FORMULE SETUL 1: "Sistemul financiar internaţional. Nevoia de finanţare.

BPE"

1. Nevoia de finanţare:

A. Economie închisa:

NF = (V-C) + (S - I) + (T – G)
Unde: V – veniturile, C – consumul, S – economisirile, I – investitiile, T – taxele incasate, G –
consumul guvernamental

B. Economie deschisa:

NF =(V-C) + (S - I) + (T – G) + (X-M)
Unde: V – veniturile, C – consumul, S – economisirile, I – investitiile, T – taxele incasate, G –
consumul guvernamental
X – exporturile, M – importurile.

2. Balanţa de plăţi externe:

- principii de înregistrare:

Intrări - CREDIT Ieşiri - DEBIT

Exporturi FOB
Servicii prestate
Dividende, dobânzi, salarii încasate
Transferuri unilaterale din străinătate
Capitaluri investite din străinătate
Credite atrase
Creşterea activelor de rezervă
Importuri FOB
Servicii plătite
Dividende, dobânzi, salarii plătite
Transferuri unilaterale în străinătate
Capitaluri investite în străinătate
Credite acordate
Diminuarea activelor de rezervă

- structura balanţei de plăţi externe:

I. Contul curent
A. Bunuri şi servicii:
- Bunuri;
- Servicii;
B. Venituri:
- Din investiţii directe / portofoliu;
- Din alte investiţii (dobânzi);
C. Transferuri curente:
- Sector oficial
- Alte sectoare
II. Contul de capital
- Transferuri de capital;
- Active cumpărate / vândute
III. Contul financiar
- Investiţii directe;
- Investiţii de portofoliu;
 - Alte investiţii (credite externe, împrumuturi FMI);
- Conturi de tranzit;
- Conturi de cliring / barter
- Active de rezervă (aur, DST, valută)
IV Erori şi omisiuni

3. Poziţia investiţională internaţională:

I. Active de rezervă din sistemul bancar
o Aur monetar;
o Deţineri de DST;
o Devize convertibile;
II. Datoria externă pe tipuri de creditori
o Multilaterale:
FMI;
UE;
BIRD;
BERD.
o Bilaterale: detaliere pe principalii creditori;
o Bănci private: detaliere pe ţări;
o Obligaţiuni străine / euroobligaţiuni
o Credite furnizor: detaliere pe ţări;
o Alţi creditori privaţi.
III. Datoria externă pe tipuri de debitori
o Datoria publică;
o Datoria public garantată;
o Datoria comercială negarantată.
IV. Creanţe şi angajamente pe termen scurt
o Creanţe: incasoo, acreditive, garanţii bancare primite;
o Angajamente: incasoo, acreditive, garanţii emise, linii de
finanţare, alte angajamente.
V. Investiţii străine
o Directe;
o De portofoliu.

Exemplu: Balanţa de plăţi a României 1997 – 2000

(raportul BNR 2000 – pag 12 – 13)

NECESARUL DE FINANTAT PENTRU O COMPANIE:

Fondul de rulment brut: se mai numeşte şi fond de rulment total fiind compus din stocuri,
creanţe, clienţi, avansuri acordate furnizorilor, numerar.

Fondul de rulment net: reprezintă partea din capitalul permanent care poate fi utilizată pentru
finanţarea activelor circulante:
FRN= Capital permanent – Active imobilizate

Fondul de rulment propriu: reprezentat de excedentul capitalului permanent faţă de activele

imobilizate:
FRP= FRN – Datorii la termen
NECESARUL DE FINANTAT PE TL:
mil. Euro
Indicatori Total An 1 An 2 An 3 An 4
Valoarea totala a investitiei 3535 1480 865 615 575
Valoarea amortizarii 970 240 300 280 150
Beneficiu reinvestit 745 205 123 190 227
Necesar de finantare pe TL 1820 1035 442 145 198

NECESARUL DE FINANTAT PE TS:

Denumirea indicatorilor Total Trim. 1 Trim. 2 Trim. 3 Trim. 4
TOTAL Mob. / Imob. 50 187 309 -157 -289
Active circulante 6558 1101 1760 1413 2284
Fondul de rulment net -6574 -1975 -2436 -1987 -176
Necesarul de finantat pe TS 34 -687 -367 -731 1819

FORMULE SETUL 2: "Indicatorii financiari: dobanda, scontul, valoarea

prezenta."
 
1. Dobanda efectiva:
 
perioada
 D 
D efectiva  1  nominala  1 (1)
 perioada 
 
2. Dobanda nominala:
 
D nominala  D periodica  perioada (2)
 
3. Dobanda reala:
 
1  D nominala
D reala  (3)
1  rata inflatiei
 
4. Valoarea prezenta:
 
CFn
PV  (4)
(1  k) n
 
5. Valoarea actualizata neta (VAN):
 
 n
An n
Dn  K ramb n
VAN  C 0    C0   (5)
i 1 1  k  n
i 1 1  k  n
 
6. Rata interna de rentabilitate:
 
RIR=k* pentru care VAN = 0 (6)
 
7. Costul finantarii prin emisiune de actiuni (modelul Gordon - Shapiro):
 
D
k actiuni  0  g (7)
VN
 
Unde: D - dividendul in anul 1, VN - valoarea actiunii, g - rata constanta de crestere a
dividendului.
 
8. Costul mediu al capitalului:
 
Credit Obligatiun i Actiuni
WACC   k credit   k oblig   k actiuni (8)
Total capital Total capital Total capital
 
9. Relatii intre ratele de actualizare a doua piete:
 
- -         cazul pietelor financiare integrate:
 
1  k ROL 1  RFR ROL
 (9)
1  k USD 1  RFR USD
 
- -         cazul pietelor financiare neintegrate:
 
1  k ROL 1  RFR ROL 1  prima de risc ROM
  (10)
1  k USD 1  RFR USD 1  prima de risc SUA
 
 
10. Ecuatia SML (CAPM):
 
k(beta)=RFR + beta x prima de risc (11)
 
Prima de risc = Rm - RFR (12)
 
Apasati aici ca sa reveniti in pagina de baza
FORMULE SETUL 3: "Eficienta finantării: Markovitz, CAPM, ATM"
 
A. Modelul propus de Markovitz:
 
1. Randamentul asteptat pentru un titlu i:
 
E(R i )  i 1 p i  R i
n
(1)
 
2. Randamentul asteptat pentru un portofoliu de N titluri:
 
E(R portofoliu)  i 1 w i  E ( R i )
N
(2)
 
3. Estimarea riscului unui titlu financiar cu ajutorul dipersiei si deviatiei standard:
 
σ 2 titlu  i 1 p i   R i  E(R i )
n 2
(3)
 
p   R i  E(R i )
2

n
σ titlu  i 1 i
(4)
 
4. Covarianta între două titluri i şi j:
 
1 n
cov ij  i 1  R i  E(R i )  R j  E(R j )
N
  (5)
 

Unde N este numarul perioade de observatie

5. Corelaţia între două titluri i şi j:

 
cov ij
corel ij 
 i  j
 
6. Estimarea riscului unui protofoliu de n titluri pe baza dispersiei si deviatiei standard:
 
n n
σ 2 portofoliu   w i  σ i2  2 w i  w j  cov ij
2
(7)
i 1 j1

n n

w  σ i2  2 w i  w j  cov ij
2
σ portofoliu  i (8)
i 1 j1

 
B. Modelul lui Sharpe (CAPM):
 
Risc total= risc systemic + risc non-systemic (9)
nediversificabil diversificabil
 
 
1. Ecuatia modelului:
 
E(R i )  RFR  β i   R m  RFR  (10)
 
2. Coeficientul beta de risc:
 
cov
β i  2 im (11)
σm
 
3. Prima de risc:
 
prima de risc= Rm - RFR (12)
 
C. Teoria arbitrajarii pietelor a lui Ross (APT):
 
E(r)= RFR + f1 x p1 + f2 x p2 + … (13)
 
f - factor de risc;
p - probabilitatea de aparitie a evenimentului generator de risc.

Formule IV: “Pietele monetare internationale”

 
1. 1.     VAN şi randamentul unui titlu de stat:
 
(VN x Nr)
VAN  - PE x Nr  (1)
(1  k)n
 
365 VN
k TB  ( - 1) (2)
Nr PE

365  n VN 
k TB     1  (3)
Nr  PE 

 
 365  VN  
Nr/365

k TB     - 1 (4)
Nr  PE  

 
Discount 365
k TB   (5)
PE Nr

 
Unde: PE – pretul de emisiune, VN – valoarea nominala, k – randamentul.

2. 2.     VAN şi randamentul unui REPO:

 
(PV x Nr) (PR x Nr) (VN x Nr)
VAN  - PE x Nr    (6)
(1  k) V (1  k) R (1  k)n

Unde: PE – pretul de emisiune al titlului, PV – pretul de vanzare in REPO, PR – pretul de

rascumparare
VN – valoarea nominala a titlului de stat.

Randamentul (k*) se calculeaza prin egalarea VAN cu zero.

3. 3.     Taxa scontului:

 
Taxa scontului  Credit   Nr zile pana la scadenta 
scontul  (7)
100  365

 
 VN  scont
VAN scont   PE 
(1  k)n
VN  scont
k scont  1
PE

4. Randamentul certificatelor de depozit:

 
- -         randamentul unui CD:
 

 VN  N   365
k CD     1  dob  im   1  (8)
 PE  365   N sm

Unde: VN – valoarea nominala a certificatului de depozit negociabil

PE – preţul CD;

Dob – dobanda de emisiune

Nim – numarul de zile între data emisiunii si data scadentei (scadenta CD);

Nsm – Numarul de zile între data achizitionarii şi scadenţa (Nim difera de Nsm daca

acest certificat a fost achiziţionat ulterior emiterii sale.

- -         preţul unui CD:

 

N im
VN  (1  dob  )
PE  365 (9)
N
1  k  sm
365

Unde: VN – valoarea nominala a certificatului de depozit negociabil

PE – preţul CD;

Dob – dobanda de emisiune

 Nim – numarul de zile între data emisiunii si data scadentei (scadenta CD);

Nsm – Numarul de zile între data achizitionarii şi scadenţa (Nim difera de Nsm daca

acest certificat a fost achiziţionat ulterior emiterii sale.

5. 5.     FRA: diferenta de dobanda calculata conform mecanismului FRA este

 
i 1  i g   Credit
i FRA  (10)
 Nr 
1  i1  
 365 

 
i1 – dobanda la scadenta creditului si a FRA;

ig – dobanda garantata prin FRA;

Credit – valoarea nominala a creditului si a FRA;

Nr – nr de zile pana la scadenta creditului.

6. 6.     Dobanda simpla la depozitele bancare:

 
Nr
i depozit  D  d  (11)
365

 
D – valoarea nominala a depozitului;

d – dobanda nominala anuala;

Nr – durata depozitului bancar.

7. 7.     Randamentul unui titlu (credit) in conditiile utilizarii unui contract de

depozit pe rata dobanzii.
 
 An Depozit Depozit  Dobanda forward
VAN credit  forward  C 0     (12)
(1  k) n
(1  k)M (1  k) N

Unde: C0 – creditul initial, An – anuitatile aferente creditului (titlului)

M – momentul incheierii contractului forward pe rata dobanzii

N – momentul scadentei contractului forward pe rata dobanzii (contract de depozit la

o rata forward).

 Formule V: “Pietele valutare internationale”

 

1. 1.    Ratele cursului de schimb:

 
         Rata nominală a cursului de schimb: calculează preţul unei
monede în raport cu o altă monedă.

         Rata reală a cursului de schimb:

 

p  p*
R real  s nominal 
1p

Unde: s – cursul nominal, p – rata inflaţiei în România, p* - rata inflaţiei într-o ţară
străină.

         Rata efectivă a cursului de schimb:

 
 R real  a  s USD  b  s lira  c  s euro
abc 1
 

Unde: ponderile a, b, c, se calculează având în vedere comerţul exterior,

investiţiile străine, creditorii internaţional.

         Rata reală efectivă a cursului de schimb:

 
* *
p  p USD p  p lira p  p * euro
R real  a  s USD
  bs 
lira
 cs 
euro

1p 1p 1 p
abc 1

2. 2.     Operaţiunile la termen pe pieţele valutare:

 

 
  

 
Caracteristicile contractului forward:

         se încheie în afara bursei prin negociere

directa intre părţi (pieţele monetare sau valutare);

         nu este standardizat;

         are o valoare fixa, fixarea valorii contractului

se face în prezent;

         nu are piata secundara;

         poate fi lichidat numai la scadenta.
 

3. 3.    Tipuri de cotaţii pe pieţele valutare internaţionale:

 
A. În funcţie de modul de exprimare:

Cotaţie directă: 1 u.m.s. = x u.m.n. (1 USD = x ROL) – România,

Germania, Rusia, Ungaria

Cotaţie indirectă: 1 u.m.n. = x u.m.s. (1 ROL = x USD) – Marea

Britanie, Canada, Australia.

 
 B. În funcţie de tipul operaţiunii:

Cotaţie spot: - cotaţia la vedere determinată de jocul pieţei.

 
Cotaţia forward: - cotaţia la termen a unei valute, determinată pe baza calculelor în momentul
încheierii contractului forward.

i ROM  i SUA 1  i ROM

f  s0   s0  f  s0 
1  i SUA 1  i SUA
Unde i – rata dobânzii

pROM  pSUA 1  pROM

f  s0   s0  f  s0 
1  pSUA 1  pSUA
Unde p – rata inflaţiei.

! REGULA PIP-URILOR ÎN DETERMINAREA COTAŢIILOR FORWARD:

- -         daca pip - ul de

la cumpărare este
mai mic decât pip -
ul de la vânzare se
spune ca valuta face
prima şi moneda
naţionala discount şi
prin urmare pip -
urile se aduna la
cursul spot pentru a
 obţine cursul
forward;

- -         dacă pip - ul de

la cumpărare este
mai mare decât pip -
ul de la vânzare se
spune ca valuta face
discount şi moneda
naţionala prima şi
prin urmare pip -
urile se scad din
cursul spot pentru a
obţine cursul
forward.

4. 4.     Determinanţii cursului de schimb:

 
a. Abordarea tradiţionalistă:
CSV = F (p-p*, Y-Y*, R-R*) (1)
Unde: s - cursul spot; P - sunt ratele de inflatie; Y - rata de crestere a PNB real;

R – deficitul contului curent;

 
b. Teoria parităţii puterilor de cumpărare:

p lei
s0 
p USD

 
Pretul bunurilor in lei
Pretul dolarului 
Pretul
Pretul in lei abunurilor
unor bunuriin dolari
com. pe p - ta internat.
Pretul dolarului 
Pretul in dolari a unor bunuri com. pe p - ta internat.
 _
s  s0 p  (1  p lei )  p
 lei x   1 x USD
s0 p USD  (1  p USD )  p lei
 

 
_
  s  s 0  (p leu - p USD ) 
   (2)
s0  (1  p USD ) 
 

c. Abordarea monetaristă a cursului de schimb:

MxV=PxT
Unde:

M - masa monetara aflata în circulatie;

V - viteza de rotatie a banilor;

P - pretul bunurilor;

T - numarul anual de tranzactii din economie

T= a x Y
MxV=axPxY
M = (a / V) x P x Y
k=a/V
M=kxPxY
M
P  pentru piata romaneasca
k xY  
M*
P*  * - pentru piata americana
k x Y*  

 
  
CSV = F(M - M*, Y - Y*, k - k*, i - i*) (3)
Unde:

M - masa monetara;

Y - venitul national în termeni reali;

k - este un indicator care arata modificarile de structura în economie;

i - rata dobanzii.

d. Teoria parităţilor ratelor de dobândă:

 
f  s 0 i leu  i USD

s0 1  i USD

 
Unde: f / s sunt cursurile forward şi spot

i este rata dobanzii.

CSV = F(M - M*, Y – Y*, i - i*) (4)

 

Unde: M – masa monetară, Y – creşterea economică (PIB sau VN) şi i – ratele

de dobândă.

e. Teoria echilibrului general:

 
  

(p - p*) / (1+p*) = (d - d*)/ (1+ d*) = (f - s) / s =

(s* - s) / s (5)
Unde: p - rata inflaţiei;

d - rata dobânzii;

f - cursul forward;

s - cursul spot (la vedere);

s* - cursul la vedere previzionat pentru o dată ulterioară;

Formule VI: “Instrumentele sintetice si derivate pe rata

dobanzii”
 

 
1. Contractul futures pe curs de schimb şi rata dobânzii:
 

 
Mecanismul contractelor futures Relaţia dintre cursul futures
şi cursul spot

Caracteristicile contractului futures:

       toate contractele futures sunt in esenta
standardizate, pretul reprezinta singura
clauza negociata in momentul cumpararii
sau vanzarii.
        Pretul contractelor futures se stabileste
in bursa prin procedura specifica de
negociere si contractare a acestei piete
organizate. Pretul este expresia raportului
dintre cererea si oferta pentru fiecare
contract standardizat si el variaza zilnic in
functie de conditiile pietei.
       Contractul futures este zilnic actualizat
sau “marcat la piata“ (marked to market),
astfel incit pierderile uneia din partile
contractante sunt transferate ca venituri
celeilalte parti .
       Contractul futures poate fi executat
prin livrare efectiva, dar in mod normal cel
cu pozitie long isi poate lichida pozitia
printr-o vanzare iar cel cu pozitie short si-o
poate acoperi printr-o cumparare. Doar
operatorii ramasi cu pozitii deschise pana in
ultima zi de tranzactie vor trebui sa execute
contractul prin predarea activului de baza.
Elementele esenţiale ale contractului futures:
       Termenii contractului sunt
predeterminati, negocierea se duce in
general asupra pretului.
       Denumirea contractului: contract “viitor
“ pe dolar (dolar futures), contract “viitor“
pe euro (euro futures);
       Unitatea de tranzactie (trading unit): 10
dolari / contract (contract futures pe dolar
la Bursa din Sibiu);
       Cotatia (price quote): în lei/dolar;
       Variatia minima de pret (tick size): ¼
lei/dolar (dolar futures). Noul pret strigat in
bursa trebuie sa difere de pretul anterior
cel putin cu aceasta marime sau cu multiplii
ai acestei marimi;
       Limitele de variatie zilnica a pretului
(daily price limit); pentru contractul futures
pe euro derulat la CBOT, aceasta limita este
de + 20 centi / euro fata de pretul de
inchidere al zilei precedente. Cand limita a
fost atinsa, tranzactiile pot fi facute numai
la acest pret sau la unul mai redus;
       Lunile de livrare (contract months):
iulie, septembrie, decembrie, martie, mai ;
        Anul contractual (contract year): iulie –
mai etc;
       Ultima zi de tranzactii (last trading day):
a saptea zi de bursa ce precede ultima zi
lucratoare a lunii de livrare;
       Ultima zi de livrare (last delivery):
ultima zi lucratoare a lunii de livrare;
       Programul bursier: la CBOT 9:30 a.m.-
13:15 p.m. de luni pana vineri.
 
Poziţa în finanţare Mom. încasării / plăţii Riscul valutar Poziţia futures

Debitor La termen Creştere de curs Cumpărător

Creditor La termen Scădere de curs Vânzător

! Costul finanţării în condiţiile utilizării contractului futures:

Ai
VAN credit  C 0  n 1
N
 k credit  k * pentru care VAN  0
(1  k) n

A i  s1 (Pf 1  Pf 0 )  Nr.contrac te  s1
VAN credit  futures  C 0  s 0  n 1
N

(1  k) n (1  k) t1

 k credit futures  k * pentru care VAN  0

 
Unde: k – randamentul / costul capitalului, Pf0 – preţul futures iniţial, Pf1 – preţul
futures la lichidarea contractului.

Observaţie: Pf1 = spot în cazul lichidarii contractului prin „livrare efectivă” la

scadenţă.

S0 şi S1 – sunt cursurile spot din moentul initial si momentul scadentei.

2. Contractul options pe curs de schimb şi rata dobânzii:

  
Există două tipuri de opţiuni:

A. A.        Opţiuni de cumpărare (CALL): conferă un drept suplimentar

cumpărătorului de opţiune, de a cumpăra sau nu la scadenţă
valuta la un preţ determinat (preţ de exercitare), cumpărătorul
plătind o primă.
B. B.        Opţiuni de vânzare (PUT): conferă un drept suplimentar
cumpărătorului de opţiune, de a vinde sau nu la scadenţă valuta
la un preţ determinat, cumpărătorul plătind şi în acest caz prima.
 
  CALL PUT

Se acopera impotriva Se acopera impotriva

riscului de scadere a riscului de crestere a
pretului activului de pretului la activul de baza;
Vanzatorul
baza; acoperirea este acoperirea este limitata la
de opţiune
limitata la marimea marimea primei
primei

Se acopera impotriva Se acopera impotriva

riscului de crestere a riscului de scadere a
Cumparatorul de pretului la activul de pretului la activul de
opţiune baza; acoperirea este baza; acoperirea este
nelimitata
nelimitata

 
Opţiune de cumpărare (CALL)

 
Long CALL
 

 
  

 
Opţiuni de vânzare (PUT)

Poziţa în finanţare Mom. încasării Riscul valutar Poziţia futures

Debitor La termen Creştere de curs Cumpărător de CALL

Creditor La termen Scădere de curs Cumpărător de PUT

! Costul finanţării în condiţiile utilizării contractului options:

 A i  spot la scadenta
VAN credit  C 0  spot initial  n 1
N
 k credit  k * pentru care VA
(1  k) n

A i  PE prima  spot initial

VAN credit options  C 0  spot initial  n 1
N

(1  k) n (1  k) t0
Unde: prima – prima opţiunii

PE – preţul de exercitare al opţiunii (dacă opţiunea este exercitată)

T0 – momentul cumpărării opţiunii;

T1 – momentul exercitării opţiunii.

Observaţie: Pentru opţiunile americane există posibilitatea vânzării lor înainte de scadenţă la un
preţ de vânzare,

ecuaţia VAN modificându-se după caz.

3. Contractul de swap:
 

 
 

Principalele caracteristici ale contractului de swap sunt:

- -         operaţiunea are la bază un singur contract;

- -         contractul de swap are o formă standardizată;
- -         operaţiunea este extrabilanţieră;
- -         dobânzile ce se schimbă nu se negociază;
 

O poziţie luată într-un contract de swap se poate lichida în trei feluri:

      aşteptarea până la

scadenţă şi încasarea sau
plata diferenţei de dobândă
în funcţie de evoluţia
acestora;
      adoptarea unei poziţii de
sens contrar celei iniţiale,
prin încheierea unui nou
contract de swap cu
partenerul iniţial;
       adoptarea unei poziţii de
sens contrar celei iniţiale,
prin încheierea unui nou
contract de swap cu un alt
partener.
 

! Costul finanţării în condiţiile utilizării contractului de swap:

Ai
VAN credit  C 0  n 1
N
 k credit  k * pentru care VAN  0
(1  k) n

Ai M
Sn
VAN credit  options  C 0  n 1 
N

(1  k) n ts (1  k)n
n

 
Unde: Sn – încasările sau plăţile generate de contractul de swap;

Ts – momentul încheierii contractului de swap;

M – scadenţa contractului de swap.

4. Instrumentele sintetice pe rata dobânzii:

4.1. Cap:
 

 
 

Modificarea ratei dobânzii prin operaţiunea cap:

Dobânda plătită = i1 + prima - dif.i

Unde: i - dobânda plătită în cadrul contractului de

credit încheiat cu banca A

Prima - prima plătită pentru încheierea

contractului.

4.2. Floor:
 

 
  

4.3. Collar:

Setul 7: Riscurile în finanţarea internaţională

 
A. A. Riscul de dobândă:
   

 
A.1. Maturitatea unui activ / pasiv financiar:
N
An  n
MAT  
n 1 VN (1)

A.2. Sensibilitatea la modificarea ratei dobânzii a unui activ / pasiv financiar:

 

- -         indicele de sensibilitate:

 
 An
PV1
 (1  d )n
i  1

PV0 An
 (1  d ) n (2)
0

- -         elasticitatea:
 

PV1  PV0
PV0
e
d1  d 0
d0 (3)

- -         gradul de sensibilitate:

 

PV1
PV0
g
d1
d0 (4)

A.3. Durata unui activ / pasiv financiar:

DUR 
n  A n

A n
(5)

An
 n  (1  k) n
DUR 
An
 (1  k) n
(6)

 
B. B. Riscul valutar:
   

B.1. RISCUL VALUTAR CA RISC TRANZACTIONAL (transaction currency

exposure):

G risc 
 (A n  s variabil )   (A n  sfix )
 (A n  s fix )
(7)

B.2. RISCUL VALUTAR CA RISC DE TRANSLAŢIE (translation currency

exposure):

 
Reflectă potenţialele modificări al capitalul acţionarilor ce
rezultă din nevoia de a translata extrasele financiare ale
filialelor exprimate în diferite valute într-o singură valută
pentru a întocmi extrase financiare consolidate la nivel
de corporaţie. Acest risc este generat de gradul de
implicare al companiei mamă pe diferite pieţe (filiale
etc.), de localizarea acestor filiale, de maniera contabilă
de înregistrare a activităţii acestora. Practic, riscul de
translaţie măsoară expunerea bilanţului consolidat al
unei companii la modificările cursurilor de schimb în care
sunt denominate activele şi pasivele filialelor acestor
companii. Corporaţiile transnaţionale deţin active şi
pasive, venituri şi cheltuieli denominate în diferite
monede străine şi întrucât investitorii şi întreaga
comunitate financiară sunt interesaţi de valoarea
acestora în moneda ţării de origine, poziţiile bilanţurilor
contabile şi a declaraţiilor de venituri denominate în
monede străine trebuie convertite.

Dacă au loc modificări ale ratelor de schimb, pot să

apară câştiguri sau pierderi în urma convertirii. Activele şi
pasivele care sunt convertite folosindu-se rata de schimb
curentă ( post modificare ) sunt considerate ca fiind
expuse; acelea translatate la rata istorică ( ante
modificare ) îşi vor păstra valoarea istorică în moneda
ţării de origine şi deci sunt considerate ca nefiind expuse.
În consecinţă riscul de translaţie reprezintă diferenţa
dintre activele expuse şi pasivele expuse. Controversele
ce apar între centrele contabile se axează pe
identificarea acelor active şi pasive expuse şi pe
momentul înregistrării în declaraţia de venituri a
câştigurilor şi pierderilor contabile rezultate din
modificările ratei de schimb.
Există patru metode principale de translaţie a activelor şi
pasivelor unei companii multinaţionale: metoda curentă /
noncurentă; metoda monetară / nemonetară; metoda
temporală şi metoda ratei curente; în practică pot exista
şi variaţii ale acestor metode.
Potrivit metodei curente - noncurente toate activele şi
pasivele curente ale unei subsidiare (activele circulante
şi pasivele pe termen scurt) sunt convertite în moneda
ţării de origine folosindu-se rată de schimb curentă, iar
cele noncurente (activele fixe şi capitalul propriu)
folosindu-se rată de schimb istorică a fiecărei poziţii.

Cea de a doua metodă de translatare – metoda

monetară / nemonetară - a bilanţului companiilor
multinaţionale presupune ca poziţiile monetare -
numerar, creanţe de încasat, sume de plătit, datorii pe
termen lung - să fie convertite folosindu-se rata de
schimb curentă în timp ce poziţiile nemonetare - stocuri,
active fixe, investiţii pe termen lung - să fie convertite
utilizându-se ratele de schimb istorice.

Metoda temporală de translatare apare ca o versiune

modificată a metodei monetară / nemonetară, singura
diferenţă este că, în cazul metodei monetară /
nemonetară, stocurile sunt convertite utilizându-se rată
de schimb istorică. Potrivit metodei temporale, pentru
translatarea stocurilor, în mod normal, se utilizează rată
de schimb istorică, dar se poate utiliza şi rata de schimb
curentă dacă acestea sunt reprezentate în bilanţ la
valoarea de piaţă.

Metoda ratei curente este cea mai simplă: toate poziţiile

din bilanţ şi declaraţia de venituri sunt convertite
folosindu-se rata de schimb curentă; este larg utilizată de
companiile britanice. Potrivit acestei metode, dacă
activele denominate în monedă străină ale unei companii
depăşesc pasivele denominate în monedă străină, atunci
o depreciere va avea că rezultat o pierdere, iar o
apreciere, un câştig. O variantă a acestei metode este de
a converti toate activele şi pasivele, mai puţin activele
fixe utilizând rată de schimb curentă.

Exemplul: O companie multinaţională are trei filiale în

Germania, Spania şi Italia, compania mamă fiind din
Statele Unite. Situaţia bilanţieră a companiei mamă şi a
filialelor sale se prezintă sintetic astfel:
    SUA   GER SPA ITA

    (dolari)   (mărci) (pesetas) (lire)

Active   500   700 1000 1500

A. fixe   200   300 450 700

A. circulante   300   400 550 800

Pasive   500   700 1000 1500

C. propriu   150   200 350 800

Credite pe TS 250   275 300 300

Credite pe TL   100   225 350 400

Ţinând cont că 1 dolar = 2 mărci = 3 pesetas = 4

lire italiene se cere să se calculeze bilanţul
consolidat al companiei multinaţionale. Pe acest
bilanţ consolidat calculaţi capacitatea de
îndatorare globală şi la termen, necesarul de fond
de rulment şi structura financiară a companiei
multinaţionale. Dacă pe parcursul acestui an se
estimează că 1 dolar = 3 mărci = 6 pesetas = 8
lire italiene determinaţi cum se modifică
capacitatea de îndatorare globală şi la termen a
companiei americane, utilizând toate cele patru
metode de translatare bilanţieră. Care este gradul
de expunere la riscul valutar în acest caz.
 

B.2. RISCUL VALUTAR CA RISC ECONOMIC (economic currency

exposure):

 
 Contul de profit si pierdere An 1 An 2 An 3
Intrari      

     
Venituri din vanzarea bunurilor
     
Credite atrase
Investiţii      

Ieşiri      

Cheltuieli cu producţia      

Cheltuieli cu materii prime      

Cheltuieli comerciale      

Cheltuieli administrative      

Cheltuieli financiare      

Amortizarea (-)      

Fluxul de numerar brut = Intrari – Iesiri –      

Amortizarea
Impozit      

Amortizarea (+)      

Fluxul de numerar net = Flux de numerar net –      

Impozit - Amortizarea
 

Gradul de expunere al unei companii la riscul valutar (economic

currency exposure) se calculează după formula:

G risc 
 (FNN n  s variabil )   (FNNn  sfix )
 (FNN n  sfix )
(8)

C. C. Riscul de neplată:
  

 
 c.1. Indicatorii de insolvabilitate i[i]:
 

1. 1.      rata curentă (current ratio):

 

Active curente
CR  (1)
Pasive curente

2. 2.      Datoria pe termen lung raportată la actiuni (debt to equity ratio):

 

Datorii totale
DER 
Valoarea de piata a actiunilor - Valoarea nominala a actiunilor
(2)

3. Fluxul de numerar net / Datoria totală:

FNN
CFTD = Datoria text (3)

4. Rata de rotaţie a activului total (total asset turnover ratio):

CA
TATR 
Active totale (4)

5. Rata rentabilităţii financiare (ROE)

Profit net
ROE 
Valoarea de piata a actiunilor (5)
  

c.2. Indicatorii de lichiditate ii[ii]:

a. a.      Rata curentă (current ratio):
 
Active curente
CR  (1)
Pasive curente

b. b.      Rata imediată (quick ratio):

 
Active curente - stocuri
QR  (2)
Pasive curente
 
c. c.       Fondul de rulment raportat la cifra de afaceri (net
working capital to sales ratio):
 
Fondul de rulment
NWCSR  (3)
Pasive curente
Fondul de rulment  Active curente - Pasive curente

c.3. Rating-ul obligaţiunilor emise de o companie iii[iii]:

 
a. a.      Rata curentă (current ratio):
 

Active curente
CR  (1)
Pasive curente

b. b.      Datoria pe termen lung raportată la acţiuni (debt to equity ratio):

 

Datorii totale
DER 
Valoarea de piata a actiunilor - Valoarea nominala a actiunilor
(2)

 
c. c.       Capacitatea de plată a dobânzilor (interest coverage ratio):
 

EBIT
ICR 
Cheltuieli cu dobanzile (3)

d. d.      Valoarea de piaţă a obligaţiunilor emise:

 

valoarea de piata - valoarea nominală

PER 
Total oblig. emise (4)
i

ii

iii