Sunteți pe pagina 1din 25

1

Profesor B`rd`han Mihail


Profesor Ion Virgil
Liceul de art` Hariclea Darclee

GEOMETRIA {N VIA|A COTIDIAN~

Matematica, [n general, ]i geometria, [n special, []i trag seva din via\a cotidian` ]i []i
g`sesc apoi nenum`rate aplica\ii [n via\a cotidian`. Vom [ncerca aici s` prezent`m c@teva din
aspectele mai importante sau mai interesante legate de aceast` tem`.
{n aten\ia arti]tilor plastici a fost ]i va r`m@ne problema perspectivei.
Creatorii de frumos au cerut ]i cer ajutorul matematicii pentru realizarea operelor lor. {n
epoca Rena]terii condi\ia ca s` fii un pictor renumit, ba chiar sculptor ori arhitect, era s` fii
mai [nt@i un bun matematician. Idealul pictorilor de atunci era ca tabloul pe care-l executa
s` dea iluzia de spa\iu tridimensional. Or, ca s` se ajung` la o asemenea performan\` erau
necesare studii [ndelungate ]i serioase de perspectiv`. Desigur c`, atunci c@nd prive]ti ]i
admiri copia unor tablouri de LEONARDO da VINCI, RAFAEL, DÜRER, etc. nu b`nuie]ti c`
pentru realizarea lor au fost necesare luni [ntregi de calcule ]i de schi\e preg`titoare, f`r`
de care ar fi fost imposibil s` ai impresia spa\iului cu personajele aflate acolo. Acel ideal de
frumuse\e a disp`rut, fiind [nlocuit de altul sau de altele, dar perspectiva a r`mas un capitol
de geometrie care prezint` ]i acum, ca ]i cu multe secole [n urm`, acea calitate suav`
care l-a f`cut pe UCCELLO (1396-1475), renumit pentru frescele pe care le-a f`cut [n Domul
din Floren\a, s` exclame: „ O ce dulce este perspectiva! ” Primele no\iuni despre
perspectiv` au fost utilizate cu vreo dou` milenii [.e.n. Cea mai veche lucrare scris`, despre
perspectiv`, care s-a p`strat p@n` azi este din veacul al III-lea [.e.n., ]i anume Optica lui
Euclid. Aici sunt expuse principiile perspectivei. {nsu]i cuv@ntul optic` are [n grece]te acest
[n\eles. Euclid postuleaz` c` lumina se propag` [n linie dreapt`, [ns`, ca to\i platonicienii,
Euclid credea c` razele de lumin` pornesc din ochi ]i formeaz` un con, care are ca baz`
conturul obiectului, [n loc s` considere c` razele luminoase pleac` de la obiect [nspre ochi.
Prin sec. al XIII-lea, Roger Bacon se ocup` ]i el de perspectiv` [n lucrarea sa principal`
Opus majus. {n toate lucr`rile care apar pe aceast` tem` [n aceast` perioad` se dezvolt`
c@teva idei de baz` ale lui Euclid legate [n special de existen\a punctului de fug` al liniilor
paralele.
Punctul de fug` este legat de imaginea unui fascicul de drepte paralele desenate [n
perspectiv`. {n perspectiv` dreptele paralele se schimb` de cele mai multe ori [n drepte
care se [nt@lnesc [ntr-un punct, fie [n planul tabloului, fie [n afara lui. Determinarea acestui
punct asigur` iluzia paralelismului.
LEONARDO da VINCI spunea: „ Pictorului [i este necesar` matematica, apar\in@nd artei
sale. Studiaz` mai [nt@i ]tiin\a, apoi va veni practica acestei ]tiinte. Perspectiva este ghidul ]i
u]a, f`r` de ea nu se poate face nimic [n pictur`”.
Exist` dou` moduri de reprezentare a corpurilor [n perspectiv`:
 perspectiva paralalel`, pentru c` folose]te un fascicol de raze paralele cu o
direc\ie dat` (ex. modul obi]nuit [n care desen`m un cub pe o foaie);
 perspectiva central`, proiec\ia unui obiect din spa\iu se face cu un fascicol
de raze care pornesc dintr-un punct considerat a fi ochiul observatorului.
Azi se cunosc perfect toate legile perspectivei. Nu rezult` [ns` c` cine le cunoa]te este
un artist, ]i nici c` un desen perfect [n perspectiv` are [ntotdeauna ]i o valoare artistic`.
Pentru aceasta ar trebui s` nu-i lipseasc` acel ceva care deosebe]te arta adev`rat` de
meserie sau tehnic`. Calitatea de imita\ie perfect` a realit`\ii nu-i un criteriu de apreciere a
unei opere de art`, dup` cum perspectiva nu mai este un \el al pictorului modern.
Desenul [n perspectiv` d` satisfac\ia pictorului c`, folosind metode geometrice ]i
aplic@nd anumite propriet`\i optice, poate reda spa\iul vizual din jurul lui.
2
C@nd fotografia (alb-negru sau color) i-a ar`tat pictorului c` opera lui artistic` se
poate executa [n mod mecanic, el a [n\eles c`, [n zelul lui de a reda cu exactitate natura
[nconjur`toare, a f`cut o confunzie [ntre spa\iul geometric ]i spa\iul pictural, estetic ]i
abstract. {n aceast` situa\ie de la pictura imitativ` a obiectelor, pictorii moderni au trecut la
pictura f`r` obiect, la pictura abstract`.
Azi orice om, folosind un aparat de fotografiat, poate ob\ine [ntr-o frac\iune de
secund`, un tablou [n culori ]i cu o perspectiv` des`v@r]it`.
{n compara\ie cu cuv@ntul vorbit sau scris, o fotografie poate fi [n\eleas` [n orice parte
a lumii, este un limbaj pictural, un mijloc universal de comunicare.
Specificul limbajului fotografic cere [ns` respectarea unor condi\ii de ordin tehnic ]i
artistic precum ]i o iluminare armonioas`. Subiectul, elementele din cadru trebuie
organizate pe baza unei logici a formelor, a unui echilibru, ce sunt dictate de
fotocompozi\ie, astfel [nc@t spectatorul s` [ncerce o senza\ie de percepere u]oar` a
subiectului, cu un efort minim ]i o satisfac\ie maxim`. Aceast` logic` ]i acest echilibru se
supun unor legi care deriv` [n special din geometrie. Elementele vizuale cu care opereaz`
fotocompozi\ia sunt liniile, suprafe\ele ]i tonalit`\ile. Liniile pot fi drepte, curbe sau fr@nte.
Cele drepte aduc vigoare [n imagine, cele curbe gra\ie, echilibru, cele fr@nte dinamism,
dezordine, iritare. Ca direc\ie, liniile pot fi orizontale, verticale sau oblice. Cele orizontale
produc o atmosfer` de calm, odihn`; cele verticale — monumentalitate, stabilitate; cele
oblice — dinamism, mi]care.
Orice fotografie trebuie s` aib` un echilibru. Pentru realizarea acestuia se acord`
subiectului principal un spa\iu mai mare, o tonalitate deosebit` fa\` de celelelalte elemente
ale fotografiei. Se prefer` cadrul dreptunghiular al vizorului cu raportul laturilor 2/3 sau 3/4,
corespunz`tor cli]eului fotografic, dar ]i aproximativ egal cu raportul de aur.
Forma hexagonal` a celulelor fagurilor de albine este un alt exemplu de aplicare a
geometriei [n via\a cotidian`.
Albinele au realizat instinctiv o construc\ie de faguri care asigur` economie de spa\iu
]i economie de cear`. Detalii [n aceast` privin\` pot fi g`site [n lucrarea Maxime ]i minime
geometrice de Ion Ionescu. Celulele albinelor au sec\iunea hexagonal` ca cea mai
apropiat` de cerc (care poate umple un plan), au un cap`t deschis pentru introducerea
mierei sau larvei, iar fundul celulelor nu-i drept, ci format din trei fe\e rombice ce se
[nt@lnesc [ntr-un v@rf. Celulele fagurilor nu vin cu axele lor [n prelungire, ci axa celulei dintr-o
parte vine [n prelungirea muchiei comune a trei celule din partea opus`.
René Antoine Ferchault de Réaumur (1683 — 1757) pune lui König din Berna urm`toarea
problem`: o celul` cu 6 muchii de sec\iune hexagon regulat, s` fie [nfundat` prin trei fe\e
rombice [nt@lnindu-se [n axa celulei, astfel [nc@t aria celor trei romburi s` fie c@t mai mic`
posibil pentru un anumit volum intern al celulei. (Aceasta pentru economie de material; [n
cazul albinelor, economie de cear` la executarea fundului celulei). König a dat [n 1739
solu\ia problemei. De atunci s-au mai g`sit ]i alte rezolv`ri. Oricum toate aceste rezolv`ri
sunt destul de complicate. {n finalul lor se constat` c` pentru atingerea scopului propus
unghiurile ascu\ite ale fe\elor laterale ale celulei (trapeze) sunt la fel ca unghiurile
romburilor.
Mai [nainte de a pune Réaumur aceast` problem` lui König, astronomul Maraldi a
m`surat unghiurile fe\elor rombice ale celulelor unui fagure de albine ]i a g`sit m`surile:
109° 28’ ]i 70° 32’, aproape identice cu cele rezultate din calcule. Prin urmare, albinele
construiesc instinctiv fundul celulelor cu cele mai mici arii posibile, ceea ce asigur`
economie de cear`. Economia la o celul` este mic`: din ceara cu care s-ar fi f`cut 54 de
celule cu fundul plan se fac 55 de celule cu fundul piramidal; dar \in@nd seama c` [n stup
sunt mii de celule, [n final aceast` economie conteaz`.
Utilizarea principiilor geometriei [n conceperea h`r\ilor geografice, drumurilor,
podurilor are o larg` aplica\ie [n via\a cotidian`.
3
Se spune c` prin anul 1850 un geograf l-a informat pe Francisc Guthrie, pe atunci
student [n matematici la Edinburg c` folose]te cel mult patru culori pentru a colora o hart`
[mp`r\it` [n regiuni f`r` ca dou` regiuni al`turate s` aib` aceea]i culoare. Cele aflate i-au
pl`cut t@n`rului matematician, care a formulat teorema celor patru culori: „Patru culori sunt
suficiente ca s` se coloreze harta unei \`ri [mp`r\it` [n regiuni sau a unui continent [mp`r\it
[n \`ri f`r` ca dou` domenii al`turate s` aib` aceea]i culoare” ]i pe care ]i-a propus s` o
demonstreze. Dup` multe [ncerc`ri nereu]ite, problema a fost transmis` profesorului de
matematici August de Morgan din Londra. Neg`sind nici acesta demonstra\ia problemei, a
ar`tat-o ]i altora. Problema a preocupat apoi o mul\ime de matematicieni vesti\i din mari
universit`\i ale lumii: Arthur Cayley, James Silvester, Kempe, P.J. Heawood, etc. Cel din
urm` atinge un record: urm`re]te aceast` problem`, public@nd nenum`rate articole
despre ea, timp de 60 de ani. {n final acesta nu reu]e]te s` g`seasc` o demonstra\ie, dar
nici un contraexemplu, [ns` calculeaz` c` probabilitatea ca aceast` teorem` s` fie fals`
este de 1/1010000.
{n practica geografilor, p@n` [n prezent, acest principiu nu a fost contrazis niciodat`.
{n demonstrarea acestei „teoreme” a fost implicat` la un moment dat ]i teoria grafelor
orientate, disciplin` ap`rut` ]i ea cu peste 100 de ani [n urm` ]i care are aplica\ii
numeroase [n tehnic`. Un graf este constituit din noduri ]i s`ge\i care leag` nodurile (toate
sau numai o parte). S-a observat c` [n aceast` teorie a grafelor intervin at@t logica rela\iilor
liniare, c@t ]i teoria func\iilor multiforme sau topologia algebric` a complexelor
unidimensionale. Aceast` teorie a grafelor este foarte util` [n organizarea unui ]antier
tehnic pentru stabilirea re\elei de drumuri ]i poduri necesare func\ion`rii acestuia.
Calculul opera\ional [n care intr` ]i teoria program`rii liniare (de exemplu
programarea transporturilor de la mai multe centre de produc\ie sau fabrica\ie la centre de
distribu\ie ]i consum) \ine acum de domeniul ciberneticii. {n problema program`rii liniare
intervine un sistem de inegalit`\i liniare ce pot determina un poliedru convex [ntr-un spa\iu
cu mai multe dimensiuni. Aceasta [nseamn` c` o astfel de problem` poate fi adus` la una
de geometrie a spa\iilor cu mai multe dimensiuni. Dac` problema program`rii liniare a fost
rezolvat`, aceasta se datore]te faptului c` a fost adus` la o problem` de geometrie
diferen\ial` anterior rezolvat`.
Matematica []i g`se]te aplica\ii interesante ]i [n cercetarea ]i prezentarea desenelor
ornamentale [n care intervine simetria, ]i mai ales al curbelor cu ecua\ii ce sunt func\ii
explicite (y func\ie explicit` de x).
Simetria este un element geometric cu o larg` aplica\ie [n via\a cotidian`.
G@ndind simetria [n mod empiric, [n minte \i se [nf`\i]eaz` o figur` plin` de armonie ]i
echilibru, un tot bine propor\ionat, ceva care [\i face pl`cere fiindc` este frumos. Simetria,
care era cunoscut` [nc` din antichitate, [n forma cea mai simpl` a sa, se nume]te simetrie
bilateral`. Ea se define]te astfel: o figur` plan` (din spa\iu) F este simetric` fa\` de o ax`
sau fa\` de un plan, dac` ea se suprapune peste ea [ns`]i. Axa sau planul se numesc ax`,
respectiv plan de simetrie. Axa sau planul pot fi [nlocuite ]i de o oglind`, [n acest caz
spunem c` figura respectiv` este o reflectare a sa fa\` de oglind`.
Simetria poate fi privit` ]i ca rota\ia unei figuri [n jurul unui punct sau a unei axe care
trece prin punct, perpendicular` pe planul de rota\ie, de un unghi dat, astfel c` prin
aceast` rota\ie figura se suprapune peste ea [ns`]i. Aceasta este o rota\ie de un unghi dat.
{n desene, sculpturi, edificii ]i at@tea alte obiecte din jur apar elemente de simetrie.
Simetria este un element al frumosului [nt@lnit at@t [n lumea plantelor ]i animalelor, c@t
]i [n via\a cotidian`. Creatorii de mod` folosesc simetria [n realizarea obiectelor de
vestimenta\ie, \es`torii de covoare folosesc ornamente sub form` de benzi [n care un
anumit grup de figuri sunt simetrice, de asemenea ]i arhitec\ii, sculptorii, me]terii olari,
realizatorii de costume na\ionale, etc.
4
Axa de simetrie este folosit` de ]colarii mici pentru realizarea diverselor figurine (case,
animale, fluturi, plante, etc.) cu ajutorul c`rora realizeaz` diverse colaje care redau
aspecte din via\a cotidian`.
Structura omogen` a unui o\el se stabile]te cu ajutorul unor elemente de simetrie,
astfel: se ]lefuie]te bine suprafa\a unei buc`\i, dup` ce aceasta s-a r`cit, se a]eaz` sub
lentila microscopului ]i se prive]te desenul care apare sub lentil`. Cu c@t acest desen este
mai regulat, adic` prezint` mai multe elemente de simetrie, cu at@t o\elul are o structur`
intern` mai omogen`.
Elementele de simetrie care leag` laolalt` mul\imea desenelor ornamentale de pe
cl`diri sau de pe covoare, tapiserii, au fost grupate [ntr-un num`r de 17 grupuri de simetrie,
numite ]i grupurile plane ale lui FEDOROV, dup` numele cristalografului ]i geometrului rus.
Teoria grupurilor, deriv@nd din teoria lui Galois studiat` [n algebr`, poate deriva ]i din
studii de cristalografie. Teoria grupurilor poate fi deci aplicat` [n ]tiin\` ]i tehnic` oriunde
apar cristale, precum [n fotoelasticitate, [n piezoelectricitate, [n studiul lichidelor v@scoase
birefrigerente.
De numele lui FEDOROV, amintit mai sus, este legat` una dintre cele mai frumoase
descoperiri asupra naturii, cristalele minerale, care prezint` cele mai uimitoare forme de
simetrie anorganic`, de]i acestea au fost admirate [nc` din Antichitate. {n secolul al XVIII-
lea s-a descoperit c` atomii unui cristal se afl` la distan\e bine determinate form@nd o re\ea
spa\ial` regulat`. Un cristal cu atomii a]eza\i [n mod ordonat ]i bine determinat se prezint`
ca un poliedru regulat c`ruia i se pot stabili grupurile de simetrie, tot a]a dup` cum s-au
stabilit grupurile de simetrie ale unui poligon regulat. Aceast` problem` este mult mai
complicat` dec@t aceea din cazul poligoanelor regulate, fiindc` un corp [n spa\iu se poate
suprapune peste el [nsu]i nu numai prin cele trei mi]c`ri caracteristice poligoanelor
(transla\ia, rota\ia ]i reflectarea) ci [nc` ]i prin altele, de ex. o mi]care elicoidal`, adic` o
mi]care de rota\ie de un anumit unghi, urmat` de o alt` mi]care de transla\ie. Cercet`rile
din domeniul cristalografiei au condus la gruparea [n 32 de clase cristaline a tuturor
cristalelor care au acela]i grup de simetrii, clase care se pot grupa la r@ndul lor [n 7 sisteme
cristaline. Cercetarea cristalelor cu ajutorul razelor X a determinat ]i influen\a lor asupra
organismului uman, ajung@ndu-se la o metod` de tratare a anumitor boli cu ajutorul
acestora, numit` cristaloterapie.
{n via\a cotidian`, pavarea, pardosirea, mozaicarea, parchetarea sunt activit`\i care
arat` c` o suprafa\` plan` este acoperit` cu pl`ci, de obicei de form` poligonal`, astfel
[nc@t s` nu r`m@n` locuri goale [ntre ele. Pavarea se nume]te regulat` atunci c@nd se
folosesc poligoane regulate ]i de acela]i fel. Proiectan\ii folosind no\iunile de geometrie au
stabilit c` se poate executa o pavare (parchetare) regulat` folosind doar trei poligoane
regulate: triunghiul echilateral, p`tratul ]i hexagonul regulat ]i c` [n jurul unui punct luat ca
v@rf comun nu putem grupa dec@t 3, 4, 5 sau 6 pavele de forma poligoanelor regulate..
Arhitectura este o art` specific` spa\iului c`ci construie]te [n spa\iu diferite volume.
Dac` la [nceput ea a [nsemnat meseria de a construi, cu timpul omul a c`utat s` realizeze
construc\ii pl`cute la vedere ]i astfel, arhitectura a devenit o art`. Construc\ia este pentru a
realiza ceva utilitar, dar arhitectura este pentru a emo\iona. Admir`m ]i ast`zi, dar totodat`
ne [nfioar` piramidele egiptene, care prin masivitatea lor indestructibil` [nfrunt` mileniile.
Impresia de armonie ]i m`re\ie pe care o [mpr`]tie [n jurul ei piramida lui KHEOPS, care a
fost considerat` ca una din cele 7 minuni ale lumii, nu este [nt@mpl`toare, ci a fost calculat`
cu precizie. De la vechii arhitec\i egipteni, s-a aflat c` a fost construit` [n a]a fel [nc@t aria
triunghiului isoscel care formeaz` o fa\` lateral` s` fie egal` cu aria p`tratului care are
lungimea laturii egal` cu lungimea [n`l\imii piramidei. Cercet@nd aceast` caracteristic` a
piramidei s-a ajuns la no\iunea de [mp`r\ire a unui segment [n medie ]i extrem` ra\ie,
cunoscut` [n prezent sub denumirea de t`ietura (sec\iunea) de aur. Din cauza raportului
precis dintre diferitele dimensiuni ale piramidei lui KHEOPS, ea d` o impresie impun`toare.
5
De]i denumirea de t`ietura de aur nu era cunoscut` de geometrii greci, ei au cunoscut
impresia de armonie ce se degaj` din folosirea segmentelor inegale [n construc\ia operelor
de sculptur` sau de arhitectur`. Una din cele mai de seam` calit`\i ale arhitec\ilor greci a
fost aceea c` au tradus intui\ia lor estetic` prin anumite rapoarte numerice dintre
segmentele prezentate [n construc\iile lor. Fiecare dintre curentele care au c`l`uzit
construc\iile au la baz` propor\ii diferite [n care s-au executat coloanele, frontoanele, etc.
prin acest lucru s-a ajuns ca la impresia de masivitate ]i de sobrietate s` se adauge aceea
de elegan\` ]i armonie care a m`rit efectul estetic.
Romanii au introdus un element geometric nou [n arhitectura lor, anume „bolta [n form`
de jum`tate de sfer` ]i arcul [n plin „centru” adic` format dintr-un semicerc”. Celebrele
arcuri de triumf au o form` geometric` precis`, plin` de armonie ]i de elegan\`. Un arc de
triumf este format mai [nt@i din suprafa\a lateral` a unei jum`t`\i de cilindru circular drept ]i
apoi din volume paralelipipedice pe care se aprijin` suprafa\a cilindric`, acestea fiind
[mpodobite cu coloane ]i cu diverse sculpturi. Alt monument roman, tot de form`
geometric`, un trunchi de con la care se adaug` altele, ale c`ror dimensiuni sunt calculate
astfel [nc@t s` se asigure stabilitatea coloanei ]i estetica ei este Columna lui Traian.
Arhitectura roman` a realizat unul din cele mai impun`toare amfiteatre din lume:
COLOSSEUM — ul din Roma, care are o capacitate de 80.000 de locuri. Aceast` aren` este
construit` [n form` de elips`, iar zidul are, de jur [mprejur, forma unui cilindru ]i este compus
din 4 etaje toate formate din arcade. Aceast` inova\ie a arhitec\ilor romani a trezit un
sentiment de admira\ie ]i a fost demn de imitat p@n` [n a doua jum`tate a sec. al XII — lea.
{n a doua jum`tate a secolului al XII — lea al`turi de arta roman` a ap`rut arta gotic` [n
care semicerul roman a fost [nlocuit cu intersec\ia a dou` arce de cerc, form@nd ogiva.
Elementul caracteristic al acestei noi arhitecturi se bazeaz` tot pe o construc\ie geometric`.
{n epoca Rena]terii au fost ridicate [n noul stil construc\ii precum: catedrala din Floren\a,
numit` ]i Campanila (Clopotni\`); bazilica Sf. Petru de la Roma, la care au lucrat marii arti]ti
Bramante ]i Michelangelo, etc. Aceast` bazilic` a fost terminat` de arhitectul sculptor Gian
Lorenzo Bernini, ultimul mare artist al Rena]terii. Arhitectul Bernini a fost un mare geometru
care a ]tiut s` pun` geometria [n slujba frumuse\ii. El afirma c` „frumuse\ea lucrurilor din
lume const` [n propor\ii.” Mai mult, Bernini avea o fantezie foarte bogat` ]i decora\iile de
origine roman` pe care le — a folosit au pl`cut at@t de mult [nc@t s—au r`sp@ndit [n toat`
Europa sub numele de stilul „baroc.”
Odat` cu [nceputul sec. XX, arhitectura a c`p`tat o nou` [nf`\i]are datorit` noilor
condi\ii de via\`. Trebuia s` se g`seasc` solu\ii problemei de a acoperi spa\ii vaste cu
cl`diri care s` ad`posteasc`, [n condi\ii bune, mul\imi numeroase de oameni, folosindu — se
materiale noi de construc\ii ca fierul ]i betonul armat. Celebrul arhitect francez Le
Corbussier, [n una din c`r\ile sale spune: „ Cuburile, conurile, sferele, cilindrii, piramidele sunt
marele forme primare, pe care lumina le scoate [n eviden\`, imaginea lor este precis`, f`r`
neclaritate. De aceeea sunt forme frumoase, cele mai frumoase forme . . . Axele, cercurile,
unghiurile drepte sunt adev`rurile geometriei; altfel ar fi hazard, anomalie, arbitrar.
Geometria este limbajul omului. Marile probleme ale construc\iei moderne vor fi realizate
prin geometrie.” {n epoca actual`, a cl`dirilor gigantice, la planurile pentru fabricile
construite pe sute de hectare, baraje sau hidrocentrale colosale, scara de propor\ie
exprimat` prin sec\iunea de aur apare prea mic`. Din aceast` cauz` arhitectul francez Le
Corbussier a ales o nou` scar` de propor\ii, mai potrivit`, pe care a denumit — o „ modulor
”, ( modul = raport, sau scar` de propor\ie; or = aur) care are aceea]i semnifica\ie, numai
c` dimensiunile raportului sunt altele dec@t cele folosite [n antichitate. Oricare doi termeni
al`tura\i, din scara modulor, au [nc` proprietatea c` sunt [n aceea]i propor\ie, aceea
legat` de t`ietura de aur ]i de ea se folosesc arhitec\ii de ast`zi pentru a stabili dimensiunile
unei cl`diri care s` aibe un aspect armonios. Aceast` scar` de propor\ii nu este suficient`
pentru ca o cl`dire s` se prezinte sub o [nf`\i]are plin` de armonie ]i echilibru ]i s`
6
st@rneasc` admira\ia celui care o contempl`. Aceast` problem` este rezolvat` doar de
talentul arhitectului respectiv.
P@n` la [nceputul secolului al XIX-lea se presupunea c` geometria euclidian` avea un
caracter absolut. Descoperirea geometriilor neeuclidiene ]i dovada necontradic\iei lor a
condus la schimbarea multora dintre convingerile asupra universului [n care tr`im. Iat`
c@teva fragmente relevante din lucrarea Postulatele ]tiin\ei spa\iului scris` de W.K. Clifford [n
sec. XIX: „Ceea ce a fost Copernic fa\` de Ptolemeu, a fost Lobacevski fa\` de Euclid...
Fiecare dintre ei a realizat o revolu\ie a]a de mare [n ideile ]tiin\ifice, comparabil` numai cu
aceea f`urit` de cel`lalt”.
{n leg`tur` cu no\iunea de spa\iu H. Poincaré spunea, [n volumul Valoarea ]tiin\ei: „{n
spa\iu noi cunoa]tem triunghiuri rectilinii [n care suma unghiurilor este egal` cu dou`
unghiuri drepte; dar cunoa]tem de asemenea triunghiuri curbilinii [n care suma unghiurilor
este mai mic` dec@t dou` unghiuri drepte. Existen\a unora nu-i mai [ndoielnic` dec@t a
altora. Dac` d`m laturilor celor dint@i numele de drepte, [nseamn` c` am adoptat
geometria euclidian`; dac` d`m laturilor celor din urm` numele de drepte, [nseamn` c`
am adoptat geometria neeuclidian`. Astfel c`, [ntreb@ndu-ne care geometrie este
convenabil s` o adopt`m, [nseamn` c` ne [ntreb`m la care linii este convenabil s` le d`m
numele de drepte ?”. Geometriile neeuclidiene se reg`sesc deci ]i ele [n via\a cotidian`
prin „[nlocuirea ]tiin\ei Imensit`\ii ]i Eternit`\ii cu ]tiin\a despre Aici ]i Acum” (W.K. Clifford).
7
8

• ABCDEF = gura celulei


• OV = axa celulei
• A1B’C1D’E1F’ = fundul celulei, dac` ar fi fost
plan, perpendicular pe axa celulei
• VA1B1C1D1E1F1 = fundul celulei, constituit din trei
romburi congruente, cu v@rful V comun
• d(V, (A1C1E1)) = d((B1D1F1), (A1C1E1)) = 2x
• Fie AB = 2a ]i VD1 = 2y
• Pr(A1C1E1) VD1 = OD = 2a; PrOV VD1 = 2x ⇒
4y2 = 4x2 + 4a2, de unde y2 = x2 + a2 (1)
Volumul interior al celulei se modific` foarte pu\in
c@nd [n loc de a folosi fundul plat A1B’C1D’E1F’
folosim fundul format din cele trei fe\e rombice.
Numai aria celor trei romburi este deosebit` de
aria sec\iunii drepte A1B’C1D’E1F’.
S` vedem ce diferen\` exist` [ntre aceste arii :
{n cazul fundului rombic trebuie s` avem [n
vedere c` pe p`r\ile laterale ale celulei sunt arii
ca A1B’B1, B1B’C1, etc., care nu se acoper` cu
cear`. Se observ` apoi c` diagonala C1E1 a
rombului VC1D1E1 este egal` cu diagonala mic`
CE a hexagonului de baz`, deci C1E1 = 2a 3 . Cum
VD1 = 2y ⇒ AVC1D1E1= 2ay 3 ⇒ A3romburi= 6ay 3 .
Aria celor 6 triunghiuri dreptunghice de forma
A1B’B1, cu B’B1 = x ]i A1B’ = 2a este 6ax. Dac`
fundul ar fi fost plan ar fi fost echivalent cu ABCDEF
]i ar fi avut deci aria egal` cu 6a2 3 . Deci
9

diferen\a de arie [ntre fundul drept ]i fundul format


din romburi este :
6a2 3 + 6ax — 6ay 3 = 6a (a 3 + x — y 3 ) (2)
Din rela\ia (1) ⇒ y = a 2 + x2 , astfel [nc@t (2)
devine: 6a (a 3 +x — 3 a 2 + x2 ).
Aceast` expresie trece printr-un minim sau
maxim c@nd derivata [n raport cu x se anuleaz`.
x 3
Deci 1 — = 0, de unde x 3 = a 2 + x2 sau
a 2 + x2
2x2 = a2, x = a/ 2 .
Deci maximul de economie de material va fi
c@nd x = a/ 2 , pentru care, conform (1)
a2 a 3 a 6
corespunde y = a + 2
= = . Aceasta
2 2 2
[nseamn` [ns` c` diagonala VD1 = 2y = a 6 , iar
diagonala C1E1 = 2a 3 = a 12 . Deci C1E1 >VD1).
{n aceast` situa\ie o s` not`m m(∠VC1D1) = 2α.
VD 1 : 2 a 6 1
Atunci m(∠VC1E1) = α ]i tg α = = = ,
C1E1 : 2 a 12 2
2tg α
de unde urmeaz` tg 2α = = 2 2 = 8 ]i
1 − tg α
1 1 1
cos 2α = = = ]i c`ut@nd [n
1 + tg 2α
2
1 + 8 3
tabelele de valori ale func\iilor trigonometrice ⇒
2α = 70° 31’ 44’’.
M`sura unghiului C1VE1 este 109° 28’ 16’’, ca
suplement al lui 2α.
S` vedem ]i care este m`sura unghiului pe
care-l face diagonala VD1 cu axa OV a celulei.
10

Fie m(∠D1VO) =β. Avem 2x⋅tg β = 2a ;


a a
tg β = = = 2 = ctg α, a]adar β = 90° — α ⇒
x a
2
β = 90° — 35° 15’ 52’’ = 54° 44’ 8’’.
{nclinarea fe\elor rombice fa\` de planul bazei
celulei este 90° — β = α = 35° 15’ 52’’.
2a 2a
Tg(∠CC1D1) = = = 8 = tg 2α.
x a/ 2
Deci unghiurile ascu\ite ale fe\elor laterale ale
celulei (trapeze dreptunghice) sunt congruente cu
unghiurile ascu\ite ale romburilor. De aici rezult`
c` [n jurul unui cre]tet (v@rf C1) m`surile unghiurilor
celor patru fe\e sunt de 70° 31’ 44’’, iar [n jurul lui D1
toate fe\ele au unghiuri cu m`sura de 109°28’16’’.
Remarc`m de asemenea c` unghiurile diedre
formate de dou` fe\e laterale consecutive ale
celulei au m`sura de 120°.
11

Exemple de curbe ]i figuri prezent@nd centre sau


axe de simetrie, care au stabilite ecua\ii
carteziene sau ecua\ii [n coordonate polare :

1. Frunza lui Descartes (folium Cartesii) - figura 1:


are ca ecua\ie x3 + y3 — 3ax = 0
12

2. Lemniscata lui Bernoulli - figura 2:


are ca ecua\ie (x2 + y2)2 — 2a2(x2 — a2) = 0
13

3. Parabola cubic` a lui William Neil - figura 3:


are ca ecua\ie y3 + ax3 = 0
14

4. Cisoida - figura 4:
are ca ecua\ie y2(2a — x) — x3 = 0
15

5. Curba de gradul al patrulea - figura 5:


are ecua\ia x4 — 2ay3 —3a2y2 — 2a2x2 + a4 = 0
16

6. Parabola de ecua\ie y2 = 2px ]i desf`]urata ei


- parabola semicubic` a lui Neil
17

Pavaj cu 3 pavele [n jurul unui v@rf (dodecagoane


]i triunghiuri echilaterale) :
18

Pavaj cu 3 pavele [n jurul unui v@rf (dodecagoane


]i hexagoane ]i p`trate) :
19

Pavaj cu 3 pavele [n jurul unui v@rf (p`trate ]i


octogoane) :
20

Pavaj cu 3 pavele [n jurul unui v@rf (toate


hexagoane) :
21

Pavaj cu 4 pavele [n jurul unui v@rf (hexagoane ]i


triunghiuri echilaterale) :
22

Pavaj cu 4 pavele [n jurul unui v@rf (p`trate) :


23

Pavaj cu 5 pavele [n jurul unui v@rf (p`trate ]i


triunghiuri echilaterale) :
24

Pavaj cu 5 pavele [n jurul unui v@rf (hexagoane ]i


triunghiuri echilaterale) :
25

Pavaj cu 6 pavele [n jurul unui v@rf (toate


triunghiuri echilaterale) :