Criterii Notare Cls 8a Chimie

Obiectiv de referinþã: Sã înþeleagã noþiunea de numãr real ºi relaþiile dintre mulþimile de numere studiate q, m, {, Z, Z\{
Nota 5 Nota 7 Nota 9 Nota 10

• sã recunoascã numere din q, m, { • sã recunoascã numere din Z\{, Z • sã justifice apartenenþa unui • sã demonstreze cã un
• sã reprezinte pe axã numere • sã reprezinte pe axã numere numãr la una dintre mulþimile numãr este iraþional
întregi, numere raþionale pozitive raþionale (eventual, folosind {, Z \{, Z • sã reprezinte pe axã
(eventual, folosind aproximãri la aproximãri la zecimi) • sã reprezinte pe axã numere numere reale folosind
zecimi) • sã compare: reale (folosind aproximãri) relaþii metrice în
• sã compare numere întregi, – numere raþionale • sã compare numere reale triunghiul dreptunghic
numere raþionale pozitive (cu – numere iraþionale de forma (eventual, folosind aproximãri) • sã compare numere
numitori ºi numãrãtori care nu = > , > > 0, = ∈ {. • sã scrie valoarea absolutã a reale reprezentate prin
depãºesc numãrul 20) unui numãr real litere
• sã scrie opusul unui numãr raþional • sã scrie valoarea absolutã a unui • sã utilizeze valoarea
• sã calculeze partea întreagã ºi
ºi inversul unui numãr raþional @ 0 numãr raþional absolutã a unui numãr
partea fracþionarã a unui
• sã încadreze un numãr raþional numãr real real pentru a aduce
• sã scoatã întregii dintr-o fracþie
între doi întregi consecutivi rezultatul unui calcul
pozitivã • sã recunoascã tipul de fracþie
• sã transforme o fracþie ordinarã în zecimalã în care se trans- numeric la o formã mai
• sã transforme o fracþie zecimalã
fracþie zecimalã ºi invers formã o fracþie ordinarã datã simplã
finitã în fracþie ordinarã ºi invers
Obiectiv de referinþã: Sã înþeleagã semnificaþia ºi proprietãþile operaþiilor cu numere reale ºi sã le aplice în calcule variate
15

• sã efectueze calcule cu numere • sã utilizeze proprietãþile radicalilor • sã opereze cu numere reale • sã opereze cu numere
raþionale folosind cel mult douã simpli (care nu conþin radicali compuºi) reale punând în
operaþii; fãrã fracþii supraetajate • sã utilizeze proprietãþile operaþiilor • sã utilizeze proprietãþile pute- evidenþã anumite
• sã calculeze pãtratul ºi cubul unui cu puteri în care baza ºi exponentul rilor în Z pentru a aduce artificii, anumiþi
numãr raþional pozitiv sunt numere raþionale rezultatul unui calcul numeric algoritmi de rezolvare
• sã respecte proprietãþi de calcul • sã respecte proprietãþile de calcul la o formã mai simplã sau abilitatea de a evita
în m în { • sã aproximeze numere reale capcanele unor greºeli
• sã scoatã factori naturali de sub • sã scoatã factori naturali de sub folosind extragerea rãdãcinii specifice
radical (prin descompunere în radical pãtrate • sã aproximeze numere
factori primi mai mici decât 12) • sã introducã factori întregi sub • sã utilizeze scoaterea reale folosind operaþiile
• sã introducã factori sub radical radical, þinând cont de semn factorilor de sub radical studiate
= > ; =, > ∈ q. • sã raþionalizeze numitorul unei fracþii, • sã utilizeze introducerea
numitor de forma = >, = ∈ {*, > ∈ q *. factorilor sub radical
• sã raþionalizeze numitorul unei
fracþii, numitor de forma
= ± > ; =, > ∈ q * .
Obiectiv de referinþã: Sã aplice în rezolvarea problemelor elemente de logicã, precum ºi elemente de teoria mulþimilor
• sã formuleze enunþuri care • sã formuleze enunþuri care folosesc • sã analizeze, sã particulari- • sã generalizeze enun-
folosesc operatorii logici: ºi, termenii: cel mult, cel puþin, zeze enunþuri care folosesc þuri care folosesc ope-
sau, nu, implicã, echivalent “oricare, existã operatorii logici ºi termenii: cel ratorii logici ºi termenii:
• sã identifice ipoteza ºi concluzia • sã evidenþieze rolul demonstraþiei ºi mult, cel puþin, oricare, cel mult, cel puþin,
într-un enunþ matematic sã iniþieze un raþionament util în existã oricare, existã
• sã foloseascã terminologia demonstraþie • sã redacteze, cu mici scãpãri • sã redacteze corect ºi
aferentã logicii matematice • sã foloseascã terminologia aferentã justificare a unui rezultat, complet rezolvarea
(ipotezã, concluzie, demonstraþie, - logicii matematice rezolvarea unei probleme unei probleme
definiþie, teoremã, exemplu, (contraexemplu, axiomã) • sã foloseascã terminologia • sã identifice dintre
implicaþie) - teoriei mulþimilor aferentã logicii matematice enunþurile reciprocelor
• sã recunoascã terminologia • sã efectueze operaþii cu mulþimi (teoremã directã, teoremã unei teoreme pe cele
aferentã teoriei mulþimilor finite scrise în forme variate de reciprocã) adevãrate
• sã efectueze operaþii cu mulþimi reprezentare • sã formuleze reciproce ale • sã utilizeze teoria
finite, cu elemente precizate unei teoreme mulþimilor în contexte
• sã utilizeze operaþiile cu variate
mulþimi în forme variate de
16
reprezentare
Obiectiv de referinþã: Sã identifice funcþii de tipul B : A → Z, B ( N) = =N + >; A ⊂ Z ; =, > ∈ Z ºi sã le reprezinte grafic
• sã recunoascã dependenþe • sã analizeze dependenþe • sã formuleze dependenþe • sã aplice teoria specifi-
funcþionale date funcþionale date funcþionale din diferite domenii cã funcþiilor în probleme
• sã recunoascã terminologia • sã scrie o formulã care descrie o • sã reprezinte grafic funcþii de de calcul algebric
specificã funcþiilor dependenþã funcþionalã definitã pe tipul B : A → Z , A ⊂ Z , • sã aplice teoria speci-
• sã calculeze valoarea unei funcþii o mulþime finitã ficã funcþiilor în proble-
• sã afle mulþimea valorilor unei
B (N) = =N + > ; =, > ∈ Z me de geometrie planã
într-un punct dat
• sã reprezinte grafic funcþii definite funcþii definitã pe o mulþime finitã • sã determine punctele de • sã studieze legãtura
pe mulþimi finite ⊂ { (cu elemente ⊂ Z (cu elemente precizate) intersecþie ale graficului unei între mulþimea de
precizate) cu valori în Z • sã utilizeze terminologia specificã funcþii de tipul B : Z → Z , soluþii a ecuaþiei
• sã reprezinte grafic funcþii de tipul funcþiilor B (N) = =N + > ; =, > ∈Z , cu axele =N + >O + ? = 0 ºi gra-
B : Z → Z, B ( N) = N + > ; > ∈ { • sã reprezinte grafic funcþii de tipul ficul funcþiei de tipul
de coordonate
B : Z → Z, B (N) = =N + > ; =, > ∈ Z B : Z → Z,
B (N) = =N + > ; =, >∈Z
• sã determine o funcþie de tipul • sã determine punctul de • sã studieze legãtura
B : Z → Z, B (N) = =N + >; =, > ∈Z al intersecþie al graficelor a douã între mulþimea de soluþii
cãrei grafic conþine douã puncte funcþii de tipul B : Z → Z , a inecuaþiei =N + > < 0
date B (N) = =N + > ; =, > ∈ Z (>, ≤, ≥) ºi graficul
• sã investigheze coliniaritatea funcþiei de tipul B :Z→Z,
a trei sau a mai multor puncte B ( N) = =N + > ; =, > ∈ Z
Obiectiv de referinþã: Sã utilizeze elemente de calcul algebric pentru a aplica formule de calcul ºi pentru a rezolva ecuaþii,
inecuaþii, sisteme de ecuaþii
• sã calculeze media aritmeticã, • sã aplice formulele mediilor • sã rezolve probleme în care • sã descompunã în
media geometricã a douã numere (aritmeticã ºi geometricã) în utilizarea mediilor este sumã /diferenþã /factori,
raþionale rezolvarea problemelor implicitã numere reprezentate
• sã opereze cu numere reale • sã aducã la o formã mai simplã • sã aducã la forma cea mai prin litere, punând în
17
reprezentate prin litere folosind rapoarte de numere reale simplã expresii în care apar evidenþã anumite
reducerea termenilor asemenea reprezentate prin litere, folosind operaþii cu rapoarte de artificii sau abilitatea de
• sã descompunã în factori numere formulele de calcul prescurtat, numere reale reprezentate a evita capcanele unor
reprezentate prin litere, folosind proprietãþile operaþiilor ºi reducerea prin litere greºeli specifice
factorul comun termenilor asemenea • sã descompunã în sumã/ • sã expliciteze mulþimea
• sã rezolve ecuaþii de tipul ax + b = 0, • sã descompunã în sumã /diferenþã/ diferenþã /factori, numere soluþiilor ecuaþiilor
unde a ºi b sunt numere întregi, a factori numere reprezentate prin reprezentate prin litere, reductibile la ecuaþii de
nenul litere, folosind formulele de calcul folosind metode combinate tipul ax + by + c = 0,
• sã rezolve ecuaþii de tipul ax + by +
2 prescurtat • sã rezolve ecuaþii reductibile unde a, b ºi c sunt
+ c = 0, unde a > 0, b ºi c sunt • sã rezolve ecuaþii de tipul ax + b = 0, la ecuaþii de tipul ax + b = 0, numere reale
numere întregi nenule, folosind unde a ºi b sunt numere reale, a unde a ºi b sunt numere reale, • sã rezolve sisteme
formula de rezolvare nenul a nenul reductibile la sisteme
• sã verifice dacã o pereche de • sã rezolve ecuaþii de tipul ax + by +
2
• sã rezolve ecuaþii reductibile formate din ecuaþii de
numere raþionale este soluþie a + c = 0, unde =, >, ? ∈ {, = ≠ 0 , prin 2
la ecuaþia de tipul ax + by + tipul ax + by + c = 0,
ecuaþiei de tipul ax + by + c = 0, descompunere în factori / în sumã + c = 0, unde a, b ºi c sunt unde a, b ºi c sunt
unde a, b ºi c sunt numere întregi, de pãtrate sau folosind formula de numere reale, = ≠ 0 numere reale
a ºi b nenule rezolvare
• sã rezolve sisteme formate din • sã reprezinte grafic dreapta • sã reprezinte grafic dreapta • sã utilizeze calculul
ecuaþii de tipul ax + by + c = 0, soluþiilor unei ecuaþii de tipul soluþiilor unei ecuaþii de tipul algebric, ecuaþiile,
unde a, b ºi c sunt numere întregi ax + by + c = 0, unde =, > ∈ m * ºi ax + by + c = 0, unde a, b ºi c inecuaþiile sau/ºi
(prin ce metodã doreºte) sunt numere reale, nu toate sistemele de ecuaþii în
?∈m rezolvarea unor
• sã rezolve inecuaþii de tipul nule
• sã rezolve sisteme formate din ecuaþii • sã rezolve sisteme formate din probleme care necesitã
=N + > < 0 ( >, ≤, ≥) , unde a, b sunt de tipul ax + by + c = 0, unde ecuaþii de tipul ax + by + c = 0, anumite artificii, analiza
numere întregi, a > 0 =, >, ? ∈ { unde a, b, c i Z mai multor situaþii sau
• sã rezolve probleme simple (cu abilitatea de a evita
• sã rezolve inecuaþii de tipul • sã rezolve inecuaþii de tipul
date numere întregi) cu ajutorul capcanele unor greºeli
ecuaþiilor ºi a sistemelor de ecuaþii =N + > < 0 (>, ≤, ≥) , unde = ∈ {* , =N + > < 0 (>, ≤, ≥) , unde a, b specifice
>∈{ sunt numere reale, = ≠ 0
• sã rezolve probleme simple cu • sã utilizeze calculul algebric,
ajutorul ecuaþiilor ºi a sistemelor de ecuaþiile, inecuaþiile sau/ºi
ecuaþii sistemele de ecuaþii în
rezolvarea problemelor
(eventual, cu întrebãri
18
structurate)
Obiectiv de referinþã: Sã utilizeze proprietãþi ale figurilor ºi corpurilor geometrice în probleme de desen, în probleme de
calcul ºi de demonstraþie, în diverse contexte, inclusiv în viaþa realã
• sã deseneze figuri geometrice plane • sã reprezinte în plan corpuri • sã analizeze o configuraþie • sã utilizeze metoda
• sã deseneze corpuri geometrice, geometrice geometricã în plan ºi în spaþiu, triunghiurilor congru-
dupã model • sã identifice elemente ale figurilor folosind proprietãþile figurilor ºi ente, metoda triun-
• sã identifice, sã diferenþieze ºi sã plane pe corpuri geometrice sau pe a corpurilor geometrice ghiurilor asemenea,
denumeascã figuri ºi corpuri desfãºurãri ale acestora • sã utilizeze, în rezolvarea relaþiile metrice pentru
geometrice • sã clasifice ºi sã compare, dupã problemelor cu rãspuns calculul lungimilor de
• sã recunoascã elementele de anumite criterii, figuri ºi corpuri deschis, metoda triunghiurilor segmente, distanþelor,
identitate ale unei figuri geometrice geometrice în spaþiu congruente, metoda triunghiu- mãsurilor de unghiuri în
ºi ale unui corp geometric • sã recunoascã proprietãþi ale rilor asemenea, relaþiile metrice probleme a cãror
• sã clasifice ºi sã compare, dupã figurilor plane pe corpuri geometrice pentru calculul lungimilor de rezolvare necesitã
anumite criterii, figuri geometrice segmente, distanþelor, anumite artificii,
plane mãsurilor de unghiuri construcþii auxiliare,
• sã utilizeze metoda triunghiurilor • sã utilizeze, în rezolvarea analiza mai multor
congruente ºi metoda triunghiurilor problemelor cu întrebãri structurate, situaþii sau abilitatea de
asemenea, în probleme a cãror metoda triunghiurilor congruente, a evita capcanele unor
rezolvare se bazeazã pe aplicarea metoda triunghiurilor asemenea, greºeli specifice
directã a teoriei relaþiile metrice pentru calculul
• sã calculeze lungimi de segmente lungimilor de segmente, distanþelor,
folosind relaþii metrice mãsurilor de unghiuri
• sã transpunã în limbaj matematic
enunþul unei probleme de geometrie
Obiectiv de referinþã: Sã utilizeze localizarea figurilor geometrice în plan ºi în spaþiu, precum ºi elemente de transformãri
geometrice
• sã reprezinte un punct într-un • sã completeze într-un sistem de • sã reprezinte imaginea unei • sã aplice simetria faþã
sistem de axe ortogonale, axe ortogonale sau în reþele de figuri geometrice prin simetrie de un punct / o dreaptã
cunoscând coordonatele punctului pãtrate o configuraþie geometricã faþã de un punct / o dreaptã în rezolvarea unor
• sã identifice coordonatele unui folosind simetria faþã de un punct / • sã identifice axa / centrul de probleme
19
punct dat într-un sistem de axe o dreaptã simetrie a unor figuri ºi corpuri
ortogonale • sã identifice axa/centrul de simetrie geometrice
• sã recunoascã imaginea unei figuri a unor figuri ºi corpuri geometrice
construitã prin simetrie faþã de un (pãtratul, cercul, dreptunghiul,
punct/ o dreaptã sfera, cubul, cilindrul, conul)
Obiectiv de referinþã: Sã utilizeze metode adecvate de calcul pentru lungimi, unghiuri, arii ºi volume, precum ºi transformãri
ale unitãþilor de mãsurã
• sã utilizeze multiplii ºi submultiplii • sã rezolve probleme în care intervin • sã aplice enunþurile definiþiilor, • sã aplice enunþurile defi-
unitãþilor principale din SI de multiplii ºi submultiplii unitãþilor proprietãþilor ºi teoremelor în niþiilor, proprietãþilor ºi
mãsuri (lungime, arie, masã, principale din SI de mãsuri rezolvarea problemelor cu teoremelor în probleme
volum, timp) în exerciþii de • sã aleagã cea mai potrivitã unitate rãspuns deschis a cãror rezolvare nece-
transformãri de mãsurã, pentru un anumit sitã anumite artificii,
context dat construcþii auxiliare, ana-
liza mai multor situaþii
sau abilitatea de a evita
capcanele unor greºeli
specifice
• sã aplice direct enunþurile • sã aplice enunþurile definiþiilor,
definiþiilor, proprietãþilor ºi proprietãþilor ºi teoremelor în
teoremelor în rezolvarea rezolvarea problemelor de
problemelor simple dificultate medie cu întrebãri
structurate
Obiectiv de referinþã: Sã utilizeze elemente de organizarea datelor, de statisticã ºi probabilitãþi în modelarea unor fenomene
• sã clasifice obiecte concrete sau • sã formuleze un criteriu de realizare • sã interpreteze date • sã analizeze seturi de
matematice, dupã criterii date; (ex: a unei clasificãri înregistrate în tabele, liste, date pentru a construi
Dintre numerele ... subliniaþi pe • sã extragã date înregistrate în diagrame etc. ºi pentru a interpreta
cele divizibile cu 2) tabele, liste, diagrame etc. • sã rezolve probleme de diagrame statistice
• sã înregistreze rezultatele unor • sã rezolve probleme de numãrare numãrare cu caracter • sã analizeze ºi sã
observaþii în desene, tabele, • sã calculeze probabilitatea unui combinatorial rezolve probleme de
diagrame eveniment utilizând raportul: • sã rezolve probleme de numãrare cu caracter
• sã compare ºansele a douã numãrul cazurilor favorabile / probabilitãþi utilizând raportul: combinatorial
20
evenimente ale cãror probabilitãþi numãrul cazurilor posibile numãrul cazurilor favorabile / • sã rezolve probleme de
sunt cunoscute numãrul cazurilor posibile probabilitãþi în care
• sã calculeze probabilitatea unui evenimentul constã în
eveniment utilizând raportul: reuniunea unor
numãrul cazurilor favorabile / evenimente elementare
numãrul cazurilor posibile, în egal probabile
probleme în care numãrul cazurilor
posibile este dat
FIZICÃ
21
Obiectiv de referinþã: Sã identifice caracteristicile definitorii ale unor sisteme întâlnite în naturã
• sã identifice parþial ºi cu ajutorul • sã identifice cu ajutorul profesorului • sã identifice independent • sã descrie, folosind un
profesorului caracteristici definitorii caracteristicile definitorii ale caracteristicile definitorii limbaj ºtiinþific corect ºi
ale sistemului fizic natural care sistemului fizic natural care este ale sistemului fizic natural complet, caracteristicile
este analizat; analizat; analizat; definitorii ale fenomenului
• sã perceapã cu ajutorul profeso- • sã perceapã independent doar o • sã perceapã independent studiat;
rului conexiuni între anumite carac- parte dintre conexiunile între conexiunile între • sã facã o analizã
teristici ale sistemului analizat; caracteristicile sistemului; caracteristicile sistemului; comparativã cu alte
• sã foloseascã un limbaj ºtiinþific • sã foloseascã un limbaj ºtiinþific • sã foloseascã limbajul sisteme fizice naturale.
parþial corect. care conþine erori nesemnificative. ºtiinþific corect ºi complet.
Obiectiv de referinþã: Sã descrie fenomenele fizice studiate

• sã descrie într-un limbaj ºtiinþific • sã descrie într-un limbaj ºtiinþific • sã demonstreze, utilizând • sã descrie relaþiile cauzale
parþial corect fenomenul fizic corect fenomenul fizic studiat; aparatul matematic între fenomenul studiat ºi
studiat; • sã explice legi sau relaþii, indicând adecvat, conexiunile ºi alte fenomene din naturã.
• sã scrie legi sau relaþii, indicând semnificaþia termenilor ºi legile ce caracterizeazã
22
semnificaþia termenilor ºi simbolurilor folosite; fenomenul.

simbolurilor folosite. • sã argumenteze enunþurile;
• sã defineascã concepte.
Obiectiv de referinþã: Sã reprezinte grafic mãrimi fizice, sã le interpreteze ºi sã opereze cu ele
• sã completeze tabele necesare • sã aleagã independent scalele • sã recunoascã o lege • sã descrie corect prin
reprezentãrilor grafice; corecte pentru reprezentãrile fizicã, un fenomen, pe grafice ºi diagrame
• sã reprezinte grafic, sub grafice; baza unei reprezentãri fenomenele studiate;
îndrumarea profesorului, modul de • sã reprezinte grafic corect, modul grafice; • sã recunoascã un fenomen
variaþie al unor mãrimi fizice. de variaþie al unor mãrimi fizice. • sã descrie parþial corect, pe baza analizei proprii a
prin diagrame, fenomenele unei reprezentãri grafice;
studiate. • sã prevadã evoluþia unei
mãrimi fizice pe baza extra-
polãrii unei reprezentãri
grafice;
• sã realizeze relaþionãri între
diferite tipuri de reprezentãri.
Obiectiv de referinþã: Sã identifice posibilitãþile practice de aplicare a cunoºtinþelor teoretice din domeniile studiate în cadrul fizicii
• sã identifice parþial ºi sub • sã identifice individual, parþial, • sã identifice soluþii oferite • sã emitã idei noi de
îndrumarea profesorului posibilitãþi posibilitãþi practice de aplicare a de fenomenele studiate aplicare în practicã a
practice de aplicare a cunoºtinþelor cunoºtinþelor teoretice (funcþionarea dezvoltãrii tehnologice ºi cunoºtinþelor acumulate;
teoretice acumulate. unor dispozitive, principiul de sociale; • sã facã o analizã corectã ºi
funcþionare al unor aparate de • sã analizeze idealizãrile ºi criticã a construcþiei ºi
mãsurã). domeniile de aplicare ale funcþionãrii unor dispozitive;
unor modele. • sã identifice limitele utilizãrii
acestor dispozitive.
Obiectiv de referinþã: Sã lucreze corect cu instrumentele de mãsurã alese pentru efectuarea în deplinã siguranþã a unor
determinãri cantitative în domeniile fizice studiate
• sã foloseascã sub îndrumarea • sã foloseascã fãrã a fi dirijat, corect • sã stabileascã individual sau • sã detecteze sursele de
profesorului, corect ºi în siguranþã ºi în siguranþã, instrumentele de în echipã strategia de lucru eroare în metodele de
23
instrumentele de mãsurã ºi mãsurã ºi aparatura din laborator; adecvatã, folosind corect ºi mãsurare folosite;
aparatura din laborator. • sã stabileascã independent scalele în siguranþã aparatele din • sã propunã posibilitãþi de
de mãsurã adecvate ale aparatelor laborator; optimizare a acestor
folosite. • sã detecteze parþial sursele metode.
de eroare în metoda de
mãsurare folositã.
Obiectiv de referinþã: Sã realizeze experimente simple pentru determinarea caracteristicilor fizice ale unor sisteme din domeniile
studiate
• sã urmeze cu fidelitate instruc- • sã selecteze singur aparatele de • sã descrie în mod coerent • sã comenteze procedura
þiunile complete ale modului de mãsurã adecvate pentru derularea ºi logic experimentul folositã;
lucru în cadrul experimentului; experimentului; efectuat; • sã propunã îmbunãtãþiri
• sã utilizeze corect aparatele în • sã selecteze singur scalele de • sã foloseascã limbajul pentru derularea
timpul derulãrii experimentului. precizie ale aparatelor adecvate ºtiinþific corect (oral ºi experimentului;
pentru derularea experimentului. scris) pentru descrierea • sã ia în considerare
experimentului. sursele de eroare.
Obiectiv de referinþã: Sã interpreteze date experimentale ºi reprezentãri grafice.

• sã organizeze, cu ajutorul • sã realizeze corect experimentul ºi • sã interpreteze calitativ • sã interpreteze cantitativ
profesorului, prin construcþie de sã înregistreze corect ºi complet datele experimentale datele experimentale
tabele adecvate, înregistrarea datele experimentale; înregistrate, fãrã a fi culese;
datelor experimentale; • sã reprezinte grafic, alegând corect capabil sã deducã singur • sã deducã în mod
• sã înregistreze parþial rezultatele scalele de mãsurã ºi utilizând legea fizicã a fenomenului independent legea fizicã ce
experimentale. valorile înregistrate din experiment, studiat experimental. caracterizeazã variaþia
variaþiile unor mãrimi fizice obþinute mãrimii fizice studiate sau
prin modificarea controlatã a unor fenomenul studiat
parametrii. experimental;
• sã ia în considerare
sursele de eroare.
Obiectiv de referinþã: Sã compare ºi sã clasifice fenomene ºi caracteristici fizice ale unor fenomene studiate
24

• sã denumeascã corect fenomenele • sã identifice majoritatea • sã identifice sistematic • sã însoþeascã compararea
fizice studiate; caracteristicilor fizice ale toate caracteristicile fizice fenomenelor fizice de
• sã identifice cu ajutorul profesorului fenomenelor fizice studiate; ale fenomenelor fizice situarea acestora în sfera
sau al colegilor caracteristicile • sã stabileascã criteriile de studiate; de aplicaþii practice
fizice ale fenomenelor studiate; clasificare care sunt raportate la • sã foloseascã pentru specifice ºtiinþei.
• sã stabileascã criteriile de caracteristicile reprezentative ale compararea fenomenelor
clasificare care sunt parþial fenomenelor; fizice un limbaj ºtiinþific
raportate la caracteristicile • sã foloseascã pentru compararea corect.
reprezentative ale fenomenelor; fenomenelor fizice un limbaj
• sã compare parþial ºi cu dificultate ºtiinþific greoi, inexact, exagerat ca
caracteristicile fenomenelor dimensiuni ori lacunar.
studiate.
Obiectiv de referinþã: Sã rezolve probleme cu caracter teoretic sau aplicativ legate de activitatea practicã din cadrul domeniilor
studiate
• sã extragã corect datele din • sã cunoascã legile necesare • sã finalizeze calculele cu • sã manifeste iniþiativã
probleme; rezolvãrii problemelor; exactitate; personalã în organi-zarea
• sã dovedeascã cunoaºterea • sã efectueze corect transformãrile • sã formuleze clar experimentelor de
parþialã a legilor fizicii necesare unitãþilor de mãsurã, de regulã în rãspunsul; determinare a unor mãrimi
rezolvãrii problemelor; SI; • sã analizeze rezultatele sau în stabilirea cãilor de
• sã transforme, cu erori, unitãþile de • sã efectueze calcule parþial din punctul de vedere al rezolvare a unor probleme;
mãsurã, sau sã ignore aceste finalizate. valorii lor practice. • sã facã observaþii asupra
transformãri; rezultatelor unor probleme.
• sã efectueze calcule parþial
corecte.
Obiectiv de referinþã: Sã analizeze relaþiile cauzale prezente în desfãºurarea fenomenelor fizice din cadrul domeniilor studiate
25
• sã identifice efectele ºi cauzele în • sã identifice relaþiile cauzã-efect în • sã identifice relaþiile cauzã- • sã încadreze legãturile
desfãºurarea unor fenomene; corelaþie reciprocã pentru efect în corelaþie reciprocã cauzã-efect în categorii
• sã expunã, folosind un limbaj majoritatea fenomenelor supuse pentru toate fenomenelor largi de interdependenþe.
rudimentar din punct de vedere observaþiei; supuse observaþiei;
ºtiinþific, cauzele ºi efectele fãrã • sã foloseascã un limbaj ºtiinþific • în cazul în care situaþia o
corelaþii între ele. adecvat; impune sã realizeze
• se realizeze conexiuni cu alte conexiuni productive cu
capitole studiate din fizicã. alte fenomene studiate,
atât la fizicã cât ºi la alte
discipline.
Obiectiv de referinþã: Sã aplice cunoºtinþele dobândite prin studiul fizicii în domenii conexe acesteia
• sã dovedeascã înþelegerea • sã explice corect, într-un limbaj • sã utilizeze corespunzãtor • sã transfere oportun, în
existenþei unei interdependenþe a ºtiinþific satisfãcãtor, principiile fizice cunoºtinþe din alte domenii, situaþii noi cunoºtinþele de
fenomenelor fizice cu cele din ale funcþionãrii unor dispozitive, pe la explicarea unor fenome- fizicã, la explicarea unor
domenii conexe; baza exemplificãrilor din manual ne sau principii de funcþio- fenomene sau tehnologii;
• sã explice, cu dificultate, într-un sau a celor expuse de profesor; nare a unor dispozitive; • sã realizeze conexiuni
limbaj rudimentar sau foarte limitat, • sã realizeze cu dificultate transferul • sã realizeze în condiþii originale plauzibile între
unele principii de funcþionare a cunoºtinþelor de fizicã în explicarea optime transferul de fenomenele fizice ºi
unor dispozitive bazate pe unor fenomene sau tehnologii. cunoºtinþe de fizicã pentru fenomene din domenii
fenomene fizice. exemplele existente în conexe (chimie, biologie,
manual sau expuse de modele matematice).
profesor în predare.
Obiectiv de referinþã: Sã utilizeze metode adecvate de înregistrare a datelor experimentale în elaborarea unor referate
• sã înregistreze nesistematic, • sã introducã corect datele • sã întocmeascã un cap de • sã însoþeascã rezultatele
necesitând ajutorul profesorului, experimentale în tabele; tabel necesar înregistrãrii prezentate în referat de
26
rezultatele experimentale; • sã însoþeascã în mod corect valorile datelor cât mai bine adap- observaþii cu caracter de
• sã foloseascã cu unele erori numerice de unitãþile de mãsurã; tat naturii experimentului; generalizare sau
unitãþile de mãsurã; • sã realizeze un numãr suficient de • sã ia în consideraþie toate referitoare la alte aplicaþii.
• sã expunã rezultatele într-un determinãri; sursele de eroare
referat folosind un limbaj • sã redacteze un referat care reprezentative.
neconcludent. conþine concluziile relevante;
• sã ia în consideraþie unele surse de
eroare.
Obiectiv de referinþã: Sã formuleze observaþiile ºi concluziile ºtiinþifice ale unor experimente de fizicã
• sã formuleze unele concluzii, cu • sã formuleze concluziile relevante • sã raporteze fiecare dintre • sã situeze concluziile
precãdere doar calitative, care se asupra experimentului; concluzii la un fapt asupra experimentului
desprind din experiment; • sã stabileascã o schemã a observa- experimental; într-un context mai larg al
• sã realizeze expunerea rezultatelor þiilor limitatã la instrucþiunile privind • sã manifeste iniþiativã în ce cunoºtinþelor ºtiinþifice
într-un limbaj ºtiinþific rudimentar experimentul. priveºte valorificarea proprii sau ale domeniului.
fãrã a fi susþinutã de explicaþii integralã a experimentului
corespunzãtoare. ca sursã de observaþie.
Obiectiv de referinþã: Sã prezinte sub formã scrisã sau oralã rezultatele unui demers de investigare folosind terminologia
ºtiinþificã proprie fizicii
• sã expunã rezultate adevãrate din • sã lucreze corect cu ipoteze • sã expunã ipotezele • sã prezinte fãrã echivoc
punct de vedere ºtiinþific, dar formulate de profesor; plauzibile ale demersului lista factorilor consideraþi în
bazate pe aspectele de verificare • sã foloseascã o terminologie de investigare însoþite de investigaþie ºi modul în care
ale demersului în detrimentul celor ºtiinþificã adecvatã, dar repro- justificarea metodelor s-a realizat disocierea aces-
de cãutare ºi redescoperire; ductivã, (bazatã exclusiv pe manual folosite în experiment; tora pe durata demersului;
• sã foloseascã o terminologie sau pe expunerea profesorului). • se foloseascã cu exactitate • sã situeze rezultatele în
precarã. terminologia ºtiinþificã în context larg de interde-
expunerea rezultatelor. pendenþã cu fenomene din
alte domenii.
Obiectiv de referinþã: Sã argumenteze avantajele ºi dezavantajele tehnologiei actuale ºi de perspectivã pentru mediu
• sã precizeze doar efectele globale • sã identifice efectele semnificative • sã formuleze corelaþii cu o • sã descrie efectele tehno-
27
(pozitive ori negative) ale unor ale impactului unor tehnologii cu sferã mai largã de eventuale logiilor asupra mediului în
tehnologii asupra mediului fãrã o mediul ºi sã le descrie în termeni implicaþii asupra mediului ºi strânsã corelaþie cu
argumentare coerentã; ºtiinþifici corespunzãtori; cu mãsuri posibile de fenomenele fizice studiate
• sã foloseascã un limbaj limitat • sã exemplifice la obiect, dar protecþie a mediului; ºi cu legile care le
pentru descrierea problemelor bazându-se mai mult pe • sã dea exemple care nu se guverneazã;
privind poluarea, deºeurile ºi memorarea datelor din manual. limiteazã doar la cele din • sã formuleze ipoteze perti-
problemele energiei. manual ci sunt inspirate ºi nente privind rezolvarea
din realitatea unor situaþii de crizã sau
înconjurãtoare. de prevenire a acestora.
28
CHIMIE
29
Obiectiv de referinþã: Sã cunoascã terminologia ºi convenþiile ºtiinþifice privind fenomenele studiate
• sã recunoascã terminologia de • sã demonstreze cunoaºterea • sã realizeze o prezentare • sã explice folosirea unui
bazã utilizatã în chimie /convenþiile terminologiei de bazã utilizatã în oralã / scrisã, în care sã anumit termen chimic /
ºtiinþifice (la nivelul programei) în chimie, definind /explicând înþelesul utilizeze corect termino- convenþie ºtiinþificã privind
texte date; acestora; logia / convenþiile ºtiinþifice construirea unui text scris /
• sã recunoascã, dupã denumirea lor • sã denumeascã fenomenele privind fenomenele oral;
datã (în tabel / text): fenomene, chimice studiate, elementele chimice studiate; • sã explice utilizarea unor
elemente chimice, substanþe din grupele principale ale sistemului • sã exemplifice prin formule simboluri chimice, formule
simple/ compuse, particule periodic, substanþe simple ºi chimice/ ecuaþii chimice: chimice, pentru scrierea
elementare; compuse (de tipul celor studiate); substanþe simple ºi unei ecuaþii chimice.
• sã denumeascã fenomene, • sã scrie simbolurile /formulele compuse, proprietãþi
elemente chimice, substanþe chimice pentru elemente chimice chimice ale substanþelor,
simple sau compuse studiate la sau substanþe simple ºi compuse de tipul celor studiate;
clasã; de tipul celor studiate; • sã realizeze corelaþii între :
• sã reprezinte prin simboluri ºi • sã defineascã: fenomen chimic, denumire-formulã chimicã,
formule chimice, elemente chimice masã atomicã / molecularã, transformare chimicã-
ecuaþie chimicã, caracter
30
ºi substanþe simple sau compuse; element chimic, simbol chimic,

• sã recunoascã tipurile de reacþii metal / nemetal, coeficient, indice, metalic - caracter
chimice studiate, dupã ecuaþiile soluþie, oxidare, substanþã simplã / nemetalic, soluþie cu
chimice date. compusã, oxid, hidroxid, acid, sare, caracter acid - soluþie cu
reacþie chimicã, reacþie de caracter bazic;
combinare / descompunere; • sã opereze sistematic cu
• sã explice terminologia chimicã simboluri chimice, formule
utilizatã: fenomene chimice, chimice pentru substanþele
substanþe simple / compuse, reacþii de tipul celor studiate.
chimice, proprietãþi ale unor grupe
de substanþe (metale, oxizi, acizi,
hidroxizi, sãruri).
Obiectiv de referinþã: Sã clasifice noþiuni, concepte de chimie, fenomene chimice, dupã unul sau mai multe criterii
• sã identifice grupuri de elemente • sã identifice criterii de clasificare • sã analizeze caracte- • sã elaboreze criterii
(ale unei mulþimi) rezultate prin raportate la caracteristicile risticile reprezentative ale generale de clasificare
compararea caracteristicilor reprezentative ale elementelor (unei elementelor dintr-un text pentru: noþiuni / concepte
acestora, într-un text cunoscut, mulþimi) într-un text nou, dar nou, neexplicit ºi sã ºi sã le exemplifice;
explicit anterior; explicit; gãseascã criterii de • sã facã unele comparaþii
• sã clasifice substanþele chimice • sã sesizeze sistematic majoritatea clasificare; între o clasificare ºi alta,
dintr-un ºir de formule date; caracteristicilor reprezentative ale • sã diferenþieze sistematic, pentru aceleaºi noþiuni /
• sã defineascã, sã clasifice elementelor, necesare unei substanþele compuse de concepte / fenomene
elemente chimice în metale ºi clasificãri; amestecurile de substanþe, chimice;
nemetale; sã localizeze elementele • sã clasifice amestecurile formate pe baza unei serii de • sã distingã greºeli într-o
chimice în sistemul periodic; din substanþe solide dupã proprietãþi; clasificare / tabel dat ºi sã
• sã defineascã, sã clasifice compoziþie, proprietãþi ºi utilizãri; • sã discrimineze sistematic: le corecteze, motivând de
substanþele compuse: oxizi, acizi, • sã clasifice grupuri de substanþe substanþã simplã - ce.
baze, sãruri; compuse, indicate prin denumire substanþã compusã; oxid
• sã defineascã ºi sã clasifice sau formule chimice, dupã acid - oxid bazic; hidracid -
31
amestecurile de substanþe dupã compoziþie ºi o proprietate chimicã oxiacid; bazã solubilã -

compoziþia lor ºi dupã starea de datã; bazã insolubilã; sare acidã
agregare; • sã clasifice reacþiile chimice dintr-un - sare neutrã; metale -
• sã clasifice soluþiile: soluþii acide, grup de reacþii specificat, dupã nemetale; soluþie cu
soluþii bazice; numãrul reactanþilor în comparaþie caracter bazic / acid
• sã clasifice reacþiile chimice cu cel al produºilor de reacþie. /neutru.
întâlnite în viaþa de toate zilele sau
efectuate în laborator, dupã
efectele termice care le însoþesc.
Obiectiv de referinþã: Sã proiecteze ºi sã realizeze operaþii experimentale de laborator pentru a studia proprietãþile substanþelor
simple ºi compuse
• sã precizeze etapele pe care le • sã precizeze toate etapele pe care • sã analizeze ºi sã aleagã • sã interpreteze datele
presupune realizarea unor le implicã realizarea unor corespunzãtor metodele de obþinute ºi sã formuleze
experimente simple, de laborator, experimente mai complexe de lucru, aparatura ºi unele concluzii pe baza
cu ajutorul unor instrucþiuni scrise laborator; ustensilele necesare mãsu- acestora;
/verbale; • sã precizeze modul de utilizare rãrii variabilelor propuse; • sã propunã experienþe
• sã identifice /recunoascã /funcþionare corectã a ustensilelor / • sã stãpâneascã bine care: sã valideze sau sã
ustensilele ºi aparatele de aparatelor necesare unui algoritmul pentru infirme o ipotezã; sã
laborator necesare efectuãrii unor experiment dat; dobândirea informaþiilor rãspundã la o cerinþã datã;
experimente ca: mãsurare de • sã realizeze experimente simple pe prin observare; • sã dovedeascã deschidere
temperaturi, mase, volume, baza unor instrucþiuni scrise / • sã parcurgã corect toate pentru acþiunile de
amestecare, diluare, operaþii de verbale, cu scopul caracterizãrii etapele pe care le presupu- documentare suplimentare,
separare, efectuarea unor reacþii unor substanþe; ne efectuarea unui experi- necesare în realizarea
simple, etc; • sã aibã abilitãþi de a realiza ment în vederea obþinerii unor acþiuni de tip proiect.
• sã identifice /recunoascã montajul necesar efectuãrii unor unor date complete;
substanþele chimice folosite în experimente simple dupã o schemã • sã realizeze experienþe
32
realizarea unui experiment dupã un datã; care presupun operaþii

plan scris; • sã obþinã unele date din complexe, pe baza unor
• sã deþinã deprinderi elementare experimentele efectuate ºi sã le instrucþiuni scrise / verbale
privind mânuirea ustensilelor, înregistreze. (obþinerea unor substanþe
aparaturii ºi a reactivilor frecvent simple sau compuse,
utilizaþi în practica de laborator; verificarea proprietãþilor
• sã întreþinã aparatura de laborator, unor substanþe, identifi-
ustensilele ºi ordinea la locul de carea unor substanþe);
muncã (sã lucreze experimentul • sã valorifice corect ºi
cât mai corect ºi îngrijit); complet datele obþinute
• sã respecte normele de protecþia într-o investigaþie
muncii în laborator, pentru experimentalã, în scopul
protecþia colegilor ºi a mediului. asamblãrii lor într-o
imagine globalã.
Obiectiv de referinþã: Sã utilizeze metode adecvate de înregistrare a datelor /observaþiilor rezultate în urma studierii proprietãþilor
substanþelor simple sau compuse
• sã grupeze ºi sã ordoneze • sã înregistreze corect observaþii • sã elaboreze modele de • sã însoþeascã observaþiile
observaþiile /datele rezultate în /date experimentale în fiºe de tabele, fiºe de observaþii, experimentale de concluzii
urma studierii proprietãþilor observaþii, tabele, grafice, pentru înregistrarea datelor/ generalizatoare;
substanþelor simple ºi compuse; diagrame, dupã modele date; observaþiilor experimen- • sã formuleze opinii critice
• sã completeze sub îndrumarea • sã înregistreze valorile numerice tului; cu privire la observaþiile /
profesorului fiºe de observaþii care însoþite de unitãþi de mãsurã • sã prelucreze datele datele experimentale;
sã evidenþieze proprietãþile corespunzãtoare; experimentale sub formã • sã demonstreze
substanþelor simple / compuse. • sã ia în considerare la înregistrarea de grafice, diagrame; capacitatea de
datelor de unele surse de erori • sã probeze performanþa de generalizare ºi organizare
experimentale. prelucrare logico-ºtiinþificã logicã a informaþiilor
a informaþiilor prin expu- acumulate, folosind corect
nere verbalã / scrisã folo- terminologia ºtiinþificã.
sind terminologia adecvatã.
Obiectiv de referinþã: Sã interpreteze observaþiile sau datele rezultate din investigaþii /experimente
33
• sã prezinte într-un limbaj adecvat • sã interpreteze observaþiile /datele • sã prezinte oral / scris, • sã precizeze soluþii pentru
unele observaþii /date rezultate în experimentale pe baza principiilor clar, coerent, concluziile a reduce efectele erorilor
urma studierii proprietãþilor ºtiinþifice corespunzãtoare; desprinse în concordanþã experimentale;
substanþelor simple ºi compuse. • sã formuleze unele concluzii, în cu ipotezele propuse; • sã probeze performanþa de
mare parte calitative, care se • sã anticipeze sensul prelucrare logico-ºtiinþificã
desprind din observaþiile /datele variaþiei unor mãrimi, a informaþiilor prin
experimentale; proprietãþi, odatã cu modi- expunere verbalã / scrisã
• sã interpreteze observaþiile ºi datele ficarea unui parametru, folosind terminologia
obþinute în urma activitãþilor având la dispoziþie tabele, adecvatã;
experimentale, utilizând datele grafice, diagrame; • sã critice (aprecieze)
reprezentate sub formã de tabele, • sã explice proprietãþile soluþia datã la o problemã
grafice, diagrame; fizico-chimice ale substan- ºtiinþificã ºi sã aducã
• sã facã un protocol (schemã, text). þelor, pe baza noþiunilor de dovezi noi care sã justifice
structurã studiate; propriile argumente.
• sã demonstreze capacita-
tea de generalizare ºi orga-
nizare logicã a informaþiilor
acumulate folosind corect
terminologia ºtiinþificã.
Obiectiv de referinþã: Sã aplice reguli /expresiile matematice ale legilor în rezolvarea unor probleme cu caracter teoretic sau
cantitativ
• sã cunoascã reguli ºi relaþii • sã aplice reguli simple pentru • sã prezinte corect ºi • sã descopere mai multe
necesare rezolvãrii unor cerinþe rezolvarea unor cerinþe de conþinut. coerent rezolvarea unor cãi de rezolvare ale
simple de conþinut: valenþele • sã prelucreze expresiile matematice probleme complexe, aceleiaºi probleme;
elementelor, masa molecularã, cunoscute, în scopul explicãrii aplicând algoritmii • sã opteze pentru metoda
numãrul de particule dintr-un atom / mãrimilor a cãror valoare numericã corespunzãtori, sã pe care o considerã cea
ion, coeficienþii unor ecuaþii chimice, este cerutã în enunþ; analizeze ºi sã justifice mai potrivitã, justificând
indicii unor formule chimice, • sã aplice algoritmii studiaþi, utilizarea acestora; alegerea fãcutã;
numãrul de electroni necesari necesari în rezolvarea unor • sã finalizeze calculele • sã emitã judecãþi, pornind
/implicaþi în formarea unor ioni probleme cantitative, simple; numerice conform de la observaþii asupra
/molecule, etc.; • sã efectueze corect transformãrile cerinþelor problemelor; rezultatelor unor probleme.
• sã extragã din enunþ informaþiile unitãþilor de mãsurã în SI, sau cele • sã analizeze rezultatele
(calitative, cantitative) necesare cerute în problemã; obþinute, pentru a cores-
rezolvãrii unor probleme cantitative • sã aplice reguli ºi relaþii pentru punde cu valorile lor
simple; stabilirea formulelor chimice, a practice;
• sã noteze, utilizând simbolistica • sã aplice reguli ºi algoritmi
34
rapoartelor de combinare ºi a
adecvatã, datele cunoscute ºi compoziþiei unei substanþe date, a de lucru pentru deducerea
cerinþele din enunþ; mãrimilor unei soluþii cunoscute, a formulelor chimice din date
• sã scrie expresiile matematice numãrului de electroni din straturi, numerice: rapoarte de
necesare rezolvãrii problemelor. etc; masã, procente de masã ºi
• sã aplice legea conservãrii masei ºi masa molarã;
atomilor pe ecuaþii simple. • sã efectueze calcule
• sã efectueze unele calcule chimice chimice pe ecuaþii chimice
pe formule chimice ºi ecuaþii utilizând atât substanþe
chimice simple; pure, cât ºi amestecuri (cu
• sã aplice relaþia concentraþiei aplicabilitate practicã în:
procentuale a unei soluþii pentru gospodãrie, agriculturã,
rezolvarea unor probleme. industrie, alimentaþie,
farmacie, etc.).
Obiectiv de referinþã: Sã elaboreze ipoteze, sã explice ºi sã interpreteze fenomene chimice
• sã observe independent fenomenul • sã formuleze, cu ajutorul • sã verifice posibilitatea de • sã analizele semnificaþiile
chimic studiat, pentru a stabili profesorului, ipoteze, cu privire la transformare a unor unor transformãri chimice
corelaþia între cauzele ºi efectele transformãrile chimice ale substanþe simple / observate sau reproduse
desfãºurãrii fenomenelor chimice; substanþelor, pe baza cunoaºterii compuse pe baza în laborator, în vederea
• sã identifice legile care stau la unor legi, principii sau teorii din ipotezelor formulate; desprinderii concluziilor
baza fenomenelor chimice chimie, în condiþii date; • sã explice fenomenele privind proprietãþile
studiate; • sã observe direct, sistematic si chimice studiate: reacþii de generale sau specifice ale
• sã recunoascã fenomene chimice independent diferite substanþe combinare (pentru diferite substanþelor simple sau
dintr-o serie datã de fenomene chimice ºi transformãrile lor chimice substanþe), reacþii de compuse;
studiate; în laborator, pentru a colecta descompunere (la diferite • sã explice oral / scris
• sã reprezinte în scris, cu ajutorul informaþii ºi date semnificative; substanþe), reacþii de fenomene chimice
simbolurilor, formulelor ºi ecuaþiilor • sã reprezinte prin ecuaþii chimice substituþie (la diferite prezentate în texte la prima
chimice ale unor reacþii chimice proprietãþile unor substanþe chimice substanþe), reacþii de dublã vedere;
simple, fenomenele chimice cunoscând: înlocuire, într-un text • sã realizeze corelaþii între
studiate. - denumirea reactanþilor, a neexplicit; noþiunile legate de acelaºi
produºilor de reacþie sau a • sã efectueze comparaþii fenomen, substanþã,
35
proprietãþilor chimice ale pentru a evidenþia proprietãþi.

substanþelor compuse; proprietãþile comune ºi
- formula chimicã a unui reactant, diferenþele specifice ale
a unui produs de reacþie/ unor substanþe simple sau
formulele chimice ale compuse, fenomene
reactanþilor sau produºilor de chimice studiate;
reacþie. • sã identifice, pe baza unei
• sã explice, într-un limbaj adecvat, analize, existenþa unor
un fenomen chimic pe baza relaþii de dependenþã între
elementelor observate; structura ºi proprietãþile
• sã deducã unele utilizãri ale substanþelor;
substanþelor, pe baza anumitor • sã exemplifice fenomene,
reacþii ale lor. substanþe ºi proprietãþi ºi
sã facã aprecieri asupra
naturii ºi variaþiei acestor
proprietãþi.
Obiectiv de referinþã: Sã extrapoleze ºi sã formuleze generalizãri referitoare la comportarea fizico-chimicã a unor substanþe
chimice
• sã înþeleagã ºi sã concretizeze • sã realizeze clasificãri ºi • sã realizeze corelaþii între • sã formuleze generalizãri
unele scheme generale date caracterizãri generale ale unor caracteristicile structurale referitoare la comportarea
(succesiuni de reacþii) vizând substanþe chimice: metale, ale unor substanþe ºi fizico-chimicã a unor
transformãrile unor substanþe nemetale, amestecuri, substanþe proprietãþile sau utilizãrile substanþe pornind de la
chimice; simple ºi compuse; substanþelor respective; cazuri particulare;
• sã identifice modalitãþile de • sã încadreze o substanþã chimicã în • sã identifice noi modalitãþi • sã elaboreze unele ipoteze
utilizare practicã a unor substanþe clasa de compuºi din care face de aplicare practicã a unor privind: valorificarea unor
chimice sau materiale: nemetale, parte; substanþe chimice ºi compuºi naturali, metode
metale, aliaje, acizi, oxizi, baze, • sã anticipeze tipul de reacþie materiale; noi de obþinere a unor
sãruri; chimicã, indicând reactanþii, • sã elaboreze ipoteze substanþe, noi cãi de
• sã facã aprecieri asupra precizând formulele produºilor de asupra unor cãi de trans- transformare a unor
importanþei unor substanþe ºi reacþie; formare a unei substanþe deºeuri sau materiale
materiale pentru om, plante, • sã utilizeze relaþia dintre date într-un compus dat reutilizabile.
animale ºi asupra acþiunii configuraþie electronicã-sistem (succesiune de reacþii);
36
dãunãtoare a altor substanþe periodic; • sã realizeze ºi sã explice

• sã redea generalizat fiecare tip de generalizãri, pornind de la
reacþie chimicã, pornind de la cazuri cazuri particulare privind:
particulare; clasificarea unor
• sã deducã ºi sã justifice utilizãrile substanþe, structura unei
substanþelor studiate pe baza substanþe, proprietãþile
proprietãþilor fizico-chimice ale unei substanþe;
acestora. • sã explice valenþa
elementelor pe baza confi-
guraþiei lor electronice ºi
pe baza poziþiei acestora
în sistemul periodic.
Obiectiv de referinþã: Sã utilizeze surse bibliografice, sã-ºi formeze deprinderi de documentare ºi comunicare sub forma
scrisã /oralã
• sã utilizeze surse bibliografice • sã aibã deprinderi de documentare • sã probeze performanþa de • sã probeze capacitatea de
indicate, pentru informarea pe o ºtiinþificã selectând surse prelucrare logico-ºtiinþificã formulare ºi argumentare a
temã datã: descoperirea unor bibliografice pentru realizarea unor a informaþiilor prin opiniei personale;
elemente, a unor substanþe, teme date/ propuse; expunere verbalã/ scrisã • sã demonstreze posibilitãþi
activitatea unor chimiºti, pentru • sã utilizeze corect ºi conºtient un folosind terminologia de conexiuni interdisci-
rezolvarea unor sarcini date de ansamblu de surse de informare adecvatã; plinare;
lucru; (manual, notiþe, fiºe, planºe, etc.) în • sã dovedeascã deschidere • sã demonstreze
• sã utilizeze surse bibliografice vederea expunerii cât mai pentru acþiunile de imaginaþie, originalitate,
pentru schiþarea unei teme/ eseu, argumentate a unui demers, pe o documentare suplimentare creativitate în scrierea unor
dat/ ales. temã datã; necesare în realizarea articole, eseuri, propuneri
• sã elaboreze, utilizând surse unor acþiuni de tip proiect; de probleme (publicate în
bibliografice sugerate, referate • sã întocmeascã un plan reviste ºcolare);
pentru o temã datã; complet pe baza • sã întocmeascã un referat/
• sã dovedeascã o linie generalã în cunoºtinþelor proprii ºi a eseu pe o temã datã/
37
prezentarea unui demers, suficient surselor de informare; aleasã;

de bine schiþatã; • sã detalieze planul sub • sã prezinte sub o formã
• sã caute diverse surse de informare formã scrisã/ oralã în prescurtatã conþinutul
ºi sã le valorifice pentru întocmirea vederea susþinerii acestuia temei sau/ ºi sã participe la
unei teme date/ propuse. scris/ oral; discuþii pe tema datã,
• sã aibã deprinderi de argumentând ideile ºi
documentare ºtiinþificã concepþiile emise.
utilizând surse bibliografice
diverse pentru realizarea
unor fiºe, eseuri etc.
Obiectiv de referinþã: Sã prezinte sub forma scrisã / oralã rezultatele unui demers de investigare, utilizând terminologia ºtiinþificã
proprie chimiei
• sã comunice verbal sau scris • sã interpreteze observaþiile/ datele • sã analizeze ipotezele • sã demonstreze
observaþiile/ datele experimentale experimentale, pe baza unor propuse ale demersului de capacitatea de
înregistrate, corecte ºtiinþific, ipoteze formulate de profesor; investigare, corelate cu generalizare ºi organizare
bazate pe aspecte de verificare a • sã formuleze observaþii referitoare modalitãþile de verificare a logicã a informaþiilor
demersului ºtiinþific, în detrimentul la structura ºi proprietãþile ipotezelor; acumulate folosind corect
celor de cãutare ºi descoperire; substanþelor folosind corect • sã prelucreze succesiunea terminologia ºtiinþificã;
• sã exprime în scris, folosind terminologia chimicã; observaþiilor înregistrate • sã critice/ aprecieze soluþia
terminologie chimicã sumarã (sub • sã stocheze observaþiile efectuate într-un demers de investi- datã la o problemã
forma unei teme care presupune într-un demers de investigare sub gare, sã le asambleze ºtiinþificã ºi sã aducã
operaþii de reproducere), observaþii formã de date, fapte, folosind într-o imagine globalã dovezi noi care sã justifice
cu privire la metode de preparare terminologia adecvatã. folosind terminologia propriile argumente;
ºi proprietãþi ale substanþelor ºtiinþificã adecvatã; • sã demonstreze opinia
studiate. • sã dovedeascã precizie ºi personalã clarã în
concizie în explicarea unor explicarea unor fenomene
ºi termeni ºtiinþifici;
38
fenomene utilizând
limbajul specific chimiei; • sã dovedeascã o mare
• sã participe activ (în clasã) capacitate de argumentare
la dezbateri colective pro ºi contra în cazul unor
expunând cu claritate soluþii date;
ideile în termeni ºtiinþifici. • sã elaboreze referate,
lucrãri, comunicãri
ºtiinþifice proprii (ºi sã le
prezinte în cadrul unor
sesiunii).
Obiectiv de referinþã: Sã evalueze ºi sã ia atitudine în privinþa impactului chimiei asupra naturii ºi societãþii
• sã identifice agenþii poluanþi ºi alþi • sã precizeze efectele semnificative • sã analizeze acþiunea unor • sã argumenteze avantajele
factori de degradare a mediului. ale unor tehnologii chimice asupra substanþe chimice asupra ºi dezavantajele unor
mediului ºi sã descrie impactul mediului ; sã formuleze tehnologii actuale; sã emitã
acestora în termeni ºtiinþifici; unele mãsuri care s-ar ipoteze plauzibile cu privire
• sã grupeze agenþii poluanþi în putea lua, pentru la protejarea unui
funcþie de forma/ gradul de prevenirea sau reducerea ecosistem, starea de
deteriorare a mediului; poluãrii; sãnãtate a oamenilor;
• sã evalueze riscurile implicate prin • sã participe la ateliere de • sã participe la campanii de
utilizarea în practicã a unor lucru pe teme: protecþia conºtientizare asupra
substanþe chimice ºi sã ia atitudine mediului, agenþii poluanþi folosirii anumitor substanþe
asupra folosirii lor; din zona noastrã, toxici- în mediul înconjurãtor.
• sã prevadã consecinþele utilizãrii tatea substanþelor asupra
unor substanþe chimice sau a unor organismelor vii, avantaje
reacþii chimice fãrã respectarea ºi dezavantaje asupra
normelor de protecþie individualã folosirii substanþelor
39
sau colectivã. chimice în diverse domenii

(agriculturã, industrie,
comerþ, construcþii etc.).
40
BIOLOGIE
41
Obiectiv de referinþã: Sã proiecteze ºi sã realizeze o activitate experimentalã
• sã stabileascã etape ale • sã formuleze ipotezele activitãþii • sã stabileascã modalitãþile • sã proiecteze experimentul
desfãºurãrii unor experimente experimentale; de verificare a ipotezelor; corespunzãtor ipotezelor
simple cu ajutorul fiºelor de • sã foloseascã o gamã largã de • sã selecteze adecvat formulate;
investigaþie; metode, tehnici de lucru ºi metodele, tehnicile de • sã identifice ºi sã mãsoare
• sã identifice câteva metode, aparaturã în parcurgerea etapelor lucru ºi aparatura toate variabilele posibile;
procedee ºi tehnici de lucru proiectate; necesarã mãsurãrii • sã înregistreze riguros
necesare realizãrii activitãþii • sã ordoneze observaþiile realizate. variabilelor alese ºi sã le datele experimentale în
experimentale; utilizeze corect; formate adecvate care sã
• sã noteze observaþiile realizate. • sã insereze datele uºureze interpretarea
experimentale în tabele, corectã a datelor.
grafice, diagrame etc.
Obiectiv de referinþã: Sã interpreteze rezultatele investigaþiilor ºi ale experimentelor
• sã interpreteze datele • sã depisteze erorile de • sã gãseascã soluþii pentru
experimentale, utilizând principiile, mãsurã, de construcþie ºi reducerea efectelor
42
- legile adecvate situaþiei date; de metodã în realizarea erorilor;

• sã stabileascã unele concluzii activitãþii experimentale; • sã evalueze corectitudinea
privind validitatea ipotezelor • sã formuleze unele opinii modelului experimental
formulate. critice asupra rezultatelor obþinut.
obþinute.
Obiectiv de referinþã: Sã extrapoleze ºi sã realizeze predicþii pe baza observaþiilor ºi a rezultatelor experimentale
- • sã verifice experimental date, • sã descopere relaþii, • sã realizeze predicþii pe
afirmaþii, ipoteze etc. fenomene, procese etc. baza observaþiilor ºi a
rezultatelor experimentale
Obiectiv de referinþã: Sã utilizeze mijloace ºi metode adecvate explorãrii /investigãrii ecosistemelor
• sã utilizeze instrumentele ºi • sã selecteze metodele ºi mijloacele • sã realizeze conservarea • sã prelucreze probele din
materialele auxiliare indicate de adecvate pentru recoltarea, probelor din teren teren
cãtre profesor pentru recoltarea, transportarea probelor din teren
transportarea probelor din teren
Obiectiv de referinþã: Sã identifice elementele componente ale unui ecosistem ºi sã descrie organizarea spaþialã ºi funcþionalã
a acestuia
• sã recunoascã elementele • sã stabileascã relaþiile dintre • sã compare organizarea • sã întocmeascã tabele,
componente ale unui ecosistem componentele unui ecosistem structuralã ºi funcþionalã a scheme, grafice comparati-
unor ecosisteme diferite ve etc. privind relaþiile dintre
categoriile trofice ale unui
ecosistem, variaþiile ºi efec-
tele variaþiilor factorilor de
mediu din diferite ecosisteme
Obiectiv de referinþã: Sã compare tipuri de ecosisteme naturale ºi antropizate
• sã recunoascã ecosistemele • sã descrie caracteristicile • sã explice deosebirile ºi • sã facã predicþii de evoluþie
naturale ºi pe cele antropizate ecosistemelor naturale ºi ale celor asemãnãrile dintre a unui ecosistem natural în
antropizate ecosistemele naturale ºi cazul intervenþiei unui
cele antropizate factor perturbator
Obiectiv de referinþã: Sã-ºi formeze deprinderi de documentare ºi de comunicare ºi sã prelucreze datele înregistrate, elaborând
43
concluzii
• sã selecteze diferite surse de • sã stabileascã relaþiile cantitative ºi • sã extragã ºi sã insereze • sã integreze informaþiile
informare (atlase, albume, enciclo- calitative dintre informaþii informaþii din ºi în fiºe, obþinute din diferite surse
pedii, reviste, determinatoare, tabele, diagrame, de informare prin elabora-
mijloace video, Internet, texte fragmente de text etc. rea unor materiale cu rol
consacrate etc.) necesare informativ ºi aplicativ (refe-
rezolvãrii unor sarcini de lucru, rate, soft-educaþional etc.),
realizãrii unor materiale cu rol utilizând adecvat termino-
informativ, aplicativ etc. logia ºtiinþificã
Obiectiv de referinþã: Sã demonstreze un mod de gândire ecologic în luarea unor decizii ºi înþelegerea consecinþelor propriului
comportament în raport cu mediul
• sã identifice efecte ale intervenþiei • sã stabileascã relaþii între • sã imagineze strategii • sã facã predicþii privind dina-
omului asupra mediului intervenþia omului, acþiunea unor pentru prevenirea ºi mica unui ecosistem, starea
poluanþi ºi structura, funcþiile unui reducerea poluãrii de sãnãtate a populaþiei
ecosistem locale, în raport cu evoluþia
ecosistemelor din zonã etc.
44
GEOGRAFIE
45
Obiectiv de referinþã: Sã localizeze corect elementele de bazã ale geografiei României
Aºezare Aºezare Aºezare Aºezare
• sã identifice corect poziþia • sã raporteze poziþia României la • sã precizeze ºi sã localizeze corect • sã explice poziþia matematicã
României pe o hartã a extremitãþile continentului ºi la elementele fizico-geografice care ºi poziþia geograficã a
lumii ºi a Europei. coordonatele geografice definesc poziþia României (Munþii României (în Europa Centralã)
o
principale (45 lat.N ºi Carpaþi, fluviul Dunãrea ºi Marea ºi consecinþele ce decurg de
o
25 long.E). Neagrã), precum ºi punctele aici.
extreme ale României.
Relief Relief Relief Relief
• sã identifice corect poziþia • sã localizeze corect diviziunile • sã precizeze (pe baza unei hãrþi • sã explice consecinþele
tuturor unitãþilor majore de principale ale unitãþilor majore sau în absenþa acesteia) limitele poziþiei geografice a unitãþilor
relief (Carpaþii Orientali, de relief (Grupa Bucegi, fiecãrei unitãþi majore de relief ºi ale de relief pentru elementele
Carpaþii Meridionali etc.) Fãgãraº etc.); subdiviziunilor principale. naturale de bazã (climã,
pe minimum douã hãrþi la • sã precizeze poziþia fiecãrei • sã precizeze poziþia geograficã ºi hidrografie, vegetaþie) ºi
scãri diferite (harta muralã unitãþi de relief în raport cu importanþa ei pentru orice unitate anumite elemente de
46
ºi cea din manual/atlas). repere date (reþea hidrograficã, sau subunitate de relief geografie umanã (resurse,
alte unitãþi de relief, puncte reprezentatã pe o hartã (indiferent oraºe);
cardinale etc.). de scarã). • sã caracterizeze, dupã un
algoritm, relieful unitãþilor
geografice (altitudini, forme de
relief, aspecte specifice).
Climã Climã Climã Climã
• sã identifice corect, pe o • sã precizeze caracteristicile • sã demonstreze cunoaºterea • sã explice influenþa poziþiei
hartã corespunzãtoare, principale ale elementelor caracteristicilor climatice principale geografice ºi a celorlalþi factori
etajele ºi tipurile de climã meteorologice pentru etajele ºi (temperaturi ºi precipitaþii medii asupra elementelor climatice
din România. tipurile de climã, pe baza anuale). de bazã (temperaturi ºi
utilizãrii unor hãrþi climatice precipitaþii medii anuale) ºi
elementare (temperaturile ºi caracteristicile acestora
precipitaþiile medii anuale). specifice unei unitãþi de relief,
etaj / tip de climã.
Ape Ape Ape Ape
• sã identifice corect, pe o • sã identifice ºi alte râuri • sã demonstreze înþelegerea • sã argumenteze importanþa
hartã datã, poziþia ºi (Someº, Argeº, Ialomiþa, Jiu) ºi legãturii dintre forma reþelei poziþiei Dunãrii ºi a Mãrii
traseul Dunãrii ºi al râurilor afluenþii principali ai râurilor hidrografice ºi caracteristicile Negre pentru elementele
principale (Siret, Prut, menþionate, precum ºi alte reliefului, repartiþia geograficã a fizico-geografice ºi de geogra-
Mureº, Olt), poziþia Mãrii lacuri (cel puþin alte cinci, dintre tipurilor principale de lacuri fie umanã ale României;
Negre ºi a principalelor care, în mod deosebit, cele (glaciare, lagune ºi limane, iazuri, • sã explice repartiþia teritorialã
lacuri (Razim-Sinoie ºi trei unicat). hidroenergetice, în masive de sare a reþelei hidrografice ºi
lacuri hidroenergetice). etc.) în raport cu elementele spe- importanþa ei.
cifice regiunilor unde sunt situate.
Vegetaþie, Faunã, Soluri Vegetaþie, Faunã, Soluri Vegetaþie, Faunã, Soluri Vegetaþie, Faunã, Soluri
• sã identifice corect, pe o • sã identifice corect, pe o hartã • sã precizeze etajarea vegetaþiei ºi a • sã demonstreze înþelegerea
hartã datã, zonele de datã, zonele ºi etajele de faunei, precum ºi diversitatea influenþei poziþiei geografice ºi
vegetaþie. vegetaþie, precum ºi principalele solurilor în raport cu treptele, a reliefului, climei ºi apelor
tipuri de soluri. unitãþile de relief ºi etajele de asupra caracteristicilor bio-
vegetaþie. pedo-geografice ale unui
teritoriu, precum ºi diferen-
47
þierile teritoriale.
Populaþie Populaþie Populaþie Populaþie
• sã identifice corect, pe o • sã localizeze corect arealele cu • sã redea elementele principale ale • sã demonstreze cunoaºterea
hartã datã, elemente de densitate a populaþiei cu valori arealelor cu densitãþi diferite ale legãturii dintre areale cu den-
geografia populaþiei ºi a diferite. populaþiei reprezentate pe o hartã; sitãþi diferite ale populaþiei ºi
aºezãrilor, citind semnele • sã explice aceste valori prin elemente geografice de bazã
convenþionale. raportarea lor la poziþia geograficã (unitãþile majore de relief,
ºi caracteristicile teritoriale. tipurile de climã ºi reþeaua
hidrograficã principalã).
Aºezãri omeneºti Aºezãri omeneºti Aºezãri omeneºti Aºezãri omeneºti
• sã identifice corect, pe o • sã localizeze corect oraºul • sã redea elementele principale ale • sã demonstreze cunoaºterea
hartã datã, elemente de Bucureºti ºi alte 15 oraºe mari localizãrii oraºelor mari ºi mijlocii legãturii dintre poziþia oraºelor
geografia aºezãrilor, citind (cu peste 100 000 loc.), pe prin raportare la poziþia lor mari ºi elementele geografice
semnele convenþionale; unitãþi majore de relief. geograficã. de bazã (unitãþile majore de
• sã identifice localizarea relief ºi reþeaua hidrograficã
oraºului Bucureºti ºi a principalã).
altor 7 oraºe mari (cu
peste 100 000 loc.).
Agriculturã Agriculturã Agriculturã Agriculturã
• sã precizeze repartiþia • sã identifice posibilitãþile de • sã demonstreze cunoaºterea modu- • sã precizeze modalitãþile de
geograficã a principalelor dezvoltare a agriculturii în raport lui în care repartiþia geograficã a creºtere a productivitãþii
culturi agricole. cu caracteristicile reliefului, culturilor este influenþatã de elemen- agricole, pe baza utilizãrii
climei, apelor ºi solurilor. tele naturale (climã, relief, soluri) ºi raþionale a factorilor de mediu
de elemente socio-economice. ºi în condiþiile modernizãrii
dotãrii tehnico-materiale ºi a
resurselor de muncã
adecvate.
Resurse naturale Resurse naturale

Resurse naturale Resurse naturale
• sã analizeze repartiþia geograficã a • sã explice rolul resurselor
• sã numeascã resursele • sã localizeze principalele resurselor naturale, identificând naturale în economie ºi în
naturale de bazã (resur- resurse energetice ºi minerale: regiunile bogate ºi cele deficitare în concentrarea activitãþilor
sele energetice ºi mine- petrol, gaze naturale, cãrbuni, resurse naturale. industriale, precum ºi caracterul
rale) ºi sã identifice, pe minereuri de fier, minereuri epuizabil al unor resurse.
hartã, douã dintre acestea. neferoase ºi nemetalifere;
• sã precizeze câte douã areale
48
reprezentative pentru fiecare tip

de resursã naturalã (unde este
cazul)
Industrie Industrie Industrie Industrie
• sã identifice câte douã • sã precizeze principalele materii • sã descrie repartiþia geograficã a • sã explice raportul de depen-
centre reprezentative prime ale fiecãrei ramuri centrelor reprezentative pentru denþã dintre resursele naturale
pentru fiecare ramurã industriale, produsele finite ºi sã fiecare ramurã industrialã (cel puþin proprii fiecãrei ramuri industriale
industrialã pe baza menþioneze câte 3 centre de cinci centre). ºi centrele de producþie, precum
analizei unei hãrþi producþie pentru fiecare ramurã ºi legãturile de producþie dintre
economico-geografice. industrialã (unde este cazul). diferitele ramuri.
Transporturi Transporturi Transporturi Transporturi
• sã denumeascã • sã precizeze caracteristicile • sã compare avantajele ºi • sã demonstreze înþelegerea
principalele tipuri de principale ale fiecãrui tip de dezavantajele diferitelor tipuri de raporturilor dintre tipurile de
transporturi ºi sã identifice transport (feroviare, rutiere, transporturi. transport, dintre acestea ºi
pe o hartã modul de navale ºi aeriene); • sã identifice, pe o hartã, deosebirile principalele caracteristici
reprezentare prin semne • sã identifice pe hartã punctele privind distribuþia lor spaþialã. naturale ºi umane (relief, reþea
convenþionale. de frontierã principale. hidrograficã, economie, con-
centrarea populaþiei ºi oraºe).
Obiectiv de referinþã: Sã sesizeze anumite elemente de ordonare spaþialã (în cadrul unor sisteme de referinþã)
Aºezare geograficã Aºezare geograficã Aºezare geograficã
• sã identifice poziþia • sã precizeze elementele care • sã precizeze elementele care
geograficã a þãrilor vecine, definesc poziþia geograficã definesc poziþia geograficã (graniþe, –
dupã punctele cardinale. (graniþe, Carpaþi, Dunãre, Carpaþi, Dunãre, Marea Neagrã) în
Marea Neagrã) în raport cu raport cu elementele corespun-
punctele cardinale. zãtoare ale Europei.
Relief Relief Relief
Relief
• sã ordoneze unitãþile • sã ordoneze unitãþile majore de • sã compare întinderile unor
• sã precizeze poziþia geograficã
majore de relief de la nord relief dupã altitudine ºi dupã unitãþi de relief date, fãrã
reciprocã a oricãrei unitãþi
la sud ºi de la est la vest, majore de relief în raport cu întindere, utilizând hãrþi ajutorul unui model
utilizând o hartã a alta. corespunzãtoare. cartografic.
acestora.
• sã ordoneze etajele • sã ordoneze valorile medii ale • sã demonstreze înþelegerea • sã compare etajele climatice
49
climatice de la cele mai principalelor elemente climatice raportului dintre valorile medii dupã favorabilitatea lor pentru
mici la cele mai mari (temperaturã ºi precipitaþii) de la ordonate ale elementelor climatice aºezãri ºi activitãþile omeneºti,
altitudini. altitudinile cele mai mici la cele principale ºi altitudinea reliefului. stabilind succesiunea
mai mari, urmãrind treptele de implicaþiilor practice.
relief.
Ape Ape Ape Ape
• sã ordoneze râurile • sã precizeze direcþiile de • sã ordoneze râurile principale (cel • sã ordoneze, în sensul
principale în raport cu curgere ale râurilor în raport cu puþin cinci) dupã lungimea lor direcþiei de curgere, unitãþile
poziþia geograficã ºi în punctele cardinale ºi relativã, utilizând scara de proporþie de relief strãbãtute de râurile
unitatea de relief, utilizând intercardinale. a hãrþii. principale (Olt, Mureº, Jiu,
o hartã. Argeº, Siret, Someº).
Vegetaþie, Faunã, Soluri Vegetaþie, Faunã, Soluri Vegetaþie, Faunã, Soluri Vegetaþie, Faunã, Soluri
• sã ordoneze zonele de • sã precizeze intervalele aproxi- • sã precizeze legãtura dintre • sã ordoneze etajele de
vegetaþie dupã criteriul mative de altitudine (de la cele ordonarea altitudinalã a etajelor de vegetaþie ºi soluri dupã
spaþial. mai mici la cele mai mari) pentru vegetaþie ºi a claselor de soluri în favorabilitatea lor pentru
fiecare etaj de vegetaþie / clasã raport cu etajele de climã. activitãþile socio-economice.
de sol. • sã argumenteze aceastã
ordonare.
• sã demonstreze ordonarea
altitudinalã a tipurilor de
culturi agricole în raport cu
condiþiile bio-pedo-climatice
• sã ordoneze oraºele mari (peste • sã grupeze oraºele mari (cel puþin • sã ordoneze oraºele- • sã elaboreze un text
100 000 locuitori), luate câte douã, 15) în raport cu aºezarea lor în reºedinþã de judeþ în raport coerent în care sã demon-
în raport cu poziþiile lor reciproce. unitãþile majore de relief. cu anumite elemente exte- streze caracterul ordonat ºi
• sã precizeze poziþiile teritoriale • sã ordoneze, dupã altitudine, rioare acestora (reþea ierarhizat al sistemului
reciproce ale regiunilor agricole principalele tipuri de culturi agricole. hidrograficã, unitãþi urban al României, dupã
luate câte douã, utilizând o hartã administrative). criterii variate.
corespunzãtoare. • sã precizeze ordonarea
altitudinalã a tipurilor de
culturi în raport cu condiþiile
de climã ºi soluri.
50
• sã identifice poziþiile teritoriale • sã ierarhizeze centrele industriale • sã precizeze poziþiile • sã explice amplasarea
reciproce ale centrelor industriale dupã importanþa lor economicã. reciproce ale centrelor centrelor industriale în
luate câte douã, utilizând o hartã industriale reprezentative raport cu materiile prime
corespunzãtoare. din fiecare ramurã în sau cu alte elemente de
raport cu materiile prime. favorabilitate.

• sã identifice poziþiile reciproce a • sã precizeze influenþa treptelor de • sã diferenþieze/ierarhizeze, • sã explice complemen-
câte douã cãi de comunicaþie. relief asupra densitãþii reþelei de cãi în cadrul aceluiaºi tip de taritatea spaþialã a
de comunicaþie. transport, diferite cãi de sistemelor de transport.
comunicaþie dupã importan-
þa lor (folosind legenda
hãrþii).
Obiectiv de referinþã: Sã utilizeze adecvat cronologia
• sã ordoneze cronologic, în • sã ordoneze cronologic grupe • sã demonstreze cunoºterea a douã • sã elaboreze un text coerent
ordinea formãrii, trei unitãþi de câte trei unitãþi de relief criterii pentru aprecierea vechimii oral / scris, în care sã redea
de relief. ofertate. unitãþilor de relief. succesiunea momentelor de
• sã precizeze un criteriu de evoluþie a reliefului.
ordonare a reliefului.
• sã enumere corect • sã precizeze succesiunea • sã demonstreze cunoaºterea • sã compare douã etaje
evoluþia caracteristicilor valorilor termice medii în cursul cauzelor care genereazã climatice opuse (climatul de
meteorologice de bazã unui an caracteristicile climatice principale câmpie ºi climatul alpin) cu
(precipitaþii ºi temperaturã) (temperaturã, precipitaþii). privire la succesiunea
în conformitate cu anotimpurilor ºi a caracte-
succesiunea anotimpurilor. risticilor climatice de bazã.
Vegetaþie Vegetaþie Vegetaþie Vegetaþie
51
• sã enumere corect • sã precizeze anumite aspecte • sã demonstreze cunoaºterea cau- • sã explice evoluþia vegetaþiei ca
evoluþia aspectului vizibile ale modificãrii vegetaþiei zelor principale ale evoluþiei as- urmare a intervenþiei antropice.
anotimpual al vegetaþiei în în cursul unui an. pectului vegetaþiei în cursul unui an.
cursul unui an.
• sã precizeze modificarea • sã precizeze caracteristicile • sã precizeze modificãrile observate • sã precizeze douã cauze
evoluþiei numerice a evoluþiei numerice a populaþiei în evoluþia numericã a populaþiei principale care au dus la
populaþiei. României, într-un interval de României, într-un interval de timp scãderea numericã a populaþiei
timp precizat, pe baza mai îndelungat, pe baza analizei României în ultimul deceniu
interpretãrii unor date comparãrii unor date ofertate.
demografice ofertate.
• sã selecteze dupã • sã menþioneze categoriile de • sã demonstreze cunoaºterea • sã explice caracterul evolutiv
vechime, dintr-o listã oraºe dupã vechime ºi sã dea raporturilor dintre dezvoltarea al reþelei urbane, evidenþiind
ofertatã, câte douã oraºe câte patru exemple de oraºe din oraºelor ºi a condiþiilor geografice modificãrile specifice.
din fiecare categorie. fiecare categorie de vechime. de-a lungul istoriei, prin analiza a
cel puþin trei exemple concrete.
Agriculturã Agriculturã Agriculturã Agriculturã
• sã precizeze cele mai • sã precizeze momentele • sã demonstreze cunoaºterea ra- • sã explice evoluþia agriculturii
vechi culturi agricole principale ale evoluþiei porturilor dintre dezvoltarea agricul- ca urmare a modificãrii tipului
practicate pe teritoriul agriculturii. turii ºi mecanizarea lucrãrilor agricole de proprietate.
României.
Resurse naturale Resurse naturale Resurse naturale Resurse naturale
• sã menþioneze cele mai • sã ordoneze cronologic • sã demonstreze cunoaºterea rolului • sã explice raportul dintre
vechi resurse naturale momentele utilizãrii resurselor unor resurse naturale în dezvoltarea resursele naturale ºi intervalul
utilizate pe teritoriul naturale principale. mai timpurie a unor industrii. de timp de când se utilizeazã.
României.
• sã identifice douã activitãþi • sã redea momentele istorice • sã demonstreze cunoaºterea • sã explice douã modificãri
cu caracter industrial principale ale evoluþiei activi- evoluþiei istorice a activitãþilor recente din structura ºi
apãrute în secolul XIX. tãþilor industriale în þara noastrã. industriale. repartiþia unor ramuri
industriale, în ultimul deceniu.
52

• sã precizeze ordinea • sã explice modul în care au • sã menþioneze principalele • sã explice raportul dintre
apariþiei mijloacelor evoluat transporturile, prin caracteristici ale transporturilor în dezvoltarea transporturilor ºi
principale de transport compararea diferitelor momente diferite epoci istorice: antichitate, evoluþia ramurilor economice.
(rutiere, feroviare, navale, ordonate cronologic. Evul Mediu, perioada modernã,
aeriene). perioada contemporanã.
Obiectiv de referinþã: Sã perceapã sisteme spaþiale (pe baza delimitãrii ºi a specificului lor teritorial)
Aºezare geograficã Aºezare geograficã A Aºezare geograficã Aºezare geograficã
• sã precizeze poziþia • sã precizeze elementele de • sã caracterizeze, pe scurt, forma • sã explice elementele
geograficã (spaþialã) a bazã ce definesc sistemul teritoriului þãrii noastre. geografice care influenþeazã
României în Europa ºi în spaþial românesc (Carpaþii, forma teritoriului þãrii.
lume, menþionând Dunãrea, Marea Neagrã).
(empiric) ordinul de
mãrime privind suprafaþa.
• sã identifice / localizeze • sã precizeze caracteristicile de • sã descrie caracteristicile de bazã • sã precizeze complemen-
cele trei trepte majore de bazã ale reliefului þãrii noastre ale reliefului þãrii noastre în taritatea proprietãþilor de bazã
relief ale României prezen- în ansamblul sãu (armonia, ansamblul sãu (armonia, (armonia teritorialã,
tând distribuþia lor spaþialã; proporþionalitatea ºi caracterul proporþionalitatea ºi caracterul proporþionalitatea ºi caracterul
• sã identifice poziþia ºi concentric); concentric); concentric);
întinderea spaþialã a fiecã- • sã redea specificul teritorial • sã sesizeze diferenþieri spaþiale • sã demonstreze înþelegerea
rei unitãþi majore de relief (spaþial) al fiecãrei unitãþi între unitãþile majore de relief, caracterului ierarhizat al divi-
53
a României (de la Carpaþii majore de relief, precizând cel utilizând suporturi cartografice ziunilor componente ale fiecã-
Orientali la Delta Dunãrii), puþin douã caracteristici ale adecvate. rei unitãþi majore de relief, pe
utilizând harta acestora. acesteia. baza analizei hãrþii adecvate.
Climã / Vegetaþie Climã / Vegetaþie Climã / Vegetaþie Climã / Vegetaþie
• sã identifice repartiþia • sã precizeze specificul spaþial al • sã precizeze raporturile dintre • sã demonstreze înþelegerea
geograficã a tipurilor de fiecãrui tip de climã / vegetaþie, unitãþile majore de relief ºi tipurile caracterului ierarhizat al climei/
climã / vegetaþie pe o arãtând douã caracteristici ale de climã / vegetaþie. vegetaþiei, de la tipurile de
hartã privind distribuþia acestuia. • sã explice interdependenþa dintre climã/ vegetaþie, la clima/
acestora în teritoriu. unitãþile de relief ºi climã/vegetaþie. vegetaþia þãrii în ansamblul ei.
Ape Ape Ape Ape
• sã identifice ºi sã locali- • sã precizeze câte doi afluenþi • sã compare, utilizând hãrþi • sã explice deosebirile dintre
zeze trei dintre principalele din bazinele hidrografice corespunzãtoare, suprafaþa oricare douã bazine
bazine hidrografice (la principale. bazinelor hidrografice ºi sã hidrografice privitoare la
alegere între Siret, Olt, • sã localizeze afluenþii în raport precizeze principalele unitãþi de mãrime, formã, distribuþie
Mureº, Someº, Jiu, Argeº, cu râul principal. relief care se suprapun cu acestea. spaþialã, densitatea reþelei
Prut), utilizând harta hidrografice.
României pe care sunt deli-
mitate bazinele hidrografice.
• sã identifice arealele cu • sã precizeze valorile densitãþii • sã precizeze raporturile dintre dife- • sã coreleze raporturile dintre
valori diferite ale densitãþii populaþiei care au cele mai ritele valori ale densitãþii populaþiei diferitele valori ale densitãþii
populaþiei, utilizând o hartã extinse areale, pe baza unei ºi factorii naturali care le influen- populaþiei ºi anumite
corespunzãtoare. hãrþi adecvate. þeazã (relief, climã, hidrografie). caracteristici demografice ºi
• sã ordoneze arealele cu • sã compare valorile densitãþii socio – economice.
densitãþi diferite în funcþie de populaþiei; sã explice diversitatea • sã interpreteze valorile
extensiunea lor, pe baza unei acestora. densitãþii populaþiei înscrise
hãrþi adecvate. pe hartã sau într-un tabel.
• sã identifice grupele de • sã identifice oraºele cu o • sã compare repartiþia teritorialã a • sã demonstreze caracterul
oraºe, dupã mãrimea populaþie de peste 50.000 oraºelor mari (cu peste 100.000 ierarhizat al reþelei urbane a
demograficã, citind o hartã locuitori, care se aflã situate loc.) prin comparaþie cu oraºele þãrii.
corespunzãtoare. într-o anumitã unitate teritorialã mijlocii (50 – 100.000 loc.) ºi • sã explice diversitatea
(unitate de relief sau judeþ), oraºele mici (sub 50.000 loc.). valorilor mãrimii demografice
utilizând hãrþi corespunzãtoare. a oraºelor.
54
Activitãþi economice Activitãþi economice Activitãþi economice Activitãþi economice

• sã identifice arealele cu • sã analizeze repartiþia spaþialã a • sã precizeze factorii care au • sã demonstreze specificul
diferite activitãþi centrelor industriale caracte- determinat anumite caracteristici complementaritãþii spaþiale a
economice (agriculturã, ristice fiecãrei ramuri reprezen- ale activitãþilor economice ºi activitãþilor agricole,
industrie) sau resurse tative, a arealelor cu diferite resurselor naturale, comparând industriale ºi a resurselor
naturale, reprezentate pe culturi agricole ºi a arealelor cu repartiþia teritorialã a acestora cu a naturale, utilizând o hartã
hãrþi corespunzãtoare. diferite resurse naturale, altor elemente, pe baza utilizãrii economicã a României.
utilizând hãrþi corespunzãtoare unor hãrþi corespunzãtoare.
• sã identifice tipurile de • sã precizeze caracteristicile • sã explice legãtura spaþialã • sã demonstreze specificul
transporturi reprezentate spaþiale ale fiecãrui tip de (teritorialã) între diferitele tipuri de complementaritãþii spaþiale a
pe o hartã. transport. transport ºi factorii naturali (unitãþi tipurilor de transporturi, utili-
de relief, reþea hidrograficã) ºi socio zând hãrþi corespunzãtoare.
– economici (oraºe, populaþie) care • sã explice ponderea ºi
le influenþeazã. importanþa diferitelor tipuri de
cãi de comunicaþie ºi
transporturi.
Obiectiv de referinþã: Sã perceapã sisteme funcþionale (pe baza identificãrii unor relaþii între elementele ºi procesele componente)
Aºezare geograficã Aºezare geograficã Aºezare geograficã Aºezare geograficã
• sã identifice elemente ale • sã precizeze denumirile þãrilor • sã demonstreze importanþa Dunãrii • sã caracterizeze, pe scurt,
poziþiei geografice care dunãrene, carpatice ºi pontice. ºi a Mãrii Negre pentru realizarea poziþia geograficã a României,
realizeazã legãtura cu alte • sã identifice un factor care unor legãturi cu alte þãri. demonstrând influenþa acestei
regiuni ºi þãri (Dunãrea, faciliteazã realizarea unor • sã prezinte caracteristicile ºi speci- poziþii pentru caracteristicile
Marea Neagrã, Carpaþi) . legãturi ale þãrii noastre cu þãri ficul rolului Dunãrii ºi al Mãrii Negre. geografice ale þãrii.
care au câte un element comun,
dintre cele de mai sus.
• sã identifice douã aspecte • sã precizeze principalele • sã demonstreze înþelegerea • sã explice aspectele
care se referã la elemente ce caracterizeazã influenþei factorilor exteriori asupra exterioare ale reliefului
transformarea reliefului. transformãrile reliefului. reliefului. (altitudini, forme de relief,
unitãþi de relief).
• sã prezinte evoluþia caracte- • sã cunoascã elementele • sã explice influenþa reliefului asupra • sã demonstreze înþelegerea
55
risticilor meteorologice prin- utilizate în caracterizarea elementelor climatice. influenþelor climatice exterioare.
cipale (temperaturã, preci- climaticã a þãrii sau a unei • sã precizeze influenþele climatice • sã argumenteze de ce în
pitaþii) în cursul unui an. regiuni. exterioare. România este un climat
temperat-continental.
Ape Ape Ape Ape
• sã identifice pe hartã trei • sã compare trei bazine hidro- • sã compare trei bazine hidrografice • sã precizeze raportul dintre
bazine hidrografice ale grafice principale (Mureº, Olt, principale (Mureº, Olt, Siret) privitor precipitaþii, întinderea unui
unor râuri mari (Mureº, Olt Siret) ºi sã identifice asemãnãri ºi la rolul lor în stabilirea unor legãturi bazin hidrografic ºi debitul
ºi Siret), precizând modul deosebiri între acestea privitoare între diferite regiuni. râului principal.
de dispunere a afluenþilor. la: forma bazinului ºi unitãþile de
relief din spaþiul acestuia.
Resurse naturale Resurse naturale Resurse naturale Resurse naturale
• sã indice materiile prime • sã enumere arealele cu materii • sã precizeze, pentru principalele • sã explice modul în care
necesare activitãþilor prime utilizate într-o anumitã ramuri industriale, modul de materiile prime influenþeazã
industriale de bazã. activitate industrialã. aprovizionare cu materii prime. activitãþile industriale.
• sã identifice legãturile între • sã identifice legãturile între mai • sã explice posibilitãþile de a realiza • sã descrie un tip de transport,
principalele oraºe prin dife- multe oraºe situate pe aceleaºi legãturi, prin intermediul reþelei de la alegere, precizând carac-
rite cãi de comunicaþie, cu artere de comunicaþie. transporturi, între oraºe diferite. terul sãu de sistem funcþional.
ajutorul unei hãrþi adecvate.
Obiectiv de referinþã: Sã cunoascã repartiþia spaþialã a elementelor naturale ºi socio-economice
• sã recunoascã treptele de • sã precizeze poziþia geograficã • sã compare treptele de relief ºi • sã localizeze orice element al
relief ºi unitãþile majore de reciprocã a elementelor unitãþile majore de relief, dupã reliefului (trepte ºi unitãþi de
relief reprezentate pe o reprezentate pe hartã ºi limitele diferite criterii referitoare la relief) reprezentat pe o hartã,
hartã, utilizând semnele unor areale reprezentative repartiþia spaþialã (întindere, formã, indiferent de scara de
convenþionale. (trepte de relief, unitãþi majore aspecte exterioare generale, proporþie.
de relief). diviziuni interioare). • sã explice distribuþia inegalã a
treptelor ºi formelor de relief.
Climã / Vegetaþie Climã / Vegetaþie Climã / Vegetaþie Climã / Vegetaþie
• sã identifice modul de • sã descrie repartiþia spaþialã a • sã compare repartiþia spaþialã a • sã explice diferenþierile
reprezentare cartograficã elementelor climatice principale elementelor de climã, vegetaþie ºi teritoriale ale elementelor de
pe hãrþi a elementelor (temperaturi ºi precipitaþii medii relief. climã ºi vegetaþie.
climatice ºi a vegetaþiei. anuale) ºi zonele de vegetaþie. • sã identifice aceste diferenþieri
pe unitãþi majore de relief.
56
Ape Ape Ape Ape

• sã identifice traseul Dunãrii • sã identifice traseul Dunãrii, al • sã explice traseele reþelei • sã demonstreze ºi sã explice
ºi al râurilor princi-pale râurilor principale (Siret, Mureº, hidrografice ºi forma bazinelor caracterul dunãrean al reþelei
(Siret, Mureº, Olt, Prut) Olt, Prut, Someº, Jiu, Argeº) ºi hidrografice. hidrografice.
utilizând o hartã a râurilor. al afluenþilor acestora, utilizând • sã explice repartiþia geograficã a • sã compare repartiþia
• sã identifice pe o hartã o hartã a râurilor. lacurilor în unitãþile de relief. geograficã a diferitelor tipuri
modul de reprezentare a • sã descrie repartiþia spaþialã a de lacuri.
lacurilor. principalelor tipuri de lacuri
• sã precizeze un areal cu (lagune, limane, lacuri
un numãr mare de lacuri. hidroenergetice, lacuri glaciare).
Populaþie ºi Aºezãri omeneºti Populaþie ºi Aºezãri omeneºti Populaþie ºi Aºezãri omeneºti Populaþie ºi Aºezãri omeneºti
• sã identifice modul de • sã precizeze, utilizând o hartã • sã precizeze legãtura dintre • sã explice cauzele repartiþiei
reprezentare cartograficã corespunzãtoare, repartiþia repartiþia teritorialã a populaþiei ºi a neuniforme a populaþiei ºi a
a repartiþiei geografice a geograficã a oraºelor mari oraºelor, în raport cu unitãþile de oraºelor.
populaþiei ºi a oraºelor. (> 100 000 loc.) ºi a arealelor cu relief.
valori diferite ale densitãþii
populaþiei.
Resurse naturale ºi Activitãþi Resurse naturale ºi Activitãþi Resurse naturale ºi Activitãþi Resurse naturale ºi Activitãþi
economice economice economice economice
• sã identifice modul de • sã precizeze repartiþia teritorialã • sã demonstreze înþelegerea • sã explice cauzele care duc la
reprezentare cartograficã, a resurselor de bazã (energe- legãturilor dintre populaþie, resurse, modificarea repartiþiei spaþiale
pe hãrþi diferite, a tice ºi minerale), a centrelor produse agricole ºi activitãþi a principalelor elementele
resurselor naturale ºi a reprezentative ale ramurilor industriale, prin analiza ramurilor economice (resurse naturale,
activitãþilor economice. industriale ºi a principalelor economice. ramurile industriei, arealele
culturi agricole, pe hãrþi plantelor de culturã).
corespunzãtoare
• sã identifice modul de • sã descrie traseul principalelor • sã compare repartiþia spaþialã a • sã argumenteze rolul
reprezentare, pe hãrþi categorii de transporturi (rutiere, tipurilor de transport ºi dispunerea transporturilor în repartiþia
diferite, a cãilor de navale, fluviale), folosind hãrþi hidrografiei ºi a reliefului. teritorialã a diferitelor activitãþi
comunicaþii. corespunzãtoare. economice.
Obiectiv de referinþã: Sã utilizeze corect reprezentãrile spaþiale (cartografice) referitoare la geografia României
57

• sã identifice, pe hartã, • sã demonstreze cunoaºterea • sã explice esenþa raporturilor care • sã analizeze elementele
elemente care se referã la: elementelor reprezentate pe existã între diferite elemente reprezentate pe o hartã (de
poziþia geograficã (pe glob hartã referitoare la: poziþia geo- geografice, luate câte douã (râuri – exemplu o unitate regionalã,
ºi în Europa), elementele graficã (vecini, limite, puncte reþeaua de cãi de comunicaþie, un bazin hidrografic, sistemul
poziþiei geografice, extreme ºi elementele definitorii trepte de relief – etaje de climã, urban etc.) ºi, pe baza
treptele majore de relief, ale poziþiei), relief (trepte de etaje de climã – etaje de vegetaþie, informaþiei cartografice, sã
unitãþile majore de relief, relief, unitãþi majore ºi diviziunile unitãþi de relief, resurse naturale, explice caracteristici ale
tipurile de climã, etajele de lor), hidrografie (elemente esen- reþeaua urbanã ºi cãile de elementelor reprezentate, în
vegetaþie, tipurile de soluri, þiale referitoare la componentele comunicaþie etc.) sau înþelegerea douã modalitãþi posibile: a) în
repartiþia geograficã a reþelei hidrografice – Dunãre, unor sisteme teritoriale ºi spaþiale exclusivitate pe baza
populaþiei, oraºele râuri etc.), climã (etaje, nuanþe ºi rezultate din interacþiunea acestora, informaþiei cartografice; b) cu
principale, resursele caracteristicile climei la nivel utilizând reprezentarea lor spaþialã. informaþie despre elementele
naturale, repartiþia general ºi regional), soluri, reprezentate care se
culturilor agricole, populaþie (densitatea ºi repartiþia presupune a fi cunoscutã.
repartiþia centrelor ei geograficã), oraºe (mari ºi mij-
industriale reprezentative locii), resurse naturale, activitãþi
pentru fiecare ramurã, agricole, ramuri ºi centre indus-
cãile de comunicaþie. triale, reþeaua de transporturi.
Obiectiv de referinþã: Sã utilizeze denumiri de bazã (nume proprii) în contexte variate
• sã identifice pe hartã • sã precizeze câte o caracte- • sã identifice pe o hartã localizarea • sã marcheze corect, pe o
denumiri (nume proprii) risticã geograficã referitoare la altor denumiri cu o anumitã hartã construitã în mod
semnificative. fiecare denumire identificatã. importanþã ºi semnificaþie, în afara corespunzãtor, orice denumire
• sã identifice denumirile • sã demonstreze capacitatea de celor menþionate anterior; aceste solicitatã, dintre cele ilustrate
(numele proprii) de bazã a utiliza numele proprii solicitate denumiri sunt suplimentare, dar cu pentru nota 9.
care se referã la în contexte noi. o anumitã semnificaþie (diviziuni
elementele esenþiale ale • sã demonstreze cunoaºterea majore ale unitãþilor de relief,
poziþiei geografice, denumirilor (numelor proprii) de subunitãþi de relief cu un anumit
denumirea unitãþilor bazã ale elementelor esenþiale specific, oraºe mici ºi mijlocii cu
majore de relief, care privesc poziþia geograficã, anumit specific ºi importanþã, noduri
denumirea râurilor denumirea unitãþilor majore de feroviare ºi rutiere, porturi mai mici
principale (Dunãre, Prut, relief ºi a subdiviziunilor acestora, etc.).
Siret, Olt, Mureº, Jiu, denumirea râurilor principale
Argeº, Someº), oraºele cu (Dunãre, Prut, Siret, Olt, Mureº,
peste 100 000 locuitori, Jiu, Argeº, Someº), a altor râuri
câte 4-5 centre ºi a afluenþilor râurilor principale,
58
reprezentative pentru oraºele cu peste 50 000 locuitori,

fiecare ramurã industrialã, câte 4 - 5 centre reprezentative
4-5 puncte de trecere a pentru fiecare ramurã industrialã,
frontiere, rutiere ºi 4 - 5 puncte de trecere a
feroviare, porturile frontierei, rutiere ºi feroviare,
maritime, 4 porturi fluviale. porturile maritime, cel puþin 4
porturi fluviale.
Obiectiv de referinþã: Sã selecteze fapte specifice esenþiale ºi concepte

• sã identifice în surse • sã selecteze fapte specifice • sã selecteze dintr-un text sau de pe • sã identifice elementele de
diferite fapte specifice dintr-un anumit domeniu solicitat o hartã faptele specifice care redau generalitate maximã
referitoare la geografia (de exemplu: relief, climã) redate succesiuni ºi cauzalitãþi. (conceptele) care definesc
României (de ex. poziþia într-un text sau pe o hartã (de • sã ordoneze faptele selectate dupã geografia României (ºi sã
geograficã, relief, climã, exemplu: sã selecteze dintr-un criterii distincte. argumenteze nivelul lor de
hidrografie, unitãþile text faptele specifice referitoare generalitate).
majore de relief). la climã – temperaturã, precipita-
þii, vânturi, etaj, nuanþã climaticã).
• sã identifice faptele • sã grupeze fapte specifice dupã • sã explice relaþiile dintre elementele • sã explice relaþiile cauzale
specifice ºi elementele cu criterii date. geografice luate câte douã (raportul dintre elemente geografice
o anumitã generalitate (de dintre altitudinea reliefului ºi (tipul de activitate economicã
exemplu trepte de relief, elementele climatice etc.) sau în în raport cu resursele
unitãþi de relief, reþea sisteme multiple (climã – vegetaþie naturale, scãderea
hidrograficã, tipuri de – relief – hidrografie). precipitaþiilor de la vest la est,
climã, etaje de vegetaþie, • sã identifice, pe un suport intuitiv lipsa pãdurilor în zona stepei
ramurile industriale adecvat, succesiuni sesizabile sau în zona alpinã etc.).
principale, tipurile de (modificãrile climei în raport cu
transporturi) etc. anotimpurile etc.).
Obiectiv de referinþã: Sã aplice terminologia specificã de bazã în contexte variate
• sã recunoascã termenii • sã precizeze, cu cuvinte proprii, • în afara terminologiei specifice • sã construiascã un text
geografici de bazã dintr-un înþelesul termenilor de bazã. minime (presupusã pentru nota 7), referitor la o realitate
text sau dintr-o sursã • sã completeze un text lacunar este necesarã cunoaºterea unei reprezentatã pe hartã sau la
cartograficã: poziþie cu termenii corespunzãtori. terminologii suplimentare, un subiect sugerat, utilizând în
59
geograficã, graniþe, vecini, • sã grupeze termenii în categorii cuprinzând urmãtorii termeni: mod adecvat termenii
trepte de relief ºi denu- specifice. categoriile de depresiuni – geografici de bazã ºi nume
mirile acestora, munte, • în afara terminologiei specifice depresiuni submontane, proprii semnificative;
depresiune, culme, trecã- minime (presupusã pentru nota intramontane etc., tipurile • sã defineascã ºi sã explice
toare, climã, densitatea 5), este necesarã cunoaºterea semnificative de relief, ape termenii presupuºi pentru
populaþiei, aºezãri rurale, unei terminologii suplimentare, subterane, regiuni de dezvoltare; nivelurile anterioare.
oraºe, resursele energe- cuprinzând urmãtorii termeni: • sã exemplifice termenii respectivi;
tice ºi minerale ºi denumi- pontic, carpatic, danubian, puncte • sã elaboreze afirmaþii cu termenii
rile acestora, ramurile extreme, culoare ºi defilee, respectivi.
industriale ºi câte douã alcãtuirea substratului – roci
subramuri semnificative vulcanice, ºisturi cristaline, roci
pentru fiecare ramurã, sedimentare, tipurile de climã,
terenuri arabile, culturi etaje climatice, de vegetaþie, sol,
agricole ºi denumirile lor, tipuri de soluri, afluenþi, tipurile
transporturi feroviare, de lacuri, categoriile împãrþirii
rutiere, navale, aeriene, administrative, fond funciar, sub-
punct de frontierã, port; ramuri industriale semnificative,
• sã ordoneze, dupã criterii magistrale feroviare, nod feroviar,
specifice, termenii selectaþi. categorii de obiective turistice.
Obiectiv de referinþã: Sã utilizeze proceduri ºi algoritmi de investigare a mediului geografic
• sã identifice procedurile • sã numeascã diferite proceduri • sã precizeze modalitãþile de • sã aplice proceduri de
elementare de investigare elementare de investigare a investigare a mediului. investigaþie în situaþii diferite;
a mediului; mediului geografic (de exemplu • sã stabileascã anumite constatãri • sã construiascã algoritmi noi
• sã precizeze, în mod proceduri de analizã a datelor (concluzii) din utilizarea acestora de investigare ºi prezentare a
empiric, anumite carac- climatice, a elementelor (sã le interpreteze); mediului geografic;
teristici ale elementelor reliefului etc.); • sã utilizeze algoritmi de investigare • sã caracterizeze, din punct de
geografice observate • sã precizeze categoriile de date ºi de prezentare a rezultatelor; vedere geografic, o unitate
direct sau mediate; ºi informaþii necesare unei • sã precizeze succesiunea teritorialã, respectând
• sã aprecieze empiric caracterizãri geografice a unui elementelor unei caracterizãri succesiunea elementelor sale.
caracteristici observate la teritoriu. geografice.
un moment dat.
Obiectiv de referinþã: Sã aplice elemente generale la caracteristicile orizontului local ºi apropiat

60
• sã identifice elementele • sã descrie elemente ºi • sã compare caracteristicile unui • sã realizeze o caracterizare a

geografice reprezentate fenomene din orizontul local pe fenomen din orizontul local cu orizontului local pe baza unui
pe o hartã a orizontului baza unor caracteristici principalele caracteristici generale algoritm de prezentare;
local; generale ale acestora. ale aceluiaºi fenomen; • sã realizeze o schiþã de hartã,
• sã identifice elementele de • sã ordoneze elemente ºi • sã explice legãturile ºi proporþiile cu elementele principale din
bazã din orizontul local fenomene din orizontul local în fenomenelor din orizontul local în orizontul local.
(relief, ape, aºezãri, cãi de funcþie de anumite criterii. raport cu cele generale.
comunicaþie).
Obiectiv de referinþã: Sã înþeleagã consecinþele distrugerii mediului
• sã identifice forme • sã ordoneze forme de • sã dovedeascã înþelegerea • sã explice succesiunile de
elementare / simple de deteriorare a mediului în funcþie transformãrilor ireversibile care au elemente, fenomene ºi
deteriorare a mediului; de agentul care le-a provocat. loc; procese care duc la
• sã numeascã alte forme • sã menþioneze forme de dete- • sã caracterizeze o regiune afectatã deteriorarea mediului ºi
de deteriorare a mediului, riorare a mediului în funcþie de de transformãri ale mediului. cauzele acestora;
analizând o imagine caracteristicile elementelor vizi- • sã inventarieze fenomene
adecvatã. bile (intensitatea fenomenelor); legate de deteriorarea
• sã prezinte, din mass-media, mediului dintr-o anumitã
informaþii referitoare la unitate teritorialã;
deteriorarea mediului • sã imagineze soluþii
înconjurãtor din orizontul apro- ameliorative pentru protecþia
piat sau de la nivelul întregii þãri; mediului.
• sã precizeze consecinþele
deteriorãrii calitãþii aerului, apelor,
solului ºi eroziunii reliefului;
• sã precizeze, cu cuvinte proprii,
61
consecinþele deteriorãrii mediu-

lui ºi necesitatea pãstrãrii sale.
Obiectiv de referinþã: Sã perceapã transformãrile recente din geografia României
• sã identifice modificãri ale • sã precizeze caracteristicile • sã compare urmãrile transformãrilor • sã analizeze urmãrile transfor-
unor elemente naturale ºi principalelor transformãri naturale ºi ale celor socio- mãrilor naturale ºi socio-econo-
socio-economice naturale (modificarea climei, a economice; mice asupra unor elemente
analizând surse de vegetaþiei, transformarea • sã identifice deosebiri ºi asemãnãri legate de societatea omeneas-
informare diferite (hãrþi, reliefului); între consecinþe; cã (modificarea structurii ºi
texte, mass-media); • sã menþioneze transformãri ale • sã demonstreze caracterul ireversi- densitãþii populaþiei, evoluþia
• sã precizeze transformãri elementelor geografice: bil al unor transformãri dintre cele urbanã, modificarea structurii
recente ale mediului modificãri ale hidrografiei, ale identificate în mod direct ºi indirect; producþiei agricole, modificarea
natural; sistemelor de transport, • sã precizeze caracteristicile unor activitãþilor industriale, transfor-
• sã menþioneze modificãri modificarea dimensiunilor transformãri socio-economice re- mãri în fizionomia oraºelor);
recente în caracteristicile demografice ale oraºelor. cente (modificarea tipului de proprie- • sã identifice soluþii de diminuare
socio-economice ale þãrii. tate, procesul de privatizare, restruc- a unor efecte ale transformã-
turarea unor activitãþi economice). rilor mediului geografic.
62
L I M B A ª I L I T E R AT U R A R O M Â N Ã
63
I. ORAL
I. Receptarea mesajului oral
Obiective de referinþã: Elevul va fi capabil:
1.1 sã înþeleagã semnificaþia generalã a mesajului oral, sesizând progresia ºi coerenþa ideilor exprimate;
1.2 sã sesizeze semnificaþia îmbinãrii elementelor verbale cu cele nonverbale (gest, mimicã etc.) într-un text oral;
1.3 sã sesizeze adecvarea elementelor lexicale utilizate la scopul mesajului ascultat;
1.4 sã sesizeze particularitãþile lexico-gramaticale ale unui mesaj ascultat;
1.5 sã sesizeze momentul oportun de intrare sau de retragere din dialog (ezitãri, tãcerea partenerului etc.);
1.6 sã manifeste toleranþã faþã de opiniile diferite exprimate de interlocutori ºi sã ia o atitudine criticã faþã de argumentele ascultate.
CRITERII DE NOTARE
1. Identificarea a unu-douã 1. Decodarea a unu-douã 1. Decodarea ºi analiza/ 1. Decodarea ºi analiza/
elemente nonverbale care elemente nonverbale care comentarea sumarã a unor comentarea sumarã a
însoþesc mesajele orale, în însoþesc mesajele orale, în elemente nonverbale care elementelor nonverbale care
vederea descifrãrii atitudinii vederea descifrãrii atitudinii însoþesc mesajele orale. însoþesc mesajele orale.
dominante a vorbitorului dominante a vorbitorului.
64
(expresia privirii ºi a feþei, pozi-

þiile ºi miºcãrile mâinilor/ ale
capului/ ale corpului, relaþia
vorbitorului cu obiectele/ cu
persoanele înconjurãtoare etc.).
2. Identificarea începutului ºi a 2. ---- 2. --- 2. ---
sfârºitului dialogului, precum ºi
a poziþiei proprii faþã de acesta.
3. Dezvoltarea unui cuvânt 3. Dezvoltarea unei sintagme/ a 3. Dezvoltarea corectã a unei 3. Dezvoltarea nuanþatã/
(receptat dintr-o comunicare unei locuþiuni/ a unei expresii propoziþii într-o frazã ºi a expresivã a unui enunþ într-o
oralã/ indicat) într-un enunþ într-un enunþ oral adecvat. frazei astfel obþinute într-o secvenþã textualã oralã.
oral adecvat. secvenþã textualã oralã.
4. Identificarea sensului unor 4. Identificarea parþialã a rolului 4. Analiza/ comentarea sumarã a 4. Analiza/ comentarea sumarã a
sinonime/ antonime/ paronime/ ºi a semnificaþiei unor rolului ºi a semnificaþiei unor categoriilor semantice (sino-
unitãþi frazeologice care apar sinonime/ antonime/ paronime/ sinonime/ antonime/ omoni- nime, antonime, omonime, pa-
într-un scurt text oral. unitãþi frazeologice dintr-un me/ paronime/ unitãþi frazeo- ronime) ºi a unitãþilor frazeolo-
scurt text oral. logice dintr-un scurt text oral. gice dintr-o comunicare oralã.
5. Identificarea globalã a 5. Identificarea consecinþelor 5. Analiza/ comentarea sumarã 5. Analiza/ comentarea sumarã
particularitãþilor lexicale ale folosirii unor particularitãþi a principalelor particularitãþi a particularitãþilor lexicale ale
vorbirii într-un mesaj oral lexicale ale vorbirii într-un text lexicale ale vorbirii într-un text vorbirii într-un text oral ºi a
(regionalisme, neologisme, oral (regionalisme, oral (regionalisme, neologis- consecinþelor acestora în
limbaj uzual etc.). neologisme, limbaj uzual etc.) me, limbaj uzual etc.) ºi a înþelegerea mesajului.
în înþelegerea mesajului. consecinþelor acestora în
înþelegerea mesajului.
6. Identificarea unor abateri de la 6. Identificarea felului princi- 6. Corectarea greºelilor de 6. Analiza/ comentarea sumarã
normele limbii literare ºi palelor abateri de la normele naturã lexicalã ºi a principalelor abateri de la
corectarea unor greºeli limbii literare (pleonasmul, morfosintacticã dintr-un text normele limbii literare ºi a
lexicale evidente în textul oral tautologia, dezacordurile, oral. efectelor acestora în
ascultat. confuzia paronimicã etc.) ºi înþelegerea mesajului din
corectarea unor greºeli textul oral.
lexicale dintr-un text oral.
7. -- 7. -- 7. Exprimarea unei opinii 7. Exprimarea ºi motivarea
asupra gradului de adecvare unei opinii asupra gradului
65
a elementelor lexicale de adecvare a elementelor

utilizate, prin raportare la verbale utilizate, prin
scopul mesajului ascultat. raportare la scopul mesajului
ascultat.
8. Identificarea unei particularitãþi 8. Identificarea principalelor 8. Analiza/ comentarea sumarã 8. Analiza/ comentarea sumarã
gramaticale învãþate, care particularitãþi gramaticale a unor particularitãþi a particularitãþilor
apare în structura textului oral învãþate, care apar în structura gramaticale învãþate, care gramaticale studiate ºi a
(accentul pus pe anumite textului oral. apar în structura textului oral. rolului acestora în structura
elemente morfologice/ funcþii textului oral ºi în înþelegerea
sintactice/ relaþii sintactice; mesajului.
elemente de topicã, intonaþie
ºi pauzã; dominanta
enunþiativã/ exclamativã/
interogativã/ imperativã a
enunþurilor etc.).
9. Identificarea unor cuvinte- 9. Identificarea majoritãþii 9. Analiza/ comentarea sumarã 9. Analiza/ comentarea sumarã
cheie într-un text oral cuvintelor-cheie într-un mesaj a rolului principalelor cuvinte- a rolului cuvintelor-cheie
(elemente ale contextului oral. cheie dintr-un mesaj oral. dintr-un mesaj oral.
spaþio-temporal, cuvinte prin
care sunt exprimate cadrul ºi
scopul comunicãrii,
destinatarul ºi/ sau persoana
la care se face referire;
cuvinte-cheie prin care se
susþin idei/ probleme/ argu-
mente; cuvinte care exprimã
concluzia etc.).
10. Identificarea unei idei ºi/ sau a 10. Identificarea principalelor idei 10. Ierarhizarea principalelor idei 10. Analiza/ comentarea sumarã
unui argument dintr-un dialog, ºi/ sau argumente dintr-un ºi/ sau a principalelor a principalelor idei ºi/ sau a
dintr-o expunere sau dintr-un dialog, dintr-o expunere sau argumente dintr-un dialog, principalelor argumente
monolog. dintr-un monolog. dintr-o expunere sau dintr-un dintr-un dialog, dintr-o
monolog, prin raportare la expunere sau dintr-un
66
scopul mesajului. monolog, ºi exprimarea unei

atitudini critice faþã de
acestea.
11. Identificarea parþial corectã a 11. Identificarea corectã a 11. Identificarea corectã a 11. ---
scopului unui mesaj oral. scopului ºi parþial corectã a scopului ºi a semnificaþiei
semnificaþiei mesajului oral. mesajului oral.
12. Rezumarea parþial corectã a 12. Rezumarea corectã a unor 12. Rezumarea unor monologuri/ 12. Rezumarea diferitelor mesaje
unor scurte mesaje orale. scurte mesaje orale. a unor expuneri orale de orale, pe baza sublinierii
dimensiuni medii. principalelor idei/ a princi-
palelor argumente folosite
într-un dialog/ într-o expunere
oralã/ într-un monolog.
13. -- 13. -- 13. Exprimarea unei opinii 13. Comentarea sumarã, prin
asupra conþinutului/ a analizã ºi interpretare, a
structurii/ a semnificaþiei unor unor mesaje orale (conþinut,
mesaje orale. structurã, semnificaþie,
mesaj).
II. Exprimarea oralã
2.1 sã construiascã un discurs oral pe o temã datã;
2.2 sã utilizeze într-un mesaj oral categorii lexicale diferite;
2.3 sã utilizeze corect relaþiile sintactice în textele orale proprii;
2.4 sã îmbine corect elementele verbale cu cele nonverbale în cadrul mesajului oral;
2.5 sã capteze ºi sã menþinã atenþia interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului.
NOTÃ! În evaluarea textului oral construit de elev, se poate avea în vedere aspectul analitic/ secvenþial sau aspectul sintetic.
CRITERII DE NOTARE
1. Relaþionarea pãrþilor de propo- 1. Relaþionarea corectã a pãrþilor 1. Relaþionarea corectã a 1. Relaþionarea corectã a
ziþie în propoziþie ºi a propo- de propoziþie în propoziþie ºi a pãrþilor de propoziþie în pãrþilor de propoziþie în
ziþiilor în fraza simplã/ scurtã: propoziþiilor în fraza de propoziþie ºi a propoziþiilor în propoziþie ºi a propoziþiilor în
• folosirea corectã a acordurilor dimensiuni medii: fraza amplã: orice tip de frazã:
subiect-predicat; topica • folosirea corectã a acordurilor • folosirea corectã a • folosirea corectã a
normalã; preponderenþa acordurilor; topicã normalã/ acordurilor, a recþiunii, a
67
adjectiv-regent; elemente de
coordonãrii în frazã; selectarea topicã expresivã (inversiuni, topicã expresivã (inversiuni, elementelor de relaþie în
adecvatã a elementelor de dislocãri), în funcþie de situaþia dislocãri), în funcþie de propoziþie ºi în frazã, a
relaþie în susþinerea coordo- de comunicare; împletirea situaþia de comunicare; conectorilor (a indicatorilor/
nãrii; prezenþa unor cliºee ale coordonãrii ºi a subordonãrii în utilizarea corectã a a operatorilor) impuºi de
construcþiei propoziþiei ºi a frazã; folosire ezitantã a unor elementelor de relaþie context.
frazei; încercare de folosire elemente de relaþie coordonatoare ºi
corectã a unor conectori (indi- subordonatoare ºi a unor subordonatoare, a majoritãþii
catori/ operatori) pentru expri- conectori (indicatori/ conectorilor (a indicatorilor/
marea enumerãrii, a timpului, operatori). a operatorilor).
a comparaþiei, a cauzei etc.
2. Realizarea unei extensii ºi/ sau 2. Realizarea unor extensii ºi/ 2. Realizarea unor extensii ºi/ 2. Realizarea extensiilor ºi/ sau
a unei contrageri dintr-un text sau a unor contrageri dintr-un sau a unor contrageri dintr-un a contragerilor indicate într-un
oral dat, care nu presupune text oral dat, care nu presupun text oral dat, care nu presu- text oral, care nu presupun
dificultãþi de transformare. dificultãþi de transformare. pun dificultãþi de transformare, dificultãþi de transformare,
precum ºi precizarea unor precum ºi precizarea princi-
transformãri care se produc. palelor transformãri care se
produc.
3. Utilizarea parþial adecvatã/ 3. Utilizarea adecvatã/ corectã a 3. Discriminarea sensurilor cu- 3. Discriminarea sensului
corectã a sensului figurat ºi a sensului figurat ºi a sensului vintelor (propriu: de bazã/ propriu al unui cuvânt de cel
sensului propriu al cuvintelor, propriu de bazã/ secundar al secundar, figurat) într-un text figurat, a sensului propriu de
într-un scurt text oral, prin cuvintelor, într-un scurt text oral, în funcþie de situaþia de bazã de cel secundar într-un
raportare la situaþia de oral, prin raportare la situaþia comunicare; realizarea par- text oral, cu intenþionalitate
comunicare. de comunicare. þialã a expresivitãþii/ a expresivã/ de nuanþare.
nuanþãrii.
4. Identificarea ºi corectarea unei 4. Corectarea unor construcþii 4. Corectarea construcþiilor 4. Analiza/ comentarea sumarã
construcþii pleonastice sau pleonastice ºi tautologice, pleonastice ºi tautologice, a construcþiilor pleonastice ºi
tautologice pe care o conþine precum ºi a unor greºeli precum ºi a greºelilor deter- tautologice, precum ºi a gre-
un text oral dat. determinate de atracþia paro- minate de atracþia paroni- ºelilor determinate de atracþia
nimicã, dintr-un text oral dat. micã, dintr-un mesaj oral dat. paronimicã, dintr-un mesaj
oral dat.
5. Utilizarea parþial adecvatã a 5. Utilizarea corectã/ adecvatã a 5. Utilizarea adecvatã a unor 5. Utilizarea adecvatã a
sensului unor sinonime/ unor sinonime/ antonime/ sinonime/ antonime/ sinonimelor, a antonimelor, a
antonime/ omonime, precum ºi omonime/ paronime, precum ºi
68
omonime/ paronime, precum omonimelor, a cuvintelor

a cuvintelor polisemantice a unor cuvinte polisemantice ºi a unor cuvinte poliseman- polisemantice în diferite
într-un scurt text oral. într-un scurt text oral/ într-un tice într-un monolog/ într-o texte orale, cu intenþionalita-
dialog. expunere; realizarea parþialã a te expresivã/ de nuanþare.
expresivitãþii/ a nuanþãrii.
6. Adecvarea inconsecventã a 6. Adecvarea parþialã a lexicului 6. Adecvarea lexicului la scopul 6. Folosirea nuanþatã/ expre-
lexicului la scopul mesajului la scopul ºi la semnificaþia ºi la semnificaþia mesajului sivã a lexicului prin raportare
transmis. mesajului transmis. transmis. la scopul ºi la semnificaþia
mesajului transmis.
7. Folosirea inconsecventã a 7. Folosirea parþial adecvatã a 7. Folosirea adecvatã a 7. –

elementelor nonverbale care elementelor nonverbale care elementelor nonverbale care
sã sublinieze ideile exprimate sã sublinieze ideile exprimate sã sublinieze ideile
verbal. verbal. exprimate verbal.
8. Formularea unei idei, pornind 8. Formularea unor idei 8. Formularea ideilor principale, 8. Formularea adecvatã ºi
de la o temã datã. principale, pornind de la o pornind de la o temã datã. nuanþatã a ideilor, pornind
temã datã. de la o temã datã.
9. Structurarea unui dialog pe o 9. Structurarea unui dialog pe o 9. Structurarea unui dialog pe o 9. Structurarea unui dialog pe o
temã datã (folosirea formulelor temã datã (folosirea formulelor temã datã (adaptarea la temã datã (adaptarea la
de iniþiere ºi de încheiere, de menþinere a dialogului, de situaþia de comunicare: situaþia de comunicare: expri-
construirea unor rãspunsuri exprimarea intenþiei/ a exprimarea unor opinii/ idei/ marea unor opinii/ idei/ argu-
adecvate la întrebãri sau a îndoielii) argumente adecvate situaþiei mente adecvate situaþiei de
unor întrebãri potrivite situaþiei de comunicare ºi/ sau temei comunicare ºi temei date,
de comunicare, exprimarea date, dezvoltarea parþial dezvoltarea/ analiza ideii/
acordului/ a dezacordului etc.). adecvatã a ideii/ opiniei/ opiniei/ argumentului prezen-
argumentului prezentat etc.). tat, stabilirea concluziei).
10. Exprimarea unei opinii într-un 10. Exprimarea unei opinii într-un 10. Prezentarea unei opinii într-un 10. Prezentarea unor puncte de
dialog, fãrã motivare/ fãrã dialog, cu motivare/ dialog, motivatã/ argumen- vedere personale într-un
argumentare. argumentare parþial adecvatã. tatã în mod corespunzãtor dialog, motivate/
sau prezentarea unor puncte argumentate în mod
de vedere personale, parþial corespunzãtor.
motivate/ argumentate.
11. Încercarea de prezentare oralã 11. Prezentarea oralã pe o temã 11. Prezentarea oralã pe o temã
69
11. Construirea unei expuneri în

pe o temã datã, în funcþie de datã, parþial adecvatã, în datã, în funcþie de situaþia de care sã fie exprimatã opinia
situaþia de comunicare. funcþie de situaþia de comunicare. despre un fapt.
comunicare.
12. Recitarea cursivã a unui text 12. Recitarea expresivã, parþial 12. Recitarea expresivã a unor 12. Recitarea expresivã, persona-
liric ºi/ sau lectura cursivã a adecvatã, a unor texte lirice sau texte lirice ºi/ sau lizatã, a unor texte lirice sau
unui text epic/ liric/ dramatic. interpretarea/ lectura parþial interpretarea/ lectura interpretarea/ lectura expre-
expresivã a unor texte diferite expresivã a unor texte epice sivã, personalizatã, a unor
(epice, lirice, dramatice). ºi dramatice. texte epice, lirice ºi dramatice.
NOTÃ! Pentru cerinþe de tipul: rezumarea unor texte orale sau scrise, literare sau nonliterare; caracterizarea unui personaj dintr-un text studiat/ dat;
motivarea apartenenþei unui text la genul ºi/ sau la specia pe care o ilustreazã; comentarea oralã a unui fragment de text, criteriile de notare sunt
similare celor precizate la Exprimarea scrisã.
II. SCRIS
III. Receptarea mesajului scris
3.1 sã dovedeascã înþelegerea unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinþe date;
3.2 sã sesizeze valoarea expresivã a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogãþire a vocabularului ºi a categoriilor
semantice studiate;
3.3 sã identifice valori etice ºi culturale într-un text, exprimându-ºi impresiile ºi preferinþele.
Obiective de referinþã (3.1, 3.2, 3.3) - Textul narativ
1. Identificarea personajului/ a 1. Identificarea personajelor în 1. Identificarea parþialã a 1. Identificarea corectã a
personajelor în textul dat. textul dat ºi a unei relaþii dintre ipostazei/ a ipostazelor ipostazei/ a ipostazelor
personaje. naratorului în textul dat ºi a naratorului în textul dat ºi a
unor relaþii dintre personaje. relaþiilor dintre personaje.
2. Identificarea modului/ a 2. Identificarea unor trãsãturi ale 2. Analiza/ comentarea sumarã 2. Analiza/ comentarea sumarã
modurilor de expunere din modului/ ale modurilor de a principalelor trãsãturi ale a trãsãturilor modului/
textul dat ºi a unei trãsãturi a
70
expunere din textul dat. modului/ ale modurilor de modurilor de expunere din
acestuia/ a acestora. expunere din textul dat. textul dat.
3. Delimitarea unei secvenþe 3. Stabilirea principalelor 3. Ilustrarea principalelor 3. Compararea trãsãturilor
narative ºi a unei secvenþe secvenþele narative ºi/ sau trãsãturi ale secvenþelor secvenþelor narative/
descriptive/ dialogate dintr-un descriptive din textul narativ narative/ descriptive/ descriptive/ dialogate din
text dat. dat. dialogate din textul dat. textul dat.
4. Delimitarea naraþiunii la 4. --- 4. --- 4. ---
persoana a III-a de naraþiunea
la persoana I.
5. Identificarea unor elemente ale 5. Identificarea elementelor 5. Identificarea parþialã a 5. Identificarea modului în care
timpului ºi ale spaþiului în timpului ºi ale spaþiului în modului în care este este organizat timpul ºi
naraþiune. naraþiune. organizat timpul ºi spaþiul în spaþiul în naraþiune.
naraþiune.
6. Identificarea parþialã a 6. Identificarea corectã a succe- 6. Identificarea parþialã a ordinii 6. Identificarea corectã a ordinii
succesiunii întâmplãrilor siunii întâmplãrilor dintr-un text logice ºi/ sau cronologice a logice ºi/ sau cronologice a
dintr-un text dat. dat. ideilor/ a întâmplãrilor dintr- ideilor/ a întâmplãrilor dintr-un
un text dat. text dat.
7. Identificarea unei figuri de stil/ 7. Identificarea unor figuri de stil/ 7. Identificarea majoritãþii 7. Analiza/ comentarea sumarã
a unui procedeu de expresi- a unor procedee de expresi- figurilor de stil/ a procedeelor a semnificaþiei figurilor de
vitate artisticã din textul dat. vitate artisticã în textul dat. de expresivitate artisticã ºi stil/ a procedeelor de
analiza parþialã a semnifi- expresivitate artisticã din
caþiei acestora în textul dat. textul dat.
8. Identificarea a douã momente 8. Identificarea a trei momente 8. Identificarea momentelor 8. Analiza/ comentarea sumarã
ale subiectului în textul dat ale subiectului în textul dat subiectului în textul dat sau a specificului momentelor
(dacã textul conþine toate (dacã textul conþine toate identificarea situaþiei iniþiale, subiectului din textul dat sau
momentele subiectului) sau momentele subiectului) ºi a a transformãrilor ºi a situaþiei a situaþiei iniþiale, a
identificarea parþialã a situaþiei specificului acestora sau finale, precum ºi a transformãrilor ºi a situaþiei
iniþiale/ a situaþiei finale. identificarea corectã a situaþiei specificului acestora. finale.
iniþiale/ a situaþiei finale.
9. Identificarea temei dialogului 9. Identificarea temei/ a temelor 9. Ilustrarea unor caracteristici 9. Analiza/ comentarea sumarã
dintre douã personaje. dialogului dintre personajele ale dialogului dintre a trãsãturilor dialogului dintre
textului dat. personaje. personaje.
10. Identificarea principalei 10. Identificarea unor modalitãþi de 10. Identificarea modalitãþilor de 10. Analiza/ comentarea sumarã
71
modalitãþi de caracterizare a caracterizare a personajului/ a caracterizare a personajului/ a specificului modalitãþilor de

personajului/ a personajelor personajelor din textul dat, prin a personajelor din textul dat, caracterizare a personajului/
din textul dat, prin raportare la raportare la portretul fizic ºi la prin raportare la portretul a personajelor din textul dat,
portretul fizic ºi la portretul portretul moral. fizic ºi la portretul moral ºi prin raportare la portretul
moral. analiza/ comentarea parþialã fizic ºi la portretul moral.
a specificului acestora.
11. Stabilirea unei/ a unor idei 11. Stabilirea ideilor principale ºi a 11. Dispunerea parþial adecvatã 11. Dispunerea ideilor principale
principale din textul dat. unor idei secundare din textul a ideilor principale ºi a ideilor ºi a ideilor secundare din
dat. secundare din textul dat textul dat într-o ordine
într-o ordine logicã. logicã/ într-un plan de idei.
12. Încercarea de identificare a 12. Identificarea unei semnificaþii a 12. Analiza/ comentarea parþialã 12. Analiza/ comentarea sumarã
semnificaþiei titlului din textul titlului, prin raportare la textul a semnificaþiei/ a semnifica- a semnificaþiei/ a semnifica-
dat. dat. þiilor titlului, prin raportare la þiilor titlului, prin raportare la
textul dat. textul dat.
13. Recunoaºterea unei trãsãturi a 13. Recunoaºterea unor trãsãturi 13. Ilustrarea parþialã a trãsãtu- 13. Analiza/ comentarea sumarã
genului literar/ a speciei ale genului literar/ ale speciei rilor genului literar ºi/ sau ale a trãsãturilor genului literar
literare cãruia/ cãreia îi literare cãruia/ cãreia îi speciei literare cãruia/ cãreia ºi/ sau ale speciei literare
aparþine textul dat. aparþine textul dat. îi aparþine textul dat. cãruia/ cãreia îi aparþine
textul dat.
14. Recunoaºterea unei valori 14. Recunoaºterea unor valori 14. Exemplificarea adecvatã a 14. Analiza/ comentarea sumarã
expresive din textul dat a expresive în textul dat ale valorii expresive în textul dat a valorii expresive în textul
categoriilor morfosintactice, a categoriilor morfosintactice, a categoriilor morfosintac- dat a categoriilor morfosin-
mijloacelor de îmbogãþire a ale mijloacelor de îmbogãþire a tice, a mijloacelor de îmbo- tactice, a mijloacelor de
vocabularului ºi/ sau a vocabularului ºi/ sau ale gãþire a vocabularului ºi a îmbogãþire a vocabularului ºi
categoriilor semantice categoriilor semantice categoriilor semantice a categoriilor semantice
studiate. studiate. studiate. studiate din textul dat.
15. Exprimarea propriei atitudini 15. Exprimarea unei atitudini/ a 15. Analiza/ comentarea sumarã 15. Analiza/ comentarea sumarã a
faþã de un element etic sau propriei impresii faþã de o a unei valori etice ºi/ sau unor valori etice ºi/ sau cultu-
cultural, explicit semnalat valoare eticã ºi/ sau culturalã, culturale din textul dat ºi rale din textul dat ºi exprima-
într-un text dat (acceptare/ identificatã într-un text dat. exprimarea propriei atitudini rea argumentatã a propriei
72
respingere...). faþã de aceasta. atitudini faþã de acestea.
Obiective de referinþã (3.1, 3.2, 3.3) - Textul liric

1. --- 1. --- 1. Identificarea raportului dintre 1. Identificarea unor mãrci
autor ºi eul liric în textul dat. lexico-gramaticale ale pre-
zenþei eului liric în textul dat.
2. Identificarea parþialã a 2. Identificarea elementelor de 2. Analiza/ comentarea sumarã 2. Analiza/ comentarea sumarã
elementelor de versificaþie versificaþie (strofã, vers, a specificului unor elemente a specificului elementelor de
(strofã, vers, mãsurã, rimã) din mãsurã, rimã, ritm trohaic sau de versificaþie din textul dat. versificaþie din textul dat.
textul dat. iambic) din textul dat.
3. Recunoaºterea sensului 3. Recunoaºterea sensului 3. Recunoaºterea sensului 3. Recunoaºterea sensului
figurat al unor cuvinte figurat al cuvintelor necesare figurat al cuvintelor dintr-un figurat al cuvintelor dintr-un
esenþiale în înþelegerea unui în înþelegerea unui text dat. text dat ºi a semnificaþiei text dat ºi analiza/
text dat. acestora. comentarea sumarã a
semnificaþiei acestora.
4. Recunoaºterea unei valori 4. Recunoaºterea unor valori 4. Ilustrarea valorii expresive în 4. Analiza/ comentarea sumarã
expresive în textul dat a expresive în textul dat ale textul dat a categoriilor a valorii expresive din textul
categoriilor morfosintactice, a categoriilor morfosintactice, morfosintactice, a mijloacelor dat a categoriilor morfosin-
mijloacelor de îmbogãþire a ale mijloacelor de îmbogãþire a de îmbogãþire a vocabula- tactice, a mijloacelor de îm-
vocabularului ºi a categoriilor vocabularului ºi ale categoriilor rului ºi a categoriilor bogãþire a vocabularului ºi a
semantice studiate. semantice studiate. semantice studiate. categoriilor semantice
studiate.
5. Identificarea în textul dat a 5. Identificarea parþialã a figurilor 5. Identificarea semnificaþiei 5. Analiza/ comentarea sumarã
câte unei figuri de stil/ a câte de stil/ a procedeelor de figurilor de stil/ a procedeelor a semnificaþiei figurilor de stil
unui procedeu de expresivitate expresivitate artisticã. de expresivitate artisticã din / a procedeelor de expresivi-
artisticã. textul dat. tate artisticã din textul dat.
6. Identificarea unei imagini 6. Identificarea parþialã a 6. Analiza/ comentarea parþialã 6. Analiza/ comentarea sumarã
artistice dintr-un text dat imaginilor artistice dintr-un text a imaginilor artistice dintr-un a imaginilor artistice dintr-un
(vizuale ºi/ sau auditive). dat. text dat. text dat.
7. Identificarea unui vers/ a unui 7. Identificarea ºi analiza/ 7. Analiza/ comentarea sumarã 7. Analiza/ comentarea sumarã
fragment din text, pe baza unei comentarea parþialã a a semnificaþiei unui vers/ a a semnificaþiei unor versuri/
73
cerinþe date. semnificaþiei unui vers/ a unui unui fragment din textul dat. a unor fragmente din textul
fragment din textul dat. dat.
8. Identificarea unei secvenþe 8. Stabilirea principalelor trãsãturi 8. Analiza/ comentarea parþialã 8. Analiza/ comentarea
descriptive în textul dat ºi ale secvenþei descriptive/ ale a secvenþei/ a secvenþelor secvenþei/ a secvenþelor
stabilirea unei trãsãturi a secvenþelor descriptive/ ale descriptive/ a descrierii descriptive/ a descrierii
acesteia. descrierii poetice din textul dat. poetice din textul dat. poetice din textul dat.
9. Identificarea unei idei poetice 9. Identificarea unor idei poetice 9. Identificarea parþialã a ordinii 9. Identificarea ordinii logice a
în textul dat. în textul dat. ideilor poetice din textul dat. ideilor poetice din textul dat.
10. Delimitarea unei secvenþe 10. Delimitarea principalelor 10. Delimitarea secvenþelor prin 10. Analiza/ comentarea sumarã
poetice, prin raportare la ideile secvenþe poetice prin raportare la ideile textului ºi a secvenþelor, prin raportare
textului. raportare la ideile textului. analiza/ comentarea parþialã la ideile textului.
a acestora.
semnificaþiei titlului din textul titlului, prin raportare la textul a semnificaþiei/ a semnifica- a semnificaþiei sau a
dat. dat. þiilor titlului, prin raportare la semnificaþiilor titlului, prin
textul dat. raportare la textul dat.
12. Recunoaºterea unei trãsãturi a 12. Recunoaºterea unor trãsãturi 12. Ilustrarea parþialã a trãsãtu- 12. Analiza/ comentarea sumarã
genului literar ºi/ sau a speciei ale genului literar/ ale speciei rilor genului literar/ ale a trãsãturilor genului literar
literare cãruia/ cãreia îi literare cãruia/ cãreia îi speciei literare cãruia/ cãreia sau ale speciei literare
aparþine textul dat. aparþine textul dat. îi aparþine textul dat. cãruia/ cãreia îi aparþine
textul dat.
13. Exprimarea propriei atitudini 13. Exprimarea unei atitudini/ a 13. Analiza/ comentarea parþialã 13. Analiza/ comentarea sumarã
faþã de un element etic sau propriei impresii faþã de o a unei valori etice ºi/ sau a unor valori etice ºi/ sau
cultural, explicit semnalat valoare eticã ºi/ sau culturalã, culturale din textul dat ºi culturale din textul dat ºi
într-un text dat (acceptare/ identificatã într-un text dat. exprimarea propriei atitudini exprimarea argumentatã a
respingere). faþã de aceasta. propriei atitudini faþã de
acestea.
Obiective de referinþã (3.1, 3.2, 3.3) - Textul dramatic

74
1. Identificarea modului de 1. Identificarea principalelor 1. Analiza/ comentarea parþialã 1. Analiza/ comentarea sumarã
expunere din textul dat trãsãturi ale dialogului a trãsãturilor dialogului a trãsãturilor dialogului
(dialogul dramatic) ºi a unei dramatic. dramatic. dramatic.
trãsãturi a acestuia.
2. Identificarea indicaþiilor 2. Identificarea indicaþiilor 2. Analiza/ comentarea parþialã 2. Analiza/ comentarea sumarã
scenice ºi a rolului acestora. autorului/ a didascaliilor (lista a indicaþiilor autorului/ a a indicaþiilor autorului/ a
numelor personajelor; numele didascaliilor ºi a rolului didascaliilor ºi a rolului
personajelor înscrise în faþa acestora. acestora.
fiecãrei replici; datele despre
spaþiul ºi timpul acþiunii;
structura: acte, tablouri, scene;
indicaþiile scenice) ºi a rolului
acestora.
3. Identificarea a douã elemente 3. Identificarea elementelor 3. Analiza/ comentarea parþialã 3. Analiza/ comentarea sumarã
ale timpului ºi/ sau ale spaþiului ºi ale timpului acþiunii. a modului cum sunt a modului în care sunt
spaþiului în care se desfãºoarã organizate spaþiul ºi timpul organizate spaþiul ºi timpul
acþiunea într-un tablou dat. acþiunii. acþiunii.
4. Identificarea succesiunii 4. Identificarea succesiunii întâm- 4. Analiza/ comentarea sumarã 4. Analiza/ comentarea sumarã
principalelor întâmplãri/ a plãrilor care compun textul unui a unui moment al conflictului a principalelor momente ale
principalelor evenimente care tablou dat sau identificarea unor dramatic. conflictului dramatic.
compun textul unui tablou dat. momente ale conflictului scenic.
5. Identificarea unei resurse a 5. Exemplificarea principalelor 5. Analiza/ comentarea sumarã 5. Analiza/ comentarea sumarã
comicului de limbaj ºi/ sau de resurse ale comicului în textul a principalelor resurse ale a resurselor comicului în
situaþie în textul dat. dat. comicului în textul dat. textul dat.
6. Identificarea temei dialogului 6. Identificarea temei dialogului 6. … 6. …
dintre douã personaje. dintre personajele unei scene.
7. Identificarea unei relaþii dintre 7. Identificarea relaþiilor dintre 7. Prezentarea relaþiilor dintre 7. Analiza/ comentarea sumarã
douã personaje ale unei personajele unei scene. douã personaje (dintr-o a relaþiilor dintre personaje
scene. scenã/ dintr-un act/ din (dintr-o scenã/ dintr-un act/
comedia studiatã). din comedia studiatã).
8. Identificarea limbajului ca 8. Identificarea principalelor 8. Analiza/ comentarea parþialã 8. Analiza/ comentarea sumarã
principalã modalitate de carac- modalitãþi de caracterizare a a modalitãþilor de a modalitãþilor de
75
terizare a personajului/ a per- personajului/ a personajelor ºi caracterizare a personajului/ caracterizare a personajului/

sonajelor ºi ilustrarea acestuia ilustrarea acestora cu a personajelor din textul dat. a personajelor din textul dat.
cu elemente din textul dat. elemente din text.
semnificaþiei titlului. titlului, prin raportare la textul a semnificaþiei/ a semnifica- a semnificaþiei/ a semnifica-
dat. þiilor titlului, prin raportare la þiilor titlului, prin raportare la
textul dat. textul dat.
10. Recunoaºterea unei trãsãturi a 10. Recunoaºterea principalelor 10. Ilustrarea parþialã a trãsã- 10. Analiza/ comentarea sumarã
genului literar ºi/ sau a speciei trãsã-turi ale genului literar ºi/ turilor genului literar ºi/ sau a trãsãturilor genului literar ºi/
literare cãruia/ cãreia îi sau ale speciei literare cãruia/ ale speciei literare cãruia/ sau ale speciei literare cãruia/
aparþine textul dat. cãreia îi aparþine textul dat. cãreia îi aparþine textul dat. cãreia îi aparþine textul dat.
11. Recunoaºterea unei valori 11. Recunoaºterea în textul dat a 11. Analiza/ comentarea parþialã 11. Analiza/ comentarea sumarã
expresive din textul dat a unor valori expresive ale a unor valori expresive ale a valorilor expresive ale
categoriilor morfosintactice, a categoriilor morfosintactice, categoriilor morfosintactice, categoriilor morfo-sintactice,
mijloacelor de îmbogãþire a ale mijloacelor de îmbogãþire a ale mijloacelor de îmbogãþire ale mijloacelor de îmbogãþire
vocabularului ºi/ sau a vocabularului ºi/ sau ale a vocabularului ºi/ sau ale a vocabularului ºi/ sau ale
categoriilor semantice categoriilor semantice categoriilor semantice stu- categoriilor semantice stu-
studiate. studiate. diate, existente în textul dat. diate, existente în textul dat.
12. Exprimarea propriei atitudini 12. Exprimarea unei atitudini/ a 12. Analiza/ comentarea parþialã 12. Analiza/ comentarea sumarã
faþã de un element etic sau propriei impresii faþã de o a unei valori etice ºi/ sau a unor valori etice ºi/ sau
cultural, explicit semnalat valoare eticã ºi/ sau culturalã, culturale din textul dat ºi culturale din textul dat ºi
într-un text dat (acceptare/ identificatã într-un text dat. exprimarea propriei atitudini exprimarea argumentatã a
respingere...). faþã de aceasta. propriei atitudini faþã de
acestea.
Obiective de referinþã (3.1, 3.2, 3.3) -Textul nonliterar

1. Identificarea emiþãtorului ºi a 1. --- 1. --- 1. ---
receptorului/ a destinatarului
textului dat.
2. Identificarea a douã elemente 2. Identificarea elementelor 2. Analiza/ comentarea parþialã 2. Analiza/ comentarea sumarã
ale structurii textului dat. specifice structurii textului dat. a structurii textului dat. a structurii textului dat.
3. Identificarea unei trãsãturi a 3. Identificarea principalelor 3. Analiza/ comentarea parþialã 3. Analiza/ comentarea sumarã
limbajului din textul dat. trãsãturi ale limbajului din a principalelor trãsãturi ale a principalelor trãsãturi ale
76
textul dat. limbajului din textul dat. limbajului din textul dat.
4. Identificarea parþialã a 4. Identificarea mesajului 4. Analiza/ comentarea parþialã 4. Analiza/ comentarea sumarã
mesajului transmis de textul transmis de textul dat. a mesajului transmis de a mesajului transmis de
dat. textul dat. textul dat.
5. --- 5. Încercarea de exprimare a 5. Exprimarea sumarã a 5. Exprimarea nuanþatã a
propriei atitudini faþã de propriei atitudini faþã de propriei atitudini faþã de
semnificaþia mesajului semnificaþia mesajului semnificaþia mesajului
receptat. receptat. receptat
IV. Exprimarea scrisã
A. Obiective de referinþã: Elevul va fi capabil:
4.1 sã redacteze texte diverse, adaptându-le la situaþia de comunicare concretã;
4.3 sã identifice efectele expresive ale construcþiei lingvistice utilizate.
Tipuri de compuneri/ de texte redactate:
• texte cu destinaþie funcþionalã: telegramã, cerere, invitaþie (aniversãri, evenimente familiale etc.), curriculum vitae sau vizând
scrierea reflexivã: scrisoare (familialã, de felicitare) (T1);
• exprimarea în scris a propriilor sentimente, cu ocazia unui eveniment personal, social sau cultural (T2);
• evidenþierea trãsãturilor unui obiect (peisaj, persoanã, operã de artã), prin utilizarea resurselor expresive ale limbii într-o descriere/
într-un portret (T3);
• organizarea planului unei lucrãri pe o temã datã (T4);
• rezumarea unui text (T5);
• motivarea apartenenþei unui text la genul ºi la specia pe care o ilustreazã (T6);
• caracterizarea unui personaj (T7);
• comentarea unor secvenþe din operele studiate (T8).
77
NOTÃ! În evaluarea textelor redactate de elev, se poate avea în vedere aspectul analitic/ secvenþial sau aspectul sintetic.
CRITERII DE NOTARE
Obiective de referinþã (4.1, 4.3, inclusiv 4.2) - Redactarea unor texte diferite
T1. Redactarea unor texte T1. Redactarea unor texte T1. Redactarea unor texte T1. Redactarea unor texte
funcþionale/ vizând scrierea funcþionale/ vizând scrierea funcþionale/ vizând scrierea funcþionale/ vizând scrierea
reflexivã: reflexivã: reflexivã: reflexivã:
• cererea, telegrama – convenþii • cererea, telegrama – • cererea, telegrama: -- • cererea, telegrama: --
specifice parþial respectate, respectarea convenþiilor
conþinut minimal, parþial adecvat specifice, conþinut adecvat
scopului comunicãrii ºi relaþiei scopului comunicãrii ºi relaþiei
cu destinatarul; cu destinatarul;
• invitaþia: -- • invitaþia: convenþii specifice • invitaþia: respectarea • invitaþia: respectarea
parþial respectate, conþinut convenþiilor specifice, conþinut convenþiilor specifice, conþinut
minimal, parþial adecvat parþial adecvat scopului adecvat scopului comunicãrii
scopului comunicãrii ºi relaþiei comunicãrii ºi relaþiei cu ºi relaþiei cu destinatarul;
cu destinatarul; destinatarul;
• scrisoarea: convenþii specifice • scrisoarea: respectarea • scrisoarea: respectarea • scrisoarea: respectarea con-
parþial respectate, conþinut convenþiilor specifice, conþinut convenþiilor specifice, conþinut venþiilor specifice, conþinut
minimal, parþial adecvat cerinþei, minimal, parþial adecvat cerinþei, adecvat cerinþei, scopului adecvat cerinþei, scopului co-
scopului comunicãrii ºi relaþiei scopului comunicãrii ºi relaþiei comunicãrii ºi relaþiei cu municãrii ºi relaþiei cu destina-
cu destinatarul; cu destinatarul; destinatarul, dar fãrã elemente tarul; nuanþare/ personalizare/
de personalizare/ de nuanþare; evidente elemente de persuasiune;
• curriculum vitae: -- • curriculum vitae: -- • curriculum vitae: conþinut mini- • curriculum vitae: conþinut în
mal, în conformitate cu tipul de conformitate cu tipul de text
text cerut (respectarea parþialã cerut (respectarea structurii,
a structurii, rãspuns parþial rãspuns succint/ standardizat,
succint/ standardizat, pe baza pe baza structurilor nominale
structurilor nominale etc.). etc.).
T2. Exprimarea în scris a propriilor T2. Exprimarea în scris a propriilor T2. Exprimarea în scris a propriilor T2. Exprimarea în scris a propriilor
sentimente, cu ocazia unui sentimente, cu ocazia unui eveni- sentimente, cu ocazia unui eveni- sentimente, cu ocazia unui eveni-
eveniment personal, social sau ment personal, social sau cultural: ment personal, social sau cultural: ment personal, social sau cultural:
cultural: • inconsecvenþã în delimitarea • delimitarea unor aspecte • delimitarea nuanþatã a
• încercarea de a delimita contextului spaþio-temporal ºi în esenþiale ale contextului contextului spaþio-temporal,
78
contextul spaþio-temporal, precizarea unor împrejurãri ale spaþio-temporal, precizarea precizarea împrejurãrilor eveni-
descrierea parþial adecvatã a evenimentului, exprimarea atitu- unor împrejurãri ale evenimentului, descrierea adecvatã,
atitudinilor/ a stãrilor/ a dinilor/ a stãrilor/ a sentimen- mentului, descrierea sumarã a personalizatã a atitudinilor/ a
sentimentelor. telor ºi încercarea de descriere atitudinilor/ a stãrilor/ a senti- stãrilor/ a sentimentelor,
a acestora, concluzia implicitã. mentelor, concluzia explicitã. concluzia explicitã.
T3. Evidenþierea trãsãturilor unui T3. Evidenþierea trãsãturilor unui T3. Evidenþierea trãsãturilor unui T3. Evidenþierea trãsãturilor
obiect (peisaj, persoanã), prin obiect (peisaj, persoanã, operã de obiect (peisaj, persoanã, operã unui obiect (peisaj, persoanã,
utilizarea resurselor expresive ale artã), prin utilizarea resurselor de artã), prin utilizarea operã de artã), prin utilizarea
limbii într-o descriere/ într-un expresive ale limbii într-o resurselor expresive ale limbii resurselor expresive ale limbii
portret: descriere/ într-un portret: într-o descriere/ într-un portret: într-o descriere/ într-un portret:
• încercare de a delimita • delimitarea parþialã a contextului • delimitarea contextului spaþio- • delimitarea cadrului spaþio-
contextul spaþio-temporal ºi de spaþio-temporal, descrierea temporal, descrierea sumarã a temporal, descrierea nuanþatã,
a descrie sumar peisajul/ per- parþial adecvatã a peisajului/ a peisajului/ a persoanei/ a operei personalizatã a peisajului/
soana, pe baza unor elemente persoanei/ a operei de artã, pe de artã; viziune parþial perso- a persoanei/ a operei de artã;
care diferenþiazã descrierea baza unor elemente ale nalizatã/ argumentatã, în care viziune personalizatã/ argu-
artisticã de cea ºtiinþificã. descriereii artistice. sunt dominante elementele mentatã, în care sunt domi-
limbajului artistic/ beletristic. nante elementele limbajului
artistic/ beletristic.
T4. Organizarea planului unei T4. Organizarea planului unei T4. Organizarea planului unei T4. Organizarea planului unei
lucrãri pe o temã datã: lucrãri pe o temã datã: lucrãri pe o temã datã: lucrãri pe o temã datã:
• selectarea unor idei principale • selectarea ideilor principale ºi a • selectarea ideilor principale ºi • selectarea ideilor principale ºi
ale planului; dispunerea parþial unor idei secundare ale a ideilor secundare ale a celor secundare ale
corectã a acestora în raport cu planului; dispunerea ezitantã a planului; dispunerea lor planului, în succesiune logicã;
elementele de structurã a acestora, în raport cu coerentã, în raport cu dispunerea lor optimã, în
compunerii: introducere, elementele de structurã a elementele de structurã a raport cu elementele de struc-
cuprins, încheiere. compunerii: introducere, compunerii: introducere, turã a compunerii: intro-
cuprins, încheiere. cuprins, încheiere. ducere, cuprins, încheiere.
T5. Rezumarea unui text: T5. Rezumarea unui text: T5. Rezumarea unui text: T5. Rezumarea unui text:
• respectarea parþialã a fidelitãþii • respectarea fidelitãþii faþã de • --- • ---
faþã de textul dat/ a succesiunii textul dat/ a succesiunii faptelor;
faptelor;
• stabilirea elementelor esenþiale/ • stabilirea elementelor esenþiale/ • discriminare între elementele • discriminare între elementele
a ideilor principale ale textului a ideilor principale ale textului; esenþiale ºi detaliile textului/ esenþiale ºi detaliile textului/
(referirea strictã la ceea ce se delimitarea parþialã a ideilor delimitarea ideilor principale
povesteºte/ se relateazã, nu ºi principale de cele secundare; de cele secundare;
79
la cine relateazã sau la cum o

face);
• relatarea la persoana a III-a; • transformarea ezitantã/ parþial • transformarea vorbirii directe • ---
adecvatã a vorbirii directe în în vorbire indirectã, pe baza
vorbire indirectã; convenþiilor acesteia;
• încercare de folosire adecvatã a • folosirea parþial adecvatã a • folosirea ezitantã a timpurilor • folosirea adecvatã a timpurilor
timpurilor verbale indicate timpurilor verbale verbale (indicativul prezent ºi/ verbale;
pentru un rezumat; (predominanþa modului sau perfectul compus pentru a
indicativ, timpurile perfect reda firul acþiunii principale ºi
compus ºi prezent); timpurile verbale potrivite
pentru a exprima anteriori-
tatea sau posterioritatea în
raport cu aceasta);
• încercare de folosire a • folosirea parþial adecvatã a • folosirea adecvatã a • folosirea adecvatã a tuturor
conectorilor temporali ºi de conectorilor temporali ºi de conectorilor temporali ºi de conectorilor ceruþi de context;
cauzalitate; cauzalitate. cauzalitate. modificarea, acolo unde este
cazul, a adverbelor de loc ºi a
• --- demonstrativelor, dupã modelul:
aici-acolo, acesta-acela etc.
T6. Motivarea apartenenþei unui T6. Motivarea apartenenþei unui T6. Motivarea apartenenþei unui T6. Motivarea apartenenþei unui
text la genul ºi/ sau la specia pe text la genul ºi/ sau la specia pe text la genul ºi/ sau la specia pe text la genul ºi/ sau la specia pe
care o ilustreazã: care o ilustreazã: care o ilustreazã: care o ilustreazã:
• precizarea unei trãsãturi/ a unei • precizarea unor trãsãturi • precizarea principalelor • precizarea trãsãturilor
caracteristici a genului ºi/ sau a evidente/ a unor caracteristici trãsãturi studiate/ a principa- studiate/ a caracteristicilor
speciei literare; ale genului ºi/ sau ale speciei lelor caracteristici ale genului studiate ale genului ºi/ sau ale
literare; ºi/ sau ale speciei literare; speciei literare;
• ilustrarea parþialã a acestei • ilustrarea parþialã a acestor trã- • ilustrarea acestor • ilustrarea nuanþatã a acestor
trãsãturi/ caracteristici cu sãturi/ caracteristici cu elemente caracteristici/ trãsãturi cu caracteristici/ trãsãturi cu
elemente din operã sau pe baza din operã sau pe baza unei elemente din operã sau pe elemente din operã sau pe
unei scene/ a unei secvenþe scene/ a unei secvenþe baza a douã scene/ secvenþe baza a douã scene/ secvenþe
semnificative; semnificative; semnificative; semnificative;
• prezentarea incompletã a • prezentarea pe scurt a • prezentarea pe scurt a • prezentarea pe scurt a
subiectului (în situaþia textelor subiectului (în situaþia textelor subiectului (în situaþia textelor subiectului (în situaþia textelor
epice ºi dramatice) sau epice ºi dramatice) sau epice ºi dramatice), o datã cu epice ºi dramatice), o datã cu
evidenþierea a cel puþin un evidenþierea unor momente ale evidenþierea momentelor evidenþierea momentelor
moment al subiectului/ a unei subiectului/ a unor secvenþe/ subiectului sau a secvenþelor/ a subiectului sau a secvenþelor/
80
secvenþe/ a unei scene scene/ situaþii reprezentative; scenelor/ a situaþiilor repre- a scenelor reprezentative;
reprezentative; prezentarea prezentarea unor elemente de zentative; prezentarea ele- prezentarea elementelor de
parþialã a elementelor de structurã ºi evidenþierea unor mentelor de structurã, eviden- structurã studiate ºi evidenþie-
versificaþie ºi evidenþierea unei idei poetice ºi a unor mijloace þierea principalelor idei poetice rea ideilor poetice ºi a
idei poetice (în situaþia textelor artistice (în situaþia textelor ºi a principalelor mijloace artis- mijloacelor artistice (în situaþia
lirice); lirice); tice (în situaþia textelor lirice); textelor lirice);
• prezentarea parþialã a persona- • prezentarea sumarã a persona- • prezentarea sumarã a perso- • prezentarea nuanþatã a perso-
jului principal (în situaþia textelor jului principal (în situaþia textelor najelor (în situaþia textelor epi- najelor ºi a relaþiilor dintre
epice ºi dramatice) sau epice ºi dramatice) sau ce ºi dramatice) sau evidenþie- acestea (în situaþia textelor
încercarea de comentare a unei comentarea parþialã a principa- rea sumarã a rolului mijloacelor epice ºi dramatice) sau evi-
figuri de stil/ a unei imagini lelor mijloace artistice (în artistice sau a imaginilor artis- denþierea rolului mijloacelor
artistice. situaþia textelor lirice); tice (în situaþia textelor lirice); artistice ºi a imaginilor artis-
tice (în situaþia textelor lirice);
• --- • încercarea de exprimare a unui • exprimarea ezitantã a unui • exprimarea nuanþatã a unui
punct de vedere asupra punct de vedere asupra punct de vedere asupra
personajului ºi/ sau asupra personajului ºi/ sau asupra personajului ºi/ sau asupra
semnificaþiilor textului. semnificaþiilor textului. semnificaþiilor textului.
T7. Caracterizarea unui personaj: T7. Caracterizarea unui personaj: T7. Caracterizarea unui T7. Caracterizarea unui
• stabilirea rolului pe care personaj: personaj:
personajul îl are în text • --- • --- • ---
(principal/ secundar);
• precizarea unei modalitãþi/ a • precizarea unor modalitãþi/ a • precizarea majoritãþii • precizarea modalitãþilor/ a
unui procedeu de caracterizare unor procedee de caracterizare modalitãþilor/ a majoritãþii procedeelor de caracterizare
directã ºi/ sau indirectã, prin directã ºi indirectã, prin procedeelor de caracterizare directã ºi indirectã, prin
raportare la portretul fizic ºi raportare la portretul fizic ºi directã ºi indirectã, prin rapor- raportare la portretul fizic ºi
moral; moral; tare la portretul fizic ºi moral; moral;
• identificarea unor trãsãturi fizice • identificarea trãsãturilor fizice ºi • identificarea trãsãturilor fizice • ---
ºi a unei trãsãturi morale a a principalelor trãsãturi morale ºi morale ale personajului;
personajului; ale personajului;
• încercare de ilustrare a acestor • ilustrarea parþialã a acestor • ilustrarea trãsãturilor fizice ºi a • ilustrarea adecvatã/ nuanþatã
trãsãturi cu elemente din operã trãsãturi cu elemente din operã principalelor trãsãturi morale a trãsãturilor fizice ºi morale
sau pe baza unei scene/ a unei sau pe baza unor scene/ cu elemente din operã sau pe cu elemente din operã sau pe
secvenþe semnificative; secvenþe/ situaþii semnificative; baza unor scene/ secvenþe/ baza a douã scene/ secvenþe/
situaþii semnificative; situaþii semnificative;
81
• --- • încercarea de exprimare a unui • exprimarea unui punct de • exprimarea unui punct de
punct de vedere asupra perso- vedere asupra personajului, vedere coerent/ argumentat
najului; insuficient argumentat; asupra personajului;
• menþionarea unei relaþii dintre • prezentarea parþialã a relaþiilor • prezentarea sumarã a relaþiilor • prezentarea nuanþatã a
personajul dat/ ales ºi alt perso- dintre personajul dat/ ales ºi alt dintre personajul dat/ ales ºi alt relaþiilor dintre personajul dat/
naj al operei/ al textului sau ten- personaj al operei/ al textului, cu personaj al operei/ al textului. ales ºi celelalte personaje ale
dinþa de povestire a secvenþei în unele tendinþe de povestire. operei/ ale textului.
care ele intrã în legãturã .
T8. Comentarea unor secvenþe T8. Comentarea unor secvenþe T8. Comentarea unor secvenþe T8. Comentarea unor secvenþe
din operele studiate: din operele studiate: din operele studiate: din operele studiate:
• menþionarea genului ºi/ sau a • menþionarea unei trãsãturi a • încadrarea parþialã a textului • încadrarea textului în gen ºi/
speciei literare cãruia/ cãreia îi genului ºi/ sau a speciei literare în gen ºi/ sau în specie sau în specie literarã, pe baza
aparþine textul dat; cãruia/ cãreia îi aparþine textul literarã; trãsãturilor definitorii ale
dat; acestuia/ acesteia;
• relevarea modului de expunere • relevarea modului de expunere • relevarea modului de • ---
dominant ºi a unei trãsãturi a dominant ºi a unor trãsãturi ale expunere dominant ºi a
acestuia, identificabile în textul acestuia, identificabile în textul trãsãturilor studiate,
dat; dat; identificabile în textul dat;
• exemplificarea unor mijloace • prezentarea parþialã a unor • prezentarea parþialã a • analiza/ comentarea sumarã a
artistice ºi a unor imagini mijloace artistice ºi a unor mijloacelor artistice ºi a principalelor mijloace artistice
artistice (în situaþia textelor imagini artistice (în situaþia imaginilor artistice (în situaþia ºi a imaginilor artistice (în
lirice) sau a unui aspect stabilit textelor lirice) sau a unui aspect textelor lirice) sau a aspectelor situaþia textelor lirice) sau a
prin cerinþã (în cazul textelor stabilit prin cerinþã (în cazul stabilite prin cerinþã (în cazul aspectelor stabilite prin
epice sau dramatice); textelor epice sau dramatice); textelor epice sau dramatice); cerinþã (în cazul textelor epice
sau dramatice);
• exprimarea unei impresii asupra • încercarea de exprimare a unui • exprimarea unui punct de • exprimarea unui punct de
textului. punct de vedere despre vedere insuficient argumentat, vedere coerent/ argumentat
semnificaþia/ semnificaþiile despre semnificaþiile textului. despre semnificaþiile textului.
textului.
82
B. Obiectiv de referinþã: Elevul va fi capabil:

4.2 sã utilizeze în redactarea unui text propriu cunoºtinþele de morfosintaxã, folosind adecvat semnele ortografice ºi de punctuaþie.*
CRITERII DE NOTARE
1. Selectarea/ transcrierea unei 1. Selectarea/ transcrierea unor 1. Selectarea/ transcrierea unor 1. Selectarea/ transcrierea
categorii sintactice (parte de categorii sintactice (pãrþi de categorii sintactice (pãrþi de categoriilor sintactice (pãrþi
propoziþie, propoziþie) dintr-un propoziþie, propoziþii) dintr-un propoziþie, propoziþii) dintr-un de propoziþie, propoziþii)
text dat, care nu presupune text dat, care nu presupun text dat, care presupune dintr-un text dat, care
dificultãþi gramaticale (inter- dificultãþi gramaticale. minime dificultãþi gramaticale presupune minime dificultãþi
calãri, incidenþe, dislocãri (propoziþie intercalatã, gramaticale.
topice, pãrþi de vorbire cu incidenþe, pãrþi de vorbire cu
funcþie sintacticã nespecificã, funcþie sintacticã nespecificã,
pãrþi de propoziþie sau propo- propoziþii având elemente de
ziþii care admit dubla interpre- relaþie nespecifice etc.).
tare, propoziþii având elemente
de relaþie nespecifice/ rare etc.).
2. Analiza gramaticalã a unei 2. Analiza gramaticalã a unor 2. Analiza gramaticalã a unor 2. Analiza gramaticalã a
categorii sintactice (parte de categorii sintactice dintr-un categorii sintactice dintr-un categoriilor sintactice dintr-
propoziþie, propoziþie) dintr-un text dat (pãrþi de propoziþie ºi text dat (pãrþi de propoziþie ºi un text dat (pãrþi de
text dat, care nu presupune propoziþii), care nu presupune propoziþii), care presupune propoziþie ºi propoziþii), care
dificultãþi gramaticale. dificultãþi gramaticale. minime dificultãþi gramaticale presupune minime dificultãþi
(propoziþie intercalatã, gramaticale.
incidenþe, pãrþi de vorbire cu
funcþie sintacticã nespecificã,
propoziþii având elemente de
relaþie nespecifice etc.).
3. Realizarea unei extensii ºi/ 3. Realizarea unor extensii ºi/ 3. Realizarea unor extensii ºi a 3. Realizarea extensiilor ºi a
sau a unei contrageri într-un sau a unor contrageri într-un unor contrageri într-un text contragerilor posibile într-un
text dat, care nu presupune text dat, care nu presupun dat, care presupun minime text dat, care presupun mini-
dificultãþi de transformare. dificultãþi de transformare. dificultãþi de transformare, ºi me dificultãþi de transforma-
precizarea principalelor re, ºi precizarea principalelor
transformãri care se produc. transformãri care se produc.
83
4. Explicarea unui rol al semnelor 4. Explicarea rolului îndeplinit de 4. Explicarea rolului îndeplinit 4. Explicarea rolului îndeplinit
de punctuaþie la nivelul frazei semnele de punctuaþie la de semnele de punctuaþie la de semnele de punctuaþie la
dintr-un text dat (coordonare, nivelul frazei dintr-un text dat, nivelul frazei (coordonare, nivelul frazei (coordonare,
subordonare, incidenþã). în douã dintre urmãtoarele subordonare, incidenþã) subordonare, incidenþã)
situaþii: coordonare, dintr-un text dat, care nu dintr-un text dat, care
subordonare, incidenþã. presupune dificultãþi presupune minime dificultãþi
gramaticale. gramaticale.
5. Aplicarea inconsecventã 5. Aplicarea parþialã într-un text 5. Aplicarea corectã într-un text 5. Aplicarea nuanþatã într-un
într-un text propriu a semnelor propriu a semnelor de propriu a semnelor de text propriu a semnelor de
de punctuaþie la nivelul frazei punctuaþie la nivelul frazei punctuaþie la nivelul frazei punctuaþie la nivelul frazei
(coordonare, subordonare, (coordonare, subordonare, (coordonare, subordonare, (coordonare, subordonare,
incidenþã). incidenþã). incidenþã). incidenþã, intercalãri ºi
inversiuni/ dislocãri topice).
6. Rescrierea unui text dat, 6. Rescrierea unui text dat, 6. Rescrierea unui text dat, 6. Rescrierea corectã a unui
corectând inconsecvent greºeli corectând parþial greºeli de corectând majoritatea text dat, care conþine greºeli
de naturã morfosintacticã, de naturã morfosintacticã, de greºelilor de naturã de naturã morfosintacticã,
ortografie ºi de punctuaþie. ortografie ºi de punctuaþie. morfosintacticã, de ortografie de ortografie ºi de
ºi de punctuaþie. punctuaþie.
7. Redactarea unei compuneri 7. Redactarea unei compuneri 7. Redactarea unei compuneri 7. Redactarea unei compuneri
gramaticale/ a unui text propriu gramaticale/ a unui text propriu gramaticale/ a unui text pro- gramaticale/ a unui text
în care sã se utilizeze parþial în care sã se utilizeze parþial priu în care sã se utilizeze propriu în care sã se
corect cunoºtinþele adecvat cunoºtinþele cunoºtinþele morfosintactice, utilizeze corect cunoºtinþele
morfosintactice, precum ºi morfosintactice, precum ºi precum ºi semnele ortogra- morfosintactice, precum ºi
semnele ortografice ºi de semnele ortografice ºi de fice ºi de punctuaþie adecvate semnele ortografice ºi de
punctuaþie adecvate cerinþei. punctuaþie adecvate cerinþei. contextului (una-douã erori, punctuaþie adecvate
indiferent de natura lor). contextului.
8. --- 8. ---. 8. Redactarea unui text în care 8. Redactarea unui text în care
sã încerce realizarea expre- sã se realizeze expresi-
sivitãþii cu ajutorul unor vitatea cu ajutorul unor
semne de punctuaþie. semne de punctuaþie.
NOTÃ! Pentru aplicarea criteriilor de notare de mai sus, se recomandã urmãtoarele scheme de notare:
Situaþia 1 evaluarea rãspunsului oral sau scris la o sarcinã de lucru ce permite evaluarea progresivã/ independentã (se folosesc
criteriile de notare corespunzãtoare sarcinii de lucru, pe tranºele de note 1-4, 5-10):
- nota 1: acordatã pentru fraudã;
84
- nota 2: acordatã pentru nici un fel de rãspuns;

- nota 3: acordatã pentru rãspunsul greºit/ eronat (în mod evident);
- nota 4: acordatã pentru rãspunsul conþinând erori/ abateri de la criteriile corespunzãtoare notei 5;
- nota 5: acordatã pentru criteriul corespunzãtor acestei note din desfãºurãtorul criteriilor de notare;
- nota 6: acordatã pentru îndeplinirea criteriului corespunzãtor notei 5 ºi a unei pãrþi din criteriul corespunzãtor notei 7;
- nota 8: acordatã pentru îndeplinirea criteriului corespunzãtor notei 7 ºi a unei pãrþi din criteriul corespunzãtor notei 9;
- nota 10: acordatã pentru criteriul corespunzãtor acestei note din desfãºurãtorul criteriilor de notare.
Situaþia 2 evaluarea rãspunsului oral la douã sarcini de lucru aflate în raport de dependenþã (a doua sarcinã de lucru, cu un grad ridicat
de complexitate, bazându-se pe îndeplinirea primei sarcini de lucru):
faza 1: acordarea notelor 1-7, conform desfãºurãtorului prezentat la Situaþia 1;
faza 2: acordarea notelor 8-10, conform schemei de notare:
- nota 8: acordatã pentru încercarea de rezolvare a cerinþei corespunzãtoare notei 9 (rãspuns incomplet, cu o eroare/ o confuzie +
2-3 erori/ greºeli în corectitudinea exprimãrii orale, în claritatea ºi logica enunþurilor + elemente nonverbale parþial adecvate
situaþiei de comunicare);
- nota 9: acordatã pentru realizarea sarcinii de lucru prevãzute în desfãºurãtorul criteriilor de notare (rãspuns parþial/ incomplet, dar
fãrã erori/ fãrã confuzii + o eroare/ o greºealã în corectitudinea exprimãrii orale, în claritatea ºi logica enunþurilor + elemente
nonverbale parþial adecvate situaþiei de comunicare);
- nota 10: acordatã pentru realizarea sarcinii de lucru prevãzute în desfãºurãtorul criteriilor de notare (rãspuns complet + corectitudinea
exprimãrii orale, claritatea ºi logica enunþurilor + elemente nonverbale adecvate situaþiei de comunicare; nerealizarea unui criteriu
presupune acordarea automatã a notei 9).
Situaþia 3 evaluarea rãspunsului scris la douã sarcini de lucru aflate în raport de dependenþã (a doua sarcinã de lucru, cu un grad ridicat
de complexitate, bazându-se pe îndeplinirea primei sarcini de lucru):
faza 1: acordarea notelor 1-7, conform desfãºurãtorului prezentat la Situaþia 1;
faza 2: acordarea notelor 8-10, conform schemei de notare:
- nota 8: acordatã pentru încercarea de rezolvare a cerinþei corespunzãtoare notei 9 (rãspuns incomplet, cu o eroare/ o confuzie +
2-3 erori/ greºeli în corectitudinea exprimãrii scrise, în claritatea ºi logica enunþurilor);
- nota 9: acordatã pentru realizarea sarcinii de lucru prevãzute în desfãºurãtorul criteriilor de notare (rãspuns parþial/ incomplet, dar
fãrã erori/ fãrã confuzii + o eroare/ o greºealã în corectitudinea exprimãrii scrise, în claritatea ºi logica enunþurilor);
- nota 10: acordatã pentru realizarea sarcinii de lucru prevãzute în desfãºurãtorul criteriilor de notare (rãspuns complet/ complex +
corectitudinea exprimãrii scrise, claritatea ºi logica enunþurilor; nerealizarea unui criteriu presupune acordarea automatã a notei 9).
85
Situaþia 4 evaluarea rãspunsului oral la o sarcinã de lucru complexã (de tipul: rezumare, comentare, exprimarea unei opinii):
1. Adecvarea rãspunsului la specificul cerinþei: în totalitate 10 puncte/ parþial 5 puncte.
2. Evaluarea elementelor verbale - 60 de puncte:
a. Conþinutul rãspunsului 30/25/20/15/10/5 puncte (pentru distribuþia punctajului, a se face raportarea la îndeplinirea a minimum
75% dintre criteriile de notare pentru notele 10/9/8/7/6/5 de la Capitolul IV: Exprimarea scrisã);
b. Calitatea exprimãrii orale 30 de puncte:
selectarea adecvatã a lexicului: în totalitate 10 puncte/ parþial 5 puncte;
corectitudinea exprimãrii orale, claritatea ºi logica enunþurilor: în totalitate 10 puncte/ parþial 5 puncte;
fluenþa vorbirii: în totalitate 10 puncte/ parþial 5 puncte.
3. Evaluarea elementelor nonverbale (mimicã, gesticulaþie, poziþie etc.):
elemente nonverbale adecvate situaþiei de comunicare - 20 de puncte;
elemente nonverbale parþial adecvate situaþiei de comunicare - 10 puncte.
4. Participarea la rãspuns 10 puncte.
Observaþie! Nota finalã se obþine prin împãrþirea la 10 a rezultatului obþinut ºi prin rotunjire (în situaþia obþinerii notelor cu zecimale).
Profesorul îºi va elabora o fiºã de evaluare a rãspunsului oral conþinând rubricile:
Adecvarea Elemente verbale Elemente Participare Total
rãspunsului Conþinut Exprimare nonverbale la rãspuns
10p./ 5p./ 0p. 30p./ 25p./ 15p. lexic: 10p./ 5p./0p. 20p. / 10p. / 0p. 10p.
10p./ 5p./ 0p. corectitudine: 10p./ 5p./0p.
fluenþã: 10p./ 5p./0p.
Situaþia 5 evaluarea rãspunsului oral la sarcini de lucru multiple (de tipul bateriei de teste, care conþine 2... N cerinþe care privesc
textul liric/ epic/ dramatic/ nonliterar):
1. Adecvarea rãspunsurilor la specificul cerinþelor: în totalitate 10 puncte/ parþial 5 puncte.
2. Evaluarea elementelor verbale 60 de puncte:
a. Conþinutul rãspunsului 30/25/20/15/10/5 puncte (pentru distribuþia punctajului, a se face raportarea la îndeplinirea a minimum
75% dintre criteriile de notare pentru notele 10/9/8/7/6/5 de la Capitolul IV: Exprimarea scrisã), apoi se face media aritmeticã a
scorurilor obþinute;
b. Calitatea exprimãrii orale 30 de puncte:
selectarea adecvatã a lexicului: în totalitate 10 puncte/ parþial 5 puncte;
86
corectitudinea exprimãrii orale, claritatea ºi logica enunþurilor: în totalitate 10 puncte/ parþial 5 puncte;
fluenþa vorbirii: în totalitate 10 puncte/ parþial 5 puncte.
3. Evaluarea elementelor nonverbale (mimicã, gesticulaþie, poziþie etc.):
elemente nonverbale adecvate situaþiei de comunicare 20 de puncte;
elemente nonverbale parþial adecvate situaþiei de comunicare 10 puncte.
Profesorul îºi va elabora o fiºã de evaluare a rãspunsului oral conþinând rubricile:
Adecvarea Elemente verbale Elemente Participare Total
rãspunsurilor Media conþinuturilor Exprimare nonverbale la rãspuns
10p./ 5p./ 0p. 30p./ 25p./ 15p. lexic: 10p./ 5p./0p. 20p./10p./0p. 10p.
10p./ 5p./ 0p. corectitudine: 10p./ 5p./0p.
fluenþã: 10p./ 5p./0p.
Situaþia 6 evaluarea rãspunsului scris la o sarcinã de lucru complexã (de tipul: rezumare, caracterizare de personaj, motivarea
apartenenþei la gen ºi la specie, comentare, exprimarea unei opinii):
1. Evaluarea conþinutului textului scris 50/ 40/ 30/ 20/ 10 puncte (pentru distribuþia punctajului, se face raportarea la criteriile de
notare corespunzãtoare notelor 10/ 9/ 8/ 7/ 6/ 5 din desfãºurãtorul criteriilor de notare).
2. Evaluarea redactãrii/ a calitãþii exprimãrii scrise 40/ 30/ 20/ 10 puncte (pentru distribuþia punctajului, a se face raportare la
criteriile de notare corespunzãtoare evaluãrii redactãrii/ a calitãþii exprimãrii scrise de mai jos).
Evaluarea redactãrii/ a calitãþii exprimãrii scrise poate conþine urmãtoarele criterii:

1. Utilizarea adecvatã a lexicului - 10 puncte:
10 puncte utilizarea unui lexic adecvat cerinþei;
5 puncte utilizarea unui lexic parþial adecvat cerinþei (2-3 greºeli/ erori);
0 puncte utilizarea unui lexic inadecvat cerinþei (4 sau mai multe greºeli/ erori).
2. Corectitudinea categoriilor morfosintactice studiate (construcþia corectã a enunþurilor: folosirea adecvatã a conectorilor/ a indicatorilor
modali, temporali, de cauzalitate etc., concordanþa timpurilor verbale, relaþii sintactice adecvate în propoziþie ºi în frazã, acordurile
impuse de context, topica); respectarea ortografiei ºi a punctuaþiei; respectarea altor norme de exprimare corectã (evitarea
87
pleonasmului, a tautologiei, a greºelilor generate de atracþia paronimicã etc.) - 10 puncte:

10 puncte text redactat cu maximum 2 greºeli de punctuaþie;
5 puncte 3-4 greºeli cumulate;
0 puncte 5 sau mai multe greºeli cumulate.
3. Stilul - 10 puncte:
10 puncte folosirea unui stil adecvat cerinþei, claritatea ºi logica propoziþiilor ºi a frazelor;
5 puncte folosirea unui stil parþial adecvat cerinþei ºi/ sau 2-3 greºeli/ erori în claritatea ºi în logica propoziþiilor ºi a frazelor;
0 puncte folosirea unui stil inadecvat cerinþei ºi/ sau 4 sau mai multe greºeli/ erori în claritatea ºi în logica propoziþiilor ºi a frazelor.
4. Aspectul lucrãrii - 10 puncte:
10 puncte aºezarea corectã a textului în paginã (titlu, margine, alineate) ºi lizibilitatea scrisului (grafia, distanþa dintre litere,
distanþa dintre cuvinte);
5 puncte 2-3 erori/ nerealizãri;
0 puncte 4 sau mai multe erori/ nerealizãri.
Profesorul îºi va elabora o fiºã de evaluare a rãspunsului scris conþinând rubricile:
Evaluarea Evaluarea redactãrii/ a calitãþii exprimãrii Participare Total
conþinutului la rãspuns
Lexic Corectitudine Stil Aspect
50p./40p./30p./
20p./ 10p. 10p./ 5p./ 0p. 10p./ 9p./8p..../0p. 10p./ 5p./0p. 10p./ 5p./0p. 10p.
Situaþia 7 evaluarea rãspunsului scris la sarcini de lucru multiple (de tipul bateriei de teste, care conþine 2...- N cerinþe care privesc
textul liric/ epic/ dramatic/ nonliterar):
1. Evaluarea conþinutului textului scris pentru fiecare sarcinã de lucru se acordã 50/ 40/ 30/ 20/ 10 puncte (pentru distribuþia
punctajului, se face raportarea la criteriile de notare corespunzãtoare notelor 10/ 9/ 8/ 7/ 6/ 5 din desfãºurãtorul criteriilor de notare),
apoi se face media aritmeticã a scorurilor obþinute.
2. Evaluarea redactãrii/ a calitãþii exprimãrii scrise 40/ 30/ 20/ 10 puncte (pentru distribuþia punctajului, a se face raportare la
criteriile de notare corespunzãtoare evaluãrii redactãrii/ a calitãþii exprimãrii scrise a se vedea Situaþia 5).
88
Profesorul îºi va elabora o fiºã de evaluare a rãspunsului scris conþinând rubricile:

Evaluarea Evaluarea redactãrii/ a calitãþii exprimãrii Participare Total
conþinutului/ la rãspuns
Media obþinutã Lexic Corectitudine Stil Aspect
50p./45p.... /0p.
10p./ 5p./ 0p. 10p./ 9p./8p..../0p. 10p./ 5p./0p. 10p./ 5p./0p. 10p.

Criterii Notare Cls 8a Chimie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Criterii Notare Cls 8a Chimie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Obiectiv de referinþã: Sã înþeleagã noþiunea de numãr real ºi relaþiile dintre mulþimile de numere studiate q, m, {, Z, Z\{

Nota 5 Nota 7 Nota 9 Nota 10

Nota 5 Nota 7 Nota 9 Nota 10

Obiectiv de referinþã: Sã descrie fenomenele fizice studiate

semnificaþia termenilor ºi simbolurilor folosite; fenomenul.

Nota 5 Nota 7 Nota 9 Nota 10

Nota 5 Nota 7 Nota 9 Nota 10

ºi substanþe simple sau compuse; element chimic, simbol chimic,

amestecurile de substanþe dupã compoziþie ºi o proprietate chimicã oxiacid; bazã solubilã -

realizarea unui experiment dupã un datã; care presupun operaþii

proprietãþilor chimice ale pentru a evidenþia proprietãþi.

dãunãtoare a altor substanþe periodic; • sã realizeze ºi sã explice

prezentarea unui demers, suficient surselor de informare; aleasã;

sau colectivã. chimice în diverse domenii

- legile adecvate situaþiei date; de metodã în realizarea erorilor;

Resurse naturale Resurse naturale

reprezentative pentru fiecare tip

Transporturi Transporturi Transporturi Transporturi

Transporturi Transporturi Transporturi Transporturi

Activitãþi economice Activitãþi economice Activitãþi economice Activitãþi economice

Ape Ape Ape Ape

Nota 5 Nota 7 Nota 9 Nota 10

reprezentative pentru oraºele cu peste 50 000 locuitori,

Obiectiv de referinþã: Sã selecteze fapte specifice esenþiale ºi concepte

Obiectiv de referinþã: Sã aplice elemente generale la caracteristicile orizontului local ºi apropiat

• sã identifice elementele • sã descrie elemente ºi • sã compare caracteristicile unui • sã realizeze o caracterizare a

consecinþele deteriorãrii mediu-

(expresia privirii ºi a feþei, pozi-

a elementelor lexicale de adecvare a elementelor

scopul mesajului. monolog, ºi exprimarea unei

omonime/ paronime, precum omonimelor, a cuvintelor

7. Folosirea inconsecventã a 7. Folosirea parþial adecvatã a 7. Folosirea adecvatã a 7. –

11. Construirea unei expuneri în

modalitãþi de caracterizare a caracterizare a personajului/ a caracterizare a personajului/ a specificului modalitãþilor de

respingere...). faþã de aceasta. atitudini faþã de acestea.

Obiective de referinþã (3.1, 3.2, 3.3) - Textul liric

Obiective de referinþã (3.1, 3.2, 3.3) - Textul dramatic

terizare a personajului/ a per- personajului/ a personajelor ºi caracterizare a personajului/ caracterizare a personajului/

Obiective de referinþã (3.1, 3.2, 3.3) -Textul nonliterar

la cine relateazã sau la cum o

B. Obiectiv de referinþã: Elevul va fi capabil:

- nota 2: acordatã pentru nici un fel de rãspuns;

Evaluarea redactãrii/ a calitãþii exprimãrii scrise poate conþine urmãtoarele criterii:

pleonasmului, a tautologiei, a greºelilor generate de atracþia paronimicã etc.) - 10 puncte:

Profesorul îºi va elabora o fiºã de evaluare a rãspunsului scris conþinând rubricile:

S-ar putea să vă placă și