Studiu Statistic

În cadrul acestei lecţii vom urmări ale funcţii si concepte statistice prin simularea unui studiu statistic care
este util atât din perspectiva înţelegerii aplicate a acestor concepte, cât şi unor eventuale studii pe care le veţi
putea realiza ulterior.

Capitolul 1. Studiu Statistic - Introducere

Anodonţia este lipsa tuturor dinţilor (temporari si permanenţi), lipsa datorata imposibilităţii de formare a
dinţilor din elementele înzestrate cu acest potenţial, fie opririi in dezvoltare a mugurilor dentari. Pentru lipsa
unui număr limitat de dinţi se folosesc termeni ca oligodontie (existenta unui număr redus de dinti pe
arcade), hipodontia (absenta unui număr redus de dinţi de pe arcade). După Gysel, hipodontia este absenta
unui minim de patru dinţi, iar pentru oligodontie, prezenta a putini dinţi cu lipsa a peste opt dinţi din arcada
dentara. In clasificarea anodontiilor au fost luate in discutii criterii care au stat la baza uneia sau a alteia
dintre clasificari. Criterii de clasificare a anodontiilor:
1. Numărul dinţilor absenţi
2. Dentiţia interesata
3. Etiologie
4. Aspectul clinic
5. Morfologic clinic
6. Topografie
7. Clinico-topografic
Concepte etiopatogenice:
1. Filogenia - teoria proterogenetica
2. Ontogenia
Factori generali-boli constituţionale
o boli infecto-contagioase,virotice
o deficientele nutriţionale din timpul sarcinii
o consumul iraţional si abuziv de alcool si tutun de catre gravida
o traumatisme intrauterine
o unele embriopatii
o acţiunea unor factori teratogeni
o actul naşterii cu eventuale traumatisme
Factori locali – distrucţia traumatica a germenilor dentari permanenţi formaţi
o îndepărtarea intempestiva iatrogena a mugurilor dentari permanenţi
o in osteomielita acuta si subacuta a maxilarelor ,necroza si tumori ale maxilarelor
o procese supurative periapicale ale dinţilor temporari
o iradierile loco-regionale in primii ani de viata
 3. Ereditatea
4. Glandele endocrine
5. Malformaţiile congenitale
Material si metoda
Acest studiu statistic a fost efectuat pe un lot de 298 pacienti cu anomalii dento-maxilare, care s-au prezentat
in serviciul clinicii de ortodontie din Bucuresti pe o perioada de 3 ani. Pentru a efectua calculele statistice
necesare elaborarii studiului de caz a fost folosit programul Microsoft Office Excel.

Să presupunem ca tabelul cu date colectate, evident cu un numar mult redus de cazuri din raţiuni pedagogice
este cel de mai jos:

Capitolul 2. Tipuri de date - Tabelul numeric

Figura 1 – Tabel date Studiu Statistic

Studiul a luat in calcul numărul de subiecţi ale căror iniţiale sunt în coloana Numele, apoi Sex, Vârsta,
Număr dinţi lipsă Maxilar, Număr dinţi lipsă Mandibulă, Dinţi total lipsă fiind specificaţi si ce dinţi
sunt lipsă - poate fi de genul ca in figura 1.
 Figura 2 – Sortare coloana Sex

În scopul separării celor două sexe pentru anumite calcule ulterioare vom aplica funcţia de sortare
pentru coloana B. În acest scop se selectează celulele B2:B13 din coloana B, apoi se acţionează din bara de
meniuri butonul Sortare ascendentă - ca in figura 2.

Figura 3 – Inserare funcţia SUM

Se va insera funcţia SUM pentru zona de date C2:C13 ca in figura 3.

 Figura 4 – Formula şi auto umplere funcţia SUM pentru linia Total

Se poziţionează mouse-ul pe celula C14 şi apoi se va extinde această formulă si pentru celelalte
coloane D,F şi H ca în figura 4

Capitolul 3. Funcţii Statistice - Modul

Modul al unei mulţimi de scoruri (Mo) este scorul care apare cel mai frecvent într-o mulţime. De pildă
scorul care apare de cele mai multe ori în acea mulţime. De pildă valoarea modul al datelor din tabelul de
mai sus este 2 pentru lipsă maxilar 0 pentru lipsă mandibulă şi 2 pentru lipsă total. Exemplele date în studiu
ilustrează cazul mulţimilor unimodale de scoruri, adică a mulţimilor în care există un singur scor care apare
mai frecvent decât celelalte. Dacă într-o mulţime de scoruri există două astfel de scoruri ca în exemplul
2,2,2,5,5,5,8,11,15 atunci se spune că mulţimea este bimodală. Desigur este posibil ca o mulţime de scoruri
să aibă să nu aibă mod, fiecare scor din mulţimea respectivă apărând de un număr egal de ori. Pe de altă
parte este posibil ca o mulţime unimodală să aibă modul să nu aibă modul localizat “la mijloc”.De exemplu
următoarea mulţime de scoruri: 44,44,44,46,46,48,50,50,50,50,50. Modul acestei mulţimi 50, în timp ce
mediana este 48, iar media aritmetică este aproximativ 47,6. Pretenţia că modul este o mărime a tendinţei
centrale trebuie să fie înţeleasă în sensul că această mărime indică localizarea celei mai mari grupări sau
concentrări de scoruri dintr-o mulţime unimodală, ceea ce se poate dovedi important în special pentru date
de tip nominal.

MODE - Întoarce valoarea care apare cel mai frecvent sau se repetă, într-o matrice sau într-un interval de
date. Ca şi MEDIAN, MODE este o măsură a amplasării.

Sintaxă

MODE(number1;number2;...)

Număr1, număr2, ... sunt de la 1 până la 30 de argumente pentru care vreţi să calculaţi valoarea mode.
Puteţi de asemenea să utilizaţi o singură matrice sau o referinţă a unei matrice în locul argumentelor separate
prin virgulă.
Observaţii

Argumentele pot fi numere, nume, matrice sau referinţe ce conţin numere.

Dacă un argument matrice sau referinţă conţine text, valori logice sau celule goale, acele valori sunt
ignorate; oricum, celulele cu valori zero sunt incluse în calcule.
Dacă setul de date nu conţine nici o valoare duplicată, MODE întoarce valoarea de eroare #N/A.

Într-un set de valori, mode este valoarea cu apariţiile cele mai frecvente, median este valoarea de mijloc, iar
medie este valoarea medie. Nici una dintre aceste măsuri ale tendinţei de amplasare a unor valori într-un
interval, luate independent, nu asigură o imagine completă asupra datelor. Să presupunem că datele sunt
grupate în trei zone, jumătate din ele în jurul unei singure valori mici, cealaltă jumătate în jurul a două valori
mari. Atât AVERAGE cât şi MEDIAN pot întoarce o valoare din mijlocul, relativ gol, al setului de date, iar
MODE poate întoarce valoarea dominantă din zona cu valori mici.

Figura 5 – Inserare funcţie MODE –Bara Instrumente

Se va activa din bara de meniuri Insert/Inserare apoi Function/Funcţie - ca în figura 5.

Figura 6 – Inserare funcţie MODE - Inserare Funcţie – Statistice

Se va selecta apoi opţiunea Statistice apoi MODE - ca în figura 6.

 Figura 7 – Inserare argumente funcţie MODE – coloana D- Număr dinţi lipsă Maxilar

Se vor selecta datele numerice din coloana D la rubrica Argumente funcţie va apărea ( D2:D13
corespunzător ariei de date selectată – corespondentă coloanei Număr dinţi lipsă Maxilar - ca în figura 7.
După validarea cu ENTER în celula D15 va apărea rezultatul numeric calculat.

Figura 8 – Formula funcţia MODE pentru linia Modul

Se va proceda analog şi apoi se va extinde această formulă si pentru celelalte coloane C,F şi H
rezultatul fiind ca în figura 8
 Figura 9 – Inserare funcţie MEDIAN - Inserare Funcţie – Statistice

Se va proceda analog şi pentru funcţia MEDIAN prezentată în lecţiile anterioare. Se va activa din bara
de meniuri Insert/Inserare apoi Function/Funcţie - ca în figura 5. Se va selecta apoi opţiunea Statistice
apoi MEDIAN - ca în figura 9.

Figura 10 – Inserare argumente funcţie MODE – coloana C- Vârstă

Se vor selecta datele numerice din coloana D la rubrica Argumente funcţie va apărea ( C2:C13
corespunzător ariei de date selectată – corespondentă coloanei Vârstă - ca în figura 10. După validarea cu
ENTER în celula D16 va apărea rezultatul numeric calculat.
 Figura 11 – Formula funcţia MEDIAN pentru linia Mediana

Se va proceda analog şi apoi se va extinde această formulă si pentru celelalte coloane D,F şi H
rezultatul fiind ca în figura 11

Figura 12 – Inserare funcţie AVERAGE - Inserare Funcţie – Statistice

Se va proceda analog şi pentru funcţia AVERAGE prezentată în lecţiile anterioare. Se va activa din
bara de meniuri Insert/Inserare apoi Function/Funcţie - ca în figura 5. Se va selecta apoi opţiunea
Statistice apoi AVERAGE - ca în figura 12.

Figura 13 – Formula funcţia AVERAGE pentru linia Media

Se va proceda analog şi apoi se va extinde această formulă si pentru celelalte coloane D,F şi H
rezultatul fiind ca în figura 13
Capitolul 4. Funcţii Statistice - Media aritmetică ponderată

Media aritmetică ponderată

Să observăm că in eşantionul de studiu din exemplu sunt 4 băieţi şi 8 fete Ştim că media aritmetică a
rezultatelor analizate pentru băieţi este….. şi pentru fete este…..Dacă am calcula pur şi simplu media
aritmetică a celor două medii combinate. Dacă am calcula pur şi simplu media aritmetică a celor două medii,
am greşi deoarece grupurile diferă în privinţa numărului de fete şi băieţi şi de scoruri. Pentru a afla media
aritmetică a celor două grupuri combinate vom calcula media aritmetică ponderată. Pentru aceasta, înmulţim
numărul de scoruri, din fiecare grup cu media aritmetică a grupului respectiv, adunăm produsele astfel
obţinute, iar rezultatul îl împărţim la numărul total de scoruri.

În simboluri =(∑ ni i )/N în care

ni = numărul de scoruri din fiecare grup

i = media aritmetică a fiecărui grup

N = numărul total de scoruri.

Evident media aritmetică ponderată poate fi calculată şi pentru mai mult de două grupuri.

Figura 14 –Calcul Media aritmetică ponderată - Inserare Formulă

Se va aplica formula prezentată anterior - ca în figura 14.

Figura 15 –Calcul Media aritmetică ponderată – Rezultat numeric

După validarea cu ENTER rezultatul va fi - ca în figura 15.

Figura 16 – Inserare funcţie AVERAGE/MEDIA– Media vârsta per Sex Băieţi

Se va activa din bara de meniuri Insert/Inserare apoi Function/Funcţie apoi opţiunea Statistice apoi
AVERAGE pentru aria de date C2:C5 unde datorită sortării realizată în figura 2 se vor afla datele
corespondente sexului masculin - ca în figura 16.
 Figura 17 – Inserare funcţie AVERAGE/MEDIA – Media vârsta per Sex Fete

Se va proceda analog şi pentru sexul feminin - Insert/Inserare apoi Function/Funcţie apoi opţiunea
Statistice apoi AVERAGE pentru aria de date C6:C13 unde datorită sortării realizată în figura 2 se vor
afla datele corespondente sexului feminin - ca în figura 17.

Figura 18 –Calcul Media aritmetică ponderată – Media Ponderată Vârstelor per Sex

Se va aplica formula prezentată anterior - ca în figura 18.

Figura 19 –Calcul Media aritmetică ponderată – Rezultat numeric

Expresia numerică a formulei prezentate anterior în figura 18 este ca în figura 19.

Figura 20 – Inserare funcţie AVERAGE/MEDIA – Nr. Dinţi lipsă Maxilar

 Se va proceda apoi pentru sexul masculin – media pentru Nr. Dinţi lipsă Maxilar - pentru aria de
date D2:D5 unde datorită sortării realizată în figura 2 se vor afla datele corespondente sexului masculin -
ca în figura 20.

Figura 21 – Inserare funcţie AVERAGE/MEDIA – Nr. Dinţi lipsă Maxilar

Se va proceda apoi pentru sexul feminin – media pentru Nr. Dinţi lipsă Maxilar - pentru aria de date
D6:D13 unde datorită sortării realizată în figura 2 se vor afla datele corespondente sexului feminin - ca în
figura 21.

Figura 22 –Calcul Media aritmetică ponderată – Nr. Dinţi lipsă Maxilar

Se va aplica formula prezentată anterior - ca în figura 22.

Figura 23 – Inserare funcţie AVERAGE/MEDIA – Nr. Dinţi lipsă Mandibulă

Se va proceda apoi pentru sexul masculin – media pentru Nr. Dinţi lipsă Mandibulă - pentru aria de
date F2:F5 unde datorită sortării realizată în figura 2 se vor afla datele corespondente sexului masculin -
ca în figura 23.
 Figura 24 – Inserare funcţie AVERAGE/MEDIA – Nr. Dinţi lipsă Mandibulă

Se va proceda apoi pentru sexul feminin – media pentru Nr. Dinţi lipsă Mandibulă - pentru aria de
date F6:F13 unde datorită sortării realizată în figura 2 se vor afla datele corespondente sexului feminin -
ca în figura 24.

Figura 25 –Calcul Media aritmetică ponderată – Nr. Dinţi lipsă Mandibulă

Se va aplica formula prezentată anterior - ca în figura 25.

Figura 26 – Inserare funcţie AVERAGE/MEDIA – Dinţi total lipsă

Se va proceda apoi pentru sexul masculin – media pentru Dinţi total lipsă - pentru aria de date
H2:H5 unde datorită sortării realizată în figura 2 se vor afla datele corespondente sexului masculin - ca în
figura 26.

Figura 27 – Inserare funcţie AVERAGE/MEDIA – Dinţi total lipsă

 Se va proceda apoi pentru sexul feminin – media pentru Dinţi total lipsă - pentru aria de date
H6:H13 unde datorită sortării realizată în figura 2 se vor afla datele corespondente sexului feminin - ca în
figura 27.

Figura 25 –Calcul Media aritmetică ponderată – Dinţi total lipsă

Se va aplica formula prezentată anterior - ca în figura 25.

Figura 26 –Calcul Media aritmetică ponderată – Tabel Final

După finalizarea calculelor pentru Media aritmetică ponderată tabelul va arăta - ca în figura 26.

Figura 27 – Calcul Media mediilor –

Doar în scopul comparaţiei vom analiza ce rezultate s-ar fi obţinut dacă s-ar fi calculat în mod eronat
media mediilor separate în loc de media ponderată. Rezultatele se vor calcula pe linia următoare pe linia
Media Mediilor aplicând formula clasică pentru media aritmetica între aceste medii - ca în figura 27.
 Figura 28 –Calcul Media mediilor – Tabel Final

După finalizarea calculelor pentru Media mediilor tabelul va arăta - ca în figura 28. Constatăm că
valorile calculate prin formula Media Ponderată sunt diferite de cele calculate daor prin media aritmetică
a celor două valori separate luate individual.

Figura 29 –Ştergere linie Media aritmetică ponderată – Finalizare tabel

După finalizarea calculelor datorită faptului că această linie a fost calculată doar în scop pedagogic
comparativ această linie poate fi ştearsă prin Selectare/MeniuContextual/Ştergere - ca în figura 29.

Capitolul 5. Funcţii Statistice – Raport şi Rate

Câţi de mulţi băieţi au fost cuprinşi în studiu comparativ cu numărul de fete sau cât de multe fete au fost
cuprinse în studiu comparativ cu numărul de băieţi? Răspunsul poate fi dat folosind conceptul statistic de
raport. Raportul se calculează împărţind frecvenţa cazurilor dintr-o categorie la frecvenţa cazurilor din altă
categorie, permiţând astfel compararea categoriilor în termeni de frecvenţă relativă. Definţia matematică a
raportului este următoarea:

Raport = fi/fj unde

fj – numărul de cazuri din categoria I

fj– numărul de cazuri din categoria J
Raportul ne spune exact în ce măsură categoria I depaşeşte în număr categoria J. În exemplul dat

Raport(băieţi/fete) = fi/fj = 4/7= 0,57 iar Raport(fete/ băieţi) = fi/fj = 7/4= 1,75.

Aceasta înseamnă că pentru fiecare fată din studiu există 0,57 băieţi sau pentru fiecare băiat cuprins în
studiu există 1.75 fete.

Raporturile pot fi multiplicate cu 100 pentru a elimina virgulele. Astfel rapoartele calculate mai sus pot fi
prezentate ca 57 sau 175 ceea ce înseamnă că pentru 57 de băieţi întâlniţi cu anodonţie există 100 fete sau
pentru 100 băieţi întâlniţi cu această afecţiune există statistic 175 fete .

Ratele se calculează împărţind numărul de cazuri reale (efectiv), la numărul de cazuri posibile pentru
variabila de interes pe o anumită unitate de timp. De pildă, rata brută a natalităţii pentru o populaţie se
calculează împărţind numărul de născuţi vii la numărul total de persoane din acea populaţie pe an, câtul
astfel obţinut fiind înmulţit cu 1000. Se spune că rezultatul este exprimat in promile (0/00). Dacă de exemplu
într-un oraş de 700000 locuitori s-au înregistrat într-un anumit an 10000 de născuţi vii.

Rata brută a natalităţi cu anodonţie (0/00) = (10000/700000)*1000=0.01428*1000=14.3 0/00 .

Aceasta însemnă că pentru fiecare mie de locuitori au fost în acel an 14,3 născuţi vii. Putem extrapola pe un
exemplu legat de anodonţie. Dacă de exemplu pentru aceeaşi populaţie a oraşului de 700000 locuitori s-au
observat 2 copii cu anodonţie ca malformaţie congenitală atunci

Rata brută a natalităţi cu anodonţie (0/00) = (2/700000)*1000=0.00000285*1000=0.0028 0/00, atunci pentru

fiecare 1000 locuitori s-au născut 0.0028 copii cu anodonţie ca malformaţie congenitală sau mai expresiv la
fiecare 1000000 (un milion) de locuitori sunt 2.8 copii cu această malfomaţie congenitală.

Figura 30 –Calcul proporţie frecvenţe persoane de sex masculin

Se va calcula proporţia pentru procentul frecvenţei persoanelor de sex masculin din totalul cazurilor
întâlnite B33/B35 - ca în figura 30.

Figura 31 –Calcul proporţie frecvenţe persoane de sex feminin

Se va calcula proporţia pentru procentul frecvenţei persoanelor de sex feminin din totalul cazurilor
întâlnite B34/B35 - ca în figura 31.
 Figura 32 –Calcul proporţie frecvenţe persoane total

Se va calcula proporţia pentru procentul frecvenţei persoanelor totale din totalul cazurilor întâlnite
B35/B35, evident rezultatul fiind 100% - ca în figura 32.

Figura 33 – Formatare celule - Categorie – Număr zecimale

Trebui acordată atenţie tipului de date utilizate pentru a acest tip de calcule. Pentru a afişa tip procentaj
utilizând formula pentru proporţie, se va face completarea tuturor datelor din tabel cu formulele din
figurile 30-32, după care prin meniul contextual (click dreapta) se intră la proprietăţi Formatare celule
stabilind aici, la Categorie -Procentaj, formatul datelor şi numărul de zecimale afişate. Seminificaţia
opţiunii Categorie - Procentaj - înmulţesc valoarea din celulă cu 100 şi afişează rezultatul cu simbolul
procent.
 Figura 34 – Inserare funcţia SUM

Se va proceda apoi calcularea Nr. Dinţi lipsă Maxilar pentru sexul masculin – suma - pentru aria de
date selctata D2:D5 unde datorită sortării realizată în figura 2 se vor afla datele corespondente sexului
masculin ca în figura 34

Figura 35 – Inserare funcţia SUM

Iinserarea funcţiei SUM pentru zona de date D2:D5 se va vedea în final ca in figura 35

Figura 36 – Inserare funcţia SUM

Analog se va proceda apoi calcularea Nr. Dinţi lipsă Maxilar pentru sexul feminin – suma - pentru
aria de date selctata D6:D13 unde datorită sortării realizată în figura 2 se vor afla datele corespondente
sexului feminin ca în figura 36
 Figura 37 – Inserare funcţia SUM

Calcularea Nr. Dinţi lipsă Maxilar Total atât pentru fete cât şi pentru băieţi se face prin aplicarea funcţiei
SUM pentru zona de date D33:D34 - ca in figura 37

Figura 38 – Completare tabel Proporţii şi rapoarte în funcţie de sex

Se va proceda analog şi apoi se vor extinde aceste formule şi proceduri si pentru celelalte coloane
rezultatul fiind ca în figura 38

Figura 39 – Aspect tabel completat Proporţii şi rapoarte în funcţie de sex

După completarea formulelor şi proceduri si pentru celelalte coloane rezultatul va arăta în această
etapă ca în figura 39
 Figura 40 – Calcul frecvenţe persoane de sex masculin raportat la cele de sex feminin

Se va calcula raportul frecvenţei persoanelor de sex masculin la cele de sex feminin prin formula
descrisă anterior prin formula B33/B34 - ca în figura 40.

Figura 41 – Calcul frecvenţe persoane de sex masculin raportat la cele de sex feminin

Raporturile pot fi multiplicate cu 100 pentru a elimina virgulele. Se va calcula raportul frecvenţei
procentuale a persoanelor de sex masculin la cele procentuale de sex feminin prin formula descrisă anterior
prin formula C33/C34 - ca în figura 41.

Figura 42 – Aspect tabel completat Proporţii şi rapoarte în funcţie de sex

Se va proceda analog şi apoi se vor extinde aceste formule şi proceduri si pentru celelalte coloane
rezultatul fiind ca în figura 42
 Figura 43 – Aspect final tabel completat Proporţii şi rapoarte în funcţie de sex

După completarea formulelor şi procedurilor similare şi pentru următorul rând Raport fete/băieţi pe
toate coloanele rezultatul va arăta în această etapă ca în figura 43