|




Leonardo Boff
{

 
V doar persoanele mai în vârstă, ci şi tinerii a
senzaţia că tot l s-
s-a accelerat excesiv.
excesiv. Ieri a fost
carnaval l,l, în sc rt timp e Saptămâna Sfântă şi
p ţin mai încolo Crăci n l. l. Acest sentiment este
il zori , sa are o bază reală?
reală?
Ñrin rezonanţa Sch mann se poate da o
explicaţie. Fizician l german W.O. Sch mann a
constatat în 1952 că Ñamânt l este încerc it de
n câmp electromagnetic p ternic, care se
formează în partea inferioară a ionosferei, la
aproximativ 100 km deas pra noastră. Acest
câmp are o rezonanţă (den mită rezonanţa
Sch mann ), aproximativ egală c
,83 p lsaţii
pe sec ndă.
Yste ca n fel de memorie, responsabilă de
echilibr l biosferei, medi nat ral de care
depind toate formele de viaţă. S-a verificat că
toate vertebratele şi creier l nostr a aceeaşi
frecvenţă de
,83 hertz.
Ympiric s-a făc t constatarea că n p tem fi
sănătoşi în afara acestei frecvenţe biologice
nat rale. Când astrona ţii ieşea în călătorii
spaţiale, ieşea din rezonanţa Sch mann şi se
îmbolnăvea . Dacă era s p şi acţi nii n i
sim lator Sch mann, îşi rec pera echilibr l şi
sănătatea. De mii de ani, bătăile inimii
Ñământ l i a av t această frecvenţă de
p lsaţii şi viaţa s-a dezvoltat într- n relativ
echilibr ecologic. Se pare că începând din anii
80, şi ceva mai accent at din anii 90, această
frecvenţă a trec t de la
,83 la 11 şi 13 hertz.
Inima planetei s-a dereglat. Ca rmare, a apăr t
dezechilibre ecologice: pert rbaţii climatice,
activitate v lcanica crescândă, mari tensi ni în
conflicte mondiale, creşterea generală a
comportamentelor deviate la oameni, etc.
Datorită acestei accelerări generale, o zi de 24
de ore este percep tă ca având doar 16. Din
această ca ză, percepţia că tot l se desfăşoară
prea repede n este il zorie. Ar avea bază reală
în această schimbare a rezonanţei Sch mann.
Se poate avansa o teorie, rec rentă între marii
cosmologi şi biologi, că Ñământ l este, efectiv,
n s perorganism vi , că noi şi planeta formăm
o entitate nică. Fiinţele mane s ntem pământ
care simte, găndeşte, i beşte si venerează. De
ce s ntem aceasta? Avem aceeaşi nat ră
bioelectrică şi s ntem înconj raţi de aceleaşi
nde rezonante Sch mann.
†aia, acest s perorganism vi care este mama
Terra, treb ie să găsească echilibr l nat ral... ca
orice organism vi , dar n se ştie ce preţ va
treb i plătit de către biosferă şi fiinţe. Aici se
deschide loc pentr gr p rile ezoterice şi alţi
f t rişti care vor proiecta scenarii, ac m
dramatice c catastrofe teribile, ac m dătătoare
de speranţă, c m ar fi apariţia celei de-a patra
dimensi ni, prin care toate fiinţele vom fi mai
int itive, mai spirit ale şi mai sincronizate c
bioritm l planetei.

R

 
R