P. 1
Yoga - O Necesitate Pentru Omul Modern

Yoga - O Necesitate Pentru Omul Modern

|Views: 507|Likes:
Published by flametuning

More info:

Published by: flametuning on Oct 06, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/05/2013

pdf

text

original

1

-

c. M. Armeanu

YOGA --

o NECESITATE PENTRU OMUL MODERN

Curs prectic pentru 'incepsitori

Editia a dona

,

Editura TIPOAlEX 2002

Tehnoredactare: Paul Vladescu Coperta: Sorin Constantin

CUPRIIYS

294.527

CUV ANT INAINTE

I. INTRODUCERE IN YOGA

1. CE ESTE YOGA?

2. pRANAY AMA

3. YOGA CORPULUI

4. PRACTICA YOGA

II. IGIENA YOGHINA

1. KAYA KALPA

2. PIELEA

3. pARUL

4. DINTII

5. LIMB A

6. NASUL

7. VAMANA DHAUTI.

8. VANISARA DHAUTI (SHANK pRAKSHALANA)

9. POSTUL

III. ALIMENTATIE

1. SUNTEM CE MANCAM!

2. REGULI DE ALIM~NTATIE

3. MASTICATIA

4. A SLABI MANCAND

5. BAuTURI

IV. RELAXARE

1. LUARE DE CUNO$TINTA

pag. 7 pag.9 pag. 9

pag. 13 pag. 19 pag.24 pag.27 pag.27 pag.29 pag.33 pag.34 pag.38 pag.40 pag.45

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei ARMEANU, C.M. d / Yoga: 0 necesitate pentru omul mo ern

C.M. Armeanu. - Alexandria: Tipoalex, 2001 p.196; 14x20cm.

ISBN 973-8223-21-0

pag.46 pag.56 pag.60 pag.60 pag.62 pag. 74 pag. 76 pag.81 pag. 85 pag. 85

3

2. RELAXARE

3. FIZIOLOGIA RELAXARII

4. TEHNICA RELAXARII

5. STRESUL

6. SOMNUL

V. RESPIRA TIE

1. RESPIRATIA INSEAMNA VIATA

2. RESPIRATI NUMAI PE NAS

3. RESPIRATIA YOGHINA COMPLET A

4. KUMBHAKA - RETINEREA RESPlRA TIEl

5. RITMUL

6. RESPlRATIA CU MUSCULATURA ABDOMINALA CONTROLATA

7. KAPALABHATI

VI. ASANE

1. ASANA

2. UNDE TREBUIE sA NE CONCENTRA.M IN TIMPUL ASANELOR

3. RELAXAREA INTRE ASANE

4. CONDITII PENTRU PRACTICA

5. IN CE ORDINE PRACTICAM ASANELE

6. SARVANGASANA (LUMANAREA)

7. HALAS ANA (PLUGUL)

8. MATSYASANA (PE~TELE)

9. PASCHIMOTANASANA (CLE~TELE) 10. EKA PADA SHIRSASANA (PICIORUL SOLITAR)

11. BHUANGASANA (COBRA)

12. SHALABASANA (LACUSTA)

13. DHANURASANA (ARCUL)

14. URDHVA DHANURASANA (ROATA)

4

pag. 88 pag. 89 pag.92 pag.99

pag. 102 pag. 106 pag. 106 pag. 107 pag. 108 pag. 116 pag. 118

15. ARDHA MATSYENDRASANA (TORS1UNE)

16. SHIRSASANA (STAND IN CAP)

17. LOTUS

18. UDDIYANA BANDHA

19. AGNISARA DHAUTI

20. PERFECTIOATI-vA ASANELE

, ,

pag. 122 pag. 125 pag. 128 pag. 128

pag. 131 pag. 135 pag.136 pag. 139 pag. 142 pag. 149 pag. 153 pag. 157

pag. 162 pag. 165 pag. 169 pag.170 pag .. 172

pag.175 pag. 178 pag. 185 pag. 189 pag. 191 pag. 192

5

CUVA1~T iNAlNTE

In timpul evolutiei sale, omul a luptat impotriva naturii, actionand asupra mediului inconjurator, pentru a-si face viata mai usoara. Modificarile mediului ambiant au schimbat insa conditiile in care a evoluat si s-a dezvoltat fiinta umaria, iar progresul tehnic actual asa de rapid nu-i da omului timp sa se adapteze. Diferenta intre mediul in care omul s-a dezvoltat ~i la care s-a adaptat si mediul impus de civilizatia tehnologica este principala cauza a degenerescentei, a dezechilibrului fizic si psihic ce devine din ce in ce mai evident, ducand la ruperea armoniei interne (ceea ce inseamna boala). Continuarea acestui proces poate duce la 0 adevarata catastrofa pentru om, iar remediul nu poate consta decat intr-o reintoarcere la modul de viata natural, in acord cu legile naturii. Aceasta nu poate insemna insa in nici un caz parasirea civilizatiei si reintoarcerea in jungla, ci mai degraba a gasi solutii care sa-i permits sa fad fata noilor conditii de viata.

Omul modern a de venit un extravertit total. Orientat unilateral spre lumea exterioara, el se preocupa in special de satisfactiile materiale care au devenit adevarate necesitati si nu se intereseaza de loc de propriul corp (in afara cazurilor de boalal). Este uimitor de constatat ca toate activitatile fiziologice carora le datoreaza faptul ca traieste nu 11 preocupa deloc atata timp cat nu 11 der anjeaza. Omul respira inconstient, ceea ce a dus la dereglarea acestui proces, mananca preocupat aproape numai de gust si nu de compozitia alimentelor, ignora igiena interna, nu stie sa se odihneasca etc.

6

7

Orice obicei eronat schimbat, orice lucru. bun facu:, fara a

~ na Yoga constituie 0 achizitie foarte importanta pentru

msem , ... d

~ ~t te AIn acest sens lucrarea prez inta ex er citii e 0

sana a . , ~ ~ ( t

exceptionala valoare practica: tehnici de igiena exter?a pen ~

. I ' ~ nas dinti) si interna (curatarea stomacului a tubulu~

pIe e, par, , " . . I ~ 1

digestiv, a plamanilor), de relaxare musculara ~l minta a, regu 1

de alimentatie si exercitii fizice (asane). . .

Capacitatile fizice, dar mai ales mintale, ale ornului sunt nebanuite, iar exercitii le descrise urmares~ c~~.oa~terea,

~ A' . dezvoltarea lor in scopul autoperfectionarii.

stapamrea ~l ,

8

I. INTRODUCERE iN YOGA

1. CE ESTE YOGA?

In general contactul cu yoga se face intr-un mod relativ intamplator si la 0 varsta destul de inaintata. Practica yoga se incepe adesea sub impulsul avantajelor miraculoase pe care Ie promite, dar fara 0 baza solids sau un ghid calificat.

Lipsa unei documentatn corespunzatoare necesara unei practici corecte, lipsa pe care 0 simte fiecare incepator, intelegerea gresita a notiunii si ignorarea necesitatii de a practica yoga, constituie motivatia principala pentru publicarea acestei carti.

. Yoga a aparut acum cateva mii de ani in India. Aparitia sa a fost un lucru inevitabil in conditiile societatii Indiei antice. Dupa cum se stie, aceasta era impartita in trei caste: paria sau oamenii de rand lipsiti de orice drepturi, razboinicii si brahmanii, ultimii constituind c1asa nobila si cea mai culta,

Indatoririle unui brahman erau strict reglementate. Inca de la o varsta frageda el era dat la invatatura, unde ramanea cu gurul (profesorul sau) pana i~i insusea toate cunostintele sacre. Apoi avea datoria sa se intoarca in societate, sa intemeieze 0 farnilie si sa fad copii. Dupa ce i~i indeplinea obl igatii le sociale, brahmanul se retragea in jungla ca pusnic si devenea ulterior el insusi un guru.

Aceste indatoriri ale brahmanilor, care ii distrageau de la viata materiala si sociala, ii puneau in permanenta in situatia de a

9

gandi, de a cerceta. Ei i~i puneau 0 serie de intrebari, intrebari inevitabile in orice societate: "Ce este Universul si cum a aparut?", "Ce e viata si care e scopul ei?" etc. Asezarile brahmane erau destul de izolate intre ele, iar normele castei lor, cat ar fi fost de stricte, le lasa 0 mare libertate de gandire, potrivit constitutiei si structurii psihice a fiecarui individ. In acest fel au aparut 0 multitudine de "culte" sanscrite, atat de faimoase, de altfel, 0 serie de "filozofii", caci majoritatea sistemelor indiene, inainte de a fi religii sau practici, au fost sisteme filozofice. Una din constatarile generale si fundamentale ale ganditorilor indieni este aceea ca sanatatea fizica este conditia indispensabila pentru orice activitate spirituala ("Mens sana in corpore sano", la romani). Iar pentru aceasta, ei au pus la punct 0 serie de tehnici, pentru a face corpul "sa nu fie un obstacol in calea gandirii". Astfel, orice sistem filozofic indian (si nu numai indian) are 0 parte fizica cu norme de viata bine stabilite.

Un astfel de sistem filozofic este Yoga. Conceptia sa de baza este non-dualitate, adica perfecta identitate dintre A t man, sufletul individual ~i Bra h m a, Sufletul Universal, de unde necesitatea de a face aceasta identitate reala. Yoga inseamna deci UNIRE, INTEGRARE, integrarea individualitatii in Univers si contopirea cu el, idee ce izvoraste din insasi tendinta omului spre infinit.

Yoga este stadiul natural si final al fiintei umane. Umanitatea nu este inca pregatita din punct de vedere spiritual pentru acest stadiu. Tehnicile yoga au scopul de a grabi aceasta etapa, ducand la realizarea pe toate planurile - fizic, psihic si spiritual.

Omul este microcosmosul, 0 reprezentare a

macrocosmosului. De aeeea, pentru a face posibila integrarea superioara, este nevoie de 0 serie de integrari la niveluri "inferioare", corporale.

10

Y~ghinii. ~u ajuns la concluzia cil omul s-a deturnat de la nature: datonta evolut~ei sale speeifice, fapt pentru care primul scop in /oga este remtoarcere la natura, la modul de viata

natural, III acord cu legile naturii. '

Termen__u~ Yoga, INTEGRARE, se refera la nivelul spiritual.

D~r .aceasta mtegrare nu este posibila decat avand un fizie si un psihic perfect sanatoase.

De aceea yoga incepe prin perfectionarea individului in intregime, iar in acest scop au fost puse la punct 0 serie de tehnici de o~ exceptio~aHi v~loar~ practica. Exista mai multe tehnici yoga dupa scopul final vizat si dupa drumul ce duce la aceasta tinta Dar to ate se intrepatrund si to ate au la baza aceeasi yoga fizica, ~ATHA YOGA. Aceasta are deci drept scop de a face posibila Illtegrar~a la nivelul corporal prin perfectionarea organismului. Ea cupnnde norme de viata si de conduita morala, YAMA si NYAMA, tehnici de curatire interioara care fac parte din KAYA K~PA, exercitii "fizice" ASANE si respiratii controlate, PRANAYAMA. Aceasta forma de yoga este cea mai cunoscuta si mai practicata si corespunde eel mai bine necesitatilor vietii civilizate, si de aceea termenul Yoga 0 desemneaza ade~ea numai pe ea.

Yoga are la baza 0 cunoastere perfecta a corpului uman cunoastere ce 0 depaseste pe cea a anatomiei si fiziologiei a~tuale .. ~~ baza acestei cunoasteri au fost puse la punet tehnicile ~l eX~rCI!lIle din yoga, iar rezultatele uimitoare obtinute prin ele con.fIr~na aceasta cunoastere, caci ele nu ar fi fost posibile daca ar f violate legile functionarii organisrnului.

Pe de alta parte, anatomia si fiziologia yoghina sunt mai degraba "energetice" decat rnateriale, iar aceasta descriere ene.rge.tica a corpului ~i a functionsri] lui era larg raspandita in antichitate, descriere izvorata din insasi conceptia energetic a

I I

despre natura Universului si singura ce era accesibila la acea vreme (cunoasterea se realiza prin autoobservatie si nu prin disectie ca mai tarziu). Si cum nu pot exista doua fiziologii diferite, rezulta ca notiunile lor i~i au corespondentul in anatomia si fiziologia actuala cu care sunt paralele. A incerca insa sa explicam fiziologia yoghina prin sabloanele noastre constituie 0 eroare si nu trebuie sa negam realizarile lor pentru ca nu le putem explica conform conceptelor "moderne". Rezultatele obtinute de ei sunt 0 dovada cii nu gresesc, Yoga ne aduce in prim plan 0 fiziologie umana, diferita de simpla fiziologie animal a pe care 0 cunoastem.

Multi vad in Yoga numai aspectul gimnic (de fapt asanele, "gimnastica" este singurul lucru ce se poate observa din exterior). Yoga este insa complet diferita de sport, in primul rand deoarece ea nu actioneaza asupra musculaturii in scopul de a 0 dezvolta, ci mai degraba asupra organelor din profunzime si asupra mintii, de aceea faptul ca practici Yoga nu se vede din exterior, cum se vede de exemplu ca cineva e halterofil!

Din cele de mai sus rezulta ca Yoga nu are un singur aspect, ea se rasfrange asupra intregii vieti, asupra intregii activitati umane, orice activitate, putand fi perfectionata, de aceea putem spune ca nu se face Yoga, se traieste in Yoga.

Yoga spune: "Sa privim viata asa cum este, sa 0 abordam direct, din fata. Pentru orice act uman sa facem experienta totala si directa, asa cum este el in realitate, dincolo de concepte si prejudecati". Ea gaseste astfel solutii practice originale in cele mai diverse sectoare ale vietii, mergand de la necesitatile fiziologice pana la cele mai inalte activitati spirituale. Iar in cele din urma, Yoga nu e nici religie, nici filozofie, este un mod de viata, eel mai just, ce deriva dintr-o conceptie justa despre viata si care valorifica eel mai bine potentialul fizic si psihic uman.

12

.

Orientat unilateral spre lumea exterioara, omul a pierdut co~tactul ~u eul sau pro fund, a devenit extravertit. Yoga restituie umtatea dintre carne si spirt. Ea 11 determina pe om sa gandeasca orice act, sa-si puna in orice situatie intrebarea: "E bine ce fac? Ce trebuie sa fac ca sa fie mai bine?". Mintea omului obisnuit este in permanenta plina de 0 multitudine de ganduri pe care nu le poate stapani, Legarea gandir ii de fapta ii impiedica vagabondajoule si 0 foloseste in scopul perfectionarii actiunii. Controlandu-si faptele, activitatea fizica, omul devine mai bun in relatiile cu semenii, greseste mai putin. Prin Yoga, gandirea, intreaga activitate devin controlate si supuse unui singur tel:

perfectionarea. '

_ Prezenta carte are drept scop, dupa cum 0 spune si titlul, de a arata necesitatea practici Yoga in conditiile vietii civilizate si toto~at~ de a forma 0 conceptie justa despre ce este Yoga. Toate tehnicile sunt constituite pe aceste obiective caci numai ~teleger_e~ sensului si scopului lor va determina' adeptul sa le mtroduca m practica, In acest sens, ne-am propus sa tratam cat mai multe domenii pentru a arata cat de vasta e Yoga si vom ~nc~pe prin a explica cateva conceptii fundamentale ale iandirii :ndIene care stau la baza tehnicilor yoga si prin care acestea pot fi mtele~e. De asemenea, precizam ca aceasta carte nu are pretentia ~e a fi s~~s totul.despre Yoga. Ea deschide numai 0 cale ce poate fl urmata m contmuare de fiecare.

2. PRANAYAMA

Pranayama este de fin ita adesea ca "exercitii de respiratie".

Po--c:ast_a ex~licatie nu este in intregime gresita, dar este prea Iimitata. Pranayama inseamna in traducere "Stiinta Pranei". Sa vedem ce este aceasta. Dupa cum am spus, yoghinii au 0

13

conceptie "energetica" despre Univers. Aceasta nu inseamna insa idealism si este uimitor faptul ca ea corespunde in mare cu descoperirile stiintei modeme.

Conform ganditorilor indieni, prana este energie, "suma totals a tuturor energiilor din univers". Orice proces dinamic este o manifestare a Pranei. La inceput nu a existat decat Prana (energie) ~i eter. Prin actiunea Pranei asupra eterului (Akashei) se naste lumea materiala. Materia este deci energie "condensata", "organizata". Pentru noi, conceptul "energie" este insa prea material, prea "industrial". De aceea e preferabil sa fo1osim termenu1 Prana care are 0 semnificatie mult mai larga.

Prana este energie pura, animata de 0 miscare ritmica, 0 vibratie a eterului cosmic, care este scheletul intregului Univers, ceea ce corespunde destul de bine cu conceptiile fizicii nucleare referitoare 1a materie.

Dar Prana nu desemneaza numai aceasta energie primara, ea desemneaza orice forma de energie, de la forta musculara 1a miscarea electronilor in jurul nucleu1ui si pana 1a dinamismu1 vital. Orice activitate dinamica este 0 manifestare a Pranei Universa1e. Astfel, electromagnetismul, coeziunea, gravitatia, rotirea electronilor in jurul nucleului, gandirea sunt forme de manifestare a Pranei. Ea i~i poate schimba natura si numele, dar ramane totusi energia, Prana. Ea se manifests deci atat sub forma "grosolana" cat si subtila. Prana impregneaza intregul Univers, dar ea actioneaza in mod diferit asupra materiei pe care a creat-o, dupa cum e yorba de materia moarta sau vie. Deosebirea fundamentala dintre acestea doua este ca in timp ce prima este patrunsa in mod "pasiv" de Prana, cea din urma are capacitatea de a atrage Pr ana, de a 0 acumula si a 0 trans forma. Caracteristica fundamentals a vietii este deci acest "metabolism energetic", deci pranic, metabolism izvorat din structura intima a

materiei, din energia ei intrinseca (gandirea), corpul fiintei vii fiind singurul Ioc din univers unde energia intra in contact cu materia, 0 modeleaza si 0 transforma.

Ganditorii indieni considera fiinta umaria ca fiind alcatuita dintr-o serie de stratificari, mergand de la cea mai subtila

,

sufletu1, la cea mai densa, corpul material. Sufletul izvoraste din

dinamismul primar si se manifests pe planul terestru ori de cate ori ia nastere 0 noua fiinta vie. Instrumentul sau de manifestare este deci corpul. Sufletu1 impregneaza cosmosul in intregime, asa cum unda radio impregneaza tot spatiul, dar el nu e sesizabil si nu se manifesta decat prin intermediul unei fiinte, asa cum ~nda radio se manifests numai prin intermediul aparatului, si "nu

exista" in afara lui. .

Fuziunea a doua ce1ule pentru a forma 0 fiinta vie este deci un eveniment cosmic cand sufletul se incarneaza in materie actionand in continuare asupra ei. Sufletul este in afara de timp si spatiu. La moarte toate celelalte straturi dispar. Eu1 se dizolva insa in infinit, Atman se dizolva in Brahma, asa cum un crista I de sare se dizolva in apa ceea ce face ca individualitatea lui sa dispara. Caracteristica principals a acestui strat este gandirea, care sta la originea si in spate1e intregii manifestari a Universului. Gandirea este considerata ca 0 forma extrem de subtila a unei energii nemateriale organizata in jurul unui centru material. Instrumentul sau de manifestare tipic este creierul (vom vedea insa ca orice celula poseda 0 "micro-gandrre" nefiind localizata deci numai in creier). Asa cum sufletul se foloseste de fiinta vie pentru a se manifesta,' la fel si gandirea, care impregneaza intregul Univers, se foloseste de creier si asa cum unda radio se "materializeaza" fo1osindu-se de energia aparatului (curentul generat de baterie), 1a fel si gandirea se materializeaza fo1osinduse si combinandu-so cu bioenergia proprie a creierului.

Ne este greu sa acceptam gandirea ca fiind 0 energie. Dar daca nu este energie atunci ce altceva poate fi? Gandirea este 0 energie extrem de subtila, orice gand fiind 0 vibratie in "materia psihica", Ca si coeziunea, gravitatia, electromagnetismul, gandirea este 0 forta materiala. Pentru yoghini, ea este (devine) cea mai mare forta cu capacitatea de a actiona in lumea materiala exterioara.

Gandirea este Constiinta Pura. Ea nu este nici intelect, nici ratiune, nici sentiment. De aceea structura acestui strat, inaccesibil cunoasterii obisnuite, este greu de inteles si imposibil de explicat, el se "intuieste". Nu prin intelect si ratiune se ajunge la esenta sa, la contactul cu Sinele Absolut, ci printr-o stare in care simturile si mintea, prin anumite mijloace artificiale, sunt retrase de la obiectul lor, 0 stare de meditatie profunda, ceva asemanator cu "extazul" din religie. Toate celelalte straturi au fost "descoperite" ~i de stiinta mcderna. Esenta acestui strat, a sufletului (despre care se vorbeste atat de mult, de altfel) , care este eel mai subtil, ramane insa neinteleasa,

Prima diferentiere a sufletului, a Sinelui Absolut, este individualitatea, sinele cu minuscula, eel cunoscut de psihologia moderna, care cuprinde intelectul si ratiunea, Urmeaza apoi intregul strat psihic, ce cuprinde instincte, senzatii, sentimente, memoria etc.

Pentru a actiona asupra corpului material, pentru a-I anima, acest strat se foloseste de "Stratul energetic". Stratul psihic intra in legatura cu eel energetic prin niste puncte privilegiate, chakrasuri un fel de centrale de comanda, raspandite in intregul corp, iar energia circula intre ele prin nadis-uri (tuburi, conductori), care nu au structuri anatomice bine determinate; asa cum curentul electric poate circula prin toti conductorii pe care ii intalneste, la fel si prana din organism circula prin toti conductorii atat prin

16

nervi, prin membrane, cat si prin lichidele corporale.

~ceas:a Pr~na int.erioar~ care circula si actioneaza in corp, provme din Prana Universala, pe care organismul 0 asimileaza 0 acum~leaza si care se transforma in contact cu bioener~ia propne.

Yoga are drept scop de a uni, de a integra to ate aceste straturi de a le face sa functioneze perfect. Si ce altceva le poate uni decat 0 energie, gandirea?

Pentru a se ajunge la straturile subtile, yoga incepe cu cele mai "dense". Primul vizat este corpul material, iar perfectionarsa lui se realizeaza printr-o serie de "exercitii fizice" si exercitii de igiena pe care Ie vom descrie in aceasta carte. P~rfectio~area stratului energetic are ca obiectiv, pe de 0 parte, de a acumula mai rnulta prana, iar pe de alta parte, de a asigura circulatia lib era (si dirijata) prin corp, trimitand-o eventual acolo un de este mai multa nevoie (ceea ce se realizeaza luand cunostinta de chakrasuri, de centrele de cornanda si de circulatia energiei prin nadisuri). Nu trebuie sa negam aceasta energie. Multi sunt tentati de a amp uta aspectul subtil din Yoga, explicand' numai luc~urile obiective, tangibile. Dar a neg a Prana si a nu vorbi despre ea, inseamna a ne priva de cea mai mare parte a beneficiilor pe care le aduce Yoga. Mult timp stiinta s-a abtinut de la studiul fenomenelor subtile, imperceptibile, iar aceasta ca 0 reactie la misticismul din secolele trecute.

Existenta acestei energii este atestata insa de descoperirile stiintei moderne. In ultimul timp cercetarile asupra electricitatii atmosferice si a influentei ei asupra fiintelor vii a atras atentia multor biofizicieni. Zi de zi yin tot mai .multe date in spriji~ul ipotezei ca electricitatea atmosferica are 0 mare influent a asupra organismelor vii, ea fiind insas] sursa vietii (orice activitate dinamica vitala reprezinta un proces redox, 0 modificare a

17

~

I

I

structurii bioelectrice). Sarcinile electrice din atmosfera sunt foarte mari; se stie ca un fulger echivaleaza cu energia electrica necesara unui oras mare pentru mai multe zile. Forma principala sub care se manifests electricitatea atmosferica consta in ioni negativi, in special de oxigen, ce sunt cuprinsi intr-un camp electric foarte puternic (pamantul este incarcat pozitiv, iar atmosfera, negativ). Acesti ioni negativi cuprinsi intr-un camp electric pot fi considerati Prana atmosferica. Intreaga evolutie terestra s-a produs in prezenta si sub influenta acestei forme de Prana si ea poate fi considerata principala sursa a vietii (de aceea orice "sustragere" de la actiunea ei are efecte dezastruoase pentru fiintele vii).

Prana intra in contact cu organismul prin piele ~i prin aparatul respirator, care s-au specializat in absorbtia Pranei. Principalul organ de absorbtie a Pranei din atmosfera este insa nasul, mai precis terminatiile nervoase din fosele nazale. De aceea au fost puse In punct 0 serie de exercitii de respiratie, ce au drept scop de a spori absorbtia Pranei, iar aceasta absorbtie sporita se face prin participarea gandirii. Cea mai mare descoperire a yoghinilor este ca Prana se supune gandirii, gandirea fiind 0 forta mai mare decat orice alta forma de Prana. Aceasta deschide 0 cale de acces la insesi sursele vietii.

Prin gandire, prin concentrarea mintala, putem spori absorbtia de Prana si in acelasi timp 0 putem dirija prin corp acolo unde este nevoie ..

o alta sursa de Prana 0 constituie alimentele, iar organul de absorbtie este limba. Dar despre aceasta, vom vorbi la locul potrivit.

Acest aspect energetic se cuvine sa fie mai bine studiat si nu trebuie eliminat pentru simplul motiv ca stiinta no astra nu i-a gasit inca 0 explicatie justa (si sunt multe lucruri carora stiinta le-a

ramas datoare cu 0 explicatie), cu at at mai mult cu cat toat tehnicile yoghine cat si cele din acupunctura, au fost puse 1: punct pe baza unor explicatii energetice. Va veni 0 vreme cand stiinta va intelege si va explica in intregime ~i acest subiect, iar in asteptarea ei nu trebuie sa il negam.

19

3. YOGA CORPULUI

In orice domeniu care se ocupa de spiritualitate, corpul uman face obiectul multor probleme. Activitatea psihica, vazuta ca functie a corpului, este Iegata de el. De aceea, orice activitate creativa nu se poate eschiva de corp, de studiul semnificatiei lui gasind "explicatii" din cele mai diverse. Majoritatea reli,iiilor si siste~eIor. filozofice incearca sa "desprinda" sufletul de corp, acordand importanta numai primului si negandu-I pe eel din urma. Religiile proclarna abtinerea de la placerile "Iumesti" pentru a te bucura de 0 viata fericita in alta lume. Cea ~ai rem~r~abila in acest sens este religia (dad 0 putem numi asa) budista, care considera drept unic mod de a obtine fericirea renuntarea totala la orice bun lumesc, la orice pl~cere, negarea totala a simturilor si a obiectului lor, a dorului de viata. Corpul este macerat, torturat, i se impun 0 serie de practici foarte dure ce au drept scop de a obtine independenta fata de necesitatile lui. Aceasta cale antinaturala, pretinsa sp irituala, este foarte ~azarda~a si in contradictie cu legile naturii, legi violate si negate III practica budista sau religioasa (0 "razbunare" pe corp pentru Iimitarile sale).

In opozitie totala cu aceste sisteme este yoga si in special Hahta Yoga, Yoga Corpului, ce acorda 0 importanta deosebita acestuia si satisfacerii necesitatilor lui. Corpul uman nu este "animalul" din noi, el este, dupa cum am vazut, locul privilegiat

18

din spatiu unde energia cosmica intra in contact direct cu materia, o mcdeleaza, 0 face vie, patrunsa de Absolut. Corpul este infinit mai mult decat W poate imagina intelectul. El este 0 dimensiune intr-adevar cosmica, este organizarea ultima a materiei. EI este un Univers in miniatura.

Asa cum fizica atomista a secolului al XIX-lea considera ca ea este totul si ca nimic nu mai poate fi spus, la fel si anatomia si fiziologia "moderna" considera ca au spus totul despre corpul uman. Acestea descriu insa numai lucrurile obiective, tangibile, "logice", dar asa cum fizica nucleara arata ca insusi atomul (indivizibil in fizica clasica), este un univers, asa cum termeni curenti, ca timpul si spatiul, devin notiuni unde logica nu se mai simte in largul san, iar fenomenele "subtile" i~i fac tot mai mult loc intr-un domeniu asa de "obiectiv" ca fizica, va veni 0 vreme cand cunostintele de anatomie si de fiziologie ale zilelor noastre vor fi considerate ca reduse, lip site de grandoare. Iar realizarea yoghina nu este departe de aceasta stiinta a viitorului.

Corpul este alcatuit din miliarde de celule. Asa cum atomul se dovedeste un univers in miniatura la fel ~i corpul este un univers alcatuit din celule, fiecare dintre ele fiind un "organism" viu, cu structuri si organe proprii, continand toate atributele vietii.

In general se considera ca atributul fundamental al vietii este metabolismul, dar in spatele acestuia, gandirea este cea care ccnditioneaza viata, ccnstiinta lucida, perceperea totala a mediului inconjurator, Nu trebuie sa limitam gandirea si viata in generalla simple mecanisme fizico-chimice, ci sa 0 consideram asa cum este, "dinamismul primar".

Este adevarat ca "gandirea celulara" nu este de aceeasi natura cu cea cerebrala, dar este totusi "gandire". Gandirea cerebrala este verbala, discursiva, iar prin aceasta limitata ingradita, ~i noi insine ne dam seama de imposibilitatea ei de exprimare, de

exemplu in starile emotive.

Intelectul nostru este incapabil de a-si imagina "gandirea" unei insecte (iar aceasta pentru ca este limitat, de aceea in starea de meditatie profunda, intelectul este debransat). Asa cum celulele se integreaza morfologic in tesuturi, organe, aparate, sisteme, la fel si "gandirea celulara" se integreaza in "gandiri" colective succesive, pentru a ajunge la integrarea cerebrala totala. Caci fiecare structura morfologica, fiecare organ are 0 "gandire" a sa proprie care ii permite sa i~i desfasoare functia respectiva. Scopul in yoga este de a lua cunostinta de aceste niveluri si de a

face integrarea lor perfecta. " ,

Pentru a ne da seama ce este un nivel de integrare, sa ne gandim de exemplu cum se transmit senzatiile la creier la nivelul

, ,

constient. Factorul exterior (fotoni in cazul vazului, vibratiile

aerului in cazul auzului, compozitia chimica a alimentelor in iust, modificarile mediului intern in senzatiile organice), actioneaza asupra celulei (specializata in perceperea unui anumit tip de senzatii), excitand-o. Aceasta este "constienta" de faptul ca a fost excitata si reactioneaza in consecinta printr-o modificare a structurii sale care se transmite nervului senzitiv, iar acesta conduce semnalul la creier. Aici intra in actiune 0 seama de mecanisme nervoase foarte complexe (si in special memoria), care sintetizeaza informatiile creand 0 imagine glob ala. Noi suntem constienti de senzatia respectiva pentru ca ne aflam la acest nivel de integrare. Creierul ramane deci un loc privilegiat, in sensul ca el inglobeaza toate celelalte niveluri de integrare.

Nici una dintre celulele intrate in actiune nu e constienta de

, ,

aceasta imagine finala, caci pe ele nu le intereseaza imaginea!

Creierul este eel care ia hotararile necesare pe care Ie transmite apoi celulelor, ceea ce le da posibilitatea acestora sa faca legatura intre excitant si raspuns, creand astfel automatismele, factor ce se

20

21

bazeaza pe memoria celulara,

Exista in plus niveluri de integrare ce le depasesc pe cele corporale (exemplu specia, nivelul biocenotic, etc.).

Corpul este patruns deci in intregime de gandire. Orice act uman, orice functie inglobeaza 0 exceptionala "inteligenta", ce 0 depaseste pe departe pe cea cerebrala. Insusi corpul este nascut din aceasta "gandire" celulara; la inceput el nu a fost decat 0 celula.

Pentru a ne da seama de inteligenta corpului este suficient sa ne gandim la 0 functie oarecare. De exemplu, in cazul digestiei este necesara atata inteligenta si intra in actiune atatea mecanisme, incat este imposibil sa cuprindem cu gandirea, De aceea nici 0 activitate fiziologica, nici 0 reactie vital a, nu poate fi realizat la scara industriala sau in laborator. Iar faptul ca inteligenta corpului este superioara celei cerebrale ne-o demonstreaza cazurile extreme (coma de exemplu) cand corpul ia hotararea de a 0 suprima pe cea din urma, inteligenta lui fiind cea care rezolva situatia.

Yoghinul este constient de aceasta inteligenta a corpului, 0 considera a sa. Atunci cand comunica cu corpul, el comunica cu aceasta inteligenta care il impregneaza si il anima. El inceteaza deci de a se situa numai in creier, gandirea sa extinzandu-se in tot corpul. Aceasta este 0 senzatie exaltanta ce deschide largi drumuri in cunoastere ~i realizare.

Sine le este capabil de a trece de la un nivel de integrare la altul. Dar pentru a obtine aceasta este nevoie, dupa cum am mai spus, ca toate celelalte activitati psihice aferente (senzatii, ratiune, intelect) sa fie debransate. Aceasta se obtine printr-o serie de exercitii de meditatie foarte complexe, ce fac parte in special din Raja Yoga. Este evident ca in acest mod au reusit vechii Rishi (Intelepti) ai Indiei antice sa ia cunostinta de corpul lor, de

22

r

functionarea organelor, caci nu prin disectie au pus ei bazele anatomiei si fiziologiei yoghine, ci prin observatie si introspectia duse dincolo de limitele mintale obisnuite.

Corpul nostru este tot ce poate fi mai nobil pe acest pamant, Prin el noi participam la Viata inca de la inceputurile manifestarii sale. Aceasta a fost transmisa pana la noi fara intrerupere de-a lungul milioanelor de ani, caci altfel nu am exista (nu este altceva decat 0 constatare evidenta). Noi avem astfel incorporat in noi, in fiecare celula, intreaga evolutie a umanitatii si a vietii, care a fost transmisa ereditar. Viata este deci eel mai sacru lucru din noi, ea este cea care da importanta corpului, noblete, patrunzandu-l de Absolut. Viata este 0 dimensiune esentiala si 0 proprietate fundamental a a Universului (la fel ca electromagnetismul si gravitatia). Intelegand acest aspect, sensul ei profund, vom inc eta sa 0 mai consideram ca un lucru banal, lipsit de importanta, de grandoare si de sens, iar existenta noastra pe planul terestru va deveni intr-adevar un eveniment cosmic.

Perfectionandu-ne corpul, manifestarea Vietii, noi participarn la insasi perfectionarea Vietii,

Practica Yoga se bazeaza deci pe 0 inalta conceptie despre lume si viata. Activitatile si necesitatile vitale acapareaza 0 mare parte din viata noastra. Singurul mod de a spera la 0 spiritualitate desavarsita este de a face din fiecare act uman un obiect de adoratie, dandu-i 0 semnificatie cu adevarat cosmica. Necesitatile corpului sunt cele ale naturii si numai asigurandu-le intr-un mod natural putem spera la realizare, la integrare, numai prin unirea cu Natura se poate dobandi superioritatea spirituala.

Este deci total gresit a considera in yoga numai aspectul tehnic. Yoghinul practica orice exercitiu cu eel mai mare respect pentru corpul sau, iar 0 sedinta de yoga devine momentul sacru cand yoghinul se integreaza corpului, ia cunostinta de el, 11

23

spiritualizeaza, traind constient prezenta Inteligentei cosmice.

In aceasta optica trebuie practicata yoga, in acest mod trebuie privita viata. lar rezultatul va fi 0 noua forma de cunoastere, 0 noua conceptie despre lume si viata ce va scoate corpuluman din anonimat si banalitate.

4. PRACTICA YOGA

A practica yoga nu e usor, E nevoie de multa vointa pentru a schimba modul de viata, obiceiurile, pentru a rezerva cateva minute in fiecare zi sedintei de asane. Psihologia rnoderna neaga insa termenul de "vointa", inlocuindu-l prin "motivatie". Este adevarat ca 0 rnotivatie solida este conditia indispensabila pentru a face un lucru de 0 asemenea anvergura. De aceea scopul acestei carti este de a argumenta cat mai convingator necesitatea practicarii yoga, ceea ce se obtine prin explicarea scopului, prin descrierea corecta a tehnicilor si a efectelor lor.

A practica yoga nu inseamna neaparat a sta in cap! Trebuie inceput mai intai prin schirnbarea gradata a obiceiurilor eronate de alimentatie ~i de viata in general, prin exercitii de igiena si de respiratie si numai dupa ce Yeti fi in intregime convins ca puteti rezerva un anumit timp zilnic, in mod regulat, sa treceti la alcatuirea unei sedinte de asane (si alte exercitii), Orice reforma, orice obicei schimbat, fara a in semna neaparat yoga, constituie 0 achizitie importanta in drumul spre sanatate, spre realizarea de sine si, ca orice inceput, primul pas este eel mai important si totodata determinant.

Practica yoga merge adesea contra obiceiurilor ~i a opiniilor.

Trebuie sa stii sa faci fata cu tact situatiilor dificile care se creeaza uneori. A vorbi in gura mare ca faci yoga face mai degraba rau decat bine. Cel mai bine e "sa faci si sa taci". Majoritatea autorilor

24

se rnultumesc sa descrie un exercitiu de yoga ca pe orice alt exercitiu si lasa la latitudinea fiecaruia daca sa-l introduca sau nu in practica, Yoga nu este insa 0 placere, 0 distractie, ceva cu care sa-ti umpli timpulliber si nici 0 pasiune, asa cum este sportul sau arta. Yoga este un mod de viata "Arta de a trai", iar in acest domeniu lucrurile spuse pe jurnatate fac mai mult rau dedit bine. Teoria trebuie sa mearga intotdeauna inaintea practicii si ea trebuie sa fie aceea care sa conditioneze practica.

A pune intrebari ca: "De ce sa fac Yoga?", "Ce obtin daca fac Yoga?" sunt nefaste pentru incepatori si greu de raspuns in cateva cuvinte la ele. Clarificarea lor vine in mod insesizabil cu timpul, in cursul practicii, atunci cand vei descoperi singur cat de "rau" traiai inainte. Multi incep sa practice yoga sub impulsul avantajelor miraculoase pe care le promite: "15 minute de relaxare echivaleaza cu 8 ore de somn" etc. Dar astfel de realizari, care depasesc imaginatia, necesita 0 practica foarte indelungata si putini sunt cei care au rabdare sa ajunga La ele atunci cand urmaresc numai un astfel de obiectiv singular. A incepe sa practici yoga urmarind un singur beneficiu este nerealist, caci lipsa unor rezultate evidente timp indelungat macina entuziasmul de la inceput. Practica yoga trebuie inteleasa ca necesitatea unui nou mod de viata natural

, .

Ca 0 concluzie fundarnentala pentru practica trebuie retinut faptul ca yoga este strict individuala, tinand de particulantatile fiecaruia, de aceea nu pot fi impuse norme generale pentru toti. Pe de alta parte, tehnicile trebuie respectate cu strictete, orice abatere riscand a neutraliza efectele bune sau chiar de a actiona in sens invers. Cu alte cuvinte, practica este individuali iar tehnica, generala.

De asemenea, yoga practicata de un oriental este complet diferita de necesitatile si posibilitatile unui occidental Majoritatea

25

I

obiectivelor viz ate de orientali nu sunt nici dorite, nici necesare omului modern. De ceea ce are el nevoie, este un sistem care sa-l ajute sa faca fata vietii impuse de civilizatia tehnolcgica, iar realizarile se limiteaza in general la aspectul fizic, (corporal) si psihic. Pentru a impiedica yoga sa devina 0 simpla obisnuinta sau o "obligatio", trebuie practicata cu eel mai mare respect pentru propriul corp, pentru necesitatile lui, executand fiecare exercitiu intr-o stare psihica pozitiva, optimista. Numai astfel yoga va fi 0 placere, sedinta va deveni un moment asteptat cu nerabdare, cand obligatiile vietii zilnice sunt abandonate pentru a ramane cateva minute in intimitate cu propriul corp, pentru a comunica cu el.

In general cei care practica yoga se impart in trei categorii.

Primii sunt cei care au afectiuni oarecare, imposibil de abordat de medicina si pentru care yoga constituie singura salvare. Motivatia in acest caz este putemica, iar yoga nu poate sa faca decat bine. Dar odata afectiunea vindecata, majoritatea renunta la yoga, cu atat mai mult cu cat nu au vizat decat un singur obiectiv si nu au urmat decat anumite tehnici, strict indicate in cazul respectiv.

A doua categorie 0 constituie cei care practica yoga sub impulsul avantajelor miraculoase pe care le promite. Dar oricat de multa vointa ar avea, aceasta se macina cu timpul si dupa cativa ani de practica (sau mai putin) incep sa rareasca sedintele pentru ca in cele din urma sa renunte.

Ultima categorie 0 constituie cei care doresc ceva de la viata, care cauta raspunsuri la intrebari. Pentru ei contactul cu yoga este 0 adevarata "revelatie" si prin yoga gasesc un scop vietii, gasesc liniste si pace. Asa cum unii au inclinatie spre muzica, spre poezie, spre stiinta etc., sunt persoane care au 0 adevarata "formatie" yoghina, 0 predispozitie fizica, psihica si spiritual a pe fondul careia se pot dezvolta si perfectiona. Pentru acestia yoga este nu numai 0 binefacere, ci chiar 0 necesitate.

26

11. IGIENA YOGlIlNA

27

1. KAVA KALPA

Kaya Kalpa, "metoda yoghina de reintinerire a corpului" suna destul de indraznet, Ce inseamna de fapt aceasta si in ce consta?

Dintotdeauna omul a dorit sa traiasca cat mai mult. Aceasta dorinta apare de altfel foarte limpede in basmele populare si prin credinta in "tinerete fata,de batranete si viata fara de moarte".

Problema vietii si a mortii nu a putut sa scape ganditorilor indieni, iar concluzia la care au ajuns este ca organismul se intoxica in permanents, atat prin produsii introdusi in corp in urma alimentatiei, cat si cu cei proveniti in urma metabolismului. La fel ca intr-o fabrica, in timpul functionarii rezulta 0 serie de deseunnefolositoare, ba mai mult, toxice, pe care organismul trebuie sa Ie elimine.

Procesul de dezasimilatie este destul de dificil la fiintele pluricelularesi pentru ca.deseurile provenite de la fiecare ceiula sa ajunga in afara organismului este nevoie de 0 serie de procese foarte complicate si care de altfel sunt departe de a fi perfecte, de unde rezulta 0 acumulare de toxine in corp, 0 adevarata autointoxicare, ceea ce perturba procesele vitale ce se desfasoara la nivel celular. Intr-adevar; stiinta atesta ca batranetea si moartea se datoreaza scaderii reactivitatii celulare in urma imbacsirii mediului intern cu produsi impuri, ceea ce duce la modificarea reactiilor biofizice si biochimice la nivelul celulelor care i~i pierd

astfel posibilitatile de reinoire ~i multiplicare. Atunci cand aceste acumulari depasesc 0 anumita limita sau cand efectul lor toxic scoate din functie un organ vital, survine moartea.

Autointoxicarea impiedica desfasurarea in bune conditii a tuturor activitatilor fiziologice si, in plus, supraso licita ~i epuizeaza mecanismele imunitare ale organismului, care agresate continuu, sfarsesc prin a nu mai raspunde, ceea ce pregateste camp liber invaziei microbiene si declanseaza astfel stadiul de boala.

Privite din acest unghi, batranetea si moartea par niste "accidente" datorate unor greseli de alimentatie ~i mai ales unei insuficiente igienice. De asemenea, aceasta arata ca batranetea, anticamera mortii, se pregateste cu mult timp inainte, incepand chiar de la nastere si ca ea nu este in nici un caz un stadiu "normal", ci mai degraba consecinta unui mod de viata eronat.

Este evident ca singura metoda pentru a men tine 0 sanatate perfecta, sladiu de deplina maturitate fizica si psihica, este de a reduce aceasta intoxicare continua a organismului, aducandu-i in plus elementele de care are nevoie pentru a functiona in bune conditii, si aparandu-l de factorii agresanti ai mediului exterior.

Pe aceste principii au fost puse la punct tehnicile de purificare interna continute in practica Kaya Kalpa care au drept scop 0 purificare totals a organismului, 0 reimprospatare a mediului intern, ce duce astfella revitalizare, la reintoarcere la viata, ca 0 plants ofilita care este stropita.

"Reintinerirea" se obtine deci urmarind doua obiective, pe de o parte, eliminarea deseurilor toxice, ce se realizeaza prin stimularea organelor de eliminare (piele, plamani, rinichi, intestine) si pe de alta parte, prin asigurarea substantelor nutritive vitale printr-o alimentatie fiziologica, rationala,

Este evident ca asigurand 0 functionare corespunzatoare a

tuturor organelor, luptand contra factorilor care agreseaza organismul, stimuland eliminarea produsilor toxici, intr-un cuvant ducand un mod de viata in acord cu legile naturii, putem impiedica aparitia bolilor, iar prin aceasta asiguram longevitatea.

Se pune adesea intrebarea cat poate trai un om. Nu este usor de raspuns, dar toti cei care au studiat aceasta problema sunt'de acord ca moartea sub 0 suta de ani se dator eaza unor circumstante defavorabile, unor "accidente", ce pot fi us or eliminate preventiv. Dar ceea ce conteaza eel mai mult nu este varsta in sine, numarul anilor, ci de a mentine integritatea fizica si psihica pana in ultimele clipe, de a fi un "batran" sanatos si vioi. Mai mult inca, in yoga moartea nu este 0 consecinta inevitabila ci

, ,

mai curand 0 eliberare, yoghinul parasind in mod voit aceasta

lume atunci cand considera ca manifestarea sa pe planul terestru a fost realizata, ca nu mai are nimic de facut,

2. PIELEA

Pielea nu este 0 simpla "anvelopa", 0 structura de protectie, ci un organ cu functii multip le (eliminare, termoreglare, receptivitate, depozit de sange si grasime, functii metabolice etc.), de unde necesitatea de a 0 mentine in stare buna.

Igiena pielii vizeaza doua obiective: pe de 0 parte de a-i mentine integritatea "curatand-o", adica eliminand stratul de prcdusi care se acumuleaza pe suprafata ei ~i care acopera porii, iar pe de alta parte, de a-i stimula functiile si in primul rand pe cea de eliminare.

Primul obiectiv, dupa cum stim, se obtine prin spalare, Nu trebuie insa sa ne Iimitam numai la spalarea mainilor si a fetei asa cum se face de obicei de catre majoritatea. Este ad~varat' cel parintii reproseaza adesea copiilor: "Dar gatul cui il lasi?" Pielea

nu reprezinta numai fata, maini si gat. Ea acopera intregul corp si functiile sale sunt aceleasi la toate nivelurile, de un de necesitate

, ,

de a efectua 0 spalare to tala pentru eliminarea tuturor

acumularilor de pe suprafata ei. Iar pentru aceasta, eel mai indicat este dusul matinal, cu apa rece, care pe langa efectul igienic, are avantajul de a stimula mecanismele de term ore glare ale corpului, asigurand imunizarea contra racelii (si nu numai a ei) si ducand cu timpul la formarea unui strat uniform si subtire de grasime subcutanala, ceea ce da un aspect placut pielii.

Dusul rece este recomandat insa numai persoanelor sanatoase si trebuie intrerupt atunci cand produce 0 senzatie de frig si tremuraturi care persista,

Dupa dus nu va stergeti complet, lasati apa sa se evapore ea singura datorita caldurii corpului, ceea ce stimuleaza puternic functia de termoreglare (evaporarea apei necesita un mare consum de caldura), timp in care puteti efectua alte exercitii igienice (pentru dinti, nas, Iimba, sau exercitii de "incalzire").

De obicei se recomanda ca dusul sa fie urmat de 0 frecare puternica cu prosopul pentru a stimula circulatia sanguina periferica. Aceasta frecare irita insa pielea si in plus, dusul stimuleaza prin el insusi circulatia periferica si inca intr-un mod destul de puternic. Singurul "obiect" ce poate fi folosit pentru frectionarea pielii il constituie propriile maini, magnetismul ~i caldura acestora avand un efect binefacator (energizant).

Majoritatea obisnuiesc sa se sapuneasca puternic atunci cand se spala. Trebuie sa stiti ca toate sapunurile iritii pielea datorita alcalinitatii (sapunurile sunt in general saruri de sodiu) si distrug bariera acida pe care pielea 0 pune in calea microbilor. Trebuie sa va limitati la un uzaj saptamanal al sapunului, iar folosirea zilnica sa cuprinda numai regiunile cu transpiratie profunda.

De asemenea, baia calda trebuie facuta moderat, 0 singura

30

data pe saptamana si va fi urmata obligatoriu de un dus rece (care "caleste"). Baile calde se fac de preferinta seara, iar dusul rece dimineata; acesta trebuie urmat de exercitii fizice dinamice, ceea ce produce 0 senzatie placuta in tot corpul.

Este recomandat sa incepeti sa faceti dus in anotimpul cald.

Aceasta pregateste corpul pentru a-I putea suporta si iarna, cand puteti folosi in plus frecarea cu zap ada, exce lenta pentru asigurarea integritatii pielii.

Dusul rece va deveni cu timpul un obicei placut de care nu va puteti lipsi, revitalizand corpul in intregime si pregatind 0 zi minunata ("ziua buna se cunoaste - si se pregateste! - de dimineata"). El constituie un element capital in practica yoga ~i in igiena zilnica,

Cea mai importanta functie a pielii este cea de relatie, de schimb, intre organism si mediu, cu care intra in contact direct pe o suprafata de peste 1,5 metri patrati. Integritatea acestei functii este conditionata de mentinerea suprafetei pielii in perfects stare, de asigurarea unui contact nemijlocit cu mediul exterior.

Prin piele se elimina zilnic 600-1000 ml de sudoare, putand ajunge in unele cazuri pana la 4-8 litri! Functia de transpiratie este deosebit de important pentru organism, asigurand eliminarea deseurilor toxice din sange intr-un mod direct. Cea mai simpla metoda pentru a stimula transpiratia consta in expunerea corpului in mod periodic la caldura. Acest "exercitiu" este deosebit de important si face parte integrals din cura Kaya Kalpa, unde este "practicat" intr-un mod foarte puternic. Metoda moderna pentru a obtine transpiratia profunda consta in exercitii fizice intense

, "

dar aceasta epuizeaza organismul, ceea ce-i reduce considerabil

efectele. De altfel, Yeti observa ca dupa 0 transpiratie profunda (prin caldura), corpul se simte epuizat ca dupa 0 alergare de lunga durata.

Este indicat de a expune zilnic corpul la aer si lumina, asigurandu-i contactul nemijlocit cu factorii ext~rni. Tre~uie s.a ne amintim ca stramosii nostri au trait aproape goi secole mtregi. Pielea este, dupa cum am mai spus, un organ de absorbtie a Pranei din aer, iar aceasta nu se poate realiza dedit daca este in contact direct cu aerul. De aceea, exercitiile yoghine se practica in tinuta cat mai sumara posibil. Imbracamintea este 0 achizitie rec'enta pentru om si a avut drept consecinta reducerea vitalitatii deoarece impiedica pielea sa-si desfasoare functiile in bune condi tii cresterea concentratiei de produsi toxici in sange, perce~tibila de inconstient, care induce o. stare de. m?le~eala, indolenta, plictiseala (sa ne amintim de vigoarea ~l vitalltate~ sporita a "salbaticilor" din junglele africane, care s-a redus dupa ce au inceput sa-si acopere corpul dupa obiceiul civilizatilor). Trebuie deci sa ne lipsim de aceste .artificii" cat mai des posibil, de cate ori circumstantele 0 permit, sa alegem vesminte lejere, confectionate din fibre naturale in nici un caz sa nu puneti tesaturi din materiale sintetice in contact direct cu pielea. De asemenea, este necesar sa asigurati 0 aerisire si deprafuire zilnica a lenjeriei pentru ca aceasta sa nu dev ina un izolator termoelectric pentru piele.

Pielea in perfecta stare da un aspect placut intregului corp.

Aceasta nu se mentine insa prin alifii si creme, ci printr-o igiena cornpleta. Iritatiile si eruptiile pielii, atat de frecvente si suparato are, se dator eaza faptului ca celelalte organe de eliminare nu sunt in masura sa asigure in totalitate debarasarea corpului de deseurile metabolice toxice, ceea ce face ca ele sa se elimine masiv prin piele, de unde 0 acumulare sporita la nivelul ei. Folosirea alifiilor medicamentoase cu scopul "vindecarii" este foarte daunatoare, caci inchizand si aceasta cale de eliminare, va rezulta 0 acumulare sporita de reziduuri toxice, ceea ce poate

, I

~

I

duce la dezordini interne foarte grave. Eruptiile pielii sunt semnale de alarm a care arata ca pragul toxic al mediului intern a depasit limita si ca trebuie luate mas uri urgente pentru evacuarea reziduurilor recurgand la to ate metodele de igiena interioara (ceea ce medicina ignora din pacate).

3.PARUL

Aceasta productie a pielii, ce reprezinta podoaba noastra capilara, constituie pentru multi 0 problema nu lipsita de importanta (si de consecinte). Este adevarat ca un ten frumos incadrat de un par in perfecta stare da un aspect placut chipului nostru.

In domeniul "igienii" parului, industria produce 0 serie de produsi ce sunt magnifici pentru par, dar care, cu timpul, irita pielea capului. Dam mai jos reteta unui ,,~ampon" natural care degreseaza complet parul, facandu-l in acelasi timp suplu, matasos si stralucitor si, in plus, nu irita pielea capului, ci din contra, are un efect nutritiv si stimulent. Amestecati un galbenus de ou proaspat, doua linguri dintr-un alcool ce nu contine zahar (tuica, coniac, rom) si 0 Iingurita de ulei de ricin ce se gaseste la farmacie. Bateti pana ce obtineti un produs uniform cu care impregnati si rnasati bine pielea capului. Lasati acest sampon in contact cu parul 10-20 de minute, dupa care va clatiti cu apa calda. Acest sampon poate fi folosit 0 data sau de doua ori pe saptamana.

Dusul rece matinal trebuie sa cuprinda intreaga suprafata a corpului deci si parul (atunci cand se poate), ceea ce are un efect tonifiant asupra pielii capului, asigurandu-i integritatea.

Matreata .si seboreea, atat de frecvente in zilele noastre, au numeroase "remedii" naturale. N oi recomandam fiertura de

33

urzici, care pe langji faptul ca combate matreata, impiedica caderea parului. Puneti cateva linguri de urzici (verzi sau semiuscate) in apa clocotita si lasati circa cinci minute, apoi strecurati lichidul si stoarceti urzicile prin presare pentru a extrage toate substantele. Cu aceasta fiertura clatiti parul zilnic (eventual dupa dus) ~i masati pie lea capului.

4. DlNTIl

Tot ceea ce introducem in organism trece prin gura si de aceea putem spune ca starea ei - in special a danturii - 0 reflects pe a organismului in intregirne, Dintele este eel mai dur material al corpului, si unul din cele mai dure materiale din natura. Cu toate acestea, 98% din civilizati au eel putin 0 carie, iar dentitia copiilor, inca de la varsta frageda, este inspaimjtntatoare. Caria este cunoscuta din cele mai vechi timpuri, dar niciodata nu a facut ravagii ca in prezent.

Asigurarea integritatii dentare constituie 0 problema deosebita, caci pe langa aspectul neplacut, afectiunile cavitatii bucale au repercusiuni asupra sanatatii intregului organism, ele reprezentand adevarate focare de infectie.

Este firesc sa ne punem intrebarea carui fapt se datoreaza cresterea alarmanta a afectiunilor dentare, in ciuda tuturor masurilor igienice "modeme". Devine evident ca acestea nu ating cauza raului, care consta in primul rand in tipul de alimentatie.

Intr-adevar, alimentele constituie materialul de constructie al intregului corp, deci si al dintilor, In plus, ramanand mult timp in gura, compozitia lor are 0 actiune directa asupra danturii, ceea ce- i determina starea de sanatate,

Dupa masa raman intre dinti resturi de alimente, care de altfel nu sunt posibil de eliminat prin nici 0 metoda. Compozitia

34

r

chirnica a salivei se adapteaza la natura alimentelor inger t predigestia bucala avand un rol insemnat in asimilatie. Enzl'ma Ie,

. fl . ' e e

~l. ora microbiana proprii continute in saliva "digera" resturile

ahmentare dintre dinti avand astfel un adevarat efect sterilizat.

. Atunci ca~d se consuma 0 hrana antifiziologica si in special ~hmente putnde, se dezvolta 0 flora anormala, ceea ce duce la instal area unui proces de putrefactie in gur a, cu toate consecintele ce decurg de aici si nu trebuie uitata formarea unor compusi toxici cu miros neplacut.

. ~lora microbiana norrnala a gurii se fixeaza pe suprafata dintilor unde moare si impregnandu-se cu sarurile minerale din saliva formeaza 0 pelicula dura de aceeasi compozitie cu emailul, cee~ ce" as~gura ~repararea acestuia. Dintii nu sunt simple "oblecte ,Cl adevarate organe, cu metabolism ~i functii proprii.

Aceste doua sistem naturale de curatire a dintilor sunt insa d~r~~lat~ si nu mai functioneaza corect sau de loc la majoritatea civilizatilor; Devine astfel necesar a ajuta natura in munca ei de cura~ire~ Me~o.d~ o~c~dentala (spalatul cu periuta si pasta de dinti) este msa artificiala, iar prin aceasta antinaturala si de aceea nu poate aju~a o.rganismului, ci din contra. Dupa cUl~ am spus, in urma unei alimentatii antifiziologice, se instaleaza un proces de putrefactie in gura, ceea ce antreneaza un miros neplacut. Omul a apelat imediat la artificiile chimiei, folosind 0 serie de sub stante in scopul de a neutraliza mirosul, actionand asupra efectului si nu

a cauzei. '

Toate pastele de dinti contin 0 serie de produsi chimici foarte daunatori pentru integritatea cavitatii bucale. Ef~ctul agresant al lor este insa imperceptibil, dar se stie ca pasta de dinti irita, de exe~plu, pielea fetei dad ramane mai mult timp in contact cu ea.

In ~rimul rand, ele con tin antiseptice si detergenti cu scopul de a distruge flora microbiana putrida si produsii acesteia cu

35

miros neplacut. Dar actiunea antiseptica nu se poate limita numai la "bacterii" si distruge de asemenea celulele gingiei si ale mucoasei bucale care sunt tot vii. In urma distrugerii florei proprii se formeaza alta, antinaturala, bineinteles, si in acest mod cercul vicios este intretinut in permanenta.

Apoi, to ate pastele contin sub stante abrazive care decapeaza dintii pentru a le da culoarea alba, ceea ce face ca emailul sa se subtieze cu timpul, afectand integritatea dintelui si facandu-l permeabil, desi rolul sau este de a izola dintele pentru a nu se dizolva in saliva. Astfel subtiat, emailul devine casant la eel mai mic contact cu sub stante dure.

Pe langa acestea sunt incorporati agenti spumanti care fac ca pasta sa patrunda in spatiile dintre dinti si de asemenea in fisurile emailului, coloranti, sub stante aromate pentru a masca produsii chimici etc. Toate acestea agreseaza in permanenta dintii si cavitate a bucala si modifies compozitia salivei care nu-si mai poate indeplini munca de reparare. De asemenea, periutele de dinti confectionate adesea din materiale sintetice foarte dure irita gingiile, ceea ce duce la sangerare si la dezgolirea dintilor,

Este evident ca prin aceste metode, departe de a asigura 0 igiena den tara corespunzatoare, se agreseaza in permanenta integritatea cavitatii bucale si nu ne va mai uimi faptul ca 0 astfel de "igiena" nu poate opri degenerescenta dentara. Metoda "yoghina" este simpla, fiziologica si logica.

In primul rand se impune folosirea unei alimentatii naturale, a carei compozitie sa nu contrasteze cu cea a organismului, si astfel contactul cu ea sa nu fie agresant. Aceasta inseamna in primul rand eliminarea alimentelor foarte concentrate (si in special a zaharului), care modifies compozitia normals a cavitatii bucale. Dupa un desert dulce trebuie sa clatiti cu grija gura cu apa ~i sa vegheati ca zaharul sa nu intre in contact direct cu dintii.

36

~l doilea obiect.iv eS.te d~ a nu lasa resturile alimentare (si in specla.l cel~ prov~nIte din alimente antifiziologice, vezi cap. III) mult timp m spatiile dintre dinti. Dupa fiecare mas a trebuie sa va clatiti cu grija gura cu apa, preferabil sarata. Eliminati resturile ramase folosind 0 scobitoare din lemn moale (sau un betisor - de exemplu un chibrit - scamosit la un capat prin zdrobi;e intre dinti). Frecati cu acesta intreaga suprafata a dintilor si mai ales locul de contact cu gingiile unde se aglutineaza 0 serie de sub stante din alimentatie. Dupa aceasta, spalati dintii cu ... sare! Puneti cateva picaturi dintr-un ulei vegetal de buna cali tate (de preferint~ ~lei de mas line ) peste purina sare in care umeziti pulp a degetului si masati apoi gingiile si suprafata dintilor (vertical si orizontal, pe fata exterioara si pe cea interioara). In lipsa de ulei put~ti~ folosi numai sare (udati degetul cu apa si puneti-I pest~ putina sare). Sarea a fost folosita pentru curatarea dintilor cu mult inainte de descoperirea pastel or si chiar i~ prezent .aceasta metoda mai este folosita de unii Iocuitori ai satelor, pentru care a introduce "sapun'' in gura produce repulsie. Sarea are proprietati osmotice si higroscopice care stimuleaza irigarea gingiilor si activeaza salivatia. In plus, sarea are un efect dezodorizant care persists chiar mai mult decat eel al pastelor (si care este fiziologic). La efectele binefacatoare ale ei se adauga cele ale uleiului, care contine 0 serie de vitamine si alte substante

importante. "

Masajul gingiilor cu pulpa degetelor poate fi continuat prin strangerea ritrnica a maxilarelor, ceea ce completeaza lipsa de masticatie din timpul meselor, stimuland astfel irigarea si deci

hranirea dintilor, '

Aceste masuri constituie maximum de igiena dentara si

trebuie practicate zilnic, de preferinta dupa fiecare masa. ' ,

Examinati-va des stare a cavitatii bucale si a danturii in fata

" ,

37

oglinzii. Yeti descoperi singuri eventualele depuneri de tartru sau fisuri ale emailului, luand la timp masurile necesare. Fata de afectiunile dent are nu trebuie sa fiti delasatori si neglijenti. Orice carie, atunci cand s-a instalat in ciuda tuturor masurilor luate anterior, trebuie tratata imediat prin obturare, eliminand astfel focarele de infectie. De asemenea, depunerea de tartru atunci cand exista, trebuie eliminata prin interventie stomatolcgica, ferindu-va astfel de consecinte foarte neplacute.

Principiile estetice, chiar numai prin ele, sunt suficient de convingatoare si consideram ca cele de mai sus sunt edificatoare si pot constitui motivatia necesara pentru schimbarea modului de "igiena" dentara.

Da~a papi!el.e~ sunt astupate, perceptia gustului alimentelor va fi

mal redusa ~I 111 consecinta activitatea reflexa va fi in mare t

inhibata. par e

~~ratar~a se ~ace ~oarte simplu, "razuind" limba cu marginea unei l111gunt~ ~bl~nU1te (yoghinii folosesc un cutitas special de lemn).; examinand lingurita, va Yeti convinge de eficacitatea si

necesitatea procedeului! '

D~pa curatire, limba va capata 0 culoare rosie placuta si va devem apta sa-si indeplineasca functiile. Acest "exerciti~" se poat~ face de doua-trei ori pe zi, de exemplu dupa igiena d~ntanl. Multi recornanda exercitiile de igiena dimineata. Dar este un nons ens ~a cureti limb a dimineata, inainte de a manca, dupa ce a stat toata noaptea "incarcata" (aceeasi observatie pentru toate celelalte procedee).

. "Motivul" curatirii limbii la yoghini nu 11 constituie numai stimularea mecanismelor reflexe, ci mai degraba stimularea ei este privita din punct de vedere pranic, limba fiind singurul orga~ de absorbtie a pranei din alimente, in acest caz, prana fiind legata de gust (dar nu este simplul gust), stiut fiind ca savoarea a~imentelor este conditionata de "activitatea" lor bioelectrica la mv~l~l terminatiilor nervoase din papilele gustative. Asigurand 0 curatire ?erfecta a limb ii, savoarea alimentelor va fi perceputa m~lt ~al net ceea ce va antrena in plus 0 salivatie profunda ce asigura predigestia bucala.

? limba incarcata este adesea cauza mirosului neplacut al gum, putrefactia instalata la acest nivel fiind foarte daunatoare prin faptul ca produsii rezultati actioneaza direct asupra mucoasei ~e c~are 0 irita agresand-o continuu ~i pot trece nestingheriti direct 111 sange.

Respiratia urat mirositoare este achizitia multor ani de "viata" anti natural a (gura copiilor nu miroase!). Eliminarea procesului 'de

39

5. L1MBA

Tot in cazul igienei bucale si nu mai putin importanta decat cea dentara, se incadreaza si curatarea limbii. Efectele sunt insa mai putin evidente la prima vedere, deoarece actiunea lor este mai degraba subtila, Dar de ce acorda yoghinii importanta curatirii limbii ~i de fapt cum se "murdareste" ea?

Limba este prevazuta cu 0 multitudine de proeminente fine care au drept scop de a mari suprafata de contact dintre alimente si papilele gustative. Aceste vilozitati se acopera insa cu resturi alimentare si cu mucozitate ceea ce face ca papilele sa nu mai perceapa in intregime gustul alimentelor.

Se stie ca papilele gustative influentcaza pe cale reflexa intregul proces de asimilatie. Atunci cand un aliment a ajuns in gura, intregul aparat digestiv este informat; stomacul se pregateste sa primeasca bolul alimentar, iar glandele digestive i~i incep secretia. Este evident ca, cu cat excitatia la nivelul papilelor este mai puternica cu atat actiunea reflexa va fi mai insemnata.

38

putrefactie la acest nivel se face prin procedee simple, dar care trebuie urmate cu perseverenta.

Din cele precedente se vede ca igiena bucala nu este de loc dificila, dar optica si practica yoghina este diferita fata de cea inradacinata la omul modern. Simplitatea si eficacitatea ei constituie insa 0 garantie pentru aplicarea in practica ~i speram ca acestea alaturi de curatarea nasului, vor deveni obiceiuri

, ,

integrate in igiena zilnica a fiecaruia.

6.NASUL

A~a cum perceperea gustului alimentar influenteaza pe calea reflexa intregul aparat digestiv, la fel si "calitatile" aerului percepute la nivelul terminatiilor nervoase din fosele nazale, conditioneaza receptivitatea aparatului respirator.

Se stie ca oxigenul este principalul nostru aliment. Volumul de aer vehiculat in cursul unei zile prin nari, de cateva mii de litri, este incomparabil fata de cele 2-3 kg de alimente solide ingerate. De aceea, trecerea aerului prin nari este strict supravegheata, caci prezenta, chiar in cantitati infime, a unor impuritati, ar duce repede la depasirea pragului toxic al organismului.

In nari se afla un tesut erectil care este in legatura pe cale reflexa cu centrii respiratori ~i are scopul de a reduce sau largi spatiul de trecere a aerului, conexiune ce se realizeaza prin miros; in fosele nazale exista terrninatiile nervoase foarte sensibile care pot percepe prezenta unor substante aflate chiar in concentratie moleculara.

In cazul unui miros neplacut, se declanseaza 0 serie de mecanisme reflexe care reduc nu numai spatiul de trecere a aerului la nivelul foselor, dar limiteaza insasi amploarea rniscarilor respiratorii; din contra, cand aerul contine sub stante cu

I I

40

miros placut, este pus in actiune intregul volum pulmonar si se declanseaza 0 respiratie ampla.

La nivelul cortexului s-au stabilit 0 serie de legaturi intre mirosul substante lor si efectul lor asupra organismului, majoritatea compusilor toxici avand un miros neplacut. In plus, nasul este principalul organ de absorbtie a pranei, ceea ce se realizeaza de asemenea la nivelul terminatiilor nervoase din fosele nazale. Prana din aer este legata de miros, si de aceea, 0 atmosfera cu miros placut va "devia" traiectoria aerului spre aceste zone (care este putin diferita fata de cea parcursa in mod normal) ~i implicand in mod automat participarea constienta a gandirii, (nu poti sa percepi un miros daca nu esti atent) duce la sporirea absorbtiei de prana. De aceea majoritatea exercitiilor de pranayama se practica in atmosfera cu miros placut, realizata de obicei prin arderea betel or de santal sau prin difuzia unor uleiuri volatile.

Dar in afara de efectul subtil mentionat mai sus, la nas are loc o actiune directa asupra aerului, prin deprafuire, incalzire si umezire, facandu-I astfel apt pentru a fi absorbit la nivel pulmonar. Aceasta "deprafuire" produce cu timpul 0 incarcare a cailor de trecere a aerului cu reziduurile solide pe care le contine, ceea ce duce la ingustarea spatiului si astuparea analizatorilor si, in plus, in spatele acestor "dopuri" se dezvolta 0 serie de virusuri si bacterii ce pot constitui adevarate focare de infectie.

Este adevarat ca aparatul respirator dispune de mecanisme proprii pentru a-si mentine integritatea (cili vibratili care dirijeaza spre exterior pulberile, secretia de mucus etc.). Dar avand in vedere importanta mentinerii in perfecta stare a cailor de patrundere a aerului, acestea nu sunt suficiente si de aceea trebuie sa ajutam natura. "Deprafuirea" plarnanilor si a cailor interioare se realizeaza prin exercitii de respiratie speciala pe

41

care le vom descrie in cap. V , ,

Metoda "moderna'lde curatare folosita in exclusivitate se limiteaza la suflarea nasului si folosirea batistei! Aceasta ins a, pe langa faptul ca este insuficienta, poate irit~ m~coa~a, n~zala care este foarte sensibila. Ca 0 paranteza, rnentionam aict ca suflarea nasului nu se face pe ambele nari odata, ci pe cate 0 singura nara,

astupand-o pe cealalta, ~ ., A

Metoda yoghina este foarte simpla si consta pur ~l simplu in "spalarea" nasului cu apa (exista ~i altele mai complic~te). ~e fo loseste apa usor sarata, caci apa pura antreneaza (pn~ procedeul osmozei) 0 senzatie de durere la nivelul membranei nazale.

Incalziti circa 0 jumatate de litru de apa la care adaugati 0 lingurita d'e sare. Temperatura trebuie sa fie a~r~piata de~ cea a corpului (apa rece caleste insa), iar concentratia l~ s~r~ s~ nu ~ depaseasca pe cea a unei supe. De altfel, .. veti g,asl singun temperatura ~i salinitatea optima caci receptorn nazali sunt foarte sensibili.

Puneti apa sarata intr-un castronas (de tip~l celor fO,losite pentru barbierit) si astupand 0 nara c~ deget~l~ mtrod~cetl-o pe cealalta in vas. Nara stanga 0 astupati cu aratatorul, tar pe cea dreapta cu degetul mare de la mana dreapta (castronasul va fi tinut evident, cu mana stanga).

, Trageti apa pe nas dar nu ca atunci cand inspirati aer; ci ~ai lent efectuand 0 miscare din gat; nu e greu. Yeti percepe imediat

" .

un gust sarat in gura. Scoateti nasul din apa si efectuati 0 miscare

de inspiratie ceva mai ampla, care "asp ira" apa din na~ si eliminati-o pe gura. Repetati de cateva ori, pana ce apa lese

curata, alternand narile. ~ . ,

Alt procedeu consta in a absorbi apa pe ambele nan, iar atunci cand s-a perceput gustul sarat in gura sa 0 lasati sa se

42

scurga din nas; consideram insa ca primul este mai agreabil (si mai eficace).

Practicat in cursul zilei, acest procedeu nu mai are nevoie de nimic. Daca este insa urmat de exercitii respiratorii, se impune uscarea narilor, deoarece, in spatiul intortocheat al foselor mai ramane apa, care, in urma exercitiilor complexe de respiratie, poate fi antrenata in plamani. Uscarea narilor se face prin "ventilatie": stand in picioare, aplecati trunchiul la orizontala ~i suflati cu putere aerul pe nas in rafale zvacnind in acelasi timp cu put ere capul spre stanga si spre dreapta. Daca nu executati aceste miscari, apa se va scurge ea singura din nas cu timpul. Pozitiile cu capul in jos (Cocostarcul, de exemplu) favorizeaza de asemenea scurgerea apei.

Trecerea continua a apei prin nas elimina intreaga cantitate de mucus si sensibilizeaza tesuturile fragile de la acest nivel. De aceea, este de dorit (si mai ales inaintea exercitiilor respiratorii puternice) de a asigura lubrefierea foselor nazale, turnand in nas cateva picaturi dintr-un ulei vegetal de buna calitate (ulei de mas line sau "pentru salata"), la care puteti ad aug a 0 picatura de eucaliptol (ce se gaseste la farmacie) mai ales in caz de afectiuni ale cailor respiratorii, acesta avand un efect dezinfectant.

In mod normal, respiratia se face pe nas si pe AMBELE nari.

Se intampla insa uneori ca una sa fie mai libera decat cealalta. Aceasta pare sa nu aiba consecinte prea grave, reducand numai spatiul de trecere a aerului. Dar natura nu ne-a inzestrat degeaba cu doua nari! Din fiecare nara pleaca fire nervoase diferite care inerveaza intregul corp (ramuri ale simpaticului). Folosirea in exclusivitate a unei nari creeaza dezechilibre nervoase si energetice (pranice) in organism. De aceea nu trebuie sa tolerati niciodata sa aveti 0 nara blocata sau partial blocata.

In yoga exista mai multe procedee de deblocare a unei nari.

43

Daca este yorba de 0 obstructie mecanica reala, folositi curatarea cu apa. Daca este 0 "simpla" modificare a tesutului er~cti~, put~ti recurge 1a urmatoarele metode, alegand-o pe cea mal eficace III cazu1 dumneavoastra

-culcati-va cateva minute pe partea opusa narii blocate;

-presati subtio ara o pusa pe spatarul unui scaun (care

declanseaza liberarea pe cale reflexa);

-fo;ati trecerea aeru1ui blocand-o pe cealalta (suflati pe nara

obturata);

-strangeti ambele nari, intre aripioare1e osului nazal, eu pulpa

degetelor; . . ~ ~ »:

-folcsiti concentrarea mintala. Intenonzandu-va III fosele

naza1e, puteti modifica voit calibrul, relaxand tesutul .erectil.. La inceput este mai dificil, dar imaginandu-v~ ca respir~tl n?m~l.pe o nara, Yeti ajunge cu timpul sa blocati si sa deblocati V01t nanle. Astfel, respiratia alternativa se poate praetica fara ~bt~r.~re mecanica cu ajutorul degetelor, numai prin participarea gandirii.

Folosirea procedeului de curatare a nasului cu apa sa~at~ produce 0 imunizare contra guturaiului ~i a. alt~r afectl~n~ respiratorii, asigurand in acelasi timp 0 tree ere libera a aerului ~l o absorbtie pranica maxima.

Praeticati zilnic acest ex ercitiu, de preferinta seara si dimineata, i~ainte de spalatul pe dinti, dar 11 puteti executa de asemenea ori de cate ori ati fost nevoiti sa stati intr-o atmosfera impura. Este un obicei, nimie mai mult si speran: ~a preju~e~ati1e civilizatu1ui nu vor impiedica introducerea lui III practica. De altfel, daca teoria nu a reusit, practica va va eonvinge in mod sigur de eficacitatea lui (numai sa incercati)! .

Atunci cand nu aveti conditii pentru acest procedeu, puteti folosi un servetel din hartie fina si punandul pe degetu1 mic, curatati fieeare nara.

44

r

1. VAMANA DHAUTI

Vamana Dhauti inseamna in tradueere "cea mai buna curatire" (a stomacu1ui) si se mai numeste de asemenea "Gestu1 E1efantului", caci yoghinii imita elefantul care trage apa pe trompa pana in stomac, apoi 0 elimina ceea ce produce 0 curatare completa a lui.

Neeesitatea acestei curatari deriva din anatomia si fiziologia stomacului. Suprafata sa este acoperit de nenumarate glande care secreta sueul gastric. Aeestea sunt insa acoperite cu mucoasa stomacala si eu reziduurile aeumulate in urma digestiei, ceea ce le impiedica functionarea normala. In plus, la omul eivilizat, care mananca prea mult si prea repede, stomacul se destinde devenind un adevarat depozit de reziduuri. Cu fiecare masa, el se dilata si mai mult, se deformeaza si nu mai are forta necesara pentru a impinge mai departe alimentele, devenind astfel un adevarat depozit pentru balastul alimentar care intra in descompunere producand substante agresive ce ataca peretele stomacal (ulceratii etc.) si care au in acelasi timp un miros neplacut (una din cauzele respiratiei urat mirositoare). La masa urmatoare, aceste reziduuri se amesteca cu alimentele nou introduse, ceea ce perturb a si ingreuneaza asimilatia. In plus, datorita formei sale caracteristiee asemanatoare literei J, stomaeul nu poate fi golit in mod complet. Yoghinii au intrevazut aceste aspecte, adica neeesitatea de a curata periodic stomacul si au pus astfel la punct un exercitiu fundamental de igiena: voma. Tehniea consta in a bea 1-2 litri de apa calduta (sarata sau nesarata) si apoi de a 0 elimina pe gura. Apa se bea stand pe vine (asezat pe calcaie) astfel incat coapsele sa cornprime colonul (dar nu stomacul), deci cu genunchii la piept.

45

Incercati sa beti toata cantitatea de apa fara intrerupere, ceea ce provoaca 0 senzatie de greata, ajutand astfel voma. Atunci cand ati simtit ca nu mai puteti bea, va ridicati in picioare si aplecati trun'chiul la orizontala. Puteti efectua cateva zbateri abdominale (cap. VI, 19) pentru a curata si bolta stomacului.

Puneti apoi mana stanga in scobitura si apasati accentuand astfel Uddyiana Bandha (retractia abdominala cap. VI,18), care ridica diafragma in cavitatea toracica si cornprima stomacul ajutand eliminarea. Producerea vomei se realizeaza prin atingerea regiunii de la baza limbii cu aratatorul si mijlociul de la mana dreapta (aveti grija sa taiati unghiile sau in caz contrar, folositi manusi chirurgicale pentru a nu va zgaria).

Prima eliminare se produce de regula imediat. Repetati actiunea de atingere pastrand in acelasi timp imagine a mintala de greats, si eliminati apa pana cand simtiti ca stomacul s-a go lit. Aceasta este tot. Exercitiul se executa in general 0 data pe saptamana, dimineata, cu stomacul gol, dar poate fi executat si cu stomacul plin, atunci cand din anumite motive ati mancat prea mult, ceea ce va scuteste astfel de indigestie si alte neplaceri.

Vamana Dhauti este contraindicat persoanelor cu afectiuni stomacale sau cardiace.

Pe langa efectele igienice pe care le procura, acest exercitiu stimuleaza si normalizeaza digestia, asigurand 0 asimilare corecta a hranei.

Dupa exercitiu puteti manca,

8. VANISARA DHAUTI (SHANK PRAKSHALANA)

Din cantitatea totala de alimente pe care 0 consumam, numai o parte constituie elemente utile pe care corpul le asimileaza, restul fiind 0 serie de pr odusi care nu numai ca nu sunt

importanti pentru organism, dar c~nstituie adevarate otravuri pe care corpul trebuie sa le elimine. In plus, la nivelul colonului se varsa bila care este cea mai toxica secretie a corpului, rezultata in urma activitatii ficatului de neutralizare a toxinelor din sange.

Pe de alta parte, selectivitatea procesului de asimilatie nu este perfecta. 0 data cu substantele necesare organismului, tree in sange ~i produsi nedoriti. Lungimea intestinului, de peste noua metri, adaugata la multirnea de vilozitati, creeaza 0 mare suprafata de contact intre mucoasa si alimente pentru a favoriza asimilatia,

Dupa ce au strabatut stomacul si intestinul sub tire unde s-a

, ,

asimilat cea mai mare parte a produsilor utili, reziduurile ramase

se acurnuleaza la nivelul colonului, de un de se elimina periodic prin defecatie.

Dar colonul nu este un simplu rezervor impermeabiL Daca la celelalte nivele asimilarea este un proces activ si selectiv, unde sunt implicate 0 serie de mecanisme fizicochimice specifice, "asimilatia" la nivelul colonului este un proces pas iv, produsii trecand direct in sange. Si cum in colon nu exista altceva decat reziduuri, rezulta 0 permanenta into xi care a organismului.

Se stie ca circulatia unui lichid printr-o conducta are 0 viteza redusa la nivelul peretilor si este stingherita mult de "indoiturile" acesteia. Datorita suprafetei neregulate a colonului se formeaza cu timpul 0 depunere de substante pe peretii lui, 0 crusta, care nu se elimina niciodata. Cei care au avut ocazia sa vada 0 conducta de apa potabila dupa mai multi ani de functionare, au observat 0 crusta de materii pe suprafata acesteia. Dad apa, care este asa de "curata", formeaza 0 depunere de reziduuri solide, atunci ce sa mai spunem .despre materiile fecale, a carer consistenta si viteza de circulatie sunt mult diferite de cele ale apei!

In plus, substantele prezente in colon sufera 0 serie de

,

1

transformari chimice sub influenta microorganismelor prezente aici. In mod normal, majoritatea transformarilor ar trebui sa fie de tip fermentativ. La omul civilizat insa, in urma unei alimentatii ce cuprinde in special produsi de origine animala, alimente prin excelenta putride (carne, peste, oua), locul florei normale fermentative este luat de una anormala, Aceasta duce la instalarea in intestin a unui proces de putrefactie in urma caruia rezulta produsi foarte toxici, care difuzeaza 0 data cu celelalte substante in sange, prin intermediul caruia sunt transportate in tot organismul, la to ate celulele corpului.

Avand in vedere faptul ca majoritatea civilizatilor sunt constipati, rezulta ca un organ care era prevazut pentru 0 functie de eliminare, devine un focar de infectie al organismului, eel mai important dealtfel. Majoritatea bolilor i~i au originea in aceasta intoxicare permanenta a organismului, impotriva careia sunt mobilizate continuu procesele imunitare, ceea ce le epuizeaza, reducand astfel posibilitatile de aparare. In acest fel, chiar factorii care nu au nici un efect nociv asupra unui organism normal, devin agenti foarte activi si nocivi. Astfel, slabit in permanenta, corpul devine user violabil, fiind supus in perrnanenta afectiunilor din cele mai diverse. Cauza imbatranirii premature specifica omului modern, nu trebuie cantata pre a departe de aici, caracteristica batranilor fiind tocmai slabiciunea si subrezimea, rezultate in urma suprasolicitarii permanente a organismului, care nu mai poate face astfel fata agresiunilor.

Din cele de mai sus, rezulta necesitatea de a elimina cat mai repede si la timp materiile fecale stocate in colon. Defecatia este real izata de miscarile peristaltice ale intestinului, care functioneaza ritmic si care se brodeaza de altfel pe celelalte ritm~ri ale corpului si in special pe cele ale functionarii stomacului (ritmicitatea meselor) si ale secretiilor biliare, ce sunt

48

in medie de 3-4 in 24 de ore. La majoritatea civilizatilor nu se produce insa mai mult de 0 defecatie pe zi, ceea ceducs la 0 perturbare a proceselor ritmice ~i la 0 stagnare prelungita a materiilor in intestine.

Bineinteles ca medicina s-a "ocupat" de aceasta si a elaborat 0 serie de metode pentru a lupta contra constipatief, care constau in special in laxative si purgative. Acestea irita insa mucoasa intestinala si, in plus, nu realizeaza decat 0 curatire partiala, crusta ce se formeaza la suprafata colonului ramanand neatinsa.

Procesele de putrefactie sunt foarte intense la acest nivel si datorita contactului inti~ dintre materiile fecale si mucoas'a intestinala, ele se intind si asupra peretilor, ceea ce duce astfel la cancer!

In plus, laxativele nu pot elimina constipatia, aceasta boalaa secolului care este considerata adesea un "simplu" incident si nicidecum 0 boala, desi prin consecintele sale asupra sanatatii, reprezinta cauza indirecta a majoritatii afectiunilor.

De asemenea in medic ina se mai folosesc clismele dar

~ ,

acestea destind colonul, ceea ce agraveaza si mai mult constipatia,

ducand la 0 atonie a intestinelor si, in plus, nu ating decat portiunea descendents a colonului.

Metoda yoghina ce corespunde clismei, consta in a absorbi activ si voluntar apa pe anus, care este eliminata apoi (Basti). Actionand prin depresiune, aceasta nu destinde colonul, dar este dificil de realizat, necesitand un control total asupra viscerelor.

Dar daca Basti ne este inaccesibila, inseamna ca trebuie sa ne resemnam si sa lasam astfel corpul sa se intoxice in permanenta cu produsii fermentatiei putride? Nicidecum, 'yoga nu poate tolera asa ceva! Pentru toate exercitiile complicate, yoga a prevazut tehnici rnai simple, care adesea nu sunt mai putin eficace.

49

In cazul de fata, metoda consta in a absorbi apa pe gura pentru a 0 elimina apoi pe anus, si afecteaza in acest fel intregul tub digestiv, nu numai colonul. Bineinteles, aceasta va poate uimi, caci in mod normal apa nu se elimina prin anus, ci se absoarbe la nivelul colonului, eliminandu-se prin urina. In fata yoghinilor trebuie insa sa ne inchinam!

In urma unor miscari simple ale trunchiului, ce constau in pres area progresiva a tubului digestiv, apa este impinsa pana ia iesire. Tehnica este de 0 eficacitate si in acelasi timp de 0 si~plitate uimitoare. Se produce astfel 0 curatire totals a intregului tub digestiv, incepand cu stomacul si terminand cu colonul. Toate materiile sunt eliminate si apa iese la fel de curata cum a intrat. Folosirea apei sarate antreneaza in plus 0 parte din lichidele corporale, ceea ce ii amplifica procesul de purificare interna,

Tehnica. Incalziti 3-4 litri de apa la temperatura corpului si adaugati cateva linguri de sare, in asa fel incat sa obtineti 0 solutie acceptabila la gust. Beti cate un pahar de apa (250-300 ml), dupa care efectuati seria completa de exercitii (descrisa la sfarsitul capitolului). Dupa primul pahar, puteti efectua Agnisara Dhauti (vezi cap. VL19), pentru a produce 0 spalare completa a stomacului.

Prima eliminare se produce, de regula, dupa al patrulea pahar, depinzand de gradul de incarcare al colonului. Daca nu se produce, mai refaceti 0 data seria de exercitii. Daca totusi nu sunteti incitat sa mergeti la WC, ceea ce inseamna ca exercitiul nu a reusit (caz foarte rar), puteti fie sa executati Vamana Dhauti, fie sa lasati apa sa urmeze calea naturala (cand se elimina prin urina).

Dupa prima evacuate, continuati procesul: beti un pahar cu apa, executati seria de exercitii, apoi mergeti la we. Repetati

50

astfel pana cand ati baut 12-14 pahare, adica pana cand apa iese la fel de curata cum a intrat. Dupa ultimul pahar (urmat de exercitii ~i evacuare), puteti sa executati Vamana Dhauti pentru a eli.mina ~ ~pa ramasa in stomac. Dad nu faceti Vamana, apa existenta III stomac va alimenta in continuare intestinele, ceea ce va face sa mai mergeti de cateva ori la WC in ora care urrneaza.

Dupa ultima evacuare este preferabil sa spalati regiunea anala cu apa calduta nesarata, deoarece sarea are un efect iritant producand usturime la acest nivel. De asemenea, (facultativ!): puteti lubrefia regiunea cu un ulei.

Daca tehnica in sine este foarte simpla si nu suporta nici un rise, dupa efectuarea curatarii, trebuie insa sa respectati strict 0 serie de reguli.

Antrenarea prin osmoza a lichidelor corporale produce 0 senzatie de sete, careia trebuie sa ii rezistati pana la prima masa, caci in caz contrar, apa nu se absoarbe, ci se elimina in continuare prin anus (setea se elimina clatind gura cu apa). Trecerea apei prin tubul digestiv produce 0 sensibilizare particulars a mucoasei, ceea ce necesita respectarea stricta a unor reguli de alimentatie, pentru a evita iritari intestinale, ce se manifesta prin dureri violente si voma, Astfel, intervalul scurs de la ultima absorbtie de apa si pana la prima masa trebuie sa fie de 45 de minute. La aceasta mas a singurul aliment admis este orezul glasat fiert foarte bine in apa (deci nu in lapte), pana cand boabele se strivesc usor intre degete, la care adaugati circa 50 g de unt. Nu consumati nimic altceva, nici chiar paine. Orezul este un aliment user digerabil si in acelasi timp hipotoxic, iar untul produce 0 adevarata lubrifiere interioara.

Urmatoarele mese din ziua respectiva vor fi "normale", dar nu trebuie sa contina in nici un caz came, oua, peste, produsi ferrnentati (iaurt, branza) si nici 0 cruditate! Considerand ca

51

prima masa, alcatuita din orez, este dimineata, la pranz puteti consuma supa de legume ~i ceva usor digerabil si hipotoxic: orez, cartofi, morcovi, varza, etc. (fierte, bineinteles) si paine. Acelasi lucru si seara (exemplu cartofi preparati piure).

A doua zi treceti la regimul "normal", dar fara exces de carne. Dupa prima masa puteti consuma lichide (evitand insa excitantele: ceai, cafea, alcool si de asemenea lapte). Datorita golirii complete a intestinelor, nu Yeti merge la WC decat a doua zi ceea ce nu inseamna insa ca v-ati constipat!

, ,

Consideram ca Shank Praksahalana este eel mai mare beneficiu pe care yoga 11 aduce omenirii din punct de vedere al igienei personale si este regretabil ca nu a fost popularizat pana acum. Prin curatarea totala a tubului digestiv pe care 0 produce ~i eliminarea tuturor toxinelor de la acest nivel, Vanisara reprezinta exercitiul ideal de igiena interioara. Practicat regulat, el duce la dezintoxicarea intregului organism, ceea ce face sa dispara toate simptomele intoxicarii (dureri de cap, eruptii ale pielii, mirosuri corporale dezagreabile, insomnii, stari psihice negative etc.).

Acest exercitiu va va convinge inca 0 data ca degenerescenta este consecinta unui mod de viata antinatural; in urma practicii sale, materiil~ fecale vor semana' prin aspect, consistenta si lipsa mirosului cu cela ale nou-nascutului'

Eliberand mecanismele imunitare ale copului, Vanisara duce la 0 revitalizare a intregului organism, la 0 adevarata intinerire sau la pastrarea tineretii.

Shank Praksahalana este insa un exercitiu "dur" si de aceea trebuie practicat cu prudenta (nu este recomandat copiilor sub 14 ani). EI antreneaza 0 parte din mucoasa ce acopera suprafata intestinal a si, de aceea, nu poate fi practicat mai des de 0 data pe luna (dar nici mai rar de doua ori pe an). Cel mai bine, este sa practicati la schimbarea modului de viata (la inceputul practicii

52

r

yoga) ~i la schimbarile regimului aIimentar (impuse de variatiile sezoniere ).

El poate fi alternat periodic cu 0 "cura" de sare amara (30 g la un pahar de apa) care, pe langa efectul de eliminare, aduce organismului magneziul de care are nevoie.

Shank Prakshalana se practica de preferinta dimineata, atunci cand aveti 0 zi Iibera. Daca dispuneti de timp, efectuati mai intai sedinta de asane si apoi exercitiul. Daca nu, in acea zi puteti renuntati la asane.

Dupa el sunt interzise exercitiile fizice intense (inc1usiv asane si pranayama) si de asemenea frigul. Corpul va cere singur odihna in urma acestei solicitari intense.

Prezentam mai jos secventa de miscari care, prin comprimarea progresiva a diferitelor regiuni ale tubului digestiv, face apa sa progreseze spre iesire. Seria comports exercitii repetate fiecare de cate patru ori, la un ritm destul de rapid; elementul principal este inlantuirea, deci efectuarea in maniera continua si nu viteza. '

Exercitiul 1. Stand cu picioarele departate la 30-40 ern, mainile deasupra capului cu degetele intrepatrunse ~i palmele orientate in sus. Redresati trunchiuI si efectuati patru aplecari la stanga si la dreapta(alternativ) (fig. 1 ~i 2).

Exercitiul 2. Stand cu picioarele la aceeasi departare, mainile la nivelul pieptului cu palmele in jos. Rasuciti trunchiul spre stanga ~i apoi spre dreapta, ducand in acelasi timp si bratul corespondent (fig. 3 si 4). Repetati de patru ori miscarea dubla.

Exercittul 3. Luati pozitia pentru Cobra (cap. VLll); in contact cu solul raman numai, degetele picioarelor (care sunt departate la 30-40 em) si palmele. Corpul este arcuit pe spate (fig. 5). Executati alternativ patru rasuciri la stanga si la dreapta,

53

astfel incat sa vedeti calcaiul opus (fig. 6).

Exercitiul 4. Pozitia, desi simpla, este mai greu de descris.

Din stand ~e vine, pudeti genunchiul stang pe solla nivelul talpii piciorului drept si mainile pe genunchi (fig. 7). Apasand ~u mana dreapta pe genunchiul corespunzator, rasuciti trunchiul spre dreapta (fig. 8). Respectati aceasta regula pentru a presa intai partea ascendenta a colonului, acti onand in sensul peristaltismului, apoi spre stanga, schimband pozitia picioarelor, deci genunchiul drept jos (fig. 9). Repetati de patru ori.

Fig.3

~----------~--

54

Fig.5

Fig.8

Fig.9

Nu este nevoie sa realizati 0 sincronizare intre miscari si respiratie. Exercitiile se efectueaza lejer si relaxat. In timpul lor se executa peste 0 suta de rasuciri ale trunchiului ceea ce la persoanele lip site de antrenament fizic poate cauza 0 febra musculara (care nu reduce totusi eficacitatea exercitiuIUi).

A Seria se executa intr-o maniera continua si destul de rapid. Inainte de a trece Ia curatarea propriu-zisa, executan exercitiile separat pentru a le invata corect. Aceasta serie seexecuta dupa ingerarea fiecarui pahar cu apa.

55

9.POSTUL

laborator al organismului. De la el, sangele incarcat cu substante necesare vietii, merge la to ate celulele corpului.

Daca ficatul nu-si indeplineste in conditii corespunzatoare functiile, rezulta 0 intoxicare a intregului organism. Dar agresat continuu (mai ales in urma unei alimentatii irationale) ficatul se epuizeaza si smr~e~te prin a nu mai functiona corect.

De asemenea, atata timp cat in organism are loc 0 munca de asimilatie, procesele de dezasimilatie si de eliminare sunt stingherite. Omul nu lasa de loc timp de odihna organelor digestive, ci continua sa manance, chiar dad acestea functioneaza incorect. El nu stie ca intestinale sale, ca orice organ de altfel, au nevoie de odihna pentru a se reface.

In aceasta ordine de idei, postul reprezinta eel mai bun mijloc pentru refacerea tulburarilor digestive. Pe langa repaosul total pe care 11 impune organelor digestive, el elibereaza mecanismele imunitare, stimuleaza eliminarea toxinelor si produce 0 revitalizare a intregului corp. In plus, postul reprezinta eel mai bun mijloc nemedicamentos de vindecare. Oricine stie ca un animal bolnav (cainele, de exemplu) nu mananca, ci se retrage intr-un loe Iinistit pana la vindecare.

Primullucru pe care il fate natura la un om bolnav este de a-i taia pofta de mancare. Dar omul crede ca este mai destept decat natura si 0 infrunta, "Cum vrei sa te faci bine daca nu maninci?" i se spune adesea bolnavului (iar aceasta chiar de medic) si bolnavul mananca pentru a se vindecal

In caz de boala, mancarea face mai mult rau decat bine, Incarcand organismul cu 0 munca enorma si inutila, care ii epuizeaza rezervele de energie ce ar putea fi folosite pentru vindecare.

Dar postul este indicat nu numai in caz de boala. El trebuie practicat periodic pentru a lasa viscerelor timp sa se odihneasca,

57

Digestia reprezinta cea mai grea "munca" fiz ica. Ea acapareaza peste 60% din energia nervoasa disponibila, ceea ce epuizeaza organismul facandu-l inapt pentru orice alta activitate

fizica sau psihica intensa. .

La nivelul stomacului si intestinelor se petrec in timpul digestiei 0 serie de procese fizico-chirnice foarte importante care transforms -substantele luate din mediul exterior intr-o forma asimilabila. Aceasta consta in procese de "macinare" si in reactii biochimice foarte intense ce necesita un mare efort din partea organismului. Pentru a ne forma 0 imagine de intensitatea acestor transformari, sa ne gandim la faptul ca pentru a putea fi realizate in laborator, este nevoie de temperaturi si de presiuni foarte inalte si de asemenea de catalizatori energici. In plus, astfel de reactii nu au fost realizate integral in nici un laborator. Organismul uman este supus de mai multe ori pe zi la 0 astfel de munca, ba mai mult, hrana omului modem lasa de dorit in privinta calitatii si a compozitiei si, in plus, este masticata insuficient.

Este adevarat ca musculatura involuntara ce captuseste viscerele oboseste mai greu decat cea voluntara, striata, dar aceasta solicitare permanents duce cu timpulla epuizare, ceea ce se manifesta prin dezordini interioare. Pa de alta parte, procesul de asimilatie solicits foarte intens mecanismele imunitare ale corpului. Orice substanta strains introdusa in corp, atata timp cat nu a fost integrata intr-o structura proprie, se afla in permanents sub actiunea globulelor albe si a anticorpilor.

In plus, 0 data cu produsii utili, in urma digestiei patrund in sange si 0 serie de substante daunatoare. Tot sangele care provine de la organele digestive trece prin ficat, unde are loc neutralizarea produsilor toxici, ficatul reprezentand adevaratul

56

avand in acest caz, un efect revitalizant asupra intregului corp.

Postul face parte din KAYA KALPA, cand se practica intrun mod foarte intens, fiind mentinut pe tot timpul curei (trei

saptamani). . . ~ .

Posturile prelungite asociate cu un regrm de viata bine determinat, sunt folosite de unele sisteme naturiste drept singura metoda de vindecare a unor boli incurabile prin tratament medicamentos. Se cunosc astfel de cazuri de vindecare a numeroase boli teribile, cum este canceruI. Aceasta necesita insa supraveghere specials si nu trebuie sa va hazarda~i ~si~g~ri. Posturile de 1-2 zile sunt insa fara pericol si nu necesita met un fel de masuri speciale. Ceea ce face dificile posturile prelungite 11 constituie faptul ca ele trebuie completate prin spalaturi stomacale. Se stie ca in urma activitatii sale antitoxice ficatul produce hila, 'un produs foarte toxic, pe car~ 0 sec~eta in intestinul subtire. Aceasta are astfel de parcurs pnn organism un drum de apro'ximativ opt metri. Daca nu este eliminata la timp (datorita lipsei defecat!ei), ea se absoarbe si ~recand 1~ ~ange, ajunge din nou la ficat. In acest fel, efectul curatl.v :ste amhl~at.

Intrucat in urma unui post prelungit nu exista defecatie, se impune folosirea spalaturilor intestinale pentru elimina~e~ bilei. Shank Praksahalana pe care 11 cunoastem este un exercitiu pre a dur si nu poate fi practicat zilnic. De asemenea Basti, care este indi~at in acest caz, este inaccesibil incepatorilor, Singura metoda ramane clisma. De aceea, posturile de peste trei zile se practica sub supraveghere medicala, efectuand cate 0 clisma diminea~a ~~ seara. Dar, trebuie rezervata pentru cazurile de afectiuni deosebite care nu sunt vindecabile prin alte metode. Pentru nevoile noastre, un post de 1-2 zile, completat de celelalte masuri

igienice, este suficient. . .

In timpul postului este hine sa nu mancati nimic. Fierturile de

58

legume ~i infuziile trebuie rezervate pentru posturile prelungite, cand sunt folosite in scopuri bine determinate.

Necesitatea de lichide ramane de 1-2 litri in 24 de ore, care trebuie consumate numai ca apa pura, de preferinta de izvor, la temperatura corpului (deci usor incalzita).

Postul este evitat in principiu de persoanele suple, care se tern de slabire. Este adevarat ca prin post se pierd zilnic aproximativ 500 g, dar greutatea se reface imediat dupa incetarea postului. De fapt, oricat ar parea de contradictoriu, postul este eel mai bun mijloc de a te ingrasa (sau mai bine-zis, de a reveni la greutatea ideala) prin faptul ca el produce 0 normalizare a functiilor digestive. Aceasta nu inseamna insa ca dupa un post trebuie sa mancati mai mult, ci din contra, caci ceea ce conteaza nu este cantitatea consumata, ci cea asimilata,

Postul necesita multa vointa pentru a rezista senzatiei de foame. Dar principiile sanatatii trebuie sa primeze indispozitiei temporare pe care 0 produce aceasta senzatie, care de altfel nu se manifesta decat in timpul primelor zile. Postul prelungit antreneaza 0 stare de repaos sporit cand orice indispozitie dispare si cand gandirea se poate manifesta in toata amploarea sa.

Dupa terminarea unui post de 1-2 zile nu sunt necesare masuri speciale in domeniul alimentar, avand insa grija sa ~u solicitati puternic intestinele, care au avut un repaos total. In prima zi dup a post, aceeasi al irrientatie ca dupa Shank Praksahalana. Postul de 1-2 zile poate fi practicat inainte de curatarea intestinelor (nu insa dupa), ceea ce ii cornpleteaza

' .

efectele.

Religia proclama postul saptamanal de 0 zi, ceea ce din punct de vedereigienic este excelent pentru sanatate. Posturile sunt interzise insa copiilor, persoanelor care au afectiuni ale tubului digestiv, boli cardiovasculare si de asemenea pe timpul

59

tratamentelor medicamentoase.

severe, mergand de la cali tate, pana la reducerea cantitativa sub orice limita (budism).

Rezulta ca umanitatea a cunoscut dintotdeauna influenta alimentatiei asupra evolutiei umane sub orice aspect (pe care '0 conditioneaza) si numai cine nu gandeste poate ignora aceasta, cazand pe panta opusa, cea a excesului si a alimentatiei irationale

In decursul evolutiei vietii nu a e~istat nici u~ inte;media~ intre organism si mediu, acesta luandu-si hrana direct din natura asa cum i-o of ere a ea. In ultimul timp insa, intre om si mediul inconjurator se ridica un zid tot mai inalt, care va duce in cele din urma la izolarea total a. Acest fapt constituie un aport antifiziologic pentru corp, ceea ce se rasfrange asupra sanatatii.

Descoperirea focului a constituit un pas insemnat in evo'lutia umana, prin faptul ca hrana si In special camea si cerealele, devin mai usor asimilate prin coacere. Dar folosirea in exclusivitate a unei hrane preparate prin incalzir e duce la distrugerea principalelor elemente vitale, care sunt ~i celemaiinstabile.De asemenea, introducerea industrializani In prepararea hranei, secatuieste ali mente le de vitamine, ferrnenti, oligoelemente etc. a carer prezenta este indispensabila nu numai pentru asimilatie, dar chiar pentru viata, Atunci cand aceste elemente lipsesc din alimentatie, organismul le ia din rezervele proprii, si acestea destul de limitate de altfel, ceea ce duce cu timpulla devitalizarea tesuturilor, la crearea unor carente importante, de unde 0 perturbare a proceselor biochimice de la nivel celular. Lipsa acestor elemente reduce posibilitatile de aparare, deschizand camp liber invaziei microbilor: "Microbul nu e nimic terenul e

totul", '

In intreaga lume vie exista un echilibru intre constituienti (viata este unitara). Asimilarea unor substante straine, pe care o aduce hrana "civilizata", constituie 0 permanents agresiune

Ill. ALIMENTATIE

1. SUNTEM CE MANCAM !

Oricat ar parea de uimitor, noi riu suntem altceva deci ceea ce mancam, hrana fiind adevaratul (si unicul) material de constructie al corpului. La inceput fiecare dintre noi nu am fost decat 0 celula. Intreaga dezvoltare ulterioara a constat in aportul de sub stante din mediul inconjurator, care, in urma complicatelor procese metabolice au fost transformate in celulele noastre, adevarata materie vie, de la cele din oase si muschi, pana la structura cea mai cornplicata pe care 0 reprezinta materia cerebrala,

In urma metabolismului, alimentele sufera 0 serie de transforrnari ce constau in asimilarea elementelor utile si eliminarea celor nefolositoare si deseurilor rezultate in urma combustiilor. Dupa cum s-a aratat, asimilatia este 0 munca enorrna, iar eliminarea pro dusi lor rezultati, reprezinta 0 problema "vital a" pentru organism. Este evident ca eu cat hrana este de calitate mai buna si eu cat raman mai purine reziduuri toxice in urma asimilarii ei, cu atat organismul va fi atins mai putin in integritatea sa. In aceasta ordine de idei, au aparut 0 serie de metode naturiste pentru care problema alimentara constituie cheia succesului In cele mai diverse domenii: vindeearea miraculoasa a bolilor de degenerescenta in medic ina, obtinerea unor rezultate superioare in sport etc. Mai mult Insa, in domeniul spiritual regimul alimentar face obiectul unor "restrictii" foarte

I

II

60

asupra vietii celulare, duce la sintetizarea unor produsi imperfecti (care intra in alcatuirea corpului nostru) ~i altereaza functionarea normala a organismului. In urma arderilor de la nivel celular a alimentelor concentrate si denaturate rezulta produsi diferiti, ~i in special acizi organici ( oxidari incomplete), in timp ce, in mod normal, singurii produsi rezultati ar trebui sa fie apa ~i bioxidul de carbon, care nu sunt toxici. Rezulta cu timpul 0 acidificare a intregului organism, ceea ce perturba reactiile biochimice, stiut fiind faptul ca acestea au loc in conditii bine determinate (pH-ul lichidelor corporale este slab alcalin) si demineralizeaza tesuturile.

Aceasta alimentatie denaturata a omului civilizat provine din insa~i modul de crestere antinaturala a plantelor si animalelor, ce consta intr-un aport de sub stante stimulente, antifiziologice (cine nu cunoaste de exemplu diferenta dintre camea unui pui de la "tara" si eel crescut artificial in incub ato are ).

Omul modem consuma 0 hrana pentru care nu a fost creat. In loc sa ia din natura alimentele fiziologic care ii sunt necesare, el prefera otravurile (alcool, tutun, cafea, condimente, droguri etc.). Cauza principala a degenerescentei biologice consta in zidul interpus intre om si mediu, de unde un aport antinatural de materie si energie ~i 0 eliminare necorespunzatoare a produsilor rezultati in urma metabolismului. Singura metoda de a lupta eficace contra ei, este de a veghea in permanents ca aceste procese sa se desfasoare intr-un mod fiziologic.

2. REGULI DE ALiMENTATIE

Regulile care urmeaza si care completeaza igiena interioara, nu sunt niste restrictii.iasa cum multi sunt tentati sa creada, ci mai de gr aba sunt n iste principii generale ce of era fiecaruia

posibilitatea de a alege intr-un mod just si dupa preferinta hrana, incadrandu-se in acelasi timp in limitele unei alimentatii fiziologice. Trebuie retinut ca orice reforrna in domeni~l alimentar are consecinte binefacatoare ce se rasfrang asupra intregului organism. Pe de alta parte, nici un regim nu poate fi considerat perfect si de aceea, unele "abated", inevitabile de altfel, nu trebuie sa va descurajeze.

In toate domeniile, ~i cu atat mai mult in eel alimentar, omul intelept stie sa faca diferenta intre ce e bun si ce e placut si nu se lasa amagit de simturi. Hrana este 0 necesitate si trebuie privita ca at are , si nu ca 0 "placere", asa cum se intampla adesea. In plus, 0 masa "buna" va fi intotdeauna si placuta!

Ca regula generala, trebuie retinut ca eel mai bun bucatar este natura, iar hrana trebuie consumata, pe cat posibil, asa cum 0 prepara ea. Rafinarea sau tratarea termica generalizata, precum si adaosurile suplimentare de sub stante, duce la denaturarea alimentelor, ceea ce le face antifiziologice. In locul mancarurilor complicate, le Yeti prefera pe cele simple, naturale.

Zahar, Ca 0 prima reforma in domeniul alimentar se impune suprimarea zaharului sau reducerea consumului la minim. Zaharul este un produs chimic aproape pur, lipsit de saruri minerale, fermenti si vitamine necesare asimilarii lui, precum ~i de celuloza indispensabila progresiei normale prin intestin. Datorita concentratiei sporite, el irita (prin procesele osmotice) mucoasa fragila a tubului digestiv, iar asimilarea lui perturba chimismul intestinal.

Zaharul este recomandat (?) in special in alimentatia copiilor, batranilor si sportivilor datorita usurintei cu care se absoarbe si energiei care se degaja prin ardere. Dar ce s-ar intampla daca am consuma numai alimente de puritate 100% (lipide, protide si glucide) pentru motivul ca ar solicita mai putin intestinele?

Consumarea zilnica si in cantitati mari a zaharului duce cu timpul la secatuirea rezervelor proprii de saruri minerale si vitamine ale organismului, ceea ce are ca efect 0 devitalizare organica. Folosirea lui abuziva, asa cum fac majoritatea oamenilor duce la carente ireversibile. Zaharul este cauza directa

, ,

la 0 serie de afectiuni cum sunt diabetul ~i obezitatea si in acelasi timp, cauza indirecta a multor dereglari organice care sunt la baza bolilor de degenerescenta.

In plus, bacteriile cavitatii bucale hranindu-se cu zahar, produc acizi organici care agreseaza in continuu dintii. Astfel deci, el constituie cauza indirecta a cariilor dentare (copiii, mari consumatori de dulciuri, au 0 dentitie inspaimantatoare). Trebuie sa ne gandim ca zaharul a fost introdus de curand in alimentatia omului si de aceea organismul nu a avut timp sa se adapteze.

Folosirea zaharului in cantitati mari nu are deci nici 0 justificare si in plus, el este mal daunator decat carnea si alcoolul. Zaharul trebuie considerat ceea ce este, un condiment, ~i folosit numai ca atare. Trebuie deci sa limitati consumul de zahar, sa renuntati la cantitatile mari de preparate de cofetarie ~i patiserie, la prajituri ~i bomboane. Evitati mai ales consumul de dulciuri intre mese. Se stie ca 0 singura bomboana inainte de masa taie pofta de mancare, iar aceasta datorita cresterii bruste a concentratiei de zahar in sange. Daca ati luat totusi un desert dulce, clatiti cu grija gura si beti un pahar cu apa.

Eliminarea zaharului din alimentatie este 0 simpla problema de obisnuinta ce consta in a "uita" gustul zaharului. Strabunii nostri au trait foarte bine si fara zahar! Placerea pe care 0

, ,

produce consumul dulciurilor este numai relativa, dar, in schimb, consecintele nefaste asupra sanatatii sunt reale si alarmante.

Carne, peste, oua, Spre deosebire de zahar, carnea a fost consumata din cele mai vechi timpuri si de aceea putem considera

64

ca organism~l a avut timp sa se adapteze. Ceea ce este daunator nu este deci consumul de carne, ci folosirea ei in cantitar] excesive.

Carnea, pestele si ouale sunt alimente monovalente alcatune in special din aminoacizi si, de aceea, asimilarea lor necesita prezenta unor alimente bogate in saruri minerale si vitamine cum sunt ~ruditatile. Trebuie sa nu uitam insa cu nu se poat~ trai numai cu came, iar eschimosii, a caror durata de viata medie este d~ 25. de ~ni, sunt exemple elocvente in acest sens. I~ plus, atat ei cat ~I ammalele carnivore, nu se hranesc numai cu carne ci

consuma animalul in intregime (oase, viscere, sange). '

Pe langa lipsa elementelor esentiale, carnea contine to ate ~eziduurile metabolice ale animalului care a trait si, in aceiasi ~lmp, eS.te un excelent mediu de cultura pentru microorganisme ~i "'. s.peclal pentru bacteriile de putrefactie, care ating zeci de milioane (!) pe gram, ceea ce soli cita intens mecanismele imunitare ale organismului. Acestea distrug flora microbiana propr!e a intr.egului tub digestiv (de la gura pana la iesire), care este m special fermentativa" ceea ce are consecinte foarte

daunatoare asupra sanatatii. '

. I?e ac~ea, fara a proc1ama 0 renuntare totala la produsii de ongme animala, consumul lor trebuie sa se limiteze la circa 100 grame pe zi (pentru oua 2 pe saptamana), preferand carnea fiarta sau fripta celei prajite in ulei. De asemenea, trebuie sa consuman numai produse proaspete, evitand conservele.

Daca nu se poate trai numai cu came, lipsa ei din alimentatie nu are nici un efect daunator asupra organismului, ci din contra lactovegetarienii fiind exemple elocvente in acest sens. ' Gr~simi. Alirnentatia civilizata, compusa in mare parte din prod~~l de ~rigine animala, este foarte bogata in lipide (came grasa, sosun, ulei etc.). Grasimile reprezinta, de asemenea, 0

65

hrana monovalenta si foarte concentrata si de aceea trebuie consumate numai cu alimente bogate in elemente vitale esentiale

(salata). . .

Reduceti consumul de lipide si mai ales al celor de ongme

animala, preferand uleiurile vegetale obtinute prin presare la rece. Evitati grasimile tratate termic (prajit in ulei), caci aceasta le denatureaza schimbandu-le profund compozitia. Organismul are nevoie de grasimi nesaturate, in timp ce caldura rupe moleculele lor la nivelul dublei legaturi si le oxideaza. Cel mai indicat este sa consumati fructe oleaginoase (seminte de floarea-soarelui, de dovleac, nuci etc.), care contin to ate elementele necesare asimilarii si unde lipidele se afla in asociatie protoplasmatica fiziologica,

Condimente. Hrana omului civilizat, denaturata si saracita in elemente vitale, a devenit insipida, ceea ce determina bucatariile sa foloseasca 0 serie de adaosuri (condimente), pentru a da gust alimentelor. Acestea sunt in totalitate daunatoare pentru aparatul digestiv avand un efect excitant si in acelasi timp, iritant, asupra mucoasei bucale si intestinale. Folosirea unei alimentatii putemic condimentata este cauza directa a multor tulburari digestive si in special a ulceratiilor intestinale. In plus, ele scad sensibilitatea papilelor gustative, ceea ce necesita sporirea dozei. Astfel inhibate ~i agresate continuu, papilele nu mai sunt in masura sa perceapa savoarea naturala a alimentelor, ceea ce are influente nefaste asupra conditionarii pe cale reflexa a complicatului proces digestiv. De asemenea, aceasta reduce absorbtia pranica de la nivelul mucoasei linguale, stiut fiind ca absorbtia se datoreaza tocmai sensibilitatii papilelor gustative.

Una dintre reformele principale in alimentatie 0 constituie renuntarea totala la orice condiment. Este adevarat ca primele zile sunt "chinuitoare", dar atunci cand sensibilitatea papilelor

gustative va reveni la normal, nu Yeti mai concepe sa mancat] condimentat. Numai atunci Yeti percepe adevarata savoare a alimentelor naturale, nealterata de adaosuri straine, iar mancarea va deveni intr-adevar 0 placere. Nu numai ca alimentele complicate ~i excitante isi vor pierde atractia, dar yeti percepe in mod real actiunea lor excitants ~i iritanta la nivelul cavitatii bucale, iar aceasta si mai net inca dupa ce practicati curatarsa

limbii. ' ,

Evitati deci orice adaos de sare, otet, piper, ardei, mustar,

zahar etc. . . '

Renuntarea la sare pare ceva irealizabil; caci se considera (pe drept) ca aceasta este indispensabila in aIimentatie. Dar alimentele contin suficienta sare, care, de altfel, se afla in' echilibru in toata lumea vie si de aceea orice adaos suplimentar este antinatural. Exists multe persoane care, chiar fara a gusta mancarea, 0 sareaza din abundenta, ceea ce este foarte daunator pentru sanatate (in special pentru rinichi). Facand 0 incercare fidela de cateva saptamani, yeti ajunge sa eliminati total adaosul de sare din orice aliment. Dad nu sunteti inca hotarat pentru aceasta intreprindere, preferati sare bruta, asa cum este extras a din mina. Sarea rafinata este un produs chimic pur, fiind lipsita de oligoelementele foarte importante pentru viata; aspectul nu trebuie sa va insele!

Cereale. Cerealele ccntin 0 mare parte din elementele esentiale indispensabile v!etii si de aceea ele sunt prezente in alirnentatia tuturor popoarelor. Faptul ca ele se pot consuma cu orice alt aliment, (aducand elementele necesare asimilatiei) si posibiIitatea lor de a se prepara sub forma de paine, le fa~e usor accesibile si. de aceea ocupa un loc important in aIimentatie.

Dar comoditatea umaria are 0 influenta nefasta si in acest domeniu. Se stie ca faina alba se conserva ~i se prepara mai usor

decat cea neagra, ceea ce face ca in cornert sa apara aproape in exc1usivitate paine alba (cea neagra este folosita ca hrana pentru animale!).

Aceasta nu se mai poate numi insa paine, caci in urma macinarii si cernerii, taratele, care contin peste 90% din substantele esentiale ale bobului de grau, sunt eliminate. Astfel, faina alba nu este altceva decat amidon, si in loc sa aduca elemente . necesare in asimilatia altor alimente, din contra, ea necesita un aport exterior de sub stante vitale, ceea ce duce cu timpulla carente foarte grave. Trebuie sa renuntati deci la painea alba (cat ar fi ea de "frumoasa") ~i sa preferati painea neagra, preparata din cereale integrale. Nu va temeti ca aceasta ingrasa (cum se crede adesea), ci din contra, consumul de paine neagra duce la 0 normalizare a greutatii prin normalizarea asimilatiei pe care 0 implica.

In plus, painea neagra are un gust mult mai placut, care nu se dezvaluie insa decat dupa 0 masticatie prelungita. Atunci cand Yeti ajunge sa-i percepeti gustul in intregime, nu Yeti mai concepe sa mancati paine alba.

Folositi, de asemenea, painea de secara sau de porumb (rnamaliga), care aduc 0 serie de substante proprii noi.

Pe langa acestea, este recomandat sa consumati cereale fierte, stiut fiind ca la coacere se ating temperaturi mai mari decat la fierbere (in apa temperatura nu depaseste 100GC), ceea ce distruge 0 mare parte a elementelor vitale, instabile la temperaturi inalte. Preferati deci porumb fiert si "coliva" preparata din gran integral, la care puteti adauga stafide, alune, nuci, mere razuite etc., ~i pe care 0 puteti indulci (eventual) cu putina miere; aceasta va fi preferata cu timpul preparatelor complicate de cofetarie.

Pentru a restabili echilibrul de sub stante vitale esentiale din organism, echilibru denaturat in urma alimentatiei antifiziologice

a omului modern, va recomand urmatoruj fel de mf

. . ancare:

fl:r~~tl 2-3 li~guri de tarate (de grau, porumb etc.) in putina apa

pa~1 mcepe sa se umfle (deci nu prea mult, pentru a nu distruge substantele pe care le coritine) apoi, dupa ce se racests amestecati-Ie cu iaurt. Acest fel de mancare nu mai are nevoie d~ nimic altceva (nici de paine) si poate constitui masa de dirnineata

sau cina. '

Cartofi. Cartoful este, de asemenea, bogat in saruri minerale si vitamine si, in plus, are proprietati bazificante, ceea ce 11 face recomandat in alimentatia omului modem, atat de acida. El trebui consumat insa numai copt sau fiert in coaja proprie (fara adaos de sare) pentru a nu-si pierde din sarurile pe care le contine. Evitati .cartofii prajiti in ulei, caci pe langa faptul ca se pie~d 0 parte din substante, temperatura denatureaza atat cartoful cat si uleiul,. ~a~e patrunzand in porii cartofului 11 face greu digerabil. Cartofii fierti sau copti se pot servi simpli sau in piure la care puteti adauga lapte acru sau iaurt, ceea ce constituie un aliment foarte usor asimilabil (la fel si pentru orez).

Cruditati. Hrana natural a care se afla in echilibru cu noi trebuie sa fie cruda, nealteratads caldura si preparari complicate:

Este adevarat ca unele ali mente nu se pot consuma crude dar este .revoltator faptul ca hrana civilizatului este aproa~e in totalitate preparata termic, cruditatile fiind aproape inexistente la masa omului modem.

~Alimente~e ~rude sunt adevarate rezerve de bioenergie (prana), de vitalitate, iar elementele se gasesc aici in asociatie

fiziologica. '

Alim~ntatia naturala trebuie sa fie alcatuita in special din fructe ~l legume crude, proaspete, de sezon, cultivate de preferinta fara ingrasaminte chimice sau alte adaosuri artificiale.

Trecerea la un regim de cruditati trebuie sa se faca insa

gradat, pentru a las a timp sa se adapteze florei microbiene si membranei intestinale, sensibilizata si devitalizata in urma hranei tratate termic. Legumele si fructele trebuie sa nu lipseasca de la nici 0 masa si sa constituie eel putin un sfert din alimentatie. Ele aduc TOATE elementele esentiale necesare vieti i si indispensabile in alimentatie. De aceea ele se pot asocia cu alte alimente mai sarace in astfel de substante, cum sunt produsele de origine animals.

Trebuie sa retineti insa ca este foarte daunator de a consuma fructe si legume CRUDE la aceeasi masa, ceea ce agreseaza flora microbiana intestinala.

De asemenea, folositi legumele murate, care sunt predigerate de fermenti lactici, ceea ce le face usor asimilabile ~i pot umple lipsa de vitamine din timpul iemii.

Lapte. Laptele trebuie considerat ca un aliment, foarte bogat in sub stante nutritive de altfel si nu ca 0 bautura. Laptele dulce este indic~t in special pentru copii, la adulti absorbtia sa nefiind totala, datorita lipsei din sucul gastric a unui ferment ce ajuta la coagulare. De aceea, adultii vor prefera laptele acru sau iaurtul, care se asimileaza foarte usor si care au, in plus, un efect purificator. Datorita ferrnentilor pe care ii contine, ajuta la digerarea altor alimente, putandu-se consuma atat cu produsi de origine animala, cat si vegetal a si modifies (favorabil) flora microbiana intestinala, ceea ce se poate constata prin dezodorizarea materiilor fecale.

Laptele acru ~i iaurtul se asociaza bine cu legumele si fructele crude pe care le face foarte gustoase; 0 incercare va va convinge:

Folositi-I la salate sau adaugati in lapte acru fructe razuite, De asemenea, to ate fructele se pot consuma cu lapte dulce (in schimb, legumele crude nu se asociaza cu laptele dulce).

Puteti sa folositi, de asemenea, toate celelalte produse din

lapte: branza (pe care 0 desarati tinand-o in apa), smantana, unt etc. neuitand insa ca acestea sunt alimente concentrate. '

Compozitta meselor. Dozarea meselor este 0 problema importanta, desi adesea ignorata. Mieul dejun trebuie sa fie intradevar mic, dar nu atat in cantitate cat mai degraba in consistenta dimineata fiind preferate alimentele care se asimileaza usor si nu solicita intens organele digestive. Stiut fiind faptul ca acesta ~e ia "in fuga", deoarece dimineata este eel mai incarcat moment al zilei cand toti se grab esc spre munca, el se va compune de preferinta din legume sau fructe razuite in lapte acru sau iaurt, care nu necesita mult timp pentru a fi consumate (si preparate). Puteti sa adaugati in laptele acru sau in iaurt tarate de grau, macese, ceapa tocata marunt, frunze de plante sau ierburi din flora spontana care sunt foarte bogate in saruri minerale si scapa in plus oricarui tratament chimic (urzici, stevie, stir etc.), fructe sau legume razuite (preferati de asemenea fructele de padure), care aduc multe elemente esentiale si sunt user digerabile.

Omasa incarcata si complicata ce solicita intens tubul digestiv alcatuita din produse de origine animala, constituie un obstacol in calea eliminarii; in cursul noptii actioneaza in special asimilatia, iar dimineata eliminarea prcdusilor rezultati. Dar aceasta 'nu inseamna ca puteti sari peste aceasta masa, asa cum multi sunt tentati sa faca,

Yeti evita, de asemenea, la masa de' dimineata toata excitantele

(ceai, cafea, alcool, tutun, zahar etc.). '

Masa de pr anz va fi "obisnuita", avand insa grija sa respectati regulile de mai sus, ~i in special adaosul de cruditati.

Seara yeti prefera alimente usor asimilabile care sa nu sdlicite intens nici de data aceasta aparatul digestiv in cursul noptii, de exemplu, salate de legume (la care puteti adauga plante si ierburi comestibile) cu lapte acru sau iaurt, piure de cartofi sau de orez

cu lapte acru si legume crude razuite (morcovi, ridichi, ceapa etc.).

Ca obiectiv principal Yeti urmari 0 cat mai mare diversificare a meselor.

Pana acum am raspuns in special la intrebarea "CE sA MANCl\M?" Exista de asemenea multe altele ce se cer explicate:

CUM, CAND, CAT etc.

Obiceiurile alimentare ale omului civilizat sunt in cea mai mare parte eronate: mananca prea repede, prea rece sau prea cald, pre a mult etc.

In primul rand, trebuie sa mancati numai atunci cand va este foame, si nu pentru ca a venit ora mesei. Faceti deosebire intre pofta de a manoa si adevarata foame (prima este trecatoare). Pe de alta parte, trebuie sa mancati la ore fixe (vezi conditionarile lui Pavlov) asimilatia integrandu-se in unitatea ritmurilor corporale. Pentru a realiza aceste doua cerinte, trebuie sa dozati astfel cantitatea de hrana consumata la fiecare masa si orele cand mancati, incat foamea sa se manifeste la ora mesei. A stabili ora "ideala" pentru fiecare masa este insa imposibil, aceasta depinzand mult de programul zilnic al fiecaruia.

Ceea ce conteaza nu este atat ora, ci respectarea acestor ore.

Se considera normal un numar de trei mese pe zi, care sa corespunda cu momentele zilei: dimineata, amiaza si seara. Intre mese nu trebuie sa consumati absolut nimic, nici chiar un fruct sau 0 bomboana, pentru a las a timp digestiei sa se termine total (3-4 ore). Consumarea unor alimente in acest interval de timp duce la 0 perturbare a asimilatiei, acestea amestecandu-se cu alimentele predigerate din stomac. In plus, mesele si gustarile dese, modifica ritmurile corporale, ducand la rupturi de echilibru, foarte daunatoare pentru sanatate. Se stie ca secretia glandelor digestive, rniscarile peristaltice

72

ale i~testinelor, activitatea ficatului etc. sunt procese ritmice, iar desfasurarea lor armonioasa este garantia unei functionari optime a proceselor metabolice.

Nu mancati niciodata mai mult decat are nevoie organismul ceea ce solicita in plus organele digestive, iar excesul de aliment; se poate depune in corp sub forma de grasime. Trebuie sa va ridicati de la masa cu senzatia ca ati mai putea manoa, greutatea in abdomen fiind un indiciu ca ati mers prea departe. Observand reactiile organismului nu va fi greu sa apreciati unde se afla pragul.

Dupa fiecare mas a si in special dupa cea de pranz, trebuie sa rezervati cateva minute pentru a va odihni (de preferinta culcat pe abdomen deci cu fata in jos, ceea ce poate constitui, in plus, un re~ediu pentru durerile de stomac) ~i sa evitati pe timpul digestiei once activitate fizica sau psihica intensa, stint fiind ca digestia acapareaza peste 60% din energia nervoasa. Lipsa de odihna dupa masa poate cauza 0 serie de tulburari; sangele ce trebuie sa aflueze din plin spre organele digestive, este antrenat spre e~tre~itati, impiedicand astfel desfasurarea in conditii optime a digestiei.

Trebuie aratat, ca un imperativ suprem, ca daca nimeni nu ne poate condamna pentru propriile noastre erori alimentare, nu avem In nici un caz dreptul sa le comitem fata de copiii nostri.

Nasterea si intreaga dezvoltare ulterioara a copilului depind de modul de viata si de alimentatie al parintilor si in special al mamei in perioada sarcinii si alaptarii. De aceea, in aceasta privinta, mamele trebuie sa se supuna unuiautocontrol strict evitand tot ceea ce ar putea dauna copilului. Dar, asa cum nu a~ grija fata de ei, adultii nu au grija nici de copii. Majoritatea copiilor sunt supraalimentati, iar instinctele lor alimentare sunt distruse de ignoranta parintilor, Copiii nu pot face deosebirea

73

pai~e ~eagra blne ~asticata si insalivata produce un gust placut, mal placut decat once alt fel complicat de mancare,

Dar efectul subtil al masticatiei prelungite este mult mai important, in sensul ca papilele gustative au menirea de a informa pe cale reflexa intregul aparat digestiv, stomacul pregatindu-se in acest fel sa prirneasca bolul alimentar. In plus, la acest nivel are loc absorbtia pranei din alimente. Concentrand intreaga atentie asupra modificarii de gust ce se produce in timpul masticatiei aceasta poate deveni un excelent exercitiu de concentrare si d;

absorbtie pranica, stiut fiind ca prana se supune gandirii. '

Atunci cand va asezati la mas a trebuie sa eliminati orice alte ocupatii sau ganduri neaferente, sa fiti prezenti cu trup si suflet caci acesta este un moment sacru pentru corp, de care cldepinde in intregime - fara hrana nu putem trai - aceasta nefiind numai un "combustibil", ci insusi materialul de constructie al corpului. Realizand in mod constient acest aspect pe care 11 reprezinta alimentatia, Yeti descoperi in arta de a rnanca 0 noua placere si 0 adevarata arta de a trai. Fiecare bucatica pe care 0 introduceti in gura trebuie mestecata pana nu mai emana nici 0 savoare (caci prana, fiind legata de gust, se absoarbe in intregirne numai 0 data cu terminarea gustului) ~i trece ea singura in esofag, nu inghitita lacom, asa cum se intampla adesea.

Mestecati, de asemene, chiar ~i alimentele lichide (ciorba, laptele si chiar apa). "Trebuie sa beti solidele si sa rnancati lichidele", ceea ce vrea sa insemne ca hrana trebuietinuta in gura pana se transforma intr-o pasta semiconsistenta, omogena, bine amestecata cu saliva. La inceput, aceasta poate fi dificil de realizat, caci salivatia s-a denaturat si s-a redus in cantitate (sub 300 ml in 24 de ore), dar odata redobandita functionarea normal a a glandelor salivare (prin antrenament) se va aj~nge la circa 1,5 litri de saliva in 24 de ore.

intre ce e bun ~i ce e placut, iar noi nu avem dreptul sa profitam de naivitatea lor. Nu trebuie sa fortati niciodata un copil sa manance mai mult decat doreste si nu-l indemnati sa-si consume mai repede portia sub pedeapsa ca ii Yeti sista desertul. Vegheati in permanenta nu numai sa pastrati nealterate instinctele copiilor in domeniul alimentar, dar, de asemenea, sa-i obisnuiti cu 0 hrana naturala ~i nealterata. Suprimati la copii preparatele pe baza de zahar incercand sa le inlocuiti cu dulciuri naturale (fructe).

3. MASTICATIA

Ritmul rapid al civilizatiei si-a pus amprenta pe toate activitatile umane denaturandu-le. "Lipsa de timp" de care se plange omul modern, nu-i permite sa intarzie la masa, iar aceasta se traduce printr-o masticatie insuficienta a hranei cu toate consecintele nefaste.

Rolul cavitatii bucale in general si al danturii in particular, este de a aduce alimentele intr-o stare usor asimllablla. Dintii sunt pentru a mesteca, dar putini realizeaza in mod real aceasta! o hrana nemestecata si deci nemaruntita, devine un adevarat balast in stomac. Acesta nu are "dinti" ca sa tritureze hrana, care nu poate fi asimilata altfel. Rezulta de aici 0 suprasolicitare intensa a stomacului, ceea ce are repercusiuni foarte daunatoare, Prevazand necesitatea mentinerii timp indelungat a alimentelor in gura (hrana naturala necesita 0 masticatie prelungita pentru a putea fi inghitita), natura a inzestrat, cavitatea bucala cu 0 serie de fermenti ce produc 0 adevarata predigestie a alimentelor si in special a amidonului care se transforms in glucide mai simple. Aceasta transformare chimica este insotita de 0 modificare de gust, ceea ce face ca alimentele sa-si gaseasca 0 noua savoare, solicitand astfel 0 prelungire constienta a masticatiei. 0 bucata de

I !

74

Pe de alta parte, carnea nu se preteaza la 0 masticatie pre lung ita, caci pe langa faptul ca ar produce un gust neplacut, ea se digera integral in stomac. Dar asta nu inseamna ca nu trebuie sa 0 maruntiti foarte bine!

o masticatie prelungita face ca senzatia de saturare sa survina dupa 0 cantitate mai mica de alimente consumate, usurand astfel munca stomacului. Nu trebuie sa uitati ca ceea ce conteaza este ceea ce se absoarbe si nu ceea ce mancati.

A invata sau, mai degraba, a reinvata sa mancati, nu este usor, caci trebuie schimbat un obicei. Dar dupa cateva saptamani de incercare fidela, atunci cand va Yeti da seama de importanta masticatiei prelungite si cand Yeti ajunge sa extrageti adevarata savoare din alimente, nu Yeti mai concepe sa mancati altfel.

Multi i~i dau seama de importanta masticatiei (in special pentru fortificarea danturii), dar nu-si pot permite sa piarda timp pentru asta la masa! Si astfel a aparut guma de mestecat! Trebuie spus ca acesta este un obicei cum nu se poate mai daunator, caci mo dificand pH-ul cavitatii bucale, ea antreneaza 0 saliva anorrnala atat in cantitate cat mai ales in compozitie si care inghitita, modifies intregul chimism intestinal. La aceasta se adauga nocivitatea prcdusilor pe care ii contine. Evitati deci de a introduce produsi chimici artificiali in gura (si in organism).

4. A SLABI MANCAND

Asa cum a te ingrasa prin post pare absurd, a slabi mancand pare complet lipsit de logical Toti cei care doresc sa slabeasca (si sunt destui!) considers, cu deplina aprobare medicala de altfel, ca aceasta nu se poate realiza decat prin reducerea ratiei alimentare caci (iar aceasta pe drept), orice surplus se acumuleaza in corp sub forma de grasime.

76

Am vazut ca prin post se s labeste irrtr-ade var cateva kilograme intr-un timp destul de scurt, dar sunt imediat refacute dupa incetarea postului si adesea depasite, chiar daca nu se face nici un aport sup limen tar in alimentatie, Acesta se datoreaza faptului ca in urma repaosului complet impus organelor digestive, ele incep sa functioneze normal asigurand 0 asimilare corecta a hranei.

A dori sa slabesti prin reducerea ratiei alimentare are acelasi efect ca ~i postul (intr-un mod mai atenuat insa); pe de 0 parte, un regim restrictiv nu poate fi mentinut la infinit, iar pe de alta, cdata cu revenirea la regimul "normal", organele digestive vor incepe sa functioneze din plin, ceea ce va neutraliza efectul curei. In plus, pe langa, faptul ca foamea se dovedeste cur and mai puternica decat motivatia dorintei de a slabi, mentinerea timp indelungat a unui astfel de regim, are consecinte nefaste asupra sanatatii, prin instalarea unor carente in elemente vitale.

Trebuie spus ca grasimea excedentara nu este daunatoare prin ea insasi; de altfel, ea are un rol bine determinat in organism. Ceea ce se poate imputa obezitatii, este faptul ca ea reprezinta simptome ale unor ruperi de echilibru. Oricine stie ca a te ingrasa nu inseamna a spori in forta si in vitalitate, ci din contra, lipsa de vitali tate si slabiciune la efort fizic si intelectual, predispozitie la imbolnavire, ceea ce indica deficiente interne si care se datoreaza unor lipsuri in alimentatie.

In urma unei hrane denaturate, lipsita de elemente vitale esentiale, rezulta 0 asimilare defectuoasa ce duce la sinteza unor pro dusi imperfecti, si in special grasimi, care invadeaza protoplasma celulara scazandu-i reactivitatea. Aceasta perturba desfasurarea reactiilor celulare, ceea ce constituie 0 grava agresiune contra integritatii corporale, ducand la scaderea posibi litatii lor de a face fata situatiilor dificile. Astfel,

77

kilogramele excedentare trebuie considerate ca simptome, ca un semnal de alarm a ce indica dezechilibre interne profunde, ceea ce poate constitui cauza multor boli de degenerescenta, obezitatea fiind ea insasi 0 astfel de boala,

Dar ceea ce conditioneaza dorinta si incercarile de a slabi la majoritatea sunt considerentele estetice. Este adevarat ca un corp invadat si deformat de grasime nu poate fi frumos. Pe de alta parte, aceasta situatie se intalneste numai la om (in special in a doua parte a vietii, cand mecanismele vitale, agresate continuu, nu mai pot face fata situatiilor) si foarte putin in lumea animala. Ceea ce ne "izbeste" imediat la animale este asernanarea uimitoare intre indivizii apartinand aceleiasi specii; aceleasi linii perfecte, aceleasi trasaturi ~i 0 greutate ce variaza foarte putin la indivizii de aceeasi varsta. Numai animalele ce traiesc in jurul omului si sub influenta lui prezinta anomalii de greutate.

Este evident ca aceste divergente care surprind nu se pot datora decat modului de viata, natural in cazul animalului, care, fortat sa infrunte legile "junglei" poseda in mod necesar un corp aproape perfect, si anti natural pentru omul modern care se departeaza din ce in ce mai mult de mediul in care s-a nascut si s-

a dezvoltat.

Animalul ce traieste liber poseda un mecanism propriu de

reglare a greutatii corporale, care este in legatura nu atat cu cantitatea de hrana pe care 0 consuma, cat cu CALITATEA ei. Oricine stie ca animalul salbatic nu are mese regulate nici in timp si nici in cantitate, cu toate acestea, greutatea lui ramane practic constanta. Pe de alta parte, un anima1 in captivitate, sustras influentei mediului extern, crescut si hranit artificial, fie ca este invadat in scurt timp de tesut adipos, fie slabeste ~i moare.

Acest mecanism de autoreglare exista si la om dar este denaturat. Se stie ca daca bei mai multa apa, dublu sau chiar

78

triplu fata de necesarul zilnic, aceasta nu se acumuleaza A

. 1" - . m corp

~1 :e el m~ma pnn diferite cai. Acelasi lucru ar trebui sa s~

mtamp e ~1 cu hrana. Si se intampla, dar nu la toti!

Oricat ar incerca un om slab sa manance'in plus el

t A - d A ' nu se

poa e mgrasa ecat eel mult cu 2-3 kilograme. Organismul -

P d- . 1 sau ose a un sistem ce autocontrol care face ca excesul de hrana - . '1 sa nu s~ aSlI~l1 eze. ~ar acest mecanism, agresat in continuu, in

spec1~1 pnntr-o alimentatie antinaturala, sfarseste prin a nu mai functiona corect, ducand cu timpul la obezitate. Kilogramele exc.edentare se datoreaza, dupa cum am spus, modului de viata antmatural si in special unei alimentatii denaturate. Lipsa unor elemente esentiale din hrana duce cu timpul la 0 asimilare defectuoasa a alimentelor, atat in cantitate cat si in cali tate si are d~ept conse~inta sporirea in greutate. Un astfel de r~gim alimentar antmatural, urmat timp indelungat, duce la instalarea nor carente importante ce actioneaza asupra mecanismelor de autoco~trol a metabolismului si in special asupra glandelor endocnne. Odata instalata la acest nivel, obezitatea devine "acuta~', facan~ sa esueze orice cura de slabire. Cu timpul, aceasta anomalie hormonala se transmite ereditar ceea ce face sa apara copii obezi inca de la nastere, in ciuda unei alimentatii

ulterioare "corecte". '

~ric_are .ar fi natura obezitatii -alimentara, hormonala sau ereditara - smgurul mod de lupta eficace impotriva ei consta intro alimentatie rationala si 'nu intr-o reducere in cantitate ci mai degr~ba_intr-un aport sporit deelemente vitale care au dr~pt scop de a ~nlatura dezechilibrele instalate. Este evident ca efectele lor :ror fi c~ atat mai rapide cu cat cauzele sunt mai "de suprafata", iar obezitatea de natura ereditara sau hormonala necesita ani de ~unca pentru a indrepta erorile alimentare de 0 viata, Ceea ce se impune categoric, este de a Iua imediat atitudine contra

79

depunerilor de grasime excesiva pentru a nu las a ca aceasta sa duca la dezechilibre organice.

Pe de alta parte, se impune a stabili cand cineva are intradevar nevoie sa piarda din greutate. Sunt multi a carer dorinta de a slabi nu este motivata dedit de 0 ambitie impusa de prejudecatile modei, in ciuda unor linii perfecte a corpului lor, iar aceasta nu poate ave a de cat consecinte nefaste, ducand la un efect total opus. Greutatea ideals este aceea care este stabila pentru organismul respectiv, care nu prez inta fluctuatii importante in timp si se situeaza in general intr-o Iimita de plus sau minus 10 kilograme peste centimetrii ce depasesc un metru in inaltime. Ea nu este deci str icta, depinzand mult de particularitatile individuale.

Dupa cum am spus, eel care doreste sa slabeasca nu trebuie sa faca in nici un caz foamea, ci din contra. El trebuie sa respecte insa cu strictete cerintele unui mod de viata natural, iar practica yoga este salutara in acest sens. Un sistem digestiv in stare perfects de functionare, care se poate obtine prin exercitii de igiena, 0 hrana corecta cornpusa in special din cruditati si eliminarea totala a alimentelor care "ingrasa" (zahar, grasime, alcool, alimente denaturate), precum si practicarea unor exercitii fizice in aer liber, reprezinta conditia necesara si suficienta in orice tentativa de revenire la greutatea ideala. Regulile de alimentatie din capito lui precedent sint indicate in aceeasi masura atat celor care au de pierdut sau de castigat in greutate, cat si celor ce doresc sa-si mentina silueta, numai ca pentru primii recomandarile devin imperative, stricte. Un yoghin nu va fi in nici un caz gras!

80

-~I I

5. BAuTURI

Apa reprezinta peste 65% din greutatea corpului uman ocupand in acelasi timp un loc important in intreaga lume vie. E~ este adevaratul mediu intern in care plutesc celulele si componentele celulare, organismul putand fi considerat un acvariu. Apa este eel mai interesant lichid din punct de vedere al proprietatilor ei fizico-chimice, iar viata ar fi imposibila in absenta sa. Structura ionica si posibilitatea de a forma legatur! instabile cu diversi cornpusi pe care ii dizolva, 0 face mediul ideal in care se desfasoara reactiile biochimice. Studiul aprofundat al proprietatilor apei a dus la aparitia unei noi stiinte bioelectricitatea, care studiaza influenta proprietatilor electrice ale apei si ale diferitelor substante asupra organismelor vii. S-a constatat astfel ca alimentele, ca toate substantele de altfel, au 0 structura bioelectric a bine determinata, care pe de 0 parte, actioneaza asupra papilelor gustative excitandu-le (prana din alimente), iar pe de alta parte, participa la constituirea structurii bioelectrice a organismului. Se stie ca membrana celulara este 0 adevarata bariera ionica, iar schimburile de la acest nivel, deci metabolismul celular, sunt influentate de pro prietati le electromagnetice ale mediului intern ~i in special ale apei, care scalda toate celulele. Influenta apei si in special a calitatilor ei bioelectrice asupra vietii ~i a desfasurarii in bune co~ditii a schimburilor celulare, devine astfel evidenta. Propriet~tile electrice ale apei nu sunt insa stabile in timp, structura sa ionica modificandu-se la scurt timp dupa iesirea din izvor.

Intre moleculele puternic polarizate ale apei se stabilesc legaturi complicate, ceea ce duce la formarea unor asociatii

, ,

adevarate "insulite de gheata" ce plutesc in apa. Se stie ca

reactiile organice sunt conditionate de modul in care moleculele

81

reactante se leaga de catalizator, cu care intra in legatura prin punti de hidrogen, iar aceste legaturi depind de suprafata catalizatorului. Modificarea ~i mai ales distrugerea insulitelor de gheata are drept consecinta, 0 perturbare a proceselor organice, ceea ce poate duce la grave dezordini interne.

Astfel de structuri bioelectrice sunt caracteristice nu numai apei, ci tuturor alimentelor naturale vii, deci crude. Rezulta de aici 0 noua optica asupra alimentatiei si in particular asupra consumului de lichide, care trebuie sa fie proaspete, consumate cand legatura la "bateria" solara sau telurica nu a fost inca neutralizata, atata timp cat proprietatile bioelectrice nu au fost modificate de factorii externi.

o hrana solida sau lichida denaturata, deci lipsita de proprietatile electromagnetice catalizatoare, duce cu timpul la modificarea structurii ionice a mediului intern, consecinta si cauza directa a degenerescentei biologice. Viata este 0 succesiune de transformari de natura bioelectrica, foarte subtile de altfel. Orice alterare a mediului intern duce la modificarea lor.

Pentru a lupta contra acestei degenerescente, consumati alimente naturale, crude si, de asemenea, 0 bautura naturala, care nu este altceva decat apa "proaspata" de filntana sau de izvor. Evitati deci orice fierbere sau pastrare indelungata a apei si, de asemenea, toate bauturile la moda (apa indulcita numita pompos "bautura racoritoare", ceaiurile etc.). Apa trebuie bauta direct de la sursa si orice prelucrare ulterioara nu poate fi decat nefasta, Ce rost are sa punem zahar in apa? Daca organismul ar fi avut in mod real nevoie de apa dulce, natura ar fi creat astfel de izvoare, ceea ce nu este insa cazul!

Nevoile de lichide ale organismului sunt de 1,5-2 litri zilnic in plus fata de cele care se gasesc in alimente. Dar ~i aceasta necesitate este atrofiata la omul modem care consuma in general

82

n:.axi~um 0,5 litri pe zi, iar aceasta eel mai adesea sub forma de bautun preparate.

Trebuie deci sa restabilim necesitatea naturala de a bea ce

if ~ . , se

m~~l ~ esta pnn sete, iar aceasta se face consumand apa in cantitati

mici in t~t cur:ul ::_ilei, tinand-o cat mai muIt timp in gura pent~ a absorbi toata prana pe care 0 contine. Mentionam aici ca este mai d~unator daca nu bei suficient decat daca' bei mai mult, caci orgamsmul poseda un mecanism propriu de reglare a cantitatii de apa, excesul eliminandu-se usor, In plus, consumul unei cantitati suficiente de lichide este conditia necesara pentru functionare~ corecta a organelor de eliminare si in plus, ea are un efect curativ as~upra o:ganismului, producand 0 adevarata "spalare", 0 remprospatare a mediului intern.

Apa nu trebuie consumata in timpul meselor pentru a nu dilua ~uc~l ga~tric. Nu beti deci apa in intervalul de doua ore (0 ora maI~te .~l una dupa) din jurul mesei. Adesea, si in special in urma unei alimentatii puternic condimentate, se manifests 0 senzatie p~te.rni~a de. sete~ dupa masa (conditionata si de obisnuinta), careia mrnem nu incearca sa-i reziste. Este insa 0 greseala de a bea apa caci aceasta senzatie nu este decat iluzorie si se'datoreaza excitarii puternice a papilelor gustative. Este sufi~ient sa clatiti

gura cu apa, iar senzatia de sete va dispare imediat. '

C~a ~ai .m~re nevoie de lichide este dimineata, cand corpul trebuie sa elimine produsii rezultati in urma metabolismului. De a~eea, primul lucru ce trebuie facut la desteptare este de a bea CIrca 300 ml de apa, ceea ce ajuta la curatarea intestine lor si a sangelui, iar prin ceasta, a intregului organism. Este indicat sa faceti Agnisa~a Dhauti sau zbaterea abdorninala (cap. VLI9), pentru a amplifica efectul de spalare a stomacului. De asemenea dimineata puteti folosi 0 bautura speciala care consta in fiertura de legume ~i care, in plus fata de efectul curativ al apei, aduce 0

83

mare cantitate de saruri alcaline ce ajuta la neutralizarea supraactditatii din corp. Aceasta bautura se prepara foarte simplu fierband cartofi si/sau alte legume radacinoase (morcovi, telina etc.) impreuna cu coaj a lor, fara adaos de sare, circa I 0- 20 de minute. Dad doriti 0 concentratie mai mare, taiati legume, dar

, , ,

fara a le curata de coaja, La aceasta fiertura puteti adauga 0 lingurita de tarate de grau si 0 lingurita de boabe de in, pe care le puneti deseara sa se inmoaie, (sau le fierbeti dad va convine), ceea ce aduce 0 cantitate sporita de elemente esentiale.

A bea apa dimineata pe stomacul gol este 0 necesitate si, in plus, un obicei ca oricare altul, ce trebuie introdus in practica, avand efecte binefacatoare asupra intregului corp. Cu timpul, aceasta necesitate, atrofiata la majoritatea, va fi perceputa la nivel constient, manifestandu-se prin sete matinala.

In nici un caz nu trebuie sa beti dimineata pe stomacul gol excitante (ceai, cafe a, alcool).

Pe de alta parte, seara nu este nevoie sa consumati lichide pentru a nu incarca vezica pe timpul noptii, ceea ce poate duce la insomnii.

~I

lY.RELAXARE

85

1. lUAREDE CUNO~TINTA

Incepand cu acest capitol, atentia noastra se va indrepta mai mult ~i intr-un mod mai direct spre corp. Luarea de cunostinta, simtirea prezentei, a existentei, este poarta de acces in yoga, ca de altfel, in orice activitate de cultivare si perfectionare a corpului. Aceasta insearnna desprinderea total a de lumea exterioara si intoarcerea spre tine insuti.

Intreaga gandire este pusa in slujba corpului, angajandu-se intr-o cercetare si luare in posesie totala, incepand cu rnuschii si sfarsind cu organismul in intregime, caci numai simtindu-i prezenta si reactiile i se poate coordona voluntar functionarea in scopul perfectionarii. A simti corpul, este 0 facultate natural a a gandirii, atrofiata insa la omul modern. Aceasta atrofiere face ca multe parti ale corpului sa iasa de sub controlul constient al gandirii, de unde imposibilitatea practicarii majoritatii exercitiilor yoghine care constau tocmai intr-o actiune directa si c o ns t ie n ta

, "

asupra corpului. Mai mult inca, luarea de cunostinta de organele

profunde este total imposibila pentru omul obisnuit, iar aceasta nu se poate obtine decat prin antrenament. Luarea de cunostinta de corp este un "exercitiu" fundamental in yoga care se intinde pe tot timpul practici posturale si chiar in afara acesteia, yoghinul fiind un observator atent si permanent al reactiilor propriului corp. AutocontroIul total al intregii activitati fizice ~i psihice care ii caracterizeaza pe yoghin se bazeaza tocmai pe simtirea

84

permanenta a corpului, iar scopul este perfectionarea.

Luarea de cunostinta inseamna constientizarea senzatiilor ce parvin de la diferitele patti ale corpului, incepand cu sectoarele cele mai accesibile care trimit in permanents impulsuri nervoase spre creier. Pozitia obisnuita pentru a invata sa luati cunostinta de corp este Shavasana (vezi mai departe), adica culcat pe spate ca in relaxare, desi se poate practica in oricare alta pozitie.

In Shavasana Yeti incepe deci sa Iuati cunostinta de toate senzatiile ce parvin la creier si in primul rand de senzatiile de contact cutanat. Explorati intreaga suprafata a pielii percepand toate senzatiile cutanate, adica contactul cu solul, cu imbracamintea ~i chiar cu aerul, simtind net suprafata de contact a pielii. Percepeti toate senzatiile ce parvin de la picioare, .maturati" apoi cu gandirea pieptul si spatele, intreaga suprafata a capului si sfarsiti cu mainile. Incercati sa distingeti cat mai net aceste senzatii tactile, ceea ce se obtine destul de usor in urma unei practici perseverente.

In continuare, exercitiul cuprinde perceperea musculaturii voluntare a corpului. Pentru inceput, aceasta nu este posibil direct si de aceea este nevoie sa miscati sau sa contractati diferitele

'.. , , ,

grupe musculare, ceea ce le face astfel sesizabile. Urmariti

aceeasi ordine, focalizand atentia pe grupe musculare din ce in ce mai mici, de exemplu, mai intai piciorul in intregime, apoi localizati contractiile pe segmente mai mici: coapsa, garnba, talpa, falange. Continuati acest proces pentru intregul corp. Intarziati mai mult asupra muschilor fetei care sunt foarte numerosi - barbie, obraji, buze, nari, ochi, frunte, pielea capului - simtindu-i cat mai net posibil.

Dupa, ce ati realizat perceperea muschilor, luati cunostinta de respiratie, dar fara a 0 influenta, concentrand intreaga atentie asupra actului respirator, asupra patrunderii aerului in nari si in

86

plamani, asupra modificarii formei si volumului cutiei toracice care implies intrarea in actiune a unui mare nurnar de muschi iar apoi, asupra iesirii lente a aerului din plamani si relaxarea musculara c~re se produce. Ramaneti constient d~ respiratie; aceasta trebuie sa absoarba atentia in intregime, nelasand loc nici unui alt gand sau idei care ar putea sa va distraga. Aceasta luare de. c~no~tinta de respiratie pregateste exercitiile de pranayama, adica controlul constient al energiilor din corp prin intermediul respiratiei, care este de 0 enorma importanta in yoga.

Ultima etapa 0 constituie luarea de cunostinta de un organ profund. Yoghinii ajung sa-si perceapa toate organele influentandu.le in mod constient functionarea (de exemplu ei isi pot opri inima), dar aceasta practica este periculoasa si necesita supravegherea unui specialist. Noi ne vorn multumi sa luam cunostinta de inima, ceea ce nu este dificil de altiel, sirntindu-i bataile regulate. Acestea sunt eel mai usor sesizabile in timpul retinerii respiratiei cu plarnanii goliti, deci dupa 0 expiratie completa, care nu este periculoasa. Simtiti bataile cardiace la nivelul inimii si apoi vibrand in intregul corp, incercand sa le normalizati ritmul, care trebuie sa fie lent, putemic si regulat.

Aceasta luare de cunostinta, respcctand secventa de mai sus, trebuie sa fie executata zilnic, de preferinta inaintea sedintei de asane. Ea se practica in plus, dupa fiecare 'exercitiu in~erca~d sa

percepeti efectele lui. '

Luarea de cunostinta de corp este un excelent exercitiu de interiorizare, care, practicat inaintea sedintei, face trecerea de la activitatea obisnuita la sedinta de yoga si este preferata adesea rela_:arii dinaintea asanelor, necesitand in plus mai putin timp decat aceasta. Ea se intinde dupa cum am mai spus asupra intregii sedinte de yoga, neintrerupand in nici un moment luarea de cunostinta de corp, de reactiile lui, asanele definandu-se prin

87

gandire, concentrare, interiorizare.

2. RELAXARE

In orice proces de invatare, miscarile si gesturile nu sunt perfect coordonate, ceea ce face sa intre in actiune un numar mult mai mare de muschi decat este necesar si uneori chiar intregul aparat muscular. Astfel, conducatorul amator, copilul cand invata sa scrie etc. sunt tot timpul incordati si crispati. Aceasta tensiune necontrolata pune stapanire incetul cu incetul pe toata fiinta, constituind astfel un drum sigur spre stres.

A actiona relaxat este conditia de reusita in orice activitate, iar aceasta constituie apogeul performantei, Cel care stapaneste bine o meserie lucreaza in permanents relaxat, actionand numai cu muschii strict implicati.

Relaxarea este 0 stare normal a a intregii naturi; animalul este relaxat atat in timpul somnului cat ~i in actiune, Contracturile involuntare sunt proprii numai omului modern aflat in inadaptabilitate fata de mediul in care traieste, confruntat in permanenta cu situatii dificile carora cu greu Ie poate face fata si care lasa urme sub forma de contracturi asupra sistemului muscular, care se transmit apoi nervilor, ducand la 0 stare permanenta de agitatie si neliniste, Pentru un astfel de om crispat si agitat in permanenta, toate drumurile ce due spre realizare Ii sunt inchise. Cine nu cunoaste efectul tensiunilor asupra starilor psihice, de exemplu in timpul examenelor cand "tracul" blocheaza mecanismele memoriei; lucruri bine stiute sunt complet uitate si orice incercare de a ti le aminti nu face decat sa te departeze mai mult de ele.

Scopul relaxarii este de a elimina tensiunile de la toate nivelurile, mai intai pe cele musculare, iar apoi pe cele nervoase,

creand astfel 0 cale Iibera spre realizarea de sine. Obiectivul final in yoga este insa altul si anume de a asigura accesulla noi sfere de cunoastere, altele decat cele studiate de psihologie si anume la starile de supraconstiinta. La omul complet relaxat fizic si psihic, ideile sunt lib ere sa ocupe tot campul cunoasterii, ceea de creeaza camp libel' gandirii creatoare. Aceasta stare neintalnita la un om obisnuit, 11 poate duce pe eel care 0 realizeaza la atingerea celor mai inalte trepte ale cunoasterii. Yoga afirma ca in Samadhi (stare de meditatie absoluta) intra un om si iese un intelept, lata de ce un omul relaxat poate deveni creator, ideile venindu-i limpezi ~i fulgerator in minte.

89

3. FIZIOLOGIA RELAXARII

In corp sunt doua feluri de muschi, cei care imbraca oasele si care ajuta la miscare, supusi controlului constient, al gandirii, numiti rnuschii striati si muschii netezi, care intra in special in constitutia viscerelor, a carer actiune este involuntara si deci imposibil de influentat in mod normal. Primii vizati in relaxare sunt muschii striati care reprezinta peste 30% din rnasa corpului. Acestia sunt in legatura cu scoarta cerebrala prin doua feluri de nervi, pe de 0 parte cei senzitivi ce transmit in permanenta informatii despre starea muschiului, iar pe de alta parte, nerv'ii motori prin care yin de la creier comenzile care ii pun in actiune,

Muschiul se poate gasi in mai multe stari, dupa cum urrncaza: a) Tonusul este starea in care se afla muschiul in mod normal, cand nu este supus nici unei actiuni deosebite. La muschi vine in permanenta de la creier un influx nervos slab, care 11 mentine intr-o stare de incordare relativa, fiind astfel pregatit pentru a intra in actiune imediat atunci cand este nevoie. Tonusul nu este insa constant in intensitate, ci variaza continuu (dar putin)

88

in functie de varsta, sex, stare generala a corpului si a sistemului muscular. Aceasta stare este necesara pentru corp caci pe langa faptul ca mentine muschiul in operativitate, ajuta la mentinerea pozitiei corpului ~i la reglarea temperaturii (de unde senzatia de rece in relaxarea prelungita).

b) Contractia, starea impusa muschiului pentru a efectua un lucru mecanic. De la creier vine un influx nervos a carui intensitate poate varia in functie de munca de efectuat. De aceea, pentru optimizarea consumului de influx nervos este necesar a realizao perfecta coordonare intre starea contractiei ~i munca de efectuat, proportionalizand efortul. De asemenea, este necesar a contracta numai muschii ce sunt implicati direct in actiune, evitand astfel 0 incordare suplimentara a sistemului muscular ~i deci 0 risipa de energie nervcasa si musculara.

Trebuie mentionat ca influxu1 nervos necesar contractiei nu depinde de marimea muschil or ci numai de numarul lor, consumand acelasi influx pentru contractia unui muschi mic a1 degetelor, cat si pentru contractia unui muschi mare de 1a picioare. Rezulta de aici ca 0 munca "usoara" dar delicata, scrisul 1a masina, cantatul la un instrument etc., necesita un consum de energie nsrvoasa mai mare decat 0 munca fizica intensa, de unde recomandarea de a asocia astfel de activitati ("odihna activa").

c) Decontractarea este 0 stare ce permite muschiului sa se refaca in urma unui efort intens ~i se instaleaza imediat si in mod automat la incetarea contractiei. Este evident ca profunzimea ei depinde de intensitatea contractiei anterioare; cu cat contractia a fost mai puternica, cu atat decontractarea este mai avansata, De aceea, exista in yoga 0 metoda indirecta de relaxare, ce consta in incordarea total a a corpului, 0 tetanizare generala dupa care decontractarea se instaleaza automat. Aceasta stare de decontractare se intalneste in timpul somnului (in mod obisnuit)

~,-

cand muschiul se reface, stiut fiind ca metaboIismul muscular

- ~ id ' ce

consta III OXl are aeroba, nu poate avea Ioc in timpul contractiei

d) Contractura este 0 stare anormaIa, proprie o~uI~i modem, ce consta intr-o contracne permanenta si foarte intensa ~ unor grupe intregi de muschi, de unde 0 risipa importanta de :nflux nervos si energie musculara, Aceasta se manifesta printr-o Illcordar.~ ancor~ta in Inconstient a unor segmente ale corpului (muschii umenIor, ai gatului, sprancenclor etc.) in urma tensiunilor psihice permanente. Este 0 stare foarte daunatoare si de aceea, ea este prima vizata in yoga. Eliminarea ei se poate face pe doua cai: fie luand cunostinta de aceste contracturi si relaxand in mod vo~untar muschii, fie incordandu-i puternic, peste contractura, ceea ce face sa cada automat in stare a de decontractare.

Pe langa risipa de energie, contractura reprezinta un obstacol in circulatia normals prin corp atat a sangelui si influxului nervos cat si a pranei, datorita strangulanlor Ia acest nivel a vaselor de sange, a nervi lor si nadis-urilor,

e) Relaxarea yoghina completa si totala, calificata adesea ca o supradecontractare, nu se poate obtine dedit in mod voluntar prin cornanda cerebrala si consta in' oprirea influxului nervos p~i~ deconectarea nervi lor motori; intrucat Ia muschi nu mai vine nici un ordin, acestia cad automat intr-o stare de reIaxare profunda. In acelasi timp, complet relaxati, muschii nu mai trimit nici un fel de inforrnatii nervilor senzitivi, ceea ce antreneaza astfel in lant 0 reIaxare nervoasa, cuprinzand intreaga scoarta cerebrala, care in mod normal este in perrnanenta "bombardata" de impulsuri sosite de Ia nervii senzitivi. Aceasta poate crea 0 s.tare d~osebita, necunoscuta pana atunci, ce se manifests printr-o limpezire a gandirii, ceea ce confirma utilizarea ei in starile de rneditati e Spiritul se desprinde astfel de corp, care este

abandonat ~i uitat atata timp cat nu mai prezinta nici 0 importanta. Procesele de refacere musculara se desfasoara atunci din plin si nestingherite, ceea ce constituie 0 revitalizare a intregului organism, 0 reincarcare cu energie. In relaxarea profunda, aceasta stare se intinde in mod voit si asupra musculaturii netede ce captuseste organele interne, asigurand astfel un repaus complet al corpului. Relaxarea cornpleta este 0 stare "anormala" ce nu este accesibila decat omului si care nu se poate realiza decat in mod voit, prin gandire.

In afara de aceste stari ale muschiului, mai exista una imposibil de realizat de catre muschiul singur, si anume intinderea, despre care vom vorbi la studiu asanelor.

4. TEHNICA RELAxARIl

Relaxarea musculara. Tehnica relaxarii este foarte simp la, dar nu intotdeauna usor de realizat in practica, mai ales la inceput, pentru ca pur si simplu nu e nimic de facut in mod deosebit, iar imobilitatea pe care 0 impune si 0 necesita, 0 face greu accesibila omului modern obisnuit sa fad in permanenta ceva.

Relaxarea se invata si se executa in Shavasana, care inseamna pozitia cadavrului, deoarece imobilitatea si relaxarea din timpul ei seamana cu cea a cadavrului. Acest nume nu pare sa vesteasca ceva bun, dar el reflecta atitudinea orientalului fata de moarte, care este complet diferita de a noastra. Intr-adevar, fata celui mort, lipsita de tensiuni si contracturi, emana adese 0 frumusete stranie.

Pentru a executa relaxarea, trebuie sa eliminati mai intai toti factorii ce pot constitui excitatii senzoriale. Va Yeti retrage deci intr-un loc linistit, nici prea cald, nici prea rece, in

92

semiobscuritate. Daca ati ales 0 camera puteti s- ~ . hid .

, " a mc 1 en

fereastra dupa ce ati aerisit bine, deoarece curentii de aer si

z~or:no:ul strazii va pot distrage atentia. Imbraca~intea poate stanjeni relaxarea musoulara de aceea, va Yeti imbraca cat .

ibil ~ ,mal

sumar POSl u, in costum de baie sau, dad este racoare, in costum

de spo_rt. J?ac.a ~rac:i~~ti relaxarea prelungita, va puteti acoperi cu 0 patura lejera, caci m urma inactivitatii musculare se produce o senzatie de rece.

Acestea fiind realizate, relaxarea poate incepe. Pozitia este culc~t p~ spate, pe un suport dur, deci nu in pat, ceea ce 'ar crea t~n.slUll1 musculare; 0 patura direct pe sol este suficient. ~lcl~arele sunt departate la circa 30 centimetri, mainile intinse pe langa corp, cu palmele orientate in sus, iar capul plasat cu grija pe sol; este necesar de a cauta cea mai comoda pozitie. Gura si

ochii vor fi inchise. ' ,

In~~rc_ati acum sa indreptati toata atentia spre corp, spre ceea ce doriti sa realizati, eliminand orice gand neaferent exercitiului. Procesul :elaxarii incepe prin a lua cunostinta de corp, de ftecare segment m parte, pastrand 0 imagine mintala de liniste. Atunci cand tehnica relaxarii a fost dobandita, aceasta luare de ~un~~t~nt~ ~est~ suficienta ea singura, fiind deajuns sa va mteriorizati m diversele patti ale corpului pentru ca muschii sa se

relaxeze instantaneu. '

La inceput, este nevoie insa de 0 participare constienta a gandirii, comandand constient si verbal muschilor sa se relaxeze. Conc.ent:ati ~eci toata atentia in regiunea respectiva, pe care trebuie sa 0 simtiti net, ~i comandati verbal repetand de 2-3 ori in

ga d "R I -" L ~ ,

n, e axeaza-te. a mceput nu se va percepe nimic, dar

mu~ca se d~sfa~oara in interior, efectele manifestandu-se dupa mal multe zile. Comandati deci intregului corp sa se relaxeze parcurgandu-] de jos in sus, deci incepeti cu picioarele, mai intai

93

cu piciorul drept relaxand degetele, talpa, gamba si coapsa, apoi treceti la celalalt picior, faceti apoi turul bazinului caruia ii comandati sa se relaxeze, treceti la abdomen si torace pe care le maturati cu gandirea, facand ocolul trunchiului, urrnati apoi suprafata spatelui, unde exista un mare numar de muschi, treceti la gat si la muschii fetei, asupra carora trebuie sa insistati mai mult. Relaxati barbia, buzele, obrajii, muschii nasului, ai ochilor, ai fruntii si treceti apoi la pie lea capului. Dupa ce ati terminat cu fata, relaxati mainile mai intai pe eea dreapta, incepand cu degetele, palma, antebrat si brat si sfarsind cu umarul, apoi treceti la cealalta mana.

Repetati a doua cara intreaga secventa, iar daca dispuneti de timp, a treia oara, multumindu-va sa faceti un numar mai mie de comenzi mintale si insistand mai putin asupra fiecarei regiuni. In final, relaxati dintr-o data intregul corp luand cunostinta si percepand senzatiile in totalitate.

Relaxarea musculara, care se produce astfel, poate antrena 0 serie de senzatii nemaiintalnite pana atunci. Nervii senzitivi eliberati de excitatia permanenta pe care 0 reprezinta tonusul, pot percepe atractia pamantului, ceea ee se manifesta printr-o senzatie de greutate, avand impresia ca intregul corp devine de plumb, apasand puternic asupra solului. De asemenea, destinderea muschilor duce la 0 vasodilatatie periferica, ceea ce se manifesta printr-o senzatie de caldura. Cu timpul, datorita lipsei oricarei contractii musculare, se produce senzatia contrara, de rece. Deconectarea nervilor motori antreneaza 0 relaxare a nervilor senzitivi, care nu mai trimit astfel informatii la creier, ceea ce poate da impresia de plutire, de abandonare si parasite a corpului.

In continuare, dirijati atentia spre respiratie, care in urma repaosului total, se impune ea singura constiintei, ca singura

rniscare perceptibila, Observati respiratia, mai intai fara a 0 influenta, apoi facand-o mai lenta ~i mai profunda, dar foarte linistita, ceea ce nu este deloc dificil datorita consumului redus de e~ergie. Relaxarea aparatului respirator care rezulta, atrage dupa sme relaxarea intregului corp si aprofundarea ei.

Lipsa oricaror excitatii senzoriale si relaxarea totala a corpului poate induce 0 stare de moleseala si toropeala si se poate ~stfel atipi. Trebuie insa sa mentineti constiinta treaza pe tot timpul relaxarii, caci scopul acesteia este tocmai de a depasi zona inconstientului. Atipirea poate fi admisa totusi in timpul zilei ca 0 prelungire a repaosului, sau seara la culcare (cand 0 puteti practica in pat),insa imobilizarea si relaxarea totala nu pot fi. mentinute mult timp, de aeeea va Yeti trezi singur dupa circa 0 jumatate de ora.

Pentru a va da seama de eficacitatea relaxarii, de faptul ca se intampla ceva in timpul ei, relaxati numai 0 parte a corpului, de exemplu jumatatea dreapta in intregime, iar apoi comparati senzatiile percepute in cele doua jumatati; partea relaxata va fi perceputa altfel decat cea nerelaxata!

La terminarea relaxarii, care poate dura de Ia cateva minute la o jumatate de ora, trebuie sa reveniti treptat la .starea de tonus normal, ceea ce se realizeaza prin intindere, imitand gesturile pe care le faceti dimineata la trezire.

Relaxarea integral a necesita destul de rnult timp, care nu poate fi acordat oricand, deaceea, este indicat sa invatati 0 relaxare "fulger", care se poatepractica in orice mornentsi in orice pozitie, fiind recomandata, de asemenea, intre si in ti~pul asanelor. Aceasta relaxare rapida se invata dupa ce ali stapanit corect tehnica normala si se executa luand cunostinta de diferitele parti ale corpului (picioare, trunchi, corp, maini), interiorizanduva in regiunile respective si pastrand imaginea mintala de

relaxare. in acest caz, relaxarea poate dura de la cateva secunde la cateva minute ~i consta in stergerea tuturor contractiilor parazitare.

Trebuie mentionat insa ca relaxarea nu se limiteaza numai la sedinta de yoga, ci trebuie sa va impregneze intreaga activitate, de la mersul pe strada la munca zilnica, la vorbire si gesticulatie. in orice situatie trebuie sa actionati relaxat, proportionand efortul cu munca de efectuat pentru a realiza 0 economie de energie nervoasa si musculara. in timpul zilei intrerupeti des activitatea pentru a controla destinderea, relaxand toti muschii care nu sunt implicati direct in actiune, fiira a-i uita pe cei ai umerilor, ai fetei si ai gatului, supusi adesea incordarilor si tensiunilor. Actionand in orice situatie relaxat, va econornisiti rezervele energetice pe care Ie puteti folosi din plin atunci cand aveti nevoie, va umpleti de dinamism ~i vitalitate.

Relaxarea sistemului digestiv. Yoghinii reusesc sa relaxeze voit nu numai musculatura striata, dar si pe cea neteda care captuseste viscerele. Aceasta relaxare este folosita in scopul de a lua cunostinta de organele interne si de a le influenta in mod voit functi onarea.

Scopul vizat de noi este insa altul, si anume de a neutraliza ~i a impiedica somatizarea tensiunilor fizice si psihice. Se stie ca orice emotie," pozitiva sau negativa, este traita de intregul corp. Sistemul cardiovascular (bataile inimii) si eel digestiv sunt foarte sensibile la emotii, tensiunile permanente ducand la dereglarea functionarii lor. 0 emotie puternica sau un efort intens, inainte sau dupa masa, pot crisp a intestine Ie, ducand la indigestie prin antrenarea sangelui din organele interne spre exterior, spre musculatura striata.

Se stie ca nu este bine sa te asezi obosit la mas a si ca trebuie sa te odihnesti dupa ce ai mancat pentru a nu perturba digestia.

96

Dar yoga merge mai departe, vizand nu numai odihna, ci relaxarea voita si constienta a sistemului digestiv, permitandu-i astfel sa-si desfasoare nestingherit functia. Este destul de dificil sa iei cunostinta de organele interne, dar yoga gaseste si aici 0 solutie, foarte simpla de altfel; relaxand intrarea si iesire se produce 0 destindere total a a intregului tub digestiv. Concentrati deci atentia asupra cavitatii bucale pe care 0 relaxati in intregimo, incepand cu buzele, limb a, si mergand cat mai jos prin gat, apoi treceti la regiunea anusului, pe care de asemenea trebuie sa 0 relaxati voluntar. Pentru a lua mai usor cunostinta de ea, puteti mai intai sa 0 contractati puternic, dupa care destinderea se produce automat. Repetati procesul, revenind la gura, la anus, apoi dirijati atentia spre continutul abdominal de care incercati sa luati cunostinta si sa-i percepeti relaxarea. Cu timpul, Yeti ajunge sa luati cunostinta de intregul tub digestiv ~i sa-l relaxati complet.

Acest ex ercitiu reuseste fie sa completeze relaxarea musculara in timpul sedintei de yoga, ori sa il practicati dupa ce ati mancat, de preferinta in Vajrasana, ceea ce faciliteaza digestia (recomandat persoanelor cu tulburari digestive).

Relaxarea creierului. Pentru a completa relaxarea si a 0 face integrala, se impune deconectarea centrului de cornanda, a creierului, caci oricat de profunda ar fi relaxarea musculara, ea nu are nici 0 semnificatie fara relaxarea mintala, Metoda folosita este aceeasi si anume de a lua cunostinta de continutul cutiei craniene, deci de creier, pe care incercati sa 11 simtiti moale destins, cornandandu-i in acelasi timp s~ se reIaxe;~. Numai simtind existenta materiei cerebrale este suficient pentru a 0 relaxa. Aceasta relaxare antreneaza 0 deconectare a intregului organism si, in plus, combate spasrnele cerebrale, ceea ce se dovedeste foarte eficace in cazul durerilor de cap si al migrenelor, care isi au originea in modificari ale calibrului

97

capilarelor cerebrale.

Relaxarea creierului se continua cu cea a mintii. In yoga, aceasta se realizeaza facand "gol" in minte, ceea ce nu este insa usor de realizat si se obtine numai in urma unei practici indelungate. Metoda cea mai simpla, este de a crea 0 imagine rnintala de calm si pace, de liniste si relaxare, imaginandu-va un peisaj oarecare ce poate crea 0 astfel de stare, de exemplu, un rasarit sau un apus de soare, un lac linistit in care se oglindeste soarele, 0 campie etc. Aceasta imagine de liniste produce 0 stare generala de repaos, 0 incetinire a gandirii, ce se manifests prin a te simti in mod real cuprins de liniste si pace. Folosirea imaginilor mintale are 0 mare importanta in yoga, prin aceasta creandu-se in mod voit diverse stari (fizice, psihice si fiziologice). Tehnica imaginilor mintale poate fi folosita nu numai in timpul relaxarii, ci in orice alta situatie, creand imaginea mintala potrivita cu momentul respectiv, ceea ce atrage 0 traire intensa si profunda, 0 participare totala, trup si suflet, la ceea ce faci, de unde 0 noua atitudine fata de lume ~i viata, convertita intr-o dorinta reala si permanenta de a trai si a te bucura de viata.

Cadavrul rigid. Este adevarat ca imediat dupa moarte corpul se afla intr-o relaxare totala, datorita incetarii activitatii corticale, dar apoi trece intr-o stare de contractura totala, de unde termenul de rigiditate cadaverica, 0 stare proprie materiei moarte. Aceasta tetanizare a corpului este folosita in unele centre de yoga in scop relaxant, ceea ce poate crea 0 ambiguitate pentru termenul Shavasana. Explicatia este insa simpla caci in urma contractarii puternice, rezulta 0 destindere care poate ccbora pfina la relaxarea totala, iar aceasta intr-un mod automat. In plus, contractia puternica a muschilor, ii goleste de sange, care este imp ins spre organele interne si in special spre inirna ~i spre plamani, de unde 0 oxigenare rapida, ceea ce face ca dupa

98

incetarea contractiei, sangele bine oxigenat sa aflueze din plin spre muschi,

Aceasta metoda prezinta avantajul de a fi foarte rapida, tetanizarea durand de la cateva secunde la 2-3 minute (e greu de tinut mai mult), iar relaxarea ce urmeaza se intinde pe un timp mai indelungat. Ea se poate practica ~i inainte de asane sau intre ele, datorita dirijarii circulatiei sanguine spre organele interne ~i duratei reduse.

Tehnica pentru acest tip de "relaxare" este foarte simpla si consta in a lua cunostinta de corp, in aceeasi ordine ca pentru relaxarea normala, dar, de aceasta data, incordand fiecare muschi cat mai putemic posibil (evitand insa tremurarea), realizand astfel o contractie a intregului corp: picioare, trunchi, maini si cap. Aceasta stare, de incordare totala, este greu de mentinut mult timp, de aceea sunt de preferat serii de cate 2-3 tetanizari de circa 30 de secunde. Metoda este indicata in special persoanelor care sufera de 0 lipsa general a de miscare si care au un tonus scazut, deci pentru cei care due 0 munca de natura intelectuala, Pentru cei puternici, este de preferat relaxarea normals.

Aceasta tetanizare nu se executa dupa fiecare asana, ci de preferinta dupa posturile mai "usoare'', care solicita mai putin sistemul muscular, in timp ce, dupa posturile mai "dure" Yeti executa relaxarea normala,

5.STRESUL

Stresul este un sindrom de aparare in care organismul i~i mobilzeaza toate fortele pentru a face fata situatiilor dificile cu care este confruntat adesea. EI este 0 consecinta a inadaptabilitatii la ritmul rapid al civilizatiei, a unei lipse de autocontrol, ce duce la actiuni ~i gesturi necontrolate ~i se manifesta printr-o irosire de

99

energie fizica ~i nervoasa, prin generalizarea unor reactii de raspuns momentan, ea 0 perrnanenta stare de neliniste ~i nervozitate. Agitatia fizica, vizibila, este dub lata de 0 agitatie interna, de 0 dezordine organica, ce se manifesta prin perturb area tuturor functiilor, La un om stresat, sistemul cardiovascular, respirator si eel digestiv, functioneaza neeoordonat, ceea ce duce la dezordini organice (respiratie sacadata, ritm cardiac sporit, indigestie etc.). Aceasta este 0 stare a intregului organism, a fiecarei celule, care confruntata des cu astfel de situatii exceptionale si angajata permanent pentru un raspuns de reactie ce-i solicita toate rezervele energetice, sfarseste prin a-si pierde controlul ~i a reactiona la intamplare, ceea ce duce la instalarea unui adevarat stres celular, la ruperea armoniei interne.

Celulele nervoase sunt foarte sensibile la acest tip de agresiune (se stie ca centrii nervosi obosesc mai repede decat muschii) si, in plus, ele sunt singurele celule din corp care nu se refac, de aceea starea de stres duce la alterarea integritatii cerebrale. Starea de neliniste, de agitatie, de nervozitate, este contagioasa, ea se trans mite la cei din jur, ceea ee duce la instalarea unei atmosfere de permanenta incordare care macina nervii, putand duce la acte de disperare. Toti doresc sa scape de aceasta stare de neliniste sufleteasca dar, pe langa faptul ca nu stiu cum, nici nu intreprind nimic. Un om nervos, vesnic agitat, care se invarte de colo-colo fara sa stie ce vrea, este evitat de ceilalti si nu poate oferi nici 0 garantie morala.

Nimeni nu s-a nascut nervos, aceasta este 0 achizitie din timpul vietii, din confruntarea cu situatii carora nu stie sa le faca fata dintr-o acumulare continua de factori stresanti care sfarsesc

" . "

prin a-i acoperi intreaga personalitate. Odata instalate la nivel

organic, aceste stari negative sunt imposibil de tratat si, de aceea, orice medicatie nu poate face decat rau, caci ea nu poate atinge

r

cauza, ci anihileaza numai simptomele evidente, creand 0 falsa stare de liniste ce dureaza numai cat i~i face efectul drogul, dupa care, manifestarea dezordinii ia 0 si mai mare amploare. Singura metoda de a lupta eficace impotriva acestor stari psihice negative este de a folosi antidotul lor, adica de a suscita startle psihice pozitive, intretinand in permanents 0 stare de spirt optimista, vesela, printr-o atitudine neutra in fata evenimentelor ("succesul ~i dezastrul sa le privesti la fel"). ,

Lumea exterioara, care este in continua miscare si transformare, nu trebuie sa lase urme in starea interna a corpului; ce vina au celulele ca tu ai pierdut trenul? (de exemplu), caci 0 data cu tine, intregul organism, fiecare celula participa la suferinta, la stare a psihica negativa. Nu exista nimic pentru care sa merite sa-ti faci griji. De cate ori sunteti confruntati cu situatii neplacute (care de altfel sunt inevitabile), pastrati 0 atitudine mintala neutra, gandindu-va ca totul se va aranja si se va uita cu timpul, ca au mai fost astfel de situatii disperate si care acum nu mai au nici 0 importanja, Aceasta nu inseamna 0 supunere in fata sortii, adica sa fiti neutru ~i inactiv in fata evenimentelor Iasanduva la voia intarnplarii, ci din contra, trebuie sa luptati contra lor, sa incercati sa le faceti fata, dar aceasta cu calm, tara a va pierde cumpatul. Numai astfel Yeti scapa de situati ile dificile si cu adevarat insuportabile pe care le-ati creat singur, fiind in orice moment stapan pe voi si pe lumea din jur, stand neclintit in fata evenimentelor.

,f, In orice situatie trebuie sa fiti plin de veselie si de bun a dispozitie, vesnic surazator, actionand intotdeauna cu calm si relaxat.,Pentru a incrunta sprancenele se contracta 50 de mu~chi, in timp ce pentru a surade numai 13. Fiti deci in permanenta vesel, invatand sa suradeti in fata oglinzii, afisati in orice moment un zambet, dar nu unul de reclama comereial, ci un zambet

100

101

deschis, cald si prietenos, "din inima".

Supuneti-va in permanenta unui autocontrol total, fiind foarte atenti la relatiile cu semenii, cea mai importanta sursa de bucurie, sau din contra, de necaz. Fiti comunicativi, puneti in yorba si in fapta sinceritate, intelegere, incredere si devotament, tandrete si afectiune. Toti dorim sa gasim aceste calitati Ia aproapele nostru, dar cine incearca sa le dea in mod real? Compania persanelor vesele (nu insa 0 veselie prefacuta, manifestata prin rasete galagioase) este intotdeauna cautatasibinevenita.

6.S0MNUL

Omul zilelor noastre are mai purina nevoie de relaxare musculara cat mai degrabii de relaxare psihica. Or oboseala este una din conditiile principale pentru aparitia somnului. Lipsa activitatii fizice intense, asociata cu 0 perrnanenta excitare a

, ,

scoartei cerebrale, face ca insomnia sa constituie un adevarat

flagel pentru omen ire (peste 30% din pcpulatia tar ilor industrializate are insomnii). Iar aceasta este, de asemenea, 0 achizitie a civilizatiei, insomnia fiind putin cunoscuta in trecut. Avand in vedere faptul ca somnul acapareaza 0 treime din viata omului, ne dam seama ca trebuie sa fie 0 functie de mare importanta pentru corp. De altfel, daca fara hrana se poate trai aproape 0 luna, cateva zile de nesomn produc grave tulburari psihic si leziuni nervoase.

In yoga nimic nu este lasat la voia intamplarii totul este controlat, analizat. De aceea, somnului i se atribuie 0 atentie deosebita, ca unei "functii" de care depinde nu numai integritatea organismului, ci insa~i capacitatea fizica si psihica, stiut Hind ca un om care nu a dormit bine, a doua zi "nue bun de nimic". Atunci cand ati invatat acta relaxarii complete, somnul nu va

I ;

i. I!

102

mai fi 0 problema, "simpla" relaxare conducandu-va direct si automat spre somn. Dar nu e suficient sa adormi, organismul trebuie pregatit pentru somn, trebuie sa profite la maximum de aceasta lung a "inactivitate". Somnul se pregateste pe tot timpul zilei, desfasurand 0 activitate sustinuta, evitand atat plictiseala cat si agitatia inutila, intr-un cuvant, ducand un mod de viata corect rat~~nal. Dar in mod deosebit, somnul se pregateste i~ timpul seru. Masa de seara trebuie sa fie lejera (un fruct, 0 cana cu lapte sau iaurt, 0 felie de paine integral a etc.), evitand excitantele si alimentele greu digerabile (cafea, alcool, came etc.) si luata cu eel putin doua are inainte de a va urea in pat. De asemenea, seara nu trebuie sa consumati prea multe lichide pentru a nu incarca vezica (in general lichidele se consuma in prima parte a zilei, pentru a facilita munca de curatire a corpului). Evitati, inainte de a va culca, activitatile foarte solicitante care excita scoarta.

Daca v-ati obisnuit sa faceti sedinta de yoga seara, este excelent, aceasta pregatind un somn pro fund si Iinistit. Daca nu, este bine ca, inainte de a va culca, sa faceti cateva exercitii dinamice, eventual sa executati principalele asane de flexie numai schematic - ceea ce nu dureaza mai mult de cinci minute - sau exercitii de respiratie cu retinere care, daca sunt practicate in Lotus, produc 0 franare generala a circulatiei sanguine, ceea ce antreneaza somnul. De asemenea, seara este indicat sa faceti

exercitiile de igiena zilnica. '

Dormiti imbracat cat mai sumar si acoperiti-va cu 0 patura lejera; trebuie sa nu va fie frig, dar nici pre a cald. De 0 importanta deosebita, este deprinderea de a dormi cu fereastra deschisa (stramosii nostri dormeau afara), in tot timpul noptii si in orice anotimp (eventual, iama sa va acoperiti mai bine), datorita importantei vitale a respiratiei si necesitatea efectuarii ei intr-un aer curat. De asemenea, nu va culcati intr-un pat pre a moale, ceea

103

ce creeaza tensiuni in muschi si in articulatii.

o data urcat in pat, eliminati toate grijile si pregatiti-va pentru somn. Nu lasati gandirea sa vagabondeze in voie, trecand in revista toate evenimentele zilei; incercati sa 0 aduceti la subiect, deci la somn. Efectuati relaxarea completa (deci nu numai musculara) si insistati in mod deosebit asupra relaxarii creierului. Daca sornnul nu vine, nu trebuie sa disperati, caci aceasta nu ajuta la nimic, si in nici un caz nu scapati gandirea de sub control, nu 0 lasati sa vagabondeze. Creati 0 imagine mintala de somnolenta, ganditi-va la un lucru calm ~i linistit, imaginati-va un apus de soare sau un lac limpede si linistit. Trebuie sa lasati sornnul sa vina singur (caci nu aveti cum sa-l aduceti prin vointa), iar imaginea mintala de somnolenta si monotonia sunt cele mai eficace. In acest sens, puteti fie sa insistati asupra relaxarii creierului, interiorizandu-va in craniu, percepand masa cerebrala grea si moale, fie sa va concentrati asupra respiratiei, simtind patrunderea aerului prin nari si prelungind expiratia cu 0 mica pauza cu plamanii goi. Ritmicitatea si monotonia respiratiei va conduc, de asemenea, automat spre somn, cu conditia ca in acest timp sa nu va ganditii la nimic altceva.

Poate pentru unii primele z ile nu sunt chiar at at de incurajatoare, dar perseverand in aceste directii, Yeti ajunge sa induceti automat sornnul.

Ducand 0 activitate zilnica corecta, evitand surmenajul si plictiseala, practicand relaxarea ~i respiratia completa, dormind intr-un aer curat, pe un pat tare, Yeti ajunge sa va refaceti dupa mai putine ore de somn, iar acesta este un lucru dorit, mai ales acum cand majoritatea oamenilor se plang de lipsa timpului. Atunci cand ati ajuns sa adormiti "la comanda", puteti sa treceti la reducerea duratei de SOlTIll.

Se stie ca eel mai odihnitor somn este intre orele 22 si 24, de

104

aceea, trebuie sa profitati de aceste ore. De asemenea, dupa rasaritul soarelui somnul este mai degraba obositor decat odihnitor. Multi cred ca somnul de dimineata este mai "dulce", dar organismul nu beneficiaza deloc de aceste ore de SOlTIll. Un om care se trezeste devreme este mai vioi si mai odihnit decat unul care se scoala din pat dupa ora 8, chiar daca a dormit mai putine ore. Pentru un om matur, un somn intre orele 22 si 6 este suficient pentru refacerea organismului. Dar puteti sa reducer] in continuare durata somnului, culcandu-va cu 15 minute mai tarziu si trezindu-va cu 15 minute mai devreme, ceea ce va antrena un somn mai profund. Atunci cand organismul s-a obisnuit cu

,

aceasta reducere (cateva zile pana la cateva saptamam, dupa

posibilitatile fiecaruia), puteti trece la alta reducere, si asa in continuare. Eventual, va puteti acorda 0 scurta relaxare cu atipire in cursul zilei (de maximum 0 jumatate de ora). Puteti sa ajungeti astfel la 4-5 ore de somn pe zi, fara ca aceasta sa se resimta in mod negativ asupra starii organismului.

105

V. RESPlRATlA

1. RESPIRATIA INSEAMNA. VIATA

, ,

Am vazut ca raportul intre cantitatea de solide si lichide - sub forma de alimente - si cea de aer, este considerabila ca volume: 1:IO.OOO! De altfel, in timp ce fara hrana se poate rezista cateva saptamani, iar tara apa cateva zile, fara aer nu se poate trai mai mult de 2-3 minute. Aceasta arata cat de importanta este respiratia pentru organism, functie careia omul modem nu-i acorda nici 0 atentie lasand-o sa se desfasoare "in voie". Ba mai mult, aerul din

, ,

ce in ce mai poluat, izolarea timp indelungat in locuinte neaerisite, cu ferestrele inchise, imbracamintea incomoda care stanjeneste miscarile respiratorii, toate acestea se manifesta prin grave afectiuni ale sistemului respirator, care se rasfrang aspra intregului organism. Unaer insuficient in cantitate dar mai ales in cali tate si respiratia incorecta, antreneaza in perrnanenta 0 acumulare de deseuri gazoase in organism, 0 stare de "axfixiere" celulara, ce duce la alterarea mediului intern. In plus, respiratia influenteaza toate celelalte functii si in special digestia, asimilarea alimentelor. De aceea, 0 respiratie insuficienta antreneaza 0 asimilare defectuoasa, ceea ce duce la stanjenirea proceselor de refacere celulara. Se stie, din experienta, ca 0 activitate in aer liber, care antreneaza respiratii ample, stimuleaza pofta de mancare, aerul pur introdus in organism "arzand" practic toate deseurile metabolice ramase de la mas a anterioara; din contra, 0 activitate intr-o atmosfera poluata, taie apetitul.

106

Exista doua tipuri de respiratie, respiratia externa sau pulmonata, ce consta in introducerea si scoaterea aerului din plarnani si respiratia interna, ce implica schimbul gazos la nivel celular. Bineinteles ca cea mai importanta este a doua, dar ea este conditionata de respiratia pulmonata. Rezulta deci ca pentru a asigura desfasurarea in bune conditii a tuturor functiilor organismului, pentru a pastra in permanenta 0 stare de sanatate, de bine general, trebuie sa veghem ca respiratia sa se desfasoare in conditii ideale, atat din punct de vedere cantitativ, cat mai ales calitativ. Ca 0 prima indicatie, evitati pe cat po sibil zonele poluate, tineti in permanenta, in orice anotimp, fereastra deschisa (sau eventual intredeschisa), lasati plamanii sa va lege de Mama Cosmica, NATURA, caci 0 data cu aerul curat, in corp intra viata - vitalitate, dinamism, voiosie.

2. RESPIRATI NUMAI PE NAS

Aerul poate patrunde in plamani atat prin nas cat si prin gura; importanta vital a a respiratiei a facut ca natura sa ne inzestreze cu o cale de siguranta. In mod obisnuit (cand stam cu gura inchisal), aerul trece prin nari. Atunci cand acestea sunt blocate, in caz de afectiuni nazale sau cand vorbim, aerul trece prin gura. Astfel, pentru respiratie, gura nu este decat un sistem de siguranta ~i nu trebuie folcsita decat atunci cand respiratia pe nas este intradevar imposibila.

Volumul enorm de aer ce trece prin plamani necesita 0 supraveghere riguroasa. Intr-adevar, in nari se gasesc terminatii nervoase foarte sensibile (mirosurile sunt percepute la dilutii aproape moleculare) ce informeaza in permanenta corpul de calitatea aerului r~spirat. Aceste mesaje conditioneaza intregul aparat respirator. In plus, in nas au loc 0 serie de procese ce

107

pregatesc aerul pentru a fi introdus in plarnani. Aici este deprafuit, umezit, incalzit ~i franat, 0 patrundere brusca riscand sa deterioreze fragila membrana pulmonata. In cazul respiratiei pe gura, nici unul din aceste procese nu se produc, ceea ce eonstituie 0 agresiune pentru plamani.

In gimnastica se recomanda inspiratia pe nas si expiratia pe gura. Acest lueru este, de asemenea, daunator caci se amputeaza o faza esentiala a respiratiei si anume actiunea stimulilor atmosferici asupra terminatiilor nervoase din fosele nazale si, in plus, in anotimpul rece, aerul cald ce iese din plamani nu mai cedeaza caldura narilor, ceea ce constituie 0 munca suplimentara pentru intregul organism care poate duce la racire si alte afectiuni al aparatului respirator. De aceea, trebuie ca respiratia sa se desfasoare in permanenta pe nas, iar aceasta nu numai in timpul exercitiilor de respiratie, ci in tot cursul zilei, iar atunci cand nasul este bloeat, folositi unul din procedeele descrise inainte. De asemenea, trebuie sa vegheati la egalizarea fluxului de aer ce patrunde prin cele doua nari pentru a nu crea dezeehilibre de simetrie in circulatia influxurilor nervoase prin corp (prana), ceea ee se poate realiza prin mai multe metode si in special prin relaxare. Este bine deci sa invatati sa relaxati nu numai muschii corpului, ci si tesuturile din fosele nazale. In concluzie, in toate exercitiile de respiratie, ~i nu numai in ele, trebuie sa respirati numai pe nas (in afara unor eventuale alte indicatii).

3. RESPIRATIA VOGHINA COMPlETA

Capacitatea total a a plamanilor este de aproxirnativ 4500 ml.

Intr-o inspiratie normala patrund in plamani 500 ml aer, iar la sfarsitul unei expiratii obisnuite mai raman circa 3000 ml aer in plamani. Daca ne gandim ca din cei 500 ml aer inspirat 150 ml 11

108

constituie "spatiul mort" (cai nazale, faringe, laringe, trahee bronhii), ne darn seama ca in plamani este in permanenra un ae; viciat, oricat de curat ar fi aerul de afara. Aceasta impiedica efectuarea in bune conditii a schimburilor gazoase (treeerea oxigenului in sange si a bioxidului de carbon in plamani pentru a fi evacuat), eeea ce se rasfrange asupra stari i generale a organismului.

Pe baza acestor observatii, se poate afirma ca omul nu respira corect. Avand in vedre importanta vitala a acestei functii, yoghinii au pus bazele unei respiratii corecte ~i complete, care' sa foloseasca la maximum capacitatea pulmonata.

Dezavantajul major al respiratiei superficiale, consta in faptul ca numai un numar redus de alveole intra in actiune, majoritatea ramanand inactive, ceea ce duce cu timpulla atrofierea lor; oriee organ care nu lucreaza se atrofiaza, De aceea, este foarte important sa invatam sa respiram complet pentru a folosi la maxim eapacitatea pulmonata, pentru a pastra integritatea aparatului respirator, iar prin aceasta pe a intregului organism. Si, in primul rand, trebuie sa invatam sa expiram corect, expiratia fiind conditia sine qua non a inspiratiei, caci nu put ern umple plarnanii pana ce nu i-am go lit in prealabil.

a.Expiratia. Plamann seamana eu niste bureti. Constitutia lor spongioasa nu perrnite sa fie goliti complet; oricat de putemica ar fi expiratia, in plamani mai raman circa 1500 ml aer de rezerva. Cu cat golim mai bine plamanii, cu atat va putea patrunde mai mult aer in inspiratia care urmeaza. De aceea yoghinii acorda 0 mare importanta expiratiei considerand-o actul principal al respiratiei.

Expiratia yoghina se desfasoara in patru timpi. Primul timp il constituie expiratia obisnuita, care se produce datorita elasticitatii aparatului respirator: muschii se relaxeaza toracele si abdomen~l

, "

109

coboara datorita propriei lor greutati. Aceasta faza este deci pasiva. Dar expiratia nu se opreste aici, ea este dusa mai departe (si chiar mult mai departe) pentru a goli la maximum plamanii. Urmatorii timpi sunt activi, deci cu participarea musculaturii striate, voluntare. Coborati mai intai claviculele, apoi apropiati coastele si in sfarsi ridicati diafragma, ceea ce se realizeaza printr-o lejera contractie a musculaturii abdominale.

Expiratia trebuie sa se desfasoare fara efort, cu usurinta, insistand asupra ei pentru a fi dusa cat mai departe, dar fara a contracta puternic musculatura. Pe toata durata expiratiei, fluxul de aer care iese din plamani trebuie sa aiba un debit constant si lent, ceea ce se realizeaza atunci cand nu se produce nici un zgomot la nivelul narilor

b.Inspir atta. Plamanii participa in mod pasiv la actul respirator; ei adera de peretii cutiei toracice urmandu-i rniscarile. In timpul inspiratiei, cutia toracica isi mareste volumul, ceea ce face ca aerul sa patrunda gratie diferentei dintre presiunea din interiorul plamanilor si cea atmosferica (circa 3 mm Hg).

Inspiratia yoghina completa, ce consta in umplerea totala a plamanilor cu aer, se realizeaza prin coborarea diafragmei, urrnata de departarea coastelor si in sfarsi , de ridicarea claviculelor, care se inlantuie intr-o singura miscare, ampla si completa, ceea ce deschide cutia toracica la maximum. Pentru a 0 deprinde, este necesar sa invatam sa distingem mai intai fiecare faza si sa 0 exersam un timp suficient de lung pentru a 0 stapani in intregirne.

1. Respiratia abdominala sau diafragmatica. Diafragma este 0 cupola fibroasa, semirigida, conturata de muschi. Ea constituie unul dintre cei mai puternici si mai activi muschi ai corpului, Iucrand tara incetare tot timpul vietii; nu se odihneste de cat la sfarsitul unei expiratii obisnuite (de un de importanta

110

retinerilor cu plamanii goi). In acest moment, ea este curbata in sus., Prin coborarea diafragmei, volumul plamanilor se mareste cu circa 70%, de unde importanta acestei faze.

Dar serviciile diafragmei nu se limiteaza numai la respiratie.

Ea imparte trunchiul in do ua p ar ti: deasupra cupolei diafragmatice se afla inima si plamanii, iar sub cupola stomacul, ficatul ~i celelalte organe abdominale, fiind strabatuta in plus de importante vase de sange.

In timpul inspiratiei, diafragma coboara, fiind urrnata de plamanii, care se umplu cu aero In acelasi timp, ea preseaza organele abdominale, ceea ce le goleste de sangele venos, care urea prin vena cava inferioara in cavitatea toracica, deci la inima, gratie diferentei de presiune dintre cele doua regiuni (dispunerea valvulelor in interiorul venelor impiedica sangele sa coboare spre picioare si totodata, gratie structurii rigide a arterelor, nu ne putem teme de 0 stanjenire a circulatiei arteriale). Astfel, put em spune ca 0 data cu aer, plamanii aspira sangele venos din partea inferioara a inimii, sange care este trimis la plamani pentru a fi reoxigenat. Fiind cunoscut faptul ca inima nu are nici 0 posibilitate de a absorbi sangele venos, ea multumindu-se sa pompeze sangele in circulatia arteriala (sau, mai degraba, sa regleze numai debitul de sangel) si, de asemenea, ca circulatia venoasa de intoarcere este ingreunata de gravitatie, ne dam seama de importanta diafragmei si de rolul ei in circulatia sangelui, facand astfel oficiul de a dona inima, La civilizatul sedentar, la care diafragma devine imobila in urma inactivitatii indelungate, este afectata deci at at respiratia cat ~i circulatia sanguina, ceea ce oboseste mult inima.

In expiratie diafragma urea in cavitatea toracica pres and asupra plamanilor; aerul este evacuat si in acelasi timp, sangele, oxigenat in plamani, este impins spre inima. Cresterea presiunii

1 11

in cavitatea toracica este urrnata de 0 scadere a presiunii in cavitatea abdominala, ceea ce face ca organele sa-si reia volumul, aspirand astfel sangele oxigenat. Acelasi lucru se petrece ~i in etajul superior, deci deasupra inimii; in inspiratie aspiram sange (in special din creier), in expiratie sangele este impins spre creier.

Din cele de mai sus, ne dam seama de importanta vitala a respiratiei abdominale, a invatarii si executarii ei corecte pentru a redobandi mobilitatea diafragmei. Pentru aceasta, trebuie sa eliminarn mai intai toate obstacolele din calea ei si in special centurile stranse si abdomenul contractat (ceea ce se realizeaza prin relaxare).

Respiratia abdorninala se invata eel mai usor culcat sau stand "in patru labe", caci, in aceasta pozitie, este mai usor sa relaxam abdomenul; musculatura abdcrninala co ntractata 0 face imposibila.

Trebuie sa retineti ca orice respiratie incepe mai intai cu 0 expiratie cornpleta. Expirati deci total.

Prima faza a inspiratiei este pasiva si se obtine prin relaxarea muscul~turii care a participat la expiratie; Iasati deci aerul sa intre singur. In continuare, coborati diafragma, ceea ce se realizeaza eel mai usor prin "umflarea" abdomenului. Vom vedea mai departe, dupa ce Yeti invata corect acest mod de a respira, ca se poate inspira diafragmatic fara a umfla abdomenul. Pentru inceput, retineti ca nu trebuie sa va umflati la maxim "ca un balon", ci numai atat cat este necesar pentru a face sa patrunda aer in plamani, Controlul corectitudinii acestei faze se face pun and 0 mana pe abdomen, iar cealalta pe torace; in timpul inspiratiei diafragmatice abdomenul impinge mana, cea de pe torace ramanand imobila.

Executati serii de cate 5-10 sau chiar mai multe respiratii de acest fel de cateva ori pe zi, timp de eel putin 0 saptamana, pentru

112

-,-

a invata corect tehnica, inainte de a trece la cealalta faza astfel in cat sa nu le amestecati si sa le executati corect pe fiecare. '

La inceput, aceasta respiratie poate produce ameteli mai ales dad se efectueaza in picioare. Aceasta se explica prin actiunea respiratiei asupra circulatiei sanguine intracerebrale, inspiratia absorbind sangele venos din creier pe care il trimite la inima. 'In acest caz, trebuie sa reduceti numarul de executii dar in nici un caz sa nu renuntati; creierul se va obisnui in curand si aceasta senzatie dezagreabila, care este inofensiva de altfel, nu se va mai produce. Mai mult, aparitia ei este 0 garantie ca respiratia i~i face efectul, ca ea influenteaza intr-adevar circulatia sanguina.

2. Resplr atia costala. Acest mod de a respira face sa patrunda a~r in partea de mijloc a plamanilor prin departarea coastelor. Invatarea se poate face stand pe scaun sau pe sol, eventual intr-o pozitie yoghina, dar, de asemenea, stand in picioare sau in Shavasana. Puneti mainile lateral pe coaste, cu degetele in jos, pentru a percepe si a urmari miscarea. Incercati deci sa departati coastele care imping astfel rnainile; abdomen~l trebuie sa ramana imobil. In general, acest mod de a respira se invata mai greu, deoarece necesita controlul musculaturii intercostale ce scapa de obicei actiunii voite. Dar greutatea nu este decat la inceput, iar cu rabdare si perseverenta yeti reusi sa obtineti controlul acestor muschi.

Executati serii de respiratii pur costale pana ce Yeti invata

corect si aceasta faza, ' ,

3. Respiratia claviculara. Acest mod de a respira este intalnit frecvent la femei si, de altfel, este foarte usor de invatat, realizandu-se prin ridicarea claviculelor (umerilor), ceea ce face sa patrunda aer in varfurile plamanilor, Este eel mai putin indicat mod de a respira deoarece face sa intre 0 cantitate mica de aer cu un efort mare. De aceea, el nu trebuie practicat decat inclus in

113

respiratia yoghina cornpleta (si, bineinteles, separat, in timpul invatarii) si in nici un caz nu trebuie sa devina 0 obisnuinta. Faptul ca este intalnit la femei se explica, pe de 0 parte, datorita atentiei deosebite pe care femeile 0 acorda "siluetei", folosind vesminte stramte pentru "a nu face burta", iar pe de alta parte, faptului ca respiratia claviculara este 0 respiratie "de siguranta" ce se declanseaza in timpul graviditatii cand expansiunea diafragmatica este impiedicata; daca respiratia nu este controlata ~i supravegheata, acest mod devine cbisnuinta, cu toate consecintele pe care le implica 0 respiratie superficiala si insuficienta.

4. Respiratia yoghina completa, Se poate executa (invata) atat asezat, cat si culcat sau in picioare. Inainte de a trece la invatarea respiratiei yoghine complete, repetati pe rand cele trei faze separat pentru a face deosebirea intre ele, deci inspirati si expirati abdominal, apoi inspirati si expirati costal si in sfarsit, clavicular. Dupa ce ati reusit bine aceasta, puteti trece la respiratia yoghina completa ce consta intr-o respiratie ampla care le include pe to ate celelalte trei.

Dupa ce ati expirat cornplet, umpleti mai intai baza plamanilor cu aer, asa cum ati invatat, deci coborand diafragma si umfland abdomenul apoi, fara a va opri, departati coastele facand sa intre aer in partea de mijloc a plamanilor si, in sfarsit, ridicati claviculele. La sfarsitul acestei inspiratii plamanii sunt complet umpluti cu aero Ceea ce conteaza eel mai mult este ca respiratia sa se desfasoare intr-un mod usor si continuu, Iinistit si cu calm, fara zgomot, aerul patrunzand in plamani cu aceeasi viteza, sau mai bine zis, cu aceeasi incetineala, iar aceasta atat in partea de jos a plamanilor cat si in partea de mijloc si in varfuri. Bineinteles ca atat inspiratia cat si expiratia trebuie sa se efectueze pe nas. De asemenea, trebuie sa retineti ca nu cantitatea de aer este cea care

114

conteaza, deci nu trebuie sa va urnflati la maxim, ci mai important este repartizarea uniforma in alveole, adica participarea intregii capacitati pulmonare la respiratie.

Respiratia yoghina completa se poate executa ca exercitiu in sine la inceputul sedintei de yoga, dar nu trebuie sa va limit~ti la atat, Ea trebuie efectuata cat mai des, in tot cursul zilei dimineata

, ,

la sculare, in mers, in timpullucrului, seara la culcare, de cate ori

va aduceti aminte, astfel incat sa devina un obicei. Respiratia, spre deosebire de alte exercitii yoghine, se poate efectua oricand si oriunde (numai aerul sa fie bun) chiar dupa ce ati mancat (exercitiile mai complicate de respiratie, inclusiv retinerile, nu se pot practica dupa mas a) si chiar daca nu sunteti singur.

De abia dupa ce yeti invata sa respirati corect, va yeti da seama cat de rau respirati inainte si yeti ajunge sa acordati respiratiei importanta pe care 0 merita. Trebuie insa sa evitati ca exercitiul sa devina mecanic si inconstient, ceea ce ii reduce mult din eficacitate (vezi mai departe). In timpul exercitiilor de respiratie toata atentia trebuie sa fie acaparata de patrunderea aerului in plamani, de miscarile cutiei toracice. In acest fel, respiratia poate deveni un excelent exercitiu de concentrare mintala. De asemenea, va puteti concentra la nivelul narilor, simtind trecerea aerului prin nas, contactullui cu zona terminatiilor nervoase din fose, exercitiu care poate deveni mai usor si mai eficient inca intr-un aer curat, rrobalsamat cu mirosuri naturale placute (mirosul ierbii, parfumul florilor, esente volatile).

Sporind cantitatea de oxigen absorbit si accelerand circulatia sanguina in tot corpul, efectele respiratiei yoghine complete sunt imediate, ceea ce se manifests printr-o stare de bine general, de voiosie si dinamism. Ea asigura necesarul de oxigen si de elemente vitale aduse de sange fiecarei celule, ceea ce le mentine in perfecta stare, ajutandu-le sa-si indeplineasca in bune conditii

115

functiile si mentinand astfel integritatea si vitalitatea corpului. Pentru a ne da seama de importanta respiratiei complete, este suficient sa ne gandim cat oxigen consuma corpul in caz de efort. De exemplu, pentru a alerga 100 metri in 10 secunde sunt necesari 6 litri de oxigen. Dar plamanii si sangele nu pot asigura in 10 secunde decat circa 0,6 litri de oxigen. Contractiile sunt asigurate, in acest caz, de arderile anaerobe si in acelasi timp, de rezervele de oxigen din muschi. Ori restabilirea rezervelor de oxigen dupa un efort poate sa dureze cateva ore. Respiratia yoghina completa, care se efectueaza in relaxare, aduce corpului un surplus de oxigen si de elemente vitale care se depoziteaza la nivel celular, de aceea putem spune ca efectele catorva minute de respiratie completa se intind pe mai multe ore.

4. KUMBHAKA· RETINEREA RESPIRATIEI

, ,

Aerul contine 20% oxigen dar numai 0 parte din aceasta (5- 6%) trece efectiv din plamani in sange. Hemoglobina din sange se comb ina cu oxigenul formarid un compus instabil, oxihemoglobina. Reactia: Oxigen + Hemogl ob ina = oxihemoglobina, este 0 reactie reversibila si echilibrul depinde de concentrati a de oxigen. La nivelul p lamanil or fiind 0 concentratie mai mare de oxigen, echilibrul se deplaseaza spre dreapta, in timp ce la nivel celular, concentratia de oxigen este in permanenta redusa datorita proceselor de ardere, ceea ce face ca echilibrul sa se deplaseze spre stanga, in sensul descompunerii oxihemoglobinei si eliminarii oxigenului. Cum reactiile de echilibru se fac in timp, pentru ca acest echilibru sa se poata stabili, este nevoie ca aerul sa ramana un timp mai indelungat in contact cu sangele, ceea ce se realizeaza in timpul retinerii respiratiei cu plamanii plini. Pe langa expiratie si inspiratie,

retinerea este deci 0 faza irnportanta a respiratiei, ignorata de omul obisnuit, care nu 0 practica decat in timpul scufundarii sau cand vrea sa "demonstreze" cat poate sa stea tara sa respire. Trebuie sa notam aici ca retinerile prelungite, fara 0 tehnica corecta, sunt foarte periculoase si astfel de exercitii nu trebuie in nici un caz practicate in scop demonstrativ.

S-a stabilit, in urma numeroaselor experiente, ca echilibrul de mai sus se stabileste eel mai bine cand aerul sta intre 1 0 ~i 20 secunde in contact cu sangele, Astfel de retineri sunt fara pericol si ele nu pot sa faca decat bine. De altfel, in fiecare om exista un mecanism de "sernnalizare" care indica imediat daca s-a depasit limita; incercat! si Yeti vedea. Iar ca 0 indicatie, va aflati in limite le de siguranta daca dupa retinere nu sunteti fortat sa expirati brusc pentru a inhala cat mai repede aer proaspat, cu alte cuvinte, daca puteti sa controlati atat expiratia cat ~i inspiratia care urmeaza.

In acest capitol nu vom vorbi deci despre retinerile prelungite, care de altfel nu sunt avizate decat pentru adeptii avansati, ci despre retinerea in timpul respiratiei yoghine complete. Aceasta se practica, de asemenea, in orice pozitie (stand asezat in mers)

, '" ,

dar de preferinta intr-o pozitie de meditatie, Lotusul fiind cea mai

indicata. Executati cateva respiratii complete normale, deci fara retinere, in scopul de a pregati aparatul respirator. Atunci cand suflul a devenit calm si regulat, cand puteti sa-l stapaniti in intregime, introduceti retinerea respiratiei. Respiratia va fi de asemenea calma si regulata (respiratie yoghina cornpleta, bine inte les), inspiratia incetinandu-se spre sfarsit si transforrnandu-se insensibil in retinere. Atunci cand simtiti ca retinerea inceteaza sa mai fie cornoda, incepeti sa expirati, de asemenea, lent si controlat, apoi reincepeti sa inspirati (deci tara retinere cu plamanii goi) si asa mai departe efectuand serii de cate 5-10 respiratii cu retinere. Pentru inceput, nu trebuie sa va

preocupe durata retinerii, avand insa grija sa nu depasisi limita; nu este deci nevoie sa numarati.

Pe tot timpul exercitiului atentia va fi concentrata asupra respiratiei urmarind, fiecare faza. In timpul retinerii va concentrati in interiorul toracelui si in particular asupra batailor inimii care vor deveni mai puternice ~i mai regulate.

Retinerea respiratiei are actiune deosebita asupra splinei, care va trimite in sange cantitati sporite de globule rosii (care contin hemoglobina) pentru a face fata deficitului de oxigen (se stie ca in caz de efort intens, cand exista un deficit de oxigen in corp, se poate "pune splina" ceea ce indica contractii puternice ale ei). De aceea, este recomandat sa practicati retinerile in serii, ele devenind mai como de in a doua sau a treia serie cand splina a trimis in sange cantitati sporite de globule rosii.

Scopul principal vizat de yoghini prin retinerea respiratiei este cu totul altul. Se stie ca respiratia este 0 functie de frontiera facand legatura intre sistemul vegetativ, deci involuntar, si sistemul de relatie, constient, voluntar. Prin practica intensa a retinerilor, yoghinii vizeaza sa impuna si sa intareasca influenta eului constient asupra {unctiilor vegetative. Prin controlul respiratiei (si a energiilor pranice), yoghinii ajung sa-si stapaneasca functiile organelor interne (de exemplu ei pot sa-si cpreasca inima), care scapa controlului constient la omul obisnuit. Fara a ne hazarda insa in astfel de exercitii periculoase, este suficient sa ne limitam la posibilitatile noastre si sa nu depasim pragul de 20 de secunde de retinere.

5. RITM

Stirn ca materia nu este altceva decat energie "condensata", vibratia fiind sursa intregului Univers. Iar aceasta vibratie,

,

aceasta energie pura, este insasi prana, energia primordiala Dar vibratia, ritmul, alternanta periodica a fenomenelor, 0 intalnim zilnic, la fiecare pas, de exemplu ritmicitatea fenomenelor cosmice, a anotimpurilor, a zilei si a noptii etc. Intreaga viata terestra, atat animal a cat si vegetala, s-a brodat pe aceste ritmuri, ea insa~i nefiind altceva de cat un proces ritmic.

Pe de alta parte, organismul viu are propriile sale procese ritmice, care se integreaza de altfel ritmurilor universale. Atat ritmurile cosmice cat si cele organice, nu s-au stabilit la intamplare, ci ele deriva din insa~i structura interna a materiei. De aceea Yoga, ~i in special Hatha Yoga, yoga energiei, acorda 0 mare importanta ritmurilor corporale, armonizarii si integrarii lor universale.

De altfel, medicina moderna cunoaste 0 serie de boli care nu au alta cauza decat 0 rupere interns de echilibru. Toate functiile organice sunt procese ritmice care se coordoneaza reciproc, inceputul sau sfarsitul unui proces conditionandu-l pe celalalt, ceea ce face ca ruperea de echilibru sa duca la suprapunerea unor procese diferite. De aceea, toate procesele organice trebuie armonizate, trebuie respectate cronometric toate activitatile, orele de mas a, de somn etc.

Dar principalele ritmuri corporale raman respiratia si pulsatiile cardiace pe care se brodeaza toate celelalte ritmuri interne. Stirn ca orice modificare in starea fizica (efort) sau psihica (emotii) modifica ritmul respirator ~i cardiac si prin aceasta, toate ritmurile corporale. Contractiile inimii produc curenti bioelectrici variabili care, prin lichidele corporale, ajung la fiecare celula, informand astfel intregul organism de situatia respectiva. Asa cum un curent electric variabil (curentul telefonic sau unda radio) poate contine 0 multitudine de informatii, fa fe 1 si curentii bioelectrici generati la nivelul miocardului contin 0

serie de informatii care ajung la to ate celulele corpului. Stirn, din experienta, ca e~otiile se resimt eel mai puternic la nivelul inimii, aceasta fiind sediul afectivitatii noastre si informatorul general, iar acest rol al inimii este eel putin tot la fel de important cum este eel de "motor" al circulatiei sanguine. De altfel, inima nici nu poate fi considerata moto~l circula!iei; pentru a ~mping~ ~ lit:i de sange intr-o retea de capilare de CIrca 100.000. kIlome~n~ (.) c~t contine corpul, inima ar trebui sa fie cu mult mal puternica decat estein realitate. Ori, asa cum stomacul nu impinge ali mente le in intestin, ci acestea propulseaza datorita rniscarilor peristaltice, la fel sangele circula prin corp gratie contractiilor capil.ar~lor, contractii care sint determinate de nevoile celulelor. On, mtre ritmul ~ardiac; contractiile capilarelor si nevoile celulare exisa

legaturi nervoase foarte stranse. .

De asemenea, exista 0 Iegatura stransa intre ritmul respirator si eel cardiac, modificarea unuia antrenand automat modificarea ~eluilalt. Rezulta astfel ca prin modificarea ritmului respirator ~i cardiac putem influenta functionarea intregului organism, iar prin armonizarea lor, putem armoniza toate ritmurile interne. Ori, eel mai usor supus controlului, este ritmul respirator si, dupa cum am mai spus, prin modificarea respiratiei, yoghinii ajung sa-si controleze corpul, functionarea organelor interne.Vom introduce deci acum, dupa ce ati invatat respiratia ycghina cornpleta, un element nou si anume ritmul.

Un om ;bi~nuit respira de aproximativ 18 ori pe minut.

Intrucat cu fiecare inspiratie el introduce in plamani circa 350 ml aer, rezulta ca debitul de aer pe minut este de aproximativ 6 litri, ori respiratia yoghina completa aduce dintr-o data aproape 3 li!ri de aer, ceea ce mareste suprafata de schimb de 10-20 de ori. In yoga se pune mare accent pe incetinirea ritmului respirator, 0 singura respiratie yoghina cornpleta echivaland cu eel put in 10

120

respiratii obisnuite, superficiale.

Bineinteles ca nu ne vom ambitiona sa trecem dintr-o data 1a 0

' ,

reducere insernnata a ritmului respirator, ci vom incerca sa

descoperim ritmul propriu, acela care armonizeaza to ate celelalte ritmuri interne, adica care nu obo seste, ci, din contra, dinamizeaza. Elementul principal nu este deci durata fiecarei faze, adica a expiratiei, inspiratiei si retinerii, ci ritmicitatea lor.

Am aratat ca intre respiratie ~i bataile inimii exista 0 legatura foarte stransa si de aceea, in timpul exercitiilor de respiratie vom folosi drept metronom bataile inimii. Va concentrati deci asupra ritmului cardiac (intins, asezat sau in pozitie yoghina), pe care il simtiti calm ~i regulat. Incercati sa va impregnati de acest ritm. Daca nu este perceptibil, puneti mana pe torace. Atunci cand ati inregistrat bine ritmul cardiac, incepeti sa respirati ritmic. Pentru inceput, Yeti incerca secventa 3 :6:6, adica trei batai ale inimii pentru inspir, 6 pentru retinere si 6 pentru expir, facand 0 mica pauza de 1-2 secunde cu plamanii goi, deci inainte de a incepe 0 noua inspiratie. Daca acest ritm este prea usor, incercati 4:8:8 sau 6: 12: 12, ajungand pana la ritmul "clasic": 8: 16: 16. Ca regula generala, expiratia ~i retinerea suflului trebuie sa dureze dublu fata de inspiratie. Aceasta se aplica numai in cazul efectuarii respiratiei in pozitiile relaxate. Dar respiratia controlata se poate efectua in orice pozitie cat si in mers, in alergare etc. In aceste cazuri regula nu se mai respecta, ci inspirul si expirul vor fi egale, iar retinerea pe jumatate, de exemplu, 6:3 :6, adica ~n timpul mersului inspirati 6 pasi, retineti 3 si expirati 6. In alergare, incercati 3 :2, adica 3 inspir ~i 2 expir, bineinteles fara retinere.

In general, retinerea cu plamanii goi se practica mai rar, dar avand in vedere ca acesta este singurul moment cand diafragma este relaxata, e bine sa introduceti dupa fiecare expiratie 0 mica

121

pauza cu plamanii vi dati, care poate fi prelungita dupa posibilitatile fiecaruia pana la un ritm de 8:16:16:8, deci 8 inspir, 16 retinere cu plamanii plini, 16 expir si 8 retinere cu plamanii goi.

Efectele respiratiei ritmice nu intarzie sa se manifeste si ele constau in primul rand intr-o mai buna "digestie" (folosire) a aerului si in armonizarea tuturor ritmurilor corporale, atat fiziologice cat si psihice (stim, de exemplu, in ce mod 0 muzica - care nu este altceva decat 0 vibratie ritmica - poate influenta starile psihice). In plus, introducerea acestui element nou, va atrage si mai mult atentia si va intari influenta constientului asupra activitatii vegetative.

o data invatat ritmul, orice exercitiu de respiratie se va face de acum ritmic, brodat pe ritmul cardiac. Incetinirea ritmului respirator antreneaza 0 modificare a ritmului inimii, care va bate regulat si lent, dar cu putere.

Dupa cum am spus, respiratia ritmica se poate practica foarte bine in mers si de aceea trebuie sa profitati de orice deplasare in plin aer, pentru a face respiratii ritmice ~i complete.

6. RESPIRATIACU MUSCUlATURAABDOMINALA

CONTROLATA '

Respiratia yoghina cornpleta, descrisa anterior, desi este net superioara modului cbisnuit (Inconstient) de a respira al majoritatii oamenilor, prezinta un dezavantaj, prin aceea ca presiunea exercitata de diafragma asupra viscerelor in timpul inspiratiei , care la randul lor apasa asupra musculaturii abdominale (care este pasiva), 0 poate destinde, ducand astfel la balonarea abdomenului. Aceasta actiune este, bineinteles, cu atat mai accentuata pentru modul obisnuit de a respira. In timpul

122

respiratiei se modifica deci numai forma viscerelor, care sunt impi.nse in jos si in afara (in inspiratie) si nu volumul lor, iar presrunea permanenta exercitata asupra musculaturii duce mai d~graba l~ 0 marire a volumului abdomenului decat la un masaj visceral. In aceasta situatie, circulatia sanguina in viscere este ingreunata, acestea se umplu cu sange venos stagnant (viscerele contin circa 40% din totalul de sange), i~i sporesc in continuu volumul ~i greutatea apasand si mai mult asupra musculaturii, iar cercul vicios este mentinut in perrnanenta. De asemenea intestinele i~i pierd tonusul muscular, iar constipatia se instaleaza definitiv, materiile fecale acumulandu-se in colon.

Cauza acestei situatii este evident musculatura abdominala pasiva, care nu opune astfel nici 0 rezistenta expansiunii diafragmei. Solutia corista deci in a mentine musculatura abdominala controlata (contactata) pe tot timpul respiratiei. Invatarea acestui mod de a respira nu este deloc dificila si consta de fapt, in a regasi tonicitatea musculaturii, atrofiata' in urma anilor indelungar] de respiratie incorecta, dar este absolut necesar ca mai intai sa invatati .rcspiratia yoghina cornpleta, asa cum a fost descrisa in capitolele precedente. Respirati de cateva ori normal, deci coborati diafragma, ceea ce dilata abdomenul, apoi departati coastele si in sfarsit, ridicati claviculele, dupa care expirati complet, mai inta! pasiv, lasand toracele sa se destinda, apoi retrageti abdomenul, apropiati coastele si ccboruti claviculele. La sfars itul expiratiei ~omplete, ~usculatur'a abdominala este contractata. In respiratia cu musculatura abdominala controlata trebuie sa mentineti partea de sub ombilic ~n a~easta stare tot timpul, deci atat in inspiratie cat si in expiratie. In timpul inspiratiei, diafragma intampina 0 rezistenta din partea musculaturii abdominale, care nu se dilata decat putin in partea de deasupra ombilicului, in asa fel in cat sa nu depaseasca linia

123

sternului. Aceasta sp or este considerabil presiunea intraabdominala, viscerele sunt masate, golite de sangele venos care este imp ins prin vena cava inferioara in etajul toracic, deci spre plamani si inima, unde domneste 0 presiune mai scazuta. Toate efectele discutate pentru respiratia yoghina completa se intalnesc si in acest caz, dar intr-un mod mai putemic, deoarece aceasta respiratie accentueaza diferenta de presiune dintre etajul abdominal si toracic.

Diferenta in tehnica de executie consta deci numai in faptul ca

, ,

musculatura abdominala este mentinuta contractata (este deci controlata) in tot timpul respiratiei. Inspiratia se desfasoara tot in trei faze, mai intai diafragmatic (deci nu "abdominal") prin coborarea diafragmei careia i se opune musculatura controlata ~i care se deplaseaza deci foarte putin, apoi toracic, prin departarea laterals a coastelor, si in sfarsit, clavicular. Acest mod de a respira, pe langa avantajele mentionate, este mai estetic, scotand in relief musculatura abdominala si toto data permite 0 inlantuire mai usoara a celor trei faze. Dupa cateva zile de exercitiu nu Yeti mai concepe sa respirati altfel, iar aceasta va deveni 0 reintoarcere la natura. Practicati des aceasta respiratie, de cate ori aveti ocazia si de cate ori va amintiti, in asa fel incat sa intre in

" , ,

reflex, pentru a obtine tonicitatea normala a musculaturii.

La inceput este bine sa urrnariti cu privirea miscaril e abdomenului si toracelui pentru a invata corect tehnica; mai tarziu Yeti putea practica imbracat, oriunde si oricand.

De acum inainte, toate exercitiile de respiratie se vor efectua cu musculatura abdominala contro lata (cand nu exista alte indicatii particulare ca pentru Kapalabhati).

124

7. KAPALABHATI

Kapalabhati este un exercitiu de respiratie care poate fi incadrat atat in tehnicile de pranayarna (controlul energiilor din corp) cat si in cele de KRIYA (purificari); acesta din urma fiind de altfel scopul principal al acestei lucrari, exercitiul va fi descris din punct de vedere "igienic", stint fiind ca igiena nu inseamna altceva decat sanatate (in greceste).

De fapt, este yorba de 0 serie de respiratii foarte scurte (pana la 100 pe minut) in care faza activa este expiratia, inspiratia fiind pasiva si durand dublu expirati ei. Se realizeaza astfel 0 "hiperventilatie" a plamaniior; un adevarat vartej, care atinge cele mai ascunse unghere pe unde aerul circula greu. Expiratia activa, realizata prin contractia puternica a musculaturii abdominale, creeaza 0 suprapresiune in plarnani, ceea ce depliaza toate alveolele, mentinand integritatea aparatului respirator.

Pentru a invata exercitiul, alegeti 0 pozitie yoghina de respiratie: Lotus, "turceste" sau stand pe scaun. La inceput, puteti executa si in picioare, dar in nici un caz culcat (in afara de respiratia yoghina cornpleta, nici un alt exercitiu de respiratie nu se executa culcat). Daca practicati Kapalabhati intr-un mod mai intens, trebuie neaparat sa executati in Lotus. Indiferent de pozitia aleasa, redresati coloana vertebrala sprijinind capul in varful ei si, inainte de a trece la exercitiu, relaxati corpul in intregime si executati cateva respiratii complete, fara controlul musculaturii, deci "umflati" abdomenul. La sfarsitul unei inspiratii complete toracele este bombat si trebuie sa rimana asa tot timpul exercitiului (aceasta este foarte important pentru corectitudinea executiei}, iar abdomenul este iesit in relief. Executati 0 contractie puternica, dar scurta (circa o secunda si chiar mai putin) a musculaturii abdominale, fara a 0 retrage insi,

125

ceea ce face ca din plamani sa iasa cu forta 0 cantitate de aer (ca si cand ati sufla puternic nasul). Relaxati apoi abdomenul (dublu expiratiei), lasand sa patrunda aer in plamani in mod pasiv, apoi expirati din nou contractand abdomenul si asa in continuare. La inceput executati serii de cate 10 rafale, sporind progresiv. Trebuie sa retineti ca elementul principal nu este numarul de expulzari pe minut, adica viteza de executie, ci mai degraba forta expiratiei, de aceea nu treceti la sporirea vitezei pana ce nu ali invatat bine tehnica (executati deci mai intai "lent"). Kapalabhati se executa, in medie, in trei serii intre care va odihniti efectuand respiratii complete, introducand, daca doriti, retinerea respiratiei (kumbhaka cu plamanii plini, deci dupa 0 inspiratie completa), care este favorizata datorita efectului hiperventilant.

Fiind un exercitiu de purificare, se executa de regula dimineata inaintea sedintei de asane, dar poate fi executat de asemenea, in orice alt moment al zilei. Kapalabhati este un exercitiu "dur" si nu trebuie sa abuzati de la inceput de el, chiar daca va creeaza 0 stare generals placuta.

Pentru a "perfectiona" exercitiul, puteti sa-l executati in Ujjayi, adica sa proiectati jetul de aer din timpul expiratiei nu in fosele nazale, cum se face de obicei, ci la nivelul glotei (vezi capitolul "Perfectionati-va asanele", unde este descris acest mod de a respira).

Ca toate exercitiile de respiratie, Kapalabhati nu se executa cu stomacul plin.

Efecte. Toate exercitiile de respiratie inglobeaza efectele respiratiei complete pe care le amplifica si la care se adauga efectele proprii. Kapalabhati, fiind 0 respiratie PUR abdominala (toracele este imobil), maseaza puternic viscerele prin contractia puternica a musculaturii, ceea ce le to nif ica, le descongestioneaza, stimulandu-le functionarea. Spre deosebire

126

de resp iratia eu musculatura abdomiriala centro lata, cand elementul aetiv este diafragma, in acest caz ea este pasiva, fiind manipulata de musculatura abdorninala, ceea ce ii restituie mobilitatea.

Datorita hiperventilatiei realizate, are loe 0 intensificare a sehimburilor gazoase; curentul de aer realizat elimina bioxidul de carbon si in plamani va fi in permanents un surplus de oxigen, care se transmite prin sange la fieeare celula a corpului. In acest fel, celulele se debaraseaza de reziduurile metabolice si in special de bioxidul de carbon si, datorita concentratiei sporite in oxigen, sunt intensificate si stimulate toate procesele celulare, are loc 0 adevarata revitalizare a organismului, rezultand 0 senzatie agreabila de caldura in tot corpul (datorita intensificarii arderilor celulare).

Datorita rolului diafragmei de a doua inima, circulatia sanguina este puternic accelerata in tot corpul; in etajul inferior sangele este aspirat in timpul expiratiei si redat circulatiei in inspiratie; in etajul superior, si in specialla nivelul creierului, in expiratie, care este activa, este impinsa 0 cantitate sporita de sange (ceea ce se poate simti daca va concentrati in regiunea tamplelor), iar in inspiratie sangele coboara spre plamani. Avand in vedere ritmul sporit al respiratiei, are loc un adevarat masaj al creierului (in expiratie creierul se dilata, in inspiratie i~i reduce volumul), circulatia sanguina la acest nivel este stimulata, de unde rezulta 0 adevarata curatire a creierului (in traducere Kapalabhati inseamna "purificarea craniului"), care este oxigenat si hranit, de unde stimularea proceselor intelectuale. De aceea Kapalabhati are un puternic efect dinamizant si vitalizat si se practica inaintea exercitiilor de concentrare si meditatie, pregatind creierul pentru o activitate deosebita.

127

VI. ASAlYE

1. ASANA

Praetiea asanelor este asa de comuna in occident, incat atunci cand se vorbeste de yoga, se are in vedere, in general, numai aceasta parte. De altfel, majoritatea oamenilor nu vad in yoga decat niste pozitii deosebite ale corpului. Aceasta denota, fara indoiala, importanta pe care 0 detin asanele in yoga, de aceea practica lor S-a raspandit eu repeziciune. Mai mult decat atat, este practic imposibil sa faci yoga fara asane.

" Exercitiile fizice", adica asanele, reprezinta singurullucru care se poate vedea din exterior atunci cand faci yoga, de aceea yoga se confunda adesea cu asanele.

Asana inseamna in traducere pozitie; ele sunt deci "pozitii" ale corpului. Multi incearca sa faca 0 analogie intre asane si gimnastica, deoarece unele asane sunt "identice" cu unele exercitii de gimnastica. Dar diferenta dintre asane ~i gimnastica este fundarnentala si totala. Singura asemanare ccnsta in atitudinea exterioara a corpului si ca unul dintre efecte este comun si anume obtinerea mobilitatii, dar obiectivul este atins pe cai diferite. In gimnastica pozitiile se realizeaza "in forta" ~i fara alte preocupari. In yoga fiecare asana este un mecanism foarte complex si fiecare faza are 0 importanta capitala,

Se stie ca in mod normal muschiul se poate gasi in trei stari: tonus, contractie si relaxare. In timpul asanelor el se gaseste intr-o stare deosebita, de exceptie, cea de intindere, Un muschi nu se

128

poate intinde singur, ci trebuie actionat din exterior asupra lui, aceasta se realizeaza prin tractiune. In gimnastica tractiunea este brusca, in viteza. Atunci cand un muschi se intinde brusc, receptorii trimit impulsuri la neuronii motori din maduva, care cornanda contractia. 0 tractiune brusca asupra unui muschi incordat il poate rupe (cazuri frecvente in gimnastica), Pent~ ea un muschi sa se intinda trebuie sa fie in prealabil relaxat. 0 tractiune lenta si continua asupra unui muschi relaxat nu-l da timp sa se contracte. In asane muschii suporta deci, in mod pasiv si relaxat, intinderea; muschiul se intinde cu atat mai mult cu c~t este mai relaxat, de aceea majoritatea asanelor pornesc din Shavasana, pentru a facilita relaxarea.

Tractiunea brusca asupra unui muschi contractat produce stimulari violente si deci senzatii de durere in muschi si in articulatii, care caracterizeaza i~ceputul in yoga. C~ ti~pul, atunci cand s-a invatat arta intinderii lente si relaxate, durerile dispar si asana devine intradevar cornoda. Recapatarea lungimii normale a muschilor si articulatiilor, adica obtinerea mobilitatii, inseamna, de fapt, invingerea contracturilor- parazitare de la aceste nivele. Se vede deci, ca asanele nu sunt in nici uncaz exercitii de forta, iar aceasta este capital!

Intinderea are efecte foarte importante. Muschiul seamana cu un burete imbibat cu apa. Atunci cand este intins, el se goleste de sangele venos, care este impins spre inima (si nu in sens contrar datorita orientarii valvulelor). Aceasta situatie se mentine pe tot timpul asanei (care poate dura mai multe minute), ceea ce duce la consumarea rezervelor de hrana ~i oxigen din muschi. Dupa incetarea intinderii, deci la iesirea din asana, muschiul i~i recapata volumul si, la fel ca un burete, asp ira praetic sangele arterial. Aceasta 11 hraneste si 11 curata, ii reface rezervele, ceea ce 11 mentine in perfecta stare.

129

Dar efectele asanelor nu se limiteaza numai la muschi ci ele

, ,

actioneaza asupra intregului corp, asa cum se va vedea in particular pentru fiecare asana.

Si inca 0 deosebire esentiala intre asane si gimnastica. In timp ce sportul, in general, inseamna un consum de energie (prana), asanele acumuleaza energie pranica in tot corpul. Daca dupa 0 jumatate de ora de sport intens te simti epuizat, "la pamant", dupa o ora de yoga te sirnti minunat, plin de dinamism si buna dispozitie, ceea ce, de altfel, este 0 garantie pentru corectitudinea executiei. Dupa yoga BINE facuta, TREBUIE sa te simti BINE! Atunci cand asanele obosesc si enerveaza, inseamna c~ nu sunt executate corect, ca nu ati respectat to ate indicatiile.

Fara a minimaliza importanta asanelor, trebuie mentionat ca yoga nu se limiteaza numai la asane. De altfel, pe langa efectele lor proprii, asanele constituie 0 pregatire indispensabila pentru celelalte forme de yoga.

Trebuie sa retineti ca atunci cand v-ati hotarat sa faceti yoga nu inseamna ca puteti incepe imediat cu sedinta de asane. Este nevoie mai intai de 0 perioada de initiere, care va cuprinde in mod obligatoriu exercitiile din capitolele precedente, adica tehnicile de igiena, alimentatie, relaxarea si respiratia, fara de care yoga nu are sens. In plus, acestea pregatesc corpul pentru asane, il curata si 11 purifies atat din punct de vedere fizic cat si psihic. Atunci cand treceti la 0 forma noua de yoga, nu inseamna ca puteti renunta la ceea ce ati practicat pana atunci. Trecerea la asane nu inseamna ca ati depasit faza de YAM A si NYAMA, ci din contra, ca trebuie sa acordati 0 importanta si mai mare acestor tehnici, care trebuie perfectionate si care de altfel se continua obligatoriu pe tot timpul vietii. De asemenea, trecerea la faza de pranayama nu inseamna renuntarea la asane, ci din contra, perfectionarea si intensificarea practicii lor.

Sedinta de asane necesita in plus 1JIlIjlJ. efort deosebit din partea adeptului. Acest efort nu poate fii «l!epa~it far a 0 motivatie

,

corespunzatoare, fara 0 convingere d :arii nevoie de asane si ca le poti face. Sedinta de asane nu se fl:ilJu clnd ai timp, sau ~and ai chef! Ea trebuie executata zilnic, m ancd<il!si loc si la aceeasi ora

" "

devenind 0 parte integranta a proglilllllIDl1!Jl11ffii zilnic. Ca sa poti trece

la asane, trebuie sa fii constient dit ®JrllU intrerupere pericliteaza succesul, cii trebuie sa te scoli zillrniic C1ll\ 0 jumatate de ora mai devreme, sau eventual, sa-ri modifici Jl!;1iugramul zilnic in asa fel, incat sa-ti rezervi timpul necesar ~te:<dliiJTh1!ci de asane. Acest moment nu este in nici un caz un timp peJrdlmtt, ci dimpotriva, caci beneficiile ce decurg din practica re:gtIDDaura; a asanelor sunt imense. Este suficient de altfel, sa-ri iiIlJ1llLillDiizezi cu putin bun simt programul zilnic pentru a vedea cat clle lIl!mlt timp iti iau 0 serie de activitati care nu au nici un f@$t" care nu-ti aduc nimic. Modificand putin programul, vei ~$iii aJ)~el timp suficient pentru practica yoga.

2. lINDE TREBUIE sA NE CON&ENniRAM iN TlMPUL ASANELOR?

Ceea ce deosebeste in primul rand sportul si gimnastica de yoga in general ~i de asane in particulas, este faptul ca in timp ce practica exercitiilor fizice din sport flU necesita nici 0 participare deosebita a gandirii, aceasta fiind lasara sa vagabondeze in voie, proclamandu-se deci 0 executie pus mecanica (pana ce intra in reflex), in yoga dirnpo tr iva, participarea gandirii este indispensabila, In yoga gandirea nu este lasata in nici un moment libera, ea este stapanita tot timpul, fiillnd legata in permanents de ceea ce faci. In yoga gandirea se inl1eglfe:aza corpului, 11 simte, n percepe, 11 cornanda, i se integreaze confundandu-se cu el.

Fiecare miscare, fiecare gest, este facut cu maxima participare ps ihica, este gan dit si controlat in intregime. In yoga vagabondajul gandirii este prin definitie exclus, yoga insemnand concentrare, participare totala, "trup si suflet", caci numai gandind si simtind poti perfectiona si te poti perfectiona. Astfel deci, asana nu este numai 0 pozitie fizica, 0 atitudine a corpului, ci este in acelasi timp 0 atitudine mintala, fiecare asana necesitand 0 concentrare particulara. De altfel, fiecare "atitudine" corporala creeaza 0 "aptitudine", 0 stare.

Asana comporta doua faze: faza dinamica sau luarea asanei si faza statica sau asana propriu-zisa. Locul asupra caruia trebuie sa va concentrati difera in cele dona faze si mai mult inca, difera dupa gradul de evolutie al adeptului.

a) In timpul fazei dinamice, deci la luarea pozitiei, intreaga atentie este concentrata la inceput asupra executiei corecte a asanei, deci asupra respectarii scrupuloase a tehnicii, orice abatere de la tehnica de ex ecuti e, diminuand sau chiar neutralizand efectele asanei. Aceasta etapa dureaza in general cateva saptamani, pana ce tehnica a fost corect invatata si "intra in reflex".

Dupa aceasta faza, atentia se va concentra asupra executiei economice a asanei, deci asupra relaxarii musculare.

Stirn ca un muschi se intinde cu atat mai usor cu cat este mai relaxat si in plus, pentru intinderea unui muschi este necesara 0 forta ce rezulta din contractia altor muschi. Ori, aceasta contractie trebuie sa fie minima si unica, disipand si neutralizand orice alte contractii parazitare, deci a muschilor care nu sunt implicati in executia asanei si care trebuie deci, sa suporte pasiv aceasta faza. In aceasta etapa intreaga atentie este acordata relaxarii corpului in intregime si in special relaxarii musculaturii picioarelor, mainilor si fetei, care, in general, trebuie sa participe

132

r

pasiv la luarea pozitiei.

A treia etap a, 0 constituie observarea re spir atie i si mentinerea pe tot timpul executiei a unui ritm respirator lent si regulat. Yeti veghea deci ca respiratia sa fie perrnanenta si continua, deci sa nu existe nici un moment de intrerupere. Practica retinerii respiratiei in timpul fazei dinamice este in general periculoasa si este suficient sa faceti 0 incercare pentru a va convinge. Majoritatea miscarilor sunt facilitate de expiratie, de 'aceea este indicat sa incercati sa Iuati asana in timpul expiratiei, care va fi deci lenta si prelungita.

Ultima etapa pentru concentrarea in timpul fazei dinamice 0 constituie perfectionarea tehnicii, adica executarea corecta a asanei, observand in acelasi timp at at miscarea corpului, relaxarea musculara ~i respiratia, Aceasta faza necesita 0 perfecta sincronizare a diferitelor contractii musculare, ceea ce da 0 senzatie de stapanire totala a corpului, care intra astfellent si de la sine in asana, traind si simtind miscarea. Nu trebuie sa e~iste nici un moment de accelerare sau incetinire, to ate fazele se succed cu aceeasi viteza sau, mai bine zis, cu aceeasi incetineala; acest control total al corpului trebuie sa acapareze intreaga atentie.

b) In timpul fazei statice, deci a asanei propriu-zise atentia

, "

care a urrnarit pana acum progresia corpului, se opreste 0 data

cu el si devine imobila, fixand un singur punct; imobilitatea asanei nu este deci numai fizica ci si psihica. Orice vagabondaj, orice incercare de escapada a gandirii este intrerupta, ea este tinuta in permanenta fixa. Aceasta imobilitate, aceasta stapanire a gandirii, care stapaneste la randul ei corpul, este un exercitiu de concentrare psihica, yoga fizica si cea mintala facand in timpul asanei un corp comun. Trecerea spre Raja Yoga se face astfel continuu, inca din timpul asanelor care au darul de a pregati

133

corpul pentru marea aventura a rneditatiei.

Locul de fix are a atentiei in timpul fazei statice, difera de asemenea dupa gradul de evolutie al adeptului, sau mai bine zis, dupa gradul de stapanire a asanei, caci acelasi adept poate fi avansat pentru 0 as ana pe care 0 practica de mai mult timp si incepator pentru alta, pe care a introdus-o de curand in practica.

in prima etapa va co ncentr ati asupra pastrar ii unei imobilitati perfecte. Orice miscare, orice gest parazitar, sunt interzise. Singura miscare perrnisa, eel putin pentru incepatori, este in timpul asanelor de flexie si torsiune, cu scopul de a accentua intinderea pentru a ajunge la pozitia finala. De exemplu, dupa ce a ajuns in pozitia finala pentru Paschimotanasana (Cle~tele) si dupa 0 prealabila relaxare, adeptul observa ca se mai poate intinde putin, Astfel deci, cu fiecare expiratie, el va accentua flexia cu cativa milimetri apropiindu-se de pozitia finala.

A doua etapa 0 constituie relaxarea. 0 data intrat in asana, adeptul va disipa toate contractarile musculare parazitare si pe cele care au ajutat la luarea pozitiei. In aceasta faza se poate face chiar 0 relaxare totala a corpului respectand secventa din Shavasana caci orice 'contractie inseamna 0 tensiune fizica si

" '

psihica, ceea ce perturba libera circulatie a energiilor in corp si

impiedica deci asana sa-si faca din plin efectul. Relaxarea se adreseaza de asemenea rnuschilor intinsi, ceea ce face ca pozitia sa devina mai putin chinuitoare (pentru incepatori), caci muschiul relaxat suporta pasiv intinderea.

A treia etapa a constituie concentrarea asupra respiratiei care trebuie sa fie lenta si regulata, deci continua si, in acelasi timp, mai ampla. Aceasta este relativ user de realizat, caci respiratia se impune automat gandirii, fiind singura miscare perceptibila. Pe tot timpul asanei Yeti observa suflul care intra ~i iese regulat,

134

amplificand i~ .acela~i timp respiratia. Unii autori se opresc aici c~ recomandanle pentru concentrarea atentiei in timpul asanelor si, de altfel, au perfecta dreptate, existand numeroase moduri de a perfectiona as ana, prin concentrare asupra respiratiei asa cum se va vedea mai departe ("Perfectionati-va asanele"), Alti autori recornanda concentrarea asupra punctelor strategice ale asanei si au de asemenea dreptate. Fiecare asana actioneaza in particul~r asupra unei regiuni specifice (Chakra), iar concentrarea in ace~~~a z.ona ii sporeste eficacitatea. De exemplu, in cazul pozltlll~r mversate, asanele actioneaza in special asupra glandelor endocnne de la nivelul capului si gatului. Dar este posibil de a te conc~ntra in ~cela~i timp atat asupra respiratiei, cat ~i asupra zonei strategice a asanei (care va fi descrisa pentru fiecare asana), ceea ce reuneste astfel avantajele particulare ale celor doua metode de concentrare.

3.RELAXAREAiNTREASANE

.Relaxarea intre posturi constituie 0 faza esentiala pentru ~:dl~ta de asane si in nici un caz nu se poate trece la alta pozitie pana ce corpul nu a fost pregatit. La iesirea dintr-o asana aceasta c?ntinu~ ~a ac!ionez~ asupra corpului, in special prin imp~lsul dat c:rculatIeI sanguine. In timpul asanei, muschii intinsi sunt goliti de san~e. ~a revenirea in pozitia de relaxare, sangele este pr~ctic ~splr~t III .ac.~st~ regiuni, ceea ce se poate observa user prin inrosirea pielii, ~l denota un flux de sange sporit. Este nevoie deci de un t~mp ~e~tru ca circulatia sa revina la normal. Sarirea peste ~ceasta faza inseamna a amputa sedinta de 0 parte foarte rrnportanta,

In general, relaxarea intre asane dureaza 10-20 de respiratii adica atata timp cat este necesar pentru ca suflul si circulatia

, ,

135

sanguina (bataile inimii) sa revina la normal. Aceasta relaxare intre pozitii nu inseamna in nici un caz abandonarea gandirii, a controlului ei. De altfel, pe tot timpul sedintei (care dureaza de regula peste 0 jumatate de ora), gandirea nu este lasata libera nici un moment.

In timpul relaxarii dintre asane, intreaga atenti e se concentr eaza asupra corpului, asupra efectelor asanei precedente. La iesirea din asana, maturati cu gandirea intreaga suprafata a corpului (respectand secventa din Shavasana), pentru a disipa toate contracturile. Se pot realiza astfel intre asane adevarate sedinte (minisedinte de cateva secunde) de relaxare. Dupa ce ati efectuat aceasta secventa, va concentrati asupra corpului in intregime, pe care 11 observati. Observati-i reactiile, bataile inimii ~i respiratia, dar fara a le influenta. Multumiti-va sa fiti un observator atent, dar pasiv, al corpului, pe care 11 simtiti ~i cu care va contopiti,

Cand ritmurile au revenit la normal, ceea ce depinde, bineinteles, de intensitatea asanei, unele pozitii necesitand un timp mai indelungat de relaxare, altele mai scurt (20-30 de secunde, dar fara a le prelungi prea mult, pentru a profita de impulsul dat circulatiei sanguine, fiecare asana avand un loc ~i un efect precis asupra asanei precedente sau urmatoare), puteti trece la asana urmatoare.

4. CONDITU PENTRU PRACnCA

Sedinta de asane impune cateva conditii, care, fara a fi dificile, sunt foarte importante si chiar indispensabile pentru 0 practica corecta.

- Inamte de a incepe sedinta, trebuie ca musculatura si mai ales articulatiile, sa fie "puse in tenia", ceea ce se realizeaza prin

136

exercitiile de "incalzire", Acestea sunt cu atat mai importante dimineata cu cat flexibilitatea este redusa in urma lungii irnobil itati din timpul somnului. Incalzirea consta in rotirea dinamica (si chiar foarte dinamica, adica la 0 viteza sporita) a principalelor articulatii. Se incepe prin rotirea capului spre stanga si spre dreapta de cateva ori, apoi rotirea alternativa a bratelor si in sfarsit a trunchiului, care poate fi cornpletata de catev~ flexii inainte si inapoi (Paschimotansana si Bhujangasana dinamica). Pentru incalzirea articulatiilor picioarelor se pot practica exercitiile pregatitoare pentru Lotus.

- Asanele se practica, de regula, dimineata, inainte de rasaritul soarelui, astfel incat sedinta sa se termine atunci cand dis cuI solar mai poate fi privit ("la doua sulite pe cer"). Sedinta se incheie, de obicei, cu exercitii de respiratie, care se practica cufata spre soarele care rasare. Executate dimineata, asanele va pun in forma pentru toata ziua, dandu-va dinamism ~i buna dispozitie, sporind increderea in fortele proprii si dragostea de viata, intr-un cuvant, va pregatesc 0 zi buna. Omul modern are insa fcarte putin timp tiber dimineata si de aceea prefera sa practice asanele seara, cand are in plus mai multa mobilitate. Practicate seara, asanele pregatesc un somn adanc si odihnitor, aducand Iiniste si pace si disipand problemele si grijile care va impiedica sa adormiti. Dar nimic nu va impiedica sa practicati asanele dimineata si seara

, ,,'

deci de doua ori pe zi.

- Asanele trebuie practicate in acelasi loc si la aceeasi ora

" "

ceea ce face ca organismul sa se adapteze si sa se conditioneze,

reactionand de fiecare data eficace.

- Asanele se practica in mod ideal in plin aer, in mijlocul naturii, pe malul unei ape etc. In lipsa, puteti sa le executati in gradina sau chiar in camera. Pentru acest ultim caz, camera trebuie sa fie foarte bine aerisita (nu practicati niciodata in aer

137

viciat), iar geamurile trebuie sa fie deschise tot timpul sedintei, chiar ~i iama (cand eventual vor fi numai intredeschise).

- Ca echipament, puteti folosi costumul de baie; trebuie sa fiti cat mai sumar imbracati. Sedinta de asane se asociaza cu bai de aer si lumina, ceea ce-i sporeste mult eficacitatea. Daca va este rece puteti practica in trening. Nu folositi, in nici un caz, imbracaminte stramta care va jeneaza in timpul miscarilor si impiedica circulatia sangelui.

- Asanele se executa pe 0 patura pusa pe sol (pe pamant sau pe parchet,in nici un caz pe ciment). Nu practicati pe un suport pre a moale (deci in pat), ceea ce ar produce deviatii in coloana vertebrala,

- Sedinta de asane se executa cu stomacul go 1, de aceea practi~a de' dimineata este mai indicata, Dad le executati in timpul zilei, trebuie sa tread cateva ore de la masa (2-4 ore, in functie de natura alimentelor), astfel incat digestia stomacala sa se termine.

- Inainte de sedinta e necesar sa goliti vezica si pe cat posibil si intestine le. Daca aceste senzatii se manifesta in timpul sedintei, nu va fortati sa le rezistati.

- Fe~eile trebuie sa ~e abtina de la asane in timpul ciclului si de asemenea dupa a cincea luna de graviditate.

- Nu practicati obosit. In acest caz acordati-va cateva minute in plus de relaxare.

- Inainte de a trece la seria propriu-zisa, trebuie sa forrnati starea de spirit corespunzatoare. Asanele nu trebuie privite ca simple exercitii fizice. Sedinta de asane trebuie sa fie eel mai important moment al zilei, cand gandirea comunica cv corpul, il simte si se integreaza lui. Sedinta de asane nu este 0 ~practica banala, ea trebuie privita ca ceva sacru si traita ca atare, In cursul activitatii zilnice, suntem in permanents orientati spre lumea

138

exterioara; trebuie sa profitam de acest moment pentru a ne reintoarce spre noi, spre fiinta noastra profunda. In timpul sedintei trebuie sa ne preocupam de corp, de noi si numai de noi. Practicata astfel, 0 sedinta de asane, departe de a fi 0 banalitate sau 0 corvoada, va deveni eel mai placut si mai dorit moment al zilei.

- Nu va grabiti! Daca nu dispuneti de timp suficient, puteti sa reduceti numarul asanelor (de altfel si asa nu sunt prea multe), dar in nici un caz nu trebuie sa accelerati: yoga nu e gimnastical

- Pentru inceput durerea constituie ceva "normal" si nu

,

trebuie sa va sperie. Nu va faceti sa suferiti, dar nici nu renuntati

la practica. Cu timpul, asanele: departe d~ a mai fi chinuitoare, vor deveni como de si confortabile, durerea transformandu-se intr-o senzatie agreabila.

,-' - Asanele trebuie practicate zilnic si in aceeasi ordine (vezi capito lui urmator). Nu schimbati des seria, pentru a lasa organismului timp sa se adapteze.

- Dupa seria de asane, nu practicati exercitii fizice violente.

- De asemenea, dupa asane nu este indicat sa faceti un dus

, ,

prea rece sau prea cald, care ar modifica circulatia sanguina,

reducand efectele sedintei. Un dus la temperatura corpului este acceptabil. Dar eel mai bine este sa faceti dus (si toate celelalte exercitii igienice) inainte de seria de asane, ceea ce va reimprospateaza si dinamizeaza.

- 0 masa la cateva minute dupa sedinta de asane (dupa relaxare, bineinteles), nu are contraindicatii.

139

5. iN CE ORDINE PRACTICAM ASANELE ?

Asanele, spre deosebire de exercitiile fizice, nu se practica la intamp lare , fiecare asana avandu-si locul precis in serie,

completand, pregatind sau constituind 0 contrapozitie cu efect echilibrant. Astfel, sedinta de yoga constituie un tot unitar, unde fiecare asana se inlantuie armonios ~i se integreaza perfect. Seriile de asane sunt clasice si cup rind in general urmatoarele pozitii:

a.Asane inversate. Seria incepe prin Sarvangasana, 0 pozitie inversata, care are efecte imediate asupra circulatiei sanguine pe care 0 dirijeaza spre creier actionand in acelasi timp asupra tiroidei. Aceasta asana prezinta in plus avantajul ca se poate practica fara efort.

Urmeaza Halasana, care constituie completare pentru Sarvangasana, fiind in acelasi timp 0 pozitie inversata si 0 flexie inainte, ce se adreseaza in special partii cervicale a coloanei vertebrale.

In ambele asane tiroida este stimulata, iar toracele este puternic comprimat, ceea ce face ca respiratia sa fie abdominala. Matyasana, care poate fi considerata, de asemenea, 0 pozitie inversata, constituie contrapozitie pentru precedentele deschizand larg toracele (respiratie toracica), intinzand abdomenul si comprimand ceafa.

b.Asane de flexie inainte. Dintre acestea, cea mai importanta (si "clasica" in acelasi timp) este Paschimotanasana, care completeaza Halasana, adresandu-se in mod particular regiunii dorsale a coloanei vertebrale. Faza dinamica a acestei asane de flexie, este unica prin importanta derularii progresive a coloanei vertebrale pe toata lungimea ei si de aceea Paschimotanasana nu trebuie inlocuita in serie. Ea poate fi completata, insa, prin numeroase variante (de exemplu Cocostarcul, varianta din stand in picioare cu aplecare pana ce capul atinge genunchii), sau prin alte flexii, de exemplu, Piciorul Solitar.

c.Asane de flexie inapoi. Flexiile inapoi cornporta, de

140

asen:enea, mai multe variante, dintre care cea mai importanta este Bhujangasana care, ca si Paschimotanasana, deruleaza coloana vertebrala pe toata lungimea ei (dar in sens invers). Ea este cornpletata de Sa~abasana, care se adreseaza in particular partii dorsale a coloanei vertebrale, ~i de Dhanurasana, care combina cele doua asane. Aceste trei pozitii constituie un tot si este bine sa fie practicate impreuna. Numerosi adepti prefera asane care sa reuneasca intr-una singura toate efectele particulare, iar aceasta, pentru a economisi timp. In acest caz puteti practica Roata sau

Camila, '

d.Asane de torsiune. Ca reprezentant clasic este Ardha Matsyendrasana. Dupa succesiunea de fIexii inainte ~i inapoi este absolut necesara 0 asana de torsiune, pentru a elimina senzatiile particulare produse de flexiile repetate.

Dupa torsiune se pat practica asanele de echilibru sau de forta, cum este Corbul sau Paunul.

. Seria _de asane se termina de obicei cu Shirsasana, 0 pozitie inversata, care pregateste exercitiile de concentrare si de med~tatie, aducand un surplus de sange incarcat cu oxigen si !rrana necesare creierului pentru a se lansa in tehnicile meditative. In acest fel seria este incadrata de pozitiile inversate, ceea ce este foarte favorabil.

Unii autori incep seria direct cu Shirsasana, ceea ce nu este gresit.

Dupa asane se pot executa mudra-suri si bandha-suri exercitii de respiratie (pranayama) sau tehnici d~ concentrare si

meditatie, '

Sedinta se incheie obligatoriu prin relaxare in Shavasana care va dura eel putin cinci minute, ceea ce face, trecerea intre yoga si

viata obisnuita, dupa care va puteti relua activitatea zilnica. '

141

6. SARVANGASANA (LUMANAREA)

Numele asanei vine de la Sarva anga uttana asana, care se traduce prin "pozitia cu toate membrele ridicate". Este una dintre cele mai importante asane datorita efectelor deosebite asupra intregului organism si ocupa de obicei primul loc in seria de asane.

Tehnica. In general, aceasta asana nu ridica probleme deosebite din punct de vedere tehnic, fiind usor de executat si, in general, accesibila. Totusi, persoanele care au 0 viata in exc1usivitate sedentara si a caror musculatura abdominala este atrofiata, nu vor reusi de la inceput sa ridice picioarele la verticala si de aceea se vor multumicu Ardha Sarvangasana (Jumatate Lumanare), adica pozitia din figura 12. Pozitia de plecare deriva din Shavasana, adica intins pe spate, astfel incat tot corpul sa fie in contact cu solul inainte de a intra in pozitie, mainile se orienteaza cu palmele spre sol, iar barbia este dusa contra sternului prin intinderea cefei, ceea ce usureaza luarea corecta a pozitiei (fig. 1.0). Inainte de a incepe faza dinamica propriu-zisa, relaxati-va cateva momente respirand calm si regulat.

Atunci cand corpul si psihicul sunt pregatite, puteti incepe luarea asanei, care consta in ridicarea lenta, continua si progresiva a picioarelor pana ajung la verticala (fig. 11). Aceasta se realizeaza prin participarea musculaturii abdominale care se contracta. Toti ceilalti muschi trebuie sa ramana destinsi si in special cei ai picioarelor si ai fetei, care au tendinta de a se

contracta.

In continuare, fara a marca momente de intrerupere, duceti picioarele in spate si ridicati bazinul de pe sol (fig. 12). Aveti grija ca miscarea sa fie lenta si continua.

142

Atunci cand picioare1e au ajuns aproape parale1 cu s01u1 incepeti sa le ridicati spre pozitia finala, 0 data cu redresarea trunchiului.

Fig.14

Fig.lS

143

Chiar dad puteti intra in pozitia finala tara ajutorul mainilor, e bine sa va fclositi de ele, fie si numai pentru a urmari miscarea trunchiului, ceea ce reduce considerabil efortul (incercati fara maini pentru a observa diferenta).

Pe tot timpul luarii asanei cat si in pozitia finals, picioarele sunt apropiate si lipite, ceea ce asigura conditia de simetrie a corpului.

Ajungeti astfel in pozitia finala a asanei, cand corpul este vertical si barbia comprima puternic furculita sternului (fig. 13). o data ajuns in asana propriu-zisa, gasiti "punctul zero", adica punctul de echilibru si decontractati toti muschii care au participat la luarea asanei si, de asemenea, pe toti cei care s-au contractat intre timp, trecand in revista tonta suprafata corpului (respectand secventa din Shavasana). Relaxati cu grija muschii feselor si pe cei al fetei care au tendinta de a se crispa; pe tot timpul Iuarii asanei si in pozitia finala fata trebuie sa fie complet inexpresiva.

In pozitia finala nu ridicati varfurile picioarelor spre tavan, ceea ce ar incorda gambele (talpile trebuie sa fie de asemenea relaxate).

Picioarele trebuie sa fie perpendiculare pe corp, deci nici mai in fata, nici mai in spate, pentru a nu crea tensiuni sau dezechilibru de simetrie. Observati intinderea putemica a cefei ~i comprimarea maxima 0 tiroidei.

Figurile 14 si 15 difera prin pozitia bratelor si constituie variante mai puternice ale pozitiei finale. Nu treceti la ele decat daca corpul 0 cere singur, adica daca pozitia din figura 13 este pre a lejera.

Mentineti asana atata timp cat este confortabila. Pentru incepatori aceasta inseamna numai cateva respiratii. Mariti progresiv timpul pana ajungeti la cateva minute, dar aceasta intrun mod lent si gradat, adaugand cateva respiratii saptamanal.

Pentru incepatori este recomandat de a repeta de 2 sau 3 ori faza dinamica, adica luarea pozitiei, ceea ce reda mobilitatea mai US Of si de a rarnane mai mult in pozitie dupa a treia repetare. Trebuie s.a retineti ca eficacitatea asanei este direct proportionala cu timpul de mentinere; 0 practica medie insearnna 5-15 minute eventual repartizate in mai multe sedinte. '

Atunci cand corpul 0 cere (si numai atunci), adica atunci cand se manifests sernne de oboseala sau de distragere, reveniti in sens invers !a pozitia de plecare, trecand prin pozitiile 13, iz si 11. Coborarea este, de asemenea, lenta, continua, controlata si efectuata cu minimum de efort muscular. Mainile menti'n trunchiul pana a ajuns in pozitia din figura 12. Pe tirnpul coborarii aveti grija sa nu ridicati capul de pe sol, ceea ce constituie 0 eroare destul de frecventa. De asemenea, la iesirea din pozitie nu va ridicati imediat acordati-va cateva secunde de relaxare.

Dad Sarvangasana este practicata separat, va fi urmata obligatoriu, de cateva respiratii in Matyasana care constituie contrapozitie echilibranta; integrata in serie, ea va fi urmata de Halasana (bineinteles, dupa relaxarea premergatoare).

Respiratie. Pe tot timpul executarii asanei, in timpul fazei statice si la iesirea din pozitie, respiratia este continua, Ienta si profunda. Nu blocati nici un moment respiratia ~i mai ales atunci cand ridicati picioarele.

Dupa cum am aratat, miscarea este favorizata de expiratie. De aceea, d~ca puteti, executati miscarea intr-o singura expiratie, care va fi continua si prelungita (atat pentru luarea asanei cat si la

iesirea din pozitie). '

In pozitia finala, cbservati resp iratia care va fi, in exclusivitate, abdominala, datorita cornprimarii toracelui. Amplificati si egalizati inspiratia si expiratia, care trebuie sa

144

145

dureze eel putin trei timpi fiecare (un timp fiind 0 bataie a inimii).

Concentrare: In timpul fazei dinamice, deci la luarea asanei si la revenirea la pozitia de plecare, va concentrati in primul rand asupra executiei corecte, respectand toate indicatiile anterioare. Atunci cand tehnica a fost achizitionata corect, va concentrati asupra relaxarii musculare, deci asupra executarii economice a asanei, decontractand toti muschii care nu sunt implicati in miscare si, de asemenea, asupra respiratieicare trebuie sa fie continua si lenta, deci fara intrerupere.

. Vegheati asupra alurii constante a miscarii, diversele faze irrlantuindu-se armonios, fara sacadari sau incetiniri. Nu introduceti nici un timp de oprire, miscarea trebuie sa fie continua si lenta, gandirea absorbindu-se in intregime in progresia corpului.

In timpul fazei statice, atentia se concentreaza la inceput asupra pastrarii unei imobilitati relaxante. Gasiti punctul de echilibru in care nici un muschi nu se contracta si lasati greutatea picioarelor sa cada liber in bazin, iar cea a bazinului, sa cada in trunchi, astfel corpul se afla in echilibru sprijinandu-se numai pe umeri si pe ceafa. In aceasfa atitudine finala ramaneti complet imobil, nu schitati nici un gest ~i vegheati la relaxarea musculara. Atunci cand puteti sta in asana imobil si relaxat, dirijati atentia spre respiratie, care trebuie sa fie continua, lenta si profunda ~i egalizati inspirul si expirul.

De asemenea, va puteti concentra in regiunea gatului unde se afla tiroida simtind comprimarea puternica a barbiei si senzatia speciala in care se manifesta. Interiorizarea in aceasta regiune este in particular facilitata de respiratia in Ujjayi (vezi cap. "Perfectionati-va asanele).

Fiti constient de corp ~i de respiratie si simtiti actiunea asanei!

Efecte. Efectele Sarvangasanei decurg din pozitia inversata a corpului, din intinderea cefei si comprimarea tiroidei.

Pozitia !nversata actioneaza in primul rand asupra circulatiei sanguine. In pozitia stand in picioare, circulatia venoasa de intoarcere din partea de jos a corpului este mult ingreunata, sangele trebuind sa lupte contra gravitatiei pentru a urea spre inima. S-a ararat (vezi cap.V) ca sangele venos nu poate urea singur spre inima (inima nu poate "asp ira" sangele) si ca motorul principal al circulatiei din partea de jos a corpului si in special din picioare, 11 constituie contractiile musculare. Aceste contractii comprima venele, ceea ce obliga sangele sa urce spre ini~a (datorita dispunerii valvulelor care impiedica coborarea lui). Avand in vedere faptul ca la omul civilizat aceste contractii sunt minime, ne dam seama de greutatea cu care sangele venos ajunge la inima si de importanta unei actionari directe asupra lui. In cavitatea abdominala principalul motor al circulatiei venoase 11 constituie, dupa cum am aratat, coborarea diafragmei care, presand viscerele, impinge sangele venos spre inima, Dar si aceasta actiune a diafragmei este aproape nula la majoritatea oamenilor a carer respiratie este superficiala si la care diafragma s-a atrofiat datorita inactivitatii.

In partea situata deasupra inimii este defavorizata circulatia arteriala, sangele trebuind sa lupte contra gravitatiei pentru a ajunge in zonele superioare ale corpului, care, de altfel, sunt si

cele mai importante. '

Sarvangasana rezolva imediat ~i sigur aceste situatii, Inversand rolurile: in partea de sub inima este ajutata circulatia venoasa de intoarcere, sangele coborand usor datorita gravitatiei spre inima si plamani, unde este oxigenat si purificat ~i trimis apoi in tot corpul.

In partea de deasupra inimii este ajutata circulatia arteriala.

Creierul beneficiaza astfel de un flux suplimentar de sange oxigenat, care exercita 0 lejera presiune asupra capilarelor pe care le destinde si elimina astfel spasmele intracerebrale, cauza durerilor de cap (migrene si cefalee).

De asemenea, pozitia inversata actioneaza asupra viscerelor, carora le restituie forma si volumul, plasandu-le in locul corect si, in plus, actioneaza asupra respiratiei datorita presiunii pe care organele abdominale 0 exercita asupra diafragmei, careia ii reda astfel mobilitatea, accentuand expiratia care, datorita acestei presiuni, devine mai ampla.

Sarvangasana actioneaza, de asemenea, asupra coloanei vertebrale refacandu-i curburile fiziologice ~i redandu-i astfel supletea si estetica.

Prin actiunea asupra cefei, asana intinde si degaja fibrele nervoase din aceasta regiune (care sunt foarte importante) si, de asemenea, goleste muschii de sange, ceea ce face ca la iesirea din pozitie sa absoarba 0 cantitate sporita de sange arterial care va atinge in acelasi timp ~i nervii.

Efectele particulare ale Sarvangasanei si actiunea sa specifics se datoresc cornprimarii sternului de catre barbie, ceea ce stimuleaza puternic tiroida, aceasta glanda endocrina de importanta fundamentala, care pe langa rolul ei particular de control al metabolismului, influenteaza toate celelalte glande endocrine si, prin aceasta, functionarea intregului organism. Stimularea tiroidei se realizeaza prin procedeul feed-back; pozitia inversata si comprimarea gatului creeaza 0 acumulare sporita de sange in aceasta regiune, ceea ce favorizeaza mecanismul de conexiune inversa. Stirn ca secretia glandei depinde de cantitatea de hormoni existenta in sange; daca in sange este 0 cantitate redusa de hormoni, glanda i~i sporeste secretia, si invers. Stagnarea prelungita a sangelui in aceasta regiune permite 0 mai

buna corelare intre secretia glandei si cantitatea de hormoni existenta in sange. In plus, aceasta asana are 0 serie de efecte. subtile (pranice) datorita schimbarii directiei de actiune a campului electromagnetic al atmosferei si pamantului (atmosfera este incarcata pozitiv, iar pamantul negativ) asupra corpului si, de asemenea, prin stimularea unui centru de rezonanta foarte important ce se gaseste in aceasta regiune (Visudna Chakra).

Contr aindtcattt. Sarvangasana este co ntraindicata persoanelor cu afectiuni importante ale capului ~i gatului: sinuzita, otita, afectiuni ale tiroidei etc.

7.HAlASANA(PLUGUL)

Halasana inseamna "Po ziti a Plugului", deoarece aceasta asana seamana cu plugul primitiv (Fig. 16). Este in acelasi timp 0 pozitie inversata si 0 flexie inainte si se situeaza obligatoriu dupa Sarvangasana careia ii completeaza efectele.

Tehnica. Aceasta asana, nu ridica problemy deosebite de executie. Pana la un anumit punct, tehnica Halasanei si Sarvangasanei sunt asemanatoare, Plecarea se face din aceeasi pozitie, deci intins pe spate, picioarele lipite, palmele pe sol, ceafa intinsa (fig. 1 0 de la Sarvangasana). Duceti apoi lent picioarele la verticala (fig. 11) ~i in continuare duceti-le in spate pana ce ajung aproximativ paralel cu solul, ca pentru Sarvangasana (fig. 12).

De aici incepe deosebirea intre cele doua asane; in loc de a ridica in continuare picioarele si trunchiul, de aceasta data trebuie sa coborati picioarele pana ce ating solul, ajungand astfel in pozitia final a (fig. 16). Aceasta constituie asana propriu-zisa.

Odata intrat in as ana, decontractati toti muschii care au contribuit la luarea pozitiei cat si pe cei care s-au contractat

parazitar. Ramaneti in asana imobil ~i relaxat atata timp cat puteti apoi, cand corpul 0 cere, iesiti lent din pozitie in sens invers, adica mai intai apropiati varfurile picioarelor de cap, ceea ce deplaseaza centrul de greutate al corpului, facandu-va sa aveti impresia ca picioarele se ridica singure de pe sol, fara efort muscular. Continuati revenirea lenta spre sol in sens invers luarii pozitiei, ca pentru Sarvangasana.

Fig.17

Fig.16

Fig.I8

Aceasta asana este in general dificila pentru incepatori, necesitand suplete. La inceput se poate ca picioarele sa nu atinga solul; nu e gray. Cu timpul ele se apropie singure de sol datorita propriei lor greutati, In nici un caz nu fortati, lasati corpul sa intre singur si usor in pozitie, Atunci cand picioarele au atins solul, puteti sa accentuati flexia impingand lent picioarele inapoi

150

si fixati in acelasi timp barbia in furculita sternului pe care trebuie sa 0 comprime puternic.

Adeptii avansati pot alege una din variantele de mai jos.

Fig~ra 17 difera de prima prin faptul ca genunchii sunt pusi pe sol In spatele capului, ceea ce permite 0 relaxare mai buna. Figura 18 difera prin pozitia bratelor, care pot fi duse in spate sau puse sub ceafa, ceea ce accentueaza si mai mult curbura spatelui si comprimarea tiroidei.

Incepatorii care nu pot sta de cat cateva secunde in pozitie, vor repeta de 2-3 ori faza dinamica, ramanand ceva mai mult timp dupa a treia repetare.

Timpul de mentinere a asanei este in general acelasi ca pentru Sarvangasana, deci cateva minute.

Resp ir a tia. Respir atia este asemanato ar e ca pentru Sarvangasana. Respirati deci continuu, lent si pro fund, pe tot timpul fazei dinamice cat si in faza statica, egalizand expiratia si inspiratia. De asemenea, respiratia este pur diafragmatica.

Halasana si Sarvangasana faciliteaza Ujjayi (vezi cap. VI.20).

Concentrare. La fel ca pentru Sarvangasana. In timpul fazei dinamice va concentrati asupra corectitudinii tehnicii si executarii economice a asanei. In timpul fazei statice, de imobilizare, va concentrati mai intai asupra relaxarii musculare, decontractand toti muschii si in special pe cei ai fetei, care au tendinta de a se contracta involuntar, iar atunci cand puteti sta imobil ~i ~elaxat in pozitie, va concentrati fie asupra respiratiei (executata eventual in Ujjayi), fie in regiunea tiroidei, care este comprimata. Va mai puteti concentra, de asemenea, asupra coloanei vertebrale care se impune automat atentiei datorita senzatiei particulare pe care 0 produce intinderea ei puternica. Oricare ar fi obiectul coricentrarii, nu practicati niciodata distrat ci mentineti in

permanenta gandirea imobila, fixata asupra corpului. ' ,

151

Efecte. Halasana cornpleteaza efectele Sarvagasanei, avand in acelasi timp si efecte proprii. Ea este 0 pozitie inversata, un de capul este situat mai jos dedit restul corpului, cu to ate consecintel e care decurg de aici (vezi efectele pentru Sarvangasana), dar mai putin accentuate. De asemenea, ea intinde puternic ceafa si comprirna tiroida, actionand asupra musculaturii si fibre lor nervoase din aceasta regiune si normalizand functionarea glandei prin procedeul feed-back.

Efectele proprii ale Halasanei decurg din intinderea puternica a coloanei vertebrale si din comprimarea regiunii abdominale. Intinderea coloanei goleste muschii din aceasta regiune de sangele venos, ceea ce face ca la revenirea in pozitia de plecare (Shavasana) sa primeasca un flux sporit de sange arterial care ii curata si ii hraneste. Circulatia sporita a sangelui in aceasta regiune atinge in ~cela~i timp , si nervii de importanta deosebita care se afla in maduva spinarii si in acelasi timp, lanturile nervoase care pornesc de aici ~i inerveaza intregul corp.

Comprimarea abdomenului desccngestioneaza viscerele golindu-le de sangele venos stagnat, care este trimis spre inima si apoi la plarnani pentru a fi oxigenat si redat astfel circulatiei generale. Aceasta actiune este deosebit de importanta pentru omul sedentar la care viscerele sunt deformate datorita atrofierii musculaturii abdominale si a diafragmei, ceea ce duce la incarcarea lor cu sange venos stagnant, perturband astfel buna lor functionare. Principalul organ care beneficiaza de cresterea presiunii intraabdominale este ficatul, acest laborator al corpului, care contine 0 mare cantitate de sange si care este astfel decongestionat.

De asernenea, unul dintre efectele deosebite care decurg din comprimarea viscerelor este eliminarea constipatiei, aceasta boala a secolului, cu efecte dintre cele mai daunatoare asupra

152

sanatati! (vezi cap. "Shank Prakshalana").

Contraindicatii. Halasana prezinta pe langa contraindicatiile Sarvangasanei (afectiuni ale capului) si gatului si contraindtcarjt proprii datorita faptului ca este 0 asana ceva mai dura. Toti c~i care sufera de afectiuni acute (in special ale viscerelorj vor astepta intai sa se vindece.

De asemenea, femeile se vor abtine de la practica pe timpul ciclului (dad asana le face rau) si dupa a cincea luna de graviditate, cand in general asanele sunt contraindicate.

8. MATSYASANA (PE$TELE)

Matsyasana inseamna "Pozitia Pestelui", deoarece ea permite plutirea prin marirea capacitatii toracice (de fapt, umplerea cornpleta a plamanilor cu aer - inspiratia yoghina completa maxima - permite plutirea in orice pozitie).

Matsyasana constituie contrapozitia pentru Sarvangasana ~i Halasana, de aceea se practica in mod obligatoriu dupa aceste asane, fie ca sunt inc1use in serie, fie ca sunt practicate separat.

'Iehnica. Matsyasana clasica se practica in Lotus, ceea ce ii sporeste efectele datorita reducerii circulatiei sanguine in picioare, prin comprimarea arterelor femurale, circulatia care este deviata astfel spre partite superioare ale corpului, dar avand in vedere faptul ca acestea n eces ita 0 serie de m iscari suplimentare, vom descrie varianta cu genunchii indoiti care

, ,

permite, de asemenea, 0 executie puternica,

Pozitia de plecare este aceeasi ca pentru Sarvangasana, deci intins pe spate. Inainte de a trece la executia asanei relaxati-va

A" " ,

cateva secunde. Indoiti apoi simultan picioarele tragand calcaile

spre bazin pana cand il ating, fara ca talpile sa paraseasca solul, Mainile raman intinse pe langa corp (fig. 19). Ridicati-va apoi in

Q

1

153

sezut, sprijinandu-va intai pe un cot apoi pe celalalt, ca in figura 20.

In continuare, lasati capul sa cada pe spate pana ce atinge solul, curband puternic ceafa si coloana vertebral a, adica ducand crestetul capului cat mai aproape posibil de bazin. Apucati incheieturile picioarelor cu mainile si accentuati la maxim curbura spate lui apropiind bazinul (urmat de calcaie) de cap, pana ce sirntiti ca spatele este arcuit puternic si abdomenul intins. (fig. 21).

Fig.19

Fig.21

Fig.20

Fig.22

In pozitia finala corpul se sprijina pe cap si bazin. Ramaneti in aceasta pozitie cateva respiratii, relaxand toti muschii. Spre deosebire de celelalte pozitii, Matsyasana se mentine in general mai putin, ajungand la maxim 2-3 minute. Daca ati executat Sarvangasana si Halasana timp de mai multe minute, este

154

suficient sa stati in Matsyasana 20-30 de respiratii pentru a le contrabalansa efectele. Eventual repetati de 2-3 ori.

Aceasta asana prezinta 0 particularitate deosebita prin faptul ca iesirea din pozitie nu se efectueaza in sens invers luarii ei. In primul timp, eliberati picioarele si intindeti-le (de asemenea lipite si razant cu solul), intrand astfel intr-o varianta mai usoara a asanei (care poate fi varianta finala pentru incepatori), figura 22.

In continuare, duceti capul inapoi razant cu solul pana ce ajungeti in Shavasana in care va relaxati cateva secunde ~i percepeti actiunea asanei asupra corpului inainte de a trece la pozitia urmatoare.

Respiratie. In faza dinamica a asanei puteti fie sa respirati normal (lent si continuu), fie sa sincronizati respiratia cu miscarile, ceea ce este mult mai indicat. S-a aratat ca majoritatea miscarilor sunt facilitate de expiratie; daca puteti, executati faza dinamica intr-o singura expiratie ampla si completa (dupa ce in prealabil ati inspirat profund). In caz contrar, inspirati in timpul indoirii picioarelor si expirati in celelalte faze. De asemenea, este bine ca iesirea din pozitie sa 0 faceti in expiratie.

In timpul fazei statice continuati sa respirati lent si continuu, prelungind inspiratia ~i expiratia. Matsyasana favorizeaza 0 respiratie toracica ~i in special claviculara (de fapt orice asana are un mod de respiratie propriu) datorita intinderii puternice a musculaturii abdominale, ceea ce impiedica orice miscare a diafragmei. Profitati deci de aceasta asana pentru a ventila varfurile plamanilor, efectuand respiratii profunde.

Concentrare. In timpul fazei dinamice va concentrati asupra executiei corecte a asanei si asupra relaxarii musculare tinand cont de faptul ca asana necesita 0 participare musculara datorita tractiunii exercitata de brate asupra picioarelor pentru a accentua curbura spatelui. Vegheati ca acest efort sa fie minim si, in plus,

155

I

relaxati toti ceilalti muschi ai corpului.

In faza statici, va concentrati, de asemenea, asupra relaxarii musculare, asupra curburii spatelui pe care trebuie sa 0 simt.iti de la craniu pana la sacrum si asupra intinderii puternice a musculaturii abdominale.

Atunci cand toate elementele de tehnica sunt perfect stapanite, va puteti concentra asupra respiratiei care va fi lenta, continua si ampla, egalizand inspirul si expirul (eventual in Ujjayi).

Efecte. Matsyasana se situeaza in mod logic dupa Sarvangasana si Halasana pentru care constituie contrapozitie echilibrata, actionand in sens opus fata de acestea asupra corpului. In timp ce in prime le doua asane ceafa ~ fost in~ins~, iar tiroida si toracele comprimate, ceea ce a favonzat respiratia abdominali, in Matsyasana ceafa este cornprimata, abdomenul intins, iar toracele larg deschis, ceea ce favorizeaza respiratia claviculara, degajand in acelasi timp tiro ida.

Curbura spatelui actioneaza in mod favorabil asupra coloanei vertebrale, in special in partea dorsala, careia ii reda supletea refacand in acelasi timp curburile fiziologice.

Intinderea puternica a abdomenului comprima viscerele pe care le go leste de sange, ceea ce constituie 0 stimulare fiziologica, ~i in acelasi timp, elimina constipatia.

De asemenea, Matsyasana actioneaza asupra circulatiei sanguine, in special din partea superioara a corpului, putand fi considerata 0 pozitie inversata, ceea ce ajuta ascensiunea sangelui arterial spre creier (datorita gravitatiei).

Contraindicatii. Aceasta asana, ca majoritatea de altfel, este contraindicate tuturor celor care au tulburari functioriale deosebite, in specialla nivelul capului si abdomenului si femeilor in perioade critice, datorita comprimarii putemice a viscerelor.

9. PASCHIMOTA~ASANA (CLE~TELE)

Paschimotanasana inseamna in traducere "Intinderea partii de vest". Avand in vedere faptul ca asanele se executa cu fata spre soarele care rasare, aceasta inseamna intinderea partii opuse, deci a spatelui .

Tehnica. Aceasta asana, desi simp la, prezinta unele probleme de executie datorita necesitatii sincronizarii perfecte a diferitelor miscari, sincronizare de care depinde 0 bun a parte a efectelor asanei si in special cele ce decurg din faza dinamica. De aceea, este necesar sa executati de mai multe ori aceasta asana pana ce miscarea se intipareste bine in minte. Pozitia de plecare este ace easi ca pentru asanele precedente (fig. 10, de la Sarvangasana), deci intins pe spate, picioarele apropiate si mainile orientate cu palme pe sol.

In primul rand, duceti bratele inapoia capului, descriind un arc de cere perfect. Degetele mari de la maini sunt lipite, ceea ce creeaza conditia de simetrie in miscare. Ajungeti astfel in pozitia din figura 23.

Ramaneti cateva secunde in -aceasta pozitie, apoi duceti mainile la verticala tinand degetele mari lipite si descriind de asemenea, un arc de cere (fig. 24). In continuare, coborati mainile lent spre coapse in timp ce capul se ridica de pe sol indreptandu-se spre piept, ceea ce intinde la maximum ceafa si curbeaza partea cervicala si dorsala a coloanei vertebrale, ajungand astfel in pozitia din figura 25. Privirea urmareste in permanents miscarea mainilor,

Este foarte important ca ridicarea capului sa inceapa exact atunci cand mainile au ajuns la verticala si sa atingeti punctul

157

i . ~.

1 I

156

culminant al curburii dorsale atunci cand palmele au ajuns pe

Fig.23

Fig.25

Fig.24

Fig.26

o data ajuns in pozitia din figura 25 nu va opriti; mainile i~i continua ascensiunea spre talpi mergand razant cu picioarele ~i tragand in acelasi timp dupa ele trunchiul, care se ridica lent, derulandu-se vertebra dupa vertebra. Atunci cand mainile au ajuns la varfurile picioarelor, spatele a fost curbat la maximum (fig. 26).

Aceasta constituie faza finala a asanei. De fapt este vorba mai degraba de 0 intindere a spatelui (a coloanei vertebrale) decat de o curbura, ceea ce se realizeaza prin tractiunea bratelor care au apucat degetele mari de la picioare (persoanele care nu ajung la degete se vor multumi sa apuce gleznele).

Pentru incepatori, aceasta asana nu este deloc usoara, iar distanta dintre cap si picioare este destul de mare. Nu trebuie sa disperati; cu timpul veti obtine supletea coloanei vertebrale, iar eficacitatea asanei nu depinde de mobilitate. De asemenea, intinderea poate cauza dureri puternice in articulatii si in special in cele ale picioarelor, ceea ce va incita sa indoiti genunchii. Executati mai putin puternic, chiar daca corpul nu se apleaca pre a mult, dar in nici un caz un iudoiti picioarele, ceea ce ar reduce mult din eficacitatea asanei; mentineti picioarele lipite de sol pe toata lungimea lor.

Luarea asanei se face printr-o singura miscare, amp la, continua si lenta, in care diferitele faze se succed si se inlantuie

, , ,

armonios. La inceput puteti sa marcati timpii de oprire intre fazele cheie (pozitiile din figurile 23, 24 si 25) pentru a face si mai bine deosebirea intre elementele miscarii si a intelege mecanismul ei, dar aceasta numai in timpul invarii. In rest, asana se executa fara intrerupere,

Mentineti asana cateva respiratii, apoi reveniti pe sol in sens invers, deci mai intai apropiati barbia de piept ~i curbati spatele, departand corpul de picioare si tragandu-l inapoi, apoi derulati in sens invers coloana vertebrala revenind cu spatele spre sol, in timp ce mainile vin razant pe coapse. Atunci cand spatele a atins solul - figura 25 - (barbia mai este inca in piept, iar ceafa intinsa), incepeti sa ridicati mainile la verticala, descriind un arc de cerc (degetele mari lipite), in timp ce capul coboara spre sol deruland coloana vertebral a si ceafa, vertebra dupa vertebra. Privirea urrnareste varful degetelor. Atunci cand capul a atins solul, mainile au ajuns la verticala (fig. 24). In continuare, duceti mainile in spatele capului, pentru a ajunge in pozitia de plecare (fig. 23).

Ultima etapa 0 constituie ducerea mainilor pe Ianga corp, ceea

159

I ~.

~ I

158

ce se face, de asemenea, descriind un arc de cere, si ajungeti astfel in Shavasana.

Toate miscarile, deci atat luarea asanei dh si revenirea la pozitia de plecare, se executa cu aceeasi viteza, uniform, intr-o maniera lenta ~i continua, realizand sincronizarea perfecta intre diversele faze ale miscarii.

La inceput, mentineti asana cateva respiratii, sporind treptat durata pentru a ajunge la 2-3 minute, sau chiar mai mult, stint fiind ca eficacitatea creste cu durata. De asemenea, puteti sa repetati de 2-3 ori faza dinamica, ceea ce reda mobilitatea mai usor, facand mai putin penibila (pentru incepatori) mentinerea asanel.

Concentrare. In timpul fazei dinamice va concentrati asupra respectarii scrupuloase a tehnicii, relizand perfecta sincronizare dintre diversele faze ale miscarii. Atunci cand tehnica a fost in intregirne stapanita, va concentrati asupra executiei economice a asanei, relaxand toti muschii care nu sunt implicati efectiv in luarea p ozitiei (contractii parazitare) si contractandu-i la minimum pe cei implicati in miscare. Atunci cand si acest element a fost realizat, va concentrati asupra respiratiei lente si continue si a sincronizarii ei cu miscarile,

In faza statica va concentrati in primul rand asupra relaxarii musculare si in special a muschilor intinsi, ceea ce face asana mai putin dureroasa; se stie ca un muschi relaxat se intinde mai usor si mai mult. 0 data ajuns in faza de intindere maxima, relaxati muschii spatelui, iar apoi efectuati 0 tractiune cu bratele ~i Yeti observa ca va mai puteti intinde cativa milimetri. La inceput, aceste miscari, efectuate cu scopul de a accentua flexia, sunt permise. Atunci cand ati realizat asana complet, orice miscare este interzisa, realizand imobilitatea absoluta caracteristica asanelor. Cand asana este complet stapanita, va puteti concentra

160

I

"

!

asupra respiratiei care va fi lenta, continua si profunda (efectuata in Ujjayi), asupra plexului solar sau asupra coloanei vertebrale simtind intinderea puternica din aceasta regiune prelungindu-se pana la anus.

Respiratie. Pe timpul invatarii tehnici Yeti veghea numai ca respiratia sa fie continua, fara a va preocupa in mod deosebit de ea, ceea ce v-ar distrage atentia de la tehnica. Atunci cand ati stapanit in intregime tehnica, este necesar sa sincrcnizati

respiratia cu rniscarile. '

In prima faza a asanei, deci la ducerea mainilor in spatele capului, datorita deschiderii cutiei toracice, este favorizata inspiratia, Ramaneti 2-3 secunde in aceasta pozitie (fig. 23) cu respiratia blocata, Mentinerea se poate continua pana ce mainile au ajuns la verticala, apoi continuati luarea asanei in expiratie, care va fi astfel lenta si prelungita pe tot timpul fazei dinamice. La iesirea din pozitie, sincronizarea este mai putin importanta: prima faza, deci pana ajungeti in pozitia din figura 25, se executa in expiratie. A doua faza, care incepe odata cu ridicarea mainilor de pe coapse, se executa in inspiratie, datorita deschiderii cutiei toracice care se produce. In faza statica a asanei, respirati pro fund, lent si continuu, ceea ce sporeste masajul intraabdominal exercitat de diafragma asupra viscerelor.

Cu fiecare expiratie accentuati flexia apropiindu-va de asana clasica,

Efecte. Paschimotanasana face parte din grupul flexiilor inainte ce actioneaza in particular asupra coloanei vertebra le in regiunea sacrala, comprimand in acelasi timp abdomenul.

o mare parte din efecte decurg din derularea lenta si progresiva a coloanei vertebrale pe toata lungimea ei, care se realizeaza in timpul fazei dinamice, ceea ce degaja in mod armonios vertebrele, stimuland fiziologic maduva spinarii si

161

importantele lanturi nervoase care pleaca de aici. Faza dinamica constituie astfel un element capital si de aceea trebuie acordata 0 mare importanta executiei corecte. In faza statica este intinsa in special baza coloanei vertebrale, locul de unde p orneste aglomerarea nervoasa constituita de maduva spinarii. La iesire din pozitie, aceasta regiune beneficiaza de un flux sporit de sange arterial.

Masajul intraabdominal in Paschimotanasana este mai puternic decat in Halasana, ceea ce stimuleaza fiziologic toate viscerele prin decongestionare si elimina constipatia.

Asana actiorieaza in particular asupra plexului solar, supranumit "creierul abdominal" care influenteaza si coordoneaza activitatea organelor din aceasta regiune. Cuntraindicatil. Contraindicatiile se situeaza in particular la nivelul afectiunilor acute ale organelor abdominale.

10. EKl PADA SHIRSASANA (PICIORUL SOLITAR)

Eka Pada Shirsasana este pozitia cu un picior la cap, sau dupa cap, in functie de posibilitatile adeptului. Este 0 as ana de flexie inainte care angajeaza coloana pe toata lungimea ei.

Tehnica. Aceasta asana este simplu de executat (eel putin din punct de vedere tehnicl). Din pozitia intins pe spate va ridicati in sezut si indoiti mai intai piciorul drept pentru a-I duce spre cap, apucandu-l cu mana stanga de talpa, in timp ce dreapta este introdusa sub inchietura genunchiului.

In continuare, trageti piciorul spre cap ajutandu-va de brate si arcuiti spatele pentru a ajunge cu fruntea la talpa. Celalalt picior ramas pe sol este complet intins (fig. 27). Pentru incepatori aceasta constituie faza finala. Adeptii avansati vor accentua curbura spatelui ducand piciorul dupa gat (fig. 28).

162

Reveniti in sens invers luarii asanei si executati cu celalalt

' "

picior.

Aceasta as ana are 0 actiune asimetrica asupra coloanei

Fig.27

Fig.29

Fig.28

vertebrale, punand in actiune muschi mai putin folositi. Ea se poate practica si simetric, cu ambele picioare (Dvi Pada Shirsasana). Pentru aceasta, va ridicati in sezut si impreunati picioarele la nivelul articulatiilor talpi lor, Introduceti in continuare mainile prin deschizatura fermata de picioare si apucati talpa piciorului din exterior, efectuand 0 tractiune, simultan cu curb area coloanei, ceea ce deplaseaza centrul de greutate, facandu-va sa rulati pe spate (fig. 29). Duceti in continuare picioarele in spatele capului, deci pe ceafa si ramaneti in aceasta pozitie timp de cateva respiratii complete

163

(fig. 30).

Revenirea din ambele variante se face in sens invers.

Aceste pozitii sunt destul de dificile si de aceea nu trebuie sa va grabiti sa le introduceti de la inceput in practica, asteptati sa obtineti mai intai supletea coloanei prin celelalte asane mai putin dificile.

Eka Pada (si Dvi Pada) Shirsasana se plaseaza in serie dupa Paschimotansana careia ii completeaza efectele. De asemenea, se poate executa inaintea sedintei de asane in partea de "incalzire".

Respiratie. Pe tot timpul luarii asanei cat si in faza finala, respirati continuu, amplu si lent, pentru a spori masajul intraabdominal. Luarea asanei se face mai usor in expiratie. Profitati in plus de fiecare expiratie pentru a accentua flexia coloanei. De asemenea, puteti respira in Ujjayi.

Coneentrare. Pe tot timpul luarii asanei va concentrati asupra executarii corecte, cu minimum de efort muscular. In faza statica va concentrati asupra relaxarii musculare, iar mai tarziu, asupra coloanei vertebrale care este intinsa la maximum. Cand aceasta nu mai constituie un subiect de concentrare (executie cornoda), dirijati atentia spre respiratie, pe care 0 faceti mai profunda, cbservand in, acelasi timp sporirea masajului intraabdominal realizat de coborarea diafragmei.

Efeete. Aceasta asana actioneaza puternic asupra coloanei vertebrale pe care 0 intinde la maximum pe toata lungimea, ceea ce are efecte foarte importante asupra musculaturii intravertebrale si asupra maduvii spinarii.

Ambele variante mar esc presiunea intraabdorninala decorigesti onand viscerele si eliminand constipatia si, de asemenea, stimuland plexul solar. Nici un organ din partea abdominala nu scapa acestei asane.

Varianta asimetrica trebuie executata mai intai cu piciorul

164

drept, apoi cu cel stang, actio nand astfel in sensul peristaltismului.

Simetria este un element esential in yoga, orice asana asimetrica trebuind executata echilibrat. De aceea, daca executati Eka Pada, 0 faceti intai cu piciorul drept, apoi cu eel stang. Dac~ executati Dvi Pada, faceti 0 executie cu piciorul drept deasupra si alta cu stangul deasupra (eventual 0 zi cu un picior si a doua cu celalalt picior).

Contralndicatii. Persoanele care au devieri ale coloanei vertebrale sau afectiuni ale viscerelor se vor abtine de la aceasta as ana, care de altfel este mult mai dura decat cele descrise pana acum.

I

r

I

11.BHUJANGASANA(COBRA)

Bhujangasana inseamna "Pozitia Cobrei" deoarece faza static a seamana cu pozitia acestei reptile inainte de atac.

Este prima asana din grupul de flexii inapoi, care se executa dupa flexiile inainte s i prezinta 0 faza dinamica foarte importanta, datorita derularii progresive a coloanei vertebrale pe toata lungimea (la fel ca pentru Paschimotanasana, dar in sens invers) si face parte din majoritatea seriilor de asane.

Tehnica. Luarea asanei este simp la, dar trebuie respectate 0 serie de detalii de care depinde 0 mare parte din eficacitatea ei.

Pozitia de plecare este culcat cu fata in jos, fruntea pe sol, iar barbia aproape de stern, picioarele intinse si lipite, dar nu incordate, mainile puse cu palmele pe sol, in asa fel in cat varfurile degetelor sa fie chiar la nivelul umerilor (foarte important). Coatele sunt lipite de corp si raman asa tot timpul asanei (fig. 31).

Relaxati-va cateva minute inainte de a trece la faza urmatoare,

165

care consta in a duce barbia inainte razant cu solu1, pfma cand simtiti 0 tractiune puternica a gatului si ceafa curbata 1a maximum, moment in care barbia se afla in punctu1 ce1 mai avansat posibil (fig. 32).

Fara a va opri in aceasta pozitie, continuati actiunea de curb are a coloanei, ducand capu1 in sus si inapoi si propagand astfe1 flexia din aproape in aproape, angajand vertebra dupa vertebra. In tot acest timp mainile raman comp1et re1axate, miscarea fiind efectuata numai de muscu1atura spate1ui. Ajungeti

astfe1 fin din 33.

Fig.3l

Fig.32

Fig.34

Fad a va imobiliza in aceasta pozitie, continuati actiunea de curbare a coloanei vertebra1e si de ducere a capu1ui inapoi. Cand ati ajuns 1a punctu1 maxim in care coloana vertebrala este curbata pe toata 1ungimea (fig. 34), transferati greutatea trunchiului pe

166

brate (relaxati deci muschii spatelui) si apasati pe ele pentru a accentua si mai mult flexia si pentru a curba si partea lombara a co1oanei. Aveti grija sa mentineti bratele indoite; dad in pozitia finala ele sunt drepte inseamna ca pa1me1e nu au fost corect p1asate in pozitia de p1ecare si nu Yeti mai putea astfe1 sa accentuati flexia.

In aceasta pozitie spate1e este curbat la maximum, presiunea se simte puternic in toata coloana vertebrala, propagandu-se din aproape in aproape, de la craniu pana la sacrum, iar capul este dus mult pe spate. Nu deschideti gura. Relaxati toti muschii corpu1ui si in special pe cei ai spatelui si ai picioarelor, care

. trebuie sa fie comp1et destinse.

Observati ca bazinu1 nu este ridicat de pe sol, ceea ce face pozitia joasa, bratele sunt lipite de corp ~i indoite, iar capul este ridicat dintre umeri.

Ramaneti cateva secunde in aceasta pozitie, efectuand respiratii ample, apoi reveniti incet pe sol in sens invers, adica relaxati mai intai bratele pentru a ajunge in pozitia din figura 33 (capu1 ramane pe spate, iar partea cervicala si dorsala curbata), ~and spate1e incepe sa suporte greutatea, iar bratele devin pasive. In continuare, apropiati pieptu1 de sol ~i ajungeti in pozitia din figura 32. Apoi trageti barbia spre piept si ajungeti in pozitia de p1ecare in care va odihniti efectuand respiratii complete.

Repetati miscarea de 2-3 ori, ramanand mai mult in pozitia finala dupa ultima executie.

Faza statica a acestei asane dureaza de obicei mai putin decat jumatate din timpul de imobilizare in Sarvangasana sau Halasana, deoarece este 0 asana care necesita mai mult "efort".

Respiratia. In faza dinamica a asanei puteti fie sa respirati normal, adica lent, continuu si pro fund, fie sa executati in expiratie,

~

I

167

In faza statica respiratia va fi amp lii , egalizand expiratia si inspiratia. Intinderea puternica a musculaturii abdominale impiedica coborarea diafragmei si faciliteaza deci respiratia toracica, Profitati de aceasta pentru a aerisi varfurile plamanilor,

Concentrare. In timpul fazei dinamice va concentrati asupra executiei corecte a asanei, respectand cu strictete toate detaliile, urmarind derularea progresiva a coloanei pe toata lungimea ei, propagarea flexiei din aproape in aproape, vertebra dupa vertebra.

Atunci cand tehnica este corect insusita, va concentrati asupra relaxarii musculare si executiei economice a asanei. In faza dinamica, miscarea este suportata numai de muschii spatelui, in timp ce in faza statica rolurile se schimba, bratele suportand greutatea trunchiului, iar spatele este pasiv. In faza statica va concentrati deci asupra relaxarii musculaturii dorsale; relaxati, de asemenea, muschii picioarelor, ai abdomenului si pe cei ai fetei. Bratele constituie singurul element activ in faza statica, dar trebuie sa vegheati ca efortul sa fie minim ~i strict necesar mentinerii pozitiei.

Atunci cand puteti sta imobil si relaxat in pozitie, dirijati atentia asupra coloanei vertebrale, observand actiunea puternica asupra ei si accentuati flexia cu fiecare expiratie CIa inceput).

De asemenea, va puteti concentra asupra r espirati ei , observand intrarea ~i iesirea aerului prin fosele nazale si urmarind cu gandirea patrunderea lui pana in plamani.

In ultima etapa va puteti concentra asupra inimii, sediul afectivitatii, care constituie zona strategic a a asanei.

Efecte. Bhujangasana actioneaza in primul rand asupra coloanei vertebrale pe care 0 comprima puternic, ii reface eventualele deviatii plasand vertebrele corect in locasurile lor. Ea actioneaza, de asemenea, asupra nervilor dorsali si asupra

168

maduvii spinarii, influentand astfeI functionarea intregului organism.

Prin intinderea puternica a abdomenului Bhujangasana maseaza viscerele pe care le decongestioneaza si elimina astfel constipatia.

Contraindicatli. Aceleasi ca pentru celelalte asane, deci afectiuni acute la nivelul coloanei vertebrale.

Shalabasana, "Pozitia Lacustei", este 0 as ana de flexie inapoi, care intereseaza in mod particular partea lombara a coloanei vertebrale. Ea completeaza astfel efectele Bhujangasanei si se executa de regula dupa aceasta asana.

Tehnica. Pozitia de plecare este culcat cu fata in jos, mainile pe langa corp, barbia dusa mult in fata, ceea ce comprima ceafa si intinde gatul.

Relaxati-va cateva secunde apoi executati Ardha Shalabasana, adica cu un picior. Ridicati mai intai piciorul drept de pe sol, ceea ce se realizeaza prin contractia musculaturii spatelui; toti ceilalti muschi raman relaxati si pasivi (fig. 35). Respirati de cateva ori in aceasta pozitie apoi readuceti piciorul pe sol pentru a executa asana cu celalalt.

12. SHALABASANA (LACUSTA)

<~

Fig.36

169

'I

1

Fig.35

Urmeaza apoi Shalabasana completa, care se executa ridicand simultan ambele picioare prin contractia puternica a musculaturii spatelui (fig. 36).

Mentineti cateva secunde pozitia, apoi reveniti pe sol si repetati eventual a doua oara.

Respiratie. Pe tot timpul luarii asanei cat si in faza static a respirati continuu, lent si pro fund. Contractia puternica din timpul asanei va inc ita sa blocati respiratia, ceea ce este nefast.

Concentrare. Atat in tirnpul luarii asanei cat si in faza statica va concentrati asupra relaxarii musculare, cu atat mai mult cu cat aceasta asana necesita un efort sporit. In Ardha Shalabasana vegheati ca partea corpului care nu participa la pozitie (deci cea corespunzatoare piciorului ramas pe sol) sa fie complet pasiva. Relaxati musculatura piciorului ridicat si pe a fetei, care are tendinta de a se crispa.

Va puteti concentra, de asemenea, in regiunea coloanei asupra careia actioneaza asana.

Efecte, Shalabasana actioneaza in special asupra regiunii lombare a coloanei vertebrale si asupra viscerelor, datorita sporirii presiunii intraabdominale. Ea intareste, de asemenea, musculatura spatelui care s-a atrofiat in urrna inactivitatii.

13. DHANURASANA (ARCUL)

Dhanurasana este 0 asana de flexie inapoi care completeaza efectele Bhujangasanei si Shalabasanei si se executa de obicei dupa aces tea.

Tehnica. Pozitia de plecare este ca si pentru celelalte doua asane de flexie inapoi, deci intins cu fata in jos, mainile pe langa corp.

In prima etapa indo iti genunchii si apucati incheietura

170

picioarelor din exterior cu toate degetele de aceeasi parte (fig. 37). Asana consta in arcuirea corpului, ceea ce se realizeaza printr-o tractiune a picioarelor in sus si inapoi. Bratele sunt pasive si se multumesc sa faca legatura intre umeri si picioare, tragand trunchiul in sus 0 data cu ridicarea picioarelor (fig. 38). Aceasta este pozitia finala. Observati ca genunchii nu sunt deasupra capului, in asa fel incat presiunea corpului se exercita in intregime pe abdomen.

Bratele sunt drepte si pasive, genunchii departati, dar talpile apropiate pentru a realiza conditia de simetrie.

Ramaneti timp de cateva respiratii complete in aceasta pozitie, apoi reveniti pe sol in sens invers, desfacand lent as ana. In Dhanurasana puteti efectua miscari de balansare inainte si inapoi pentru amasa intreaga regiune abdominala.

Respiratie. In timpul luarii asanei cat si in faza statica sau de balansare, respirati continuu, lent si pro fund, ceea ce sporeste inca masajul abdominal ~i asa destul de accentuat.

Concentrare, Atentia va fi acaparata la inceput, in intregime, de relaxarea musculara si in special de relaxarea bratelor si a spatelui, care trebuie sa suporte pasiv asana. Deci picioarele constituie singurul element activ in as ana; vegheati ca efortul lor sa fie strict necesar mentinerii pozitiei. Atunci cand puteti .;ta in

Fig.38

171

Fig.37

intregime relaxat in asana (contractia musculaturii spatelui face, de altfel, foarte dificila asana), dirijati atentia spre abdomen si simtiti presiunea puternica din aceasta regiune. Vegheati asupra respiratiei respectand indicatiile date anterior.

Efecte. Principalele efecte ale asanei decurg din comprimarea puternica a viscerelor, intreaga greutate a corpului exercitandu-se asupra abdomenului.

Aceasta produce un masaj placut asupra tuturor organelor abdomina1e (stomac, intestine, ficat, pancreas, glande genitale, rinichi, p1ex solar etc.), cu efecte1e deosebite ce decurg din decongestionarea lor. Presiunea intraabdominala se transmite si in cavitatea toracica, ceea ce depliaza armonios a1veo1e1e, stimuland schimburile gazoase (de unde necesitatea unei respiratii complete si profunde).

Dhanurasana stimuleaza digestia si elimina tulburarile hepatice, ajuta rinichii si intestinele facilitand dezintoxicarea organismului.

De asemenea, aceasta asana actioneaza asupra coloanei vertebrale pe toata lungimea ei ~i asupra nervilor deosebit de importanti din aceasta regiune. Intr-un cuvant, Dhanurasana actioneaza favorabil asupra intregului organism.

Contr aindicatii. Orice afectiuni viscera1e constituie contraindicatii stricte.

14. URDHVA DHANURASANA. (ROAlA)

serie deoarece, pe langa faptu1 ca le ingl.obeaza efectele economiseste timp, numerosi adepti preferand 0 sedinta cu asane mai putine pe care sa le mentina insa mai mult timp.

Tehnica. Pozitia de plecare este intins pe spate in Shavasana.

Prima faza 0 constituie indoirea picioarelor, care sunt departate la circa 30 de centimetri, apoi duceti mainile in spatele capu1ui, punand palmele pe sol (fig. 39).

In continuare, curbati trunchiu1 sprijinindu-va pe maini si puneti fruntea pe sol (fig. 40). Ridicati apoi capul de pe sol pentru a intra in pozitie finala (fig. 41).

Intregul corp este tensionat la maximum si trebuie sa simtiti intinderea de 1a varfurile picioarelor pana Ia ceafa si la palme, pentru aceasta, apropiati-va cat mai mult mainile de picioare si duceti capul inapoi incercand sa vedeti degetele de la picioare.

FigAO

173

Fig.39

Urdhva Dhanurasana, "Arcul in elevatie" care se mai numeste "Roata" sau "Podul", este 0 asana de flexie inapoi, care antreneaza tot corpul, de la varful picioarelor la degetele mainilor, intr-o flexie puternica ~i completa. Ea se poate efectua dupa celelalte flexii inapoi, dar, de asemenea, le poate inlocui in

172

FigAI

Efectuati cateva respiratii complete in aceasta pozitie, apoi reveniti pe sol in sens invers, adica coborand mai intai caput si bazinul pe sol, apoi ducand capul inapoi lipind spatele de sol si, in sfarsit, intinzand mainile si picioarele.

Eventual puteti efectua a doua oara (dupa ce v-ati relaxat). Fiind 0 asana deosebit de puternica, mentinerea ei nu dureaza pre a mult, ceea ce este important, avand in vedere criza de timp a majoritatii oamenilor, care nu-si pot permite sa prelungeasca prea mult seria (Bhujangasana, Shalabasana si Dhanurasana cu repetarile si pauzele dureaza peste 1 0 minute).

Nu treceti la alta as ana pana ce respiratia si ritmul inimii nu au revenit la normal.

Respiratie. Pe tot timpul luarii asanei cat si in faza finala, respirati lent, continuu ~i pro fund.

Concentrare. Va concentrati asupra executiei corecte si economice a asanei, avand in vedere faptul ca asana este destul de "dura". Relaxati corpul pe cat posibil de la picioare la cap si percepeti tractiunea puternica si total a asupra intregului organism. Concentrati-va, de asemenea, asupra continuitatii respiratiei.

Efecte. Este suficient sa executati numai 0 data aceasta asana pentru a va convinge ca actioneaza asupra intregului organism, de la degetele picioarelor pana la crestetul capului. Ea intinde toti muschii corpului, pe care ii goleste astfel de sange, deviind circulatia sanguina spre organele profunde. Acest deficit important de sange in muschi se face imediat simtit la iesirea din asana, cand bataile inimii si respiratia se accelereaza pentru a face fata nevoilor sporite de oxigen. Astfel, asana tonifica toti muschii corpului,

De asemenea, asana intinde musculatura abdorninala si decongestioneaza viscerele, masandu-le putemic ~i stimuland-le

astfel functiile, actioneaza asupra nervilor din maduva spinarii.

Unul dintre beneficiari este si creierul care primeste un flux sporit de sange, pe de 0 parte datorita comprimarii vaselor de sange exterioare (din muschi), iar pe de alta parte datonta pozitiei inversate.

Astfel, asana are un efect puternic dinamizant asupra intregului organism si de aceea nu se practica seara, inainte de culcare, caci impiedica sa adormi. In schimb, dimineata efectul dinamizant ~i intaritor este excelent.

15. ARDHA MATSYENDRASANA (TORSIUNE)

Aceasta asana, care poarta numele unui yoghin, este 0 torsiune, care incheie seria de flexii inainte si inapoi si care se executa obligatoriu dupa acestea, facand parte din orice serie de asane. Vom descrie aici doua variante, cea de-a doua fiind

. accesibila numai adeptilor avansati.

Tehnica, Varianta 1. Pozitia de plecare este stand asezat pe sol, cu picioarele intinse.

Primul timp il constituie indoirea piciorului stang ~i ducerea lui peste eel drept, in asa fel incat varfurile degetelor sa se afle la nivelul genunchiului. Rasuciti-va apoi incet spre dreapta ducand, in acelasi timp, bratul stang contra fetei interioare a piciorului indoit in asa fel incat genunchiul sa se afle in apropierea umarului, iar palma peste talpa piciorului. Bratul drept este dus in spatele corpului, paralel cu piciorul intins si pus cu palma pe sol. Accentuati torsiunea ajutandu-va de parghi ile pe care le formeaza cele doua brate, adica apasand cu bratul stang piciorul indoit, iar cu bratul drept asupra solului. Torsionati astfel coloana la maximum pana la bazin, ceea ce inseamna ca rotiti si capul in asa fel incat sa priviti cat mai in spate posibil. Remarcati ca

barbia si umerii sunt paralel eu solul, eeea ee inseamna ca trebuie sa mentineti eoloana vertebrala dreapta. Respirati de cateva ori in aceasta pozitie, apoi reveniti la pozitia de pleeare (adica stand eu picioarele intinse) si repetati de cealalta parte, adica indoiti piciorul drept peste eel stang si rasuciti-va la stanga (fig. 42).

Fig.42

Aveti grija sa mentineti asana aceeasi durata de ambele parti (de la cateva seeunde la 2-3 minute de fieeare parte).

Varianta 2. Tehniea este aproximativ aeeeasi eu deosebirea

\ '

ca pieiorul care era iptins este pus sub fese (deei stati pe pieiorul

indoit), iar mana care era pusa pe sol inlantuie eorpul, apucand piciorul indoit la nivelul incheieturii pentru a aeeentua torsiunea. Introduceti deei mai intai piciorul stang sub fese, eu partea exterioara a talpii pe sol ~{ asezati-va astfel pe calcai si pe partea interioara a talpii. Indoiti apoi pieiorul drept si duceti-l peste eel stang in asa fel incat varfurile degetelor sa nu depaseasca genunehiul piciorului stang, iar eoapsa si genunehiul piciorului drept sa fie cat mai aproape de piept (pozitia eat mai stransa, figura 43).

Forrnati apoi 0 parghi e ducand br atul stang contra genunchiului drept si puneti palma pe genunehiul stang (sau pe sol Ianga genunehi). In eontinuare, rasuciti trunehiul ajutandu-va de bratul stang si duceti mana dreapta in spatele eorpului pentru a

apuea incheietura pieiorului drept (fig. 44 si fig. 45 vazute din fata ~i din spate). Daca nu ajungeti sa apucati ineheietura pieiorului eu mana, multumiti-va eu varianta 1 pana ee Yeti obtine

177

Fig.43 Fig.44 Fig.45

In aceasta pozitie ramaneti cateva seeunde, apoi reveniti si executati de cealalta parte, adica punand piciorul drept sub fese, stangul peste el, mana dreapta contra piciorului stang formand parghia si rasuciti-va spre stanga pentru a apuca piciorul drept cu mana stanga.

Aveti grija ca urnerii si barbia sa fie paralele cu solul, iar privirea orientata eat mai in spate posibil (capul trebuie plasat exact in varful coloanei vertebrale). Torsiunea actioneaza deci si

la nivelul gatului si se transmite prin toata coloana. ,

Respiratie. In timpul fazei dinamice puteti fie sa respirati normal, fie sa Iuati asana in expiratie, eeea ce faciliteaza torsiunea. In faza statica respirati lent, continuu si pro fund pentru a amplifica masajul intraabdominal.

Concentrare. La inceput va concentrati asupra executiei corecte, respectand toate indieatiile. In eontinuare va eoneentrati

, ,

asupra exeeutiei eeonomiee a asanei. Trebuie sa retineti ca

, , ,

176

singurul element aetiv il constituie bratele, care actioneaza ca niste parghii, spatele suportand pasiv torsiunea.

In faza statics va concentrati asupra relaxarii musculare (picioarele sunt complet pasive) si asupra torsiunii care se propaga in toata coloana vertebrala. Va puteti concentra, de asemenea, asupra masajului abdominal asimetric.

Atunci cand asana este in intregime stapanita, puteti dirija atentia asupra respiratiei, egalizand expiratia si inspiratia, care pot fi efectuate in Ujjayi.

Efeete. Aceasta asana, dupa cum am mai spus, incheie succesiunea de flexii inainte si inapoi si elimina senzatia particulars creata in coloana vertebrala datorita acestor flexii. Ardha Matsyendrasana actioneaza asupra coloanei vertebrale, asupra musculaturii dorsale ~i asupra maduvii spinarii pe care le stimuleaza armonios ~i in acelasi timp actioneaza asupra viscerelor pe care le comprima asimetric. Comprimarea abdomenului are efecte favorabile asupra tuturor organelor interne, dar in mod special asupra colonului. De aceea, asana se practica mai intai la dreapta apoi la stanga pentru a comprima mai intai colonul ascendent ~i apoi pe eel descendent, actionand astfel in sensul peristaltismului.

16. SHIRSASANA (STAND iN CAP)

Shirsasana, supranumita "Regina asanelor", este cea mai importanta pozitie yoghina. Multi vad un non-sens in a sta in cap, dar precizam de la inceput ca Shirsasana este nu numai foarte irnportanta, ci chiar 0 necesitate pentru om, deoarece ea comb ate efectele nefaste ale pozitiei bipede, achizitie recenta in cursul evolutiei, la care organismul - si in special circulatia sanguina - nu sunt perfect adaptate, de unde 0 serie de dezordini

functionale.

In gimnastica, aceasta varianta a pozitiei stand in cap, nu este cunoscuta, ci se practica cu palmele pe sol, Kapalasana. Yoghinii prefera Shirsasana, deci cu coatele pe sol deoarece aceasta varianta, desi mai dificila de invatat, este mult mai stabila si mai

, , ,

relaxanta, avand in vedere durata mare de mentinere (15 minute si chiar mai mult). Kapalasana antreneaza 0 contractie a bratelor ~i a cefei, in timp ce in Shirsasana bratele si ceafa sunt complet relaxate, aceasta fiind 0 as ana de echilibru ~i in nici un caz de forta,

Tehnica, Shirsasana se invata de obicei printre ultimele asane pentru a obisnui organismul si in special ceafa si creierul cu aceasta schimbare a situatiei. Intrarea in pozitie se face foarte lent introducand timpi de oprire de cateva secunde intre faze, pentru a lasa timp circulatiei sa se redistribuie lent sub influenta gravitatiei. Pozitia de plecare este cea din figura 46, adica stand ghemuit, abdomenul pus pe coapse, iar degetele de la maini sunt intrepatrunse formand 0 cupa care va sprijini capul, Coatele sunt departate la circa 30 centimetri.

Puneti apoi capul in deschizatura fermata de palme cu partea occipitala pe sol (cat mai spre frunte) si basculati putin corpul inapoi.

Mainile se multumesc numai sa tina capul imobil, deci nu puneti capul pe degete (fig. 47).

Ramaneti cateva secunde in aceasta pozitie, apoi intindeti picioarele deplasand corpul inapoi si intrati astfel in pozitia din figura 48 care seamana cu un triunghi. Nu va grabiti sa mergeti mai departe, ci ramaneti cateva secunde in aceasta pozitie respirand complet, pentru a lasa timp sangelui sa se redistribuie in corp.

179

!

I

~

178

Fig.48

Fig.49

Fig.50 180

Atunci cand va simtiti pregatiti pentru faza urrnatoare, apropiati incet picioarele de corp indoind genunchii si deplasati centrul de greutate inapoi pana ce genunchii ating bratele. Incepeti ridicarea picioarelor, deplasand centrul de greutate si mai inapoi, ceea ce trage automat picioarele in sus. Observasi deci pozitia intermediara din figura 49 in care corpul este arcuit iar genunchii aproape de piept.

j~ Incepeti sa redresati lent corpul fara a intinde picioarele, care

raman in continuare indoite ~i ajungeti astfel in pozitia din figura 50 in care coloana este dreapta. In continuare, efectuati 0 miscare de rotatie a picioarelor in jurul bazinului, genunchii descriind un are de cere. La sfarsitul acestei miscari de rotatie, genunchii ajung la verticala, iar calcaile aproape de fese (fig. 51). Aceste miscari se realizeaza deci prin derularea coloanei vertebrale, bazinul trag and lent ~i intr-un mod continuu picioarele dupa el.

In continuare, nu ramane decat sa redresati picioarele, adica sa le duceti in sus, pentru a intra in pozitia din figura 52, figura finala.

Mentineti asana cateva secunde pentru inceput, apoi reveniti lent si in sens invers la pozitia de plecare, adica coborati mai intai picioarele indoind genunchii, pentru a intra in pozitia din figura 51, apoi descrieti un arc de cere cu genunchii ajungand in pozitia din figura 50, apoi, trecand prin pozitia din figura 49, coborati lent cu picioarele pe sol foarte aproape de corp (fig. 47 - deci nu mai treceti prin pozitia din figura 48). Ramaneti cateva secunde in aceasta pozitie pentru a lasa timp circulatiei sanguine sa se redistribuie si coborati apoi corpul indoind picioarele pentru a ajunge in pozitia din figura 53 in care va relaxati efectuand cateva respiratii complete inainte de a va ridica. Ridicarea din pozitie se face, de asemenea, lent.

181

Fig.53

Dupa Shirsanasa este indicat sa efectuati Lotusul in care puteti facerespiratii complete, pranayama sau exercitii de concentrare si meditatie.

Observati deci, ca atat luarea asanei cat si coborarea din pozitie se face fara forta sau elan, numai prin deplasarea centrului de greutate al corpului, ceea ce trage automat picioarele la intrarea ~i la iesirea din pozitie.

Pentru incepatori aceasta asana este ceva mai dificila, deoarece trebuie sa inveti sa-ti mentii echilibrul, ori exercitiile de echilibru nu se pot face dintr-o data (asa cum de exemplu nu poti merge de la inceput pe bicicleta), ci numai prin perseverenta si cu ajutor. In cazul Shirsasanei ajutorul il constituie un perete, efecruand asana la 5-10 .centimetri de el. In acest caz, pozitia se executa, de asemenea, in echilibru, deci fiira elan, deplasand centrul de greutate al corpului inapoi ~i ajungeti in pozitia finals sprijinidu-va cu calcaile de perete. Deplasati cate putin picioarele Iiberand acest punct de sprijin, pana Yeti invata sa mentineti fara ajutor pozitia. Gasiti punctul de echilibru perfect, punctul "zero" in care puteti sa stati imobil si relaxat, caci numai astfel asana i~i poate face efecte1e.

Atat in timpul Iuarii pozitiei cat si in faza finala, nu blocati nici un moment respiratia, continuand sa respirati normal.

182

Concentrare. In timpul fazei dinamice singurul element care acapareaza atentia este executia economica a asanei, fara efort si numai in echilibru. Cand ati invatat corect tehnica va concentrati

, , ,

asupra relaxarii musculare care trebuie sa fie totala ~i asupra

respiratiei continue. Eventual puteti sa executati miscarile in expiratie.

In faza statica va concentrati la inceput asupra mentinerii echilibrului cautand punctul zero al asanei care va permite sa stati fara efort.

Relaxati toti muschii corpului, de la varfurile picioarelor pana la crestetul capului. In asana perfecta intreaga greutate a corpului cade asupra capului si nicidecum pe brate, ceea ce le-ar contracta facand in acelasi timp asana dificila.

Atunci cand puteti sta perfect imobil si relaxat in asana, dirijati atentia spre respiratie, care va fi ampla, cornpleta si continua. De asemenea, va puteti concentra asupra punctului strategic al asanei care se afla in interiorul craniului in regiunea

dintre sprancene care corespunde glandei hipofize. \

Efecte. Dupa cum am spus, Shirsasana este deosebit de importanta deoarece combate efectele nefaste ale pozitiei bipede. Ea este cu atat mai necesara persoanelor a carer activitate le forteaza sa stea mult in picioare. La acestea, presiunea sporita si permanents a sangelui venos in venele din partea situata sub inima (viscere, picioare) creeaza situatii deosebit de daunatoare, le destinde ~i le deformeaza (varice, hemoroizi, ptoze, congestii), incetinand circulatia sanguina si perturb and functicnarea organelor. Shirsasana elirnina imediat si sigur aceste situatii, sangele venos coborand singur datorita greutatii lui spre inima si plamani, fiind reoxigenat ~i redat circulatiei generale.

In partea superioara a corpului este ingreunata circulatia arteriala, ceea ce este cu atat mai nefast cu cat omul modern este

r

183

atat de "cerebral", avand deci mare nevoie de 0 hranire adecvata a creierului (eel mai mare consumator de oxigen al corpului). Shirsasana creeaza 0 presiune lejera asupra capilarelor pe care le destinde fiziologic, eliminand astfel spasmele intracerebrale, cauzele durerilor de cap (migrene si cefalee). Asigurand 0 mai buna hranire si oxigenare a creierului, Shirsasana stimuleaza facultatile intelectuale.

De asemenea, Shirsasana norrnalizeaza functio narea hipofizei, "creierul endocrin" prin facilitarea conexiunii inverse, influentand astfel toate celelalte glande endocrine, iar prin aceasta, intregul organism.

Fluxul de sange sporit din zona craniului intereseaza in particular si organele de simt situate aici (vaz, auz, miros, gust). Pozitia inversata asigura hranirea pielii capului, zona cea mai inalta la care sangele ajunge eel mai greu, explicand astfel efectul Shirsasanei in atenuarea cheliei.

Shirsasana actioneaza favorabil asupra coloanei vertebrale asigurand 0 dispunere corecta a vertebrelor in locasurile lor datorita echilibrului perfect realizat in faza statics.

De asemenea, Shirsasana actioneaza asupra viscerelor corectandu-le pozitia si elimina astfel ptozele si toto data reda mobilitatea diafragmei datorita presiunii exercitate de organele abdominale asupra ei. Trebuie sa retineti insa ca eficacitatea asanei este direct proportionala cu durata, de aceea, pentru obtinerea unor efecte deosebite este necesar sa mentineti pozitia circa 30 de minute zilnic, eventual repartizate in mai multe sedinte.

Contraindicatiile se situeaza, in general, la nivelul afectiunilor zonei craniene.

I t

t

11. LOTUS

Daca Shirsasana este cea mai importanta as ana, Lotusul este pozitia yoghina celebra, Importanta ei nu consta in efectele proprii (desi acestea nu sunt de neglijat), cat mai ales in faptul ca este 0 pozitie de baza pentru exercitiile de meditatie, de concentrare ~i de respiratie, datorita stabilitatii si imobilizarii perfecte pe care 0 of era.

Executia Lotusului necesita 0 suplete deosebita a articulatiilor picioarelor, ceea ce 0 face inaccesibila (eel putin la inceput) pentru majoritatea occidentalilor. Pentru obtinerea acestei mobilitati este necesara 0 lunga perioada de pregatire, care se poate intinde pe mai multe luni si consta in intinderea ligamentelor si tendoanelor implicate in Lotus. De aceea vom descrie mai intai exercitiile pregatitoare.

Primul exercitiu consta in punerea unui picior sub fese (ca in Ardha Matsyendrasana) si aplecare in fata, apucand cu mana talpa piciorului intins ~i incercand sa atingeti genunchiul cu fruntea (fara a indoi piciorul), ceea ce intinde putemic muschii si ligamentele picioarelor si ai coloanei. Repetati apoi cu celalalt picior (fig. 54).

Pentru al doilea exercitiu indoiti un picior si plasati-I cu calcaiul contra perineului (genunchiul lipit de sol), apoi aplecati-va, de asemenea peste piciorul intins. Repetati cu celalalt picior (fig. 55).

Fig.54

Fig.55

Fig.58

Fig.57

Fig.59

Indoiti apoi ambele picioare punandu-le talpa in talpa si plasati calcaile contra perineului. Apucati incheieturile pieioarelor eu mainile si puneti eoatele pe genunehi apasand asupra lor (asana Tronului, fig. 56).

Ultimul exercitiu consta in a executa Latusul eu un pieior si a va apleea peste cel intins,

Indoiti deei pieiorul drept (eel stang este intins) ~i apucati eu mana dreapta de calcai iar eu stanga de talpa realizand 0 torsiune a lui in asa fel, incat sa il plasati eu incheietura contra pieiorului stang la nivelul articulatiei lui eu bazinul, astfel incat talpa sa fie orientata in sus (fig. 57 si 58). Apasati eu mana dreapta pe genunehi pana ee atinge so lul, iar apoi aplecati-va in fata peste piciorul intins (fig. 59). Repetati, de asemenea, eu celalalt picior.

186

I t

Dupa un timp care depinde de partieularitatile fiecaruia practicand zilnie aeeste exercitii pregatitoare, ;eti ajunge s~ realizati Lotusul fara mare dificultate. Dar, chiar dad puteti executa Lotusul, aceste exercitii sunt binevenite deoarece produe o "incalzire" a articulatiilor, ceea ee face pozitia mai putin penibila si in acelasi timp va permite sa 0 mentineti timp mai indelungat. Ele nu dureaza de altfel pre a mult (maxim cateva minute).

Pentru a executa Lotusul, puneti mai intai pieiorul stang peste eel drept (de exemplu) asa cum s-a aratat mai sus, adica orientandu-I cu talpa in sus si plasandu-l cat mai aproape de incheietura piciorului eu bazinul pentru a micsora tractiunea de la nivelul genunehiului (sistem de parghii), apoi indoiti piciorul drept apucandu-l eu mana dreapta de calcai si eu stanga de talpa si orientati-l eu talpa in sus, punandu-I apoi peste eel stang, de asemenea cat mai aproape de bazin (fig. 60).

Fig.60

Fig.6l

Astfel ati intrat in Lotus (fig. 61). Pentru ca pozitia sa fie corecta, trebuie ca bazinul sa fie putin baseulat inainte, eeea ee se realizeaza automat atunei cand ambii genunchi ating solul. Coloana vertebrata trebuie sa fie perfect dreapta, iar capul plasat in echilibru in varful ei. Redresati deci spatele ~i nu stati

187

garboviti. Mainile pot fi puse in poala sau pe genunchi (eventual in Jnana Mudra). Unele persoane executa mai usor Lotusul intai cu piciorul stang, altele intai cu dreptul. Trebuie sa va antrenati in asa fel, incat sa fiti capabil sa executati in ambele moduri pentru a realiza simetria corporala.

Resptratle. Lotusul nu necesita 0 respiratie particulars anumita, ci din contra, este pozitia in care se practica cele mai diverse tip uri de respiratie, Ba mai mult, 0 serie de exercitii respiratorii ce fac parte din Pranayama, se executa numai in Lotus.

Concentrare. De asemenea, Lotusul nu necesita 0 concentrare intr-un punct dat, eel putin atata timp cat nu este vorba de corectitudine. In timpul invatarii veti veghea deci sa plasati corect bazinul si coloana vertebrala si sa relaxati toti

' , " , ,

muschii.

Lotusul este pozitia yo ghina fundamentala pentru concentrarea atentiei asupra unui obiect oarecare si pentru meditatie datorita conditiilor deosebite pe care le creeaza.

Efeete. Efectele Lotusului decurg in primul rand din comprimarea arterelor femurale, ceea ce duce la redistribuirea sangelui in organism, care va fi dirijat, in special, spre organele abdominale si spre creier. De asemenea, imobilitatea fizica absoluta realizata in Lotus se rasfrange si asupra psihicului, ducand la 0 stare de Iiniste si de pace interioara si in acelasi timp, incetinand fluxul gandirii, realizeaza conditiile necesare pentru concentrare si meditatie.

18. UDDIYANA BANDHA

Uddiyana Bandha, (retractia abdominala), este un exercitiu fundamental in yoga atat datorita efectelor fizice cat mai ales energetice. Trebuie sa precizam de la inceput ca nu este vorba despre 0 asana (pozitie), ci de un exercitiu complex (ceea ce nu inseamna ~i cornplicatl), ce face parte din Pranayama, II descriem totusi in aceasta carte datorita efectelor fiziologice importante pe care le produce.

Tehnica. Tehnica de executie este relativ simpla si consta in "sugerea" abdomenului. Pentru aceasta, luati pozitia din figura 62, adica stand cu picioarele indoite putin si departate la circa 50 centimetri. Puneti mainile pe coapse si sprijiniti toata greutatea corpului pe ele, relaxand astfel musculatura abdominala (0 musculatura contractata face exercitiul imposibil). Expirati complect, iar la sfarsitul expiratiei blocati glota si printr-o falsa inspiratie, adica marind capacitatea toracica, fiira a introduce aer (care se realizeaza prin departarea lateral a a coastelor), retrageti abdomenul.

188

189

De fapt nu este yorba de 0 retractie act iva, caci in urma depresiunii create in cavitatea toracica, viscerele vor urea singure pentru a egaliza presiunea din interiorul plamanilor si cea atmosferica. Retractia va fi deci cu atat mai puternica cu cat depresiunea este mai mare, adica cu cat expiratia a fost mai completa.

Retineti respiratia cat puteti. Atunci cand simtiti nevoia de a inspira, relaxati mai intaii muschii inspiratori, adica lasati abdomenul sa revina la pozitia normala si redresati-va. Numai dupa aceea inspirati. Nu lasati in nici un caz sa patrunda aer in timpul retractiei, caci datorita depresiunii accentuate el va intra violent in plamani, ceea ce ar leza tesuturile.

Bandha inseamna de fapt contractie, iar exercitiul se executa corect prin contractia muschilor marii drepti abdominali, ceea ce face ca ei sa iasa in relief (fig. 63). Acest exercitiu este mai dificil de realizat deoarece el necesita controlul acestor muschi care, datorita inactivitatii, scapa actiunii voite. De aceea, pentru a-I realiza, este nevoie de mai multa practica, Executati retractia abdorninala si , in continuare, fara a reveni, incercati sa contractati musculatura abdominala, care va iesi astfel in relief. Nu va descurajati daca exercitiul nu reuseste de la inceput; perseverati, iar succesul va fi sigur.

Pentru a putea mentine cat mai mult timp retractia, adica pentru a retine cat mai mult respiratia, este necesar de a efectua inainte de exercitiu cateva respiratii profunde care sa aduca corpului un surplus de oxigen. Inspiratia care precede expiratia final a este de asemenea amp la, dar nu trebuie sa va balonati la maxim. Retineti doua-trei secunde suflul cu plamanii plini, apoi expirati lent, luand in acelasi timp pozitia pentru exercitiu. La sfarsitul expiratiei complete, blocati lent glota si retrageti abdomenul.

190

Atunci cand simtiti nevoia imperioasa de a inspira relaxati lent musculatura si redresati-va si numai atunci incepeti sa inspirati (de asemenea lent). Nu trebuie deci sa bruscati in nici 0 faza a exercitiului.

191

I

I 1·

,

19. AGNISARA DHAUTI

Atunci cand stapaniti perfect exercitiul precedent si cand 11 puteti mentine mai mult timp (15-20 de secunde), executati Agnisara Dhauti ("Purificarea prin foe"), ce consta in "zbateri'" abdominale, adica intr-o succesiune de retractii si relaxari care se executa numai prin modificarea volumului cavitatii toracice deci

~ "

fara a inspira. Incepeti lent pentru a ajunge la 0 retractie pe

secunda.

Celelalte elemente de executie (respiratie, pozitie, revenire)

sunt la fel ca pentru Uddiyana Bandha. -

Acest exercitiu se poate executa si prin masaj manual. Luati pozitia pentru Uddiyana, adica picioarele departate, corpul putin aplecat in fata pentru a relaxa musculatura abdominala, dar fari a va sprijini cu mainile pe coapse; rnainile apuca mijlocul cu degetele mari in spate astfel inc at celelalte degete sa se plaseze la nivelul buricului. Masati lent dar profund regiunea abdominala ajungand gradat la 0 serie de 100 de masaje.

Concentrare. In acest exercitiu toata atentia se concentreaza asupra cavitatii toracice si abdominale unde se efectueaza manipularea presiunii interne.

Efecte. Efectele aces tor exercitii sunt in general comune, cu deosebirea ca "zbaterea" si contractia sunt mai dure. Principala lor actiune este la nivelul organelor abdominale pe care le maseaza intr-un mod placut si fiziologic, le stimuleaza si le

decongestioneaza. De fapt, oricine poate intui si simti efectele acestor exercitii. In plus, ele au efect igienic deosebit (dhauti = purificare) stimuland ficatul, rinichii si eliminand constipatia.

De asemenea, ele restituie mobilitatea diafragmei care este antrenata in mod pasiv in timpul exercitiului (diafragma este relaxata) pe 0 suprafata destul de mare, ceea ce nu se realizeaza nici in timpul respiratiei yoghine complete. Masajul diafragmei actioneaz a asupra intregii c avitati toracice, deci asupra plamanilor si inimii, ceea ce constituie un tonic excelent pentru aceste organe vitale.

In plus, Uddiyana Bandha si Agnisara Dhauti stimuleaza plexul solar si prin aceasta intreaga activitate nervoasa vegetativa.

Ca efecte subtile, aceste exercitii controleaza circulatia energiilor pranice in corp.

20. PERFECTIONATI-VA ASANElE

A perfectiona yoga nu inseamna a 0 complica, adica a introduce asane mai dificile, de acrobatic, asa cum se crede adesea. Este adevarat ca odata cu progresul in yoga se obtine 0 mobilitate sporita, ceea ce necesita variante mai puternice, dar acesta nu este un scop in sine. De exemplu, pozitia cu piciorul intins pentru Torsiune, devine cu timpul prea lejera si corpul simte nevoia de a executa 0 varianta moi puternica, cea cu piciorul pus sub fese. De asemenea, Halasana devine cu timpul prea usoara si Yeti simti nevoia de a intinde mai puternic ceafa si de a comprima tiroida, ceea ce se realizeaza prin modificarea pozitiei bratelor,

Fara a modifica catusi de putin seria, adica chiar pastrand asanele de inceput, fiecare i~i poate perfectiona sedinta actionand in cele trei directii: imobilitate, durata si relaxare si in acelasi

, ,"

timp, perfectionand faza dinamica.

o sedinta de yoga este un spectacol fascinant, fiecare faza se inlantuie si se integreaza armonios, miscarile sunt complet stapanite, nici un gest nu scapa gandirii. Yoghinul intra calm si lejer in as ana, 0 mentine atata timp cat corpul 0 cere, apoi iese la fel de usor si armonios si dupa un scurt moment de relaxare in

,

care consti entizeaza efectele asanei precedente, trece la

. urrnatoarea. Gesturile intre asane sunt minime sedinta se efectueaza cu minimum de efort, nici 0 miscare, ni~i' un g~st in plus. Yoga inseamna control ~i stapanire totala a corpului care se realizeaza prin participare constienta. In spatele corpului imobil si

relaxat se percepe intensitatea gandirii concentrate. '

In timpul sedintei de yoga are loc 0 Iargire a campului de constiinta, avand strania senzatie ca nu te mai situezi in creier, ci in tot corpul.

In timpul fazei statice, singurul element care tradeaza viata este respiratia. Fiind singura miscare perceptibila, ea se impu~e automat gandirii, iar scopul este de a realiza 0 contopire cu respir atia, aceasta functi e de fr ontiera intre activitatea involuntara ~i cea constienta. Prin controlul respiratiei, yoghinul i~i controleaza intreaga activitate vegetativa care, altfel, scapa constiintei si vointei.

Atunci cand tehnica este perfect stapanita, cand yoghinul poate ramane imobil si fara efort, in asana, el se reintoarce la respiratie, perfectioriandu-si sedinta prin perfectionarea respiratiei. Astfel, yoghinul devine un observator atent al respiratiei, pe care 0 modifies facand-o mai lenta si in acelasi

timp mai profunda. "

o treapta superioara in perfectionarea asanelor 0 constituie practicarea lor in Ujjayi, ceea ce inseamna 0 contractie a glotei care face ca aerul sa produca un zgomot caracteristic in aceasta

I

I t.

regiune. A respira Ujjayi este pe cat de simplu, pe atat de eficace.

Sunt doua moduri de a bloca respiratia, fie astupand nasul cu degetele, fie blocand glota. De exemplu, dupa 0 inspiratie profunda blocati glota si incercati sa expirati prin contractia abdomenului si toracelui, este imposibil. Relaxand putin glota, aerul va iesi prcducand un freamat usor, un fel de sforait lejer, perceptibil din exterior; aceasta este respiratia in Ujjayi. Respirand astfel este nevoie de un efort muscular suplimentar datorita reducerii diametrului orificiului de trecere a aerului. Aceasta creeaza variatii ale presiunii intrapulmonare, ceea ce influente aza si stirnuleaza in mod armonios schimburile respiratorii si, de asemenea, depliaza un numar sporit de alveole datorita presiunii sporite, realizata in timpul expiratiei. Respirand in Ujjayi, gandirea va fi absorbita in intregime de actul respirator, de zgomotul produs de trecerea aerului la nivelul glotei. Nu va ramane altceva de facut dec at sa mentineti gandirea in acest loc, ascultand sunetul produs, care trebuie sa fie uniform si la acelasi ton atat in timpul expiratiei cat si in inspiratie, deci fara variatii in intensitate. Inspiratia si expiratia se succed cu regularitate, trecerea se face continuu, deci fara intrerupere si fara retinerea respiratiei. De aseme.nea, trebuie sa acordati 0 importanta deosebita egalizarii inspiratiei si expiratiei, atat in durata cat si in volurn.

La inceput este mai dificil sa mentineti gandirea fixa intr-un punct, dar, cu timpul, aceasta se realizeaza de la sine, fara nici 0 greutate. Atunci cand gandirea incearca sa evadeze, nu va enervati, ci trebuie sa considerati aceasta ca ceva normal si readuceti cu calm gandirea la obiectul concentrarii deci, in acest caz, la controlul glotei si la ascultarea freamatului caracteristic.

In timpul asanelor corpul nu face nimic, ci lasa sa se faca, gandirea multumindu-se sa observe corpul. Asana nu inseamna

r

actiune, dinamism, ci din contra, imobilitate, autoobservare. Practicand in acest fel yoga, Yeti ajunge cu timpulla 0 adevarata fuziune cu corpul, la 0 integrare a gandirii, caci yoga inseamna INTEGRARE!

De acelasi autor, aparute la Editura TIPOALEX in 2001:

- Yoga, religia intelepciunii (350 pagini)

Cuprinde elementele cele mai interesante ale gandirii orientale ~i practica meditatiei.

- Tehnici de superinvatare (210 pagini) (in colaborare) Destinata elevilor si tuturor celor care doresc sa invete mai

, ,

repede si mai bine

195

I

t

194

Nota: Pentru sugestii si observatii ne puteti scrie pe adresa: c.r- 47, Alexandria, cod 0700

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->