Sunteți pe pagina 1din 2

Caracterul ludic al ciclului de poezii “Tablouri biblice”

Tudor Arghezi se numara printre poetii modernisti in a caror opera “Jocul si


joaca” constituie o dimensiune importanta. Volume si cicluri intregi din poezie
stau sub semnul jocului prin reducerea la un spatiu ludic disponibil copiilor.
Inspirandu-se din Vechiul Testament , Tudor Arghezi ofera cititorului o
viziune personala a modului in care Dumnezeu i-a conceput pe primi
oameni:Adam si Eva.
Pastrand coordonatele textului biblic autorul construieste un univers
diferit marcat de puternice accente biblice.Pentru Tudor Arghezi , de exemplu in
poezia “Adam si Eva” crearea omului este un exercitiu ludic pornit din marea
singuratate cosmica a Creatorului care isi doreste in cer copii si s-a gandit din ce
sa-i faca “Din borangic , argint sau promoroaca , frumosi , cinstiti , nevinovati , /
Se puse asezamantul dintre frati.”
Deoarece calitatea materialelor folosite lasa de dorit , rezultatele sunt pe
masura. Eroarea initiala a lui Dumnezeu pare scuzabila , dar se repara printr-o
alta greseala care in viziunea ironica imprimata , amplifica drama umana : “O
zamisleste pe Eva din acelasi altoi “ .
In aceasta secventa biblica initiala , plictiseala primului om dar si cea
divina a intregului paradis par sa dispara intr-o deplina armonie a jocurilor
infantile:”Mai poti casca de lene iarasi,/ Cand ai o sora si un tovaras”.Au fluenta
jocurilor de copii, au chiar o tonalitate ludica.
Fiindca in prima secventa a poeziei “Porunca” este prezentat universul
minuscul reprezentat de gaze , iezi , muguri , copii , putem afirma ca inceputul
exprima un adevar general valabil : “Prin rai copii au dus-o foarte bine”.
A doua secventa prezinta traiul fericit din Rai care se datoreaza
absentei constrangerii de orice fel , lipsei indrumarilor permanente , cicalitoare
ale parintilor, lipsei grijilor fata de scoala.Putem remarca intentia ludica dar si
ironia poetului adresata copiilor care ar dorii sa nu aiba nici o indatorire, tot timpul
sa fie destinat distractiei si jocurilor .
Dupa cum stiti in cea de-a treia secventa a poeziei , Dumnezeu apare
grandios si autoritar ca un stapan atotputernic dand primele porunci:“Din pomul
asta , Evo si Adame , / Sa nu v-atingeti nicidecum de poame; / De unde nu ,
cunoasteti ca v-asteapta /Pedeapsa mea cea crancena si dreapta.”
Prin urmare din pricina nerespectarii poruncii , prima pereche este
izgonita din Rai , urmand a vietui pe pamant , pentru a se bucura de belsugul din
gradina Edenului , urmand a-si construi un stil de viata nou . Lucrurile acestea le
aflam din Vechiul Testament si par a fi reale.
In poezia “Pedeapsa” , poetul ne infatiseaza consecintele incalcarii
cuvantului divin. In joaca lor , Adam si Eva ignora interdictia pusa de Dumnezeu
si sunt prinsi imediat asupra faptului, cand nici nu inghitisera o imbucatura din
rodul pomului. La judecata , pentru ca fiecare isi declina responsabilitatea ,
Dumnezeu ii pedepseste izgonindu-i din Rai “afara in furtuna”. Eva este
responsabila de faptele necugetate, lasandu-se ispitita de sarpe, determinandu-l
si pe Adam sa se lase prins in hora minciunii.
In opinia mea , ciclul de poezii “Tablouri biblice” are un caracter ludic
bine evidentiat , Tudor Arghezi fiind un homo ludens.