Sunteți pe pagina 1din 4

PIERSIC SI CAIS

Boli si daunatori

Boala plumbului (Stereum purpureum)

Frunzele atacate au o culoare plumburie, cu un luciu argintiu. Sunt ondulate si


mai subtiri decat frunzele sanatoase. Ele sunt carnoase: mai groase decat cele
normale, deseori basicate si deformate. Frunzele bolnave cad prematur, lastarii se
dezvolta mai slab, raman mai scurti si ramifica abundent. Fructificarea este slaba din
cauza ca multe flori avorteaza.

Fainarea (Sphaerotheca pannosa)

Sunt atacate frunzele tinere de la varful ramurilor. Frunzele sunt acoperite pe


ambele fete de o pasla albicioasa. Aceste frunze raman mici, rasucite si se usuca de
timpuriu. Pasta albicioasa acopera de asemenea lastarii atacati. In timpul toamnei,
pasta ce acopera tastarii poate prezenta puncte negre. Fructele raman mici si cu
crapaturi, iar pe suprafata lor se gasesc pete albicioase.

Monilioza fructelor (Monilinia spp.)

Boala ataca ramurile cu frunze, flori si fructele in diferite faze de crestere. Este
favorizata de primaveri reci, ploioase, cand ramurile cu frunze si flori se vestejesc in
numar mare. Frunzele atacate atarna, dar fara sa cada, Florile devin brune si se usuca
Ramurile vestejite se indoaie in forma de carlig. Fructele tinere atacate se zbarcesc,
devin brune si cad in numar mare. La fructele coapte, pulpa putrezeste si pe suprafata
lor apar zone mici mai ridicate de culoare galben-cenusie. Coaja fructului se rupe in mai
multe locuri permitand scurgerea din interior a unui lichid dulceag lipicios. Aceasta
zeama produce lipirea mai multor fructe intre ele. Pachete de fructe lipite, putrezite si
zbarcite, raman atarnate de pom.

Ciuruirea mlcotica a frunzelor (Stigmina carpophila)

Boala ataca ramurile, fructele si frunzele. Pe frunze apar pete rnici, circulare, de
culoare verzui deschis-galbui la inceput, pentru ca mai tarziu sa ia o culoare brun
rosiatica. La nivelul petelor, particica din frunza rnoare. Aceste parti de frunza moarta se
vor desprinde si vor cadea, dand astfel un aspect de frunza ciuruita. Pe fructe apar pete
mici circulare, negricioase, chiar adancite. Pe rarnuri se produc leziuni adanci si
deschise.

Basicarea frunzelor de piersic (Taphrina deformans)

Atacul se produce mai ales in cazul unor primaveri si veri racoroase. Sunt
atacate frunzele, ramurile, florile si fructele. Frunzele atacate, in special cele de la varful
ramurilor, sunt incretite, in sensuI ca pe fata superioara prezinta umflaturi, iar pe cea '
inferioara, adancituri. Culoarea frunzelor initial este rosiatica, pentru ca ulterior sa vireze
in galben si in final in brun. Cu timpul, pe fata inferioara, in dreptul adanciturilor, se
depuneo pulbere fina, alb- galbuie. Rezultatul atacului este uscarea frunzelor. Lastarii
foarte tineri, este posibil sa fie contaminati, ei ingrosandu-se si ramanand mai scurti.
Fructele atacate au pe suprafata lor zone basicate si de culoare bruna, insotite de
crapaturi ale pielitei. Daca nu se intervine prompt pentru tratarea bolii, dupa mai multi
ani se va observa o scurgere crescuta de clei la piersicii bolnavi.

Ulceratia bacteriana (Pseudomonas spp.)

Se manifesta la fel pentru toate samburoasele, pe frunze, fructe si pe lastarii


nelignificati. Atacul de pe frunze poate fi confundat uneori cu arsurile produse de diferite
solutii chimice de stropit: pete circulare punctiforme cu diametrul de o,5 - 5 mm, de
culoare verde inchis cu aspect apos. Pe timp umed, in dreptul petelor se observa o
pelicula umeda de lichid iesit chiar, din frunza insasi. Pe timp uscat tesuturile atacate
mor si cad, iar frunza ia astfel un aspect ciuruit. In, cazul unui atac puternic, frunzele
cad in numar mare. Mugurii atacati se umfla si se vestejesc, iar vara se usuca ramurile.
Pe lastarii tineri, atacul produce pete alungite cu diametrul de 7-8 mm. Scoarta ramurilor
este distrusa si devine bruna. Printre crapaturile scoartei apare un clei caracteristic.
Ranile de pe ramuri, ca niste ulcere, se maresc de la an la an si pot.evolua la cancere
deschise. Pe fructe apar pete circulare cu consistenta urneda. Lama de lichid ce apare
la suprafata petelor (si care provine din frunza insasi), are o culoare usor galbuie. Atacul
timpuriu pe fructele tinere provoaca excavatii pline de bacterii. Pulpa fructelor atacate,
prezinta in dreptul petelor numeroase crapaturi mici. Fructele se strica sau putrezesc.
Aceasta boala a sarnburoaselor este favorizata de precipitatiile abundente din timpul
perioadei de vegetatie. o mare parte din infectii se produc in timpul altoitului.

Alternarioza

La inceputul atacului, pe frunze se observa niste pete rotunde si de culoare


bruna. Aceste pete pot fi separate sau unite intre ele. Frunzele bolnave se usuca. Pe
sepale, boala se manifesta prin aparitia unor pete brune alungite. Fructele crude
atacate se innegresc si se desprind, Pe fructele mature, la exterior, apar pete circulare,
negre si mai profunde in zona coditei.

Cariul scoartei (Ruguloscolytus rugulosus)

Daunatorii in stare adulta sapa galerii intre scoarta si lemn in care depun ouale.
Aceste galerii sunt scurte, drepte si in sensul fibrelor de lemn. Larvele, in schirnb sapa
niste galerii adanci, cu multe incalcituri de directie si asezate sub forma razelor unui
cerc. La capatul galeriei, ia nastere nimfa. Gandacii (carii), ies prin mici gaurele rotunde,
facute in scoarta. Viata pomului este serios afectata, el uscandu-se in final.

Molia vargata a piersicului (Anarsia lineatella)


In caz de atac, lastarii se usuca si fructele se strica. Ouale acestui daunator au
culoarea portocalie si sunt depuse pe muguri, frunze sau pe fructe. Din oua ies larvele,
care vor intra in interiorul fructelor cu a carer pulpa se hranesc.

Molia ortentala a fructelor (Grgpholitha molesta)

Fructele raman pipernicite si prezinta adesea, la suprafata lor, pete violacee si un


lichid lipicios, scurs din interior. Fructele bolnave se coc inainte de vreme si cad. Larva
intra in pulpa fructului si sapa o galerie pana la sambure, cu care se hraneste. La
maturitate, viermele paraseste fructul si se retrage in scoarta pomului, unde se
transforma in pupa. lerneaza in scoarta. Ouale sunt depuse pe frunze si fructe.

Paduchele din San Jose (Guatraspidiotus perniciosus)

Sunt atacate tulpinile, ramurile, frunzele si fructele. In jurul locurilor de fixare a


fructelor (unde se prinde codita) se formeaza pete rosii, caracteristice. Pomii atacati
sufera in dezvoltare si, cu timpul, se usuca incepand de la varf.

Paduchele testos (Eulecanium corni)

In momentul inteparii, acest daunator introduce odata cu saliva si enzirne care


produc moartea frunzelor. Se produce decolorarea, ofilirea partiala sau totala a
frunzelor si caderea lor. La atac repetat, pomii se pot usca in masa. Are o singura
generatie pe an. lerneaza ca Iarva secundara, protejata de un strat de ceara la baza
mugurilor, pe frunzele de pe sol sau in crapaturile scoartei. Pe dejectiile zaharoase ale
paduchelui se dezvolta ciuperci din genul Capnodium (fumagina).

Paduchele verde al piersicului (Myzus persicae)

Formeaza colonii aglomerate pe partea inferioara a frunzelor si, dispersate, pot fi


intalnite pe flori. Adultul are corpul globulos, verde brumariu, de 2,5 - 3 mm, are picioare
si antene scurte. .lerneaza ln stadiul de ou depus pe scoarta sau la baza mugurilor.
Este un vector important pentru virusi. Inteapa tesuturile pentru a se hrani cu seva.
Acestea se necrozeaza, se rasucesc si apoi se usuca.

Viermele merelor (Carpocapsa spp.)

Ataca in special parul si marul. Mai rar, ataca prunul, caisui, piersicul si gutuiul.
Exista doua posibilitati (forme) de atac:

1) atacul primar, atunci cand fructele sunt roase superficial si

2) atacul secundar, cand fructele au galerii pline cu excrementele daunatorului,


iar in jurul orificiului de perforare sunt rosaturi brunificate. Frunzele verzi atacate,
stagneaza in dezvoltare si cad. Atacurile secundare grabesc maturarea fructelor si
caderea lor. Aceste fructe nu se pot pastra, deoarece putrezesc. Prin aceasta boala se
vor inregistra pierderi de pana la 7o-8o% din recolta de fructe.

Omida paroasa a dudului (Hyphantria cunea)

Ataca printre altele si piersicul, producandu-i defolierea (caderea frunzelor).


Femela depune 4oo-9oo de oua pe partea inferioara a frunzelor, acoperindu-Ie cu
perisori albi de pe varful abdomenului.Larvele se hranesc cu epiderma frunzelor,
formandu-se cuiburi mici din 2-3 frunze legate cu fire de matase. Frunzele atacate se
ingalbenesc, se brunifica si se usuca. In ultimele stadii, omizile rod frunzele in intregime,
lasand. nurnai nervurile mai groase. Frunzele atacate sunt infasurate cu fire de matase,
rezultand cuiburi mari, care ajung la dimensiuni de pana la 6o-8o cm. La invazii mari,
toata coroana pomilor poate fi defoliata. Omizile pot ataca si fructele, carora Ie rod
epiderma. Are doua generatii pe an (prima in mai-iunie si cealalta in august). Pentru o
intelegere cat mai exacta redam in continuare o schema simplificata de urmarire a
aparitiei bolilor si daunatorilor si de aplicare a tratamentelor.

- daca in 'tirnpul verii si toamnei s-a' observat un atac important al bolilor si daunatorilor
descrisi la tratamentul-nr. 1 atunci aces! tratament devine aproape obligatoriu. Daca
atacurile au fost slabe sau inexistente tratamentul 1 poate fi anulat. .

- tratamentul 2 nu se prea aplica, mai ales in plantatiile mici - individuale. Este insa un
tratament care, odata aplicat reduce considerabil numarul tratamentelor necesare in
cursul verii. Explicatia este simpla: tratarnentul 2 distruge in buna masura ouale
hibernante si astfel aparitiile adultilor sunt sensibil dirninuate. .

- tratarnentul 3. Se pot stabili o multirne de retete daca retinem ca este nevoie de un


insecticid ales din grupa celor descrise la tratamentul 4 - prun sI de fungicidele indicate
in combaterea basicarii, ciuruirii micotice, moniliozei, bolii plumbului si fainarii.

Concret: Karate 2,5EC o,o2% + Dithane 75WG o,2% sau Fastac 1oCE-HV o,oo8% +
polislfura de bariu o,7% inainte de inflorit si o,4% dupa lnflorit. In functie de substantele
pe care Ie putem procura se pot intocmi o serie intreaga de combinatii ghidandu-ne
desigur dupa indicatiile din tabele.

-tratarnentul 4 se aplica de regula impotriva bolilor- criptogamice (Polibar, Dithane,


Nemispor.. Mantrimet, Metazir, Captadin, Vondozeb, etc.), in concentratiile aratate .

In continuare, pomicultorul va stabili singur daca sunt necesare toate cele 12


tratamente recomandate sau poate sa suprime cateva dintre ele. Aceasta depinde de
avertizari si de observarea directa, in teren.

S-ar putea să vă placă și