Sunteți pe pagina 1din 7

˘ ˘

ALGEBR A LINIAR A

CAP. 3

Cuprins

Forme liniare. Definit¸ie. Propriet˘at¸i. Spat¸iu dual. Baz˘a dual˘a.

Exercit¸ii propuse.

LECTOR UNIV. DR. CIOBANU MONICA

1

3.1. Forme liniare. Definit¸ie.

Fie V un spat¸iu vectorial peste un corp K.

Definit¸ie. O funct¸ie f : V K se nume¸ste form˘a liniar˘a dac˘a verific˘a urm˘atoarele condit¸ii:

(1)

(2)

f (u + v) = f (u)

+ f (v), u, v V ,

f (αu) = αf (u), α K, u V .

Observat¸ie. Condit¸iile (1) ¸si (2) sunt echivalente cu condit¸ia:

()

f (αu + βv) = αf (u) + βf (v), α, β K,

u, v V.

Exemple.

1) f : R 2 [X]

R, f (aX 2 + bX + c) = a + b + c este o form˘a liniar˘a.

ˆ

Intr-adev˘ar, fie

p 1 (X) = a 1 X 2 + b 1 X + c 1 ¸si p 2 (X) = a 2 X 2 + b 2 X + c 2

dou˘a polinoame din R 2 [X]. Calcul˘am:

f(p 1 (X) + p 2 (X))

f ((a 1 + a 2 )X 2 + (b 1 + b 2 )X + (c 1 + c 2 )) =

=

= a 1 + a 2 + b 1 + b 2 + c 1 + c 2 ,

f(p 1 (X)) + f (p 2 (X))

f (a 1 X 2 + b 1 X +

c 1 ) + f(a 2 X 2 + b 2 X + c 2 ) =

=

= a 1 + b 1 + c 1 + a 2 + b 2 + c 2 ,

f(p 1 (X) + p 2 (X)) = f (p 1 (X)) + f (p 2 (X)).

Fie α R, p(X) = aX 2 + bX + c R 2 [X]. Calcul˘am:

f (αp(X)) = f (αaX 2 + αbX + αc) = αa + αb + αc, αf (p(X)) = αf (aX 2 + bX + c) = α(a + b + c) = αa + αb + αc,

f (αp(X)) = αf (p(X)).

Deci au loc condit¸iile (1) ¸si (2) din definit¸ie, adic˘a f este o form˘a liniar˘a.

2) S˘a se verifice dac˘a f : R 3 R, f(x 1 , x 2 , x 3 ) = 2x 1 + x 2 + 4x 3 + 1 este o form˘a liniar˘a. Fie α R, atunci:

f

αf (v) = αf (x 1 , x 2 , x 3 ) = α(2x 1 + x 2 + 4x 3 + 1) = 2αx 1 + αx 2 + 4αx 3 + α.

(αv) = f (αx 1 , αx 2 , αx 3 ) = 2αx 1 + αx 2 + 4αx 3 + 1,

Pentru α

= 1 f (αv)

= αf (v), deci f nu este o form˘a liniar˘a.

2

3.2. Propriet˘at¸i. Spat¸iu dual. Baz˘a dual˘a.

P1. Fie V un spat¸iu vectorial cu dimV = n. Atunci o form˘a liniar˘a este

bine determinat˘a dac˘a ¸si numai dac˘a se cunosc valorile ei pe vectorii unei baze.

Demonstrat¸ie.

Dac˘a se cunoa¸ste expresia analitic˘a a lui f , adic˘a f (v), v V , atunci

,

Fie B = {e 1 , e 2 ,

, e n } o baz˘a a lui V .

f

este evident c˘a se cunosc valorile lui f pe vectorii bazei:

f(e n ).

(e 1 ), f (e 2 ),

Reciproc, dac˘a se cunosc valorile: f (e 1 ) = a 1 , f(e 2 ) = a 2 ,

,

f(e n ) = a n ,

putem calcula f (v), v V .

Fie v V un vector arbitrar, v B =

x

x

.

.

.

x

1

2

n

,

n

adic˘a v = i=1 x i e i . Avem:

f(v) = f

n

i=1

x i e i =

n

i=1

x i f(e i ) =

n

i=1

x i a i

Deci expresia analitic˘a a lui f ˆın baza B este: f (v) =

n

i=1 x i a i .

Exemplu. 3) Fie B c = {X 2 , X, 1} baza canonic˘a a lui R 2 [X]. Forma liniar˘a definit˘a la exemplul 1):

f : R 2 [X] R,

f (aX 2 + bX + c) = a + b + c

ia urm˘atoarele valori pe vectorii bazei canonice:

f(X 2 ) = 1,

f (X) = 1,

f (1) = 1.

Fie B = {X 2 3, 2X + 1, X + 1} o baz˘a a lui R 2 [X]. ˆın baza B sunt:

f(X 2 3) = 1 3 = 2 f (2X + 1) = 2 + 1 = 3 f (X + 1) = 1 + 1 = 2

Coeficient¸ii lui f

S˘a determin˘am expresia analitic˘a a lui f ˆın baza B. Un polinom p(X) = aX 2 + bX + c se scrie ˆın baza B astfel:

3

p(X)

=

α(X 2 3) + β(2X + 1) + γ(X + 1) =

=

αX 2 + (2β + γ)X 3α + β + γ

α = a

   3α + β + γ = c

2β + γ = b

α = a

   γ = 6a b + 2c

β = 3a + b c

Obt¸inem: p(X) = a(X 2 3) + (3a + b c)(2X + 1) + (6a b + 2c)(X + 1). Avem:

f (p(X))

= αf (X 2 3) + βf (2X + 1) + γf (X + 1)

= (2)α + 3β + 2γ

ˆ

Inlocuind α, β, γ se reg˘ase¸ste:

f (p(X))

= (2)a + 3(3a + b c) + 2(6a b + 2c)

= a + b + c.

Fie p(X) = 2X 2 5X + 1, atunci: f (p(X)) = 2 5 + 1 = 2. Exprimat ˆın raport cu baza B, polinomul p(X) se scrie:

p(X) = 2(X 2 3) 12(2X + 1) + 19(X + 1)

¸si obt¸inem de asemenea

f (p(X)) = (2) · 2 + 3 · (12) + 2 · 19 = 2.

P2. Mult¸imea formelor liniare definite pe V :

{f : V

K | f (αu + βv) = αf (u) + βf (v)} = V

formeaz˘a un spat¸iu vectorial. Acest spat¸iu se noteaz˘a cu V ¸si se nume¸ste spat¸iul vectorial dual al lui V . Demonstrat¸ie. Pe mult¸imea V definim operat¸iile de adunare ¸siˆınmult¸ire cu scalari. Fie f, g : V K dou˘a forme liniare. Suma lor:

f + g : V

K, (f + g)(v) = f (v) + g(v)

este o form˘a liniar˘a. Fie λ K ¸si f : V

K o form˘a liniar˘a. Atunci:

este o form˘a liniar˘a.

λf : V

K, (λf )(v) = λf (v)

4

P3. Spat¸iul dual V al unui spat¸iu vectorial V are aceea¸si dimensiune ca ¸si V .

Demonstrat¸ie. Fie B = {e 1 , e 2 ,

Construim B V o mult¸ime format˘a din n elemente, B = {ε 1 , ε 2 ,

, e n } o baz˘a a lui V .

astfel:

ε i : V

K, ε i (v) = x i , unde v =

n

i=1 x i e i .

, ε n },

Pe vectorii bazei B, funct¸iile ε i iau respectiv valorile:

ε 1 (e 1 ) =

1,

ε 1 (e 2 )

=

0,

.

.

.

,

ε 1 (e n ) =

0,

ε 2 (e 1 ) = 0,

ε 2 (e 2 )

=

1,

.

.

.

,

ε 2 (e n ) = 0,

 

.

.

.

ε n (e 1 ) = 0,

ε n (e 2 ) = 0,

.

.

.

,

ε n (e n ) = 1.

Ar˘at˘am c˘a B este o baz˘a a lui V .

1) Fie α 1 ε 1 + α 2 ε 2 +

+ α n ε n = 0, adic˘a:

v V, (α 1 ε 1 + α 2 ε 2 +

+ α n ε n )(v) = 0.

Pentru

Pentru

e v = e 2

v

=

1

avem: (α 1 ε 1 + avem: (α 1 ε 1 +

α 2 ε 2 α 2 ε 2

+

+

+

+

α n ε n )(e 1 ) =

α n ε n )(e 2 ) = 0

0 α 1 = 0. α 2 = 0.

.

.

.

Pentru v = e n

avem: (α 1 ε 1 + α 2 ε 2 +

+ α n ε n )(e n ) = 0 α n = 0.

Rezult˘a c˘a α 1 = α 2 =

Deci B este liniar independent˘a. 2) Fie f V o form˘a liniar˘a avˆand expresia analitic˘a ˆın baza B:

= α n = 0.

f(v) =

n

i=1

x i a i ,

unde v =

n

i=1

x i e i V.

Dar ε i (v) = x i , adic˘a ε 1 (v) = x 1 , ε 2 (v) = x 2

., ε n (v) = x n . Obt¸inem:

f(v)

=

x 1 a 1 + x 2 a 2 +

+ x n a n =

 

=

a 1 ε 1 (v) +

a 2 ε 2 (v)

+

.

.

.

+

a n ε n (v)

=

=

(a 1 ε 1 + a 2 ε 2 +

V

f = a 1 ε 1 + a 2 ε 2 +

+ a n ε n )(v), v + a n ε n .

Deci B este sistem de generatori. Din 1) ¸si 2) rezult˘a c˘a B este o baz˘a a lui V . Deci dimV = n dimV = n.

B se nume¸ste baza dual˘a a bazei B.

5

Coordonatele unei forme liniare ˆın baza dual˘a B sunt

coeficient¸ii formei ˆın baza B.

Exemple. 4) Fie B = {v 1 = (1, 1, 1), v 2 = (0, 1, 1), v 3 = (0, 0, 1)} o baz˘a a lui R 3 . Spat¸iul dual (R 3 ) are dimensiunea 3 = dim(R 3 ). S˘a determin˘am baza dual˘a B . Not˘am B = {f 1 , f 2 , f 3 }, unde f i : R 3 R sunt definite prin:

Observat¸ie.

f 1 (v 1 ) =

1,

f 1 (v 2 ) =

0,

f 1 (v 3 ) =

0,

f 2 (v 1 ) =

0,

f 2 (v 2 ) =

1,

f 2 (v 3 ) =

0,

f 3 (v 1 ) = 0,

f 3 (v 2 ) = 0,

f 3 (v 3 ) = 1.

Fie v = (x, y, z) R 3 un vector arbitrar. Trebuie s˘a calcul˘am f 1 (v), f 2 (v), f 3 (v). Scriem vectorul v ˆın baza B:

v = α 1 v 1 + α 2 v 2 + α 3 v 3 (x, y, z) = (α 1 , α 1 + α 2 , α 1 + α 2 + α 3 )

x

y = α 1 + α 2

z

= α 1

= α 1 + α 2 + α 3

α 1 = x =

α

α 3 = z y

y x

2

v B =

x

x

z y

y

.

Deci v = xv 1 + (y x)v 2 + (z y)v 3 . Obt¸inem:

f 1 (v) =

f 2 (v) = y x,

f 3 (v) = z y.

xf 1 (v 1 ) + (y x)f 1 (v 2 ) + (z y)f 1 (v 3 ) = x,

5) S˘a se determine a R astfel ˆıncˆat:

f 1 (x 1 , x 2 , x 3 )

=

x 1 + 2x 2 + 3x 3

f 2 (x 1 , x 2 , x 3 )

=

x 1 + x 2 + 2x 3

f 3 (x 1 , x 2 , x 3 ) =

3x 1 2x 2 + ax 3

s˘a formeze o baz˘a ˆın (R 3 ) .

Fie α 1 f 1 + α 2 f 2 + α 3 f 3 = 0

(x 1 , x 2 , x 3 ) R 3 , (α 1 f 1 +

α 1 (x 1 + 2x 2 + 3x 3 ) + α 2 (x 1 + x 2 + 2x 3 ) + α 3 (3x 1 2x 2 + ax 3 ) = 0

x 1 (α 1 +

α 2 f 2 + α 3 f 3 )(x 1 , x 2 , x 3 ) = 0, adic˘a

α 2 + 3α 3 ) + x 2 (2α 1 + α 2 2α 3 ) + x 3 (3α 1 + 2α 2 + 3 ) = 0

6

 

α 1 + α 2 + 3α 3 = 0

2α 1 + α 2 2α 3 = 0


3α 1 + 2α 2 + 3 = 0 Formele f 1 , f 2 , f 3 sunt liniar independente dac˘a sistemul de mai sus

Sistemul are solut¸ie unic˘a dac˘a

admite numai solut¸ia α 1

= α 2

= α 3

= 0.

determinantul s˘au este nenul:

1

2

3

1

1

2

3

2

a

= a + 1

= 0 a

= 1.

Pentru a

=

1, f 1 , f 2 , f 3 sunt liniar independente

¸si deoarece dim(R 3 ) =

dimR 3 = 3, rezult˘a c˘a formele f 1 , f 2 , f 3 formeaz˘a o baz˘a a lui (R 3 ) .

3.3. Exercit¸ii propuse.

S˘a se arate c˘a aplicat¸iile:

1) f : R 2 R, f(x 1 , x 2 ) = 5x 1 x 2

2) f : R 3 R, f(x 1 , x 2 , x 3 ) = 3x 1 2x 2 + 4x 3

3) f : R 3 R, sunt forme liniare.

4) Fie B = {v 1 = (1, 3), v 2 = (2, 5)} o baz˘a a lui R 2 . baza dual˘a B .

5) Fie B = {v 1 = (1, 0, 1), v 2 = (3, 1, 0), v 3 = (0, 1, 2)} o baz˘a a lui R 3 . S˘a se determine baza dual˘a B .

S˘a se determine

f(x 1 , x 2 , x 3 ) = x 1 + x 2 + 2x 3

7