Varietăţi de ţesut conjunctiv

Tipuri de ţesut conjunctiv - clasificare

Clasificare bazată pe abundenţa şi proprietăţile celulelor, fibrelor şi

substanţei fundamentale
A. Ţesut conjunctiv propriu:
1. Ţesut conjunctiv lax
2. Ţesut conjunctiv dens:
2.1 Neordonat (semiordonat) – derm
2.2 Ordonat – tendon, aponevroza, ligamente, ţesutul propriu al corneei
B. Ţesut conjunctiv specializat:
1. Ţesut conjunctiv elastic
2. Ţesut conjunctiv reticular
3. Ţesut conjunctiv mucoid
4. Ţesut conjunctiv adipos
C. Ţesut conjunctiv de susţinere:
1. Cartilaj
2. Os

Ţesutul conjunctiv lax (areolar)

• Fibre de toate tipurile, colagen > elastice > reticulină; nu sunt dispuse
ordonat. Flexibil, bine vascularizat, rezistenţă mecanică limitată.
• Celule: numeroase, toate tipurile, predomină fibrocitele/blastele şi
macrofagele.
• Exemple: Dermul papilar (superficial), hipoderm (ţesut celular
subcutanat), corion/submucoasa tubului digestiv, în jurul fasciculelor
de fibre musculare, vaselor sanguine şi limfatice

Ţesutul conjuctiv dens semiordonat

• Fibre mai numeroase, predomină cele de colagen
• Celule mai puţine, predomină fibrocitele
• Varietatea de ţesut conjunctiv dens neordonat are fibrele de colagen
dispuse în fascicule fără o orientare precisă, în toate direcţiile.
Exemplu: dermul profund (derm reticular).

Ţesutul conjunctiv dens ordonat

• Fibrele de colagen sunt foarte abundente şi dispuse în fascicule
groase, paralele, orientate în aceeaşi direcţie.
• Celulele sunt mai puţin numeroase faţă de ţesutul conjunctiv lax, sunt
fibrocite cu forme şi denumiri distincte

1
Tendonul
• Alcătuit din fascicule primare de fibre de colagen înconjurate de
endotenonium, fascicule secundare - peritenonium, tot tendonul fiind
înconjurat de epitenonium. Ultimul este acoperit de celule scuamoase,
de origine mezenchimală.
• Celulele se numesc tenocite (fibrocite): nuclei alungiţi, dispuşi paralel
cu fibrele de colagen. Dispuse în binom.

Aponevroza
• Alcătuită din fascicule de fibre de colagen dispuse în mai multe
planuri. În acelaşi plan fibrele sunt paralele; fibrele unui plan sunt
perpendiculare pe cele ale planurilor adiacente. Aspect de ţesătură.
• Celulele sunt dispuse printre fibre, fibrocite, uneori pe conturul
nuclear se pot distinge amprentele fasciculelor de fibre de colagen.

Ţesutul conjunctiv elastic

• Predomină fibrele elastice; între ele se află rare fibre de colagen şi
fibrocite aplatizate.
• Fibrele elastice pot fi dispuse în reţea sau sub formă de lamele.
• Exemple: Ligamentele galbene ale coloanei vertebrale, peretele aortei
(lamele)

Ţesutul conjunctiv reticular

• Fibre de reticulină dispuse în reţea cu ochiuri inegale
• Celulele reticulare cu aspect caracteristic
• Împreună, cele două elemente alcătuiesc citoreticulul (dublul reticul)
– stroma organelor limfoide şi hematopoietice.Ţesut spongios, bogat
în celule imune şi ale sistemului fagocitar mononuclear.

Ţesutul conjunctiv mucoid

• Substanţă fundamentală foarte bogată, dând aspect gelatinos.
• Fibroblaste numeroase.
• Exemple: Mezenchimul embrionar, cordonul ombilical (gelatina
Wharton), pulpa dinţilor tineri

Ţesutul adipos

Ţesutul adipos alb:

• Adipocite albe, cu lamina bazală proprie, într-o reţea de fibre
reticulare, asociate cu numeroase capilare.

2
 • Exemple: În hipoderm, mezenter, zona retroperitoneală. Cu rol de
protecţie mecanică în zonele palmare, plantare, intraorbital.

Ţesutul adipos brun:

• Adipocite brune
• Grăsimea perirenală a noului născut