Sunteți pe pagina 1din 140

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

FACULTATEA INGINERIE ŞI MANAGEMENT


ÎN MECANICĂ

CATEDRA INGINERIE ŞI MANAGEMENT ÎN TRANSPORT

MANAGEMENTUL TRANSPORTURILOR

T. ALCAZ V. RUSSU A. OPREA C. STRAISTARI

TEHNOLOGIA ORGANIZĂRII
TRANSPORTULUI DE MĂRFURI

CICLU DE PRELEGERI
Partea II

Chişinău
U.T.M.
2007

1
CZU656.1025.4(075.8)
T32
Prezentul ciclu de prelegeri este destinat studenţilor Facultăţii
Inginerie şi Management în Mecanică, specialităţilor 1871.03
Inginerie şi Management în Transport şi 2053 Transport
Internaţional cu formele de studiu la zi şi fără frecvenţă.
Prezentul ciclu de prelegeri este destinat în primul rând
studenţilor cu profil tehnic şi din domeniul transporturilor:
manageri, ingineri, tehnicieni şi alte categorii de lucrători.
În această lucrare sunt expuse principiile de bază ale
tehnologiei organizării transportului rutier de mărfuri.
Elementele tehnice de bază şi utilizarea raţională. Baza
normativelor de documentare a proceselor de transport.

Autori: conf. univ., dr. şt. ec. Tudor Alcaz


lector superior Vasile Russu
lector universitar Ala Oprea
lector asistent Cornelia Straistari

Redactor responsabil: prof. univ., dr. Ion Sârbu


Recenzent: conf. univ., dr. Iurie Guber
lector superior, dr. ing. Gh. Ambrosi
Redactare computerizată: Iulia Litvinova

Descrierea CIP A Camerei Naţionale A Cărţii


Tehnologia şi organizarea traficului de mărfuri: Ciclu de
prelegeri /T. Alcaz, V. Rusu,A. Oprea,...; red. resp.: Ion Sârbu;
Univ. Teh. a Moldovei. Fac. Inginerie şi Management în Mecanică.
Catedra Ingenerie şi Management în Transport. - Ch.: UTM,2007.
- ...cm.- ISBN 978-9975-45-029-4
P.2-a.-2007. -131 p.-Bibliogr.p. 130 -130 (19
tit.).- ISBN 978-9975-45-031-7: 100ex.

656.1.025.4(075.8) ©U.T.M., 2007

2
Cuprins

V. Punctele de încărcare-descăcare. Prelucrarea mărfurilor.


5.1 Cracteristica punctului de încărcare-descărcare..................... 5
5.2 Normele de timp de lucru şi de staţionare a autovehiculelor... 9
5.3 Mecanismele de încărcare-descărcare................................. 20
5.3.1 Instalaţiile hidraulice de descărcare.................................. 22
5.3.2 Instalaţiile pneumatice şi vacuumatice de
încărcare-descărcare.................................................................. 25
5.3.3 Mecanismele de încărcare a mărfurilor în vrac................. 26
5.4 Aranjarea autovehiculelor. Calculul frontului punctului de
încărcare-descărcare................................................................... 27
5.4.1 Organizarea activităţilor de manipulare a mărfurilor la
locurile de încărcare-descărcare a autovehiculelor..................... 30
5.5 Caracteristicile tehnice de exploatare a mijloacelor de
mărire a locurilor de încărcare.................................................... 38
5.5.1 Mărfurile şi cerinţele de transportare................................. 38
5.5.2 Transportul de mărfuri rutier în containere....................... 41
5.5.3 Containerizarea.................................................................. 44
5.5.4 Transcontainerizarea.......................................................... 46
VI. Tehnologia procesului de transport. Operaţiile procesului
tehnologic.
6.1 Proiectarea tehnologiei de transportare a încărcăturilor.
Cerinţele către tehnologie........................................................... 48
6.2 Elaborarea schemelor tehnologice de transportare a mărfurilor.
Alegerea optimă a schemelor tehnologice de transport.............. 52
6.2.1 Transportul încărcăturilor în vrac...................................... 55
6.3 Particularităţile transportului încărcăturilor industriale........ 57
6.3.1 Clasificarea mărfurilor în funcţie de greutatea
specifică...................................................................................... 59
6.4 Tehnologia transportului mărfurilor generale....................... 75
6.5 Tehnologia transportului mărfurilor perisabile..................... 78
6.6 Tehnologia transportului mărfurilor periculoase.................. 85
6.7 Transportul mărfurilor agricole............................................ 88
6.8 Tehnologia transportului materialelor de construcţie........... 90
3
6.9 Tehnologia transportului mărfurilor agabaritice şi de
masă mare................................................................................... 92
6.10 Transportul prin poştă......................................................... 95
6.10.1 Clasificarea transporturilor poştale pe plan internaţional. 97
6.11 Transportul public rural...................................................... 99
6.11.1 Caracteristica pieţei de transport public rural şi problemele
acestui tip de transport............................................................... 101
VII. Calculul consumului de combustibil.
7.1 Normele de consum ale combustibilelor şi uleiurilor în
transportul cu autovehicule........................................................ 102
7.1.1 Autocamioane cu caroseria tip ladă.................................. 103
7.1.2 Autocamioane cu şa......................................................... 107
7.1.3 Autovehicule basculante.................................................. 111
7.1.4 Autovehicule furgoane.....................................................
115
7.2 Normele temporare de consum ale uleiurilor şi unsorilor... 129
Bibliografie.............................................................................. 130

4
V . PUNCTELE DE ÎNCĂRCARE-
DESCĂRCARE. PRELUCRAREA
MĂRFURILOR
5.1 Caracteristica punctului de încărcare-descărcare

1. Volumul prelucrării mărfurilor pe an:


sosit ă
Q ⋅q
sosit ă
= A ⋅N
an a (1)

2. Volumul de încărcături ce poate fi deplasat în depozit:

s ⋅h ⋅q
G= (2)
k
Unde:
s – suprafaţa depozitului în m2;
h – înălţimea admisă pentru depozitare;
q – greutatea unui m3 de marfă ambalată;
k – coeficientul folosirii depozitului.
Suprafaţa necesară pentru depozitare:

Q ⋅ K ⋅t ner păăs
⋅k
S = (3)
A ⋅ρ
zile
med

Unde:
Kner – coeficientul neregularităţii sosirii încărcăturii

Q
K ner
= max
sos (4)
Q med

tpăstr – timpul de păstrare a încărcăturii;

5
ρmed – greutatea medie la 1m2 de suprafaţă – t/m2.
3. Frontul de încărcare-descărcare a automobilelor la depozitul m:

Q ⋅l ⋅t
a a îd
L = ⋅ ⋅ (5)
q γ T
f dep
zi

Unde:
Q – volumul încărcăturilor pe zi;
la – lungimea necesară pentru staţionarea unui automobil;
tîd – durata medie de încărcare-descărcare a automobilului;
q – capacitatea nominală;
γ – coeficientul de folosire a capacităţii;
Tzidep – durata de lucru a depozitului.
4. Ritmul de lucru al punctului, ore:

t ⋅η îd
R= ner
(6)
N p

Unde:
ηner – coeficientul de neregularitate a sosirii automobilului la
punct;
Np – numărul de posturi.
5. Timpul mediu de staţionare a automobilelor la încărcare-
descărcare pe o cursă:

t = T ind (7)
îd
n c

6. Distanţa medie cu încărcături:

6
= ∑ l înci
т
in
l (8)
med
i =1 n c

7. Durata de lucru al mijlocului de transport, ore:

A ⋅α ⋅ T
exp
AO ex
= zile ieş serv
(9)

8. Volumul de încărcături în zi, tone:

Q A ⋅α ⋅ T
exp
= zile ieş serv
⋅W (10)
zi

9. Necesitatea de automobile pentru transportul mărfurilor în


containere:

N ⋅t =
A ⋅ ⋅ k rot
(11)
T n α
a
c ieş

Unde:
Nk – numărul de containere;
trot – numărul de ore – durata unei rotaţii;
nca – numărul de containere.
10. Numărul de automobile pentru transportarea volumului dat:

Q ⋅t rot
A= (12)
T ⋅ q ⋅γ
e
p a

Unde: Tp – durata de lucru al postului.


11. Numărul automobilelor pentru lucrul neîntrerupt al postului:

7
η H ⋅ N ⋅t p rot
A= (13)
q ⋅γ ⋅ t
e

n t

Unde:
Np – numărul de posturi;
tt – durata de staţionare în încăperi.
12. Numărul de rotaţii:

T
în

= l +
Z serv
; t = t d
(14)
t curs
curs
V t
îd

13. Coeficientul stării tehnice a parcului:


gatapentru gatapentruexp
A A
α α
exp zile exp
= ; = (15)
t
A inv
t
A zileinvanual

14. Coeficientul de ieşire la linie:

A A (A + A )
α
exp î rep st
= = (16)
i
A inv A i

15. Timpul în serviciu:

T =t dep
+ t ind + t 0 (17)

16. Timpul rutei:

T =T −t
2 0 (18)

17. Parcursul total:

8
m
L tot
= L inc
+ Ldesc + l 0 (19)

18. Coeficientul de folosire a parcursului:

β = L ; V = L ;V = l
în c tot tot
(20)
L t t
to t
t
dep
e

19. Coeficientul static de folosire a capacităţii de încărcare:

Q Pep
γ
γ = ⋅ ; d = rep
(21)
q Z
st
H
qH ⋅ l înc
d Za
a

20. Timpul cursei:


n
L + ; T
t = t Z d
= (22)
V ⋅β
c1R îd
t a
a
t
dep

21. Productivitatea automobilului în tone:

q ⋅γ
Wq = H st (23)
t c

22. Productivitatea în tkm:

q ⋅γ ⋅ l
în
R
W = H d (24)
t p
d

23. Productivitatea unui parc:

Q = q ⋅ γ ⋅ l R ⋅ Ai ⋅ Di ⋅ t ieş
în
H st
(25)

24. Necesitatea în automobile:


9
neces
Q
A = parcdeaut (26)
Q

5.2 Normele de timp de lucru şi de staţionare a


autovehiculelor

Normele de timp de staţionare a autovehiculelor la


încărcare şi descărcare.
Normele de timp de staţionare a autovehiculelor la încărcare
şi descărcare sunt stabilite în dependenţă de:
1. Metoda de îndeplinire a lucrărilor de
încărcare descărcare.
2. Tipul maşinilor şi mecanismelor de
încărcare-descărcare utilizate.
3. Tipul şi capacitatea de încărcare a
autocamionului.
4. Caracteristica mărfii.
Componentele timpului de staţionare a autocamionului pot fi
prezentate în fig. 5.1.

10
Timpul de staţionare

Timpul de încărcare-descărcare a mărfii Timpul pentru deschiderea, închiderea


în limitele gabaritelor autocamionului cu remorcilor, semiremorcilor, desşurubare
aducerea sau ducerea mărfii. şi înşurubare.

Timpul necesar pentru aerisirea, spălarea Timpul pentru manevrarea automobilului


cisternelor şi conductelor de încărcare înainte de încărcare -
descărcare.
descărcare.

Timpul necesar pentru curăţirea caroseriei Timpul necesar pentru acoperirea sau
la transportarea betonului, asfaltului ş.a. descoperirea mărfii cu prelată.

Timpul necesar la întinderea şi strîngerea Timpul necesar fixării mărfii.


furtunurilor.

Timpul pentru perfectarea documentelor


Figura 5.1 Timpul operaţiilor procesului de transport

La determinarea componentelor timpului de staţionare a


mijloacelor de transport se are în vedere că încărcarea şi
descărcarea se efectuează fără intrarea autovehiculului în puncte
terţe.
Pentru aprecierea normelor de timp la capacitatea de
încărcare deplină a autovehiculului este necesar ca norma de timp
la încărcarea unei tone de marfă să se înmulţească la capacitatea
autovehiculului.
La stabilirea normelor de timp la încărcare-descărcare
manuală a mărfurilor se angajează un anumit număr de hamali,
astfel încât aceştia să îndeplinească normativele date.

11
La utilizarea modului mecanizat de încărcare şi descărcare la
automobile cu dubă, normele de timp pot fi mărite cu 10% (în
comparaţie cu autovehiculele deschise).
Pentru calcularea normelor de timp, necesare pentru
descărcarea mecanizată parţial, se iau mediile dintre valorile
tabelare pentru încărcarea manuală şi cea mecanizată în
dependenţă de numărul de operaţii efectuate de fiecare parte.
La staţionarea autovehiculului la încărcarea sau descărcarea
produselor industriale sau de vînzare, care necesită o atenţie
deosebită, la fel şi produsele în bucăţi mici transportate în vrac sau
în ambalaje mici, care necesită numărare, normele de timp pentru
încărcarea-descărcarea unei tone de marfă pot fi mărite cu 25%.
Conducătorilor întrepinderilor de transport auto li se permite
introducerea normelor interne de timp de staţionare a
autovehiculelor la punctele de încărcare-descărcare, reieşind din
condiţiile de lucru concrete, în următoarele cazuri:
- la încărcarea autobasculantelor cu capacitate mai mare de
8 tone, cu excavatoare cu cupa de capacitate de până la 1
m3 şi la descărcarea manuală a autocamioanelor cu
capacitatea mai mare de 1 tonă.
- la încărcarea-descărcarea autocamionului cu mutarea
acestuia de la un sector al depozitului la altul, la secţii
diferite în raza aceluiaşi teritoriu, ş.a.
- la încărcarea-descărcarea mărfurilor de gabarite sau mase
mari, care necesită utilaj special pentru fixarea lor, având
greutatea unui loc mai mare de 500 kg.
La categoria mărfurilor de gabarite mari se referă cele cu
mărimea locului mai mare de: pe înălţime - 2,5m, lăţime - 2m,
lungime - 3m.
Cu toate că legislaţia permite introducerea normelor interne
de timp, în cazul când acestea sunt mai mici decât cele unice, este
necesar să se utilizeze normele în vigoare.
În tabelele de mai jos sunt reprezentate normele de timp de
staţionare a autovehiculelor de diferite mărci la încărcarea şi
descărcarea diferitor mărfuri prin diferite modalităţi, la fel şi
normele de timp la transportarea mărfurilor.

12
Normele de timp de staţionare la încărcarea mecanizată a autobasculantelor cu încărcături în vrac, descărcarea lor
cu autobasculanta (min/1tonă)
Normele de timp de staţionare a autovehiculelor autobasculante la încărcarea - descărcarea
Capacitatea de încărcare a autobasculantei, t.
mecanizată a mărfurilor în vrac (min. la 1 tonă)

3De la 1,5 până la

Mai mult de 25
Modul de Capacitatea

10 – 12

12 – 15

15 – 20

20 – 25
Denum. mărfii

9 – 10
3–4

4–5

5–6

6–7

7–9
încărcare cupei, m3

Cu
Îngrăşăminte Până la 1m3 4,23 3,5 3,14 3 2,6
excavatorul
Mărfuri de
Până la 1
construcţii,care uşor 2,66 2,1 1,97 1,88 1,75 0,91 0,82 0,75 0,68 0,52 0,43
De la 1 la 3
se desprind de Cu 1,88 1,4 1,25 1,2 1,03
Mai mult de 3
caroseria excavatorul 1,15 1,03 0,98 0,84 0,74 0,67 0,61 0,54 0,41 0,35 0,33 0,4
până la 5
autobasculantei 0,76 0,66 0,59 0,53 0,49 0,44 0,35 0,3 0,28
Mai mult de 5
(nisip, pămînt ş.a.)
Până la 1
3,1 2,5 2,25 2,14 2,1 - - - - - - -
Pămînt Cu De la 1 la 3
2,43 1,8 1,61 1,54 1,32 1,16 1,05 0,96 0,86 0,7 0,62 0,6
semiîngheţat, lut excavatorul Mai mult de 3
- 1,35 1,26 1,2 1,05 0,95 0,9 0,83 0,75 0,6 0,53 0,52
umed, ş.a. până la 5
- - - 1,05 0,91 0,8 0,75 0,69 0,65 0,55 0,49 0,48
Mai mult de 5
Cu
Cereale - 2,16 1,6 1,43 1,36 1,21 1,07 0,97 0,89 0,83 0,78 0,64 0,61
buncherul
Cu
Legume buncherul, - 4,04 3,62 3,30 3,16 3,10 2,90 2,80 2,55 2,50 2,40 1,95 1,90
Combina.
Cu
Cărbune, pietriş - 2,23 1,65 1,47 1,40 1,20 1,06 0,97 0,89 0,86 0,8 0,66 0,63
transportorul
Cu
Beton cimentic, - 2,8 2,60 2,5 2,35 2,32 2,20 2,10 1,91 1,85 1,80 1,60 1,50
buncherul
asfaltic ş.a. - 5,95 5,61 5,55 5,32 5,30 5,00 4,95 4,59 4,55 4,50 4,06 4,02
mixerul
Cu 3,2
Făină - 4,1 3,23 3,06 3,02 2,80 2,70 2,50 2,25 1,80 1,48 1,45
buncherul
13
Metoda Capacitatea de încărcare a autovehiculelor, t,

20Mai mult de
De la 1,5 până

10 – 15

15 – 20
Denumirea mărfii

7 – 10
3–5

5–7
De încărcare De descărcare

la 3
Cu excav. până la
Cu cîrligele, 5,00 4,30 3,60 3,47 - - -
Îngrăşăminte, fecale, 1m3
plasele
ş.a. De la 1 până la 3
3,25 2,80 2,34 2,25 - - -
m3
Cereale (grîu, orz, Cu buncherul, Cu descărcătorul
2,70 2,36 1,97 1,85 1,70 1,60 1,48
ş.a.) transportorul,
Din buncherul
Legume (cartofi, Cu descărcătorul
combinei, cu 4,85 4,20 3,54 3,32 3,02 2,85 2,64
sfeclă, ş.a.) de automobile
stivuitorul

14
Normele de timp de staţionare a autocamioanelor cu borduri la încărcarea - descărcarea
cu macaralele, stivuitoarele şi alte mecanisme de acest gen, a mărfurilor cu sau fără ambalaj
care nu necesită alte utilaje speciale pentru fixarea lor, min

Capacitatea camionului,
Masa mărfii la o singură operaţiune a mecanismului de încărcare
t.
Până la 1 1–3 3–5 Mai mult de 5
De la 1,5 la 3 8,50 5,47 3,00 -
De la 3 la 5 7,40 4,70 3,40 -
De la 5 la 7 6,50 3,95 2,50 2,10
De la 7 la 10 6,20 3,70 2,38 2,00
De la 10 la 15 - 3,41 2,23 1,85
De la 15 la 20 - 3,00 1,90 1,70
Mai mult de 20 - 2,77 1,75 1,55

15
Normele de timp de staţionare a autocamioanelor la încărcarea-descărcarea
mărfurilor în pachete prin metode mecanizate, min/tonă

Palete cu masa brută, tone


Capacitatea Macarale tip ţap, pod,
Cu automacaralele Auto şi electrostivuitoarele
automobilului ş.a.
0,7 1,5 1,8 3,3 0,7 1,5 1,8 3,3 0,7 1,5 1,8 3,3
5,9 5,8 6,1 5,1 5,0 9,9
2,5 7,40 7,58 7,75
0 0 0 0 0 0
4,9 4,8 4,1 5,0 4,2 4,1 3,5 7,6
5,0 5,70 6,60 6,50 5,40
5 5 0 0 5 5 0 0
4,6 4,5 3,8 4,7 3,9 3,8 3,2 7,1
6,0 5,30 6,20 6,10 5,00
5 0 0 0 5 5 0 0
4,3 4,2 3,5 4,4 3,7 3,6 3,0 6,8
7,0 5,10 5,75 5,65 4,70
0 5 5 0 0 5 5 0
4,1 4,1 3,4 4,2 3,5 3,5 2,9 6,4
7,5 4,80 5,50 5,40 4,55
5 0 0 5 5 0 5 0
4,1 4,0 3,3 4,2 3,5 3,4 2,9 6,3
8,0 4,70 5,40 5,30 4,45
0 0 5 0 0 5 0 0
3,4 3,3 2,8 3,5 2,9 2,8 2,4 5,2
11,5 3,90 4,50 4,45 3,70
0 5 0 0 0 5 0 0
3,0 3,0 2,5 3,1 2,6 2,6 2,1 4,8
14,0 3,65 4,05 4,00 3,35
5 0 0 5 5 0 5 5
16,0 3,45
2,8 2,8 2,3 162,9 2,4 2,4 1,9 4,6
3,85 3,80 3,15
5 0 0 5 5 0 5 5
2,5 2,4 2,0 2,5 2,1 2,0 1,7 4,2
20,0 3,00 3,50 3,40 2,80
0 0 0 0 0 0 0 0
Normele de timp de staţionare a autocisternelor la turnarea
şi descărcarea mărfurilor lichide
Norma de timp la volumul de exploatare al autocisternei, min.
Turnare prin curgere
Volumul de Prin liberă curgere Cu ajutorul pompei liberă, iar scurgere cu
exploatare pompa şi invers
al autocisternelor Produse Produse Produse
m3, mii tone Produse Produse Produse
alimentare alimentare şi alimentare şi
petroliere petroliere petroliere
şi petroliere petroliere petroliere
negre negre negre
străvezii străvezii străvezii
Până la 1,5 14,0 19,0 13,0 16,0 13,5 17,5
De la 1,5 la 3,0 22,0 28,0 18,0 22,0 20,0 25,0
De la 3,0 la 5,0 30,0 37,0 24,0 30,0 27,0 33,5
De la 5,0 la 7,0 36,0 46,0 29,0 37,0 32,5 41,5
De la 7,0 la 10,0 44,0 56,0 36,0 45,0 40,0 50,5
De la 10 la 15 50,0 65,0 47,0 58,0 48,5 61,5
De la 15 la 20 58,0 74,0 52,0 67,0 55,0 70,5
Mai mult de 20 65,0 84,0 59,0 75,0 62,0 79,5

17
18
Normele de timp de staţionare a autocisternelor la încărcarea sau descărcarea
prin capacele superioare folosind metodele de gravitaţie sau pneumatice

Volumul de exploatare al Norma de timp la volumul de exploatare al autocisternei, min.


autocisternelor m3, mii tone
Materii pulverulente Materiale de construcţie
Până la 3 15,0 14,0
De la 3,0 la 5,0 21,0 19,0
De la 5,0 la 7,0 26,0 24,0
De la 7,0 la 10,0 36,0 33,0
De la 10 la 15 46,0 41,0
De la 15 la 20 54,0 49,0
Mai mult de 20 64,0 58,0

19
Normele de timp de staţionare a automobilelor tip platformă la încărcarea-descărcarea
containerelor cu macarale, stivuitoare şi alte mecanisme analoge

Timpul de staţionare la încărcarea-


Masa containerului, tone
descărcarea unui container, min.
2,5 – 3 7
5 7
10 10
20 10
25 12
30 12

Observaţie: la aceste norme este deja adăugat timpul necesar pentru încărcarea containerului împreună cu
aducerea şi ducerea mărfii, la manevrarea autocamionului, autotrenului, fixarea sau desprinderea mărfii,
acoperirea ei, la fel şi timpul pentru perfectarea documentelor.

20
Normele de timp de staţionare a autospecialelor pentru
transportarea mărfurilor în containere la încărcarea
-descărcarea containerelor cu ajutorul utilajului propriu

Norma de timp pentru înc. desc. unui


container, min.
Masa unui container, tone

0,45 – 0,625
Pînă la 0,25
Autospeciala

0,25 – 0,45

1,25

20,0
2,5

5,0
Automobil autostivuitor cu
bord de încărcare, model 3,0 3,1 3,2 - - - -
(ЦКТБ А 130)
Automobil cu dubă (furgon)
cu bord de încărcare, model 3,1 3,2 3,3 - - - -
(ЦКТБ А 130 ф)
Automobil cu utilaj de
- - 3,7 - - - -
autoîncărcare 4030 П
Automobil autostivuitor cu
macara portativă pe baza - - - 3,8 - - -
automobilului ZIL 130
Automobil autostivuitor cu
macara portativă, (model - - 3,6 3,9 - - -
НИИАТ – П404)
Automobil autostivuitor cu
macara portativă pe baza - - - - 4,9 6,0 -
automobilului KamAZ 5320
Semiremorcă autostivuitoare
- - - - - - 11,3
ХЛС 200,78 ТК

Observaţie: norma de timp se defineşte ca produsul dintre norma


de timp necesară la încărcarea, descărcarea unui container şi
numărul de containere necesare de încărcat, descărcat.

21
5.3 Mecanismele de încărcare-descărcare

Mecanismele de încărcare-descărcare reprezintă maşini care


servesc la deplasarea sub un unghi a unei sarcini montate pe un
suport, fundaţii fixe sau mobile, acţiunea acestora constă dintr-o
succesiune de cicluri. Fiecare ciclu reprezintă o operaţie a
procesului tehnologic de ridicare-coborâre, urmate de un repaos.
Conform caracteristicilor tehnice se clasifică:
1. Mecanisme portative care cuprind o serie de instalaţii, ce
se caracterizează prin greutate şi spaţiul ocupat;
2. Maşini transportatoare.
Din mecanisme de încărcare-descărcare fac parte:
a) Cricurile – dispozitive de ridicare a sarcinilor la înălţime
mică fără organ flexibil pentru ridicare;
b) Palanele – cu acţiune manuală sau electrică de ridicat la
înălţime mijlocie, compus dintr-un sistem de scripete;
c) Troliul – instalaţie cu acţiune manuală sau mecanică
pentru ridicarea şi tragerea sarcinilor mai mari;
d) Cărucioare – cu dispozitive de ridicare manuală;
e) Transportatoare cu role.
Maşinile de încărcare-descărcare sunt reprezentate prin:
1. Macarale (poduri rulante cu una sau mai multe grinzi, cu
coloana fixă sau mobilă, de tip turn, automacarale, portabile);
2. Excavatoare (cu o cupă, mai multe);
3. Auto-, electroîncărcătoare.
Conform caracteristicilor tehnice:
1. Cu organe de lucru;
2. Cu acţiune periodică;
3. Cu acţiune ciclică.
După categoria de încărcături:
1. Pentru încărcături în bucăţi (automacarale);
2. Pentru încărcături în vrac;
3. Pentru cereale.
După direcţia deplasării:
- Verticale;
- Orizontale;
22
- Sub unghi;
- Combinate.
Parametrii principali incluşi:
1. Greutatea proprie;
2. Capacitatea nominală de încărcare;
3. Randamentul transmisiei;
4. Viteza de ridicare şi coborâre;
5. Viteza de rotaţie;
6. Lungimea braţului;
7. Înălţimea de ridicare a încărcăturii;
8. Puterea de dezvoltare a motorului;
9. Consumul de energie, combustibil;
10. Dimensiunile de gabarit;
11. Dimensiunea articulaţiei;
12. Lăţimea de prindere;
13. Productivitatea.
La alegerea mijloacelor de încărcare-descărcare utilizate se
bazează pe următorii parametri:
a) Capacitatea de absorbţie a energiei;
b) Metalo-intensivitatea;
c) Volumul de lucru necesar pentru prelucrarea unui m3.
Automobilele autoîncărcătoare sau autodescărcătoare se
atârnă către maşini de încărcare-descărcare universale, sunt
folosite la depozite deschise (fără acoperiş) şi suprafeţe cu
greutatea diferită, mai ales în ramura industrială, transport şi de
construcţii (deplasarea pachetelor, containerelor).
Ele au construcţia:
- furcă pentru apucarea încărcăturilor;
- mecanism de acţionare a braţului de lucru;
- mecanism de acţionare cu cleşte;
- rama şasiului;
- puntea motoare din faţă;
- puntea comandă din spate;
- mecanism de ridicare;
- generator.
Capacitatea 0,25÷ 10 tone.

23
Parametrii:
1. Capacitatea de încărcare;
2. Înălţimea de ridicare a greutăţii;
3. Viteza de ridicare şi coborâre;
4. Viteza de mişcare;
5. Gradul de înclinare (înclinarea înainte între 3° şi în urmă
10÷ 12°);
6. Înălţimea de ridicare;
7. Raza de cotire.

5.3.1 Instalaţiile hidraulice de descărcare

Instalaţiile hidraulice se folosesc la descărcarea


încărcăturilor în vrac: de exemplu sfeclă de zahăr – cu ajutorul
unui şuvoi de apă sub presiunea de 0,2÷ 0,25 Mpa, cum din
autovehicule, aşa şi din şanţ. Apa este pusă în acţiune de pompa
hidraulică prin ţevi, timpul de descărcare a unui autotren – 2÷ 3
min.
Dezavantaj – posibilitatea îngheţării în perioada rece şi
cheltuieli enorme de apă şi energie.
Productivitatea mijloacelor de încărcare-descărcare în vrac
se împarte în:
1. tehnică;
2. de exploatare;
3. reală.
1. Productivitatea tehnică reprezintă
productivitatea care arată cantitatea de încărcătură ce poate fi
încărcată-descărcată timp de o oră în condiţii optimale de lucru şi
indicată în paşaportul tehnic:
36 0 0 0⋅ q
W = n
, ( to ne/ o ra) (1)
t
T c
3600
Unde: - ciclul de lucru într-o oră.
T c

24
Durata ciclului de deplasare pe verticală se determină prin
relaţia:
2h
T c
= t p +t e + (2)
V
Pe orizontală:

l l
T c = t p + te + +
V V1 2
(3)

Unde:
tp – timpul de prindere a încărcăturii;
te – timpul de eliberare a încărcăturii;
V1, V2 – viteza de deplasare încărcată, descărcată a
mecanismului.
Deplasarea combinată:
2h l + l
T c = t p + te + +
V V V 1 2
(4)
În caz de lucru periodic cu cupa:
3 6 0 0 0⋅U ⋅ j , ( to n e/ o ra)
Wt = (5)

3
T c
Unde: U – capacitatea cupei m ;

j=U r (6)
U
Unde: j – coeficientul de umplere a cupei;
Masa încărcăturii transportate timp de un ciclu cu cupa:
q =U ⋅ j ⋅ i
i
(7)
25
Unde: i – masa specifică a încărcăturii.
Productivitatea tehnică cu acţiune continuă:

V qi
Wt = a
(8)

Unde: qi – masa unei unităţi de marfă;


a – distanţa dintre instalaţiile de marfă pe organe de lucru.
La încărcarea în vrac:

W t
= 3600 ⋅ F ⋅V (9)
Unde: F – suprafaţa stratului de încărcătură deplasată;
V – viteza deplasării organelor de lucru sau a scurgerii
fluxului de încărcătură.
Pentru mijloacele de încărcare-descărcare pneumatice sau
hidraulice:
W t
= 3,6 ⋅ γ ⋅ µ ⋅U a
a
(10)
Unde: γ a – densitatea aerului sau a apei transportate (kg/m3);
µ - concentraţia cantitativă a amestecului în aer sau apă
(raportul dintre masa încărcăturii transportate într-o unitate de
timp şi masa aerului sau apei cheltuită în aceeaşi unitate de timp).

V ⋅q⋅d 2

U = a
h
(11)
Unde: Ua – consumul de aer sau apă;
V – viteza de lucru a aerului sau apei.
Utilizarea mijloacelor de încărcare-descărcare în timp se
caracterizează de coeficientul intensităţii funcţionării:

η =T l

Ti
s
(12)
26
Unde: Tl – timpul de lucru curat;
Ts – timpul în serviciu.
2. Productivitatea de exploatare:
W =W ⋅η ⋅γ
e t i
(13)

γ =q r

q n
(14)
3. Productivitatea reală – productivitatea real
căpătată într-o unitate de timp:

W R
=We
t
(15)
Unde: t – durata de timp stabilită, min, ore, etc.

5.3.2 Instalaţiile pneumatice şi vacuumatice de


încărcare-descărcare
Instalaţiile pneumatice şi vacuumatice sunt folosite la
încărcarea-descărcarea, transportarea mărfurilor sub formă de praf
(ciment, gips ş.a.).
Principiul de lucru: absorbţie cu ajutorul aerului prin ţeavă
cu anumită viteză în dependenţă de mişcarea aerului.
Instalaţiile pneumatice sunt de trei tipuri:
1. De absorbţie – presiunea 0,014÷ 0,05 Mpa, W = 60÷ 90
t/h, l = 12÷ 16 m.
2. De împingere;
3. Combinate.
La alegerea mecanismelor parametrii principali sunt:
- capacitatea de absorbire;
27
- metalo-intensitatea, kg/m3;
- manopera necesară la prelucrarea unei tone.
Productivitatea:
3600⋅ q
W = n
,
t
T c
(1)
Unde: qn – capacitatea nominală;
Tc – durata unui ciclu.
Pe automobile se folosesc descărcătoare de tipul C-577 şi C-
599 – se atârnă către instalaţii de absorbire.
Durata ciclului la deplasarea orizontală:
l l
Tc = t p + t e + + , (2)
V1 V2
Unde: tp – timpul
de prindere a încărcăturii;
te – timpul de eliberare a încărcăturii;
V1, V2 – viteza de deplasare a mecanismului cu încărcătură
şi descărcat.
Pe verticală:
2h
Tc = t p + t e + , (3)
V
Unde: V – viteza de
încărcare sau coborâre a încărcăturii.
La încărcarea în vrac:
Wt = 3600 ⋅ F ⋅ V , (4)
Unde: F – suprafaţa
stratului de încărcătură deplasată;
V – viteza deplasării organelor de lucru sau a scurgerii
fluxului de încărcătură.
Pentru mijloacele de încărcare-descărcare pneumatice sau
hidraulice:
Wt = 3,6 ⋅ γ a ⋅ µ ⋅ U a , (5)
Unde: γ a –
densitatea aerului sau a apei transportate (kg/m3);

28
µ – concentraţia cantitativă a amestecului în aer sau apă;
Ua – consumul de apă sau aer.

5.3.3 Mecanismele de încărcare-descărcare a


mărfurilor în vrac
Ele se împart în:
1. Mecanisme portative care cuprind o serie de instalaţii ce
se caracterizează prin greutate şi spaţiul ocupat;
2. Maşini transportatoare.
Din mecanisme de încărcare-descărcare fac parte:
a) Cricuri – dispozitive de ridicare a sarcinilor la înălţime
mică fără organ flexibil pentru ridicare;
b) Palane – cu acţiune manuală sau electrică de ridicat la
înălţime mijlocie, format dintr-un sistem de scripeţi;
c) Troliul – instalaţie cu acţiune manuală sau mecanică
pentru ridicarea şi tragerea sarcinilor mai mari;
d) Cărucioare – cu dispozitive de ridicare manuală;
e) Transportatoare cu role.
Capacitatea – productivitatea mijloacelor de încărcare-
descărcare în vrac de acţiune periodică:
36000 ⋅ q n
Wt = , ( tone / ora )
Tc
(6)
În caz de lucru periodic cu cupa:
36000 ⋅ U ⋅ j
Wt = , ( tone / ora )
Tc (7)

Unde: U – capacitatea cupei m3.


Ur
j=
U (8)

Unde: j – coeficientul de umplere a cupei.


Cu acţiune continuă:
Wt = 3600 ⋅ F ⋅ V , (9)
29
Unde: F – suprafaţa stratului de încărcătură deplasată;
V – viteza deplasării organelor de lucru sau a scurgerii
fluxului de încărcătură.
Productivitatea de exploatare:

W e =W t ⋅η ⋅γ (10), γ =q r
i
q n
(11)
Automobilele utilizate la mărfuri în vrac sunt autobasculante
şi autocamioane.
Domeniul de lucru
1. Şantiere;
2. Întreprinderi industriale;
3. Depozite cerealiere.

5.4 Aranjarea autovehiculelor în limita frontului


punctului de încărcare-descărcare. Calculul frontului
punctului de încărcare-descărcare

Transportarea este activitatea autovehiculului pentru


parcurgerea distanţei dintre două puncte succesive (încărcare-
descărcare) în gama de operaţii a procesului de transport.
Punctul de încărcare-descărcare – reprezintă un obiect
amenajat şi utilat (fig. 5.2), unde se efectuează operaţiile de
încărcare-descărcare şi întocmirea documentelor pentru
transportare. Suplimentar pot fi îndeplinite funcţiile, operaţiile de:
1. Păstrare;
2. Pregătire;
3. Sortare.
Ele se clasifică în:
a) Permanente (întreprinderi industriale) – lucrul de
încărcare-descărcare este realizat în perioade
neîntrerupte şi mari de timp.
b) Temporare (la construcţii, strânsul roadei).

30
Depozitele pot fi:
1. Încălzite; 2. Neîncălzite.
Punctele de încărcare-descărcare pot include unul sau mai
multe posturi de încărcare, descărcare. Aceste posturi pot fi
echipate cu:
1. Electroîncărcătoare;
2. Autoîncărcătoare;
3. Macarale pe capre, pod, turn;
4. Locuri pentru încărcare-descărcare a autovehiculelor.
Punctele de încărcare-descărcare trebuie să aibă:
1. Drumuri de acces;
2. Suprafeţe pentru manevrarea mijloacelor de transport
care trebuie să dispună de:
a) Cântare, sistem antiincendiar, pază;
b) Stocări;
c) Edificii de uz casnic şi servicii;
d) Interior de depozitare şi utilizare a operaţiunilor de
încărcare-descărcare.
Caracteristicile principale ale punctului de încărcare-
descărcare:
1. Volumul mărfurilor încărcate-descărcate timp de o zi;
2. Capacitatea unui post de încărcare-descărcare;
3. Productivitatea unui post de încărcare-descărcare,
1
C post = , ( tn / h ) (1)
tt Unde: tt – timpul
de încărcare-descărcare a unei tone;
η n – coeficientul neuniformităţii folosirii mijloacelor de
transport la punctul de încărcare-descărcare, care ia valorile
1,0÷ 2,0.

1
C post = , ( mijloace _ de _ trasport / h )
tt ⋅ q ⋅ γ ⋅η n

31
(2)
Unde: q – capacitatea de încărcare a mijlocului de transport;
γ – coeficientul de utilizare a capacităţii de încărcare.

W post = C post ⋅ T serv , ( tn / zi ) (3)


Unde: T –
timpul de lucru al punctului de încărcare-descărcare.
Posturile pot fi:
1. Mecanizate (manuale);
2. Nemecanizate;
3. Complexe;
4. Automatizate.
Există trei scheme de amplasare a mijloacelor de transport:
a) lateral, prelucrarea prin spate;
b) frontală;
c) în trepte.

Figura 5.2 Schema amplasării autovehiculelor la punctele


de încărcare-descărcare
a – distanţa dintre mijloacele de transport.
Determinarea frontală a frontului de încărcare-descărcare:

L f = A( B + b ) + b, ( m) (4)
Pentru
amplasarea laterală:

L f = A( H + a ) + a, ( m) (5)
Unde: A –
numărul de automobile;
H – lungimea unui automobil;
a – distanţa dintre automobile;
32
B – lăţimea unui mijloc de transport.
Distanţa dintre automobile la amplasarea frontală e 1,5 la
1m.

5.4.1 Organizarea activităţilor de manipulare a


mărfurilor la locurile de încărcare-descărcare a
autovehiculelor
Operaţiile procesului de transport se pot grupa în operaţii de
deplasare a autovehiculelor şi implicit a mărfurilor (pasagerilor) şi
operaţii de manipulare a mărfurilor pentru încărcarea-descărcarea
autovehiculelor.
Operaţiile de manipulare a mărfurilor sunt, din punct de
vedere al utilizării autovehiculelor, durate de staţionare, iar nivelul
de mecanizare al acestora nu este întotdeauna similar cu cel al
operaţiilor de deplasare. Aceste elemente de diferenţiere sunt
cauzele consumului mai mare de muncă manuală şi de timp la
operaţiile de manipulare, de unde şi necesitatea unei atenţii
deosebite pentru organizarea activităţii de manipulare a
mărfurilor.
Locurile de încărcare (descărcare) a autovehiculelor sunt
spaţii amenajate de regulă sub formă de rampe – unde
autovehiculul la sosire se amplasează paralel sau perpendicular,
sau diagonal faţă de frontul de încărcare. Mai multe locuri de
încărcare-descărcare formează un punct de încărcare (descărcare).
Punctele de încărcare-descărcare reprezintă amplasamente
permanente, special amenajate pentru efectuarea operaţiunilor de
încărcare-descărcare şi unde se întocmesc formele de primire sau
expediere a acestora.
Amplasarea punctelor de încărcare-descărcare se face în
raport cu:
- căile de acces;
- spaţiile de manevră;
- dotarea cu instalaţii de manipulare, astfel încât
încărcarea-descărcarea autovehiculelor să se facă în timp
scurt.

33
Activitatea punctelor de încărcare-descărcare este
caracterizată cu ajutorul mai multor indicatori de exploatare cum
ar fi:
- capacitatea orară a unui loc de încărcare;
- numărul locurilor, ce compun punctele de încărcare;
- capacitatea orară a punctului de încărcare-descărcare;
- lungimea frontului de încărcare;
- parcul activ de autovehicule, necesare traficului zilnic de marfă;
- ritmul mediu al sosirii autovehiculelor la punctul de încărcare-
descărcare;
- ritmul mediu al expedierii autovehiculelor de la punctul de
încărcare-descărcare.
1. Capacitatea orară a locului (postului) de încărcare-
descărcare exprimată în tone şi în autovehicule:
L
C h (t ) = , ( tone / ora ) (1)
t i ( d ) / t ⋅ K ns

qn ⋅γ
C= ,
t i ( d ) / c ⋅ K ns (2)
Unde: tî(d) – timpul
mediu de încărcare (descărcare) pe tonă în ore.
Kns – coeficientul de neuniformitate a sosirii autovehiculelor
la punctul de încărcare-descărcare. Dar,
ti(d ) / c ti(d ) / c
ti(d ) / t = n , ti(d ) / t = n ,
q ⋅ CUT (3) sau q ⋅γ (4)
Unde:
tî(d)/c – timpul mediu de încărcare (descărcare) pe cursă, în ore;
qn – capacitatea nominală a autovehiculului;
γ – coeficientul de utilizare a tonajului nominal.
1 1
C h(a) = = , (5)
t i ( d ) / c ⋅ K n t i ( d ) / t ⋅ q n ⋅ γ ⋅ K ns
s

2. Numărul locurilor, ce compun un punct de încărcare-


descărcare:
Q z ⋅ t i ( d ) / t ⋅ K ns
N e = 34 ,
Hz
(6)
Unde: Qz – cantitatea de marfă care se încarcă zilnic:
Qa ⋅ K n
Qz = , (7)
365
Unde: Hz –
programul zilnic de lucru al punctului de încărcare (descărcare),
ore.
Kn – coeficientul de neuniformitate lunară în activitatea
punctului de încărcare-descărcare.
3. Frontul de încărcare (descărcare) reprezintă spaţiul
minim de acces, necesar autovehiculelor la locurile de încărcare-
descărcare.
Lungimea frontului se stabileşte în funcţie de locul de
aşezare a autovehiculelor faţă de axa longitudinală a rampelor de
încărcare, de numărul locurilor de încărcare (descărcare), de
dimensiunile de gabarit ale autovehiculelor.
(longitudinal) L f = N l ⋅ ( L A + d ) + d , ( m) (8)
(frontal) L f = N l ⋅ ( l a + d ) + d , ( m) (9)
Unde: d – distanţa minimă între autovehicule în metri.
Când autovehiculele sunt plasate în diagonală faţă de frontul
de încărcare, la determinarea lungimii frontului se ţine seama de
unghiul de aşezare a acestora.
4. Capacitatea de încărcare-descărcare a unui punct:
C hp ( t ) = N l ⋅ C h ( t ) , ( tone / ora ) (10)

C hp ( a ) = N l ⋅ C h ( a ) , ( autovehicu le / ora ) (11)

5. Parcul activ de autovehicule necesare traficului zilnic de


marfă (Pa):
Q z ⋅ t ck
Pa = , ( autovehicul ) (12)
hexp ⋅ q n ⋅ γ
Unde: tck –
timpul mediu de cursă a unui autovehicul activ în ore:

l med
t ck = t ci / c ⋅ K ns + t d (i ) , t ci / c = .
Vt ⋅ β
35
(13), (14)

6. Ritmul mediu de sosire a autovehiculelor la punctul de


încărcare (descărcare):
(15)
t ck
Rsos = , ( ore )
Pa 7. Ritmul
mediu al expedierii autovehiculelor de la punctul de încărcare
(descărcare):
t i ( d ) / c ⋅ K ns
Rexp = , ( ore ) (16)
Nc Între cele
două ritmuri trebuie să se îndeplinească relaţia:
R sos = Rexp (17)
Timpul de încărcare-descărcare, prin mărimea absolută şi
ponderea în durată totală a cursei, influenţează nivelul
indicatorului de utilizare a unei tone capacitate din parcul inventar
de autovehicule (Iu):
I u = β ⋅ γ ⋅ l med ⋅ β zi ⋅ Z c , ( tone − km) (18)

Detaliind parcursul mediu zilnic în funcţie de indicatorii de


exploatare a autovehiculului:
l med ⋅ t ex ⋅ Vt
Iu = β ⋅γ ⋅ ⋅ β zi ⋅ Z c , ( tone − km ) (19)
l med + Vt ⋅ β ⋅ t i ( d ) / c
Din această relaţie reiese că la reducerea totală a timpului de
descărcare, volumul prestaţiei pe tonă capacitate inventar este
maxim, iar la creşterea nelimitată a timpului tî(d) →∞ volumul
prestaţiilor devine nul.
Analizând variaţia indicatorului de utilizare a unei tone
capacitate din parcul inventar de autovehicule în funcţie de
distanţa medie de transport şi timpul mediu de staţionare pentru
încărcare-descărcare constatăm:

36
- pentru distanţe mici şi medii, cuprinse între 20÷ 30 km,
influenţa tî(d) este mare datorită ponderii acesteia în timpul
unei curse.
- pentru distanţe > 50 km această durată rămâne mai
neinfluenţată.
Apare tot mai pregnantă necesitatea reducerii timpului de
manipulare a mărfurilor pentru încărcare-descărcare, un loc
important ocupându-l mecanizarea acestor operaţii.
Gradul de mecanizare depinde de:
- randamentul utilajelor de manipulare;
- pregătirea profesională a operatorilor ce lucrează pe
aceste utilaje;
- modul în care se reuşeşte corelarea capacităţii utilajelor
de manipulare cu capacitatea de transport a
autovehiculelor.
Caracteristicile tehnice ale vehiculelor autodescărcătoare şi
a celor dotate cu mijloace proprii de manipulare:
a) Reducerea timpului de staţionare a autovehiculelor la
încărcare-descărcare.
 Q 2L ⋅ Q   Q 2L ⋅ Q 
Etid =  man + man man  −  mec + mec mec  , ( ore ) (20)
 N R / a q ⋅V   N R / a q ⋅V 
Unde: Q – cantitatea de marfă manipulată la încărcare sau
descărcare, tone sau bucăţi, într-o perioadă de timp;
L – lungimea parcursului de transbordare sau de deplasare în
depozit, km;
qman, qmec – cantitatea de marfă deplasată odată manual şi respectiv
mecanizat;
Vman, Vmec – viteza de deplasare manuală şi mecanizată, km/h.
b) Economie de personal:
Qa ⋅ ( N t 1 − N t 0 )
Ep = , ( personal ) (21)
365 ⋅ K ⋅ N t ⋅ Btm Unde: Qa –
cantitatea anuală de mărfuri care se manipulează în
tone;
Nt1 şi Nt0 – norma de timp după şi respectiv înainte de

37
mecanizare în ore/tonă;
K – coeficientul zilelor lucrătoare;
Ns – numărul de schimburi;
Btm – fondul anual de timp de muncă al unui muncitor.

c) Economia la cheltuielile cu manipularea mărfurilor:

E c = ( C man − C mec ) ⋅ Q , ( lei )


(22)
Unde: Cman, Cmec
– costuri unitare cu manipularea manuală şi mecanizată.

S +U S +a+i+l +m+t (23)


C man = , C mec = . Unde: S
Q Q

salariile personalului în lei;
U – cheltuielile cu achiziţionarea unor unelte pentru
facilitarea activităţilor manuale de manipulare a mărfurilor (lopeţi,
frânghii, răngi);
a – amortizarea utilajelor;
î – întreţinerea şi reparaţii curente ale utilajului;
l – energii: electrică şi combustibil;
m – materiale de întreţinere;
t – cheltuieli cu transportul, protecţia şi conservarea
utilajelor.
Cunoscând valoarea investiţiilor (I) pentru achiziţionarea
utilajelor de manipulare se poate determina termenul de
recuperare a investiţiei.

I (24)
Tr = , ( ani ) Procesul de
Ec
transport:
1. Pregătirea autovehiculului;
2. Primirea documentelor şi sarcinilor;
3. Sosirea (deplasarea) la punctul de încărcare;
4. Încărcarea;
5. Întocmirea documentelor;

38
6. Deplasarea la destinatar;
7. Descărcarea;
8. Întocmirea documentelor;
9. Întoarcerea la garaj.
Tehnologia transportării mărfii:
I Marfa se pregăteşte de încărcare:
1.1 Ambalarea;
1.2 Cântărirea (numărarea).
II Sosirea autovehiculelor la încărcare:
2.1 Încărcarea:
- mecanizată;
- manuală;
- automată.
2.2 Întărirea mărfii;
2.3 Enumerarea, verificarea, cântărirea;
2.4 Întocmirea documentelor.
III Deplasarea.
IV Descărcarea.
V Predarea mărfii:
5.1 Enumerarea, cântărirea;
5.2 Întocmirea documentelor.
VI Predarea autovehiculului pentru următoarea cursă.
Durata unui ciclu,

Dc = T p + Td + Tc + Ti , (25)
Unde: Tp –
timpul pentru pregătirea automobilelor în vederea
plecării în cursă;
Td – timpul de deplasare la încărcare;
Tc – timpul cursei;
Tî – timpul pentru revenire la garare după ultima descărcare.

Algoritmul determinării mecanismelor de încărcare şi a


mijloacelor de transport este reprezentat în fig. 5.3.

Datele iniţiale G, T,
proprietăţile fizice ale 39
mărfii (solid, lichid,
gazos)
Detrminarea preventivă
a mecanismelor de Se pot utiliza unul, două,
încărcare în funcţie de trei, dar nu mai multe
productivitatea necesară mecanisme de încărcare

Determinarea mecanismelor Determinarea capacităţii


de încărcare şi a mijloacelor organului de lucru – V0,
de transport după criteriul durata unui ciclu – tc,
utilizării maximale a numărul căuşelor de
capacităţii de încărcare a încărcare - nc
mijlocului de transport

Determinarea subtilă a
mecanismelor de încărcare şi
a mijloacelor de transport
după criteriul sinecostului de
deplasare

Determinarea definitivă a
mecanismelor de încărcare,
ţinând cont de factorii
organizaţionali

Figura 5.3 Algoritmul determinării mecanismelor de încărcare şi


a mijloacelor de transport

40
5.5 Caracteristicile tehnice de exploatare a
mijloacelor de mărire a locurilor de încărcare.
Complexele şi completele de mijloace tehnice.
Principiile de formare a completelor de mijloace
tehnice - un proces raţional de transport a
încărcăturii

5.5.1 Mărfurile şi cerinţele de transportare

Clasificarea transporturilor de mărfuri:


1. Transporturi de mărfuri şi bunuri contra plată:
a) t. m. generale;
b) t. m. perisabile;
c) t. m. periculoase;
d) t. m. de deşeuri şi gunoaie;
e) t. m. de animale vii;
f) t. m. cu mase şi dimensiuni depăşite;
g) t. m. şi produse agricole de câmp;
h) t. de produse agro-alimentare la piaţă;
i) t. în regim de taxi;
j) t. în regim de rentcard (arendă).
2. Transporturi speciale de mărfuri:
a) t. de produse petroliere;
b) t. de recipienţi şi butelii cu gaze lichefiate;
c) t. de lichide alimentare;
d) t. de mărfuri solide în vrac;
e) alte categorii.
3. Transporturi de mărfuri şi bunuri cu autobasculante:
a) t. de produse de carieră;
b) t. de cărbune;
c) t. de produse excavaţii din şantiere;
d) alte categorii.
4. Transporturi de mărfuri şi bunuri cu autovehicule specializate:
a) t. de produse alimentare;
b) t. de efecte poştale, presă;
41
c) t. de valori şi bani;
d) t. de intervenţie;
e) t. de prefabricate;
f) t. de cadavre umane;
g) t. de materiale radioactive;
h) t. de materiale explozibile;
i) t. de mobilă;
j) t. de materiale de construcţii;
k) alte categorii.
În epoca contemporană, volumul mărfurilor transportate din
punct de vedere al organizării sistemului de transport poate fi
diferit. Executarea depinde de următoarele componente:
1) mijloacele tehnice;
2) căile de comunicaţie;
3) complexele şi completele tehnice utilizate (utilajul,
ambalajul).
Diversitatea mărfurilor şi autovehiculelor face posibilă
existenţa mai multor forme de organizare şi executare a
transporturilor de mărfuri în dependenţă de:
 natura mărfurilor;
 elementele comune în păstrarea cantitativă şi
calitativă în procesul de deplasare;
 tehnologia de organizare;
 deplasarea fără pierderi materiale cu cheltuieli
optimale şi raţionale.
Scopul principal în executarea transportului de încărcături
este: 1) utilizarea înaltă a mijloacelor de transport;
2) asigurarea unei productivităţi înalte de
lucru al personalului implicat la utilizarea raţională a
mijloacelor tehnice;
3) posibilitatea utilizării mijloacelor
tehnice moderne în procesele de încărcare-descărcare,
deplasare şi depozitare a încărcăturilor;
4) deplasarea raţională.
Direcţia principală în executarea transportului de mărfuri
este determinată prin:
42
1. Crearea mijloacelor de transport speciale.
Indicatorii utilizării capacităţii de transport a vehiculelor sunt:
a. Coeficientul de utilizare a capacităţii statice:
real
q
γ = nom
q
st

(1)
b. Coeficientul de utilizare a tonajului, t/cursă:

CUT = γ = ∑ q
real

n t
c
(2)
Q
γ = t
real
t
q
(3)
c. Coeficientul de utilizare a locului:

γ =N real

N l
loc
(4)
N ⋅q ≤ q
loc l nom
(5)
tot

= V loc
volum
N loc
V loc
(6)
2. Crearea mijloacelor tehnice de mărire a locurilor. Este
determinat de utilaj şi ambalaj. Ele pot fi: containere (standarde,
speciale), palete, pachete.

43
Container este un rezervoar de metal echipat cu uşi laterale
pentru încărcare-descărcare.
Universale:
a. tonaj mic – 0,625 t - 1,25 t;
b. tonaj mijlociu – 2,5 t - 5,3 t;
c. tonaj mare – 10 - 20 - 30 - 40 t.
3. Crearea mijloacelor tehnice de mărire a locurilor de
încărcare, care permit traficul de mărfuri generale şi speciale,
mecanizarea operaţiilor de încărcare-descărcare, stivuirea şi
păstrarea mărfurilor pe parcursul deplasării. Ea este determinată
de: 1. utilaj – suprastructura autovehiculului îndreptată spre
mecanizarea procesului de încărcare-descărcare, păstrare;
2. ambalaj – suprastructura mărfurilor prevăzută pentru
păstrarea calitativă şi cantitativă.
O direcţie importantă a progresului tehnic în crearea
ambalajului constituie crearea unor unităţi de încărcătură
standardizate pentru ambalarea unui singur fel de mărfuri sau
diferite, dar compatibile, ce permit mecanizarea operaţiilor de
încărcare-descărcare, stivuire şi depozitare. Ele pot fi de
următoarele tipuri:
- containere;
- palete;
- pachete;
- colete;
- borduri înalte;
- borduri cu ţepuşe rigide.
În procesul tehnologic, în aproximativ 90% de cazuri se
utilizează containere.
Un rol deosebit în procesul tehnologic îl ocupă depozitarea
mărfurilor. Depozitarea mărfurilor este echivalentă cu transportul
lor în timp.
La crearea completelor de mijloace tehnice stau la bază
următoarele condiţii:
1. naturale – în agricultură cerealele se strâng în anumite
perioade ale anului, astfel timpul de transportare fiind scurt;

44
2. climaterice – se cere depozitarea pentru a feri marfa
de ploi, umezeală, călduri, friguri, etc.
3. economice
- producerea mărfurilor pentru utilizare
ocazională, (jucăriile de brad se fabrică tot anul,
dar se realizează un timp foarte scurt, şampania,
etc.);
- depozitarea;
- realizarea;
- caracteristica pieţei.

5.5.2 Transportul de mărfuri auto în containere

Transportul rutier de mărfuri cu utilizarea de containere


poate fi un proces:
1. direct; 2. combinat.
Containerele pot fi utilizate în două moduri:
1. Containerul poate fi scos de pe vehicul la încărcare sau
descărcare. Încărcarea preventivă cu mărfuri în lipsa
autovehiculului. Scoaterea containerului de pe autovehicule pentru
a fi încărcat sau descărcat.
2. Descărcarea de mărfuri fără scoaterea containerelor de pe
autovehicul şi întoarcerea containerului fără scoatere.
Numărul necesar de containere Nc pentru deplasarea
volumului Qn se calculează reieşind din timpul de rotaţie a
containerului trot într-o diurnă:
Q ⋅t
N =
rot
(1)
k
q ⋅γ
n

Pentru utilizarea containerelor tranzit în volumul trot intră


timpul sumar de sosire a containerelor, fig. 5.4.

45
Fig.
Figura 5.4. Schema de variaţie a containerelor
Pe materialul rulant auto - Rk:

t rot
Rk = , intervalul (2)
Nk
q ⋅ γ ⋅ nk
Rk = (3)
Qn
Condiţia de lucru fără întrerupere a materialului rulant
ocupat cu transportarea containerelor reprezintă egalitatea de
deservire a containerelor Rn şi intervalul de deplasare a
autovehiculului Ia:
A t t ⋅Q
I =R
a n
(4), c = rot

I a
(5), A
c = rot

q ⋅γ ⋅ nc

(6)

46
Transportul prin containere
Transportul rutier cu utilizarea containerelor în Republica
Moldova a început la sfârşitul anului 1973. Atunci au fost
construite 200 de containere de tipul YYK – 3 şi KAM – 3 masa
brută de 3 tone, fiind transmise la balanţa întreprinderii
”Межавтотранс„ pentru executarea transportului public
interurban. La acel moment în Republica Moldova activau 3 staţii
auto de mărfuri: în Chişinău, Tiraspol şi Bălţi.
Tempoul de creştere a transportului rutier prin containere în
primii 5 ani era foarte mare, numărul acestora a crescut cu 500 %.
Mai târziu în aceste trei oraşe au fost construite staţii de
containere cu o capacitate de 500 tone în zi amenajate cu
macarale, autostivuitoare şi containere. Principala condiţie în
organizarea transportului rutier prin containere este precăutarea
sistematică a circulaţiei mărfii cu scopul execuţiei deplasării
containerelor fără marfă – goale. Procesul tehnologic de transport
prin containere cu reîntoarcerea la staţiile de containere include 12
operaţii succesive. Cea mai compusă este întocmirea
documentelor de către dispecerat, aproximativ 31 de operaţii. La
staţia de containere Chişinău se prelucrează în jur de 400 de
containere în zi.
Înainte de încărcare se controlează starea de corespundere a
containerelor de reprezentatul încărcător. Containerul trebuie să
fie încărcat complect, să excludă deplasamentul încărcăturilor în
interior pe parcurs. În cazul supraâncărcării, la cererea cărăuşului
se descarcă suplimentul. Uşile trebuie să se închidă liber
asigurând un interval de 3÷ 5 cm. După încărcare în interior se
amplasează scrisoarea de trăsură cu indicarea numărului de locuri,
greutatea şi preţul fiecărui loc.
Conducătorul autovehiculului primeşte containerul după
controlul exterior, corespunderea plombei indicilor de control
indicat în scrisoarea de trăsură.
Practica transportului prin containere dictează anumite
condiţii faţă de autovehicule:

47
- caroseria trebuie să corespundă cerinţelor tehnice:
bordurile, mecanismele de închidere-deschidere,
suprafeţele caroseriei – să nu fie deteriorate;
- containerele în caroserie se amplasează cu uşile către
borduri pentru a fi descărcate în unele cazuri necesare;
- amplasarea în caroserie să fie egală pe suprafaţa ei;
- instalarea cât mai aproape de bordul din faţă;
- se interzice transportul persoanelor în caroserie.
Containerele cu plomba corespunzătoare se transmit
destinatarului fără controlul încărcăturii, (greutăţii, stării lui,
numărului de locuri). În caz de defectare a plombei, persoana ce
primeşte containerul întocmeşte un act comercial. Expeditorul în
transportul de containere îl prezintă conducătorul auto, el fiind şi
persoana ce poartă răspundere materială. Conducătorul auto este
obligat: - înainte de plecare să controleze starea containerului;
- înainte de încărcare să controleze coincidenţa numărului
containerului cu cel scris în scrisoarea de trăsură;
- de executat controlul exterior;
- de controlat starea şi coinciderea plombei;
- în caz de necesitate de apelat la reprezentantul staţiei de
încărcare.
În Republica Moldova sunt utilizate următoarele transporturi
prin containere:
- capacitate 0,625 tone – încărcături pentru serviciile
gospodăreşti şi agroindustriale;
- capacitate 0,5 tone – transportul mărfurilor de panificare
(pâine) – pe roţi ce se construiesc la înălţimea caroseriei.
Dezavantaje – este nerentabil transportul în partide mici.

5.5.3 Containerizarea

Containerizarea reprezintă tehnologia de transport care


cuprinde ambalarea mărfurilor, încărcarea, descărcarea şi
transportul acestora. Mărfurile sunt transportate cu ajutorul unor
mijloace special concepute numite containere, a căror încărcare şi
descărcare se face la furnizorul respectiv.
48
Conform ISO (organizaţia internaţională de standarde),
containerul este un utilaj cu caracter permanent pentru transportul
mărfurilor, suficient şi rezistent pentru a asigura o folosire
repetată, construit special pentru a evita descărcarea-încărcarea pe
parcurs cu folosirea mai multor tipuri de transport.
Ele au menirea de a proteja mărfurile de degradare sau
sustragere pe durata de transportare. Containerele se clasifică în
modul următor:
1. Containere pentru transportul maritim;
2. Containere pentru transportul feroviar şi rutier;
3. Containere pentru transportul aerian.
După capacitate:
1. containere mici – până la 2,5 t , capacitatea utilă 1- 3 m3;
2. containere mijlocii – 2,5 t - 5 t, capacitatea utilă 4 - 6 m3;
3. containere mari – 10 t, capacitatea utilă 8 - 12 m3.
După destinaţie:
1. universale (mici, mijlocii, mari);
2. speciale (mici, mijlocii, mari).
Containerele mari sunt prevăzute cu piese de colţ pentru
manipulare şi fixare.
După sfera de circulaţie:
1. containere pentru folosirea în transportul uzinal;
2. containere pentru folosirea în transportul comercial.
În primul caz containerele au capacităţi mici şi dimensiuni
variate. Cu ajutorul lor se realizează un lanţ continuu între liniile
de fabricare, a expeditorului şi destinatarului.
Majoritatea containerelor comerciale sunt de dimensiuni
standarde, având o circulaţie largă. Sunt şi containere nestandarde,
care au o circulaţie mică.
După tipul construcţiei deosebim:
1. containere acoperite – destinate mărfurilor sensibile la
agenţii atmosferici;
2. deschise;
3. izoterme – pentru mărfurile perisabile;
4. cisterne;

49
5. pliabile – se pot plia pentru reducerea volumului de
transport.
Numărul necesar de containere se determină conform
formulei:

l +
T ⋅t 2 V t V
S
(1)
I = = t
Unde:
V
N N V V Iv –
intervalul între două încărcături succesive ale
mijloacelor de transport;
T·tv – timpul necesar pentru revenirea mijloacelor de
transport la locul de încărcare;
Nv – numărul de vehicule folosite.
În cazul când mai apare şi timpul de umplere şi golire avem:

l + +
T ⋅t 2 V t t k
S P
(2)
I = = t
k
N Nk k

T ⋅t = T ⋅t V k Tk ⋅ NV
⇒ Nk = (3)
N N
V k T ⋅ tV

5.5.4 Transcontainerizarea

Transcontainerizarea este o tehnologie de transportare care


cuprinde: ambalarea mărfurilor, încărcarea, transbordarea,
transportul propriu zis şi auxiliar.
Între containerizare şi transcontainerizare, ca tehnologii de
transport, sunt deosebiri:

50
- mărimea mijloacelor de grupaj (capacitatea utilă de
încărcare a unui transcontainer este mai mare decât a
unui container);
- la transcontainerizare modurile de deplasare sunt
specializate şi mai compatibile;
- modul de încărcare este mecanizat;
- modul de transbordare este numai cu instalaţii speciale.
Transcontainerizarea are următoarele avantaje:
- permite depozitarea pe verticală sub cerul liber,
contribuind mai bine la utilizarea spaţiilor de depozitare;
- economiseşte formele importante de investiţii prin faptul
că nu necesită spaţii de depozitare;
- reduce cheltuielile cu manipularea şi depozitarea
mărfurilor;
- asigură transportul din poartă în poartă.
Dezavantajele:
- necesită mijloace tehnice speciale pentru transportare şi
manipulare.
Transcontainerele pot fi vagoane, platforme specializate,
autotractoare, semiremorci specializate, nave portcontainer, staţii
terminale, grupe de linii de cale ferată.
Numărul necesar de palete se determină în modul următor:
Q ⋅ t ⋅η rot
a) N = P P / zin
q P
(1)
Unde: η – coeficientul de rezervă a paletelor.
b) Numărul necesar de containere:
Q ⋅t rot
Nc = c
cont / zi
q ⋅γ
n

c st
(2)
Unde: Qc – volumul încărcăturii într-o direcţie t/zi.
c) Numărul de autovehicule;

51
c c
t = t rot ;
I =
a
rot
; (3) A (4)
A
M
I a

Q ⋅t
c
rot
A =
c
(5)
q ⋅γ ⋅ nc c c

d) Transportul încărcăturilor agricole;


n A
la treierat: I c
= Ic ; W c
=W a
(6)

Productivitatea combainelor:
= 0,01 ⋅bc ⋅V c ⋅ q ⋅ N c (7)
W c

Unde: bc – lăţimea de treier a combainelor;


q – rodul grânelor;
Vc – viteza combainelor;
Nc – numărul combainelor;

2l
W = q ⋅t ⋅γ = q ⋅γ ⋅ + t
Q a
V ro t st
t
î (8)

VI. TEHNOLOGIA PROCESULUI DE


TRANSPORT.OPERAŢIILE PROCESULUI
TEHNOLOGIC
6.1 Proiectarea tehnologiei de transportare a
încărcăturilor. Cerinţele către tehnologie

Procesul tehnologic al transportului de încărcături reprezintă


totalitatea operaţiilor executate într-o ordine bine determinată de
deplasare în spaţiu şi timp a pasagerilor, mărfurilor şi altor

52
materiale cu mijloacele de transport prin excluderea operaţiilor ce
nu sunt necesare pe parcurs.
Orice proces tehnologic în dependenţă de numărul
operaţiilor şi ordinea de executare se clasifică:
a) proces tehnologic direct; fig. 6.1
b) proces tehnologic combinat; fig. 6.2
Procesul tehnologic direct e determinat de următoarele trepte
sau etape (fig. 6.1):
I
Pregătirea mărfii
pentru încărcare

III
I Deplasarea, IV V
Încărcarea transportarea Descărcarea Depozitarea
încărcăturii

VII
VI Depozitarea
Deplasarea la
punctul de
încărcare

Figura 6.1 Procesul tehnologic direct

53
Procesul tehnologic combinat e determinat de următoarele
trepte (fig. 6.2):

I
PMÎ

II IV VI
III Transmiterea
V VI
Încărcarea Deplasarea Deplasarea Descărcarea
Descărcarea
încărcăt. în alt
mijl. de transp.

VII
VII
VIII Depozitarea
Depozitarea
Deplasarea IX
la încărcare Deplasarea la
punctul de
transbordare

Figura 6.2 Procesul tehnologic combinat

Orice proces tehnologic de transport al mărfurilor are un


caracter ciclic şi durata unui ciclu:
D =t c preg
+ t î + t d + t desc + t reven (1)
Traficul de mărfuri se desfăşoară în diferite direcţii cu
diferite mijloace de transport, de aceea organizarea procesului de
transport se bazează pe un proces tehnologic tipizat, standardizat,
elaborat preventiv, având la bază asigurarea activităţii raţionale a
întreprinderilor de transport beneficiarilor şi destinatarului.
Operaţia ca parte componentă a unui proces reprezintă
activitatea între 2 evenimente. Operaţiile procesului tehnologic
sunt:
1) pregătirea operativă comună de deplasare a mărfurilor;
2) pregătirea mărfii pentru eliberarea la încărcare;
3) pregătirea documentelor necesare;
4) informarea destinatarului despre deplasarea mărfii şi folosirea
tipului de transport;
54
5) organizarea procesului de încărcare-descărcare;
6) determinarea traseului de deplasare raţional şi convenabil;
7) aprobarea regimului de lucru;
8) organizarea şi dirijarea deplasării mijloacelor de transport la
punctele de descărcare;
9) aprecierea metodelor de restituire a ambalajelor, containerelor,
utilajelor;
10) determinarea metodelor de stimulare a lucrătorilor.
Procesul tehnologic de transport al mărfurilor este compus
din 3 etape: 1. încărcare;
2. transportare;
3. descărcare-depozitare.
Prima etapă este compusă din următoarele operaţii:
- prezentarea autovehiculului la locul de încărcare;
- staţionarea autovehiculului la locul de încărcare;
- primirea încărcăturilor este determinată de starea
mărfurilor stocate care poate fi:
1) stocuri;
2) pachete;
3) palete;
4) containere.
Stocurile de mărfuri pot fi pregătite în partide mici şi mari.
Partidele mari se creează în următoarea ordine:
 formarea – una sau mai multe operaţii de
deplasare a mărfurilor într-un singur punct cu scopul
excluderii mai multor puncte de păstrare. Aceste
operaţii sunt caracterizate ca operaţii de completare
permanentă;
 acumularea – operaţie îndreptată la
concentrarea într-un loc a mai multor cantităţi de
marfă de 1 tip;
 împachetarea – operaţie de mărire a locurilor
încărcăturilor prin unirea mai multor unităţi mici pe
palete în pachete mari şi altele;

55
 depozitarea – operaţie de amplasare a
mărfurilor într-o ordine pentru păstrarea temporară
sau îndelungată;
 încărcarea – deplasarea mărfii în autovehicul.
În dependenţă de modul de încărcare există:
I. manual;
II. mecanizat.
 întărirea – fixarea încărcăturilor în
autovehicul, utilaj special, pentru excluderea
permutării;
 reenumerarea şi controlul greutăţii;
 întocmirea documentelor.
A doua etapă – transportarea:
β = Lî /Ltot (2)
γst =qr / qn (3)
γd =ΣQr lî / ΣQn ltot (4)
tc = tî+td+tgol (5)
nc = Tserv / trot (6)
Vt = lc / tmişc (7)
Vexp = ltot / Tserv (8)
WQ = qn γst nc (9)
Wt = qn γd nc lmed (10)
Wparc = qn γst nc NA αieş (11)
A treia etapă – descărcarea:
1. sosirea autovehiculului la destinatar conform documentelor;
2. eliberarea încărcăturilor de întăriri;
3. ridicarea încărcăturilor şi transportarea în depozit;
4. reenumerarea şi cântărirea;
5. curăţirea materialului rulant;
6. întocmirea documentelor.
Proiectarea procesului tehnologic
1. Stabilirea etapelor procesului tehnologic:
56
• procesele tehnologice;
• operaţiile tehnologice;
• permutările tehnologice.
2. Solicitarea, aprecierea tehnologiei optime de
distribuire a mărfii în dependenţă de:
• tipul şi cantitatea mărfurilor;
• planul de distribuire a fiecărui tip de
marfă;
• tipul mijloacelor de transport;
• numărul mijloacelor de transport;
• tipurile tehnologiilor;
• cheltuielile pentru fiecare
tehnologie.

6.2 Elaborarea schemelor tehnologice de


transportare a mărfurilor pe baza completelor de
mijloace tehnice raţionale. Alegerea schemelor
optime tehnologice de transport

Un rol deosebit în transportul încărcăturilor cu cheltuieli


minime de timp şi finanţe se obţine prin elaborarea schemelor de
transport tehnologice a mărfurilor cu ajutorul utilizării
componentelor de mijloace tehnice raţionale. Datorită lor se
reduce esenţial durata timpului necesar a operaţiilor încărcare-
descărcare şi minimizarea volumului lucrului manual, prin
utilizarea complexelor şi completelor de mijloace tehnice.
Mijloacele tehnice aduc suplimentar la mărirea locurilor şi
depind de:
1. categoria şi tipul mărfii:
 bucăţi – masa până la 80kg;
 bucăţi medii – masa de la 80-500kg;
 bucăţi mari – masa mai mare de 500kg.
2. după modul de încărcare-descărcare sunt:
 vrac;

57
 transmitere;
 rostogolire.
Mărfurile vrac se încarcă nu mai sus de nivelul bordurilor.
Mărfurile bucăţi unite ori asamblate în pachete trebuie să
asigure 2,5m în lăţime şi nu mai mult de 3,5m înălţime.
Mărfurile în saci se aşează pe paletă, primul rând cu cusătura
în sus, celelalte cu legătura înăuntru.
Mărfurile lichide în ambalaj din sticlă se transportă numai în
coşniţă sau lăzi, strânse una lângă alta cu gura în sus.
Baloanele de gaz (buteliile) – în poziţie verticală pe palete
speciale.
Pentru mărirea locurilor şi micşorarea duratei procesului
tehnologic al transportului de mărfuri, încărcăturile sau marfa se
încarcă în tară – ambalaj şi anume: nisipoase – în saci, lichide – în
butoaie, de dimensiuni mari – în legături de tip pachet. Anume
mecanizarea completă a proceselor la punctul de încărcare-
descărcare presupune utilizarea-elaborarea schemelor de transport
moderne, bazate pe împachetarea, containerizarea şi
transcontainerizarea mărfurilor. O deosebită importanţă prezintă
alegerea schemei de transport adecvate în transportul diferitor
mărfuri, în vederea utilizării eficiente atât a mijloacelor de
transport, cît şi a celor de manipulare a mărfurilor.
Pachetizarea ca tehnologie de transport constă dintr-un
ansamblu tehnic de legare şi consolidare a mai multor unităţi în
una singură, având dimensiunile sporite în ceea ce priveşte
greutatea şi gabaritul.
Pentru pachetizare pot fi folosite următoarele mărfuri:
1. cheresteaua
2. hârtia
3. stofele
4. ţesăturile
Paletizarea este o tehnologie de transport care constă din
gruparea mai multor unităţi de marfă pe un suport numit paletă.
Paleta este o platformă mobilă confecţionată din lemn, tablă sau
masă plastică pe care se aşează mărfuri omogene din punct de
vedere al formei, gabaritului şi greutăţii. Ele pot fi:

58
a) paletă ladă;
b) paletă box;
c) paletă platformă.
Paletizarea s-a extins în traficul internaţional şi la acest
capitol în 1959 Comisia Europeană Economică a ONU a adoptat
convenţia Europeană referitoare la regimul vamal al paletelor. De
la 1 iulie 1961 pentru transportul feroviar a luat fiinţă
Regulamentul European al paletelor care grupează transportul
feroviar în posesoare de palete plan şi palete boxe.
Containerizarea – principalul mod de ambalare şi
transportare la distanţe mari a încărcăturilor cu excluderea
proceselor de reenumerare a mărfurilor, utilizând diferite tipuri de
transport. Mărfurile sunt transportate în containere:
a) universale;
b) speciale.
Containerele universale se clasifică:
1) tonaj mic – 0,625t - 1,25 - 2,5t (încărcături mici în
partide mici);
2) tonaj mediu – 3,5t - 10t, până la 120kg un pachet;
3) tonaj mare – 300kg un pachet.
În contractul de transport prin containere se indică
numaidecât:
 volumul încărcăturilor pe fiecare tip;
 orarul de sosire a containerelor goale şi de
plecare a celor încărcate;
 ordinea de încărcare - pe automobile sau
până la sosirea automobilului;
 numărul lor şi ordinea de întocmire a
documentelor;
 durata rotaţiei containerului.
Încărcarea se efectuează cu condiţia să nu fie depăşită
capacitatea nominală a autovehiculului. Se interzice utilizarea
echipamentului sau a cuielor pentru întărirea încărcăturilor în
container. Destinatarul primeşte containerul de la ÎTA prin şofer,
după controlul exterior al siglei, a numărului indicat în scrisoarea
de trăsură.
59
Transportul containerelor în trafic internaţional se efectuează
cu uşile spre interiorul platformei. Transportul în trafic urban şi
suburban - cu uşile spre bord. În caz de necompletare a platformei,
containerele se plasează lângă bordul din faţă.
6.2.1 Transportul încărcăturilor în vrac

Transportul încărcăturilor în vrac nu se referă la încărcăturile


agricole şi sanitare. Acest tip de transport este necesar să se
efectueze prin încărcarea mecanizată şi capacitatea căuşului
pentru un ciclu sa fie de până la 1/3 din sarcina nominală şi la
înălţimea de 1m de la suprafaţa platformei caroseriei.
Conducătorul de autovehicul se află în salon, iar căuşul nu trebuie
să traverseze deasupra cabinei.
Curăţirea caroseriei se efectuează de către transportator şi
destinatar.
Cu scopul asigurării securităţii mijlocului de transport în
carieră, marginea se îngrădeşte. Se transportă după greutate, prin
foaie de trăsură şi actul de cântărire sau măsurare.
Proiectul tehnologic de transportare
..........................................................................................................
(denumirea exactă a încărcăturii) (de unde-încotro)

1. Caracteristicile încărcăturii
Descrierea succintă a proprietăţlor fizice ale
încărcăturii
Modul ambalării, amplasării
Tipurile ambalajelor utilizate cel mai frecvent pentru
acest fel de încărcătură

Tipul Mărimi gabaritice, mm Vo- Masa Greutate Volum


amba- lum, locului, volumet- specific,
lajului m3 kg rică, t/m3 m3/kg
Lungi-
lăţimea înălţimea
mea

60
Tipul caroseriei materialului rulant, necesar pentru
transportare (autobasculantă, furgon, cu bord, etc.)

Unitate
Valoarea
Parametri de
parametrului
măsură
2. Volumul transportului şi al traficului
de mărfuri
Volumul anual de transportări t
Volumul partidei t
Durata transportului unei partide zile
Numărul partidelor în an unităţi
Mărimea traficului de mărfuri t/oră
Volumul zilnic de transportări t
Abatere pătratică medie a volumului zilnic t
de transportări
Costul mărfii transportate lei/t
Parcursul transportării km
Etapa încărcării
Modul de încărcare
Tipul mecanismului de încărcare
Modelul
Timpul aflării autovehiculului în punctul de ore
încărcare
Cheltuieli sumare pentru încărcare lei
Sinecostul încărcării lei/t
Cheltuieli permanente, legate de executarea lei
transportărilor
Durata funcţionării punctului de ore
încărcare
Etapa descărcării
Modul descărcării
Tipul mecanismului de descărcare
Modelul
Timpul aflării mijlocului de transport în ore
punctul de descărcare
Cheltuieli totale pentru descărcare lei
Sinecostul descărcării lei/t
Costul păstrării materialului în depozit lei/t

61
5. Etapa transportului
Aspectul
Tipul
Modelul
Timpul pentru o cursă ore
Viteza tehnică km/h
Coeficientul utilizării capacităţii de
încărcare
Coeficientul utilizării parcursului la o cursă
Durata lucrului într-o zi
Productivitatea unui mijloc de transport ore
într-un schimb t
Abaterea medie pătratică a productivităţii
autovehiculului t
Automobile-zile lucrate
Coeficientul siguranţei procesului de transport
Cheltuieli pentru transport
Sinecostul transportului
Cheltuieli legate de schimbarea activităţii lei
materialului rulant la alt lucru lei/t
6. Sinecostul deplasării lei/partidă

lei/t

6.3 Particularităţile transportului încărcăturilor


industriale

Transportul încărcăturilor industriale reprezintă deplasarea


materiei prime, semifabricatelor, altor materiale necesare în
procesul de producţie al întreprinderilor.
Particularităţile:
1) condiţiile speciale de transportare;
2) perioadele de distribuire diferite în dependenţă de
necesităţile în producere şi condiţiile de extragere;
3) dimensiuni, mase, condiţii specifice în procesul de
transportare;
4) reţelele speciale pentru deplasare;
5) metodele nestandarde de ambalare, fixare şi păstrare;
6) mijloace de transport şi de încărcare-descărcare speciale.

62
În procesul de transportare încărcăturile depind de următorii
factori:
1. modul de încărcare-descărcare;
2. condiţiile de transportare şi păstrare;
3. modul de utilizare a capacităţii mijlocului de transport;
4. păstrarea în procesul de deplasare;
5. gradul pericolului la încărcare-descărcare şi transportare.
Încărcăturile se clasifică:
I. După modul de încărcare –descărcare :
 bucăţi – încărcături determinate prin mase şi formă;
 vrac – fără ambalaj.
II. În dependenţă de condiţiile de
transportare şi păstrare:
 generale – ce nu necesită condiţii speciale
de transportare şi păstrare şi pot fi transportate în
caroserii ladă;
 specifice – necesită măsuri speciale de
păstrare şi siguranţă la transportare, încărcare-
descărcare şi la păstrare:
a) încărcături ce necesită anumite condiţii sanitare şi
antisanitare – produse alimentare, resturi şi alte salubrităţi;
b) perisabile – necesită mijloc de transport special de
menţinere a regimului termic;
c) de masă mare – locul unei unităţi mai mare de 250 kg,
pentru unităţi de rostogolire – mai mare de 400kg;
d) agabaritice – lungimea mai mare decât cea standardă,
lăţimea mai mare de 2,5m, înălţimea mai mare de 3,8m sau ieşirea
din caroserie mai mare de 2m;
e) periculoase – 9 clase conform ADR;
f) de dimensiuni lungi – mărimea paletei mai mare de
40mm (la paleta de 1200·1600).
III. În dependenţă de volumul specific al
greutăţii (în dependenţă de utilizarea coeficientului
capacităţii – γst):

63
Q
γ = a
(1)
st
q
n
Încărcături:
I-clasă – γ = 1
II-clasă – γ = 0,71-0,99
III-clasă – γ = 0,51-0,7
IV-clasă – γ = 0,4-0,5
IV. După gradul de pericol:
I - grupă – pericol mic (materie primă de construcţii,
alimentare ş.a.);
II - grupă – periculoase (după dimensiuni);
III - grupă – pericol mare (ce ard, fierbinţi, cimenţi,
asfalt, bitum, îngrăşăminte);
IV - grupă – foarte periculoase (explozibile, toxice,
radioactive).
V. În dependenţă de starea la încărcare:
• pachete – lemn, procat, ardezie;
• colet – hârtie;
• vrac – nisip, tutun;
• bucăţi – bitum, pergament, cărămidă;
• saci – zahăr, făină, ciment;
• cutii – macaroane, brânză, sare;
• bidoane – acid sulfuric, amiac, azot, apă distilată;
• legături :
- obişnuite – până la 250 kg;
- grele – mai mari de 250 kg.
VI. În dependenţă de ramura de producere şi
utilizare.
VII. În funcţie de destinaţie sunt:
 locale;
 naţionale;
 internaţionale.
VIII. După modul de organizare:

64
• centralizate;
• decentralizate.

6.3.1 Clasificarea mărfurilor în dependenţă


de greutatea specifică

Denumirea mărfii Clasa


Abajure pentru lămpi în lăzi. 4
Automate comerciale (pentru vânzarea apei,
2
creioanelor, ziarelor ş.a.).
Automobile cu pedale pentru copii. 3
Agloporită. 4
Acumulatoare electrice. 1
Apatită. 1
Aparate autogene de sudat. 2
Azbest bucăţi şi praf în tară. 1
Aceeaşi în vrac. 2
Asfalt şi asfaltită plite sau bucăţi în vrac. 1
Asfalt şi asfaltită lichide în butoaie. 2
Apă obişnuită. 1
Argilă. 1
Articole din azbest. 1
Acizi în sticle (lăzi). 1
Ascensoare şi elevatoare şi piesele acestora. 3
Aliaje din metal (semifabricate, bucşe, tije, foietaj,
1
sârme).
Aragazuri. 4
Anvelope pentru automobile, autobuze, biciclete,
3
motociclete şi troleibuze, noi şi vulcanizate.
Aparate de măsurare diverse (cântare, ceasuri etc.) şi
3
părţi ale acestora în lăzi.
Aceeaşi fără ambalaj. 4
Aspiratoare. 2
Alcool divers în butoaie, sticle (în lăzi). 2
Aceeaşi în cisterne auto.
65
Aşchie metalică sfărâmată. 1
Aceeaşi nesfărâmată. 3
Animale de casă mari (cai, vite ş.a.). 3
Ardezie diversă. 1
Aşchii diverse în pachete, legături. 2
Aceeaşi în vrac. 3
Aparataj electric. 2
Ambalaj divers:
Butoaie. 3
Lăzi de lemn. 4
În bucăţi mărunte:
Cutii de conserve, bidoane, garniţe. 4
Saci de in, de iută, de hârtie. 2
Butelii pentru gaz oricare. 3
Borcane din sticlă (în lăzi din lemn). 3
Borcane din sticlă (în bax de polietilenă). 4
Baterii galvanice. 2
Bitum petrolier, carbonifer pietros. 1
Aceeaşi lichid (în afara celui transportat cu
3
autocisterne).
Aceeaşi în autocisterne.
Blocuri din lemn pentru uşi, porţi, mobilă. 2
Blocuri din piatră pentru ferestre, balcoane. 3
Blocuri de granit, siliciu, marmoră. 1
Blocuri ceramice, de zgură. 2
Blocuri pentru pereţi şi fundament. 1
Borulin. 1
Boabe, fasole, mazăre, soie în saci. 1
Aceeaşi în vrac. 2
Brizol. 1
Bort, piatră prelucrată. 1
Blocuri prismatice piatră. 1
Biciclete. 4
Blănuri, în afară de încălţămănte, haine şi galanterie. 3
Bostănei în lăzi şi plase. 3
66
Blănuri prelucrate diferite, de asemenea şi cele
3
sintetice.
Blănuri neprelucrate diferite. 2
Băuturi nealcoolice (apă, cvas, sirop, sucuri) în sticle
1
(în lăzi de lemn), butoaie.
Băuturi nealcoolice (apa, cvas, sirop, sucuri) în sticle,
2
în ambalaj de polietilenă.
Aceeaşi în autocisterne.
Bere în butoiae, sticle (în lăzi de lemn). 1
Bere în sticle, ambalaj de polietilenă. 2
Aceeaşi în autocisterne.
Bumbac – fibră, presat. 1
Aceeaşi nepresat. 2
Bumbac – fibră, presat de import. 2
Chibrituri. 3
Culturi de bostănărie în vrac. 2
Aceeaşi în lăzi şi containere. 1
Cizme de pâslă şi altă încălţăminte din pâslă. 3
Căzi metalice. 1
Aceeaşi din faianţă. 2
Cărucioare pentru invalizi. 3
Căldări metalice. 3
Cântare diferite. 2
Cuie. 1
Carton gudronat divers. 1
Ciuperci uscate. 3
Ciuperci murate, marinate în butoaie. 1
Aceeaşi în borcane de sticlă. 2
Copaci, arbuşti, butaşi. 3
Case din lemn în stare desfăcută. 3
Calcar măcinat (făină calcaroasă). 1
Confecţii abrazive. 1
Confecţii din aluminiu în lăzi. 2
Aceeaşi fără ambalaj. 3
Confecţii din pâslă în lăzi, saci şi ruloane. 2

67
Aceeaşi în vrac. 3
Confecţii argiloase şi ceramice în ambalaj. 2
Aceeaşi fără ambalaj. 3
Confecţii din lemn diferite în afară de cele numite. 3
Confecţii de tinichea. 3
Confecţii din carton. 3
Confecţii din piatră. 1
Confecţii de piele în afară de încălţăminte,
1
îmbrăcăminte şi galanterie în lăzi şi baloturi.
Aceeaşi fără ambalaj. 2
Confecţii de patiserie, făinoase (napolitane, biscuiţi,
4
turte dulci ş.a.) în lăzi şi cutii.
Confecţii de patiserie în afară de făinoase în lăzi şi
1
butoaie.
Aceeaşi în lăzi şi borcane. 2
Confecţii sanitare. 2
Confecţii din sticlă în lăzi. 3
Aceeaşi fără ambalaj. 4
Confecţii faianţă, cristal în lăzi. 2
Aceeaşi fără ambalaj. 3
Confecţii de masă plastică în lăzi. 2
Aceeaşi fără ambalaj. 3
Confecţii din cauciuc în afară de încălţăminte, în lăzi. 2
Aceeaşi în vrac. 3
Confecţii de tricotaj. 2
Confecţii din păr în lăzi. 2
Aceeaşi fără ambalaj. 3
Confecţii de giuvaiergie. 3
Conductor de bucşe din lemn. 2
Calorifere. 2
Cameră frigorifică. 2
Carton. 2
Cartofi în stare proaspătă. 1
Cauciuc natural şi sintetic. 1
Cuarţ natural şi pulverulent. 2

68
Ceramică de faţadă şi gresie. 2
Cărămidă în afară de cea poroasă şi cu vid. 1
Cărămidă cu vid sau poroasă. 2
Cărţi. 1
Covoare din lână curată. 1
Covoare seminaturale şi din fibre chimice. 3
Concentrate comestibile în lăzi, cutii. 3
Cox. 2
Cuşetă pentru motociclete. 2
Combicorm. 2
Compresoare diferite. 2
Conserve în cutii metalice (lăzi). 1
Aceeaşi în borcane de sticlă (lăzi). 2
Condensatoare. 2
Construcţii din beton armat. 1
Construcţii metalice.
Containere feroviare, maritime, fluviale, rutiere.
Aceleaşi încărcate.
Coajă de copaci. 3
Cutii din lemn pentru porţi, ferestre, balcoane. 3
Cazane de încălzire şi piesele lor. 2
Cafea. 2
Crupe. 1
Capace metalice cu diferită destinaţie. 1
Casetofoane. 3
Cretă bucăţi. 1
Carne de animale domestice şi sălbatice în bucăţi (în
2
vrac).
Aceeaşi în butoaie şi lăzi. 1
Carne îngheţată în bucăţi (în cîrlige). 4
Cenuşă de lemn. 1
Cenuşă petrolieră. 1
Căruţe diverse (harabale, brişti, sănii, care). 4
Conductoare diverse. 1
Cauciuc brut. 1
69
Contoare electrice şi de gaz. 2
Caşcaval divers. 2
Cuvelaj. 2
Cărbune de lemn. 3
Cărbune de pământ şi brichete din el. 1
Celuloză diversă. 2
Celofan în pachete şi legături. 2
Ciment. 1
Citrice (portocale, lămâi, mandarine etc.). 2
Ceai divers. 2
Cepuri (jante) metalice, inclusiv învelite în cauciuc. 1
Detalii ceramice pentru confecţii sanitare. 3
Dolomită naturală. 1
Doage pentru lăzi şi butoaie. 2
Drojdie.
Deşeuri. 1
Deşeuri furajere. 1
Deşeuri de la industria alimentară. 3
Deşeuri cărnoase (maţe, unghii, copite, oase, coarne
2
ş.a.).
Deşeuri textile. 3
Dulapuri metalice. 2
Discuri pentru gramofoane. 2
Ebonită. 2
Elemente galvanice. 2
Electrozi în pachete. 2
Eternit (ţiglă de ciment şi azbest). 1
Extracte diverse. 2
Funii diferite. 1
Foietaj de plastic. 1
Fibră sintetică şi artificială. 3
Fibre presate. 2
Aceeaşi nepresate. 3
Funingine diversă. 4
Fibră naturală. 3
70
Frânghii. 2
Forme de turnat metalice. 2
Foaie de ardezie. 1
Fier vechi (în afară de cel în uz). 1
Fier uzat de uz casnic. 3
Fire de aţă în lăzi. 1
Aceeaşi în bobine, legături. 2
Fructe şi legume sărate şi marinate în butoaie şi
1
bidoane.
Floarea-soarelui (sămânţă). 2
Floarea-soarelui (inflorescenţe). 3
Fire toarse diverse în baloturi şi lăzi. 2
Aceeaşi pe mandrine şi suveici. 3
Fân şi paie presate. 3
Aceeaşi nepresate. 4
Fibre diverse. 2
Fibrolit. 2
Furnir. 2
Fitinguri fasonate de conectare din metale feroase (tub
curbat, manşon, racord, mufă, racord cu 3 căi, flanşă 1
etc.).
Fructe în stare proaspătă în lăzi şi coşuri. 1
Aceeaşi în grilaj şi fără ambalaj. 2
Fructe uscate şi zvântate. 2
Frigidere de uz casnic. 4
Fontă diversă, inclusiv de forjărie şi prelucrată. 1
Grinzi metalice şi din beton armat. 1
Grinzi pentru poduri îmbibate şi neîmbibate. 1
Grinzi profilate. 1
Gem în butoaie. 1
Gaz natural în butelii sub presiune sau lichefiat. 2
Generatoare de gaze. 2
Galanterie în lăzi. 2
Aceeaşi în pachete şi cutii. 3
Galoşi de cauciuc în lăzi. 3

71
Aceeaşi fără ambalaj. 4
Gips pentru construcţii în saci şi în vrac. 1
Gips farmaceutic. 2
Greble metalice. 1
Greble trase de cai. 2
Greble trase de tractor. 2
Granit. 1
Gudron, păcură. 1
Gazon. 1
Grăsimi naturale şi minerale în lăzi şi butoaie. 1
Aceeaşi în sticle, borcane de sticlă. 3
Gresie. 1
Gheaţă naturală şi artificială. 1
Hârtie. 1
Haine diferite în pachete şi lăzi. 3
Izolatoare în lăzi. 2
Aceeaşi în vrac. 1
Icre de peşte oricare. 2
Inventar de grădinărie. 3
Inventar de gospodărie mărunt. 3
Inventar sportiv în lăzi şi cutii. 3
Instrumente abrazive. 1
Instrumente muzicale de suflat. 3
Instrumente muzicale electrice. 3
Instrumente de lăcătuşerie. 1
Instrumente: aeronautice, de locaţie, matematice,
3
mecanice, chirurgicale.
Instrumente de construcţie motorizate (electroalezor,
1
electrociocane).
Încălzitoare pentru apă sau aer. 2
Întrerupătoare. 2
Încălzitoare. 2
Încălţăminte în lăzi, în afară de cea de pâslă, galoşi. 2
Aceeaşi fără ambalaj şi în cutii. 3
Îngrăşăminte. 2

72
Îngrăşăminte minerale şi chimice. 1
Îngheţată diferită. 2
Jurnale. 1
Jucării şi aparate de joc diferite în lăzi. 3
Lenjerie în lăzi. 2
Aceeaşi în pachete şi lăzi. 3
Lucruri casnice. 3
Lemne de foc. 1
Lucrări de artă, suvenire din mase plastice. 3
Lipici. 1
Lacuri în cutii. 1
Lentă metalică. 1
Linoleum. 1
Lustre. 3
Lapte praf. 2
Lapte proaspăt şi lactate în butoaie, bidoane, sticle (lăzi
2
de lemn, plase metalice), cutii.
Lapte proaspăt şi lactate în sticle ambalaj de hârtie
3
(lăzi, plase de polietilenă).
Lapte proaspăt în bidoane. 3
Aceeaşi în autocisterne.
Legume proaspete, care nu s-au numit mai sus. 2
Legume uscate. 4
Laminate din metale feroase, nespecificate în alfabet. 1
Lingouri de oţel diverse. 1
Lignit. 2
Lână presată. 2
Aceeaşi nepresată. 3
Motoare diferite, în afară de cele electrice. 2
Motoare electrice şi componentele lor. 2
Materiale lemnoase. 1
Mase plastice. 2
Magnezită. 2
Maculatură. 2
Materiale abrazive în bucăţi şi boabe: carbid, bor. 1

73
Materiale izolatoare. 2
Maşini de scris şi piesele lor. 1
Aceeaşi fără ambalaj. 3
Maşini de spălat. 3
Maşini de construcţii. 2
Maşini de cusut şi părţile lor. 2
Miere în butoaie şi căzi. 1
Medicamente în vase de sticlă (în lăzi, pachete, cutii). 2
Aceeaşi în sticle (în coşuri). 3
Morcov în lăzi şi plase. 3
Motorete şi motociclete. 4
Materiale didactice intuitive. 3
Minereuri diverse. 1
Mică diversă în lăzi. 1
Mătasă brută. 1
Nisip oarecare (de munte, râu ş.a.). 1
Nitrovopsele şi vopsea. 2
Nuci. 2
Otrăvuri chimice diverse. 3
Ouă de păsări diverse. 2
Oţel U divers. 1
Obiecte pentru acoperirea capului diverse în lăzi. 3
Otgoane de oţel. 1
Oţel laminat de toate profilurile. 1
Oţel în foi divers. 1
Ovăz în vrac. 2
Oase diferite. 3
Pâslă tehnică (din azbest, zgură ş.a.) în ruloane. 2
Par diferit. 4
Pietriş de cheramzită. 3
Prundiş de orice fel, în afară de cel uşor. 1
Păcură în butoaie. 1
Plăci pentru pervaz din granit, marmoră mozaic şi
1
beton armat.
Plăci pentru pervaze din lemn. 3
74
Presă (rest de la fabricarea sucurilor). 2
Produse făinoase (paste făinoase, spagheti). 2
Produse din carne (pîrjoale, colţunaşi, semifabricate) în
3
lăzi şi cutii.
Produse din peşte (semifabricate, culinărie). 3
Produse de parfumerie şi cosmetică. 2
Produse de tutungerie. 3
Produse din aluat (pâine, pateuri, pesmeţi ş.a.). 4
Piatră naturală diferită. 1
Piatră calcaroasă. 2
Peliculă cinematografică. 1
Piele diferită în lăzi şi baloturi. 1
Aceeaşi în vrac. 2
Placi de frână din azbest. 2
Paturi metalice. 3
Porumb. 2
Produse turnate din metal, fonte. 1
Podeţe din beton armat. 1
Pulbere de cretă în vrac. 2
Petrol şi produse petroliere în butoaie. 2
Plapume (cu vată, lână, pene ş.a.). 3
Parchet. 1
Pergament de acoperiş. 2
Plite de beton armat pentru ferestre. 1
Plite din lemn pentru ferestre. 3
Pene de pasăre în saci şi prese. 4
Plastic policlorvinilic în foi. 4
Plite de beton armat, azbestociment, gips, ciment. 1
Plite de marmoră, granit şi piatră. 1
Plite de masă plastică pentru podea şi pereţi. 2
Panouri. 1
Plăci şi rogojini de stufiş. 2
Plăci de cheramzit. 3
Plăci din beton cu cheramzit. 2
Plăci şi plăcuţe de faianţă. 2
75
Piese forjate din oţel diverse. 1
Pulbere de andezit, de diabaz, de şamotă. 2
Polestirol. 1
Poliuretan. 1
Pulbere de magnezit metalurgică. 2
Păsări sacrificate diverse în lăzi. 2
Plante vii (arbori, arbuşti, butaşi). 3
Peşte şi produse din peşte. 1
Peşte uscat şi zvântat. 2
Puieţi diverşi. 3
Plase metalice. 1
Praf de spălat şi alţi detergenţi. 2
Piloni de lemn, inclusiv de telegraf. 1
Paie de plante textile topite şi paie de in şi cânepă. 4
Placaj divers. 1
Pâine coaptă în forme, pe tarabe. 3
Pâine coaptă pe vatră, pe tarabe. 4
Piese de schimb pentru strunguri, maşini, utilaj. 1
Pavea frontală. 3
Pavea din piatră cioplită grosier. 1
Piei şi pielicele brute. 2
Aceleaşi brute. 3
Piatră spartă diversă. 1
Păr aspru. 2
Panouri de lemn. 3
Pomuşoare în stare proaspătă. 2
Rezervoare din lemn. 3
Aceeaşi, dar din metal. 2
Rezervoare pentru acumulare. 3
Redresoare cu mercur. 2
Resturi de croitorie (pânză, piele, cauciuc). 2
Aceeaşi în vrac. 3
Rumeguş de lemn în vrac. 4
Aceeaşi în saci. 2
Rumeguş metallic. 1
76
Aceeaşi din aluminiu şi amestecate în lăzi. 2
Radiouri şi părţi ale acestora. 3
Răsad de legume, de flori şi de bace fără ambalaj. 4
Aceeaşi în coşuri şi pe tarabe. 2
Ridiche în lăzi şi plase. 3
Ruberoid. 1
Răşini sintetice. 2
Răşini naturale (de lemn, carbonifere, de turbă). 1
Scafandre, aparate de control, de cinematograf,
medicinale, optice, telegrafice, fizice, aparate de 3
fotografiat, chirurgicale şi elementele lor.
Sticle din sticlă în lăzi de lemn. 3
Sticle din sticlă în bax de polietilenă. 4
Sticlă fibroasă. 3
Scânduri pentru parchet. 1
Semifabricate metalice oricare. 1
Sol diferit. 1
Seminţe (grăunţe) oricare, în afară de ovăz şi seminţe
1
uleioase.
Sârmă metalică. 1
Salamuri şi produse din salam. 2
Stilaje din ţevi. 2
Scări metalice. 2
Smoală de acoperiş. 2
Saci diferiţi. 2
Stingătoare. 3
Sârme diverse. 1
Sfeclă. 1
Sfeclă în lăzi şi plase. 3
Seminţe uleioase (arahide, floarea-soarelui, cînepă, in,
2
râşcov, etc.).
Seminţe de in. 2
Sulf (bulgări, gazos, pulbere). 1
Siloz divers pregătit. 2
Scoabe, cârlige şi console metalice diverse. 2

77
Sodă alimentară şi tehnică. 1
Sare diversă. 1
Strunguri diverse. 2
Sticlă diversă (inclusiv oglinzi) în lăzi. 1
Subproduse din carne (plămîni, rinichi, ficat, creieri
2
etc.).
Săpun. 1
Şindrilă pentru acoperiş. 2
Şine din beton armat. 1
Şine metalice diverse. 1
Şisturi combustibile diverse, mică diversă în lăzi. 1
Şavelin (material izolator). 4
Troliu diferit. 1
Termohidrocentrale. 2
Tapete diferite. 1
Tărâţă şi alte resturi din morărit. 2
Tutun. 4
Textolit divers. 1
Teleaparataj şi părţi componente ale acestuia.
4
Ţesături diverse (de bumbac, lână, in, mătase, din fibre
artificiale şi sintetice şi speciale, dermatină etc.) în 1
baloturi, legături, rulouri.
Aceeaşi în bucăţi. 2
Turbă în brichete. 1
Turbă combustibilă şi praf de turbă pentru prepararea
compostului de turbă, pentru aşternut, composturi de 3
turbă, turbomineraliere de amoniac.
Tractoare cu şenile. 2
Transformatoare. 2
Tractoare cu roţi. 3
Tripoli. 1
Traverse de lemn neimpregnate şi impregnate. 1
Traverse din beton armat. 1
Tencuială uscată în plăci. 1

78
Ţevi de cauciuc şi ebonită în lăzi. 11
Ţevi din azbest şi ciment şi părţi ale acestora. 3
Ţevi ceramice. 2
Ţevi de beton armat şi părţi ale acestora. 1
Ţevi de piatră artificială. 1
Ţevi de oţel şi fontă şi părţi ale acestora. 1
Ţevi de sticlă. 3
Ţiglă pentru acoperiş. 1
Vată la bax. 4
Aceeaşi în pachete. 4
Ventilatoare. 3
Vermiculită. 3
Vinuri diferite în butoaie, sticle (în lăzi din lemn). 1
Vinuri diferite în sticle (în lăzi polietilenă). 2
Aceeaşi în autocisterne.
Vodcă, lichior şi vinuri în lăzi din lemn. 2
Vulcanită foietaj sau pliţi. 1
Vulcanită praf. 2
Verdeaţă de grădină în lăzi, coşuri, plase. 2
Aceeaşi în vrac. 4
Var nestins. 1
Var stins. 2
Varză verde. 3
Vopsele în butoaie metalice şi din lemn. 1
Vopsele în cutii metalice, tară polietilenă, în lăzi din
3
lemn şi carton gofrat.
Vreascuri. 4
Valize, cufere mici diverse. 3
Vată cu zgură. 4
Uşi metalice. 1
Uşi din lemn. 2
Zdrenţe (haine vechi). 3
Ziare. 1
Zahăr. 1
Zăpadă proaspătă, uscată. 3
79
Zăpadă îndesată, umedă. 2
Zgură diversă. 1

6.4 Tehnologia transportului mărfurilor generale

Caracteristica şi condiţiile tehnologice de transportare a


mărfurilor generale se efectuează conform Regulamentului
transporturilor mărfurilor generale, adoptat la 09/12/99 de
M.T.C. al Republicii Moldova:
Mărfurile generale sunt considerate acele mărfuri ce nu
necesită condiţii speciale în procesul de transport.
Regulile de primire a mărfurilor generale la transport.
Agenţii transportatori primesc mărfurile (încărcăturile) la
transport în baza contractelor de transport. Ei sunt obligaţi să pună
la dispoziţia expeditorului de mărfuri pentru încărcare mijlocul de
transport auto prevăzut, în stare bună, utilizabil pentru
transportarea mărfurilor de categoria dată, în termenul convenit cu
expeditorul de mărfuri. Încărcarea mărfurilor în automobile,
fixarea şi legarea mărfurilor se execută de către expeditorul de
mărfuri.
Încărcarea mărfurilor în caroserie este compusă din
următoarele operaţii:
1. Sosirea autovehiculului la punctul de încărcare;
2. Staţionarea autovehiculului la postul de încărcare;
3. Primirea încărcăturilor determinată de starea mărfurilor
stocate, în cazul de faţă avem palete.
Pregătirea stocurilor de mărfuri şi primirea acestora la
transport decurge cu următoarele etape:
80
1. Formarea;
2. Acumularea;
3. Paletizarea;
4. Depozitarea;
5. Încărcarea mecanizată;
6. Întărirea sau fixarea mărfurilor în autovehicul pentru
excluderea permutării mărfii pe parcurs;
7. Reenumerarea;
8. Întocmirea documentelor.
Marcarea mărfii în dependenţă de ambalajul determinat.
Marcajul se aplică pe palete – pe una din părţile laterale şi
cuprinde următoarele:
a) semnul destinatarului – denumirea deplină sau prescurtată a
destinatarului de mărfuri, sau semnul distinctiv utilizat de
destinatar (în cazul transportării partidelor mici);
b) numărul foii de cerere – comandă;
c) locul destinaţiei;
d) greutatea unităţii de marfă – se marchează prin cifre, care
determină greutatea brută şi greutatea netă în kilograme.
Plombarea încărcăturii.
În cazul transportării, de exemplu, a cherestelei cu
autocamioane de tip ladă, plombarea încărcăturilor nu se
efectuează. Documentele de transport necesare:
a) conducătorului de autovehicul:
- permis de conducere la categoria dată;
- poliţa de asigurare medicală.
b) autovehiculului:
- certificat de înmatriculare;
- certificat de asigurare RCB;
- foaia de parcurs.
c) mărfii:
- scrisoarea de trăsură.
Modul de livrare a mărfii.
Agentul transportator predă mărfurile în punctul de
destinaţie, indicat în factura de expediţie. Descărcarea lor din

81
autovehicul, scoaterea dispozitivelor de fixare se execută de către
destinatarul de mărfuri.
Descărcarea mărfii se efectuează cu îndeplinirea
următoarelor operaţii:
1. Sosirea autovehiculului la destinatar conform
documentelor;
2. Eliberarea încărcăturilor de întăriri;
3. Ridicarea şi transportarea în depozit;
4. Reenumerarea şi cântărirea;
5. Curăţirea materialului rulant;
6. Întocmirea documentelor.
Schema tehnologică a operaţiilor transportării
mărfurilor generale este reprezentată în fig. 6.3.

Depozitul expeditorului
1. Depozitul

Cherestea (stejar)
2. Marfa

Palete plane de uz general


(STAS 6087/84)
3. Tara

Electrostivuitorul E420
încărcarea
4. Mecanismele de încărcare

Deplasarea

5. Materialul rulant
Autocamionul MAZ-533602 2120

Electrostivuitorul E420
6. Mecanismele de descărcare descărcarea
82

Depozitul destinatarului
7. Depozitarea

Figura 6.3 Schema


tehnologică a
operaţiilor transportării
mărfurilor generale

De exemplu:
Împachetarea
şi amplasarea mărfii (cherestea) în caroseria autovehiculului (fig.
6.4, 6.5, 6.5.1, 6.5.2).

83
Figura 6.4 Modul de amplasare a cherestelei pe palete

Figura 6.5 Modul de amplasare a mărfii în caroserie

Tehnologia transportului mărfurilor perisabile

Caracteristica, condiţiile tehnologice şi ambalajul de


transport ale mărfurilor perisabile se determină conform
Regulamentului transporturilor de mărfuri perisabile, adoptat la
09/12/99 de M.T.C. al R.M.
Mărfurile perisabile sunt determinate ca mărfurile ce nececită
condiţii speciale în procesul de transport pentru a fi protejate

calitativ şi cantitativ.
Caracteristica mărfii şi condiţiile tehnologice pentru
transportare sunt prevăzute în regulament. Transportul poate fi
executat:
- de la întreprinderile agricole, asociaţii de gospodării
ţărăneşti (fermieri ), organizaţii de achiziţionare ale cooperaţiei de
consum spre organizaţiile de comerţ, alimentaţie publică şi
depozite.
- de la staţiile de cale ferată, porturi maritime şi aeroporturi,
asociaţii agro-industriale şi agrare de desfacere, bazele lor de

84
achiziţie şi desfacere spre întreprinderile de comerţ şi alimentaţie
publică.
- de la depozitele de legume spre întreprinderile de comerţ şi
alimentaţie publică.
Mărfurile perisabile se transportă cu autovehicule (izoterme,
frigorifice, refrigerente), care asigură starea lor activă şi integră.
Agenţii de transport primesc spre transportare de la
expeditor şi predau destinatarului marfa la cântar la prezentarea
certificatului fito-sanitar, inclusiv privind prezenţa pesticidelor,
nitraţilor, micro-toxinelor, radionucleoizilor, elementelor toxice.
La transportarea în containere sau automobile-furgoane la
adresa unui destinatar, marfa trebuie să fie expediată sub sigiliul
expeditorului.
Regimul de temperatură în caroseria autorefrigeratorului
utilizat la transportul produselor perisabile trebuie să se menţină
conform cerinţelor Regulamentului şi să fie documentat prin fişa
de temperatură pe toată durata procesului de transport.
Documente normative de transport necesare pentru:
a) conducătorul de autovehicul:
- permis de conducere valabil pentru categoria dată;
- buletin de identitate;
- asigurare medicală.
b) autovehicul:
- foaia de parcurs completată cu toate datele, semnată şi
ştampilată;
- revizia tehnică;
- asigurarea;
- certificat de înmatriculare a autovehiculului;
- fişa de evidenţă a temperaturii.
c) marfă:
- certificatul de provenienţă a mărfii;
- certificatul de calitate a mărfii;
- contractul de transport;
- certificatul igienic în care sa fie indicate rezultatele
investigaţiilor;
- factura de expediţie.

85
Responsabilitatea agenţilor de transport pentru transporturile
efectuate necalitativ şi cu întârziere, pentru păstrarea mărfurilor
transportate, se determină în concordanţă cu Codul transporturilor
auto al Republicii Moldova şi legislaţia în vigoare.
Mărfurile perisabile se transportă cu mijloace de transport
auto în stare răcită, refrigerată, congelată, adânc congelată,
precum şi în stare proaspătă.
Pentru asigurarea păstrării mărfurilor perisabile expeditorii
de mărfuri, agenţii de transport şi destinatarii de mărfuri sunt
obligaţi să organizeze activitatea precisă şi coordonată de
planificare, pregătire şi efectuare a acestor transporturi.
Materialul rulant alocat pentru transportarea mărfurilor
perisabile trebuie sa fie curat şi să corespundă cerinţelor stabilite,
şi să fie dotat cu instalaţii în vederea înregistrării temperaturii.
Instalaţia frigorifică, instalaţiile portante şi închizătoarele uşilor
trebuie să fie în stare tehnică bună, caroseriile automobilelor
izotermice şi automobilelor refrigeratoare trebuie să asigure
menţinerea regimului de temperatură fixat.
Mărfurile perisabile trebuie să fie prezentate pentru
transportare în stare transportabilă, să corespundă după calitate,
ambalaj şi marcare cerinţelor stabilite de standardele naţionale sau
documentele normative în vigoare ale Republicii Moldova şi să fie
însoţite de certificatul de conformitate, certificatul de calitate, în
care să fie indicate termenul de valabilitate, condiţiile de păstrare,
iar legumele şi fructele de asemenea de certificatele igienic şi fito-
sanitar, inclusiv vizând conţinutul de pesticide, mico-toxine,
nitraţi, radionucleoizi, elemente toxice, factură de expediţie,
certificatul veterinar (pentru produsele de origine animală). La
cererea agentului de transport sau a şoferului, expeditorul
(destinatarul) mărfurilor este obligat pentru controlul stării
mărfurilor sau ambalajului să prezinte standardele naţionale sau
documentaţia normativă.
Pentru mărfurile perisabile ambalajul trebuie să corespundă
condiţiilor sanitar-igienice de transportare, să păstreze calitatea,
aspectul exterior şi să protejeze mărfurile de deformare.

86
La transportarea mărfurilor perisabile şoferul
autorefrigeratorului este obligat:
a) să controleze corectitudinea încărcării şi plasării
mărfurilor în caroseria refrigeratorului şi, în cazul depistării
incorectitudinii plasării mărfurilor, să ceară lichidarea
neajunsurilor observate. Indicaţiile şoferului referitor la lichidarea
neajunsurilor observate sunt obligatorii pentru expeditorul de
mărfuri;
b) să controleze corespunderea datelor fixate despre
temperatură mărfurilor înainte de încărcare, termenul de
transportare, starea calitativă a mărfurilor şi a ambalajului în
certificatul prezentat de expeditorul de mărfuri sau certificatul
validităţii, precum şi în fişa de control al temperaturii;
c) să urmărească curăţirea deplină a caroseriei automobilului
de către destinatar după descărcarea mărfurilor, iar în caz de
necesitate, să ceară spălarea şi dezinfectarea ei;
d) să prezinte pentru control reprezentanţilor destinatarului
de mărfuri şi organelor de control fişa de control cu notele despre
temperatura măsurată în drum;
e) în cazul prezenţei semnelor scăderii potenţiale a calităţii
produselor transportate, să înştiinţeze agentul de transport din
imediata apropiere pentru chemarea reprezentanţilor acestei
întreprinderi, organului de control şi reprezentanţilor reţelei de
comerţ pentru soluţionarea problemei cu privire la posibilitatea
transportării ulterioare sau transmiterii mărfurilor organelor locale
spre realizare;
f) să menţină regimul de temperatură indicat, iar în cazul
transportării legumelor şi fructelor nerefrigerente în prealabil, să
ridice în drum temperatura în caroserie până la cea indicată;
Controlul asupra respectării regulilor stabilite de transportare
a mărfurilor cu mijloace de transport auto pe teritoriul Republicii
Moldova este exercitat de către organul respectiv al administraţiei
publice centrale de specialitate şi organelor administraţiei publice
locale în limita competenţei acestora, precum şi de Serviciul
Sanitaro-Epidemiologic de Stat al Republicii Moldova.

87
Figura 6.5.1 Materialul rulant

Harta tehnologică de organizare a procesului transportului


mărfurilor perisabile, fig. 6.5.2.

Conţine etapele:
1. Marfa
2. Ambalajul
3. Încărcarea
88
4. Deplasarea
5. Descărcarea
6. Depozitarea

De exemplu: Transportul strugurilor.

STRUGURI

SITE

Electrostivuitor
E 316
încărcarea

MAN
Refrigerator body
deplasarea

Electrostivuitor
E 316
descărcarea

Realizarea
89
depozitarea
Figura 6.5.2 Harta tehnologică a procesului de transport

6.6 Tehnologia transportului mărfurilor periculoase

Pentru transportul în siguranţă al mărfurilor periculoase s-a


recurs la un acord internaţional.
Acordul european privind transportul internaţional rutier de
mărfuri periculoase (ADR) – European Agreement concerning the
International Carriage of Dangerous Goods by Road – prezintă şi
guvernează aspectele privind sensurile, ambalarea, clasificarea şi
descrierea mărfurilor periculoase.
Toate detaliile referitr la mărfurile transportate trebuie să fie
prezente într-o anumită formă. Aceasta include:
1. Numele tehnic corect al substanţei;
2. Clasa ADR/RIPI;
3. Clasa IMDG/IMO;
4. Codul numeric al Organizaţiei Naţiunilor Unite;
5. Punctul de aprindere (în grade Celsius).
Tehnologia transportului mărfurilor periculoase pe teritoriul
Republicii Moldova se execută în baza hotărârii guvernului RM, nr.
45, din 24.01.94 cu privire la reglementarea transporturilor
încărcăturilor periculoase, pe teritoriul RM şi lichidarea
consecinţelor eventualelor avarii în procesul de transportare.
Acordul European al transporturilor mărfurilor periculoase – ADR,
a fost adoptat la Geneva la 30.09.57. În baza acestui acord
Guvernul a aprobat Regulamentul cu privire la transportarea
încărcăturilor periculoase. Prin lista încărcăturilor transportarea
cărora este interzisă pe teritoriul RM cu toate tipurile de transport
fără permisiunea specială a guvernului. Prin încărcături periculoase

90
sunt determinate substanţele, materialele, articolele şi deşeurile,
care în virtutea stării lor fizice, proprietăţilor chimice, biologice şi
radioactive sau altor proprietăţi specifice pot crea în procesul de
transportare un pericol pentru viaţa şi sănătatea oamenilor. Pot
provoca poluarea mediului ambiant, distrugerea naturii vii,
deteriorarea sau distrugerea mijloacelor de transport şi altor bunuri
materiale. În funcţie de proprietăţile fizico-chimice şi pericolul
principal substanţele periculoase se împart în 9 clase:
I. clasă – substanţe explozibile;
I. clasă – gaze;
II. clasă – substanţe lichide inflamabile;
III. clasă – substanţe solide inflamabile;
IV. clasă – substanţe comburante sau peroxizi
organici;
V. clasă – substanţe toxice;
VI. clasă – substanţe radioactive;
VII. clasă – substanţe corozive;
VIII. clasă – substanţe şi diverse obiecte periculoase.

Pentru a lămuri grupele şi subgrupele de la fiecare clasă


precizăm că această împărţire este determinată de proprietăţile
chimice (după clasă) de gradul de pericol. Toate substanţele
periculoase sunt identificate prin numere, etichete şi simboluri
speciale care însoţesc transportul. Acest număr e compus din 4
cifre numit numărul lui Kembler şi reprezintă numărul ONU.
Acordul ADR prevede o pregătire specială pentru
conducătorul auto, pentru a obţine dreptul de a conduce
autovehicule destinate transportului de mărfuri periculoase. La
finisarea cursului, acesta susţine examen şi primeşte permisul ADR
pe un termen de 5 ani. Transportul încărcăturilor periculoase poate
avea loc numai cu întocmirea documentelor, transportatorul
transmite cărăuşului documentele pregătite conform ADR.
Elaborarea itinerarului de transportare a încărcăturilor
periculoase îl execută ÎTA ce va transporta încărcăturile. Traseul
solicitat (determinat) se coordonează şi se aprobă cu Direcţia
Poliţiei Rutiere.

91
El nu trebuie să intersecteze localităţi mari, în caz de
transport în interiorul urbelor punctele traseului de deplasare nu
trebuie să fie în apropiere de instituţii culturale, de învăţământ,
medicale, etc.
Pentru coordonarea traseelor întreprinderea este obligată nu
mai târziu de 10 zile până la începutul transportării să prezinte
documentele în secţia teritorială a Poliţiei Rutiere:
1. Traseul elaborat (determinat) în trei exemplare.
2. Permisul mijlocului de transport a mărfurilor
periculoase.
3. Pentru unele mărfuri periculoase, instrucţii speciale de
transport.
În cazul când se trece pe teritoriul a mai multe subiecte
teritoriale se coordonează cu Poliţia Rutieră a fiecărui subiect
administrativ. Traseul aprobat de Poliţia Rutieră este valabil
conform termenului stabilit în autorizaţie. Când nu este indicat
termenul, transportul pe acest traseu poate avea loc pe parcursul a
6 luni din ziua aprobării.
I exemplar – se păstrează la secţia Poliţiei Rutiere.
II exemplar – la ÎTA.
III exemplar – la persoana ce execută transportul
încărcăturilor.
Scrisoarea de trăsură include informaţia:
1) numele;
2) numărul ONU;
3) clasa;
4) ambalajul;
5) numărul pachetelor şi informaţia;
6) volumul mărfurilor periculoase;
7) adresa transportatorului şi a
destinatarului.
Documentele se întocmesc în limba oficială a statului unde e
situat punctul de plecare sau şi în limbile engleză, germană,
franceză.
Conform condiţiilor ADR conducătorului auto i se
eliberează instrucţia, ce conţine o serie de acţiuni ce urmează a fi

92
executate în caz de avarie. Aceasta se păstrează la şofer. Include
următoarele:
1) Numele;
2) Clasa;
3) Nr. ONU;
4) Caracterul pericolului şi măsurile ce trebuie întreprinse
în caz de avarie;
5) Acţiunile comune cu participanţii la trafic în caz de
avarie;
6) Măsurile ce trebuie întreprinse în caz de scurgere sau
defectare a ambalajului;
7) Acţiunile concrete faţă de încărcături concrete;
8) Inventarul special necesar conducătorului auto.
Autovehiculul trebuie să poarte însemne speciale.
Autovehiculele care transportă mărfuri periculoase pot fi:
- cu prelată;
- furgon;
- cisternă;
- autocisternă.
Substanţele periculoase pot fi transportate în:
1) cisterne;
2) container;
3) ambalaje;
4) vrac.
Ambalajele pot fi:
 cu capacitate până la 450 litri;
 cu capacitate până la 3000 litri;
 recipienţi butelii;
 colet.

6.7 Transportul mărfurilor agricole

Acest tip de transporturi este considerat unul din principalele


mijloace de transport în Republica Moldova, având o mare
pondere în dezvoltarea economiei naţionale. În această categorie
sunt incluse transporturile folosite la recoltarea produselor
93
agricole în perioada campaniilor din câmp la locurile de
depozitare şi mutările ulterioare de cereale sau alte produse
vegetale (furaje, legume-fructe), transportul de produse agricole la
pieţele agroalimentare sau livrările la unităţile de prelucrare
industrială, transportul în mediul rural pentru nevoile
gospodăreşti, îngrăşămite, material lemnos, seminţe etc.
Mărfurile agricole – produsele domeniului agricol. Ele se
împart în:
a) după proprietăţi:
- fizico – mecanice (tari, solide, lichide, gazoase, etc.);
- biochimice.
b) după termenul de distribuţie, actualmente după stocare:
- perisabile;
- generale – ce nu necesită termeni-limită la
transportare.
c) după modul, gradul de utilizare a capacităţii (clasa 1, 2, 3, 4).
d) după modul de încărcare – descărcare (bucăţi, vrac).
e) după fluxul de transportare (sezoniere, permanente).
f) după condiţiile de transportare (generale, perisabile, etc.).
g) procesul de lucru al combainului:
- 40 – 68% aşteptarea încărcăturii;
- 19 – 40% deplasarea în câmp;
- 13 – 20% timpul de încărcare.
Vt = 20 km/h
Cele mai utilizate mijloace de transport în mediul rural sunt
tractoarele cu 1 sau 2 remorci, ele permiţând o utilizare multiplă
ca mijloc de transport, dar şi ca mijloc de tractare pentru alte
utilaje agricole: plug, semănătoare, grape, recoltare.
Totuşi în mediul rural al Republicii Moldova continuă să se
utilizeze, pe scară largă, tracţiunea animală, respectiv calul şi
căruţa. Deşi am fi tentaţi să credem că motivul utilizării căruţei
este economia, trebuie arătat că acesta nu este aşa de ieftină.
Motivul principal al utilizării căruţei este nivelul nevoii reale de
transport pe care o are producătorul agricol. La nivelul suprafaţei
medii deţinute de o familie de producători agricoli – cca 1,5 ha –

94
producţia pe care o poate realiza, este de 5 tone grâu sau 10 tone
porumb, etc.
Transporturile acestor cantităţi de cereale acasă nu necesită
un mijloc de transport de capacitate mai mare (căruţa poate
transporta până la 1.000kg) sau mai modern.

6.8 Tehnologia transportului mărfurilor/materialelor


de construcţie

Materialele de construcţie – toate bunurile ce sunt utilizate


în procesul de construcţie. Ele se împart în 4 grupe:
1. bucăţi – elemente din beton armat, construcţii din metal
şi utilaj tehnologic;
2. bucăţi mici – încărcături pachete, colete cu masa unei
bucăţi < 50kg;
3. materiale nisipoase – nisip, pietriş, prundiş, cheramzit,
etc;
4. materiale lichide de legătură – mortar, beton, bitum, var,
etc.
Particularităţile:
- volumul specific înalt la utilizare a mijloacelor de
transport speciale;
- curenţi ai traficului constant;
- cicluri standarde;
- durata şi volumul lucrului coincide cu ciclul de
transportare;
- distanţe mici de transportare a încărcăturilor;
- implicarea în procesul de transport a multor persoane,
lucrul manual 50%.

95
Scopul principal în transportul încărcăturilor de construcţie
constă în distribuirea la timp a materialelor de construcţie cu
cheltuieli minime la transportare.
De multe ori se practică metoda „montaj de pe roţi”, în care
se exclude stocarea, depozitarea prin utilizarea autotractoarelor,
autotractoarelor cu şa cu schimbul semiremorcilor.
În acest caz, un obiect, pentru a lucra în continuu, trebuie să
satisfacă relaţiile:

R=R =R =I
î d îd A
(1)

t
I = rot
(2)
A exp

t rot
= t î + t mişi + t d .m + t st (3)
Parcursul pentru remorci:
∑R
SR = (4)
N
La transportul încărcăturilor în regim de carieră:

I R ex
= A
(5)

t l
I = =t + +t rot rot
(6)
AA
V î
t
d

q ⋅T c
R = q
ex
(7)
ex

q ⋅T c
Rex = (8)
q ⋅ k ⋅γ
ex

Unde: k – coeficient de umplere.


96
(l + V ⋅ t ) ⋅ q ⋅ γ ⋅ k
rot t î ex A
A = +1 (9)
V t ⋅T c ⋅ q n
Numărul remorcherelor se determină în modul următor:

I =I =I =I
d î d îd
(10)
Unde:
Id – intervalul de deplasare;
Iî – intervalul de încărcare;
Iîd – intervalul de încărcare-descărcare;

t
I = rot
(11)
d
A R

l + ( + + )
t = t n n n
R
(12)
rot
V t
cd î d îd

[l + V ⋅ t ( n + n + n ) ]
I = R t cd î d îd
(13)
V t ⋅ At
Unde:
AR – numărul de remorchere;
lR – distanţa unei rotaţii;
tcd – timpul de cuplare – decuplare;
nî – numărul punctelor de încărcare;
nd – numărul punctelor de descărcare.
Numărul remorcilor:

t +t t +t t +t
N = A+N +N +N = A+ + + î cd d cd îd c
rem t
N Nî
N d îd t
î d îd
(14)
97
În cazul când cu autovehiculele de tracţiune lucrează m
semiremorci avem:

 V ( + ) 
t tî tc d
N =m ⋅ A 1 + 
 l 0 + V t ⋅ t c d ( nî + nd + nîd ) 
(15)
În caz pendular cu marfă în ambele sensuri: nî = 0, nd = 0, nîd = 2
 2V ( t + t ) 
N =m ⋅ A 1 + t îd cd
R
 l + 2V ⋅ t 
R t cd
(16)
Într-o direcţie nî = 1, nd = 1, nîd = 0
 V t ( t îd + 2t cd ) 
N =m
R
⋅ A 1 +
 l R 2V t t cd 
+ ⋅

(17)
Particularităţile:
1. Conform cerinţelor tehnice, expeditorul trebuie să
transporte elementele de construcţii în caroserie: orizontal,
vertical, înclinat;
2. Elementele, ce au nevoie în procesul de exploatare de
sprijin în puncte concrete, trebuie să fie marcate.
3. Toate elementele adăugătoare necesare, ce se aplică la
încărcare, în procesul transportării le asigură expeditorul;
4. La staţiile unde se petrece deplasarea autovehiculelor,
destinatarul trebuie să instaleze semnele necesare de
circulaţie.

98
6.9 Tehnologia transporturilor agabaritice şi de masă
mare
Pe teritoriul Republicii Moldova deplasarea mijloacelor de
transport pe drumurile publice cu greutăţi şi/sau gabarite, ce
depăşesc prevederile legislaţiei şi normativele prevăzute în
“Regulamentul Circulaţiei Rutiere” se efectuează în baza
autorizărilor speciale de transport, emise de Ministerul
Transporturilor şi Direcţia Poliţiei Rutiere.
Autorizaţia specială de transport se emite ţinând seama de:
- condiţiile impuse de avizul prealabil eliberat de
Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor;
- faptul că respectivul transport trebuie să se efectueze în
condiţii de siguranţă a circulaţiei pentru el şi restul
vehiculelor participante la trafic;
- cu respectarea condiţiilor ecologice;
- cu protecţia grinzilor de rezistenţă ale podurilor sau ale
tablierelor, aparţinând unei alte căi de comunicaţie;
- de protecţie a instalaţiilor ce traversează drumul, a
plantaţiei rutiere, a construcţiilor necesare semnalizării
rutiere aflate în zona drumului;
- să nu distrugă sistemul rutier şi/sau podurile prin
depăşirea sarcinilor avute în vedere la modernizarea
drumului.
Nu se pot autoriza transporturi cu greutatea şi/sau gabarite
depăşite de mărfuri periculoase, ce se efectuează cu mijloace de
transport, ce nu corespund normelor internaţionale de transport a
mărfurilor de acest gen.
În Republica Moldova sunt stabilite următoarele limite de
tonaje, gabarite şi presiuni pe drumurile publice:
Limitele maxime ale tonajelor pe osii:

99
Se consideră osie dublă (tandem) combinaţia de două axe,
având distanţa între ele de cel mult 2,0 m. La greutăţi inegale pe
axe, tonajul pe axa cea mai încărcată ce face parte din tandem nu
trebuie să depăşească tonajul maxim admis pe osia simplă pentru
categoria de drum respectivă (10,0 tone, 8,0 tone, respectiv 7,5
tone).
Se consideră osie triplă (tridem) combinaţia de trei axe,
având distanţa între ele de cel mult 1,40 m, iar masa pe două axe
alăturate făcând parte din tridem nu trebuie să depăşească tonajul
maxim admis pe osia dublă (cu aceeaşi distanţă între axe) pentru
categoria de drum respectivă. Pentru osii multiple constituite din
mai mult de trei axe alăturate, masa pe orice grup de axe alăturate
nu trebuie să depăşească tonajul maxim admis pe osia astfel
constituită (în funcţie de distanţa dintre axe).
Clasificarea autovehiculelor de mărfuri:
I – În dependenţă de sarcina pe osii:
a) Grupul A – cu sarcina (masa) maximă pe osii
6÷ 10 tone, inclusiv destinate în exploatare pe drumuri de
categoria I – III şi IV, învelişul cărora este construit
Categorii de drumuri Distanţa dintre axele
din punct de vedere al Tipul de osie alăturate, m
sistemului rutier < 1,40 ≤ 2,0 > 2,0
Simplă 10,0
Drumuri naţionale
Dublă (tandem) 16,0
modernizate
Triplă (tridem) 22,0
Simplă 8,0
Alte drumuri
Dublă (tandem) 14,5
modernizate
Triplă (tridem) 20,0
Simplă 7,5
Drumuri
Dublă (tandem) 12,0
pietruite
Triplă (tridem) 16,5
pentru sarcina pe osii de 10 tone.
b) Grupul B – autovehicule cu sarcina (masa)
maximă încărcată până la 6 tone inclusiv, destinate pentru
exploatare pe toate categoriile de drumuri.
100
II – După gabaritele mijloacelor de transport:
a) În lungime:
- gabaritul unei unităţi şi remorcii – 12 m;
- autotractorului (automobil - semiremorcă,
autovehicul - remorcă) – 20 m.
b) În lăţime:
- 2,5 m autocamion;
- 2,6 m autorefrigerator.
Se permite depăşirea dată de gabarit în lăţime:
- oglinzile, elementele de fixare a prelatei
altor elemente ce nu depăşesc 0,05 m în orice
parte.
c) În înălţime:
- nu mai mult de 4 m.
Către dimensiuni agabaritice se includ şi mijloacele de
transport cu două şi mai multe remorci, neţinând cont de lăţimea
şi lungimea autotrenului.

6.10 Transportul prin poştă


Noţiunea de „poşta” – derivata de la cuvântul „ponera” –
înseamnă releurile aşezate din distanţă pe drumurile, pe care
treceau curierii statului.
Cu timpul, prin poştă au început să transporte nu numai
obiecte de corespondenţă, ci şi diferite materiale, bagaje, produse,
etc.
Primul document care atestă existenţa serviciilor pe
meleagurile noastre datează din anul 1399 şi a fost semnat de
Mircea cel Bătrân. În 1874 a fost constituită la Berna „Uniunea
poştală Universală”.
Organizarea reţelelor rutiere trebuie astfel concepută, încât
să satisfacă cerinţele actuale de calitate, cât şi pe cele viitoare pe
măsură ce acestea cresc.
Criteriile de apreciere a organizării reţelei sunt
universalitatea, rapiditatea şi securitatea procesului de exploatare.
Universalitatea asigură deservirea oricărei porţiuni a
teritoriului, astfel încât orice persoană din cel mai îndepărtat, greu
101
accesibil colţ al ţării să beneficieze de posibilitatea de a face uz de
toate prestaţiile poştale fără dificultăţi şi fără a fi obligată să
efectueze deplasări la distanţe mari.
Tehnologia de prelucrare, reţeaua de transport şi distribuire
trebuiesc astfel organizate, încât trimiterile să ajungă la destinatar
în cel mai scurt timp posibil, timp pe care expeditorul să-l
cunoască şi să conteze pe el, căci altfel, neavând certitudinea
ajungerii la timp, ar fi tentaţi să recurgă la alte mijloace de
comunicaţii.
Operaţiile de bază pe care le execută serviciul poştal pot fi
sintetizate în următoarele categorii:
- operaţiile de primire de la beneficiari;
- operaţiile de prelucrare;
- transportul;
- distribuirea;
- servicii pe baza convenţiilor încheiate;
- serviciile speciale.
Activitatea de poştă are ca scop transportul trimiterilor de la
expeditor la destinatar. Prin reţeaua de transporturi poştale se
înţelege mulţimea legăturilor de transport poştal cu caracter
permanent pe teritoriul geografic de referinţă.
În general transportul unei trimiteri între punctul de
expediere şi punctul de destinaţie se face pe o legătură indirectă,
care poate fi privită ca o sumă de legături directe între punctele
consecutive de pe o direcţie considerată.
Legătura poştală depinde calitativ de un număr de parametri,
dintre care cei mai importanţi sunt:
1) distanţa acoperită;
2) viteza de mişcare;
3) cantitatea de trimiteri;
4) coeficientul de siguranţă;
5) numărul de legături adiacente;
6) numărul de puncte intermediare;
7) frecvenţa de realizare a legăturilor.
Pentru stabilirea criteriilor de înfiinţare a curselor poştale
trebuie să se apeleze la cunoştinţele generale asupra reţelei

102
poştale, după care se va interveni cu elementele specifice fiecărei
categorii de mijloace de transport. Alegerea între un mijloc de
transport sau altul, atunci când se pune problema înfiinţării unei
curse, presupune o analiză comparativă a avantajelor sau
dezavantajelor fiecărui mijloc luat în parte.
Problema înfiinţării unei curse poştale comportă următoarele
două etape de dezvoltare:
- o primă etapă stabileşte, în
principiu, oporunitatea înfiinţării cursei, etapa în care se
determină, în general, efectul pe care l-ar avea înfiinţarea
cursei asupra extinderii şi dezvoltării reţelei, asupra
creşterii numărului de legături directe, asupra sporirii
vitezei de circulaţie a trimiterilor, etc.
- cea de-a doua etapă survine
după dezvoltarea favorabilă a primei etape şi se referă la
mijlocul de transport ales cel mai corespunzător; la
configuraţia itinerarului; la orarul şi frecvenţa cursei, etc.
De regulă, în activitatea de planificare, înfiinţarea unei noi
curse poştale vizează următoarele scopuri:
• extind
erea reţelei prin cuprinderea în reţeaua poştală a unor
localităţi încă nedeservite;
• înlocu
irea unor transporturi, ce se efectuează cu mijloace
hipo sau biciclete prin transporturi cu mijloace
mecanizate;
• creşter
ea frecvenţei de realizare a legăturilor în vederea
satisfacerii unui trafic sporit, cât şi pentru micşorarea
timpului în care trimiterile ajung de la expeditor la
destinatar.
Dacă prin introducerea unei curse noi se urmăreşte
înlocuirea altor mijloace de transport, atunci analiza comparativă
asupra avantajelor şi dezavantajelor este cea care-şi spune
cuvântul.
Aceasta trebuie să scoată în evidenţă următoarele:
103
a) o mai bună sincronizare a circulaţiei mijloacelor de
transport pe reţea;
b) rearondarea localităţilor, astfel încât să se obţină
legături calitativ superioare;
c) capacităţile de transport înlocuitoare să satisfacă în
întregime fluxul de trimiteri în condiţiile utilizării cât
mai complete a acestora;
d) obţinerea unor legături stabile, care să poată
funcţiona cu siguranţă în orice anotimp.

6.10.1 Clasificarea transporturilor poştale pe plan


internaţional
Poşta permite pesoanelor de pretutindeni oricând să ia
legătura unul cu celălalt.
Congresul mondial de poştă (The World Post Congress) a
hotărât în 1979 la Washington ca tarifele poştale înternaţionale să
fie în funcţie de viteza de expediţie poştală. Articolele poştale pot
fi expediate:
- First Class (Clasa I);
- Second Class (Clasa II).
Transportul poştal Clasa I este expediat şi realizat imediat şi
pe cea mai rapidă rută către destinaţie.
Transportul poştal Clasa II se face în timpul zilei şi este
expediat către destinaţie la intervale reduse, dar nu imediat.
Există multe servicii privind expediţiile poştale. Există de
asemenea servicii de curier, prin care se are o grijă specială
privind transportul articolelor poştale către destinaţie şi cât mai
repede posibil.
Ţinând cont de aceasta, viteza de transport a mărfurilor se
poate împărţi în trei categorii:
- Express
- Clasa I
- Clasa II
Expediţii Express

104
Orice trebuie expediat foarte repede, trebuie expediat
Express sau, pentru mai mare siguranţă, prin curier: TNT, UPS,
DHL, EMS, etc. Acestea variază de la o ţară la alta.
Expediţiile poştale pot fi:
Scrisori
Scrisorile pot fi aparte în plicuri sau în saci. Sacii speciali
pentru cărţi, broşuri, hărţi şi alte materiale pot fi expediaţi în
exterior atât cu Clasa I, cât şi cu Clasa II. Greutatea sacului nu
trebuie să depăşească 20 kg.
Colete (Parcels)
În majoritatea cazurilor coletul nu poate depăşi 20 kg în
greutate. Dimensiunile maxime sunt de 1,5m în lungime şi
perimetrul nu trebuie să depăşească 3m.
Pachete
Pachetele mici trebuie expediate în plicuri cât o scrisoare
dacă este posibil.
Mărfuri periculoase (Dangerous Goods)
Mărfurile periculoase precum lichidele sau solidele
inflamabile, gazele sunt interzise la expedierea prin poştă. Această
înterdicţie se aplică şi la substanţele toxice.

6.11 Transportul public rural

Transportul rural este un component vital al sistemului de


servicii necesare pentru o continuă existenţă a aşezărilor umane
care sunt dispersate în zone cu populaţia mai puţin densă, întâlnite
în toate ţările lumii.
Activitatea de transport în mediul rural se efectuează pe
durata întregului an, cu un apogeu de activitate în perioada de
vară-toamnă, perioada campaniilor agricole.
Caracteristicile mai însemnate:
1. Depărtarea dintre ele;
2. Izolarea;
3. Inaccesibilitatea;

105
4. Privarea economică şi socială a acestor zone,
datorate în mare măsură serviciilor inadecvate de
transport.
Metodele de organizare se bazează pe:
1. Densitatea populaţiei;
2. Modelele de aşezări umane;
3. Structura economică;
4. Aspecte privind depărtarea şi accesibilitatea.
Unele din deosebirile de definire caracteristice ţărilor C.E.
1. Densitatea medie a populaţiei:
Zonele rurale au o densitate redusă măsurată prin numărul
de locuitori sau adrese pe km2, sau pe o suprafaţă cu raza de 1 km.
Olanda – zonele rurale sunt acele care au mai puţin de 500
de adrese pe o suprafaţă cu raza de 1km (adică o suprafaţă de 3.14
km2).
2. Numărul total al populaţiei:
Acest criteriu este luat în consideraţie în ţări ca Franţa,
Irlanda, M. Britanie şi Spania.
De exemplu: Franţa, municipalităţi cu mai puţin de 2000
locuitori pentru suprafaţa construită.
Irlanda de Nord, aşezări cu mai puţin de 10000 locuitori.
Marea Britanie variază de la 3000 până la 10000 locuitori.
3. După funcţiile primordiale ale zonei:
De regulă se menţionează:
- agricultura;
- activităţi forestiere;
- acvacultura şi pescuitul.
4. După utilizarea terenului:
Suprafeţe necunoscute, neconstruite (ocupate de agricultură,
păduri, necultivate etc.).
De exemplu în Belgia se consideră rurale acele zone, în care
mai mult de 80% din suprafeţe nu sunt construite.
5. Poziţia geografică:
Rurale sunt acele zone, ce sunt depărtate de zonele urbane şi
izolate în dependenţă de distanţa dintre ele sau timpul de
deplasare.

106
6. Venitul:
Este o caracteristică definită a zonei rurale.
7. Alte caracteristici:
Caracter atractiv în domeniul forestier, predominanţa
populaţiei în vârstă.
În SUA zonele rurale sunt acele unde se întâlnesc densităţi
până la 14 loc/km2 şi aşezările mai depărtate de 200 km de oraşele
cu peste 250000 locuitori.
În Europa zona rurală se caracterizează prin:
1. Densitate redusă;
2. Populaţia trăieşte în aşezări mici aflate la distanţă
de aşezările importante.
Perspectiva acestui segment de piaţă este legată de
diversificarea producţiei agricole. Producţia de cereale (grâu şi
porumb în principal) este relativ constantă pe intervale de 7 ani.
Ceea ce se va produce în mediul rural mai devreme sau mai târziu
este cocentrarea terenurilor agricole în ferme mari, de 100-150 ha,
prin arendare sau cumpărare. Aceasta va conduce la creşterea
necesităţilor de transport nu numai în perioada de recoltare, dar şi
pentru modernizarea vieţii sociale în mediul rural, în paralel
stabilizarea în mediul rural a unei populaţii tinere şi cu
perspectivă.

6.11.1 Caracteristica pieţei de transport public rural


şi problemele acestuia
În ţările economic dezvoltate proporţia călătoriilor
motorizate cu mijloace de transport publice este redusă, în schimb
este mare ponderea călătoriilor cu automobilul propriu. Sunt
caracteristice călătoriile făcute de copii pentru a merge la şcoală.
Călătoriile predominante sunt motivate:
- la şcoală;
- la lucru;
- la cumpărături.
Predomină călătoriile făcute de copii, femei şi pensionari,
comparativ cu călătoriile bărbaţilor adulţi.
107
În transportul rural este mai mare numărul automobilelor
familiare decât cele publice.

Problemele transportului rural:


- Călătoriile pasagerilor în zona rurală este mai puţin
viabilă în vehicule mari.
- Călătoria este lungă şi aduce la utilizarea redusă a
vehiculului şi personalului şi, ca rezultat, la creşterea
costului călătoriei rurale. În lipsa unui sistem social de
subvenţionare a preţului, călătorul suportă integral costul
călătoriei ceea ce reduce treptat cererea de călătorie cu
mijloace publice.
- Transportul public cedează în faţa transportului propriu.
- Imposibilitatea subvenţionării serviciilor publice din
fondurile publice locale din cauza veniturilor publice
rurale mai scăzute decât cele urbane.

VII.CALCULUL CONSUMULUI DE
COMBUSTIBIL

7.1 Normele de consum al combustibililor şi


uleiurilor în transportul cu autovehicule

Norma consumului de combustibil şi uleiuri consumate la


exploatarea autovehiculelor reprezintă valoarea numerică de
combustibil şi uleiuri normativ, stabilit la îndeplinirea unui volum
de lucru constant. Consumul de combustibil necesar la exploatarea
autovehiculelor este alcătuit din următoarele norme:
108
1. Norma de bază la parcurs este determinată de
echipamentul autovehiculului, condiţiile şi regimul de
exploatare (l/100 km).
2. Norma la 100 tkm prestaţii este determinată în
cazul deplasării autovehiculului cu încărcături. Depinde
de tipul combustibilului utilizat de motor (benzină,
motorină, gaze) şi greutatea totală a autovehiculului.
3. Norma de combustibil la o cursă cu încărcătură
este determinată pentru autovehiculele basculante şi
reprezintă consumul necesar la manevrarea caroseriei
basculante în punctele de încărcare-descărcare.

În conformitate cu Codul Transporturilor Auto (Legea


organică nr. 116-XIV din 29 iulie 1998) şi pct. 7 al Hotărîrii
Guvernlui nr. 581 din 15 iunie 2005, în scopul utilizării eficiente a
combustibililor şi a lubrifianţilor pe teritoriul Republicii Moldova,
Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor prin Ordinul
nr. 172 din 9 decembrie 2005 a aprobat “Normele de consum de
combustibil şi lubrifianţi în transportul auto”.
Cantitatea de combustibil necesară la exploatarea
autovehiculelor se determină pentru diferite mijloace de transport
în felul descris mai jos.

7.1.1 Autocamioane cu caroseria tip ladă

Pentru autovehiculele cu caroserie de tip ladă cu borduri –


consumul de combustibil se determină prin relaţia:
QNC=(Nkm·Ltotal+Ntonekm·P) · (1+D), litri (1)
Unde:
QNC – consumul de combustibil normativ calculat, litri;
Nkm – norma de bază la parcurs, litri/100 km;
Ltotal – parcursul total, km;
Ntonekm – norma de consum la 100 tkm de prestaţii, litri / 100
tkm;
P – volumul prestaţiilor, tkm;
109
P= Q·lînc (2)
Unde:
Q – cantitatea de mărfuri (tone);
L – parcursul încărcat (km);
D – coeficientul de corecţie a volumului de combustibil în
dependenţă de condiţiile rutiere şi regimul de lucru a
autovehiculului.

Pentru camioane şi autotractoare, lucrul cărora este


determinat în tkm, normele la 100 tkm prestaţii sunt:
- benzină: 2 litri;
- motorină: 1,3 litri;
- gaz lichefiat: 1,5 litri;
- gaz natural comprimat: 2m3;
- la motoarele combinate, ГАЗ disel – 1,2 m3 ГАЗ 0,25
l motorină.
În cazul exploatării autocamioanelor cu remorci şi a
autotractoarelor cu şa cuplată cu semiremorci, norma de bază se
măreşte în funcţie de fiecare tonă a masei remorcii sau
semiremorcii:
- benzină: 2 litri;
- motorină: 1,3 litri;
- gaz lichefiat: 1,5 litri;
- gaz natural comprimat: 2m3;
- la motoarele combinate, ГАЗ disel – 1,2 m3 ГАЗ 0,25
l motorină.

Normele de bază la parcurs pentru autocamioane


Nr.
Norma de
crt Marca şi modelul
bază
.
1 Avia A-20H 11д
2 Avia A -21K 21N 11д
3 Avia A-30N 13д
4 Avia A-31L -31N, -31P 13д
5 ГАЗ -51 -51A, -51B 21,5

110
6 ГАЗ -51J 33гсн
7 ГАЗ - 51H, -51P,-51C,-51T, -51Y, -51Ю 21,5
ГАЗ -52, -52A, -52-01, -52-03,-52-04,-52-
8 22
05
9 ГАЗ 52-07, 52-08, 52-09 30гсн
10 ГАЗ 52-27,52-28 21спг(22)
11 ГАЗ 52-54,52-74 22
12 ГАЗ 53, 53A 25
13 ГАЗ 53-07 37гсн
14 ГАЗ 53-12, 53-12-016, 53-12A 25
15 ГАЗ 53-19 37гсн
16 ГАЗ 53-27 25,5спг(25)
17 ГАЗ 53-50, 53-70 25
18 ГАЗ 53F 22
19 ГАЗ 63, 63A 26
ГАЗ 66 ,66A, 66AЭ, 66Э, 66-01, 66-02,-66-
20 28
04,-6605,-66-11
ГАЗ 33021 „Газель”cu motorul ЗМЗ-
21 16,85
4025.10 cu cutia de viteza in 4 trepte
ГАЗ-3302, -33021 Газель cu motorul ЗМЗ-
22 16,5
4026.10 cu cutia de viteza in 4 trepte
ГАЗ-3302,-33021 Газель cu motorul ЗМЗ-
23 16
4026.10 cu cutia de viteza in 5 trepte
ГАЗ-3302,-33021 Газель cu motorul ЗМЗ-
24 16,5
4025.10, cu cutia de viteza in 5 trepte
25 ГАЗ-3307 24,5
26 ГАЗ-3309 17д
ЗИЛ-130,-130А1,-130Г,-130ГУ,-130С,-
27 130-76,-130Г-76,-130ГУ-76,-130С-76,-130- 31
80,-130Г-80,-130ГУ-80
28 ЗИЛ-131,-131Г1,-133Г2,-133ГУ 41
29 ЗИЛ1-33ГЯ 38
30 ЗИЛ-138 25д
ЗИЛ-138А,-138АГ
31 42гсн

111
32 ЗИЛ-150 32спг(31)
33 ЗИЛ-151,-151А 31
ЗИЛ-157,157Г,157К,-157КГ,-157КД,-
34 39
157КЭ,-157КЮ,-157Э,-157Ю
35 ЗИЛ-164А,-164АД,-164АР,-164Р 39
36 ЗИЛ-166А,-166В 31
ЗИЛ-431410,-431411,-431412,-431416,-
37 41
431417,-431450,-431510,-431516
38 ЗИЛ-431610 31
39 ЗИЛ-431810 32спг(31)
40 ЗИЛ431917 42гсн
41 ЗИЛ4331 31
42 ЗИЛ43317 (cu motorul КамАЗ-740) 25д
43 ЗИЛ-4334 27д
44 ЗИЛ5301 25,3д
45 КамАЗ-4310, 43105 14,78д
46 КамАЗ-5320 20д
47 КамАЗ-53202,-53212,-53213 31д
48 КамАЗ-53208-53217 25д
49 КамА-З53218 25,5д
22,5спг
50 КамАЗ-53219
+6,5д(26д)
51 КрАЗ-214,-214Ъ 54д
52 КрАЗ-219,-219Ъ 47д
53 КрАЗ-2556,--255Ъ1 42д
54 КрАЗ-257,-257Ъ1,-257ЪС,-257С 38д
55 КрАЗ-260,-260Ъ1,-260М 42,5д
56
МАЗ-200,-200Г,-200Д,-200П 23д
57
58 МАЗ-500,-500А,-500АС,-500АТ,-500В 23д
59 МАЗ-514 25д
60 МАЗ-516,-516Ъ 26д
61 МАЗ-5334,-5335,-533501 23д
62 МАЗ-53352 24д
63 МАЗ-53366 31,7д

112
64 МАЗ-5337,-53371 23д
65 МАЗ-543 98д
66 МАЗ-7310,-7313 98д
67 Magirus 232 D 19L 24д
68 Magirus 290 D 26L 34д
69 Tatra 111R 33д
70 Урал-355,-355М,-355МС 30
Урал-375,-375АМ,-375Д,-375Д,-375ДМ,-
71 50
375ДЮ,-375К,-375Н,-375Т,-375Ю
72 Урал-377,--377Н 44
73 Урал-4320,-43202 32д
74 УАЗ-451,-451Д,-451ДМ,-451М 14
75 УАЗ-452,-452Д,-452ДМ 16
76 УАЗ-3303 16,5
77 УАЗ-330301 16
78 УАЗ-33032,-33032-01 21,5
79 УАЗ-374101 16
80 ЯАЗ-210,--210А 1647д

Exemplul 1:
Conform foii de parcurs, s-a stabilit că autovehiculul ЗИЛ-
130, având un parcurs total de 217 km a efectuat prestaţii în
mărime de 820 tkm, în condiţii că nu se aplică coeficientul de
mărire/micşorare.

Date iniţiale:
- norma de bază la parcurs: Nkm = 31 l/100 km;
- norma de consum la efectuarea prestaţiilor: Nkm = 2
litri/100 tkm;
- cantitatea necesară normativ calculată va constitui
QNC=31*212/100+2*820/100=83,7 litri.

Exemplul 2:
Din foaia de parcurs s-a stabilit că autovehiculul Kamaz
5320 cu remorca ГКБ – 8350 a îndeplinit presaţii în volum de

113
6413 tkm, în condiţii de iarnă, pe reţele muntoase la înălţimea
1500-2000 m, cu un parcurs total de 475 km.

Datele iniţiale:
- norma de baza: Nkm = 25,0 litri/km;
- norma de consum la efectuarea prestatiilor: NTkm
= 1,3 l/100tkm;
- supliment de combustibil pentru lucrul
autovehiculului in condiţii de iarna: K = 8%;
- supliment de combustibil la exploatarea
autovehiculului la înălţimea 1500-2000 m: Vr =
10%;
- greutatea remorcii ГКБ – 8350: qn = 3,5 tone.

Cantitatea de combustibil normativ calculată va constitui:


QNC=(Nkm·L+Ntkm·P) · (1+D)=(25+1,3·3,5)/100) ·
·475+1,3·6413/100) · (1+18/100)=2640 litri

7.1.2 Autocamioane cu şa

Cantitatea de combustibil la exploatarea autocamioanelor cu


şa se determină identic ca şi la autocamioanele cu caroserie de tip
ladă cu borduri laterale.

QNC=(Nkm·Ltot+Ntnsem·qnomsem+Ntkm·P) · (1+D) litri (3)


Unde:
Nkm – norma de consum stabilită la 100 km parcurs, litri/100
km;
Ltot – parcursul total, km;
Ntn – norma de consum stabilită pentru fiecare tonă a masei
proprii a semiremorcii, litri/tn;
qnom – greutatea semiremorcii, tn;
Ntkm – norma de consum stabilită la 100 tkm prestaţii,
litri/100 tkm;
P – volumul prestaţiilor, tkm;

114
D – coeficientul de corecţie în funcţie de condiţiile rutiere şi
regimul de lucru.

Normele de bază la parcurs pentru autotractoare cu şa

Nr.
Marca şi modelul autovehiculului Norma de bază
ord.
1 Avstro-Fiat CDN-130 26д
2 БелАЗ-537Л 100д
3 БелАЗ-6411 95д
4 БелАЗ-7421 100д
5 Volvo F123-42T 27д
6 Volvo F-8932 24д
7 Volvo-1033 22д
8 ГАЗ-51П 21
9 ГАЗ-52-06 22
10 ГАЗ-63Д,-63П 26
11 ЗИЛ-120Н 31
ЗИЛ-130АН,-130В,-130В1,-130В1-76,
12 31
-130В1-80
13 ЗИЛ-131В,-131НВ 41
14 ЗИЛ-131НВ (cu motoru ЗИЛ -375 ) 43,5
15 ЗИЛ-137,-137ДТ 42
16 ЗИЛ-138В1 41гсн
17 ЗИЛ-157В,-157КВ,-157КДВ 38,5
18 ЗИЛ-164АН,-164Н 31
19 ЗИЛ-441510(cu motor ЗИЛ -375) 42
20 ЗИЛ-441510 41гсн
21 ЗИЛ-ММЗ-4413 31
22 ЗИЛ-441510,-4415116 31
23 Iveco-190.33 25д
24 Iveco-190.36 Turbo star 16,0д
25 Iveco-190.42 27д
26 КАЗ-120ТЗ 31
27 КАЗ-606,-606А 31

115
28 КАЗ-608,-608В,-608В2 31
29 КАЗ-608В1( cu motorul ЗИЛ-375) 45
30 КамАЗ-5410,-54101,-54112 25д
31 КамАЗ-54112( cu motorul ЯМЗ-238) 26д
23,5спг+6,5д
32 КамАЗ-541118
(26д)
33 КрАЗ-221,-221Ъ 46,5д
34
КрАЗ-255В,-255В1 40д
35
36 КрАЗ-255Л,-255Л1,-255ЛС 41,5д
37 КрАЗ-258,-258Б1 37д
38 КрАЗ-260В 40д
39 КрАЗ-6443 40д
40 КрАЗ-6444 37д
41 КрАЗ-643701 41,5д
42 КNVF-12T Camacu-Nissan 45д
43 КЗКТ-537Л 100д
44 КЗКТ-7427,-7428 140д
45 LIAZ 110421 27д
46 ЛyАЗ-2403 10
47 МАЗ-200В,-200М,-200Р 27,5д
48 МАЗ-504,-504А,-504Б,-504Г 23д
49 МАЗ-504В 31д
50 МАЗ-509,-509А 36,5д
51 МАЗ-537,-537Т 100д
52 МАЗ-5429,-5430 23д
53 МАЗ-5432 26д
54 МАЗ-54321 25д
55 МАЗ-54322,-543221 27д
56 МАЗ-54323,-54324 28д
57 МАЗ-54326 25д
58 МАЗ-5433,-54331 23д
59 МАЗ-6422 35д
60 МАЗ-642201 33,5д
61 МАЗ-64226,-64227,-642271,-64229 35д

116
62 МАЗ-7310,-73101,-7313 98д
63 МАЗ-7916 138д
Mercedes-Benz-1635S, -1926, -1928,
64 23д
-1935
65 Mercedes-Benz-1735LS 18,7д
66 Mercedes-Benz-2232S 27д
67 Mercedes-Benz-2235, -2236 28д
68 Mercedes-Benz-2628 42д
69 Mercedes-Benz-2632 34д
70 Praga ST2-W 23д
71 Tatra-815TP 48д
72 Урал-375С, -375СК, -375СК-1, -375СН 49
73 Урал-377С, -377СК, -377СН 44
74 Урал-4420,-44202 31д
75 Faun H-36-40/45 85д
76 Faun H-46-40/49 90д
77 Chepel D-450 22д
78 Chepel D-450.86 25д
79 Scoda-LIAS-100.42,-100.45 24д
80 Scoda-706PTTN 25д

Exemplul 3:
Autotractorul cu şa de marca MAЗ 5429 cuplat cu
semiremorca de tipul MAЗ 5205P în baza foii de parcurs a
îndeplinit prestaţii în volum de 9520 tkm, cu un parcurs total de
595 km.

Datele iniţiale:
- norma de bază a autotractorului cu şa MAЗ
5429 constituie: Nkm = 23,0 litri / 100 km;
- norma de consum la 100 tkm prestaţii
constituie: Ntkm = 1,3 litri/100 tkm;
- greutatea totală a semiremorcii: qrmt = 5,7 tn.

Cantitatea necesară de combustibil constituie:


QNC=Nkm·Ltot+NtN·qrm+NtN·P=
117
=23·595/100+1,3·5,7/100+1,3·9520/100=232 litri
Norma de combustibil pentru autotractor:
Nt=Nkm+NtN·qn=(23+1,3·5,7)/100=30,4 litri/100 km

7.1.3 Autovehicule basculante

Consumul de combustibil la autovehiculele basculante şi


autotrenurile cu remorci basculante se determină:
QNC=(Nkm+Ntkm·Grem+0,5·q) ·ltot=
=(Nkm·Ltot+Ntkm· (Grem+0,5·q) ·ltot) · (1+D)+Nc·nc (4)

QNC=(Nkm+Ntkm· (Grem+0,5·q) ·ltot)(1+D)+Nc·nc (5)


Unde:
Nkm – norma de bază la parcurs, litri/100 km;
S – parcursul autotractorului, km;
Ntkm – norma la 100 tkm prestaţii;
Nc – norma la o cursă, litri/cursă;
nc – numărul de curse;
Grem - masa proprie a remorcii sau semiremorcii, tone;
q – capacitatea nominală a remorcii sau semiremorcii, tone;
D – coeficientul de corecţie, suma relativă de mărire sau
micşorare, dată de normativele stabilite în procente.
Pentru autovehiculele basculante şi tractoarele cu caroserii
basculante, norma de consum a combustibilului poate fi stabilită
pentru fiecare cursă:
- 0,25 l combustibil lichid (0,25 m3);
- 0,2 m3 gaz natural şi 0,1 litri motorină la
motorul combinat, gaz diesel.
La mijloacele de transport cu tonaj mare de tipul БелаЗ
consumul adăugător la o cursă constituie 1 litru.
La lucrul autovehiculelor basculante cu remorci basculante,
norma de consum se măreşte în funcţie de fiecare tonă a masei
proprii a remorcii.
- benzină – 2 litri;
- motorină – 1,3 litri;
- gaz lichefiat – 2,5 litri;
118
- gaz natural comprimat – 2m3;
În cazul exploatării autovehiculelor basculante cu un
coeficient al lucrului productiv mai mare de 0,5, se permite de
calculat consumul de combustibil identic cu autocamioanele
conform relaţiei:
QNC=(Nkm·L+Ntkm·P) · (1+D) (6)

În acest caz, normele trebuie să corespundă pentru autocamioane


cu şa în dependenţă de greutatea mijlocului de transport.

Norma de bază pentru autovehiculele basculante

119
Nr. Norma de
Marca şi modelul autovehiculului
crt. bază
1 Avia A-30KS 15д
2 БелАЗ-540, -540А 135д
3 БелАЗ-548А 160д
4 БелАЗ-548ГД 200гсн
5 БелАЗ-549,-7509 270д
6 БелАЗ-7510,-7522 135д
7 БелАЗ-7523, -7525 160д
8 БелАЗ-7526 135д
9 БелАЗ-7527 160д
10 БелАЗ-75401 150д
11 БелАЗ-7548 160д
12 ГАЗ-САЗ- 53Б 28
13 ГАЗ-93a, -93Э, -93Б, -93B 23
14 ГАЗ-САЗ 2500, -3507, -3508 28
15 ГАЗ-САЗ , 3509 27спг (28)
16 ГАЗ-САЗ -35101 28
17 ГАЗ-САЗ -4509 17,0д
18 ЗИЛ- ММЗ-554, -55413 -554M 37
ЗИЛ- ММЗ-555, -555A, -555Г, -555K
19 37
-555H, -555 Э, 555-76, 555-80
ЗИЛ- ММЗ-585, -585Б, 585В, 585Д, 585Е,
20 36
585И, 585К, -585Л, 585М
21 ЗИЛ- ММЗ-4502, 45021,45022 37
22 ЗИЛ- ММЗ-45023 50гсн
23 ЗИЛ- ММЗ-4505 37
37,5спг
24 ЗИЛ- ММЗ-45054
(37)
37,5спг
25 ЗИЛ- ММЗ-138АБ
(37)
26 IFA-W50/A 19д
28 КАЗ- 600, 600АВ, 600Б, 600В 36
29 КАЗ-4540 28д
30 КамAЗ-55102 32д
31 КамAЗ-55102, (cu motor ЯМЗ-238) 35д
32 КамAЗ-5511 34д
33 КамAЗ-55111 36,5д
120
КамAЗ-55118 31спг+9,0д
34
(35д)
35 КрAЗ – 222, 222Б 50д
Exemplul 4
Din foaia de parcurs s-a stabilt că un autovehicul basculant
MAЗ 503 a parcurs 165 km, executând nc = 10 curse cu marfă.
Lucrul s-a efectuat în perioadă de iarnă, în condiţii de carieră.

Datele iniţiale:
- norma de consum la parcursul de bază
pentru acest autovehicul constituie Nkm = 28
litri/100 km;
- norma de parcurs a basculantului pentru
fiecare cursă cu marfă Nc = 0,25 litri;
- adaos la lucru în perioada de iarnă k1= 6%;
- adaos la exploatarea în carieră k2 = 12%;
Cantitatea normativă de combustibil este:
QNC=(Nkm·Ltot)(1+k1·k2)+Nc·nc=28·165/100·
· (1+18/100)+0,25·10=57 litri.

Exemplul 5
Autovehiculul basculant KAMAЗ - 5511 cu remorca ГКБ
8257 transportă în direct la 115 km 13 t cărămidă, în direcţie retur
16 t pietriş la distanţa de 80 km. Parcursul total este de 240 km.

Datele iniţiale:
- norma de consum la parcursul de bază al
autovehiculului KAMAЗ-5511 este Nkm = 27,7 l/100
km, deoarece a fost exploatat ca autovehicul de tip
KAMAЗ-5320 (fiind baza pentru KAMAЗ- 5511), nu
s-a exploatat ca autovehicul basculant. Deoarece în
acest caz norma de consum a autovehiculului
KAMAЗ-5511 include 25 litri pentru tipul KAMAЗ-
5320 inclusiv 2,7 litri adaos la diferenţa în greutate a
autovehiculului basculant în mărime de 2,08 tone.
Norma va constitui Nkm = 27,7 litri /100 km.
- Norma de bază pentru parcursul autovehiculului
KAMAЗ-5511 este Nkm = 27,7 litri /100 km;

121
- Norma la 100 tkm prestaţii, Ntkm = 1,3 litri /100
tkm;
- Greutatea remorcii ГКБ 8527 = 4,5 tone.

Norma de consum pentru parcursul autovehiculului KAMAЗ


-5511 cu remorca ГКБ- 8527 este:
Nkmautovehicul=Nkm+Nt·qrem=27,7+1,3·4,5=33,6 litri /100 km
Consumul normativ total de combustibil va constitui:
QNC=Nkm·Ltot+Ntkm· (Q1·L1+Q2·L2)=33,6·240/100+1,3·
· (115·13+80·16)/100 =116,7 litri

7.1.4 Autovehicule furgoane

Pentru autovehiculele cu caroserie specială tip furgoane, ce


îndeplinesc operaţii în tkm, volumul normativ de combustibil se
determină identic ca şi la autocamioanele cu caroserie tip ladă.

QNC=(Nkm·Ltotal+Ntonekm·P) · (1+D), litri (7)

Pentru autovehicule furgoane, ce lucrează cu plata pe ore,


cantitatea necesară de combustibil se determină identic ca şi la
autoturisme, cu adaos de 10%.

Normele de bază autovehicule tip furgoane


Nr. Norma de
Marca şi modelul autovehiculului
crt. bază
1 АПА-4721 33,0
2 Avia A-20F 11д
3 Avia A-30F, 30KSU, 31KSU 13д
ГАЗ 270500-44 «Газель» (cu motor ЗМЗ-
4 16,0
4026.10 cutia de viteză în 5 trepte)
ГАЗ 2705 «Газель» ( cu motor ЗМЗ-
5 15,0
4026.10 cutia de viteză în 5 trepte)
ГАЗ 27181 «Газель» ( cu motor ЗМЗ-
6 17,3
4025.10 cutia de viteză în 5 trepte)
7 ГАЗ 27181 «Газель» ( cu motor ЗМЗ- 17,65
122
4026.10 cutia de viteză în 4 trepte)
ГАЗ 33022 «Газель» ( cu motor ЗМЗ-
8 16,5
4025.10 cutia de viteză în 5 trepte)
ГАЗ 33022-0000310 «Газель» ( cu motor
9 16,0
ЗМЗ-4026.10 cutia de viteză în 5 trepte)
10 ГАЗ 33094 17,75д
11 ГЗСА – 731 29
12 ГЗСА-890А 34гсн
13 ГЗСА – 891 23
14 ГЗСА – 891Б 33гсн
15 ГЗСА-891В 24спг (23)
16 ГЗСА-892 23
17 ГЗСА-893А 23
18 ГЗСА-893АБ 34гсн
19 ГЗСА-893Б 24спг (23)
20 ГЗСА-947 29
21 ГЗСА-949 27
22 ГЗСА-950 27
23 ГЗСА-950А 39гсн
24 ГЗСА-3702 23
25 ГЗСА-37021 34гсн
26 ГЗСА-37022 24спг (23)
27 ГЗСА-3704 23
28 ГЗСА-37041 34гсн
29 ГЗСА-37042 24спг (23)
30 ГЗСА (КМЗ)-3705 27
31 ГЗСА-3706 27
32 ГЗСА (КМЗ)-3711 27
33 ГЗСА (КМЗ)- 37111, 37112, 37121 27
34 ГЗСА (КМЗ) – 3712 23
35 ГЗСА (КМЗ) – 37122 24спг (23)
36 ГЗСА-3713, 3714 29
37 ГЗСА (КМЗ)-3716 28
38 ГЗСА (КозМЗ)-3718 29
39 ГЗСА (КозМЗ)-3719 29

123
40 ГЗСА (КМЗ) – 3721 27
41 ГЗСА (КМЗ) – 37231 27
42 ГЗСА (КМЗ) –3726 27
43 ГЗСА – 3944 27
44 ГЗСА – 3742, 37421 29
45 ГЗСА – 376820 27
46 ЕрАЗ – 762, 762А, 762Б, 762В 14
47 ЕрАЗ – 3711 28
48 ЕрАЗ – 37121 24
49 ЕрАЗ – 3730,37301, 37302, 37304, 37305 15
50 Guk A-03, A-06, A-07M 14
51 Guk – A-11, A-13, A-13M 14
52 ЗСА-270710, «Газель» 17,5
53 ИЖ-2715, 27151, 27150, 27151-01 11
54 ИЖ-2715011 15гсн
55 IFA-Robur LD 300KF/STKo 17д
56 Iveco 50.9, 60.11 13,8д
57 Iveco 65.10 14,55д
58 Iveco 79.12 14,65д
59 КАвЗ-664 29
60 КАвЗ-49471 53
61 Кубань – Г1А1 28
62 Кубань – Г1А2 30
63 Кубанец – У1А 18
64 ЛумЗ-890, 890Б 34
65 ЛумЗ-945 10
66 ЛумЗ-946 15
67 ЛумЗ-948 10
68 ЛумЗ-949 15
69 Mercedes-Benz LP 809/36 17,0д
70 Mercedes-Benz 609D 14,3д
71 Mercedes-Benz 809D 13,11д
72 Mercedes-Benz 811D 13,83д
73 Mercedes-Benz 814D
74 Мод.(КМЗ)- 35101
124
75 Мод.(КМЗ)-3716
76 Мод.(КозМЗ)-3718 15,7д
77 Мод.(КМЗ)-37211 27
78 Мод.(КМЗ)-37231 27
79 Мод.(КМЗ)-3726 29
80 Мод.(ГЗСА)-3767 27
81 Мод.(КМЗ)-39011 27
82 Мод.(КозМЗ)-39021 27
83 Мод.(КозМЗ)-39031 28спг (27)
84 Мод.(КозМЗ)-3944 24
85 Мод.(КМЗ)-53423 29
86 Мод.(КозМЗ)-5703 29
87 Москвич – 2733, 2734 27
88 НЗАС-3964 28д
89 НЗАС-4208 28д
90 НЗАС-4947 11
91 НЗАС-4951 29
92 Nusa C-502-1 35д
93 Nusa C-521C 53
94 Nusa C-522C 34д
95 ПАЗ-3742 14
95 ПАЗ-37421 14
96 РАФ-22031-01 14
97 РАФ-2035,22035-01 29
98 ТА-1А4 28
99 ТА-943А, 943Н 15
100 ТА-949А 15
101 УАЗ-450А 24
102 УАЗ-451А 22,5
103 УАЗ-3741 24
104 УАЗ-3741 «Диса-1912» Заслон 17
105 УАЗ-374101 17
106 УАЗ-3962 16,5
107 УАЗ-396201 17,6
108 Урал-49472 17
125
Exemplul 6
Autovehiculul furgon ГЗСА-37021 (gaz lichefiat), lucrând
cu plata pe ore, în raza urbei cu opriri frecvente a parcurs 152 km
pe perioada unui schimb.
Datele iniţiale:
- norma de bază la parcurs a autovehiculului
furgon ГЗСА-37021 este Nkm = 34,0 litri/100
km;
- adaos pentru lucru cu plata în ore K1 = 10%;
- adaos pentru lucrul cu opriri frecvente =
8%;
Cantitatea normativă de combustibil este:
QNC=Nkm·Ltot· (1+K1·K2)=34·152/100· (1+18/100)=61 litri

La exploatarea autovehiculelor în diferite condiţii rutiere şi


climaterice, consumul de combustibil este determinat prin
coeficientul de corecţie. Normele de consum pot fi sporite sau
micşorate în funcţie de coeficienţii de corecţie în cazurile:

Cazuri de mărire
Nr. Coeficientul
Condiţiile
crt. de corecţie
Perioada de iarnă;
- regiuni de sud
- regiuni de nord Până la 5%
1
- în zone cu Până la 15%
temperaturi medii Până la 10%
(RM).
Drumuri de munte la înălţimi faţă de
nivelul mării:
- 500 – 1500 m 5%
2
- 1500 – 2000 m 10%
- 2000 – 3000 m 15%
- mai mult de 3000 20%

126
m
Drumuri cu curbe şi relief complicat
3 (mai mult de 5 curbe la km, cu raza de 10%
până la 40m).
În localităţi cu populaţie:
- mai mare de 2,5 milioane; 20%
4
- 0,5 – 2,5 milioane; 15%
- mai mic de 0,5 milioane. 10%
Parcursul autovehiculului:
5 - prima mie de km după reparaţie
10%
capitală şi deplasarea în coloană.
Lucrul cu plata pe ore sau implicată în
6 10%
procesul tehnologic.
În carieră, cu condiţii rutiere complicate,
7 deplasare în câmp (la lucrări agricole), la
20%
întreprinderile forestiere.
Cazuri excepţionale:
8 35%
inundaţii, alunecări, înzăpeziri
9 Utilizarea climatizorului şi altor instalaţii 5%

Cazuri de micşorare
Nr. Coeficientul de
Condiţiile
crt. corecţie
Lucrul în afara localităţilor, pe drumuri
cu partea carosabilă corespunzătoare
1
cerinţelor tehnice (la înălţimea de până 15%
la 300 m de la nivelul mării).
Lucrul în afara localităţilor cu relief
2 deluros , înălţimi de la 300 m până la 10%
1000 m.
Lucrul în afara localităţilor cu relief
3 5%
muntos, înălţimea de la 1000 – 2000 m.

127
Se permite adaos la normele de bază la consumul de calculat
în următoarele necesităţi:
- 5 litri la deplasare a autovehiculelor pe
parcursul aflării la reparaţie;
- 10 litri pentru pornirea motorului în
perioada de iarnă (t mai mica de 00).

Consumul lubrifianţilor în transportul auto.


Normele de consum al uleiurilor şi unsorilor la exploatarea
autovehiculelor se stabilesc în litri. La 100 litri de consum al
combustibilului se poate varia:
- 50% se micşorează la autovehiculele aflate
în exploatare până la 3 ani;
- 20% se măresc pentru cele aflate în
exploatare mai mult de 8 ani.

Normele individuale de consum a uleiurilor în litri la 100 km


consum combustibil
Nr. Marca, modelul Ulei Ulei Uleiuri
crt. autovehiculului motor transmisie speciale
Autoturisme
Automobile ВАЗ şi toate
1 0,6 0,1 0,03
variaţiile.
2 ГАЗ-13, -14 1,8 0,15 0,05
3 ГАЗ-М20, -21Ю -22 2,0 0,15 0,05
4 ГАЗ-24 şi toate variaţiile. 1,8 0,15 0,05
5 ГАЗ-24-07, -24-17 1,6 0,15 0,05
ГАЗ-3102 şi toate
6 1,7 0,15 0,05
variaţiile.
128
ГАЗ-965, -966, -968,
7 -969, -970 şi toate 1,3 0,1 0,03
variaţiile.
8 ЗАЗ-1102 0,8 0,1 0,03
9 ЗИЛ-114, -117, -4104 1,7 0,15 0,05
ИЖ-2125 şi toate
10 1.8 0.15 0.05
variaţiile
Москвич-403, -407,
11 -408, -410, -411, -424, 2,0 0,15 0,05
-426, -432
Москвич-412, -427,
-433, -434, -2136, -2137,
12 1,8 0,15 0,05
-2140, -2141 şi toate
variaţiile.
ЛуАЗ-969, -1302 şi toate
13 1,3 0,1 0,03
variaţiile.
УАЗ-469, -3151 şi toate
14 2,2 0,2 0,05
variaţiile.
Autocamioane
Avia-20, -21, -30, -31 şi
15 2,8 0,4 0,1
toate variaţiile
16 ГАЗ-51 şi toate variaţiile 2,2 0,25 0,1
ГАЗ-52, -52-57, -52-58
17 2,2 0,3 0,1
şi toate variaţiile
18 ГАЗ-52-07, 52-08, 52-09 2,0 0,25 0,07
ГАЗ-53, -53-27 şi toate
19 2,1 0,3 0,1
variaţiile
20 ГАЗ-53-07, -53-19 1,8 0,25 0,07
21 ГАЗ-66 şi toate variaţiile 2,1 0,3 0,1
22 ГАЗ-3307 2,1 0,3 0,1
ЗИЛ-130, -131, -133,
138А, 138АБ, -138АГ,
23 2,2 0,3 0,1
4314, 4315, 4316, 4319
şi toate variaţiile
24 ЗИЛ-133ГЯ 2,8 0,4 0,15
25 ЗИЛ-138, -4318 1,7 0,25 0,07
129
ЗИЛ-150, -151, -157,
26 2,2 0,25 0,1
-164 şi toate variaţiile
27 ЗИЛ-166А, -166В 1,7 0,25 0,07
ЗИЛ-4331 şi toate
28 2,8 0,4 0,15
variaţiile
IFA W50L şi toate
29 2,9 0,4 0,1
variaţiile
КамАЗ-4310, -5320,
30 2,8 0,4 0,15
-5321 şi toate variaţiile
КрАЗ-214, -219, -221,
31 3,0 0,4 0,1
-222 şi toate variaţiile
КрАЗ-255, -256, -257,
32 -258, -260 şi toate 2,9 0,4 0,1
variaţiile
МАЗ-200 şi toate
33 3,0 0,4 0,1
variaţiile
МАЗ-500, -514, -516,
34 5334, 5335, -5337 şi 2,9 0,4 0,15
toate variaţiile
МАЗ-543, -7310, -7313
35 4,5 0,5 1,0
şi toate variaţiile
Magirus 232D19L,
36 2,5 0,4 0,1
290D26L
37 Tatra 111R 2,9 0,4 0,1
Урал-355 şi toate
38 2,2 0,25 0,1
variaţiile
Урал-375, -377 şi toate
39 1,8 0,35 0,1
variaţiile
Урал-4320 şi toate
40 2,8 0,4 0,15
variaţiile
УАЗ-450, -451, -452,
41 -3303, -3741 şi toate 2,2 0,2 0,05
variaţiile
42 ЯАЗ-210, -210А 3,0 0,4 0,1
Autotractoare cu şa
43 Avstro Fiat 5DN-120_ 2,9 0,4 0,1
130
6DN-130
БеЛАЗ-537Л, -6411,
44 4,5 0,5 1,0
-7421
45 Volvo-F10-33, -F89-32 2,5 0,4 0,1
46 ГАЗ-51П 2,2 0,25 0,1
47 ГАЗ-52-06 2,2 0,3 0,1
48 ЗИЛ-120Н 2,2 0,25 0,1
ЗИЛ-130АН, -130В,
49 -131В, -131НВ, -4415, 2,0 0,3 0,1
-4413 şi toate variaţiile
ЗИЛ-138В1, -4416 şi
50 1,7 0,25 0,07
toate variaţiile
ЗИЛ-157В, -157КВ,
51 -157КДВ, -164АН, 2,2 0,25 0,1
-164Н
52 Iveco-190.33, -190.42 2,5 0,4 0,1
КАЗ-120Т3, -606 şi toate
53 2,2 0,25 0,1
variaţiile
КАЗ-608 şi toate
54 2,0 0,3 0,1
variaţiile
КамАЗ-5410, -54118 şi
55 2,8 0,4 0,15
toate variaţiile
КрАЗ-221 şi toate
56 3,0 0,4 0,1
variaţiile
КрАЗ-255,-258, -260,
57 -6437, -6443, -6444 şi 2,9 0,4 0,1
toate variaţiile
KNVF-12T Kamaku-
58 2,5 0,4 0,1
Nissan
59 КЗКТ-537, -7427, -7428 4,5 0,5 1,0
60 ЛуАЗ-2403 1,3 0,1 0,03
МАЗ-200 şi toate
61 3,0 0,4 0,35
variaţiile
МАЗ-504,-509 şi toate
62 2,9 0,4 0,15
variaţiile
63 МАЗ-537, -543 4,5 0,5 1,0
131
МАЗ-5429, -5430, -5432,
64 2,8 0,4 0,1
5433 şi toate variaţiile
МАЗ-6422 şi toate
65 2,8 0,4 0,1
variaţiile
МАЗ-7310, -7313 şi
66 4,5 0,5 1,0
toate variaţiile
67 МАЗ-7916 4,5 0,5 1,0
Mercedes-Benz – 1635S,
-1926, -1928, -1935,
68 2,5 0,4 0,1
-2232S, -2235, -2236 şi
toate variaţiile
Mercedes-Benz-2628,
69 2,5 0,4 0,1
-2632
70 Praga ST2-TN 2,9 0,4 0,1
Tatra-815TP şi toate
71 2,8 0,4 0,1
variaţiile
Урал-375Сб -377С şi
72 1,8 0,35 0,1
toate variaţiile
Урал-4420 şi toate
73 2,8 0,4 0,15
variaţiile
Faun H-36-40/45, H-46-
74 4,5 0,5 1,0
40/49
Chepel D-450 şi toate
75 2,9 0,4 0,1
variaţiile
Scoda Lias-100 şi toate
76 2,5 0,4 0,1
variaţiile
Scoda-706 şi toate
77 2,9 0,4 0,1
variaţiile
Autobasculante
78 Avia A-30KS 2,8 0,4 0,1
БелАЗ-540, -540А,
79 4,5 0,5 1,0
-7510, -7522, -7526
БелАЗ-548,-548А, -549,
-7509, -7521, -7523,
80 4,3 0,5 1,0
-7525, -7527, -75401,
-7548 şi toate variaţiile
132
81 ГАЗ-53Б 2,1 0,3 0,1
82 ГАЗ-93 şi toate variaţiile 2,2 0,25 0,1
ГАЗ-САЗ-2500, -3507,
83 -3508, -3509, -3510 şi 2,1 0,3 0,1
toate variaţiile
ЗИЛ-ММЗ-138АБ, -554,
84 -555, -4502, -4505 şi 2,0 0,3 0,1
toate variaţiile
ЗИЛ-ММЗ-585 şi toate
85 2,2 0,25 0,1
variaţiile
86 IFA W50/A, W50/K 2,9 0,4 0,1
КАЗ-600 şi toate
87 2,2 0,25 0,1
variaţiile
88 КАЗ-4540 2,8 0,4 0,15
КамАЗ-5510, -5511 şi
89 2,8 0,4 0,15
toate variaţiile
КрАЗ-222 şi toate
90 3,0 0,4 0,1
variaţiile
КрАЗ-256, -6505, -6510
91 2,9 0,4 0,1
şi toate variaţiile
Magirus-232D19K,
92 2,5 0,4 0,1
-290D26K
93 МАЗ-205 3,0 0,4 0,1
МАЗ-503, -510, -511,
94 -512, -513, -5549, -5551 2,9 0,4 0,15
şi toate variaţiile
95 МоАЗ-75051 4,5 0,5 1,0
96 САЗ-3502 2,1 0,3 0,1
97 САЗ-3503, -3504 2,2 0,3 0,1
Tatra-18, -148 şi toate
98 2,8 0,4 0,1
variaţiile
Tatra-T815C şi toate
99 2,8 0,4 0,1
variaţiile
100 Урал-5557 2,8 0,4 0,15
Furgoane
101 Avia A-20F, -30F, 2,8 0,4 0,1
133
-30KSU, -31KSU
ГЗСА-731, -947, -3713,
102 2,1 0,3 0,1
-3714, -3718, -3719
ГЗСА-891, -891В, -892,
-893А, -893Б, -3702,
103 -37022, -3704, 37042, 2,2 0,3 0,1
-3712, -37122, -3742,
-37421 şi toate variaţiile
ГЗСА-890А, -891Б,
104 -893АБ, -950А, -37021, 2,0 0,25 0,07
-3704
ГЗСА-949, -950, -3705,
-3706, -3711, -3716,
105 -3721, -37231, -3726, 2,1 0,3 0,1
-37231, -3726, -3944 şi
toate variaţiile
ЕрАЗ-762, -3730 şi toate
106 1,8 0,15 0,05
variaţiile
107 ЕрАЗ-37111 2,1 0,3 0,1
108 ЕрАЗ-37121 2,2 0,3 0,1
Zuk A-03, A-06, A-07M,
109 2,2 0,2 0,05
A-11, A-13, A-13M
ИЖ-2715 şi toate
110 1,8 0,15 0,05
variaţiile
IFA-Robur LD
111 2,8 0,4 0,1
3000KF/STKo
112 КАвЗ-664 2,1 0,3 0,1
113 Кубань-Г1А1, - Г1А2 2,2 0,3 0,1
114 Кубанец-У1А 1,8 0,15 0,05
115 ЛуМЗ-890, -890Б 2,0 0,25 0,07
ЛуМЗ-945, -946, -948,
116 1,3 0,1 0,03
-949
Мод.35101, 3716,
37311, 37232, 3726,
117 2,1 0,3 0,1
3944, 3718, 39021,
39031
134
118 Мод.53423, 5703 2,8 0,4 0,15
119 НЗАС-3944 2,1 0,3 0,1
120 НЗАС-4208, -4951 2,8 0,4 0,15
121 НЗАС-4347, -4947 1,8 0,35 0,1
Nusa C-502-1, -521С
122 2,2 0,2 0,05
-522С
123 ПАЗ-3742Б -37421 2,1 0,3 0,1
РАФ-22031-01, -22035,
124 1,8 0,15 0,05
-22035-01, -22036-01
ТА-1А4, 943А, -943Н,
125 2,2 0,3 0,1
-949А
УАЗ-450А, -451А,
126 2,2 0,2 0,05
-374101, 396201
127 Урал-49472 1,8 0,35 0,1

7.2 Normele temporare de consum a uleiurilor şi


unsorilor

Pentru autovehiculele, la care nu sunt stabilite norme


individuale de consum de ulei şi unsori, pot fi stabilite norme
temporare.

Norma temporară a consumului de ulei la 100 l


Tipul şi
consum de combustibil
sortul
Autoturisme, Autocamioane, Autobasculante,
uleiului
autocamioane, autobuze Autovehicule de

135
autobuze teren
(motorină)
(benzină, gaze) (motorină)
Ulei de
2,4 3,2 5,0
motor
Ulei de
0,3 0,4 0,5
transmisie
Uleiuri
0,1 0,1 1,0
speciale
Unsori
0,2 0,3 0,2
consistente

Bibliografie

1. Codul transporturilor auto. Legea RM, nr.


116 – VII din 29.07.1998.
2. Legea RM cu privire la transporturi, nr.
1194 – XIII din 21.05.1997.
3. Legea drumurilor, nr. 509 – XIII din
22.06.1996.
136
4. Regulamentul circulaţiei rutiere.
Hotărârea Guvernului RM nr. 713 din
27.07.1999.
5. Regulamentul transporturilor auto de
mărfuri din 09.12.1999.
6. В. И. Савин. Перевозки грузов
автомобильным транспортом. Москва
«Дело и сервис» 2002.
7. М. Прокофьев. Автомобильные
транспортные средства, ASMAP, 2002.
8. D. Fistung. Transporturi teoretice:
economică, ecologie, legislaţie.
Bucureşri, 1999.
9. Gh. Caraiani. Tratat de transportări.
Volumul I, II, Luminiţa, 2001.
10. T. Alcaz, V. Russu, A. Oprea. Managementul transporturilor.
Complexul de transport. Ciclu de prelegeri. Partea I-a, U.T.M,
2005.
11. T. Alcaz, V. Russu, A. Oprea. Managementul transporturilor.
Complexul de transport. Ciclu de prelegeri. Partea a II-a, U.T.M,
2005.
12. T. Alcaz, V. Russu. Managementul
transportului urban de călători. U.T.M,
2005.

137
13. I. Gheorghe. Managementul
transporturilor. Bucureşti, 2001.
14. T. Alcaz, V. Russu, Iu. Guber.
Managementul transportului rutier.
Chişinău, 2003.
15. T. Alcaz, V. Russu, Iu. Tezec. Tehnologia
organizării traficului de mărfuri.
Chişinău, 2003.
16. Boyer, Kenneth D. Principles of
Transportation Economics. Editura
Addison Wesley Longman, 1999.
17. Button, Kenneth J. Transport Economics.
Ediţia a 2-a. Editura Edward Elgar
Publishing Company, 1993.
18. Wood, Donald F., Jonson, James C.
Contemporary Transportation. Ediţia a 5-
a, Editura Prentice Hali, 1996.
19. Савин В. Перевозки автомобильным
транспортом. Москва, 2002.

138
TEHNOLOGIA ORGANIZĂRII
TRANSPORTULUI DE MĂRFURI

CICLU DE PRELEGERI
Partea II

Autori: T. ALCAZ
V. RUSSU
A. OPREA
C. STRAISTARI

Redactor: Elvira Gheorghişteanu


––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Bun de tipar .26.02.07. Formatul hârtiei 60x84 1/16.
Hârtie ofset. Tipar Riso. Tirajul 100 ex.
Coli de tipar 8,0 Comanda nr.48
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
139
U.T.M., 2004, Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 168.
Secţia Redactare şi Editare a U.T.M.
2068,Chişinău,str.Studenţilor,9/9

140