunțării, pentru majoritatea utilizatorilor, la configurarea prin
intermediul fișierului /etc/X11/xorg.conf
• un nou mod de tratare a erorilor apărute la inițializarea modului
grafic), Nucleul Linux 2.6.27, Directorul personal criptat (Pachetul ecryptfs-
utils, adăugat recent în colecția de pachete principale ubuntu, permite crearea
unui director secret criptat (LINK) directorul personal al utilizatorului.
Pentru a testa noua funcționalitate, introduceți într-o fereastră terminal (Aplicații →
Accesorii → Terminal) următoarele comenzi:
• sudo aptitude install ecryptfs-utils
• ecryptfs-setup-private)
Sesiune „invitat”
Mini-aplicația de schimbare a utilizatorului situată pe panoul Gnome oferă acum
posibilitatea creării unei sesiuni temporare, fără parolă și cu drepturi restrânse: nu se
vor putea accesa directoarele personale ale celorlalți utilizatori și nu se vor putea
salva permanent nici un fel de date.
Acest tip de cont va permite, spre exemplu, împrumutarea calculatorului, în condiții
perfectă siguranță, unei alte persoane, spre exemplu pentru a-și verifica email-ul.
NetworkManager 0.7
Noua versiune a pachetului de administrare rețea aduce numeroase îmbunătățiri
cerute de utilizatori:
• configurări la nivelul întregului sistem (conectarea la rețea se poate face înainte de
autentificarea oricărui utilizator)
• gestionarea conexiunilor PPP și PPPOE
• gestionarea conexiunilor 3G (GSM/CDMA)
• gestionarea simultană a mai multor conexiuni
• configurații cu IP static
„Ultima pornire reușită”
La fiecare pornire reușită, Ubuntu 8.10 va reține o copie a nucleului curent, care va fi
ulterior pusă la dispoziție în meniul de boot. În acest fel, se poate reveni la versiunea
anterioară în cazul apariției unor probleme, fără a fi totodată nevoie să se păstreze
toate fișierele versiunilor mai vechi.
Alte noutăți
• DKMS este un pachet dezvoltat de Dell, care permite reconstruirea driverelor
existente la actualizarea versiunii de nucleu. În acest fel, se poate face rapid trecerea
la o versiune nouă de nucleu, fără a se aștepta versiuni noi ale driverelor incluse.
• Samba 3.2 – ultima versiune Samba aduce îmbunătățiri în privința integrării cu
Microsoft Windows, suport IPv6, criptarea transmisiei de date

10. Ubuntu 9.04 - Jaunty Jakalope

A aparut pe 23 martie 2009 si cuprinde urmatoarele noutati:

- Gnome 2.26
- Brasero 2.26.0
- Detector de monitoare multiple
- X.Org server 1.6
- vacom tablet hotplugging

11. Ubuntu 9.10 - Karmic Koala

A aparut pe 29 octombrie 2009 si cuprinde urmatoarele noutati:

Procesul de instalare a fost rafinat, facandu-se in 6 pasi.
La pornire are un nou ecran splash si un nou ecran de autentificare (GDM)
Se poate crea o partitie criptata inca de la instalare.
Asistentul ce permitea transferul de fişiere din Windows sau alt sistem de operare pe
sistemul Ubuntu a fost eliminat din procesul de instalare, dar poate fi accesat din
meniul principal de pe desktop.
În timpul instalării apare un slideshow de prezentare a aplicaţiilor şi funcţiilor în
Ubuntu.
Sistemul de fişiere se face implicit pe ext4, care este mai performant si securizat.
Vine cu Firefox 3.5.3 ca browser implicit si cu Rhythmbox 12.5 pentru gestionare
muzica si functionare cu iPod-ul!
Emphaty inlocueste clientul de mesagerie instant Pidgin, cu care de altfel se
aseamana, avand in plus suport videochat si disponibilitate pentru contacte XMPP.
Ecranul de Shutdown a fost modificat permitand o inchidere rapida a calculatorului.
Karmic vine cu 19 imagini noi de fundal.
Tematica „Human” permite schimbarea culorii de la Orange la Brown.
Setul de iconuri "Human" devine implicit.
Meniul "Iesire" are mai multe optiuni si permite si afisarea statusului din Messinger.
Instalarea si gestionarea de noi aplicatii software se face dintr-n Centru Software, cu
software grupat pe categorii, urmand ca acesta sa inlocuiasca programele Synaptic si
Update Manager.
Este adăugat Gnome-disk-Utility, cunoscut sub numele de Disk Utility Palimpsest.
Înrudit cu Utility Apple Disc acesta permite monitorizarea, gestionarea, crearea,
ştergerea, etc de partiţii. Dacă se detectează o eroare, acesta va lansa o fereastra pop-
up de atentionare.
Este preinstalat „UbuntuOne”, care se vrea un concurent la „Dropbox”, punand la
dispozitie un spatiu virtual gratuit de stocare pe serverele Ubuntu a unor fisiere ce vor
putea fi accesate apoi de pe orice calculator, oricand si oriunde. Un minus fata de
Dropbox este ca limiteaza dimensiunea fisierelor. Cu 10 dolari / luna se pot stoca
pana la 50 GB.
Este utilizat Gnome 2.28.1
Ubuntu porneşte mai repede decât oricând pe majoritatea sistemelor, iar pentru oprire
este nevoie de obicei de doar o secundă sau două!
Network Manager (Administratorul de reţea) dispune acum de o interfaţă mai curata
şi mai utilizabila.
Indicatorul IR susţine Pidgin, Empathy, Gwibber, Evolution, Xmail, Kmail şi
Konversation.
Se permite o instalare a Fonturilor printr-un singur clic.
A fost modificata si aplicatia „Surse Software” pentru adaugarea cu usurinta a
surselor PPA.
Nu lipseste Computer Janitor (AKA Duster of Doom) cu toate ca ramane aplicatia cea
mai periculosa pentru ca permite stergerea cu usurinta a programelor si in special a
celor instalate manual pentru ca le vede ca fiind ne-necesare.

I-9. Kiwi Linux

Sursa: http://kiwilinux.org/

Kiwi Linux este o variantă a sistemului Ubuntu dezvoltată în România, special

pentru nevoile utilizatorilor locali începători, cu scopul de a ușura instalarea și
configurarea sistemului. La fel ca Ubuntu va fi întotdeauna gratuit, folose ște acelea și
depozite de pachete, lansările se fac regulat odată cu Ubuntu, iar trecerea de la Kiwi
la Ubuntu sau invers este ușoară. În planificarea noilor versiuni, dezvoltatorii
versiunii Ubuntu pentru România țin cont de cerințele utilizatorilor din România.

Printre schimbările adăugate pe CD sunt disponibilitatea interfeței tradusă în română

și maghiară, utilitare necesare pentru conexiunea la Internet prin Serviciile RDS și
Romtelecom Clicknet, dar și suport pentru majoritatea formatelor multimedia.

Pentru a ușura primii pași din folosirea unui calculator, Kiwi Linux vine implicit cu
codecuri pentru muzică, filme și cu navigatorul de Internet Firefox avînd suportul de
Flash și Java preinstalat.
Deoarece Kiwi Linux folosește depozitele de pachete Ubuntu, actualizările de
securitate și de corecturi sunt automat disponibile și în Kiwi atâta vreme cât sunt și
pentru versiunea Ubuntu pe care este bazată, de obicei 18 luni.

Există doar varianta LiveCD x86 bazată pe Ubuntu (GNOME).

 CAP. II - INSTALARE
Instalarea sistemului de operare Ubuntu este accesibila si incepatorilor. Pe
internet exista multe tutoriale, cele mai multe explica instalarea in dual boot cu
Windows. Dupa parerea mea, instalarea in dual boot este un dezavantaj pentru
incepatori, deoarece la cele mai mici greutati intampinate se intorc din nou la
Windows. Recomand tuturor incepatorilor instalarea sistemului Ubuntu pe curat si
tutorialele prezentate in continuare au in vedere acest lucru.
Recomandari
- Ubuntu are nevoie de o partiţie pentru sistemul de operare (peste 2GB) şi una pe
care o utilizează pe post de memorie RAM virtuală, partiţie numită
SWAP (512MB - 1GB sunt deajuns).
- pentru instalare memoria RAM trebuie sa fie de cel putin 250 MO
- dupa butarea de pe CD alegeti, in prima fereastra care apare, "Check CD for
defects"
- dupa terminarea verificarii, daca totul este in regula, alegeti optiunea "instalare fara
modificare"
- jucati-va un pic cu noul sistem de operare si, daca va place, alegeti optiunea
"install" de pe desktop
Vor fi prezentate tutoriale de instalare pentru versiunile LTS (long term suport=suport
pe termen lung) Ubuntu 7.04 si Ubuntu 8.04

II-1. Instalare Ubuntu 7.04

Pasii de instalare
1. Descarcati de pe internet o imagine ISO cu varianta Ubuntu 7.04 LTS
2. Ardeti un CD blank cu aceasta imagine (puteti folosi Nero)
3. Porniti calculatorul si urmariti cu atentie partea de jos a ecranului pentru a vedea
din timp mesajul "Press DELL to enter Setup" si apasati de cateva ori tasta DELETE.
Se va deschide o fereastra Bios.
4. Introduceti CD-ul in unitatea CD-rom
5. Intrati in "Advanced BIOS Features", apasand Enter si coborati cu sagetile la linia
"First Boot Device". Apasati Enter.

6. Coborati cu sagetile si alegeti CD-rom, dati Enter si salvati cu F10

7. Calculatorul incepe din nou secventa BIOS, dar va boota de pe CD
8. La aparitia primei ferestre alegeti limba si optiunea de verificare a CD-ului (Check
CD for defects)
9. Daca verificarea s-a terminat cu brio, alegeti optiunea " Start or install Ubuntu"

Ubuntu incepe sa se instaleze folosind intreaga memorie RAM fara a afecta sistemul
instalat.
Dupa ce Live CD desktop a fost lansat, v-ati jucat un pic cu Ubuntu si ati hotarat sa-l
instalati faceti dublu click pe iconul de instalare

Instalarea incepe si in fereastra care se deschide selectati limba in care doriti sa

instalati sistemul. Este disponibila si limba romana.
Alegeti zona Bucuresti facand clic pe punctul situat pe harta Romaniei. Verificati
daca ati nimerit Bucurestiul Acesta apare scris in fereastra.

Schimbati tastatura daca este necesar. Default este U.S English

Urmeaza partitionarea hard-discului. Alegeti " guided -use entire disk"

Daca Ubuntu detecteaza un alt sistem instalat, deschide un utilitar care ne ajuta sa
migram documentele si setarile din browser catre noul sistem de operare
Completam campurile conform datelor cerute. Nume, userul cu care vrem sa ne
logam, parola si hostname-ul computerului.
S-a incheiat etapa de configurare. Apasam Install pentru ca procesul de instalare sa
inceapa.

Instalarea s-a terminat cu succes. Apasam Restart Now

CD-ul este scos automat din CD-rom si suntem invitati sa inchidem CD-romul si sa
apasam Enter.

Ca si la inceputul instalarii urmarim butarea si apasam Delete pentru a intra in Bios si

a schimba la First boot in loc de "CD-rom", "Hard disk". Se salveaza cu F10.
Suntem intampinati de Grub. Alegeam Ubuntu. Nu dupa mult timp apare Login
Managerul
Cand apare Login Managerul,va puteti loga cu userul si parola completate la etapa de
configurare.

Si gata. Asa arata noul desktop.

In scurt timp sunteti avertizati ca sunt actualizari de facut

Faceti clic pe iconul de pe bara de sus pentru a vedea actualizarile disponibile

Click pe "Install updates" si Introduceti parola in fereastra care se deschide

Actualizarea incepe prin downloadarea si instalarea programelor din lista

Cand incarcarea este completa, faceti click pe "Close"
Inchideti si Update Manager

Fereastra dispare si sistemul este actualizat

(NOTA: Este recomandat sa nu mai acceptati alte actualizari, pentru ca sistemul
poate fi dat peste cap si nimic sa nu mai mearga ca inainte. Asteptati 6 luni pana la
aparitia unei noi versiuni).
Acum puteti incepe personalizarea conform tutorialului de la pag. 138

II-2. Instalare Ubuntu 8.04

(Sursa: http://www.go4it.ro/articol/2622227/3/Ubuntu-804-LTS-un-fel-de-Vista-
gratuit.html)

Pasii de instalare
1. Descarcati de pe internet o imagine ISO cu varianta Ubuntu 8.04 LTS
2. Ardeti un CD blank cu aceasta imagine (puteti folosi Nero)
3. Porniti calculatorul si urmariti cu atentie partea de jos a ecranului pentru a vedea
din timp mesajul "Press DELL to enter Setup" si apasati de cateva ori tasta DELETE.
Se va deschide o fereastra Bios.

4. Introduceti CD-ul in unitatea CD-rom

5. Intrati in "Advanced BIOS Features", apasand Enter si coborati cu sagetile la linia
"First Boot Device". Apasati Enter.
6. Coborati cu sagetile si alegeti CD-rom, dati Enter si salvati cu F10
7. Calculatorul incepe din nou secventa BIOS, dar va boota de pe CD
8. La aparitia primei ferestre alegeti limba si optiunea de verificare a CD-ului (Check
CD for defects)

9. Daca verificarea s-a terminat cu brio, alegeti optiunea "Try Ubuntu withaut any
change to your computer" ( "încarcă Ubuntu fără a afecta computerul"). Sistemul de
operare rulează direct de pe CD, doar că nu se salvează nicio setare după terminarea
sesiunii.
(La versiunile anterioare prima şi a doua opţiune erau închegate, în sensul că după
încărcarea sistemului de operare direct de pe CD, puteai face şi instalarea - fapt nu
tocmai bun, deoarece memoria RAM era "stoarsă" la greu şi te puteai trezi cu
blocarea calculatorului în timpul eventualei instalări).

Incepe bootarea de pe CD

Dupa ce Live CD desktop a fost lansat, v-ati jucat un pic cu Ubuntu si ati hotarat sa-l
instalati, faceti dublu click pe iconul de instalare
Instalarea incepe si in fereastra care se deschide selectati limba in care doriti sa
instalati sistemul. Este disponibila si limba romana. Click pe Forward.

Selecteaza locul si ora

Selectati tastatura
Alegeti partajarea ghidata pe intregul disc (Guided-use entire disk). Click pe Forward
Incepe instalarea

Instalarea este completa. Click pe "Restart now"

Inainte de inchidere este ejectat CD-ul si sunteti invitat sa ichideti CD-romul si sa
apasati Enter.
Intrati din nou in Bios si selectati la First boot: "Hard disk" si salvati cu F10
Incepe bootarea de pe hard

Incepe instalarea sistemului

Introduceti username-ul si passwort-ul alese

Si iata descktopul sistemului dumneavoastra

In cateva momente veti fi invitat sa actualizati sistemul

Acceptati actualizarile facand click pe "Install Updates"

Actualizarile sunt incarcate si instalate

NOTA: Este indicat ca alte actualizari sa nu mai acceptati, deoarece va poate fi dat
peste cap sistemul si nimic sa nu mai mearga ca inainte.

Acum sistemul este la zi si puteti face personalizarea, urmand indicatiile de la pag.

138.
 CAP. III - Personalizare
Sistemul de operare Ubuntu este dotat din start cu multe aplicaţii de bază.
Putem scrie, calcula, naviga, trimite emailuri, chiar şi juca. Şi totuşi, mai este nevoie
de unele ajustări.
1. Primul lucru pe care trebuie sa-l facem este sa verificam daca avem legatura la
internet si daca nu, sa procedam ca la pg. 160. Dupa ce legatura internet este stabilita
adaugam cateva addonuri firefox utile, procedand ca la pg. 167 si daca nu avem inca
adresa de e-mail obtinem una procedand ca la pg. 170. Intram
pe http://www.youtube.com/, pornim un videoclip si daca Fire fox ne anunta ca
trebuie sa instalam Flash player il instalam.
2. In continuare instalam doua tastaturi, una romaneasca si una americana, pe care sa
le putem schimba intre ele cu Alt+Shift sau alta comanda. Pentru asta se procedeaza
ca la pg. 189.
3. Daca nu ne place walppaperul si avem imagini mai frumoase procedam ca la pg.
198 pentru a-l schimba.
4. Activam repozitoarele universe, multiverse, backport si Canonical’s ‘partner’.
Pentru asta mergem in >Sistem>Administration, click pe Surse Software si bifam ca
in figura de mai jos:

Inchidem, mergem in >Sistem>Administrare si facem click pe Synaptic Pakage

Maneger (Synaptic-administratorul de pachete) si in fereastra care se deschide, dupa
ce dam parola, click pe >Reincarca si inchidem fereastra.
5. Activam Medibuntu, scriind in Terminal:
sudo wget http://www.medibuntu.org/sources.list.d/$(lsb_release -cs).list \
--output-document=/etc/apt/sources.list.d/medibuntu.list &&
sudo apt-get -q update &&
sudo apt-get --yes -q --allow-unauthenticated install medibuntu-keyring &&
sudo apt-get -q update
 Se da Enter, apoi se introduce GCG kay, scriind comanda:
sudo apt-get update && sudo apt-get install medibuntu-keyring && sudo apt-get
update

Nota: mai multe amanunte pe acest

site: https://help.ubuntu.com/community/Medibuntu

6. Apoi se instaleaza urmatoarele programe:

- Firewell pentru a preveni accesul neautorizat pe computerul nostru.
Se merge in >Aplicatii> Accesorii si click pe Terminal. In fereastra care se
deschide se tasteaza urmatoarea comanda: sudo apt-get install gufw
Dupa terminarea instalarii, inchideti Terminalul si mergeti in
>Sistem>Administrare si faceti click pe "Firewall configuration". In fereastra care se
deschide activati Firewall ca in figura de mai jos.

- Antivirus: sudo apt-get virus scanner

- Ubuntu-Restricted-extras pentru a instala codecurile, Adobe Flash player, Java

runtime si Microsoft core fonts, necesare ascultarii si vizionarii clipurilor de pe You
Tube. Se deschide Terminalul (ca mai sus) si se tasteaza comanda: sudo apt-
get install ubuntu-restricted-extras

- Nautilus-gksu pentru a putea actiona asupra unui fisier in calitate de administrator.

Se merge in >Sistem>Administrare, click pe "Synaptic - administratorul de pachete",
se introduce parola, click pe cautare, se scrie "nautilus-open-terminal", dupa ce il
gaseste, click dreapta pe "marcheaza pentru instalare" si click pe "aplica". Dupa
instalare, cand veti face click dreapta pe un fisier o sa apara si optiunea "deschide ca
administrator".

- Nautilus-open-terminal pentru a putea deschide un Terminal in locatia unui fisier

si de a putea actiona de aici asupra lui, fara a mai fi nevoie de folosirea
comenzii cd (schimbare director). Pentru asta se procedeaza ca la pg. 200.
- COMPILATOARE . Pentru a putea compila programe arhivate gz, targz sau rpm,
se instaleaza programele Build esential, make install, allien, ceck install , si se
procedeaza ca la pag. 203.

- GKrellM o interfata grafica pentru cunoasterea temperaturii

procesorului si nu numai. Se scrie in Terminal:
sudo apt-get install hddtemp
sudo apt-get install gkrellm
Aplicatia o vom gasi, dupa restartarea calculatorului, in
>Aplicatii>Utilitare de sistem
Pentru personalizarea interfetei grafice a gkrellm se procedeaza ca la
pg. 208.

- StartUpManager pentru a putea modifica GRUB menu. Se da in

terminal comanda: sudo apt-get install startupmanager

- CompizConfigSettingsManager pentru a putea activa efectele speciale (rotire cub

etc). Pentru a activa cubul procedati ca la pg. 212.
- Avant Windows Navigator pentru a avea un Task bar ca sistemul de operare MAC
de la Apple. Pentru configurare Awn procedati ca la pg. 216.

- Gmail Notifier pentru a fi atentionati cand soseste un e-mail. Pentru configurare se

procedeaza ca la pag. 230.

- Wine pentru a putea rula o parte din aplicatiile si jocurile Windows. Scrieti in
Terminal: sudo apt-get install wine. Dupa instalare se merge in >Aplicatii>Wine>
click pe Configure Wine si OK in fereastra care se deschide.
- Sound converter pentru a putea converti fisiere audio dupa necesitati.
Se da in Terminal comanda: sudo apt-get install sound converter

- Sysinfo pentru a afla detalii despre system sau Hardinfo pentru detalii despre hard.
Pentru instalare scrieti in terminal: sudo apt-get install Sysinfo, respectiv sudo apt-get
install hardinfo.
7. Verificam functionarea imprimantei.
O punem in priza, o cuplam la calculator si o pornim. Daca nu este recunoscuta
imediat procedam ca la pg. 234.

8. Verificam functionarea scanerului.

Punem scanerul in priza si lansam programul "XSane image scanning program".
Daca scanerul nu este recunoscut, sau aveti un scaner Epson Perfection V10 procedati
ca la pag. 241.

9. Configuram clientul de mesagerie instant, in cazul nostru Pidgin, procedand ca la

pag. 241.

(Se pare ca Pidgin va fi inlocuit cu Empathy, incepand cu Ubuntu 9.10)

10. Instalam Skype pentru voce si video.
Programul se gaseste in repozitoare la versiunile mai vechi de Ubuntu si numai daca
este activat Medibuntu la versiunile mai noi. Poate fi gasit si descarcat de pe net in
format .deb.
Instalarea lui se poate face ca la pag. 248.
Deoarece Ubuntu a trecut pe folosirea Pulse audio, camera web nu functioneaza din
prima si se poate proceda ca la pag. 250

11. ascultare radio online

Programul Rhythmbox Music Player poate reda programe radio. Exista o lista
preinstalata, dar se pot adauga radiouri noi facand click pe "radio" si pe "new". Apoi
in fereastra care se deschide se lipeste adresa URL a postului de radio gasit pe
internet. De exemplu putem asculta muzica clasica copiind legatura de pe
http://www.allclassical.org/modx/index.php?id=4495
 III-1 CONEXIUNE PRIN PROTOCOL PPOE

(Sursa:
http://wiki.ubuntu.ro/ConexiuneInternetFolosindProtocolPPOE)

1. Configurarea conexiunii de Internet pentru protocol PPPoE folosind interfa ța

grafică în Ubuntu Hardy Heron 8.04
În versiunea Ubuntu 8.04 Nardy Heron se poate configura conexiunea de Internet
pentru protocol PPPoe folosind o interfață grafică apelată din panoul superior al
mediului de lucru. Se apasă iconița pentru rețea din panoul superior și se alege
opțiunea de configurare manuală așa cum se arată în figura de mai jos:

Se va deschide o fereastră de unde putem alege tipul de conexiune pe care dorim să îl

configurăm.
Pentru a putea face acest lucru trebuie să deblocăm accesul la opțiunile din fereastră.
Se va apăsa butonul Unlock și se va deschide o fereastră în care introducem parola
administrativă:

După ce am introdus parola vom putea alege tipul de conexiune pe care dorim să îl
configurăm:

Alegem conexiunea de tip Point to Point connection... și apăsăm butonul Properties

pentru a o configura.
În fereastra cu proprietătile conexiunii sunt trei pagini: General, Modem, Options.
- In pagina General
se selectează Enable this connection.
După aceasta din butonul din dreptul opțiunii Conection type se selectează
conexiunea de tip PPPoE.
După aceasta se completează căsuțele text cu datele corespunzătoare cu informațiile
date de firma furnizoare de servicii de internet ( Numele de utilizator și Parola ).

- In pagina Modem
trebuie să alegem placa de rețea pe care configurăm conexiunea. Acest lucru este
necesar chiar dacă avem o singură placă deoarece inițial nu este selectată niciuna.
- In pagina Options
selectăm ultima opțiune: Retry if the connection breaks or fail to start. Mai putem
bifa și opțiunea Set modem as default route to Internet.

OBSERVAȚIE: Dacă nu selectăm opțiunile din paginile Modem și Options nu avem

acces la butonul Ok și configurarea conexiunii nu este validată.

După ce am terminat de ales opțiunile și conexiunea este configurată putem apăsa

butonul de validare Ok. Conexiunea este acum configurată dar, ATENȚIE conexiunea
nu este pornită. Pentru a porni conexiunea apăsăm iconița Rețea din panoul superior
și alegem opțiunea: Dial up Connections -> Connect to dsl-provider via Modem....
Abia după această operațiune conexiunea este și pornită.

III-2. Addonuri

Printre cele mai cunoscute browsere de cautare pe internet se numara si

Mozilla Firefox, preinstalat in Ubuntu. Lui i se pot atasa addonuri ce-l fac si mai
placut in utilizare. Cele mai obisnuite addonuri sunt: prevederea meteo,
downloadHelper pentru descarcari video, Gmail Notifier etc.
Pentru instalarea addonurilor se deschide site-ul: //addons.mozilla.org

a. Pentru a adauga un adonn cu prognoza meteo, scriem in fereastra de cautare

"forecastfox" si se face clic pe cautare
Click pe "adauga la firefox"

b. Pentru a adauga un instrument de descarcare de pe Youtub, se scrie in fereastra de

cautare: video downloadHelper si se da Enter
c. Pentru a fi anuntati cand primim un e-mail se instaleaza addonul G-mail Notifier
cautat sub aceasta denumire in fereastra de cautare

Click pe "adauga la Firefox" si se deschide urmatoarea fereastra:

Click pe "Instaleaza"
Click pe "Repornire Firefox"

Gata ! Veti descoperi un icon mic in partea de jos a ferestrei browserului. El isi va
schimba culoarea la sosirea unui e-mail si va deschide si o mica fereastra.

Alte addonuri utile: Adblock Plus, ColorZilla, Page Zoom Buttons, Google
Shortcuts .....

III-3. E-mail

Folosirea e-mailurilor a devenit o necesitate si oricine are internet poate folosi

serviciul de posta electronica, rapid si sigur.
Exista multe servicii de posta electronica, Yahoo.com, Google.com fiind cele
mai cunoscute. Pentru a folosi acest serviciu avem nevoie de un cont.
Se intra pe internet, se scrie numele ofertantului, de exemplu google.com si se
deschide pagina.
- Click pe Gmail.

- In fereastra care se deschide click pe <Creaza cont>.

- Se completeaza formularul afisat

 – Click pe <Accept. Creati-mi contul>
- Odata creat contul, puteti scrie sau primi scrisori utilizand un client de e-
mail (Evolution sau Thunderbird), sau le puteti citi direct din serverul Google
prin logare.

Pentru configurare Evolution pentru Gmail intram pe acest

site: http://docs.google.com/present/view?id=dcs4h553_10gdfm6swp

In cazul in care avem un cont de yahoo, pentru a configura primirea gratuita a

e-mail-urilor prin POP3, ceea ce Yahoo nu face, exista doua metode:
1. via Asia,
2. cu Freepops

VIA ASIA
Sursa: http://blog.weebo.ro/acceseaza-yahoo-mail-prin-pop3-cea-mai-buna-metoda/#more-1330

1. Va logati la mailul de Yahoo!

2. Selectati “Mail Options” (sau doar “Options”din coltul dreapta sus al site-ului.

3. Selctati “Accounts” si apoi “Add or edit an Account”.

4. Selectati “Account information”

5. Selectati “Edit” din dreptul sectiunii “Member Information”.

6. Selectati Yahoo Asia in loc de Yahoo US

7. Apasati butonul “Finished” si “I Accept” in fereastra care va va aparea (este o
fereastra cu Termenii si Conditiile pentru utilizarea serviciului Yahoo Asia).
8. Pentru activare trebuie sa urmati din nou pasii 1 si 2.
9. De data aceasta selectati “Pop&Forwarding” in loc de “Accounts”
10. Selectati “Set up or edit POP & Forwarding”
11. Acum activati optiunea de “POP & Forwarding”.

12. Setarile pentru programul de e-mail sunt urmatoarele (le gasiti apasand “POP
settings” sau “View POP settings”:

Atentie: pe parcursul instalarii exista posibilitatea sa va apara urmatoarea pagina care

va cere sa va relogati. Nu va faceti griji, este doar o masura de securitate a Yahoo!.
PS: Conform unor surse, Yahoo! ar intentiona sa ofere suport POP3 gratuit pentru
toate serviciile de mail, trecand astfel pe aceeasi treapta cu Gmail si mai nou Live
Mail. Insa pana cand trecerea va fi completa, ne putem bucura de facilitatile Yahoo!
Asia!

PRIN SERVER LOCAL

Sursa: http://forum.ubuntu.ro/viewtopic.php?id=8024

Vom instala FREEPOPS. Prin instalarea acestuia vom implementa un server

local POP3 care poate fi accesat cu orice client email (in cazul asta Evolution).El este
capabil sa preia mailurile de pe un cont yahoo gratuit iar ulterior cu ajutorul clientului
noi le putem vizualiza.
Cod:
sudo apt-get install freepops
exista si un PPA pe care il puteti adauga in source.list pt a avea tot timpul ultima
versiune:
Cod:
sudo gedit /etc/apt/sources.list
si se introduc:
Cod:
deb http://ppa.launchpad.net/marco/freepops/ubuntu karmic main
deb-src http://ppa.launchpad.net/marco/freepops/ubuntu karmic main
apoi tot in terminal:
Cod:
sudo apt-key adv --keyserver keyserver.ubuntu.com --recv-keys 3A33ACD8

sudo apt-get update

sudo apt-get upgrade

Apoi avem nevoie de FreePOPs Updater pe care il instalam din:

Apoi mergem in meniu: Applications - Internet - FreePOPs Updater

Odata ce ati deschis FreePOPs Updater bifati doar yahoo .... restul debifati-le apoi
apasati OK

Urmeaza pasul in care configuram clientul de email. Deschidem Evolution. Din

meniul lui Evolution , alegem EDIT si apoi PREFERENCES.

Cam astea sunt setarile :

Odata ce setarile au fost facute se apasa SEND/RECEIVE si EVOLUITION va cere
sa introduceti parola (parola de yahoo) si apoi va incepe sa downloadeze de pe cont
toate mailurile voastre. Nu stiu care-i cauza dar nu face fata sa le downloadeze pe
toate.... downloadeazaa vreo 50 -100 de mailuri si apoi da eroare ....La peste 1000
de mailuri are nevoie cam juma de ora sa le downloadeze pe toate....de fiecare data
cand da eroare trebuie sa tot dati pe SEND/RECIEVE .

Iata cum Evolution downloada mailurile:

OK ...gata ...treaba merge si acum de fiecare data putem sa intram acolo sa verificam
mailul.Acum vreau sa rezolv problema notificarii. Pentru asta vom merge in synaptic
si instalam cele doua programe:
– mail-notification
– mail-notification-evolution
Apoi vom cauta in Applications - Internet - Mail Notification . O sa apara in dreapta
in panelul de sus o icoana pe care dam click dreapta alegem properties adaugam
contul de yahoo iar setarile sunt astea:
Va trebui sa adaugam in startup aplicatia de notificare. Dupa toate astea totul va fi
activ ...... si in concluzie:

1. De fiecare data cand primim un mail nou vom fi notificati cam asa: (asta-i dupa 15
secunde dupa ce mi-am trimis mie un mesaj test).
2. Iar Evolution cam asa:

III-4. Lansator tastatura

Pentru a putea scrie cu ă, î, ș, ț, â trebuie sa avem instalata tastatura

romaneasca, iar pentru a avea acces la @, # şi alte caractere speciale trebuie sa avem
si tastatura americana.
Pentru asta, ne uitam pe bara de sus si facem click pe "Sistem", apoi pe
"Preferinte" si in partea de jos pe "tastatura". Alegem România, Winkeys (sau
standard commabelow). Este bine sa avem si tastatura americană pentru a folosi
caracterele care nu mai sunt accesibile cu tastatura românească.

Click pe "Aranjamente"
Click pe + Adauga
Click pe sageata de la "Aspecte" si alegeti tara: Romania

Click pe sageata de la "Variante" si alegeti "commabelow"

Click pe "+ Adauga"

Alegeti tastatura implicita (care sa fie afisata la deschiderea calculatorului)

Click pe "Optiuni pentru aranjamentul tastelor si deschidem fereastra "Layout
Switching"

Alegem combinatia de taste Alt+Shift

Inchidem ferestrele.
Urmeaza sa mai plasam pe bara de sus sau de jos un icon care sa ne semnaleze cu ce
tastatura lucram.
Dam click dreapta pe bara (panelul) de jos sau de sus din Ubuntu, in locul unde vrem
sa fie amplasat iconul şi alegem Add to Panel…

Click pe + Adauga
Click pe "Indicator tastatura" si click pe "+Adauga" sau trageti iconul pe bara.
Verificati cu Alt+Shift daca iconul se schimba din USA in Rou si invers.

NOTA: Incepand cu Ubuntu 9.10, aspectul ferestrelor de instalare tastatura s-a

modificat.

III-5. Un nou walppaper

Ubuntu 8.04 vine cu 4 fundaluri predefinite. Daca dorim sa adaugam altele si

sa le folosim, trebuie sa ne alegem de pe internet
(http://gnome-look.org/; http://www.studiotwentyeight.com/wallpapers.htm ) alte
modele la dimensiunea monitorului nostru (ex. 1024x768). Le copiem pe calculator
cu aceeasi denumire sau cu alta, inchidem aplicatiile si facem click dreapta pe
desktop. Se deschide o fereastra in care apare optiunea "schimba fundalul
desktopului".

Click pe aceasta optiune.

Apar cele 4 fundaluri predefinite, facem click pe "adauga".
Navigam pana la imaginile salvate, o selectam pe cea care ne place si facem click pe
"deschide". Fundalul este schimbat imediat. Inchidem fereastra si putem sa ne
admiram noul fundal.

III-6. Terminal in Nautilus

Incepatorii nu stapanesc in totalitate comenzile necesare manevrarii Linuxului

pentru instalarea unor programe ce necesita deschiderea fisierului in Terminal,
folosind comanda "cd" (schimbare director). Pentru usurarea acestei actiuni trebuie
instalat pachetul nautilus-open-terminal.
Pentru aceasta se intra in Sistem>Administrare>Sistemul de administrare Synaptic

Click pe Sistemul de administrare Synaptic (>Synaptic Pakage Manager),

cautam pachetul nautilus-open-terminal si il instalam.
Restartam calculatorul si dupa restart verificam daca, atunci cand dam click dreapta
intr-un fisier, in meniul ce se deschide, apare optiunea Deschide in terminal.

III-7. COMPILATOARE

Sursa: http://www.craiova-online.ro/tips-tricks/7482-instalare-software-linux-din-
surse.html

a. INSTALARE PACHETE DEB

Un fişier .deb este cel mai uşor de instalat în Ubuntu - dacă poţi alege ce tip de fişier
să descarci atunci alege acest tip.

Salvează fişierul pe desktop. Odată ce e acolo dublu-click pe el şi instalatorul se va

deschide. Click pe butonul din colţul din dreapta sus care scrie "Install Package", şi
aşteaptă până va fi terminat. Închide fereastra. Aplicaţia ta ar trebui să fie instalată şi
gata să fie folosită.
b. INSTALARE PACHETE tar.gz si tar.bz2
Procedura de instalare a software-ului care vine in pachete de tip tar.gz si tar.bz2 nu
este intodeauna la fel, dar de obicei arata cam asa:

# tar xvzf pachet.tar.gz (sau tar xvjf pachet.tar.bz2)

# cd pachet
# ./configure
# make
# make install
Daca sunteti norocos, abordand aceste simple comenzi, veti despacheta, configura,
compila si instala noul pachet software, fara chiar sa stiti ceea ce faceti. Oricum, este
mai sanatos sa fiti atenti la procedura de instalare si sa observati ce inseamna acesti
pasi.

Pas 1. Despachetare
Poate ca v-ati dat deja seama ca pachetul continand codul sursa al porgramului are o
extensie tar.gz sau tar.bz2. Asta inseamna ca pachetul este comprimat ca o arhiva Tar,
de asemeni cunoscuta si sub denumirea de tarball. In momentul in care se face
pachetul, codul sursa si alte fisiere necesare sunt stocate toate intr-o singura arhiva
tar, de unde rezulta extensia TAR. Dupa ce sunt stranse toate intr-o arhiva tar, arhiva
este comprimata cu gzip, de unde rezulta extensia GZ. Unele persoane vor sa
comprime arhiva tar cu bzip2 in loc de gzip. In acest caz, pachetul are extensia
tar.bz2. Veti instala aceste pachete in acelasi mod ca si pachetele tar.gz, dar veti
utiliza o usor schimbata comanda de despachetare. Dupa ce ati downloadat tarball-ul,
puneti-l in directorul dorit. Daca pachetul se afla undeva in directorul dvs home,
puteti fi utilizator normal in cadrul acestei etape. Daca pachetul se afla pe altundeva,
trebuie sa deveniti root. In acest exemplu, voi presupune ca ati descarcat un pachet
(pkg.tar.gz) undeva in directorul home (/home/eu/dls) si faceti aceste lucruri din
prisma unui utilizator normal (eu). Dar, dupa cum am spus deja, pasii sunt aceiasi si
in cazul in care ati fi logat ca administrator (root) Ok,sa despachetam in cele din urma
tarball-ul. Dupa salvarea pachetului in directorul home, il puteti despacheta cu
urmatoarea comanda (data in consola):

$ tar xvzf pkg.tar.gz

Dupa cum puteti vedea, utilizati comanda tar cu optiunile necesare (xvzf) pentru
despachetare. Daca aveti un pachet cu extensia tar.bz2, trebuie sa-I spunem comenzii
tar ca aceasta nu e o arhiva taz comprimata cu gzip. Cum facem acest lucru: inlocuiti
litera z cu j in comanda, ca in acest exemplu:

$ tar xvjf pkg.tar.bz2

Ce se intampla dupa despachetare, depinde de pachet, dar in cele mai multe cazuri
este creat un director cu numele pachetului. Directorul nou creat se formeaza in
cadrul directorului actual. Pentru a fi sigur de asta, dati comanda ls.

$ls
pkg pkg.tar.gz

In exemplul nostru, despachetarea pachetului pkg.tar.gz a facut exact ceea ce ne-am

asteptat si a creat un director cu numele pachetului. Acum trebuie sa tastati cd pentru
a intra in directorul nou creat:

eu@computer: ~/dls$ cd pkg

eu@computer: ~/dls/pkg$

Cititi orice documentatie pe care o gasiti in acest director, ca de exemplu README

sau INSTALL, inainte de a continua !

Pas 2. Configurare
Acum, dupa ce am ajuns in directorul pachetului (si am facut o mica lecturare), este
timpul sa configuram pachetul. De obicei, dar nu intotdeauna (de asta trebuie sa
verificati fisierele de genul README sau INSTALL), acest lucru se face ruland
scriptul configure. Puteti rula scriptul cu comanda: eu@computer: ~/dls/pkg$
./configure Cand rulati scriptul configure, de fapt nu compilati nimic inca. Configure
doar va verifica sistemul si aloca valori pentru variabilele dependente de sistem.
Aceste valori sunt folosite pentru a genera un Makefile. Makefile in schimb, este
folosit pentru a genera fisierul binar. Cand rulati scriptul configure, veti vedea o serie
de mesaje ciudate desfasurandu-se pe ecran. Asta e un lucru normal si nu trebuie sa
va ingrijorati de acest fapt. Daca configure gaseste o eroare, se va plange de aceasta si
va iesi. Oricum, daca totul se deruleaza in mod normal, configure nu se va plange de
nimic, ci doar va iesi fara mesaje de eroare. Daca s-a intamplat acest lucru, trebuie sa
trecem la urmatorul pas.

Pas 3. Constructia
In cele din urma este timpul sa construim binarul, programul executabil, din codul
sursa. Aceasta se realizeaza utilizand comanda make: eu@computer: ~/dls/pkg$ make
De notat ca make are nevoie de Makefile pentru a genera programul. Altfel el nu va
stii e sa faca. De accea este inportant sa rulati scriptul configure cu succes sau sa
generati Makefile in alt mod. Cand rulati make, veti vedea o alta serie de mesaje
ciudate desfasurandu-se pe ecranul dvs. Acest lucru este perfect normal si nu trebuie
sa va ingrijorati de nimic. Acest pas poate sa dureze ceva, depinzand de cat de mare
este programul si de cat de rapid va este computerul. Daca faceti acest lucru cu un
computer invechit, puteti sa va duceti sa va faceti o cafea. De obicei la acest punct
imi pierd complet rabdarea. Daca totul merge asa cum ar trebui, executabilul dvs ar
trebui sa fie gata sa ruleze (dupa ce make si-a terminat treaba). Acum, ultimul pas
este sa instalam programul.
Pas 4. Instalare
Acum este momentul sa instalam programul. Pentru a face acest lucru trebuie sa va
logati ca root. Daca sunteti logat ca utilizator normal, in consola puteti deveni root cu
ajutorul comenzii su. Veti fi intrebat pentru parola de root si.pregatiti-va pentru
ultimul pas!

eu@computer: ~/dls/pkg$ su
Password:
root@computer: /home/eu/dls/pkg#

Acum, ca sunteti root, puteti sa instalati programul cu ajutorul comenzii make install.
root@puter: /home/me/dls/pkg# make install Din nou, veti vedea niste mesaje ciudate
pe ecran. Dupa ce se opresc, felicitari; ati instalat programul si sunteti gata sa il rulati!
Deoarece in exemplu nu am schimbat comportamentul scripului configure, programul
a fost instalat in locul implicit. In multe cazuri, acesta este /usr/local/bin. Daca
/usr/local/bin (sau oriunde ati instalat programul) este deja in PATH, puteti sa-l rulati
doar tiparindu-i numele. Si inca un lucru: daca ati devenit root cu su, ar trebui sa va
intoarceti la statutul de user normal, inainte de a face ceva stupid. Tastati exit pentru a
redeveni un user normal.

root@computer: /home/eu/dls/pkg# exit

exit
eu@computer: ~/dls/pkg$
NOTA:
Instalarea pachetelor din sursă cu makeinstall face ca administratorul de pachete să
piardă urma pachetului proaspăt instalat. Dacă documentația nu conține modalitatea
de dezinstalare sau dacă utilizatorul șterge pachetul cu surse, nu reține sau nu-l
interesează, este mai greu de gestionat apoi programul instalat prin această metodă.
Instalați programul checkinstall și, după make - acolo unde este cazul - construiți cu
ajutorul acestuia un pachet .deb, pe care să-l instalati cu gdebi.

Facand curatenie
Pun pariu ca ati dori sa salvati ceva spatiu pe disc. Daca aceasta va e dorinta, veti
vrea sa scapatide fisierele de care nu mai aveti nevoie. Cand ati rulat make, acesta a
creat tot felul de fisiere care au fost necesare in timpul procesului de constructie, dar
care acum sunt nefolositoare si doar ocupa spatiu pe disc. Pentru asta, trebuie sa
tastati comanda make clean. eu@computer: ~/dls/pkg$ make clean Oricum, pastrati
fisierul Makefile. Il veti folosi daca va veti decide mai tarziu sa dezinstalati
programul si vreti sa o faceti in cel mai simplu mod.

Dezinstalarea
Deci, v-ati decis ca programul nu va mai place? Dezinstalarea programelor pe
care le-ati compilat chiat dvs nu este insa la fel de usoara ca cele instalate cu un
Manager de programe, ca rpm. Daca doriti sa dezinstalati un program pe care l-ati
compilat dvs, faceti-o in modul evident: cel de stil vechi. Cititi documentatia care a
venit cu pachetul software si vedeti daca nu spune ceva de dezinstalare. Daca nu
spune, puteti sa va smulgeti parul din cap. Daca nu ati sters deja Makefile, puteti fi in
stare sa dezinstalati programul cu ajutorul comenzii make uninstall:
root@computer: /home/eu/dls/pkg# make uninstall Daca vedeti mesajele ciudate de
text desfasurandu-se pe ecran (deja la momentul asta ar trebui sa le vedeti :-), asta e
un lucru bun. Daca incepe sa vi se planga, este un lucru rau. Trebuie sa stergeti
fisierele manual. Daca stiti unde s-a instalat programul, trebuie sa stergeti manual
fisierele instalate in cadrul directorului acestuia. Daca nu aveti nici-o idee unde ii sunt
fisierele, ar fi bine sa cititi Makefile si sa vedeti unde au fost instalate, iar apoi sa le
stergeti.
c. INSTALARE PACHETE RPM

Fişierele DEB sunt implicite în Ubuntu -- dacă este posibil alege un fişier tip .deb
peste oricare alt fişier. Dar, câteodată o aplicaţie este disponibilă doar în unul sau
două formate, nici unul pentru Ubuntu. RPM este un astfel de tip. Pentru a instala
acest fişier va trebui să îl converteşti în ceva ce Ubuntu poate citi şi instala -- un fişier
.deb.

Pentru a face asta deschide un terminal şi scrie: sudo apt-get install alien.

Îţi va apărea un câmp pentru parolă. După introducere apasă Enter. Vei vedea un cod
trecând repede şi vei fi prezentat cu opţiunea de a continua sau de a anula instalarea.
Scrie 'Y' şi apasă Enter.

Vei vedea aplicaţia Alien instalându-se; această aplicaţie va fi folosită pentru a

converti fişierul RPM într-un fişier DEB. Instalarea ar putea să dureze câteva minute
în funcţie de conexiunea ta la Internet şi de viteza calculatorului.

Odată terminat mută fişierul RPM pe Desktop şi deschide un Terminal. scrie: 'cd
Desktop'. Această comandă va muta folderul curent în folderul desktop unde ai
fişierul RPM salvat.

Acum instalează fişierul RPM scriind următoarea comandă în Terminal: sudo alien
-k numelefisierului.rpm

Înlocuieşte numelefisierului .rpm cu numele actual al fişierul RPM apoi apasă enter.
Va converti fişierul RPM într-un fişier DEB. Odată ce s-a terminat acest proces
instalazeaza fişierul DEB facand dublu click pe el.

d. INSTALAREA FISIERELOR BIN

Un fişier BIN este un fişier similar cu RPM pe care Ubuntu nu îl poate instala până
când nu îl vei converti într-un format diferit. Pentru a face asta foloseşte următoarele
instrucţiuni.
 Descărcă şi salvează fişierul BIN pe Desktop. Odată salvat deschide un Terminal şi
scrie: cd Desktop

Odată ce a fost modificat folderul curent scrie următoarea comandă în terminal: sudo
chmod +x numelefisierului.bin

Schimbă numelefisierului .bin cu numele actual al fişierului BIN descărcat mai

înainte şi apasă enter. Nimic nu va apărea în Terminal, nimic nu va fi copiat pe
Desktop -- va apărea ca şi când nimic nu s-ar fi întâmpla. Nu te îngrijora. Scrie in
Terminal: './numelefisierului.bin' şi apasă enter.

Programul va fi instalat din Terminal.

III-8. PERSONALIZARE gkrellm

Acest program vine cu o interfata simpla.

Ea poate fi imbunatatita prin adaugarea unor teme noi descarcate de pe internet sau
de aici: http://www.muhri.net/gkrellm/
Pentru instalarea lor se parcurg urmatorii pasi:
- click pe fisierul "Places" sau "Locuri" de pe bara de sus
- click pe "Home folder"
- click pe "view" si pe "Show hidden folder"
- deschideti fisierul ".gkrellm2" si apoi fisierul "themes"

- dezarhivati cate o tema si copiati-o aici

- lansati "gkrellm" din Applications/System Tools/GKrellM System monitor
- click dreapta pe partea de sus a fereastrei programului "gkrellm" si click pe
"Configuration" sau apasati F1

- click pe Themes si alegeti una din temele pe care tocmai le-ati instalat

In repozitoare exista mai multe pluginuri ce pot fi instalate astfel:

- click pe fisierul "System" de pe bara de sus
- deschideti Administration/Synaptic package manager
- introduceti parola
- click pe "search"
- scrieti "gkrellm" si dati Enter
- alegeti si instalati pluginurile dorite

De exemplu, gkrellkam (pentru a introduce o imagine personala), gkrellmoon (pentru

a afisa fazele lunii).

III-9. CUB - EFECTE 3d

Daca avem o placa video care permite efecte 3d, putem activa cubul astfel:
Ne uitam pe bara de jos a desktopului si daca avem numai doua ferestre, mai activam
doua, facand click dreapta intr-una din patratelele care simbolizeaza spatiile de lucru.
Se deschide urmatoarea fereastra:
Marim numarul de coloane la 4 si inchidem fereastra.
Pe bara de sus intram in Sistem>Preferinte

Click pe "Advanced Desktop Effects Settings"

Bifam in meniul Desktop: Desktop cube (va cere acceptul pentru dezactivarea altei
optiuni si acceptati) si Rotate cube, iar in meniul Effects: 3D windows, Cub
reflections si "Cube gears" si inchideti fereastra.
 Tineti apasat butonul de scroll al mous-ului si trageti un pic si va aparea
imaginea de mai sus, iar daca numai rotiti butonul de scroll, fara a face click,
imaginea descktopului se va roti. Puteti schimba imaginile de capetele cubului,
umbland la setari si putem reduce opacitatea fetelor cubului pentru a se vedea rotitele
invartindu-se in interiorul cubului.
Pentru a adauga o imagine de fundal, in fata careia sa se miste cubul, se
deschide Compiz seting Manager din Sistem>Preferinte> click pe Cub de
birou>Appearance> alegeti o imagine de fundal din fisierul propriu de imagini si
bifati <fundal>.

In Ubuntu 9.10 Karmic pentru a controla miscarile cubului stanga / dreapta din rotita
scrolului cand cursorul este asezat pe un camp liber de pe Desktop se procedeaza in
felul urmator (Sursa: http://forum.ubuntu.ro/viewtopic.php?id=7145):

In System / Preferences / CompizConfig Settings Manager / Desktop / Viewport

Switcher / Desktop-based Viewport Switching la <Mouse Move Next> si la <Mouse
Move Prev> se selecteaza <Enable> si <Button 5> respectiv <Button 4> (sau invers 4
respectiv 5 daca va e mai comod asa).

Deci problema nu e un bug ci e doar o setare care trebuie facuta ulterior dupa
instalare.
Completare: eu am un maus cu 3 butoane + rotita de scroll (clic stg, clic dr. si butonul
de dublu clic intre ele). S-ar putea ca la alte modele de mausuri setarile sa difere
putin. Asadar, daca aveti un alt tip de maus s-ar putea sa trebuiasca sa setati alte
numere la butoanele respective!

III-10. AVANT WINDOW NAVIGATOR

Un foarte frumos aspect poate capata desktopul daca inlocuim bara de jos cu o bara
Awn. Pentru asta:
Facem click dreapta pe bara de jos

Click pe "Proprietati"
Activati "arata butoane de ascundere"

Ascundeti bara de jos cu click pe una din sageti

De pe bara de sus deschidem Sistem>Administrare>Administratorul de pachete
Synaptic
Introducem parola

Dam cautare pentru awn

Marcam pachetul pentru instalare cu click dreapta si dam Aply

Inchidem fereastra si in Aplicatii>Accesorii, facem click stanga pe Avant windows

Navigator

Verificam daca bara de jos este ascunsa si se vede bara Awn

Pentru a arata ca mai sus trebuie sa facem urmatoarele setari:
Click dreapta pe panelul awn si alegem "Preferinte"

Bifam "ferestrele maximizate nu acopera bara", iar la "icon effects" lasam "classic"
Click pe "Aspectul programelor" si click pe fereastra de modificare a "culorii
umbrelor"

Click pe dreptunghiul de modificare a "culorii de fundal"

Click pe "aspectul barei" si alegeti in fereastra Look "3D look", unghiul barei 45,
inaltime 35 si bifati "arata un separator intre lansatoare si programe"

Pentru marginea principala a barei: introduceti valoarea 17

Pentru marginea principala alegeti: Color to Black and opacity to 106
Pentru marginea interna a barei: 204

Click pe "motor reflexie" si la "Degrade" culoare pas 1 alegeti: opacitate 68 si nume

culoare #010101
La "degrade" culoare pas 2 alegeti: opacitate 11 si nume culoare #FFFFFF

La "evidentiere" pas 1 alegeti: opacitate 11, culoare #FFFFFF

La "evidentiere" pas 2 alegeti tot opacitate 11, culoare #FFFFFF

Inchideti toate ferestrele si faceti click pe lansatorul barei awn, daca nu o aveti
deschisa deja si veti avea bara awn in toata splendoarea ei.

NOTA
In Ubuntu 9.10 Karmic bara Awn nu este instalata. Pentru a o instala se procedeaza
astfel:
1. click pe System/Administration/Sources Software

Daca sunt update-uri faceti-le intai

2. Click on the “Other Software” tab.Click on the “Add” button
3. In fereastra de dialog care se deschide, introduceti “ppa:awn-testing/ppa” (without
the quotes) and click on Add Source

4. In fereastra care se deschide verificati daca a fost adaugata noua sursa si inchideti
fereastra cu click pe Close
5. In fereastra de atentionare faceti click pe Reload

6. Acum se poate instala pachetul awn, folosind Terminalul

sudo apt-get install avant-window-navigator-trunk awn-settings-trunk

7. Acum se poate lansa Awn din Applications->Accessories->Avant Window Navigator

8. Noua bara AWN nu mai poate fi configurata atat de minutios ca in celelalte

distributii Ubuntu (link: http://www.ubuntugeek.com/how-to-install-avant-window-
navigator-awn-in-ubuntu-9-10-karmic.html)

Configurare AWN IN KARMIC

1. Intrati in System--->Preferences--->AWN Settings

2. Fereastra Preferences

3. Fereastra Task Manager

4. Fereastra Aplets

5. Fereastra Theme
In aceasta fereastra apasati butonul Customize si veti putea seta culoarea barei awn.

6. Fereastra Advanced

III-11. G-MAIL NOTIFIER

Daca avem un cont de gmail, pentru a fi anuntati de sosirea unei scrisori
electronice putem folosi mai multe programe, cel mai popular fiind G-mail Notifier,
care se gaseste in Repozitoarele Ubuntu.
Se parcurg urmatorii pasi:
Pas. 1
Pas. 2
Pas. 3

Pas. 4

Pas. 5
Pas. 6

Dupa instalare programul este in >Applications>Internet>G-mail Notification, iar

dupa lansare apare pe bara de sus.
La primirea unui e-mail se coloreaza in albastru si o fereastra pop-up apare temporar
in coltul din dreapta jos.

III-12. IMPRIMANTE

(Sursa: http://www.myl.ro/forum/index.php?showtopic=2529 )

Majoritatea imprimantelor sunt recunoscute de Ubuntu imediat ce sunt cuplate

la calculator, dar exista si unele care trebuiesc instalate manual ca mai jos. O listă cu
imprimantele ce sunt recunoscute automat găsi aici: www.linuxprinting.org.

Instalare HP PSC 1510 All-In-One in Ubuntu

Imprimanta HP PSC 1510 All-In-One este o multifunctionala printer/scanner/xerox,

extrem de accesibila (o puteti cumpara de la aproape orice magazin la un pret sub 5
milioane lei vechi). Viteza de imprimare la foile alb-negru este super si recomand
modelul fiecarei persoane care doreste o imprimanta compatibila Linux.
Sper ca acest ghid sa va scuteasca de ore de documentare pentru a face imprimanta sa
functioneze corect
Introduceti cablul USB al imprimantei in mufa si lansati in Terminal:

lsusb

Ar trebui sa primiti un output de genul

Intai si-ntai avem nevoie de cateva pachete cum ar fi xsane (ca sa aveti si cu ce
scana), gocr (pentru OCR) si hplib. Daca nu le aveti, instalati-le cu comanda:

sudo apt-get install xsane gocr hplib

Asigurati-va ca aveti instalat si pachetul gnome-cups-manager si cups:

sudo apt-get install cups gnome-cups-manager

Daca, incercand sa lansati gnome-cups-manager (System > Administration >
Printing), acesta nu porneste, iar dupa vreo cateva minute returneaza eroarea IPP
request failed with status 1280, rezolvati problema facand urmatoarele:

cd /etc/init.d
sudo touch hp-psc-1510
sudo chmod +x hp-psc-1510
sudo gedit hp-psc-1510.

aici adaugati textul

#!/bin/sh
ifconfig lo 127.0.0.1

Salvati fisierul si scrieti in Terminal:

sudo update-rc.d hp-psc-1510 defaults

Acum, ori de cate ori vom porni sistemul, vom avea o interfata lo configurata.
Sa configuram CUPS:

sudo gedit /etc/cups/client.conf

schimbati linia ServerName incat sa arate asa:

ServerName localhost

dupa care faceti acelasi lucru si pentru /etc/cups/cupsd.conf:

sudo gedit /etc/cups/cupsd.conf

aveti grija ca linia

ServerName localhost

(in ambele fisiere se afla chiar la inceput) sa nu aiba un "#" in fata

Tot in /etc/cups/cupsd.conf sa aveti grija ca linia

AuthType Basic

de la sfarsit sa nu aiba un "#" in fata

dupa care
sudo /etc/init.d/cupsys restart

Dupa reboot, totul ar trebui sa functioneze. Puteti lansa gnome-cups-manager

(System > Administration > Printing) si sa adaugati imprimanta. Dupa un autodetect,
imprimanta va fi detectata ca si "6543". Nici o problema, putem specifica mai incolo
modelul.
Acum puteti imprima fisiere text si poze din orice editor si puteti folosi xsane pentru
a scana imagini.
 Tipărire
Majoritatea imprimantelor sunt suportate automat în Ubuntu. Aplicaţia Configurare
imprimante serveşte la instalarea sau reconfigurarea unei imprimante. Aceeaşi
aplicaţie poate fi utilizată şi pentru partajarea imprimantelor în cadrul reţelei locale,
pentru dezactivarea sau pentru repornirea unei imprimante.
Imprimante locale
O imprimantă locală este o imprimantă ataşata direct la calculator (spre deosebire de
imprimantele de reţea, prezentate în secţiunea urmatoare). Pentru instalarea unei
imprimante locale:
• Conectaţi imprimanta la calculator şi puneţi-o în funcţiune. Majoritatea
imprimantelor vor fi automat detectate si configurate. După detecţie, în zona de
notificare va apărea o iconiţă specifică şi, după câteva momente, un mesaj de forma
"Imprimanta este pregătita pentru tipărire."
Dacă imprimanta nu este detectată, urmaţi procedura de mai jos:
1. Identificaţi modelul imprimantei.
2. Asiguraţi-vă că imprimanta este în funcţiune.
 3. Lansaţi din meniul principal Sistem → Administrare → Imprimare
4. Apăsaţi butonul Imprimantă nouă.
5. Imprimanta ar trebui să fie detectată automat. Dacă da, apăsaţi Înainte şi
apoi Aplică.
6. În ultima pagină puteţi introduce o descriere pentru imprimantă şi locaţia
acesteia.
Daca imprimanta nu a fost detectată automat puteţi selecta manual portul şi driverul
de imprimare. Pentru unele imprimante este posibil să fie nevoie de paşi suplimentari
pentru instalare. Pentru informaţii suplimentare despre imprimanta dumneavoastră
puteţi căuta în baza de date online de la LinuxPrinting.org sau în secţiunea de
imprimante pe Ubuntu Wiki
Imprimante de reţea
Sistemul Ubuntu poate fi configurat să trimită cererile de tipărire la un server de
imprimare din reţea. Imprimantele de reţea sunt găzduite undeva în reţea. Pentru
configurare:
1. Identificaţi modelul imprimantei.
2. Asiguraţi-vă că imprimanta este în funcţiune.
3. Lansaţi din meniul principal Sistem → Administrare → Imprimare
4. Apăsaţi butonul Imprimantă nouă.
5. Dacă imprimanta este conectată direct la un calculator care rulează Windows,
selectaţi Imprimantă Windows via SAMBA. Altfel, selectaţi protocolul de
comunicaţie utilizat de imprimantă.
6. Introduceţi parametrii de conectare la imprimanta de reţea şi apăsaţi Înainte.
7. Selectaţi modelul imprimantei şi apoi apăsaţi butonul Aplică.
8. În ultima pagină puteţi introduce o descriere pentru imprimantă şi locaţia
acesteia.

Dacă nu cunoaşteţi protocolul de comunicaţie sau parametrii

de conectare, va trebui să solicitaţi aceste date
administratorului de reţea.

Testarea unei imprimante

Pentru a testa dacă o imprimantă locală sau de reţea funcţionează:
1. Lansaţi din meniul principal Sistem → Administrare → Imprimare
2. Testarea unei imprimante
 3. Activaţi tabul Setări si apăsaţi butonul Imprimă pagină de test. În mod normal,
imprimanta va tipări o pagină de test.
III-13. Scannere

Majoritatea scannerelor sunt recunoscute automat în Ubuntu şi ar trebui să fie

uşor de instalat sau operat. În acest ghid veţi găsi o prezentare a modului de utilizare
a unui scanner şi o procedură de urmat în cazul în care scannerul dumneavoastră nu
este recunoscut de Ubuntu.
Este recunoscut scannerul de Ubuntu?
Puteţi verifica în trei moduri dacă scannerul dumneavoastră va funcţiona în Ubuntu:
1. Conectaţi scannerul la calculator şi încercaţi! Dacă aveţi un scanner mai nou,
pe USB, este posibil să funcţioneze.
2. Verificaţi în lista de suport
Ubuntu https://wiki.ubuntu.com/HardwareSupportComponentsScanners.
3. Verificaţi în lista lista de suport a proiectului SANE - proiectul SANE (Scanner
Access Now Easy) furnizează majoritatea driverelor pentru scannere utilizate
în Ubuntu.
Modul de utilizare a scannerului
În majoritatea cazurilor, Ubuntu va detecta corect scannerul dumneavoastră şi, astfel,
îl veţi putea utiliza imediat. Pentru scanarea unui document urmaţi procedura de mai
jos:
1. Puneţi documentul în scanner
2. Lansaţi din meniul principal Aplicaţii → Grafică → XSane Image Scanner.
3. De asemenea, apăsarea butonului de scanare amplasat pe scanner ar trebui să
ducă la acelaşi rezultat.
Dar dacă apare mesajul "Nu există dispozitive disponibile"?
Puteţi primi acest mesaj din partea sistemului din două motive:
1. Scannerul dumneavoastră nu este recunoscut de Ubuntu. Exemple comune de
scannere nesuportate sunt cele mai vechi pe port paralel sau cele Lexmark All-
in-One (imprimanta/scanner/fax).
2. Driverul pentru scannerul dumneavoastră nu a fost încărcat în mod automat.
Instalarea manuală a unui scanner
Există scannere care au drivere încă incomplete furnizate de proiectul SANE. Uneori
acestea pot fi utilizate, însă nu toate funcţiile lor sunt implementate corect.
1. Asiguraţi-vă că secţiunea Universe a arhivei de pachete este activată. Acest
lucru se poate verifica uşor din aplicaţiaSynaptic.
 2. Instalaţi driverele, din aplicaţia Synaptic căutaţi pachetul libsane-extras sau,
din Terminal, introduceţi comanda:
sudo apt-get install libsane-extras

3. Editaţi fisierul /etc/sane.d/dll.conf si activaţi driverul corespunzător

scannerului dumneavoastră. Căutaţi liniile de forma:
# The following backends are not part of the SANE distribution
# but are provided by the libsane-extras Debian package

Mai jos veţi găsi câteva linii comentate (încep cu un caracter #). Eliminaţi
caracterul # de la începutul liniei cu driverul corect.
4. Lansaţi aplicaţia de scanare si faceţi un test

Datorită modului în care funcţionează hotplugging-ul în

Ubuntu, s-ar putea să fie nevoie să conectaţi scannerul la
calculator după încarcarea sistemului. Dacă observaţi
probleme la detectarea ulterioară a scannerului, încercaţi aşa.

XSane Image Scanner

Puteţi utiliza aplicaţia XSane pentru a comanda scannerul şi pentru scanarea
documentelor. Cu această aplicaţie puteţi copia documente, le puteţi salva, trimite pe
fax sau email. Puteţi chiar salva imaginile paginilor unui document mai lung într-un
singur fişier cu mai multe pagini. Mai multe informaţii despre aplicaţie găsiţi pe site-
ul Xsane.
• Pentru lansarea aplicaţiei selectaţi din meniul
principal Aplicaţii → Grafică → XSane Image Scanner.

XSane poate fi utilizat şi din aplicaţia GIMP; selectaţi din

meniu Fişier → Acquire → XSane pentru scanare.

Scanerul Epson V10

Scanerul Epson V10 Perfection nu este recunoscut de Ubuntu in mod automat.

Pentru instalare urmati pasii descrisi in tutorialul de pe site-ul:
http://ubuntuforums.org/archive/index.php/t-471655.html.
In cazul in care site-ul nu mai este functional urmati pasii de mai jos, preluati de pe
acest site.
Pas 1
Descarcati fisierele iscan si iscan-plugin-gt-s de pe site-ul producatorului Epson
Pas 2
Deschideti terminalul, mergeti in locatia unde au fost salvate aceste fisiere <rpm> (de
regula sunt salvate pe Destop) si scrieti
sudo alien iscan-2.3.0-1.c2.i386.rpm --script
sudo alien iscan-plugin-gt-s600-2.0.0-1.c2.i386.rpm --script
sudo dpkg -i iscan_2.3.0-1_i386.deb
sudo dpkg -i iscan-plugin-gt-s600_2.0.0-2_i386.deb

Daca apar probleme de dependinte stergeti intai libsane-extras folosind comanda:

sudo apt-get remove libsane-extras

si instalati din nou:
sudo dpkg -i iscan_2.3.0-1_i386.deb
sudo dpkg -i iscan-plugin-gt-s600_2.0.0-2_i386.deb
Pas 3
Acum adauga epkowa in fisierul: /etc/sane.d/dll.conf utilizand editorul text gedit,
scriind in Terminal

sudo gedit /etc/sane.d/dll.conf

Pas 4
Pentru a fi folosit si ca simplu user, se va da in terminal urmatoarea comanda:

sudo addgroup `whoami` scanner

Acum, ruland programul Xsane din Meniul <Application> ar trebui sa fie vazut
scanerul
Daca totusi scanerul nu este vazut de udev se scrie in terminal:

sudo gedit /etc/udev/rules.d/45-libsane.rules

si se modifica linia
--
# Epson Perfection V10
ca sa arate ca mai jos:
SYSFS{idVendor}=="04b8", SYSFS{idProduct}=="012d", MODE="664",
GROUP="scanner"
--
Salvati.
Acum scanerul va functiona.

Nota:
In Ubuntu 9.04 exista deja drivere pentru scanerele Epson, iar pentru V10 trebuie
instalat doar iscan-plugin

In Ubuntu 9.10 trebuie procedat ca mai jos:

Nu mai exista la System/Administration/User and groupe posibilitatea crearii

accesului la Scanner.

De pe site-ul http://doctormo.wordpress.com/2009/04/27/sane-new-epson-scanner/ se
copie liniile de mai jos si se lipesc in Terminal:

sudo wget -O /etc/apt/sources.list.d/doctormo-epson-scanners.list

http://divajutta.com/doctormo/ppa/doctormo-epson-scanners.list & sudo apt-key adv –
keyserver keyserver.ubuntu.com –recv-keys 113659DF & sudo apt-get update & sudo apt-
get install iscan iscan-plugins

Aceasta comanda va instala ultimile drivere Epson.

Se da apoi comanda:
sudo gedit /etc/sane.d/epkowa.conf

si i fisierul care se deschide:

# epkowa.conf — sample configuration for the EPKOWA SANE backend

# Copyright (C) 2004 Olaf Meeuwissen
#
# See sane-epkowa(5), sane-scsi(5) and sane-usb(5) for details.
# SCSI scanners can be configured simply by listing the path to the
# device. For example, if your system claims to have a /dev/scanner
# SCSI device, all you have to do is uncomment the following line:
#
#/dev/scanner
#
# In the interest of maintainability, most installations would have
# /dev/scanner sym-linked to the real SCSI scanner device node.
#
# An alternative way that works for many operating systems and is a
# little bit more generic, is to have the backend probe for your SCSI
# scanner with the following configuration command:
#
scsi EPSON

# On systems with libusb, the following line is sufficient to get the

# backend to recognise your USB scanners. It presumes, however, that
# the scanner—more precisely, it’s USB product ID—is known to the
# backend.
# For all USB scanners that are officially supported by this backend,
# this presumption is true. A list of such scanners can be found in
# sane-epkowa(5).
#
usb

# For any USB scanner not known to the backend (yet), you may, at your
# own peril(!!), force the backend to recognise and use it via libusb.
# You can do so by the following configuration command:
#
# usb <USB vendor ID> <USB product ID>
#
# SEIKO EPSON’s USB vendor ID is ‘0×04b8′ (without quotes). In order
# to find the USB product ID, use lsusb(1) or, on Linux systems, peek
# at the information in /proc/bus/usb/devices.
# A sample configuration for the Perfection 1650 (GT-8200), which has
# a product ID of 0×0110, would look as follows:
#
#usb 0×04b8 0×0110

# When not accessing your USB scanner via libusb, you may need to use
# one of the configuration commands below or commands that are almost
# the same. These commands typically access the scanner via a kernel
# scanner module.
#
#usb /dev/usb/scanner0
#usb /dev/usbscanner0
#usb /dev/uscanner0
#
# Linux had a scanner module until version 2.6.2. As of version 2.6.3
# libusb is your only option. Linux’ scanner module can be loaded via
# the modprobe(8) command like so:
#
# modprobe scanner vendor=<USB vendor ID> product=<USB product ID>
#
# If the scanner module already knows the vendor and product IDs, you
# do not have to specify them. If you want to have this done automa-
# tically every time you boot, you can add the above line, except for
# the modprobe command itself, to your /etc/modules file.

# Although not tested with this backend, parallel port scanners should
# be usable. You can configure them as shown below, but I do not know
# much about the details. Information is welcome.
#
#pio 0×278
#pio 0×378
#pio 0×3BC

Se modifica linia:
#usb 0×04b8 0×0110

cu linia:
usb 0×04b8 0×012d

Se salveaza.
Se scrie in Terminal:
sudo sane-find-scanner

si apoi:

sudo scanimage -L

Problema este ca scannerul este vazut dar nu se poate folosi portul usb. Pentru a
remedia problema se va da urmatoarea comanda in Terminal:

sudo chmod 666 /dev/bus/usb/001/003

001/003 fiind Usb alocat scannerului.

Nota:
La repornirea calculatorului, daca vrem sa folosim scannerul, trebuie data din nou
comanda:

sudo chmod 666 /dev/bus/usb/001/003

Acelasi lucru este valabil si daca am scos scanerul din priza. Se poate intampla sa
primim raspunsul ca portul USB indicat este ocupat. Atunci se da comanda:

sudo scanimage -L

si se vede noul port usb al scannerului. Se trece noua valoare in comanda:

sudo chmod 666 /dev/bus/usb/001/003

Din nou scannerul va functiona.

III-14. Pidgin

Clientul de chat implicit in Ubuntu este Pidgin. Este un client multiprotocol

dar nu are video si voce incorporate. Se pot purta discutii prin expedierea de
"biletele"cu protocoalele AIM, Jabber, MSN, Yahoo!, etc. Foloseste GTK+. S-a
numit intai Gaim.

Instalare Pidgin in Ubuntu

Se descarca Pidgin de pe site-ul original sau se da comanda:
wget http://vicox.net/ubuntu/pidgin_2.0.0beta7devel.vicox-1_i386.deb

Se instaleaza pachetele .deb cu dublu click pe arhiva sau cu comanda

sudo dpkg -i pidgin_2.0.0beta7devel.vicox-1_i386.deb

Dupa instalare softul va fi gasit in Applications—>Internet—>Pidgin Instant

Messanger

La prima lansare va apare un ecran ca cel de mai jos si va trebui dat click pe +Add.

Se va introduce „user name” si parola si click pe „save”.

Dupa logare apare un ecran ca mai jos:

Pidgin suporta protocoalele din lista de mai jos:

Exemplu de versiune Pidgin:
 III-15. SKYPE

Skype este un soft care permite sa vorbesti la telefon cu oricine din lume, iar
daca acestia au vebcam se compoerta ca un videotelefon. De la Skype la Skype se
vorbeste gratuit iar de la Skype la telefon mobil se vorbeste cu bani.
Instalare skype in ubuntu
Prima data este nevoie sa se descarce ultimul pachet .deb folosind in Terminal
urmatoarea comanda:
wget http://www.skype.com/go/getskype-linux-deb
Avand acest pachet se poate instala folosind comanda:
sudo dpkg -i skype_debian-1.3.0.53-1_i386.deb
Partea subliniata cu rosu va fi inlocuita cu denumirea ultimului pachet Skype
descarcat.
Dupa ce s-a terminat instalarea, Skype se poate lansa mergand la Applications-
>Internet->Skype
Dupa lansare apare urmatoarea fereastra:
Click pe „I agree” si se va deschide o noua fereastra in care se introduce „username”
si password” daca aveti deja un cont, daca nu, va puteti crea acum unul. Este gratuit.

Dupa aceasta procedura trebuiesc activate functiile audio si video.

Pentru versiunile mai vechi de Ubuntu, care folosesc Alsa sound se procedeaza ca
mai jos:
Se deschide panelul de configurare a sunetului (System > Preferences > Sound).
In tabul “devices” se seteaza totul pe “ALSA”.
In tabul “sounds” se debifeaza “play system sounds”.
Se activeaza “software sound mixing (ESD)” .
Se inchide panelul.

Se deschide Terminalul din (Applications > Accessories > Terminal).

Se introduc urmatoarele comenzi::
sudo apt-get remove pulseaudio
sudo apt-get install esound
exit
-- sau --
Deschideti Synaptic (System > Administration > Synaptic Package Manager).
Dati cautare pentru pachetul “pulseaudio” si marcatil pentru dezinstalare.
Dati cautare pentru pachetul “esound” si marcatil pentru instalare.
Aplicati schimbarile si parasiti Synaptic.
Reporniti calculatorul.
Nota:
PulseAudio este inlocuit cu ESD. Setarea sunetului va fi similara cu cea din
Ubuntu 7.10 si versiunile mai vechi. Nimic legat de PulseAudio nu va fi afectat in
nici un fel.
 Revenirea la setarea originala se face instaland pachetele “pulseaudio” si
“pulseaudio-esound-compat”, apoi re-enable system sounds.
NOTA:
In Ubuntu Karmic pentru a fi vazuta camera web se parcurg urmatorii pasi:
1. Click dreapata pe Applications si click pe Edit menus

2. Click in cloana Application pe Internet

3. In colana Items, click pe Skype
4. In ultima coloana click pe „Properties”

5. In fereastra care se deschide, la rubrica „Command” lipiti urmatoarea linie:

bash -c 'LD_PRELOAD=/usr/lib/libv4l/v4l1compat.so skype'

6. Click pe „Close” la ambele ferestre deschise

7. Lansati din nou Skype si din fereastra deschideti „Setarile”. Camera web va
functiona.
Pentru activarea sunetului bifati ca mai jos in setarile „Sound preferences” de pe bara
de sus, facuta vizibil prin click dreapta pe iconul difuzorului:
 CAP-IV. JOCURILE SI GNU-LINUX
Sursa: http://maketecheasier.com/linux-gaming-with-sabayon-gaming-edition/2010/02/18

Una dintre cele mai frecvente plângeri despre Linux este că nu e bun pentru jocuri.
Este adevărat că Linux, probabil, nu este prima platformă care ne vine în minte când
ne gândim la jocuri pentru PC-uri, dar o parte din aceste pareri sunt incorecte sau
depăşite. Sabayon Gaming DVD, a creat pe baza distributiei Gentoo un sistem de
operare free destinat jocurilor in GNU-Linux.

SO Sabayon are codecuri, suport 3D, Compiz, şi multe dintre cele mai bune jocuri
disponibile pentru Linux cum ar fi: Neverball, Battle for Wesnoth, OpenArena,
Tremulous, Varsovia, Nexuiz, şi Warzone 2100, toate putand fi redate de pe DVD
live.
Puteţi obţine o imagine ISO de pe torrent tracker Sabayon. Cu toate jocurile, DVD-ul
este mult mai mare decât standardul DVD de instalare.

Jocurile pot fi gasite in meniul Gnome in >Aplicatii>Jocuri.

Cele mai comune comenzi din Terminal sunt:
equo update #pentru up-datarea listei de pachete
equo install (package name) #Instalarea unui pachet
equo remove #Stergerea unui pachet
equo search #Cautarea unui pachet
Chiar daca platforma Linux mai are un drum lung de parcurs pentru a ajunge din
urma platformele Windows si Mac, exista deja jocuri de mare calitate.
Pentru distributia Ubuntu puteti instala jocuri de pe site-
ul http://www.playdeb.net/http://www.playdeb.net/updates/Ubuntu/all

CAP-V. Descriere programe

V-1. Vizionare TV

In familiile cu multi membri un televizor nu mai este de ajuns. Rezolvarea

acestei probleme este calculatorul si internetul. Vizionarea programelor se poate face
in doua feluri:
a. Folosind site-uri care redau emisiuni ale programelor TV, ca de
exemplu asta:http://www.cool-tvlive.net/
Din pacate este necesar Internet explorer care in Wine nu functioneaza prea bine.
b. Folosind programe specializate.
b1. Unul dintre acestea este Sop cast player care functioneaza si pe Ubuntu.
Se descarca de aici: http://www.sourceslist.eu/installare-software-tramite-repository/installare-
sopcast-player-0-3-0-su-ubuntu-karmic-koala-9-10-in-pochi-click/
si se instaleaza fisierele .deb ale programelor sopcast-player si sp-auth.
Se iau adresele posturilor TV de aici: http://forum.ubuntu.ro/viewtopic.php?id=6969
si se adauga la Bookmarks.

b2. Programul PbxTv de la Romtelecom, care se descarca de aici:

http://www.pbxtelecom.ro/index.php?page=download&lg=en
- se instaleaza din Synaptic programul M player
- se instaleaza dependentele descarcate si se dezarhiveaza programul "pbxtv"
- se lanseaza facand click pe iconul din fisierul dezarhivat

- se creaza un cont facand click pe sign-up

V-2. Programare restartare sau oprire calculator
 In Ubuntu exista softul GShutdown care permite programarea sau oprirea
calculatorului.
Putem programa pc-ul sa se inchida, sa se restarteze, sau sa se delogheze. Se
poate seta si un balon tooltip (balon/norisor de notificare) in care sa apara un mesaj
text cu cateva secunde/minute/ore inainte ca pc-ul sa se inchida. Aceasta functie poate
fi folosita pe post de sticky note (lasarea unor mesaje pentru membrii familiei).

V-3. Utube-ripper

In cazul in care nu folosim browserul Mozilla Fire-Fox care are un

addon de descarcare videoclipuri de pe You Tube, softul Utube-riper este o
solutie buna.
Sursa: http://ubuntumes.blogspot.com/2009/05/cum-instalez-
youtube-ripper-pe-ubuntu.html
Deoarece UTube-Ripper e bazat pe gambas2 trebuie sa il instalam pe
acesta mai intai. Din fericire gambas2 este valabil in repository-ul din Ubuntu
8.04 deci poate fi instalat din terminal:
sudo apt-get install gambas2
Dupa ce am instalat gambas2 pentru a descarca Utube-Ripper scriem
urmatoarea comanda in terminal:
wget http://kent.dl.sourceforge.net/sourceforge/utube/utube_1.7-1_i386.gtk.deb
si
sudo dpkg -i utube_1.7-1_i386.gtk.deb

asta e tot. Pentru a lansa programul: Aplicatii -> Internet -> Utube-ripper
Deasemene pentru conversia fisierului in format mp3 va trebui instalat
ffmpeg si pentru asta trebuie sa mergeti in Aplicatii -> Instalare/Dezinstalare
V-4. LANSATORUL DE APLICATII

Cu ajutorul tastelor Alt+F2 se porneste lansatorul de aplicatii:

In spatiul de sus se introduce numele programului pe care dorim sa il lansam, si daca

este instalat in fereastra de jos apare iconul + denumirea programului. Se selecteaza si
se face click pe „Run”.
Daca dorim ca o anumita aplicatie sa ruleze imediat dupa bootare se deschide
>System>Preferences>Startup Application
Click pe „ Add” si in fereastra care se deschide, la „name” se trece numele
programului, la „Command” se trece cale pana la executabilul aplicatiei si la
„Comment” orice sau nimic.
Nota: daca nu stiti calea pana la executabil o puteti afla cu ajutorul Lansatorului de
programe descris mai sus. Se copiaza si se lipeste la rubrica „Command”.

IV-5. GDM2 Setup (soft de modificare aspect Login Screen)

Sursa: http://www.ubuntugeek.com/gdm2-setup-a-login-interface-management-utility-for-the-new-
gdm.html
Daca nu va place fereastra de logare implicita din Ubuntu o puteti modifica cu
programul GDM2Setup. Pentru instalarea acestui soft se introduc in terminal, pe
rand, urmatoarele comenzi:
sudo add-apt-repository ppa:gdm2setup/gdm2setup
 sudo apt-get update

sudo apt-get install python-gdm2setup

Programul apare in >System>Administration cu denumirea „Login screen

(GDM2Setup).
1. Panoul „General”

2. Panoul „Wallpaper
3. Panoul „Decoration”

4. Panoul „Decoration” > GTK Theme

5. Panoul „Decoration” > Icon Theme

CUPRINS
CAP. I - GENERALITATI....................................................................................................................4
I-1. Ce este BIOS Basic Input-Output System?...............................................................................4
Main Options...................................................................................................................................5
Advanced Features...........................................................................................................................6
Advanced Chipset Features............................................................................................................11
Integrated Peripherals....................................................................................................................15

Power Management.......................................................................................................................19
I-2. CE ESTE LINUX....................................................................................................................23
I-3. Distributii Linux......................................................................................................................34
I-4. Distributii Debian....................................................................................................................37
I-5. Cum alegi o distributie............................................................................................................43
 I-6. Mark Shuttleworth..................................................................................................................44
I-7. Despre Ubuntu........................................................................................................................45
I-8. Versiuni Ubuntu......................................................................................................................52
I-9. Kiwi Linux..............................................................................................................................62
CAP. II - INSTALARE.......................................................................................................................64
II-1. Instalare Ubuntu 7.04.............................................................................................................64
II-2. Instalare Ubuntu 8.04.............................................................................................................79
CAP. III - Personalizare......................................................................................................................91
III-1 CONEXIUNE PRIN PROTOCOL PPOE...........................................................................101
III-2. Addonuri.............................................................................................................................105
III-3. E-mail.................................................................................................................................108
III-4. Lansator tastatura................................................................................................................121
III-5. Un nou walppaper...............................................................................................................128
III-6. Terminal in Nautilus...........................................................................................................130
III-7. COMPILATOARE.............................................................................................................133
III-8. PERSONALIZARE gkrellm..............................................................................................138
III-9. CUB - EFECTE 3d.............................................................................................................142
III-10. AVANT WINDOW NAVIGATOR...................................................................................146
III-11. G-MAIL NOTIFIER.........................................................................................................160
III-12. IMPRIMANTE.................................................................................................................164
III-13. Scannere...........................................................................................................................171
Scanerul Epson V10................................................................................................................172
III-14. Pidgin................................................................................................................................176
III-15. SKYPE.............................................................................................................................178
CAP-IV. JOCURILE SI GNU-LINUX............................................................................................187
CAP-V. Descriere programe.............................................................................................................188
V-1. Vizionare TV........................................................................................................................188
V-2. Programare restartare sau oprire calculator.........................................................................191
V-3. Utube-ripper.........................................................................................................................192
V-4. LANSATORUL DE APLICATII.........................................................................................194
IV-5. GDM2 Setup (soft de modificare aspect Login Screen).....................................................195

https://sites.google.com/site/abecedarubuntu/