Sunteți pe pagina 1din 84

Atitudinea in caz de

Accident prin Expunere la


Sange sau Alte Produse
Potential Infectante
Occupational Safety and Health of
Healthcare Workers

World Health Assembly

WHO Occupational Health


28 April World Day for Safety and Health at
Work
7 April World Health Day

 28 Aprilie
 Munca in conditii decente, siguranta la locul de
munca,
 Celebrata in intreaga lume
 7 Aprilie
• Resurse umane pentru sanatate
• Sustinerea si protectia “health workers”
• Realizarea de conditii de munca sigure si suportive
prin salarii, resurse si management imbunatatit
• Celebrata in intreaga lume
HCW - Lucratorii in sanatate -
OMS
 Nici o persoana nu ar trebui sa suporte injurii
sau alte prejudicii la locul de munca;
 respectarea drepturilor omului este principiul
fundamental pe baza caruia se defineste
sanatatea ocupationala

 Lucratorii in sanatate - 59 milioane


 Fara o forta de munca sanatoasa, care
lucreaza in conditii de siguranta si este
motivata obiectivele sanatatii publice nu pot
fi atinse.
Occupational risks are among ten
threats in WHO EURO
Blood pressure

Tobacco

Alcohol

Cholesterol

Overweight

Low fruit and vegetable intake

Physical inactivity

Environmental risks

Occupational risks

Illicit drugs

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
DALYs %

Source: World Health Report (2002)


Sanatatea ocupationala OMS
 “Global Strategy on Occupational Health for All”
(1996)
 “Global Plan of Action on Workers Health”; World
Health Assembly 2007

 Profilaxia primara este esentiala;


• 25% din impactul global al imbolnavirilor se
datoreaza factorilor de risc ocupational si de
mediu
• Lucratorii in sanatate - sector prioritar
Lucratorii in sanatate
Riscuri ocupationale
 Biologice (gripa aviara, SARS, TB, HIV,
hepatite)
 Chimice (medicamente, dezinfectante)
 Ergonomice (ridicari)
 Stress/Violenta (personal insuficient)
 Riscuri – expunere la agenti fizici (radiatii,
caldura, zgomot)
Adaptarea definitiei date de
the Safe Injection Global Network (SIGN):

“Practica medicala in siguranta = care sa nu


prejudicieze persoana asistata, sa nu expuna
personalul medical la nici un risc prevenibil si sa nu
contribuie la producerea de deseuri periculoase
pentru cei din jur”
“Be sure to secure your own oxygen mask
first before helping another.”
Expunerea ocupationala
la agenti
Bloopatogeni
dborneP din
athsange
ogens
2 milioane expuneri pe an
Lucratori in sanatate:
 Stratificarea riscurilor de
expunere (Risc atribuibil
procentual)
• 40% VHB
• 40% VHC
• 4,4% HIV
- Se datoreaza accidentelor prin
intepare
- Desi “numai” 1000 decese pe an
ale lucratorilor in sanatate sunt
HIV ocupational toate trebuie
si pot fi prevenite

WHO Environmental Burden of Disease,


2003

OSHAOffice of TrainingandEducation
Declinul infectiei cu VHB intre lucratorii in sanatate
dupa vaccinare SUA

20,000 17,000
16,000

12,000
Mandatarea vaccinarii HBV
8,000

4,000 800

0
1983 1991 1995
Aceasta reglementare a avut cel mai mare impact in
eliminarea transmiterii VHB intre lucratorii in sanatate
Mahoney F et al. Archives of Int Med 157 (1997): 2601-2603
DAR . . . aprox. 80% dintre lucratorii in
sanatate raman neimunizati in multe parti
ale globului
In ciuda
eficacitatii
de 95% a
vaccinarii
VHB
A ttr ib u ta b le f r a c tio n o f HCV , HB V a n d HIV in f e c tio n s in h e a lth c a r e w o r ke r s d u e to in ju r ie
w ith c o n ta min a te d s h a r p s , a g e s 2 0 - 6 5
100% HC V
HBV
80% HIV

60%
Percentage

40%

20%

0% rD
rB

Se C
rB
E

rA
rD
D

rB
rB

Wp D
Se B
rA

rA
r
Afr

ar
ar
Em
Em
Afr

Eu
Eu
Eu
Am
Am

Wp
Am

Re g io n s

Raport OMS Healthcare


workers 2006
Efecte potentiale ale expunerii
ocupationale
 Anxietate  Efecte adverse ale
chimioprofilaxiei
 Frica postexpunere
 Stress  Pierderea locului de
 Amanarea unei munca
sarcini  Pierderi de beneficii
 Modificarea
 Boli cronice
practicilor sexuale  Moarte prematura
AES*
 Orice expunere  Lezarea
accidentala la sange, tegumentelor
la un fluid biologic (intepatura,
contaminat cu sange taietura)
sau la un fluid care
poate sa contina
 Proiectarea de
agenti transmisibili sange sau fluide
prin sange care biologice pe
presupune: mucoase sau pe
tegumente lezate
* Sange integral, plasma, ser,
componentele sangelui uman
Alte produse potential infectante
APPI
 Lichid sinovial,  Orice tesut nefixat
pleural, provenind de la om
pericardic,  Orice fluid biologic
peritoneal vizibil contaminat cu
 Lichid sange
cefalorahidian  Orice fluid greu de
 Secretii genitale identificat
 Lichid amniotic  Culturi de celule
 Saliva (in care au fost
proceduri infectate cu VHB,
dentare) VHC, HIV
 Agenti patogeni transmisibili prin sange
 Moduri de transmitere
 Controlul expunerii
Agenti patogeni transmisibili prin
sange (APTS)
 VHB
 VHC
 HIV
• Plasmodium malariae, falciparum, vivax
• Mycobacterium tuberculosis, leprae
• Leptospira spp.
• Ricketsia spp.
• Treponema pallidum
• Toxoplasma gondii
• Staphylococcus aureus
• Brucella spp.
• Herpesvirusuri (CMV, VEB, herpesvirusurile 1 si 2)
• Cryptococcus neoformans
• Agentul bolii Creutzfeldt-Jakob,
• HTLV-1, 2
• Virusurile febrelor hemoragice
VHB
 Infectia cu VHB are manifestari hepatice si
extrahepatice
 Infectia cu VHB este bine cunoscuta ca risc
ocupational
 Volumul de sange inoculat cu ocazia unui
accident prin intepare cu un ac este de aprox
1μl si contine 100 doze infectante de VHB
 VHB este rezistent in mediul exterior
(rezistenta egala cu a sporilor)
supravietuieste in mediul exterior cel putin 7
zile
Infectia cu VHB este prevenibila, exista
un vaccin sigur si eficace introdus in
toate tarile lumii (in Romania din 1995)
 vaccinarea antihepatita B previne
infectia cu VHB si consecintele
indepartate
 Vaccinarea antihepatita B - serie de 3
doze la interval de o luna si respectiv
6 luni.
 Gratuita pentru personalul medical
Infectia cu VHC
 Infectia cu VHC are manifestari
hepatice si extrahepatice grave
 Dupa accident prin expunere la
sange aprox 1,8% dintre persoanele
expuse se infecteaza cu VHC
 HCV poate supravietui la
temperatura camerei intre 16 ore- 4
zile
VHC
 Nu exista tratament curativ si nici vaccin
pentru VHC
 Controlul infectiei cu VHC depinde de
prevenirea transmiterii.
 Evaluarea sursei si persoanei
accidentate se face prin teste serologice
si de identificare a HCV–ARN cu scopul
stabilirii statusului la momentul
accidentului si pentru monitonizare.
HIV
 HIV (human immunodeficiency virus) cauzeaza
infectia cu HIV si AIDS / SIDA
(Acquired Immune Deficiency Syndrome).
 Virusul are rezistenta redusa in mediul exterior

 Nu exista vaccin si nici tratament curativ Computer generated


art quality graphics
of HIV was done by
 Exista cinci clase de antiretrovirale utilizate Russell Kightley of
Canberra, Australia.
pentru supresia incarcaturii virale pana la limita
detectiei si reconstructie imuna

 Reactiile adverse la medicatia antiretrovirala


sunt numeroase si severe

 Antiretroviralele se utilizeaza si in profilaxia


infectiei cu HIV post-expunere ocupationala si
non-ocupationala
Moduri de transmitere a APTS
 Percutan – inocularea directa a
materialului infectant prin penetrarea
barierei cutanate sau mucoase
(intepatura cu acul sau alta leziune cu
instrument ascutit si contaminat)

 Penetrarea pielii cu instrumente


ascutite este cea mai frecventa forma de
trasmitere a APTS
Moduri de transmitere a APTS

 Inoculare directa cutanata – expunere la


sange sau APPI la nivelul unor leziuni pre-
existente (dermatita, abraziuni, mici ragade)
care se constituie in porti de intrare.

 Contact cu mucoasele – stropire cu sange,


ser in ochii, nasul, gura (neprotejate)
Activitati care se constituie in
situatii de risc:
 Recoltarea de sange
 Procesarea sangelui

 Manipularea tesuturilor nefixate

 Munca in arii de cercetare HIV,

HBV, HCV
Activitati care se constituie in
situatii de risc :
 Indepartarea materialului contaminat cu sange sau APPI

 Transport de sange sau APPI

 Munca in servicii unde echipamentele sau mobilierul au fost


contaminate
 Manipularea conteinerelor cu deseuri biologice
 Curatirea stropirilor cu sange sau a sangelui uscat
 Manipularea materialului moale care include obiecte ascutite
sau este contaminat cu sange sau MPI
 Proceduri de salvare a vietii (descarcerare, resuscitare)
Manopere asociate mai frecvent cu
AES
 Accidente percutane
• Montarea perfuziilor si intreruperea lor
• Cateterisme arteriale si venoase
(Astrup)
• Recoltarea de hemoculturi/sange pentru
examinari uzuale de laborator
• Recapusonarea acelor
• Suturi chirurgicale
• Manipularea recipientelor pentru deseuri
Manopere asociate mai frecvent cu
AES
 Accidente prin proiectare
• Efectuarea analizelor de laborator
• Intubatia orotraheala si endonazala
• Ventilatia mecanica
• Aspiratia traheala
• Fibroscopia
• Hemofiltrarea, hemodializa
• Medicina dentara
Acele cu lumen sunt cea mai

frecventa
BloodborneP cauza
athogde
enAES
s - 68%

Source: Ippolito, et al, 1997 OSHAOfficeof TrainingandEducation


Factori de risc pentru producerea
infectiei
• Patogenicitatea microorganismului
• Doza (cat de mult sange sau agent infectios)
• Calea de intrare (injectie vs. contact cutanat
sau mucos sau ranire)
• Susceptibilitatea gazdei
• Practicile de munca
Factori de risc pentru VHB, VHC, HIV
Virus SIGUR POSIBIL NUL
VHB Sânge, fluide Secreţii Urină,
biologice genitale, materii
care conţin salivă, ascită fecale
sânge
Secreţii
Sânge genitale Saliva, urină,
VHC materii fecale

Sânge, fluide Secreţii


biologice care genitale, LCR, Saliva, urină,
HIV conţin sânge lichid de ascită, materii fecale,
amniotic, lapte lacrimi
matern
Risc de transmitere a HIV, VHB, VHC
Virus Evoluţie Risc după Încărcătură Vaccin Px.
cronică accident virală nespecif
percutan plasmatică ică
HIV 100% 0,3% 10-104 NU DA

VHB 10% 30% (2-6%


dacă sursa 104- 106 DA DA
este AgHBe
negativ)

3%
VHC 60-80%
NU DA

106- 109
Riscul transmiterii virusurilor HIV, VHB,
VHC dupa leziune percutana

Virus
HBV 6 – 30Chance of HCW
din 100 persoane
Infection
HCV 3 – 10 din 100 persoane

HIV 1 din 300 persoane


Factori de gravitate pentru AES
 Legati de pacientul sursa
• Stadiul clinic
• Nivelul viremiei (VHB, HIV, VHC)
• Existenta tratamentului si eficienta ei
Factori de gravitate pentru AES
 Legati de persoana expusa
• Utilizarea manusilor
• Receptivitate/imunitatea persoanei
• Aplicarea adecvata a profilaxiei post-
expunere
Responsabilitatile personalului
 Raportarea incidentului supervizorului
 Participa la completarea raportului
asupra incidentului (impreuna cu
supervizorul)
 Raspunde cerintelor de asistenta dupa
expunere ocupationala
Actiuni disciplinare!!!
Plan de control al expunerilor
Noutati:
 Schimbari tehnologice cu reducerea

riscurilor
 Documentari anuale cu

implemetare de noi tehnologii, mai


sigure pentru personalul medical
Sanatatea ocupationala
Ierarhia mijloacelor de control (leziuni cu ace)

 Eliminarea sau substituirea obiectelor ascutite


(eliminarea injectiilor evitabile, sisteme i.v. fara
ace,)
• Design instrumentar (seringi fara ac, recipiente
pentru instrumentar taietor-ascutit)
 Administrative (polici si programe de training)
 Practici sigure la locul de munca (Precautii
Standard, NU recapusonarii acelor, existenta &
plasamentul & indepartarea containerelor
pentru instrumentar ascutit)
 Echipamente personale de protectie (manusi,
masti, sorturi, etc)
Control prin noi tehnologii
• Sharps with Engineered Sharps Injury
Protection (SESIP)

• instrument fara ac
sau cu ac in siguranta
printr-o modalitate
Self-sheathing syringe
care reduce efectiv Seringa cu auto
riscul expunerii acoperire
Alte exemple
In use

After use
Seriga cu ac retractabil
Lanceta retractabila

Seringa cu scut pentru Seringa cu ac bont de auto


ac inchidere a lumenului
Seringa cu ac retractabil
Dupa ce a fost folosita seringa, se
continua apasarea pe piston ceea ce duce
la retragerea acului in seringa.
Ace cu auto acoperire (Self Re-Sheathing Needles)
Initial, “manseta" este dispusa peste seringa cu acul
expus pentru utilizare. Dupa utilizare manseta avanseaza
peste ac; seringi de recoltare.
Componenta auxiliara de siguranta "Add on"
Safety Feature
Scuturi atasate seringilor activate dupa recoltare;
seringi pentru recoltare venoasa si arteriala.
Acul bont (Blunting Needle)
Dupa utilizare este activat acul bont care trece prin
lumenul acului utilizat si depaseste varful ascutit. Varful
bont se activeaza la scoaterea acului din vasul de sange.
Seringi hipodermice si holdere pentru recoltare venoasa.
Bisturiu cu auto-scut protector (Re-Sheathing
Disposable Scalpels)
Bisturie de unica utilizare cu scut avansat mecanic dupa
utilizare.
Ac de administrare tip “fluturas” cu ac bont
(Blunting Winged Steel Needles)
Dupa plasare in vena o a treia aripa este rotita in
pozitie plata cu activarea acului bont inainte ca
acul sa fie scos din vas.
Control prin noi tehnologii
 Sistem perfuzabil fara ace
= sistem care nu
utilizeaza ace
• Recoltare
• Administrare de
medicamente/fluide
• Orice alta procedura cu
expunere la sange
Profilaxia este cheia
 Evitarea expunerilor
• Sisteme i.v. fara ac
• Evitarea recapusonarii acelor
• Indepartarea adecvata a instrumentelor folosite
• Respectarea precautiilor standard
PROFILAXIA PRIMARA A AES
 Precautiile standard
 Considera toti pacientii potential
infectanti
 Toate fluidele biologice sunt potential

infectante
 Instrumentele folosite sunt

contaminate
Precautiile standard
 Spalarea mainilor
 Echipament protectie
 Atentie la manipularea instrumentelor
taietoare, intepatoare
 Plasarea instrumentelor utilizate in
recipiente adecvate
 Decontaminarea suprafetelor murdarite
cu sange
Profilaxia secundara / managementul
cazului de AES

1. Intreruperea ingrijirii cu asigurarea


securitatii pacientului
2. Ingrijiri de urgenta
3. Anuntarea prompta a cadrului
medical superior sau responsabilul
pentru CIN
2. Ingrijiri de urgenta
 Expunere cutanata
 Spalare cu apa si sapun, clatire
 Antiseptic cu timp de contact 5 minute

• Clorigene 1/10
• Compusi iodati -PVP iodat
• Alcool 70%
2. Ingrijiri de urgenta
 Expunere percutana
 Spalare cu apa si sapun, clatire
 Antiseptic timp de contact 5 minute

• Clorigene 1/10
• Compusi iodati
• Alcool 70%

NU se accepta favorizarea sangerarii care poate


creste difuziunea inoculului viral
2. Ingrijiri de urgenta
 Expunere la nivelul mucoaselor
• Spalare abundenta timp de 5 minute cu
ser fiziologic sau apa
Asistenta post-expunere
Evaluare medicala
 Confidentiala !!!!!!!!!!!!!!!!!!
 Efectuata de persoana responsabila de controlul
infectiilor nosocomiale
• Tipul expunerii (i.e. intepatura de ac, stropire in
ochi, etc.)
• Identificarea si testarea pacientului sursa
• Testarea persoanei care a suportat accidentul
 Profilaxie post-expunere conform
recomandarilor
 Consiliere
 Evaluarea bolii asociate accidentului (daca
apare)
 Nu este necesara schimbarea locului de
munca pana la infirmarea/confirmarea IN
 Modificarea deciziilor personale
Istoric profilaxia postexpunere la
HIV
 ZDV aprobata FDA pentru tratamentul HIV, 1987
 CDC publica primele PPE in 1990,
recomandari ???
 1995 studiu caz martor care arata 79% reducere
a riscului la profilaxie cu ZDV
 Ghid de profilaxie 1996
 Recomandari de combinatii de antiretrovirale
pentru expuneri la risc inalt 2001, 2005, 2007
HCWs with documented and possible occupationally acquired
AIDS/HIV infection, by occupation, as of December 2002.
Occupation Documented Possible
Nurse
24 35
Laboratory worker, clinical
16 17
Physician, nonsurgical 6 12
Laboratory technician, nonclinical 3 -
Housekeeper/maintenance worker 2 13
Technician, surgical 2 2
Embalmer/morgue technician 1 2
Health aide/attendant 1 15
Respiratory therapist 1 2
Technician, dialysis 1 3
Dental worker, including dentist - 6
Emergency medical technician/paramedic - 12
Physician, surgical - 6
Other technician/therapist - 9
Other healthcare occupation - 5
Total 57 139
Occupational human immunodeficiency virus (HIV) infections in U.S. health care
workers reported to the Centers for Disease Control and Prevention, by year of
report, 1985 to 2001. (Modified from Henderson DK, Gerberding JL. Healthcare
worker issues, including occupational and nonoccupational postexposure
management. In: Dolin RM, Masur H, Saag MS, eds. AIDS Therapy. 2nd ed. New
York: Churchill Livingstone; 2002:327; and Do AN, Ciesielski CA, Metler RP, et al.
Occupationally acquired human immunodeficiency virus [HIV] infection: national case
surveillance data during 20 years of the HIV epidemic in the United States. Infect

Control Hosp Epidemiol. 2003;24:86.)


Logistic-Regression Analysis of Risk Factors for HIV Transmission after Percutaneous Exposure to HIV-Infected Blood

U.S. Cases All Cases[†]


Risk Factor
Odds 95% Confidence Odds 95% Confidence
Ratio Interval[‡] Ratio Interval[‡]

Deep injury 13 4.4-42 15 6.0-41


Visible blood on 4.5 1.4-16 6.2 2.2-21
injuring device

Injuring device 3.6 1.3-11 4.3 1.7-12


used in artery or
vein

Terminal illness in 8.5 2.8-28 5.6 2.0-16


source patient[§]

Postexposure use of 0.14 0.03-0.47 0.19 0.06-0.52


zidovudine
From Cardo DM, Culver DH, Ciesielski CA, et al. A case-control study of HIV seroconversion in health care workers after percutaneous exposure. Centers for
Disease Control and Prevention Needlestick Surveillance Group. N Engl J Med. 1997;337:1485-1490. Copyright © 1997 Massachusetts Medical Society. All
rights reserved.
Factori de risc pentru transmiterea HIV
Tipul de AES
expunere percutana > permucoasa
 Factori legati de Expunere cutanata>cutaneo-
mucoasa
tipul de AES
• T exp lung>scurt
• Accident cutaneo- • Prezenta de leziuni>absente
mucos
• Leziune profunda>leziune
• Accident percutan superficiala
• Ac cu lumen “gol”> “plin”
• Dispozitiv intravascular>s.c.
sau i.m.
• Prezenta sangelui
vizibil>absent
• Ac de calibru mare>mic
• Absenta manusilor>cu manusi
Factori legati de sursa
Stadiul SIDA>stadii precoce HIV
1 μl sange contine
 Limfocite CD4 sub
200/mm3
 103 HIV/ml- 1 virus
 Incarcatura virala
 104 HIV/ml- 10 virusuri
mare> nedetectabila  105 HIV/ml- 100 virusuri
sau mica
4. Investigarea persoanei asistate si a
personalului medical pentru HIV cu adoptarea
unei atitudini corespunzatoare

 Daca pacientul sursa este cunoscut HIV pozitiv se va obtine


cat mai repede chimioprofilaxia de la esalonul prescriptor
 Riscul cel mai inalt este pentru stadiul SIDA cu incarcatura virala
mare, CD4 <200/mm3 sau la debutul infectiei

 Daca statutul pacientului nu este cunoscut se face test HIV


rapid in primele 2 ore de la accident (cu acceptul
pacientului)- atitudinea ulterioara depinde de rezultatul
testului

 Daca testul nu se poate efectua se evalueaza riscul si


dependent de acesta se adopta o atitudine

 Persoana accidentata este testata pentru prezenta


anticorpilor la momentul accidentului cu repetare la 3 si 6
luni.
Chimioprofilaxia HIV
 Evaluarea statusului serologic al pacientului sursa (test
rapid+test clasic)
 Daca sursa este HIV pozitiva intereseaza:
• Date clinice, imunologice:
• CD4 < 200/mm3
• SIDA
• Boala avansata
• Stadiul initial al bolii
• Natura lichidului biologic
 Sange sau fluide biologice cu continut de sange

 Secretii genitale, lichid pericardic, peritoneal, pleural, lichid


amniotic, lichid sinovial lapte matern (nu a fost documentata nici o
transmitere desi virusul a fost izolat din aceste fluide)

 HIV nu se transmite prin saliva, lacrimi, transpiratie, perspiratie,


secretii nazale- nu sunt considerate cu risc
Criterii de severitate a ranii
 Expunere cu risc crescut
 Intepaturi profunde cu dispozitive iv, im, arteriale sau in
laboratoare
 Chimioprofilaxia este recomandata
 Expunere cu risc intermediar
 Taieri prin manusa, intepaturi superficiale
 Chimioprofilaxia depinde de bilantul persoanei sursa
 CP se recomanda daca sursa are incarcatura virala
mare sau are infectii oportuniste
 Se apreciaza necesitatea ei daca sursa este HIV
infectata dar asimptomatica sau cu incarcatura
virala mica
 Expunere cu risc scazut
 Eroziuni simple cu ac plin sau cu calibru mic sau contact
cutaneo-mucos
 CP dependent de statusul sursei si de aspecte psihologice
Intervalul accident consultatie
 cat mai repede in 1-2 ore
 48 ore
Factori de risc pentru infectia cu HIV (post
expunere) personal medical

Factor de risc OR*


Intepatura profunda 15.0
Sange vizibil pe ac 6.2
Pacient sursa- AIDS 5.6
Ac de recoltare/adm. iv, arterial 4.3
PPE cu Zidovudin (AZT) 0.2

*toti factorii de risc semnificativi (P < 0.01)

DHS/Occupational /PP
sursa: NEJM 1997;337:1485-90.
Determinarea codului de expunere CE
Tip de expunere cu
risc de infectie

Integritatea pielii Expunere


Piele intacta
afectata transcutanata

Volum Nu PPE SEVERITATE

Severitate SEVERITATE
Mic Moderat
scazuta mare
Picaturi
Cateva multiple
ac chirurgical ac cu lumen,
sau zgarietura
picaturi sange vizibil

CE1 CE2 CE2 CE3


Statusul sursei
HIV HIV pozitiv Status Sursa
negativ necunoscut necunoscuta

Nu
Nivel Nivel
necesita
redus de crescut
PPE
expunere de
expunere

CS-H1 CS-H2 CS-HN


Aprecierea oportunitatii PPE dupa expunere
accidentala la sange
 CE 1 si CS H1  PPE nu este absolut
necesara

 CE 1 si CS H2  Expunere neglijabila, PPE


dependent de incarcatura
virala

PPE cu schema de baza


CE 2 si CS H1

 CE 2 si CS H2  PPE schema extinsa

 PPE schema extinsa


 CE 3 si CSH 1 sau 2

 Necunoscut  Schema de baza daca CE


este 2 sau 3
CP aplicata in Romania din anul
2005
 Schema de baza
• 4 saptamani
• ZDV 600 mg/zi in doua prize
• 3TC (lamivudina) 300 mg/zi in doua prize
 Schema extinsa
• 4 saptamani
• ZDV 600 mg/zi in doua prize
• 3TC (lamivudina) 300 mg/zi in doua prize
• Indinavir (IDV) cate 800 mg la 8 ore sau
• Nelfinavir (NEL) cate 750 mg la 8 ore
Tolerability of HIV PEP in
Health Care Workers
100
90 Incidence of Common Side Effects
Percent of HCWs

80
70
60
50
40
30
20
10
0
Nausea Fatigue Headache Vomiting Diarrhea Myalgias

Wang SA. Infect Control Hosp Epidemiol 2000;231:780-5.


HIV Postexposure Prophylaxis
Serious Adverse Events Associated with
Nevirapine
22 Serious Adverse events
10 - 12 hepatotoxicity
9 - 2 cases of liver failure
8 - 14 dermatologic
7
7
6
Number

6
5
5
4
4
3
2
1
0
1997 1998 1999 2000
Year

MMWR 2001;49(51):1153-6.
Profilaxie post expunere EACS European
AIDS Clinical Society-2007
 Schema de baza
• 4 saptamani
• ZDV 600 mg/zi in doua prize
• 3TC (lamivudina) 300 mg/zi in doua prize sau
tenofovir si emtricitabina
 Schema extinsa
• 4 saptamani
• ZDV 600 mg/zi in doua prize
• 3TC (lamivudina) 300 mg/zi in doua prize sau
tenofovir si emtricitabina si
• Lopinavir sau saquinavir
Adverse Effects:
Basic vs Expanded Regimens
60
2 NRTI
50
2 NRTI + 1 PI
% of individuals

40

30

20

10

0
General Lower GI Upper GI elevated hyperbili- 2x ALT
TG rubinemia

Puro V et al. 9th CROI, February 2002, Abstract 478-M


Post-Exposure HIV Prophylaxis (PEP) – CDC USA
 PPE poate reduce riscul infectiei cu HIV cu pana la 81% (CDC, 2001)
 Recomandari:
 4 saptamani,
 2 antiretrovirale:
 Zidovudina (AZT) sau tenofovir (TDF) plus lamivudina (3TC) sau emtricitabina
(FTC) sau
 Stavudin (d4T) sau didanosin (ddI) plus lamivudine (3TC) sau emtricitabine (FTC)

 Regim extins
 3 antiretrovirale (se adauga lopinavir/ritonavir (Kaletra) pentru
expuneri cu risc inalt e.g. volum mare de sange, intepatura
profunda, sursa necunoscuta, infectat cu HIV cu virus rezistent la
antiretrovirale.
• Regim extins alternativ:
• Regimul bazal plus unul dintre:
 Atazanavir* +/- ritonavir

 Fosamprenavir +/- ritonavir

 Indinavir +/- ritonavir

 Saquinavir (hgc; Invirase) + ritonavir

 Nelfinavir

 Efavirenz

 Recomandari actualizate
 Management of Occupational Exposures to HBV, HCV, and HIV and Recommendations for Postexposure Prophylaxis,
September 26, 2005 / 54(RR-9);1-17. http://aidsinfo.nih.gov/guidelines/default_db2.asp?id=67
CDC Post-Exposure Prophylaxis Guidelines

MMWR 2005;54(No. RR-9).


CDC Post-Exposure Prophylaxis Guidelines

MMWR 2005;54(No. RR-9).


Profilaxia secundara a infectiei cu
VHB
 Sursa VHB pozitiva
 Persoana accidentata
 Vaccinata VHB - titrarea Ac HBS >10mUI/ml
nu necesita revaccinare VHB
 Nevaccinata, vaccinata incomplet sau nu se

poate determina titrul Ac HBs – Ig specifice


si o doza de vaccin VHB.
• Se masoara ulterior titrul de Ac si daca este
protector se intrerupe vaccinarea.
• Se continua cu schema accelerata (0, 1, 2, 12
luni) daca titrul este neprotector
Profilaxia secundara a infectiei cu
VHB
 Sursa VHB negativa
 Persoana accidentata
• Nevaccinat- Vaccinarea VHB dupa
schema obisnuita (0, 1, 6 luni)
• Vaccinat VHB – titrarea Ac HBs
Profilaxia infectiei cu VHC

 Investigarea statusului VHC pentru


sursa
 Investigarea statusului VHC pentru
persoana accidentata
 Sursa este Ac VHC negativa
• Riscul infectiei este foarte scazut
• Daca sursa este imunosupresata este
necesara detectia ARN VHC prin RT pcr
 Sursa este Ac VHC pozitiva sau ARN
VHC pozitiva
• Monitorizare si preluarea in supraveghere
a cazului daca se impune