Managementul relaţiilor Mass-Media

Manipularea prin presă

 Înainte să vorbim despre manipulare, indiferent de forma sau modul în care ea se
manifestă, considerăm ca este necesar să aducem în discuţie definiţia manipulării. Astfel, Ştefan
Buzarnescu afirmă că manipularea poate fi definită ca “acţiunea de a determina un actor social
(persoană, grup, colectivitate) să gândească şi să acţioneze într-un mod compatibil cu interesele
iniţiatorului, şi nu în interesele sale, prin utilizarea unor tehnici de persuasiune care
distorsionează intenţionat adevarul, lăsând impresia libertăţii de gândire şi decizie” (Buzarnescu,
2005). Referitor la mass-media, “interesele iniţiatorului” pot cuprinde o arie vastă de preocupari.
În presa romanească, spre exemplu, de cele mai multe ori acest domeniu al intereselor se învârte
în jurul vânzării ziarulului. Asa se face că, dacă aducem în discuţie cifrele oferite de BRAT cu
privire la tirajul brut al publicaţiilor de la începutul anului 2009 pănă în prezent, Libertatea,
cunoscut tabloid (258.638 exemplare), este vândut într-un număr dublu de exemplare faţă de
ziarul Adevărul (129.583 exemplare) (BRAT). După o scurtă analiză a publicaţiilor româneşti,
am decis să folosesc ziarul Libertatea din ziua de 16 aprilie 2010 ca suport pentru această
lucrare, deoarece în paginile acestei publicaţii manipularea este evidentă şi, mai mult decât atât,
este omniprezentă.
Pornind de la ideea că “mass-media participă nu numai la geneza ci şi la manipularea
opiniei publice” (Buzarnescu, 2005), se pot identifica următoarele tehnici de manipulare prin
presa: ordinea prezentării ştirilor, selecţia ştirilor, titlurile ştirilor, fotografiile, materialele
video, editorialul sau emisiunile de analiză.
Astfel, pe prima pagină a ziarului, iar mai apoi reluat în paginile doi şi trei, este plasat
articolul cu titlul “Valeriu Creţu, prietenul din studenţie al preşedintelui: «Mă duceam cu Băse
la femei»”. În acest caz se poate observa, întai de toate, influenţarea prin titluri. Chiar dacă
articolul face referire la întreaga studenţie a preşedintelui, titlul surprinde acea parte a
mărturisilor lui Valeriu Creţu care, fiind plasată pe prima pagină, va atrage cititorii. De
asemenea, mai este de menţionat faptul că în titlu cuvântul “Băse” este scris cu galben iar restul
caracterelor care îl alcătuiesc sunt scrise cu alb pe un fond roşu, tocmai pentru a ieşi şi mai bine
în evidenţă acea sintagmă preluată din marturisile “prietenului preşedintelui”. Referitor la acest
titlu se mai poate menţiona că un rol important îl joacă şi mărimea caracterelor, deoarece citatul
preluat din mărturisirile lui Valeriu Creţu este scris cu un font mult mai mare decât celelalte
caractere ale titlului, iar această tehnică scoate din nou în prim-plan, în atenţia cititorilor,
“activitatea” pe care cei doi vechi prieteni o făceau împreună. Reluat în pagina doi, acelaşi
articol este însoţit de cuvinte preluate din nou din mărturisirea lui Valeriu Creţu, şi anume:
“Fuma Carpaţi şi era timid”, aceste cuvinte fiind scrise cu font roşu pe un fundal albastru iar
caracterele sunt semnificativ mai mari decat cele folosite pentru restul textului din articol.
De asemenea, şi fotografiile care însoţesc un articol, precum şi explicaţiile aferente
acestora pot fi o metodă de influenţare a cititorilor. Aşadar, tot pe prima pagină a ziarului
Libertatea este plasată o fotografie care înfăţişează două domnişoare luându-se de păr, această
imagine fiind ataşata articolului “Fetele s-au păruit la Sexy Kombat”. Din nou, apariţia acestei
fotografii pe prima pagină a ziarului, dar şi titlul articolului au menirea de a influenţa cititorul.
Articolul este reluat în pagina cinci a ziarului şi cuprinde informaţii suplimentare cu privire la
fotografia respectivă.
Atât în cazul primei ştiri, cât şi în cazul celei de a doua, apare influenţarea prin plasarea
ştirilor. Astfel, fapte banale precum “păruiala” a două necunoscute, plasate pe prima pagina a
ziarului devin un eveniment, în timp ce articole care prezintă evenimente autentice sunt plasate
în pagina opt a ziarului (moartea unei tinere care a căzut din lift).
În pagina patru găsim articolul cu titlul “Vedeta TV e îngrijorată de înmulţirea cazurilor
de boli cu transmitere sexuală” însoţit de cuvintele “Teo le vrea pe curve în legalitate” scrise,
din nou, cu un font mult mai mare, de culoare rosie, pe un fundal alb. Titlul articolului şi acest
ultim paragraf menţionat se înscriu în structura de ansamblu a publicaţiei, dar tendinţa cu care
au fost scrise nu corespunde cu ceea ce Teo Trandafir declara în articol. Aşadar, asistăm din nou
la o manipulare prin titluri, deoarece sintagmele folosite în construirea titlului articolului duc
cititorul cu gândul la un alt fel de declaraţii, iar odată ce articolul este citit ne putem da seama de
faptul că titlul nu este neapărat în concordanţă cu textul articolului şi cu declaraţia în sine a
cadidatului PD-L pentru Camera Deputaţilor.
Tot în aceeaşi pagină a ziarului găsim şi “Opinia zilei”, secţiune care prezintă un articol
de aproximativ 200 de cuvinte cu titlul “Gaşca bolşevică neconstituţională” care face referire la
“stupida gafă constituţională” a premierului Emil Boc. Asistăm astfel, din nou, la manipularea
prin titlu. Acest articol, din punct de vedere al tematicii, nu se înscrie în structura de ansamblu a
ziarului, dar din punct de vedere al tendinţei şi al felului în care abordează problema dezbatută
putem spune că textul respectiv se încadrează cu brio printre celelalte articole ale publicaţiei.
Atorul acestui articol, Petru Calapodescu, foloseşte o serie de cuvinte negative la adresa
oamenilor politici, iar membrii Parlamentului sunt numiţi “abulici, traseişti şi mercenari”.
Periculos la această abordare este şi faptul că jurnalistul, care îşi împărtăşeşte punctul de vedere
vis-a-vis de aleşii popurului, poate duce la “cultivarea comodităţii cititorului care începe să
vehiculeze opinii care nu-i aparţin” (Buzarnescu, 2005).
Tot în pagina de politică întâlnim înca trei articole- “Cumnatul lui Mircea Geoană,
dispus să ia un salariu mai mic”, “Cătălin Voicu n-a dormit de 16 zile” şi “Victor Ponta acuzat
de trădare”- de aproximativ 50 de cuvinte fiecare. La fel ca în cazul articolelor anterior
menţionate, întâlnim influenţa prin titluri. Spre exemplu, articolul cu titlul “Cumnatul lui Mircea
Geoană, dispus să ia un salariu mai mic”. Cititorul ar putea crede că articolul are, într-un fel sau
altul, legătură cu Mircea Geoană, deşi acest lucru nu este adevărat. Singura legătura dintre
Mircea Geoană şi articolul menţionat este Ionuţ Costea, cumnatul acestuia, dar dacă articolul s-
ar fi numit “Ionuţ Costea, dispus să ia un salariu mai mic”, cititorii nu ar mai fi fost interesaţi de
acesta deoarece numele menţionat nu are notorietate pentru ei. Numele lui Mircea Geoana este
menţionat în titlul articolului din dorinţa de a atrage atenţia cititorilor asupra textului articolului
respectiv, chiar dacă nu are nici o legătura cu persoana publică menţionată. În conţinutul
aceleaşi pagini, de politică, este inclus încă un articol cu titlul “ Interzis la exportul de cai”.
Primul lucru care se poate nota în cazul acestui articol este că el nu are nici o legătura cu
politica, ci aduce în discuţie problema “cabalinelor din Romania care suferă de anemie
infecţioasă”.
Trecând la următorea pagină ajungem la rublica “Fata de la pagina 5”. Urmărind şi
celelalte ştiri care apar în paginile 6-14 ale ziarului, observăm că întâlnim aici manipulare prin
plasare ştirilor şi prin selecţia de fotografii. Astfel, pagina respectivă conţine o fotografie de
dimensiuni impresionante a unei domnişoare, mai mult sau mai puţin îmbrăcată, care se
prezintă. Acest articol, care ocupă jumatate de pagină şi iese în evidenţă doar datorită pozei care
îl însoţeşte, este plasat cu două pagini înaintea unui articol despre un tânăr bolnav de leucemie,
articol care are ca spaţiu de difuzare un sfert din spaţiul ocupat de poza primului articol
menţionat.
Printre articolele din pagina şase întâlnim un text de aproximativ 30-40 de cuvinte însoţit
de titlul “Poliţiştii merg cu tramvaiele”. Titlul acestuia influenţează cititorul să creadă că
politiştii nu mai beneficiază de maşinile de serviciu şi trebuie să circule cu tramvaiele. Citind
textul aferent acestui titlu, suntem informaţi că poliţiştii vor patrula şi în tramvaie, nu că vor
merge cu tramvaiele aşa cum ni se dezvaluie in titlu. Aşadar, asistam la o manipulare prin titlu.
 Ajungând la pagina 8, dăm de un articol de aproximativ 50 de cuvinte care abordează
subiectul unei tinere care a decedat căzând dintr-un lift. Ce este de menţionat în cazul acestuia
este fotografia care îl însoţeşte. Aceasta este descrisă prin cuvintele: “Un student aprinde
lumânări lângă liftul ucigaş din cămin”. Putem considera că folosirea cuvintelor “liftul ucigaş”
influenţează atitudinea cititorului faţă de articolul respectiv. În plus faţă de acest lucru,
fotografia prezintă un tânăr care are la picioare doar trei lumânări aprinse, iar titlul articolului
este “Sute de lumânări...”. Aşadar, întâlnim şi în cazul acestui articol o manipulare prin titlu şi o
incongruneţă în ceea ce priveşte titlul articolului şi fotografia care îl însoţeşte.
Următorul articol adus în discuţie, “Botezatu e istovit de programul de repetiţii al show-
ului de la PRO TV”, ocupă un spaţiu generos din pagina cu numărul 9, poza lui Cătălin Botezatu
punând stăpânire pe trei sferturi din spaţiul aferent articolului. Poza este însoţită de un extras ce
provine din textul articolului – “Doarme doar patru ore pe noapte” -scris cu un font mult mai
mare decât restul textului iar acest lucru poate manipula atenţia cititorului cu privire la articolul
respectiv.
În concluzie, trecând în revistă câteva articole abordate de ziarul Libertatea în ziua de 16
aprilie 2010, constatăm că jurnaliştii acestei publicaţii utilizează frecvent tehnici de manipulare
în scrierea şi prezentarea ştirilor. Cel mai des a fost folosită tehnica de influenţare prin titluri, în
sensul în care mărimea caracterele sau culoarea cu care erau scrise le faceau sa iasa mult în
evidenţă faţă de restul textelor. Totodată, nu se poate spune ca titlurile reprezentau o sinteză a
articolului, ci scoteau în prin-plan acel element al întregului articol care iese în evidenţă şi care
ar putea impresiona cititorul. În al doilea rând, am întâlnit manipulare prin plasarea ştirilor.
Astfel, bătaia dintre două fete apare pe prima pagină, fiind considerată un eveniment important,
în timp ce articole referitoare la moartea unei fete sau povestea unui tânăr bolnav de leucemie le
putem găsi în pagina 7 şi 8 a publicaţiei. O altă tehnică de manipulare observată a fost cea a
selecţiei fotografiilor. Sunt utilizate fotografii foarte mari în cazul prezentării unor
pseudoevenimente, sau sunt utilizate fotografii care nu redau întocmai titlul articolului.
Prin prezentarea celor de mai sus conchidem că în paginile ziarului Libertatea întâlnim
următoarele tehnici de manipulare prin presă: influenţare prin ordinea prezentării ştirilor, prin
selecţia ştirilor şi a titlurilor acestora, influenţare prin selecţia fotografiilor şi prin editorial.
Bibliografie
BRAT. (n.d.). Comparator cifre de difuzare. Retrieved aprilie 16, 2010, from BRAT- Briroul
Roman de Audit al Tirajelor: http://www.brat.ro/index.php?page=compare

Buzarnescu, S. (2005). Sociologia opiniei publice. Timisoara: Editura de Vest.