P. 1
Chimie

Chimie

5.0

|Views: 1,358|Likes:
Published by Psk alx

More info:

Published by: Psk alx on Oct 07, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/01/2013

pdf

text

original

CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________

CAPITOLUL I CAPITOLUL I
INTRODUCERE -ISTORIC-ISTORICStiinte naturii :
Se disting trei ramuri fundamentale ale stiintelor naturii : fizica, chimia si biologia . Fizica (de la cuvantul grecesc physis = natura) se ocupa cu numeroasele transformari numite fenomene , ce au loc in natura si cu fortele care le provoaca . Chimia se concentreaza asupra speciilor materiale , unitare si bine definite numite substante . Biologia studiaza viata si fiintele vii . Pro prietatile materiei nu pot fi bine intelese decat in functie de proprietatile si comportarile celor mai mici particule materiale din care ea este compusa . Pentru a explica legile combinatiilor chimice , chimistii secolului trecut au recurs la ipoteza existentei atomilor . Timp de aproape un secol s-a crezut ca atomii sunt cele mai mici particule materiale posibile fiind considerati invariabili si indivizibili (cuvantul atom deriveaza din limba greaca si inseamna ‘ce nu poate fi taiat’ ) . In matematica , ganditori geniali ca Pitagora (sec VI i.e.n.) apoi mai tarziu Euclid si Arhimede (sec.III i.e.n.) au imbogatit stiinta cu cuceriri importante si definitive . Chimia a luat nastere , se crede , in sec. al doilea e.n. in Alexandria (oras de cultura greaca din Egipt) . Cuvantul chimie apare pentru prima data intr-un decret al imparatului DIOCLETIAN din anul 296 e.n., prin care acesta ordona arderea cartilor egiptenilor despre ‘chemia’ sau arta ‘facerii’ aurului sau argintului (materia prima pentru fabircarea acestor metale nobile erau metalele comune in special plumbul ) . Etimologia cuvantului chimie nu este cunoscuta cu certitudine . Traditia chimica greaca s-a raspandit in Europa apuseana medievala cu ajutorul arabilor care au transformat termenul de chimie in ‘alchimie’ prin adaugarea articolului al . Alchimia nu a fost niciodata o stiinta in sensul actual al cuvantului , deoarece nu era preocupata de cunoasterea naturii . In afara de transmutatia metalelor in aur , alchimistii credeau si in existenta unui medicament universal ‘piatra filozofala’ sau ‘elixirul vietii’ capabil sa vindece toate maladiile omului . Speculand sentimentele primare si naïve ale omului (dorinta de imbogatire sau recapatarea sanatatii pierdute)alchimia a fost adesea un pretext pentru inselatorie . Alchimia a avut insa si parti bune . Alchimistii foloseau ca metoda de lucru ‘experienta’ ; laboratoarele alchimistilor au fost primele lacasuri din lume destinate cercetarii . Au obtinut , cu diverse grade de puritate , mai multe substante importante : cateva saruri , acidul azotic si alcoolul . Aparatele de distilare utilizate de alchimistii greci numite ‘ambix’ ne-au parvenit sub denumirea arabizata de ‘alambic’ . Daca tinem seama de lunga perioada a traditiei alchimiste (cca 1500 ani) aportul acesteia la cultura omenirii a fost foarte mic , alchimia constituind un exempul graitor pentru inutilitatea unei cercetari empirice , fara baza teoretica , urmarind numai beneficii materiale imediate .
_____________________________________________________________________________________ 1

CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________

Progrese reale in dezvoltarea chimiei apar abia in secolul al XVII lea . Noua conceptie conturata de Robert Boyle in 1661 in ‘The Sceptical Chemist’ pune bazele metodei stiintifice si anume : ‘observarea directa a fenomenelor prin experienta , formularea de interpretari teoretice si verificarea generalitatii conceptiilor teoretice prin experienta’ . Aceasta metoda a prins radacini si sta la baza cercetarii moderne . Preocupari intense pentru izolarea, purificarea si studiul substantelor izolate din vegetale sau animale se manifesta in jurul anilor 1770, cand se izoleaza substante pure ca : acizii oxalic, malic, citric din plante si acidul uric si ureea din animale . Chimistii vremii au observat de la inceput ca substantele de provenienta vegetala sau animala, formate de fiintele vii si pe care le-au numit ‘substante organice’ se deosebesc esential prin proprietatile de substante de provenienta minerala cunoscute (studiate sau obtinute din sinteza in laboratoarele alchimistilor) care prin contrast , au fost denumite ‘substante anorganice’ . Pentru chimia substantelor organice atat de diferita de a celor anorganice chimistul suedez Berzelius , in tratatul sau de chimie aparut in 1809 propune pentru prima oara termenul de ‘chimie organica’ despre care scria : Chimia organica este o stiinta atat de aparte incat atunci cand un chimist trece de la studiul substantelor anorganice la acela al substantelor organice , el paseste pe un teren cu totul nou. Substantele organice cunoscute in acea epoca fusesera obtinute prin izolare din organismele vii , potrivit conceptiei de la inceputul sec. al XIX lea, cunoscuta sub numele de ‘teoria vitalista’ , formarea substantelor organice in organismele vii are loc sub influenta unei ‘forte vitale’ de natura mistica. Teoria vitalista a fost inlaturata de catre chimistul german Wohler care in 1928 realizaeza in laborator transformarea unui material anorganic :cianat de amoniu , intr-un compus organic ‘uree’ : NH4NCO → H2N-CO-NH2 Aceasta sinteza constituie inceputul unei ere noi in chimie , ea deschide drumul sintezelor organice si inlatura definitiv teoria vitalista mistica . Aplicandu-se metoda arderii (descoperita in 1784 de Lavoisier) s-a stabilit calitativ , ca substantele organice naturale sunt compuse dintr-un numar restrans de elemente (C, H, O, N ), nelipsite fiind carbonul si hidrogenul . In 1830 Justus von Liebig pune la punct metoda ‘analizei elementare cantitative’ care a permis stabilirea compozitiei exacte a substantelor organice. In 1889 chimistul german K. Schorlemer defineste chimia organica drept chimia hidorcarburilor si a derivatilor lor .

1.1. STRUCTURA MATERIEI
Constatarea ca intre masele substantelor care se combina chimic exista anumite relatii cantitative a sugerat ideea existentei atomilor . Observatii similare intre volumele gazelor care se combina a condus la descoperirea moleculelor . Din transformarile cantitative care se produc la trecerea unui curent electric prin solutiile sau topiturile anumitor substante s-a dedus existenta ionilor , adica a unor atomi sau grupe de atomi purtand sarcini electrice .
_____________________________________________________________________________________ 2

CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________

1.STRUCTURA ATOMILOR
Atomii nu sunt indivizibili si invariabili , cum se credea in secolul al XIX lea , ci dimpotriva sunt constructii complicate . Toti atomii sunt compusi dintr-un miez sau nucleu , inconjurat de un invelis de electroni . Fiecare specie de atomi poseda un nucleu si un invelis caracteristic , diferit de al celorlalte specii de atomi . Cunoasterea nucleelor atomilor a fost initial legata de descoperirea radioactivitatii si s-a dezvoltat o data cu cercetarea acestui fenomen .

1.1.1.Particule α emise de atomi radioactivi
In 1895 Roentgen descopera razele X prin asezarea in calea razelor catodice a unei placi metalice , inclinata la 45° fata de directia de propagare a razelor catodice . S-a constatat ca la suprafata placii metalice iau nastere razele X , diferite de razele catodice , ele sunt alcatuite din unde electromahnetice ca si lumina dar au lungine de unda mai mica decat acesta . Razele X nu sunt incarcate electric (nu sufera deviatii in campuri magnetice sau electrice) si pot produce : - ionizarea gazelor ; - excita fluorescenta si fosforescenta unor substante ; - strabat materiale opace pentru razele luminoase (carbon , lemn, carne) dar nu trec prin foi groase de metal , oase si altele . Razele X iau nastere astfel : un electron rapid al razelor catodice , patrunde pana in straturile profunde (K, L, M) al unuia dintre atomii foitei metalice , de unde disloca unul din electronii intalniti . Locul acestuia este luat de un electron din straturile periferice ale aceluiasi atom . Cand electronul periferic sare de pe stratul superior pe cel inferior (cu energie mai mica si deci devine mai stabil ) emite energie sub forma de radiatii X . Incercand in 1896 Becquerel sa obtina raze X printr-o metoda diferita de a lui Roentgen (utilizeaza un compus al uraniului fosforescent) descopera radioactivitatea naturala . Trei ani mai tarziu , in 1899 Rutherford dovedeste experimental ca radiatiile radioactive (razele X) nu sunt eterogene . Introducand un flux de raze X intre placile unui condensator electric sau polii unui magnet , observa ca acestea se scindeaza in trei fascicule mai mici , unul atras de placa negativa (radiatiile α) altul atras de placa pozitiva (radiatiile β) si altul care trece nedeviat (radiatiile ℘) . Razele ℘ sunt radiatii electromagnetice de tipul razelor X , dar cu lungime du unda mai mica . Razele β sunt electroni in miscare, animati de viteze foarte mari , mult asemanatori cu razele catodice . Razele α sunt compuse din particule cu o masa mult mai mare decat a electronului (masa aproximativ 4 si sarcina +2) . Particulele α fiind animate de viteze foarte mari , patrund in materie.

_____________________________________________________________________________________

3

10000 atomi) . putine sunt deviate de la drumul lor drept .2. Fig.1. Devierea particulelor α prin metale Figura 1.1.2. 1. reprezinta schematic dispozitivul unei experiente celebre efectuata de Rutherford in anul 1911 . reprezinta schematic un recipient despartit in doua compartimente etanse printr-o foita subtire de aluminiu.2. In timp ce majoritatea particulelor strabat prin foita metalica la fel ca printr-un spatiu gol .1. Fig. O sare de radiu asezata intr-o cavitate cilindrica practicata intr-un bloc de plumb . Deplasand ecranul fluorescent s-a stabilit ca razele X sunt dispersate in toate directiile posibile . emite un fascicul de raze α care sunt dirijate spre o foita de aur sau un metal extrem de subtire (grosime cca.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Figura 1. ‘Aparatul Rutherford’ . diametrele _____________________________________________________________________________________ 4 . acest intreg aparat este inchis intr-un spatiu vidat Experienta a fost interpretata astfel: Atomii metalului sunt compusi din nuclee si electroni cu dimensiuni extrem de mici in comparatie cu atomul intreg (diametrele atomilor variaza 1⋅10-8cm÷4⋅10-8cm . se aduna dupa catva timp . 1. in al doilea compartiment heliu Acesta nu poate proveni decat din razele α care au strabatut peretele de aluminiu . unele .1. Daca intr-unul din compartimentese introduce radiu . unele fiind aproape intoarse din drum .

incepe trecerea curentului electric . Daca se aplica o diferenta de potential de aproximativ 10000V la doi electrozi metalici de la capetele unui tub de sticla inchis . 46.1. Aparatul lui Rutherford a fost perfectionat astfel incat din devierile particulelor α sa se poata evalua sarcinile pozitive ale nucleelor care produc devierea . nu se observa o trecere a curentului electric . numite raze catodice . O mica parte sunt usor deviate (atractii electrostatice ale electronilor ) iar cele care sunt practic intoarse din drum . acestea s-ar datora unor respingeri electrostatice intre particulele α si o concentratie de sarcini pozitive in atom . Importanta deisebita la lamurirea structurii complexe a atomului a avut-o descoperirea electronului .3. Daca cu ajutorul unei pompe de vid se reduce insa presiunea aerului din interiorul tubului.3.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ nucleelor sunt de ordinul de marime 10-12 adica de 10000de ori mai mici . in care se gaseste aer . Ag si Cu valorile : 77. Aparatul pentru demonstrarea sarcinii negative a electronilor _____________________________________________________________________________________ 5 . uneori insotita de efecte luminoase (fluorescenta) . intr-un centru foarte mic. iar diametrele electronilor de 10-13 cm . pe care Rutherford la numit ‘nucleu’ . Date experimentale ce au demonstrat existenta electronului 1. Fluorescenta se datoreaza lovirii peretilor de sticla de catre particulele emise de catod . Daca se apropie de tubul de sticla un magnet . suferind deviatii foarte puternice .1. 47 si 29 . adica de 100000de ori mai mici ca atomul ) .1.4 . nefiind influentate in nici un fel . Dupa directia in care au fost deviate s-a dovedit ca razele catodice sunt formate din particule cu sarcina negativa pe care Stoney (1890) le-a numit ‘electroni’ . 1. Rutherford considera ca marea majoritate a particulelor α strabat printre straturile electronice .33 care corespund bine cu sarcinile adevarate : 78. astfel incat liniile de forta ale campului magnetic sa fie perpendicular pe fasciculul de raze se observa ca fluorescenta care aparea numai in partea opusa catodului (razele catodice erau rectilinii intre cei doi electrozi ) apare si pe peretii laterali ai tubului .3 si 29. Razele catodice In conditii normale aerul sau alte gaze nu conduc curentul electric . S-a gasit astfel la atomii de Pt.

3. cauzat de electronii pusi in libertate si atrasi de placa metalica . numarul de electroni emisi depinzand de intensitatea luminii. electroni .1.Efectul termoelectric In 1901 Richardson arata ca anumite metale aduse la incandescenta emit particule incarcate cu sarcina negativa . Efectul fotoelectric Sub actiunea luminii ultraviolete metalele emit electroni . pentru a smulge electroni _____________________________________________________________________________________ 6 . Emisia de electroni este determinata de frecventa luminii . 1.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ 1. S-a constatat ca metalul emite electroni numai daca frecventa luminii incidente este egela sau depaseste o valoare minima ν0 . Experimentul a fost demonstrat cu urmatorul aparat : o placa metalica (catod) este iradiata cu lumina de frecventa cunoscuta ν . incalzit cu o baterie si o placa legata de polul pozitiv al unei alte baterii . Electronii emisi de placa se indreapta spre anod unde sunt captati .1. la o temperatura suficient de ridicata se poate constata (cu ajutorul unui miliampermetru ) trecerea unui curent de la placa la filament .2.3. Einstein arata in 1905 ca acest fenomen (neexplicat de teoriile fizicii clasice) poate fi inteles cu ajutorul teoriei cuantelor . O cuanta are energia E0=hν0 . Experimentul acetuia a fost facut pe urmatorul dispozitiv : un tub de sticla vidat (106 torr)si care contine un filament de Wolfram .3.

Rutherford a propus modelul planetar al atomului . el este format dintr-un nucleu in care este concentrata toata sarcina pozitiva si aproape toata masa atomului si dintr-un invelis cu electroni a carui sarcina electrica negativa este egala cu cea pozitiva . numarul electronilor care compun invelisul electronic este egal cu Z . Bazandu-se pe observatia ca proprietatile electronilor sunt aceleasi .2.2. Din masuratorile diviatiilor suferite de particulele α a concluzionat ca numarul sarcinilor pozitive din nucleu reprezinta cca.2. Desi a postulat rotatia rapida a electronilor in jurul nucleului (pentru ca forta centrifuga sa echilibreze forta de atractie nucleu-electroni). daca cuanta are o energie mai mare . Acest model static lasa nelamurite multe probleme . 1. cand o sarcina electrica (deci si un electron ) efectueaza o miscare de rotatie . (deviatia particulelor α prin metale) .2. Modelul planetar al lui Rutherford (1911) Dintre modelele dinamice ale atomului primul care prezinta importanta este cel produs de Rutherford . teorii) cu privire la structura atomului . Numarul de sarcini pozitive ale nucleului se numeste ‘numar atomic’ si se noteaza cu simbolul Z . asa incat din punct de vedere electric atomul este neutru . Conform teoriei electrodinamicii clasice . ea pierde o parte din energie . Modelul lui Thomson (1904) Prima ipoteza asupra structurii atomului a fost emisa in 1904 de catre Thomson . cu nucleu in centru si electronii ce se rotesc pe orbite in jurul nucleului . care in emiterea ipotezei sale s-a folosit de experimentul 1. pe care o cedeaza _____________________________________________________________________________________ 7 . analogia intre o planeta ce se invarteste in jurul nucleului . el a presupus ca atomul trebuie sa fie format dintr-o sfera de uniforma electricitate pozitiva in care sunt incorporati un numar de electroni asa incat pe ansamblu atonul sa fie neutru .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ cuantele trebuie sa posede o energie cel putin E0 . Speciile de atomi care au numarul atomic identic dar difera prin numarul de masa A se numesc izotopi . excesul de energie mareste energia cinetica a electronilor emisi de metal .1. indiferent de substanta si de conditiile de obtinere . 1.2. Pentru a interpreta observatiile facute cu ocazia acestui experiment . Din experientele aratate se poate vedea cum s-a demonstrat ca atomul nu este indivizibil . dar acest model nu indica numarul sarcinilor pozitive si negative precum si distributia electronilor . nu este valabila in cazul atomului deoarece atat nucleul cat si electronul poseda sarcina electrica . ½ din masa atomului . El da o imagine destul de clara a atomului . MODELE DE ATOMI 1. A=Z+n n=numarul de neutroni Odata cu imbogatirea cunostintelor teoretice si experimentale s-au emis diferite pareri (ipoteze.

Numarul acestor nivele de energie este determinat de conditia cuantica . Prin urmare . Celelalte stari cu exces de energie fata de starea fundamentala sunt numite stari excitate ale atomului .2. absorbita sau emisa de un corp este proportionala cu frecventa . Numarul ‘n’ introdus de Bohr este numit numar cuantic principal si indica ordinea orbitelor incepand de la nucleu . Bohr considera ca electronul se roteste in jurul nucleului numai pe anumite orbite circulare. sa piarda continuu din energia sa si sa se apropie tot mai mult de nucleu rotindu-se in spirala . 1. ca electronul .lui Planck -34 -27 h = 6.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ sub forma de radiatii . este starea cea mai stabila . Pe baza concluziilor teoriei cuantice combinata cu ideea de baza a modelului lui Rutherford . Ar urma deci . pe baza teoriei lui Planck . a dus la continuarea cercetarii si lamuririi treptate a structurii atomului . cantitatea de energie luminoasa E . Planck arata ca absortia si emisia de energie radianta nu sunt fenomene continui ci se produc in salturi in mod discontinuu . Aceasta deficienta precum si faptul ca nu cunoastem inca distributia electronilor . pana ce eventual . unde : me = masa electronului h mevr = n v = viteza lineara 2π r = raza orbitei n = 1.2. Cu ajutorul teoriei lui Bohr s-a putut explica spectrul hidrogenului . hν .Starea de minima energie pentru atom . va cadea pe acesta . de lungime de unda λ. Dupa Planck . Daca atomul de hidrogen este excitat atunci electronul sau va primi energie si va trece de pe orbite inferioare _____________________________________________________________________________________ 8 . tot astfel si energia radianta este formata din doze de energie numite cuante sau fotoni . inchise fara a emite sau absoarbi energie radianta . numita stare fundamentala . emitand radiatii luminoase . Einstien (1905) presupune ca lumina de frecventa ν . ca momentul unghiular al electronului este un multiplu intreg ‘n’ de h/2π . Bohr enunta principiile sale asupra structurii atomului sub forma a doua postulate .‘Existenta starilor stationare = existenta nivelelor de energie’ .3. asa cum substanta este formata din particule de substanta . II. Interpretand efectul fotoelectric . ci numai in cuante de energie . care ne arata ca un corp nu poate emite sau absoarbi decat un numar intreg de cuante .…….3. nu este emisa sau absorbita de materie in cantitati arbitrare .6256⋅10 erg s expresia E = hν reprezinta ecuatia fundamentala a teoriei cuantice . Modelul lui Bohr (1913) In 1900 M. h = ct. Pentru orice electron sunt posibile mai multe orbite . E ≈ h ⇒ E = hν . I.6256⋅10 Js ⇒ h = 6. fiecare determinand un nivel de energie al electronului sau atomului.

4. atomii nu pot adopta decat anumite niveluri de energie . linia spectrala este formata din mai multe linii foarte apropiate intre ele . Supus descarcarolor electrice . In spectrul hodrogenului se observa grupe distincte de linii numite linii spectrale . aceste orbite difera prin forma lor : una este circulara .pentru numarul cuantic n .2. _____________________________________________________________________________________ 9 .….3…. . La atomii cu Z mare . el corespunde momentului cinetic al electronului si este o masura pentru semiaxa mica a elipsei .n = numarul cuantic principal ce indica distanta orbitei electronului de nucleu . emisia sau absorbtia avand loc numai atunci cand electronul sufera o tranzitie electronica intre doua orbite cu nivele de energie diferite En1 si En2 .n . fiecare tranzitie corespunzand unei linii de o anumita frecventa din spectrul de emisie . de a calcula frecventele liniilor spectrale ale atomului de hidorgen . .2.spectrele de linii sunt produse de atomi individuali sustrasi influentelor unor vecinatati immediate .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ pe orbite superioare . in locul unor linii spectrale clare .electronul in miscare pe una din orbitele pernise nu emite si nu absoarbe energie . ce nu a putut fi explicata prin teoria Bohr .Aspectele esentiale ale teoriei lui Sommerfeld sunt urmatoarele : . . hidrogenul emite un spectru atomic .) .atomul este compus din nucleu care se gaseste in centru si electronul care se roteste in jurul nucleului . vizibila si inflarosie . . el poate lua toate valorile intre 0 si n-1 si reprezinta multiplu intreg de h/2π . in sensul ca miscarea periodica sub influenta unor forte centrale duce la orbite eliptice cu nucleul asezat intr-unul din focare . Frecventa radiatiei absorbita sau emisa este determinata de diferenta de energie intre cele doua niveluri intre care ‘salta’ sau ‘cade’ electronul in conformitate cu legea Planck-Einstein : ν = (En2 – En1)/h Teoria lui Bohr a fost completata de Sommerfeld care lamureste si structura fina a spectrului si modul de repartizare a electronilor in invelisul electronic al atomului . in care electronul are aceeasi energie . pot exista n orbite diferite . . 1. Introarcerea electronului de pe orbite superioare pe orbite inferioare are loc emiterea energiei primite . ale caror valori sunt invers proportionale cu n2 . compus din numeroase linii situate in regiunea ultravioleta . De aceea pentru a caracteriza un electron sunt necesare mai multe numere cuantice : . Modelul Bohr-Sommerfeld (1916) Sommerfeld extinde teoria lui Bohr . el poate avea toate valorile numerelor intregi 1. iar n-1 sunt eliptice cu diferite excentricitati dar cu aceeasi axa mare (egala cu diametru orbitei circulare). adica este determinata de numerele cuantice n (n=1. n . Concluziile teoriei lui Bohr pot fi rezumate astfel : . a fost necesara admiterea unei subdivizari a fiecarui nivel de energie . structura spectrului are cu totul alt aspect.energia unui atom este cuantificata . numita structura fina a spectrului .l = numarul cuantic secundar . Marele succes a teoriei lui Bohr consta in posibilitatea pe care acesta o ofera . Existenta nivelelor de energie in jurul nucleului a fost stabilita in acord cu datele spectrale .3.2.energia electronului este determinata de numarul cuantic principal . Pentru explicarea structurii fine a liniilor spectrale .

se gasesc la aceeasi distanta fata de nucleu . electronul are o miscare de rotatie in jurul propriei axe (miscarea de spin ) care da nastere unui moment magnetic propriu al electronului . Fiecare orbita poate contine maxim doi electroni . orbitele care au o anumita valoare pentru n si alta pentru l formeaza ‘substraturi electronice’ . electronii care graviteaza pe orbite cu numere cuantice n diferite . deci pentru caracterizarea completa se introduce si m . electronii cu acelasi n .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ - m = numarul cuantic magnetic . celelalte sunt orbite eliptice . se gasesc la distante diferite fata de nucleu .s = numar cuantic de spin . XX este mecanica cuantica in care diferite fenomene sunt guvernate de legi ale unei mecanici diferita de cea clasica a lui Newton . cuprinzand in scheme matematice atat legile mecanicii clasice cat si existenta cuantelor . Exemplu : Daca n = 1 ⇒ exista un singur strat (k) n = 2 ⇒ l1 = 0 l2 = 1 n=3⇒l=0 l=1 l=2 daca n = 2 exista doua substraturi (l) si daca n = 3 exista 4 substraturi s.a. Concluziile acestiu model ar fi urmatoarele : invelisul electronic al atomilor are o structura stratificata . stratul electronic pentru n = 1 este cel mai apropiat de nucleu . Numarul cuantic magnetic poate avea 2l+1 valori intregi (dela –l la +l inclusiv 0).2. multiplicitate similara se produce si in camp electric = efect Stark . Fiecare substrat este alcatuit din 2l+1 orbite diferentiate prin numerele cuantice magnetice . Caracterul limitat al teoriei se datoreste mai ales faptului ca unele fenomene fizice sunt examinate de pe pozitiile mecanicii clasice . Numarul cuantic al spinului se noteaza : . _____________________________________________________________________________________ 10 . Structura atomului explicata prin mecanica ondulatorie Una din descoperirile sec.m. l. m. Pentru a putea interpreta structura de multipleti a liniilor spectrale s-a admis ca in afara miscarii in jurul nucleului .5. reprezinta proiectia momentului magnetic (creat prin rotatia electronului . s) . toate straturile pentru care l = 0 sunt orbite circulare .d. particula cu sarcina . 1. l. In comparatie cu orbitele care sunt caracterizate de trei numere cuantice (n. formand un ‘strat electronic’ . m) electronii sunt caracterizati de patru numere cuantice (n. fiecare strat contine n2 orbite . Structura atomului care explica toate proprietatile elementelor este dat de mecanica ondulatorie . pe orbita sa ) al electronului pe directia campului magnetic exterior (care exercita actiune de orientare asupra orbitelor electronice ) . Daca atomul este asezat intr-un camp magnetic exterior liniile spectrale ale acestuia sunt scindate in mai multe linii apropiate intre ele = efect Zeeman . poate avea doua valori +1/2 si –1/2 dupa cum rotatia electronului in jurul axei sale este in acelasi sens sau in sens contrar cu rotatia electronului pe orbita . Aceasta multiplicitate dovedeste ca in atom exista mai multe nivele de energie decat pot fi descrise cu cele doua numere cuantice .

2πr = nλ = nh/mv ⇒ conditia de stabilitate a orbitelor electronice .de Broglie a exprimat acest dualism prin relatia : λ = . Aceasta conceptie a lui L. se presupune ca unda asociata se extinde in jurul orbitei . Acest dualism de particula si unda constatat la radiatii l-a determinat pe L. Pe de alta parte fenomene ca interferenta si difractia observate la razele de lumina si razele X . daca m este foarte mica . precum si a lucrarilor lui Heisemberg . au necesitat postularea teoriei conform careia fascicolul de lumina este alcatuit dintr-o serie de unde . Multe fenomene legate de radiatii pot fi explicate satisfacator daca se presupune ca lumina este alcatuita din cuante de energie (fotoni) cu viteza 3⋅1010 cm/s . miscarea de unda a unui punct de coordonata X .de Broglie ca electronul pe langa proprietatile de particula are si proprietati de unda reprezinta o conceptie esentiala la fundamentarea mecanicii ondulatorii si lamuririi structurii atomului . fondatorul mecanicii ondulatorii . Cand un electron se misca pe o orbita circulara in jurul nucleului . astfel undele propagate in jurul circumferintei nu ar fi stationare ci s-ar incaleca si s-ar produce interferente . proton) si anume ca fiecarei particule i se poate asocia o unda . Pentru sistemele macroscopice . poate fi redata de relatia : ∂2 f 4π 2 = − 2 f (x ) ∂x 2 λ (1) _____________________________________________________________________________________ 11 . de aceea mecanica ondulatorie are importanta pentru particulele mici (cazul electronului) . lungimea circumferintei trebuie sa fie un multiplu intreg al lungimii de unda a electronului .) . undele sonore propagate in aer sau undele produse pe suprafata unui lac. a) unda stationara b) interferenta Explicarea comportarii electronului s-a facut prin analogie cu undele macroscopice (ex. h L. Principiul mecanicii ondulatorii . iar h = constanta lui Planck . fondatorul mecanicii cuantice .de Broglie (1924) sa enunte conceptul ca un asemenea dualism poate exista si in cadrul particulelor materiale (foton. λ devine masurabil . Ambele mecanici sunt aspecte diferite ale aceleiasi teorii . electron.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Mecanica cuantica s-a dezvoltat pe baza lucrarilor lui Schridinger . Daca m este mare ⇒λ devine atat de mica incat practic pierde o semnificatie fizica . de aceea sunt folosite ca sinonime . in care λ = lungimea mv de unda corespunzatoare particulei de masa m si cu viteza v .

CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________

Aceasta relatie pentru undele ce se propaga intr-o singura directie , poate fi extinsa si la undele ce se propaga in spatiu , in acest caz f(x) se inlocuieste cu ψ(x,y,z) care este functia amplitudinii pentru trei coordonate . Deci pentru undele spatiale ecuatia (1) ia forma : ∂ 2ψ ∂ 2ψ ∂ 2ψ 4π 2 + + = − 2 ψ ∂x 2 ∂y 2 ∂z 2 λ notata simplificat (∇ = operator Laplacian) : ∇2ψ = − 4π 2 (2)

λ2

ψ

(3)

Tinand seama de relatia lui Broglie : λ = h/mv si de faptul ca energia cinetica a unui electron = mv2/2 , adica diferenta dintre energia totala si cea potentiala , relatia (3) devine : 8π 2 m mv 2 4π 2 m 2 v 2 8π 2 m ψ =− 2 × ψ = − 2 Ec. ψ 2 h2 h h 2 8π m ∇2ψ = − 2 (Etot − E pot ) ⇒ ψ h 8π 2 m 2 (Etot − E pot )ψ = 0 ∇ ψ+ (4) h2 Aceasta relatie (4) este cunoscuta sub numele de ecuatia de unda a lui Schrodinger . Relatia are ca variabile pe ψ - o functie (numita functie de unda ) care exprima valoarea amplitudinii undei asociate in orice punct definit in raport cu atomul considerat asezat in originea unui sistem de coordonate x, y, z si Etot = energia corespunzatoare unui anumit nivel de energie al electronului , obtinerea valorilor lui ψ prin integrarea ecuatiei lui Schrodinger este posibila numai pentru anumite valori ce sunt determinate de n . Pentru fiecare n , corespund n2 functii de unda . Deoarece valorile permise pentru energie in ecuatia lui Schrodinger sunt echivalentul nivelelor de energie reprezentate de orbitele lui Bohr , inseamna ca functiile de unda ψ corespunzatoare sunt echivalentul in mecanica ondulatorie a orbitelor electronice din teoria clasica , de aceea functia de unda ψ este denumita functie de unda orbital sau ‘orbital’ . Rezulta ca un orbital este o functie de unda dedusa de ecuatia lui Schrodinger pentru un anumit numar cuantic si o anumita valoare a energiei . Din interpretarea probabilistica a functiei de unda rezulta , ca pozitia geometrica a electronului in miscare nu poate fi determinata cu precizie , prin calcularea marimii ecuatiei de unda se stabileste numai probabilitatea de a gasi electronul intr-un punct din spatiu . Acesta interpretare se bazeaza pe principiul nedeterminarii al lui Heisemberg (1929) conform caruia nu se pot determina simultan pozitia unui electron si viteza (sau orice proprietate legata de viteza cum ar fi energia sau momentul). Deci cu cat energia este determinata mai precis cu atat mai putin poate fi determinata pozitia electronului , de aceea electronul poate fi considerat ca fiind extins intrun nor de electricitate negativa – nor electronic – a carui densitate variaza din loc in loc . ∇2ψ = −
_____________________________________________________________________________________ 12

CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________

Prin urmare mecanica ondulatorie conduce la o dubla reprezentare a diferitelor stari ale atomului : una abstracta , pur energetica , si alta sesizabila care permite vizionarea norului electronic prin diagrama de densitate electronica.

Probabilitatea electronului [ψ]2

prezentei

Distanta de nucleu , r

Fig. 2.2. Probabilitatea prezentei electronului atomului de hidrigen in spatiul care inconjoara nucleul.

& R = 0.53 A Fig. 2.3. Atomul de hidrogen (sectiune prin sfera norului electronic ) Numerele cuantice determina energia si simetria spatiala a orbitelor, numarul cuantic principal n determina nivelele de energie din atom , numarul cuantic azimutal l indica simetria spatiala a orbitalilor respectivi . Orbitalii pot fi simbolizati printr-un numar , care reprezinta numarul cuantic principal si o litera care corespunde valorilor lui l : Cand : l = 0, 1, 2, 3, 4, 5, Orbitatiile se numesc s, p, d, f, g, h, Orbitalii s au simetrie sferica cu nucleu in centru sferei , densitatea electronica & maxima este delimitata de o sfera cu raza de aproximativ 0.53 A . Regiunea de densitate electronica maxima 2s este delimitata de regiunea de densitate maxima 1s , concentrica ei , printr-o suprafata modala , tot sferica (suprafete modale sunt suprafetele la care ψ si deci ⏐ψ⏐2 tinzand spre zero ) . In general in orice strat principal exusta cate un orbital s , toti orbitalii s sunt de simetrie sferica .
_____________________________________________________________________________________ 13

CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________

Orbitalii p . Incepand cu n = 2 fiecare strat principal are trei orbitali p . Densitatea electronica a acestor orbitali este maxima in doua parti opuse , situate de o parte si de alta a nucleului (in care densitatea norului electronic este zero). Forma acestor orbitali este hilobara . Cei trei orbitali p cu acelasi numar azimutal l sunt distribuiti de-a lungul a trei axe perpendiculare , cu nucleul in originea axelor de coordonate . Orbitatii d , in numar de cinci au doua planuri modale si in consecinta patru lobi , orbitalii dxy , dyz si dxz sunt asemanatori dar asezati in cele trei planuri perpendiculare ale axelor xy, yz, zx, dar inclinati cu 45° fata de orbitalii p . Orbitalii f , in numar de sapte , cu forme mai complicate apar numai in straturile cu n = 4, 5,…….

Fig. 2.4. Ocupare cu electroni Asezarea electronilor in diferiti orbitali depinde de trei factori : principiul stabilitatii : electronii ocupa in stare fundamentala nivelele cu cea mai joasa energie , ceea ce confera atomului o energie minima si o stabilitate maxima ; principiul de excludere a lui Pauli : doi electroni din acelasi atom nu pot avea cele patru numare cuantice identice .Tinand seama ca un orbital este definit de trei numere cuantice :n, l si m , inseamna ca el nu poate fi ocupat decat de cel mult doi electroni si numai daca au spin opus , adica sunt antiparaleli . Principiul lui Pauli limiteaza la 2n2 numarul maxim de elctroni pentru toti orbitalii cu aceeasi valoare pentru n . regula lui Hund : electronii se distribuie intr-un atom astfel ca numarul electronilor cu spin paralel (necuplati) in orbitali de aceeasi energie sa fie cat mai mare. Ex. azutul ↓↑ ↑↓ 1s2 2s2 ↑ 2p3 ↑ ↑

-

-

Orbitalii 2p de energie egala se ocupa pe rand intai cu cate un electron si numai dupa aceea cu al doilea , aranjare mai stabila decat accea in care unii orbitali p se ocupa cu doi electroni iar altii raman neocupati .

_____________________________________________________________________________________ 14

La elementele principale din sistemul periodic . Natura valentei si modul de formare a moleculelor au inceput sa fie intelese numai dupa dezvoltarea teoriei structurii electronice a atomului . cu cu configuratia electronica a atomului de heliu .N. Ex. Lewis .stare de oxidare . Ambii atomi dobandesc in acest fel configuratia gazului inert cel mai apropiat . Li . dar datorita afinitatii mari pentru electronpot foma usor anioni . uneori numita in mod impropriu ‘legatura electrovalenta sau ionica’ . Majoritatea substantelor din natura sau obtinute artificial sunt combinatii intre atomi diferiti . Atomii celorlalte elemente se gasesc fie combinati intre ei . Invers . Postulatul fundamental al teoriei electronice clasice arata ca octetul de electroni reprezinta o configuratie exceptional de stabila . Un factor important pentru posibilitatea de a forma ioni este dimensiunea atomilor . 3. numiti electroni de valenta . _____________________________________________________________________________________ 15 . fie mai ales cu atomii altor elemente .1. Legaturi chimice Sub forma de atomi liberi stabili (in conditiile de la suprafata planetei noastre ) exista numai gazele rare si metalele in stare de vapori .3. atomii cu raza mare pot forma usor cationi si mai greu anioni .este o proprietate foarte importanta a elementelor . formeaza cu greu cationi . Li + F → Li+ + FIonii sunt atrasi intre ei prin forte electrostatice . tind sa-si modifice invelisul de electroni in asa fel incat sa dobandeasca configuratia electronica stabila a gazului inert cel mai apropiat care . Atomii cu raza mica . electrovalenta poate fi dedusa usor din regula octetului de valenta . Combinatiile rezultate in urma atractiei electrostatice intre ionii de semn contrar se numesc combinatii ionice . O prima cale consta in transferul de electroni . prin cedare de electroni trece in ionul de Li+ . din aceasta cauza gazele rare nu formeaza combinatii chimice . Legatura ionica Sunt unii atomi care cedeaza electroni (in special metalele) transformandu-se in ioni pozitivi iar alti atomi care accepta electroni si devin ioni negativi . in transformarile lor. avand electronii puternic atrasi de nucleu . Atomii . Kossel si independent de chimistul american G. Valenta unui element . Teria electronica a valentei formulata in 1916 de fizicianul german W. atomul de litiu . atomii celorlalte elemente se combina pentru ca au tendinta de a-si ajusta invelisurile externe.dupa cum s-a vazut este dubletul pentru hidrogen si octetul pentru cecela. ia nastere o electrovalenta .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ 1. ea este egala cu numarul de electroni ce trebuie cedati sau acceptati de un atom pentru a dobandi configuratie de octet . dobandeste configuratia neonului . iar atomul de flor prin acceptarea unui electron . are la baza conceptia ca in transformarile chimice ale elementelor sunt implicati electronii din stratul exterior .te elemente . Exista doua cai pentru a atinge configuratie de gaz inert . deoarece constituie baza formarii moleculelor substantelor .

ia nastere o legatura covalenta sau covalenta . Simbolul legaturii covalente este liniuta de valenta propusa de Couper . H-Cl . SO4 2. : un ion poate atrage cat mai multi ioni de semn _____________________________________________________________________________________ 16 . . In general atomii cu dimensiuni mici au tendinta mai mare de a forma covalente decat atomii cu invelis electronic similar . H-O-H . Legatura covalenta formata din doi electroni este o legatura adevarata care tine atomii uniti strans intre ei . In fiecare grupa elementele de la inceputul grupei au tendinta de a forma covalente (astfel Li formeaza si covalente in timp ce Na formeaza aproape numai electrovalente) . solubile in solventi polari . Mg2+ ect. Formarea unui anion este un proces exoterm .. H H-C-H H Carbonul si hidrogenul au tendinta pronuntata de a forma covalente si tendinta redusa de a accepta sau ceda electroni . H-N-H . de-a lungul perioadelor tendinta de a forma covalente creste de la stanga la dreapta .2.) sau poliatomici = ioni complecsi . ex. Formarea unui cation este un proces endoterm . afinitatea pentru electron provenind din cuplarea spinului electronului acceptat cu spinul partenerului sau de pe un orbital ocupat initial cu un singur electron . Ionii rezultati pot fi monoatomici (Na+.afinitatea pentru electron reprezinta energia ce se degaja atunci cand un atom accepta un electron in stratul de valenta rezultand un ion negativ. . Cl-. 1. dar cu dimensiuni mai mari . care capata astfel o semnificatie precisa. conduc curentul electric in topitura sau solutie.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Stabilirea unei legaturi ionice intre doi atomi este totdeauna insotita de un schimb de energie .energia de ionizare (potential de ionizare) este energia ce se consuma pentru a indeparta un electron . in care legatura dintre atomii componenti este de natura covalenta (MnO4 . rezultand ioni pozitivi . permit o apropiere avansata a atomilor unul fata de altul . Pentru indepartarea din atom a unui al doilea sau apoi al treilea electron energia de ionizare creste mult datorita intensificarii atractiei electrostatice a ionului pozitiv format . Conceptia mecanic-cuantica despre covalenta explica saturarea .3. Tendinta redusa de a forma ioni se datoreaza pe de o parte electroneutralitatii atomilor iar pe de alta parte razele atomice mici . NO3 . H H-H . Combinatiile ionice sunt substante solide cu pt si pf ridicate . energia de ionizare fiind cu atat mai mare cu cat electronul este mai puternic retinut in atom .) obisnuita sau coordinativa . Fiecare din cei doi atomi care participa la formarea covalentei au in jurul nuceului o configuratie electronica de gaz inert (dublet sau octet) . Electropozitivitatea si electronegativitatea elementelor utilizate in definirea legaturii ionice fiind imperfect defineste s-a recurs la inlocuirea acestora cu marimi exact definite si precis masurabile . Legatura covalenta O a doua cale pentru a atinge o configuratie de gaz inert consta in punerea in comun de electroni de catre atomi . energia de ionizare se masoara prin metode spectroscopice .

M. dupa care incep sa se manifeste respingerile intre nuclee.M.V. _____________________________________________________________________________________ 17 . Prin intrepatrunderea acestora rezulta un orbital molecular σ alungit de-a lungul axei care uneste cei doi atomi .2. a unui orbital s cu un orbital p (legaturi σsp) sau a doi orbitali p (legaturi σpp)si legatura π . Pe masura apropierii celor doi atomi . prin scadere rezulta o stare de respingere deci de antilegatura sau nod . Prin insumarea lor rezulta o stare de atractie deci legatura .L. printr-o apropiere a lor in spatiu . respectiv distributia norului de electroni in molecula s-a facut prin doua metode : 1.2. Maximul intrepatrunderii este determinat de natura nucleelor . Se ajunge astfel la o distanta minima . Metoda legaturilor de valenta (M.) a fost initiata de Hund si dezvoltata de Mulikan .1. de la o anumita distanta nucleelefiecarui atom incep sa exercite atractii asupra norului de electroni al celuilalt atom si orbitalii lor atomici se intrepatrund din ce in ce mai mult .M.) rezulta doi orbitali moleculari (O.A.M.2. Orbitalii s au simetrie sferica .1. interpreteaza formarea legaturii covalente prin imperecherea spinului electronilor pe orbitali nedeformati ai atomilor din molecula . In rezolvarea ecuatiilor de unda apar dificultati matematice (apar interactiuni simultane a mai multor nuclee si electroni ) si atunci s-a recurs la aproximari de calcul . prin intrepatrunderea a doi orbitali atomici (O. care reprezinta o stare de atrctie intre atomi .L.3. dimpotriva o molecula de H2 nu se poate combina cu al treilea atom de hidrogen deoarece spinul noului electron venit va deveni paralel cu spinul unuia din electronii moleculei . Se pot forma legaturi covalente prin intrepatrunderea a doi orbitali atomici s (legaturi σss) .) : unul cu energie joasa .) initiata de Heitler si London si dezvoltata de L. 1.O. Aceasta distanta r (distanta internucleara ) corespunde lungumii legaturii covalente . de legatura Fig. Potrivit unei reguli generale .3. energie O.Metoda orbitalilor moleculari (M. Formarea a doi orbitali moleculari din doi orbitali atomici decurge din tratarea matematica a functiilor de unda ψA si ψB . 3. numit ‘orbital molecular de antilegatura’ .A. numit ‘orbital molecular de legatura’ si un orbital cu energie mare .V. (orbitali atomici) O. Calculul functiei de unda . care reprezinta o stare de respingere intre atomi . de antilegatura O. Orbitalul de antilegatura σ* are forma putin turtita . Legatura σss . Pauling M.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ contrar in jurul sau . Intr-o reprezentare simplificata se poate imagina formarea unei legaturi intre un atom A si un atom B avand fiecare un orbital ocupat cu un electron .

Se intrepatrund lobii cu acelasi semn . in cursul formarii legaturii σ se elebereaza energie . intrepatruderea dintre lobii cu semn opus rezulta antilegatura . Aceasta energie este cu atat mai mare cu cat gradul de intrepatrundere al orbitalilor este mai avansat . 3. Legaturi π . Fig. Fig. din cauza respingerii . _____________________________________________________________________________________ 18 .2. iar celalalt se micsoreaza . Orbitalii p au doi lobi dirijati in spatiu . Intrepatrunderea a doi orbitali p de-a lungul axei formeaza legatura σpp .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ La intrepatrunderea orbitalilor atomici . Legaturi σsp si σpp . se pot intrepatrunde lateral dand nastere la orbitali de legatura π si orbitali de antilegatura π* . O legatura covalnta este cu atat mai stabila cu cat cantitatea de energie ce se elibereaza la formarea ei este mai mare . acesta se mareste de-a lungul axei de legatura . Orbitalii p orientati paralel . 3. are unul din lobi de forma turtita.3. La intrepatrunderea cu un orbital s participa numai unul din lobi . Orbitalul de antilegatura .

Instarea fundamentala sunt ocupati cu electroni numai orbitalii de legatura σ sau π . Ocuparea cu electroni a orbitalilor de legatura urmeaza aceleasi legi ca si orbitalii atomici . 3.3. orbitali atomici (atomul A’) _____________________________________________________________________________________ 19 . Schema orbitalilor moleculri proveniti din contopirea orbitalilor atomici 1s . care pot fi ocupate cu electroni in stari excitate ale moleculei . Orbitalii de antilegatura σ* sau π* reprezinta spatii cu energie mai inalta . 2s si 2p ai primelor zece elemente : orbitali atomici (atomul A) orbitali moleculari (molecula A2) Fig . Cei doi electroni care ocupa orbitalul molecular de legatura au spinii cuplati (↑↓) .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Fig.4. graviteaza in jurul a doua nuclee . care .5. Densitatea electronica maxima se afla in spatiu dintre cele doua nuclee si scade progresiv spre exterior . Ei pot fi ocupati cu maxim doi electroni . in acest caz insa .

Exemplu : in molecula de H2 cei doi electroni ocupa un orbital de legatura σ . orbitalii de legatura constituie la mentinerea impreuna a celor doua nuclee . ei nu formeaza intre ei unghiuri de 90° (ca si in atomi ) ci unghiuri mai mari . fiecare cu doi lobi dirijati in spatiu in directii rectangulare . iar cei din O.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Ordin de legatura Asa cum am vazut .A.(orbitali moleculari de antilegatura) destabilizeaza legatura . in consecinta molecula de He2 nu exista . atom de hidrogen sau alt atom. Orbitalii hibridizati sunt dirijati diferit in spatiu .M. 1. cu spin paralel) .M. electronii din O. Valoarea ordinului de legatura indica numarul de legaturi formate intre cei doi atomi prin combinarea orbitalilor atomici .(orbitali moleculari de legatura) stabilizeaza legatura . Slater . Pentru a aprecia daca din combinarea orbitalilor atomici rezulta o molecula stabila fata de atomii liberi . intre cei doi atomi de He nu se formeaza legatura . Ordinul de legatura este 1 – 1 = 0 .L. Hibridizarea este o proprietate specifica a elementelor din perioada a doua . ordinul de legatura este 1 – 0 = 1 .3. de aici rezulta ca prin combinarea orbitalilor atomici sistemul nu se stabilizeaza . Nici unul din acesti orbitali nu poate atinge o intrepatrundere maxima . _____________________________________________________________________________________ 20 . atunci cand orbitalii care se contopesc sunt apropiati in spatiu . si numarul de perechi de electroni care ocupa O. ea nu exista in atomii liberi. Orbitalii moleculari hibridizati ai carbonului In atomul liber de carbon cei patru electroni de valenta se afla repartizati astfel : 2ein 2s si 2e. Pauling si J. acesta arata ca in molecula hidrogenului este o legatura ce uneste cei doi atomi si aceasta molecula este mai stabila decat atomii liberi . Sub influenta unor atomi cu care se combina . se foloseste notiunea de ‘ordin de legatura’ .L. Orbitalii astfel formati (hibrizi intre orbitalii s si orbitalii p ) se numesc orbitali hibridizati . pot avea electroni de valenta in orbitali cu energii si geometrii diferite : orbitalii 2s cu energie joasa si simetrie sferica si orbitalii 2p cu energie mai mare . Se demonstreaza ca situatia energetica si sterica cea mai favorabila se atinge prin contopirea orbitalului 2s cu orbitalii 2p .3. Ea este favorizata la atomii cu volum mic . fenomenul este numit hibridizare (l.in orbitalii p (cate unul in fiecare . orbitalul σ* este neocupat . 1931) . independent de ceilalti . cu un orbital s sau p al altui atom .2. Acestia sunt de trei feluri : sp3 . . de ex. Hibridizarea este un fenomen care are loc la formarea legaturii covalente .M. in timp ce orbitalii de antilegatura participa la respingerea celor doua nuclee .A. cu alte cuvinte . incepand cu borul .M. care depind de gradul de hibridizare .C. Orbitalii moleculari hibridizati Atomii elementelor din perioada a doua . aceasta se defineste ca diferenta dintre numarul de perechi de electroni care ocupa O. Daca consideram doi atomi de He (fiecare cu cate doi electroni ) cei patru electroni vor ocupa atat orbitalul σ cat si pe cel σ* . ei se pot contopi in orbitali hibridizati . sp2 si sp .

) . Fig .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Stare fundamentala Hibridizare sp3 Hibridizare sp2 Hibridizare sp Fig. Unghiul intre axele a doi orbitali sp3 (toate egele intre ele ) este de 109°28′ (109. 3.) . Cei patru orbitali hibridizati sp3 ai atomului de carbon sunt orientati in spatiu in cel mai simetric mod posibil . σ sp3-sp3 . Orbitalii sp2 sunt mai saraci in energie decat orbitalii sp3 (fig.5°) . Axeasta corespunde directiei colturilor unui tetraedru regulat in al carui centru se afla nucleul atomului de carbon (fig. 3. Hibridizare sp3 (tetraedrica) Legatura covalenta simpla C-H . permite rotatia libera a atomilor unul fata de celalalt . 3. la formarea legaturii covalente (energia de formare a legaturii ) . Legaturile au lungimi definite caracteristice . 1. orbitalul 2s al atomului de carbon (cu energie mai joasa ) se contopeste cu cei trei orbitali 2p (cu energie mai mare) si formeaza impreuna patru orbitali egali intre ei energetic si geometric . Configuratiile electronice ale atomului de carbon liber si in diferite stari de hibridizare Hibridizarea sp3 ( tetraedrica ) La formarea unei molecule de CH4 . numiti orbitali hibridizati sp3 (deoarece provin dintr-un orbital s si trei orbitali p . de exemplu in hidrocarburile saturate C-H . & & 0.7.1 A iar C-C .3. in orbital p ramane nehibridizat . Energia consumata pentru a ridica electronii de pe un orbital s la nivelul orbitalului sp3 se numeste ‘energie de promovare’ si este furnizata de energia ce se elibereaza prin intrepatrunderea orbitalilor . Orbitalii cu hibridizare sp3 sunt mai saraci in energie decat un orbital atomic 2p dar au energie mai mare decat un orbital 2s din care provin (fig. 3. σ sp3-s si C-C .6. Ei sunt situati in acelasi plan si axele lor formeaza unghiuri de 120° . acestia se numesc orbitali hibridizati sp2 deoarece la formarea lor au participat un orbital s si numai 2 orbitali p .) .8. Orbitalul p nehibridizat (mai bogat in energie) se afla intr_____________________________________________________________________________________ 21 . datorita simetriei cilindrice a orbitalilor sp3-s si sp3-sp3 . ei au ¼ componenta s si ¾ componenta p ) .54 A .9÷1. Hibridizarea sp2 (trigonala) Prin contopirea orbitalului 2s al atomului de carbon cu doi orbitali 2p iau nastere trei orbitali hibridizati .7.6.

Procesul de desfacere a unei legaturi covalente in atomi .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ un plan perpendicular pe planul celor trei orbitali hibrizi sp3 .8. Fig. opacitate . unghiul dintre ei fiind de 180° .8. legatura este mai saraca in energie si deci este mai stabila . Hibridizare sp . Legatura metalica Proprietatile prin care cele aproape 80 de elemente . Fig. Hibridizarea sp2 (trigonala) Hibridizarea sp (diagonala) Prin contopirea orbitalului 2s cu un singur orbital p iau nastere doi orbitali hibridizati sp (fig. cu un lob deasupra si unul dedesubtul acestui plan (fig. _____________________________________________________________________________________ 22 .) si raman doi orbitali p nehibridizati .3.9. pot fi enumerate pe scurt : conductibilitate electrica . Cu cat energia eliberata este mai mare .3. proprietati mecanice speciale . Cei doi orbitali p nehibridizati formeaza intre ei unghiuri de 90° si sunt orientati ortogonal fata de planul atomilor de carbon hibridizati . 3. Orbitalii orientati ortogonal sunt ocupati cu cate un electron . Orbitalii sp sunt colineari . se deosebesc caracteristic de toate celelalte substante . 3.) . 3. numite metale . conductibilitate termica . luciu metalic . ‘disocierea legaturii’ necesita energie egala cu cea eliberata la formarea ei . orbitalii p nehibridizati Teoria mecanic-cuantica a legaturilor covalente demonstreaza ca la formarea unei legaturi covalente intre doi atomi se elibereaza energie . 1.

opacitatea . fiind considerati o molecula uriasa din atomi identici . Daca se considera simplificat doi atomi A si B care formeaza o molecula . (Prezenta ionilor pozitivi determina : densitatea .1.. Existenta unor legaturi ionice intre atomii de acelasi fel nu este nici ea posibila . conductibilitatea electrica si termica . Metalul compact contine atomi apropiati intre ei . legatura se formeaza prin combinarea orbitalilor atomici echivalenti (ψA = ψB) . Modelul ‘gazului de electroni’ poate explica si lipsa transportului de masa la trecerea curentului electric . formarea unui numar atat de mare de legaturi covalente obisnuite . 1. datorita barierei de potantial care inconjoara aceasta retea si care respinge electronii ce ajung la suprafata metalului compact . Acesta este semnul existentei unor legaturi chimice stranse intre atomii metalalor in stare solida si lichida . in contradictie cu unele observatii experimentale . localizate in cate doi atomi . reactivitatea . etc. prezenta electronilor mobili ‘liberi’ determina luciul .3.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Proprietatile mecanice tipice nu se manifesta decat in stare solida si lichida . Explicarea legaturii metalice prin teoria gazului de electroni P. De asemenea . Electronii mobili nu parasesc reteaua metalica .3. tinand seama ca in cristalele de metale . maleabilitatea . in special nu poate explica caldura specifica a metalelor .3. Ele dispar complet in stare de vapori . Prezenta gazului de electroni a permis explicarea calitativa a unor proprietati caracteristice ale metalalor .2. legaturi care dispar in stare gazoasa . daca se aplica un potential mare . asa se explica formarea razelor catodice. in ale carei noduri se gasesc ionii pozitivi . Interactiunea intre ionii pozitivi si gazul electronic ar constitui legatura metalica . Drude si A. numita legatura metalica . rezulta doi _____________________________________________________________________________________ 23 . ocuparea cu electroni facandu-se conform principiului de excludere al lui Pauli si regulii lui Hund . etc. duritatea . Manifestarea unor proprietati specifice sugereaza existenta in metale a unei legaturi chimice diferita de cele intalnite la nemetale . fiecare atom este inconjurat de alti 8-12 atomi . Asupra naturii legaturii chimice din metale s-au emis diferite teorii . deoarece fortele de coeziune intre atomii de metal sunt mult mai mari . Lorentz (1900) considera ca electronii de valenta ai atomilor din metal formeaza un gaz mobil – gaz de electroni – care difuzeaza prin reteaua cristalina a metalului . 1.3. Explicarea legaturii metalice prin metoda orbitalilor moleculari Sommerfeld si Ferni (dupa 1927) arata ca exista o diferenta intre distributia electronilor intr-un atom izolat a unui metal si cea a electronilor in cristalul de metal (metalul compact) .) . Natura acestei legaturi nu este de tip van der Waals . In atomii izolati nivelele energetice sunt nete . Modelul gazului de electroni este insa . nu poate fi conceputa . tenacitatea . ei pot parasi metalul .

in metal exista benzi de energie partial ocupate de electroni liberi . latimea acestei benzi depinde de gradul de intrepatrundere a orbitalilor atomici .L. O. -Luciul metalic Metalele reflecta aproate total lumina si majoritatea celorlalte radiatii electromagnetice cu alte lungimi de unda . Banda de energie corespunzatoare electronilor de valenta se numesc ‘banda de valenta’ sau ‘de legatura’ . extragerea electronilor din metalul compact necesita mai putina energie decat din atomii izolati.L.A. cu energie mai ridicata . absorb unele lungimi de unda in albastru si verde ceea ce determina culoarea lor roscata si galbena .M. ea contine nivele de energie neocupate in care pot fi promovati electroni prin excitarea celor aflati in banda de valenta (cu ajutorul energiei termice sau a unui camp electric ) . acesti electroni sunt promovati in nivele de energie ceva mai inalte . Banda formata din O.M. Interpretarea proprietatilor metalelor -Conductibilitatea electrica Conducerea curentului electric prin metale se face prin electroni . ea este formata din O.M. si O. se numeste ‘banda de conductie’ .M.M. Cand se aplica metalului o tensiune electrica .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ orbitali moleculari cu doua nivele de energie . Datorita structurii speciale . La un numar foarte mare de atomi –cazul metalului compact – rezulta orbitali moleculari delocalizati . . In cazul a patru atomi vor rezulta patru orbitali moleculari si patru nivele de energie . Cuprul si aurul singure .A.A. Pe masura ce creste numarul atomilor creste si numarul orbitalilor moleculari . reteaua de ioni este mai compacta si norul electronic mai dens . Aceasta se intampla la metale alcaline si la Cu. . Ag si Au . care sunt extinsi peste intreg cristalul . trecerea curentului electric inseamna un flux de electroni spre polul pozitiv al sursei de curent . Totalitatea nivelelor de energie care se gasesc intr-o succesiune foarte stransa formeaza o ‘banda de energie’ . de accea culoarea lor este alb cenusie . de energie mai joasa si O. Conducerea curentului electric sau curgerea de electroni sub actiunea unei diferente de potential are loc mai usor cand banda de valenta este ocupata numai pe jumatate cu electroni .L. din cauza ca atomii lor au volume mai mici . Fiecare electron indepartat de la un capat al metalului este inlocuit cu un electron care intra la celelalt capat . Metalele din grupa Ib sunt mai bune conducatoare decat cele din grupa Ia . concomitent se micsoreaza diferenta de energie dintre O. electronii isi maresc energia cinetica cand se ciocnesc cu un atom ‘cald’ si transmit apoi excesul de energie astfel dobandit unor atomi ‘reci’ . nu este insotita practic de deplasare de masa . _____________________________________________________________________________________ 24 . -Conductibilitatea termica Se explica si aceasta prin usurinta miscarii electronilor in stratul de valenta .M. neocupate . La metale . Prin urmare trecerea curentului electric prin conductoare metalice .

) neintalnita la alte substante se explica astfel : in timpul deformarilor mecanice . la realizarea economica a productiei de hidrocarburi sintetice din nisipuri bituminoase. in urma unei reactii chimice de ardere. deci drept carburanti. la imbunatatirea tehnologiilor si optimizarea prodeselor de producere a combustibililor din hidrocarburi. -Proprietatile mecanice ale metalelor Maleabilitatea si ductibilitatea (proprietate de schimbarea formei sub influenta unor solicitari mecanice fara a pierde rezistenta mecanica la rupere . Combustibili In prezent problemele energetice au devenit o preocupare generala si presanta pretutindeni in lume. la prelucrarea superioara a reziduurilor si materiilor prime grele.1.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ -Opacitatea metalelor Metalele sunt opace chiar in foite foarte subtiri . -Proprietati magnetice. a dus la directii de cercetare si actiuni industriale menite sa contribuie la cresterea rezervelor. Prin combustibil se intelege orice substanta sau amestecuri de substante care. opacitate . precum si pe combustibilii sintetici lichizi si gazosi obtinuti din carbuni fosili. Rezervele de hidrocarburi fosile. Prezina proprietati magnetice numai acele metale care au in stratul de valenta electroni cu spin necuplat . indeosebi ale petrolului pe piata mondiala. sau in urma unei reactii nucleare. CAPITOLUL II CAPITOLUL II HIDROCARBURI NATURALE SI SINTETICE COMBUSTIBILI SI LUBRIFIANTI 2. Totusi petrolul si gazele vor continua sa fie sursa mondiala dominanta de energie. etc. sisturi bituminoase si carbune. ca urmare a crizei cu care se confrunta omenirea si care in prezent se manifesta atat sub forma unor fluctuatii ale preturilor. in special pentru transport. inca suficient de mult timp. cat si a unei amenintari a epuizarii resurselor. Principala utilizare a hidrocarburilior este aceea de optinerii a energiei prin arderea lor. la promovarea combustibililor alternativi. in speta petrolul si gazele naturale vor avea un rol viitor deosebit de important in balanta energetica mondiala. conductibilitate . produc o mare _____________________________________________________________________________________ 25 . luciu . in special a celei de hidrocarburi folosite ca purtator mondial prioritar de energie. Ingustarea bazei de materii prime. aceasta opacitate se datoreaza electronilor care reflecta si absorb lumina in acelasi timp . dar raman legati prin norul de electroni comuni ai benzilor de valenta . atomii care constituie reteaua cristalina isi schimba locul numai in raport cu altii . In general etapa energetica actuala pune accent deosebit pe combustibili lichizi si gazosi.

fapt ce a determinat cresterea continua a importantei proceselor de prelucrare secundara : cracare catalitica. Ea a fost determinata in special de realizarea motoarelor cu randamente termice imbunatatite. Clasificare Combustibili lichizi Din punct de vedere cantitativ proportia majoritara a spectrului general de combustibili este detinuta de combustibilii lichizi. cele cu continut mare de izoalcani sunt de calitate superioara.1. deoarece corodeaza suprafetele metalice cu care vin in contact. gazele naturale. benzinele cu un continut ridicat de n alcani sunt benzine inferioare. combustibilii sunt diferentiati in : . Combustibilii diesel (motorine) au prezentat evolutii calitative mai modeste comparartiv cu combustibilii pentru motoare cu aprindere prin scanteie (motoare Otto). Evolutia calitativa a combustibililor lichizi este in stransa legatura cu realizarile tehnico-stiintifice inregistrate de industria de prelucrare a titeiului. se deosebesc combustibili chimici si combustibili nucleari.4 trimetil pentan = izooctan). combustibili lichizi se realizeaza prin prelucrarea primara si secundara a titeiului. corelata cu dezvoltarea unei industrii de motoare si automobile. Motoarele termice utilizeaza drept sursa de energie un combustibil. care arzand in anumite conditii in prezenta aerului.2. condensare a hidrocarburilor nesaturate existente in benzina). Din categoria combustibililor chimici fac parte carbunii de pamant. Prin prelucrarea primara se obtin combustibili cu caracteristici ce nu satisfac necesitatile calitative ale motoarelor cu aprindere prin scanteie. Datorita caracteristicilor functionale ale motoarelor in care se folosesc. benzinele au constituit subiectul celei mai spectaculoase evolutii calitative. volatilitatea si lipsa de contaminanti solizi pot fi asigurate printr-o serie de combinatii de componente. Combustibilii cei mai des folositi pentru motoarele cu ardere interna provin din titei. Principalele caracteristici de utilizare ca : vascozitatea. titeiul si gazele de sonda. reformare catalitica. 2. Calitatea antidetonanta a benzinelor este determinata de continutul ridicat de hidrocarburi ramificate (2.1. Calitatea combustibililor este determinata de o serie de proprietati. consumatoare aproape in exclusivitate de carburanti lichizi. _____________________________________________________________________________________ 26 . Stabilitatea benzinelor este determinata de continutul in “gume” si tendinta acestora de a forma “gume “ (produse de oxidare.petroluri in amestecuri pentru turbomotoare Din punct de vedere chimic benzinele sunt un amestec de hidrocarburi C5 – C10 . Situatia este determinata de accesibilitatea si posibilitatile tehnologice de producere a acestui tip de combustibili.motorine pentru motoare cu aprindere prin compresie . Combustibili nu trebuie sa prezinte caracter acid. Dupa felul reactiei prin care se obtine caldura. lemnul etc. Aproape in totalitate. lucrand la rapoarte de compresie ridicate si necesitand carburanti cu caracteristici superioare.benzine pentru motoare cu aprindere prin scanteie . furnizeaza o cantitate de caldura ce se transforma in energie mecanica.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ cantitate de caldura. calitatile de aprindere. polimerizare. Dintre combustibili lichizi obtinuti prin prelucrarea titeiului. deoarece se descompun si se oxideaza usor.

2 Caracterizarea combustibililor In ceea ce priveste natura si compozitia benzinelor acestea pot fi tratate din doua puncte de vedere : . utilizati in proportie crescuta sunt caracterizati in primul rand prin marea lor diversitate.4 Arderea combustibililor Arderea combustibililor reprezinta procesul chimic ce sta la baza functionarii motoarelor.hidrocarburi olefinice . ceara petroliera (parafina). Combustibilii pentru turboreactoare sunt realizati prin amestec de componente distilate fara hidrocarburi olefinice. si sunt obtinuti ca produse secundare in procesele de prelucrare primara sau secundara a petrolului sau prin realizarea sintetica a unor compozitii combustibile. Buletinele de analiza pe plan intern cuprind de cele mai multe ori doar rezultate partiale de analiza. combustibili de aviatie. uleiuri lubrifiante. .hidrocarburi normal parafinice . . Combustibilii reziduali si grei. obtinut prin arderea la un exces de aer mai scazut. Cantitativ hidrocarburile aromatice sunt limitate datorita arderii cu fum si depunerilor din motor. 2.1. . solventi petrolieri. . uleiuri albe si izolatoere electrice.1. bitum. O benzina hidrofinata de exemplu cu cifra octanica scazuta sau medie ce va fi supusa cresterii cifrei octanice prin reformare catalitica va necesita urmatoarea compozitie : .1. remarcandu-se combustibilii reziduali si grei sub forma de emulsie si cei cu suspensii solide de carbon fin dispersat in lichid.hidrocarburi aromatice .dupa specificul procesului tehnologic prin care se produce benzina. 2. combustibili diesel. Este vorba atat de nivelul emisiilor poluante care se incadreaza curent in restrictiile legale cat si de necesitatea substituirii combustibililor lichizi.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Utilizarea proceselor de hidrogenare catalitica a facilitat largirea gamei de combustibili diesel cu caracteristici controlate. Prin ardere energia chimica a combustibililor se transforma in energie termica si _____________________________________________________________________________________ 27 . prin numarul mare de compusi.hidrocarburi naftenice (cu cicluri de cinci si sase atomi de carbon) .hidrocarburi izoparafinice . cocs de petrol. Compozitia chimica a combustibililor diesel este extrem de complexa. utilizarea combustibililor gazosi drept carburanti pentru motoare capata o noua dimensiune. 2.din punct de vedere al naturii titeiului si prelucrarii primare . gaze petroliere lichifiate) sunt combustibili preferati pentru uzul casnic. Combustibilii gazosi ( gaze naturale. Randamentul superior. este un avantaj semnificativ al combustibililor gazosi. comercial si intr-o proportie moderata pentru chimizare. strict necesare productiei. La prelucrarea titeiului se realizeaza urmatorul spectru de produse : gaze petroliere. acizi naftenici. . In contextul noilor reglementeri ecologice. combustibili de ardere. benzine pentru motoare cu aprindere interna. gaze de rafinarie.3 Compozitia combustibililor Pentru exprimarea compozitiei combustibililor nu exista reguli standardizate sau general valabile.

CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________

mai departe in energie mecanica. Caracterul arderii amesteculului combustibil-aer determina puterea si factorii economici ai motorului, precum si viata motorului. Arderea hidrocarburilor in motor, proces fizio-chimic extrem de complex, se dezvolta in conditii de temperatura, presiune, concetratie de reactanti ce se modifica foarte rapid. Procesul incepe prin aprinderea amestecului de reactie cu o scanteie sau alta sursa de aprindere. Odata realizata aprinderea, combustia (arderea) locala a unui amestec gazos de combustibil se propaga, cu o viteza determinata in toata masa gazoasa. Zona ingusta care separa regiunea gazului nears de aceea a gazului consumat constituie “frontul flacarii “ si este sediul reactiilor chimice rapide, care transforma produsii initiali (hidrocarburile) in produsi finali (produsi de ardere). Flacara este insotita de o emisie luminoasa al carei spectru caracterizeaza natura combustibilului. Cu cresterea turbulentei amestecului, viteza de ardere creste, frontul flacarii deplasandu-se prin camera de ardere. Sursele de aprindere genereaza atomi si radicali liberi care promoveaza reactii chimice in lant. Prin propagarea reactiilor chimice in lant, o zona de combustie (ardere) se propaga prin mediul exploziv sub forma unei unde, numita “unda de combustie”. 2.1.5 Tehnologia obtinerii combustibililor Obtinerea benzinelor superioare este complexa si laborioasa, datorita numarului mare de caracteristici luate in considerare, posibilitatilor relativ limitate de realizare integrala a acestora, disponibilitatilor de materii prime cu structura diferita, precum si unor tehnologii cu rezultate diferite. In general, etapele realizarii benzinelor comerciale sunt : - obtinerea benzinelor component ; - obtinerea componentilor octanici si superoctanici ; - realizarea retelei de amestec. Pentru majoritatea rafinariilor benzinele component sunt cele de : - distilare atmosferica ; - cracare catalitica ; - reformare catalitica ; - hidrocracare ; - alchilare ; - izomerizare si cele rezultate din procesele termice (piroliza, cocsare, cracare termica etc). 2.1.5.1 Distilare atmosferica Distilarea reprezinta procesul de separare fizica bazat pe diferentele intre punctele de fierbere ale componentelor din amestec. Titeiul este un amestec de hidrocarburi dintre care foarte multe au aceleasi puncte de fierbere sau foarte apropiate. In consecinta, exceptand hidrocarburile cu puncte de fierbere joase, nu este posibila separarea titeiului in componenti puri prin distilare. Titeiul este totusi separat in amestecuri cu domenii de fierbere inguste. Aceasta distilare poate fi realizata intr-o coloana sau serie de coloane. Eficienta separarii depinde de numarul efectiv al talerelor din coloana si ratia de reflux. Utilajele principale ale unei instalatii de distilare atmosferica sunt : coloana de functionare, cuptorul tubular, aparatura de shimb de caldura, striperele si vasul de reflux (figura 2.1).

_____________________________________________________________________________________ 28

CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________

2.1.5.2 Cracarea catalitica Cracarea catalitica este acum procedeul cel mai economic de a produce benzina, din fractiuni petroliere mai grele, ca motorine si alte distilate. Procesul a fost dezvoltat cu precadere in SUA unde reprezinta 40% - 50% din capacitatea totala de titei prelucrat. Cracarea catalitica se realizeaza la temperaturi cuprinse intre 470oC –550oC pe catalizatori tip aluminosilicati si mai nou catalizatori zeolitici, acestia au dus la cresterea randamentului in benzina si la arderea completa a CO la CO2 in regenerator. Cracarea catalitica realizeaza sub influenta catalizatorului si in conditii de temperatura, ruperea legaturii C-C a moleculelor mari si formarea moleculelor de dimensiuni mai mici. Cracarea hidrocarburilor si fractiunilor petroliere se realizeaza prin urmatoarele reactii : 1. Cracarea hidrocarburilor parafinice cu formare de olefine si parafine cu masa moleculara mai mica : CnH2n+2 CmH2m + CpH2p+2 n=m+p 2. Cracarea hidrocarburilor parafinice cu formare de olefine cu masa moleculara mai mica : CnH2n+2 CmH2m + CpH2p n=m+p 3. Dezalchilarea hidrocarburilor alchilaromatice : ArCnH2n+1 ArH + CnH2n 4. Cracarea lantului hidrocarburilor alchilaromatice cu formarea unei hidrocarburi alchilaromatice cu lant olefinic si a unei parafine : ArCnH2n+1 ArCmH2m-1 + CpH2p+2 n = m + p 5. Cracarea hidrocarburilor naftenice cu formarea hidrocarburilor olefinice : CnH2n CmH2m + CpH2p n=m+p Pentru cicloparafine cu ciclu hexanic reactia de cracare duce la formarea ciclohexanului si hidrocarburilor olefinice. CnH2n C6H12 + CmH2m + CpH2p n=m+p+6 6. Transfer de hidrogen naftena + olefina hidrocarbura aromatica + hidrocarbura parafinica 7. Izomerizarea Olefina izodefina 8. Transfer de grupe alchilice (transalchilare) C6H4(CH3)2 + C6H6 C6H5CH3 + C6H5CH3 dimetil benzen benzen toluen 9. Reactii de condensare + R1CH = CHR2 + 2H

10. Disproportionarea olefinelor cu masa moleculara mica 2 H2C = CH – CH2 – CH3 H2C = CH – CH3 + H2C = CH – CH2 – CH2 – CH3 butena 1 propena pentena 1
_____________________________________________________________________________________ 29

CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________

Mecanism In prima etapa in cracarea catalitica are loc formarea unui ion de carboniu. Centrii acizi Bronsted sau Lewis sunt susceptibili (datorita deficitului de electroni) sa transforme unul din atomii de hidrogen din parafina in ioni de hidrura (H : - ) conducand astfel la formarea unui ion de carboniu. R – CH3 – CH2 – CH2 – R’ + H+ R CH+ – CH2 – CH2 – R’ + H2 Reactiile de cracare primara au loc prin ruperea heterolitica a legaturii C – C situata in β fata de sarcina pozitiva, cu formarea unei olefine si a unui ion de carboniu : R – CH = CH2 + R’ – CH2 – CH2+ R CH+ – CH2 – CH2 – CH2 – R’ Ionul de carboniu primar astfel obtinut este instabil si sufera prin migratia unui atom de hidrogen un rearanjament intern, care duce la formarea unor ioni de carbonin secundar sau tertiar, mai stabil ; R’CH2 – CH2+ R’ – CH+ - CH3 care prin rupere in pozitie β, conduce la randul sau la produse cu masa moleculara mai mica. Din cracarea canalitica rezulta gaze sarace, fractie C4, benzina, motorina si cocsul depus pe catalizator. Cifra octanica a benzinei de cracare catalitica neetilata este ridicata (88 – 90 unitati octanice). Cifra octanica este mai mare in cazul folosirii unor materii prime naftenice si a unor temperaturi ridicate in zona de reactie. Cifra cetanica a motorinei de cracare catalitica este relativ scazuta din cauza continutului ridicat de hidrocarburi aromatice. Fractiunile de motorina de cracare catalitica se folosesc drept component pentru combustibilii diesel. 2.1.5.3 Reformare catalitica Proces complex de cataliza eterogena in mediu de hidrogen, reformarea catalitica are drept scop imbunatatirea cifrei octanice a benzinelor inferioare. In acelasi timp, prin natura reactiilor, reformarea catalitica reprezinta si furnizor de hidrogen necasar in alte procese : izomerizarea, hidrodezalchilarea, hidrocracarea, hidrofinarea (benzinele nu trebuie sa contina hidrocarburi nesaturate). Reactii Utilizarea catalizatorilor cu functie duala in reformare catalitica si compozitia materie prime, determina o mare complexitate de reactii paralele si succesive : 1. dehidrogenarea naftenelor (favorizata termodinamic de temperaturi mari si presiuni mici) C6H12 C6H6 +3H2 C6H11CH3 C6H5 – CH3 +3H2 ΔH = 50 Kcal / mol (210 KJ / mol) 2. dehidrogenarea hidrocarburilor parafinice CnH2n+2 CnH2n – 6 +4H2 ΔH = 60 ± 4 Kcal / mol 3. izomerizarea hidrocarburilor n – parafinice si alchilciclopentanice : CnH2n+2 i – CnH2n+2 ΔH = - 4 … -6 Kcal / mol
_____________________________________________________________________________________ 30

MgCl2 . _____________________________________________________________________________________ 31 . reactia de demetanare : RCH3 + R’ CH3 ΔH = -11 Kcal / mol aceasta este o reactie secundara nedorita care diminueaza productia de hidrogen. catalizatori de tip schimbatori de ioni si catalizatori zeolitici. 2. catalizatorii H3PO4 .1. FeCl3 . se desfasoara : in faza acida. concentratia acidului avand o importanta deosebita.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ 4.(figura 2. Reactia generala : CnH2n+2 + CmH2m Cn+mH2(n+m)+2 Este un proces heterogen. in treapta a doua se utilizeaza catalizatorul Pt / Al2O3 – F. Pt / SiO2 – Al2O3 catalizator eficace in reactiile de dehidrociclizare. catalizatori cu platina (Pt / Al2O3). Mecanism H+ACH3 – CH2 – CH2 – CH2 –CH3 CH3 – CH+ – CH2 – CH2 – CH3 CH3 – CH – CH – CH3 CH3 – CH – CH+ .5. Catalizatorii utilizati sunt : catalizatori acizi de tip Friedel – Crafts (AlCl3 .4 Alchilarea Procesul de alchilare realizeaza conversia catalitica a olefinelor usoare la benzina prin alchilarea cu izobutan.(CH2)3 – CH3 CH3 – CH – CH2 – CH3 + CH3 – CH+ .a.2) 2.5 Izomerizarea Utilizata pentru ridicarea cifrei octanice a benzinelor ce contin hidrocarburi parafinice cu cifra octanica mica. catalizatorii sunt : AlCl3 . reactii de hidrocracare : R CH2 – CH2 – R’ + H2 5. Pt / Al2O3 .m. BF3 . ZnCl2) . AlBr3 .1. catalizatorii zeolitici.d. catalizatorii bifunctionali (Me – Al2O3) .CH2 – CH2 – CH3 s. catalizatori promotati (Pt – Re pe Al2O3 clorurat) sau utilizarea catalizatorilor diferentiati pe trepte de reactie (ex.5. Catalizatorii de alchilare consacrati sunt HF si H2SO4 .CH3 CH3 – C – CH2 – CH3 + CH3 . cat Pt pe suport neacid favorizeaza numai dehidrogenarea. Catalizatorii utilizati in reformarea catalitica sunt :catalizatori de tip oxizi metalici (MoO3 / Al2O3). Rezulta un lichid alchilat cu stabilitate superioara si calitate antidetonanta corespunzatoare benzinei de aviatie.

ecomicitate. hidropurificare etc. Un combustibil prea volatil va determina o vaporizare excesiva in rezervor si formarea dopurilor de vapori in linia de combustibili.1. fara a fi o proprietate directa la volatilitate se utilizeaza curent caracterizarea combustibililor si prin punct de inflamabilitate.1. combustibil reactor sau component diesel. Distilarea Din punct de vedere a caracteristicilor de distilare o benzina poate fi analizata prin trei domenii ale curbei de distilare (figura 2. hidrodezalchilare.6 Polimerizarea Realizeaza transformarea propilenei si butilenei in benzina de polimerizare. benzine. Benzina de cracare termica are insa cifra octanica si stabilitate chimica scazuta.5. 2. practica industriala utilizeaza caracterizarea combustibililor prin distilare si presiune de vapori. trimeri. Sub notiunea generala de volatilitate.3): _____________________________________________________________________________________ 32 . cracarea termica si cocsarea sunt cele mai importante. Pentru combustibili de motoare caracteristicile de volatilitate sunt corelate cu topografia si climatul tavilor in care este utilizata benzina. pentru a determina un start usor si o vaporizare adecvata necesara unei distributii uniforme intre cilindrii. vitaza la cald. formarea dopurilor de vapori.6 CARACTERISTICILE COMBUSTIBILILOR 2. are ca scop transformarea fractiilor petroliere grele in produse petroliere usoare prin hidrogenare distructiva.1 Caracteristici ce influenteaza calitatile energetice ale motorului (putere. Procesul poate fi realizat termic sau catalitic (H3PO4).1.7 Hidrocracarea Proces catalitic heterogen in mediu de hidrogen.1. Se pot obtine din : motorine si gudroane de la dezasfaltare si reziduuri petroliere. aparitia cristalelor de gheata in carburator si dilutia lubrifiantilor de motor cu constituientii benzinei cu punct de fierbere ridicat.1. 2. in care predomina dimeri. legate de pornirea la rece.6.5. functionare linistita) Volatilitate Volatilitatea afecteaza performanta in motor sub mai multe aspecte. Combustibilul trebuie sa fie suficient de volatil. 2.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ 2. tetrameri cu cifra octanica ridicata.5.8 Procese termice Din procesele termice de prelucrarea produselor petroliere. ceea ce va impiedica curgerea normala spre carburator.

Presiunea de vapori creste cu crestera temperaturii si depinde de continutul de butan din benzina. . .vascozitate cinematica fiecare dintre ele cu posibilitati de exprimare dimensionala in unitati absolute (SI) si unitati conventionale. Tendinta de formare a vaporilor este determinata de excesul componentilor cu puncte de fierbere joase. Sunt utilizate doua modalitati de exprimare a vascozitatii : . Astfel. pentru vascozitatea cinematica (η) η in = 9.80665 = 9.partea medie este definita de temperaturi de distilare a 50% volum. Acestea asigura pornirea usoara si evitarea dopurilor de vapori la o pornire fierbinte. de punctul initial de fierbere si temperaturile la care distila 10% si 20% volum. fractia de mijloc afecteaza de asemenea economicitatea autovehicolului. . Vaporii astfel formati duc la operarea dificila a motorului. determina reducerea puterii motorului si in cazuri severe oprirea motorului. O presiune de vapori prea ridicata sau o parte de varf volatila determina o pornire la rece excelenta dar si o tendinta de formare a vaporilor si o pornire la cald slaba. Presiunea de vapori Reprezinta de asemenea o posibilitate pentru aprecierea volatilitatii benzinei.80665 = 9.distilarea a 50% volum la temperatura de 1000C –1200C . Daca partea finala este prea grea atunci economicitatea. ultimile restrictii impunand un final 1850C – 1900C. reducerea vitezei si produce supraincalzirea motorului. urmatoarea distributie a volatilitatii : .vascozitate dinamica . Ajustarea presiunii de vapori conform specificatiilor se realizeaza prin adaus de butan (figura 2.limitarea finalului de distilare la maximum 2050C .4). se admite la nivelul mondial al consumatorilor de benzina auto. acceleratia si combustia lina. formarea de depozite in conducta de alimentare si in spatele supapelor de admisie si acoperirea bujiei. . corespunzator partii medii a curbei de distilare .partea finala a benzinei afecteaza diluarea uleiului. Punctul de 50% volum distilat trebuie sa fie destul de scazut pentru a permite o incalzire rapida.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ partea initiala este definita de presiunea de vapori. dar nu atat de scazut sa cauzeze blocarea sau scaderea vitezei . asa cum se vede din figura afecteaza blocarea carburatorului.distilarea a 90% volum la temperatura cuprinsa intre 1600C – 1800C . In general.temperatura la care distila 10% volum trebuie sa fie cuprinsa intre 500C – 700C . . Vascozitate Pentru lichide vascozitatea poate fi descrisa ca o rezistenta la curgere si este exprimata uzual prin inregistrarea timpului necesar curgerii unui volum dat de combustibil printr-un orificiu mic. in conditii de temperatura constanta. . depozitele din camera de ardere.8066 daP - _____________________________________________________________________________________ 33 . de dimensiuni standardizate. puterea acceleratia si arderea lina vor fi afectate deoarece partea finala contine componente ale benzinei cu cea mai ridicata valoare calorica.

Intrucat caracteristicile de intarziere la autoaprindere ale combustibililor diesel influenteaza performantele motorului. Vascozitatea afecteaza caracteristicile de curgere si distributie al combustibililor. aceasta proprietate devine cea mai importanta. este exprimata in Stokes (St) sau centistokes (cSt).CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ si η in =1 = 1daP = 103 cP Exprimarea curenta pentru fiind N S / m2 in SI si poise (P) sau centipoise (cP) in sistemul C. Natura combustibilului sa dovedit a fi factorul primar in reducerea timpului afectat pentru intarzierea la autoaprindere. vascozitatea exercita influenta puternica asupra formei de pulverizare a combustibilului. al doilea combustibil α metil naftalina. _____________________________________________________________________________________ 34 . Vascozitatile combustibilului diesel pentru motoare cu turatie mare sunt cuprinse in domeniul 1. Pentru stabilirea cifrei cetanice au fost selectati doi combustibili de referinta : normal cetan – C16H34 cu o intarziere la autoaprindere foarte mica (arbitrar i s-a atribuit cifra cetanica 100) .S. Tipul de hidrocarburi este important numai pentru caracteristicile fizice ale combustibilului. Cifra cetanica (CC) – Indice Diesel (ID) Calitatea de baza a combustibililor diesel este autoaprinderea spontana si arderea satisfacatoare in conditiile existente in camera de ardere.G. Combustia este micsorata iar puterea finala si economia scad. Vascozitati mari pot determina o atomizare insuficienta si o penetratie insuficienta a jetului pulverizat. care determina putere si economicitate scazuta. prezinta calitati de ardere foarte proaste atribuindu-i-se arbitrar cifra cetanica 0. sau amestecat cu aerul necesar pentru ardere rezultand o combustie necorespunzatoare.S.8 – 5. cu repercusiuni asupra randamentului combustiei.8 cSt) sunt limitati la motoare cu turatii mici.780C). Vascozitatea poate afecta proprietatea de lubrifiere a combustibilului si poate avea influeta asupra perioadei de functionare a pompei. unde densitatea este masurata in g/cm3 .G. Vascozitati mici mici ale combustibilului rezulta in fluxul pulverizat caracterizat printr-o penetratie insuficienta. Vascozitatea combustibilului diesel este importanta prin efectul asupra vehicularii prin pompa si sistemul de injectie. Vascozitatea mica conduce la scurgeri excesive pe langa pistonul pompei de injectie. Jetul tinde spre un flux solid in loc de formare a particulelor mici tip spray si in acest caz combustibilul nu este distribuit in. Uzual limita minima a vascozitatii este determinata de preintampinarea scurgerilor in echipamentul de injectie. conversia dimensionala fiind data de relatia : ν in St =100 cSt = 10-4 m2/s Relatia dintre Stokes si poises este exprimata prin : St densitate = P . Combustibilii cu vascozitati mari (mai mari de 5. la temperatura de masurare a vascozitatii. In sistemul international de unitati de masura (SI) unitatea de vascozitate cinematica are dimensiunile m2/s iar in sistemul C.8 cSt la 1000F (37. Apare necesara evaluarea intarzierii la autoaprindere a combustibilului – “cifra cetanica”. realizand in acelasi timp si lubrifierea componentelor sistemului de injectie pentru unele tipuri de motoare.

CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ La determinarea cifrei cetanice a oricarui combustibil.5). Cifra octanica (CO) Combustia in motoarele cu aprindere prin scanteie depinde in primul rand de tipul motorului si de calitatea combustibilului. Caracteristica principala care defineste proprietatile detonante ale conbustibilului este “cifra octanica” (CO) ea reprezinta o masura a rezistentei unui carburant la detonatie. determina cresterea presiunii. si punctul mediu de fierbere .depunerile _____________________________________________________________________________________ 35 - . monograma prezentata in figura este bazata pe relatia de calcul a indicelui de cetan (figura 2. Controlul de calitate pentru combustibili diesel este mult mai dificil decat pentru benzine. . flacara initiata de bujie se propaga in spatul de combustie pana cand intreaga cantitate de benzina este arsa. De asemenea normal heptanului i s-a atribuit valoarea 0 pentru CO. Graham Edgar stabileste in 1926 pentru prima data prin comparatie cu un amestec carburant de referinta (izooctan si normal heptan) calitatea detonanta sau antidetonanta a unei benzine definind cifra octanica drept procentul in volum de izooctan intr-un amestec cu normal heptan care formeaza un carburant cu proprietati antidetonante ca si carburantul ce trebuie evaluat. Motoarele diesel cu turatie mare utilizeaza combustibil cu CC in domeniul 45 – 55. Intrucat determinarea CC prin teste pe motor necesita echipament special. avand in vedere calitatile antidetonante exceptionale. in flacara. proprietatile lui de autoaprindere sunt comparate cu proprietatile amestecului de referinta. reprezentand procentul de n cetan. formand o sigura faza) O alta metoda este formula de calcul a “indicelui de cetan” . Cresterea temperaturii cauzata de propagarea flacarii. se determina prin titrare cu KOH si se exprima in mgKOH necesare neutralizarii acizilor din 100ml combustibil. Indicele Diesel (ID) exprima proprietatile de ardere ale combustibililor Diesel utilizand densitatea exprimata in 0API si punct de anilina : ID = = (1. Dr.2 Caracteristici ce influenteaza uzura motorului aciditate. Cresterea temperaturii si presiunii in zona de gaz finala creeaza conditii necesare reactiilor preflacara ale benzinei rezultand peroxizi sensibili la temperatura ridicata si care la concentratii critice se oxideaza instantaneu inainte de aparitia frontului de flacara.8 t +32) unde PA = punct de anilina. Aciditatea organica. Aceasta oxidare instantanee determina detonatia. Un combustibil bun trebuie sa fie neutru.6. timp si fiind si costisitoare au fost dezvoltate metode alternative de estimare a cifrei octanice. Prin conventie. alclinitate : Combustibilii devin corozivi daca au in componenta acizi (mai ales minerali) sau baze. izooctanului i s-a atribuit valoarea 100 pentru CO. In conditii ideale. ea reprezinta o estimare a cifrei cetanice folosind densitatea 0API. in amestecul de n cetan si α metil naftalina. 2.1. 0F 0 API = densitatea exprimata in 0API t = punctul de anilina in 0C (teperatura cea mai joasa la care anilina si produsul petrolier se amesteca.

Pentru benzine gumele reprezinta sursa majoritara a depunerilor. ei formeaza saruri de plumb volatile. etc. 2. prin cresterea avansului la aprindere. Ca. vaporii de apa prezenti in aer se transforma in gheata care se depune. determinand fluctuatii ale presiunii. formaldehide etc. _____________________________________________________________________________________ 36 - .Aditivi modificatori de depuneri Depunerile din camera de combustie se formeaza datorita compusilor cu plumb. . Produsele finale ale oxidarii sunt gumele care se depun si blocheaza conductele de alimentare cu carburant. care se elimina odata cu gazele de esapare. dipropilenglicol. Se folosesc ca aditivi antigheata. Ca aditivi cu proprietati de curatare se folosesc : carbanati. dimetilformamida. Mecanismul protectiei anticorozive si antirugina. tetracianoetilene.Aditivi antigheata Pe clapetele carburatorului.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Acestea altereaza in timp corelarea motor – carburant.1. Agentii antidetonanti utilizati frecvent sunt de tip metalici. . distribuitorul si orificiile supapelor sau se pot depune pe supape si piston producand defectiuni mecanice. deprecierea schimbului de caldura. Ele se pot acumula pe izolatorii bujiilor determinand rateuri la turatii mari ale motorului. Fe. Au proprietati anticorozive amestecuri de alchil fenoli etoxilati si imidazoline. in cazul combustibililor diesel se remarca continutul de cenuse dat de cantitatea de compusi cu Si.Aditivi anticorozivi si antirugina Contaminarea cu rugina a combustibilului devine posibila in urma patrunderii apei in timpul depozitarii sau manipularii. adaugati ca antidetonanti. carbonat de guanidina etc. . reacti initiate de formarea unor centri activi. in perioadele reci si umede. amestecuri de amine si amide etc. Se pare ca acestia se descompun in etapa de precombustie. fie prin impiedicarea formarii de radicali liberi. .7 Aditivarea combustibililor Aditivi antidetonanti La producerea detonatiei are loc cresterea rapida a presiunii in camera de combustie. Ele apar prin polimerizarea si condensarea hidrocarburilor nesaturate sau a compusilor cu azot si sulf. V rezultate in urma arderii. Cand modificatorii de depuneri sunt compusi halogenati ei se numesc epuratori. in specii antidetonante. jigloarele carburantului. din procesele de cracare la temperaturi inalte si prin posibila contaminare a lubrifiantului cu produsi de ardere. cel mai des utilizati fiind alchilii de plumb (trimetil si trietil plumbul).Aditivi detergenti Sunt utilizati in scopul reducerii sau inlaturarii depunerilor formate in carburator. In afara de depunerile solide. Pentru preintampinarea acestor fenomene se folosesc aditivi antidetonanti. se bazeaza atat pe reactii de neutralizare a acizilor cat si pe formarea unor pelicule protectoare adsorbite la suprafata metalului. Tetraetil plumbul determina depuneri in motor si uzuri ce favorizeaza arderea suprafetelor si ancrasarea bujiilor. Na. . Ele pot proveni din gumele formate prin oxidare si polimerizare la temperaturi joase. substante care se dizolva in apa si reduc punctul ei de solidificare si compusi activi de suprafata.Aditivi antioxidanti Acestia inhiba oxidarea hidrocarburilor fie prin indepartarea radicalilor liberi rupandu-se lantul oxidarii . metil 2. Ca antioxidanti s-au testat cu succes : amino – guanidine. 4 pentadiol. fenoli. In prima clasa intra izopropanolul.

rasini si eventual asfaltene cu structura nu foarte bine cunoscuta. . Sunt doua directii principale prin care se actioneaza asupra reducerii emisiilor poluante . . . oxizilor sulfului SOx se produce poluarea mediului. care ajuta la pornirea usoara la rece a motorului. prin tratarea gazelor de ardere inainte de esaparea lor in atmosfera. CO. benzenice. ei apar prin arderea sulfului prezent in combustibil. oxizilor de azot NxOy. pentru motoare si transmisii se obtin din titeiuri cu caracter parafinic. Distilarea pacurii se face in vid _____________________________________________________________________________________ 37 .7 kg aer/kg combustibil.hidrocarburi alcanice (parafinice) normale si ramificate . reziduul de al distilarea atmosferica a titeiului este distilata in vid rezultand fractiuni de ulei si un reziduu (bitum sau asfalt). - 2. cu catene normale si ramificate . iar asfaltenele pana la 3000 . Formarea oxizilor de azot este accelerata de cresterea temperaturii flacarii. prima legata de imbunatatirea calitatii carburantilor prin reducerea compusilor cu azot si sulf. Practic este imposibila reducerea combustiei de CO % in gazele de esapare deoarece in timpul arderii normale au loc si reactii termice ale CO2 : 2CO2 CO + O2 CO2 + C 2CO Este cunoscut faptul ca NOx constituie o alta categorie de poluanti. Rasinile au mase moleculare medii pana la 1500. .1. Pacura.hidrocarburi mixte ciclano – aromatice cu grupe alchilice . Pentru convertirea stoechiometrica a carbonului la CO2 si a hidrogenului la apa este necesara o ratie de cca 14. azotat de etil.hidrocarburi aromatice. A doua directie ia in considerare reducerea emisiilior poluante. hidrocarburile respective avand lanturi de atomi de carbon de 20 – 80. In urma reglementarilor ecologice s-a impus diminuarea pana la eliminarea totala a aditivilor cu plumb (pana la max 0. Uleiurile de calitate superioara. Cresterea calitatii octanice a benzinei se face prin adaos de antidetonanti ceea ce face ca la 1 litru de benzina sa fie pana la 0. 2.cicloalcani (naftene) cu catene laterale normale si ramificate .8 Controlul emisiilor gazoase poluante ale automobilelor Prin emanarea prin epamentele motoarelor automobilelor a plumbului. peracrilati etc. Ei fiind produsi prin oxidarea N2 din aer sau a celui din combustibil. in special de SO3 audevenit o problema serioasa. Masa moleculara medie a uleiurilor variaza intre aproximativ 300 si 800.2 Uleiuri lubrifiante Uleiurile minerale sunt constituite din anumite tipuri de hidrocarburi si substante chimice in proportii variate care provin si din conditiile de rafinare : .15 Pb/l) s – au inlocuirea efectului octanic al plumbului cu alti componenti octanici valorosi. Recent emisiile de SOx. In acest scop sunt utilizati :peroxid de acetona. naftenice etc.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Aditivi pentru masurarea cifrei cetanice Accelerarea proceselor de ardere initiala si micsorarea temperaturii de autoaprindere a combustibililor conduce la cresterea cifrei cetanice. SO3 cu apa prezenta in gazele de esapare da acid sulfuric. 64 g Pb.

separator 5. sulf si azot. toluen. produsii grei cad la baza coloanei. De aici este trimisa in zona de vaporizare a coloanei de distilare . Uleiurile astfel preparate.deparafinarea cu solventi selectivi astfel : -se amesteca uleiul cu propan lichid si se raceste. Dezasfaltarea uleiurilor are ca scop indepartarea produsilor asfaltosi si se realizeaza cu propan lichid. parafina cristalizeaza si este retinuta prin filtrare. Finisarea se face prin hidrogenarea catalitica usoara (hidrofinare) sau metoda veche (tratare cu H2SO4 si /sau pamant activ.1. propan). prin racire parafina cristalizeaza si se separa prin filtrare. Rafinarea se poate realiza si cu solventi selectivi (fenol. in molecula carora pot intra si unele metale (in special vanadiu). Fractiunea de varf se condenseaza si se trece intr-un separator. Se face apoi rafinarea cu solutii alcaline pentru indepartarea urmelor acide. cresterea stabilitatii uleiului. pentru eliminarea componentelor nedorite. Aceste substante confera moleculei oarecare polaritate. contin cantitati reduse de substante cu oxigen. Prin rafinare compusii nesaturati polimerizeaza si se elimina cu gudronul acid. pe langa hidrocarburile mai mult sau mai putin complexe. -utilizarea amestecului benzen – acetona : benzenul dizolva uleiul. .deparafinarea prin racire : prin racirea uleiului parafina cristalizeaza si este separata de ulei prin fierbere . de unde o parte se refluxeaza si alta se depoziteaza. . 2.cuptor tubular 3. racirea acestuia pana la 60C.coloana de distilare 4. Deoarece uleiurile contin parafine (influenteaza negativ fluiditatea uleiurilor la temperaturi scazute) indepartarea acestora se face prin mai multe metode : . adica proprietati tensioactive. ulei.2. imbunatatirea vascozitatii si scaderea cifrei de cocs. distilarea in vid a pacurii 1. Acestia au proprietatea de a dizolva numai componentele nedorite din ulei.Proprietati reologice (de curgere) _____________________________________________________________________________________ 38 . iar uleiul se separa de solventi prin distilare. Rafinarea se poate realiza cu H2SO4 (cand continutul in parafine este unic).2. iar uleiul se separa de propan prin distilare.schimbatoare de caldura 2.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ (in conditii de presiune normala sunt necesare temperaturi ridicate temperaturi ce ar duce la descompunere). Materia prima este preincalzita in schimbatoarele de caldura si introdusa intr – un cuptor tubular unde atinge temperaturi de 3500C. benzen. Celelalte componente se separa de compusii usori in coloane de separare si se racesc in schimbatoarele de caldura.utilizarea amestecului metil – etil – cetona.1 Caracteristicile uleiurilor lubrifiante 2. furfurol.coloana de separare Uleiurile obtinute de la distilarea in vid sunt supuse procesului de rafinare. iar acetona precipita sarafina.

τ= p = ρgh D= η= ν= ν=Kt . Cele mai folosite sunt vascozimetrele capilare. cel mai folosit pentru uleiuri este vascozimetrul Ubbelohde cu nivel suspendat. inclusiv comportarea uleiurilor la temperaturi joase. η= .Vascozitatea nu poate fi masurata decat atunci cand uleiul este in miscare. la care apar anomalii de curgere. Vascozitatea ( ηsau ν) se afla masurand timpul printr-o capilara a unei anumite cantitati de lichid. Uleiul este supus de asemenea la forfecare atunci cand se deplaseaza intre jocurile fine dintre piesele in miscare precum si pompabilitatea la temperaturi scazute cand vascozitatea creste considerabil. Vascozitatea Proprietatea dinamica cea mai importanta a unui ulei lubrifiant reprezinta rezistenta sa la curgere sau frecarea dintre moleculele sale. Q= K= τ = tensiunea de forfecare D = gradientul de viteza p = presiunea hidrostatica r = raza tub capilar L = lungime capilar _____________________________________________________________________________________ 39 . precum si fenomenul de congelare. Vascozitatea se determina prin numeroase metode cu diferite aparate. Determinarea vascozitatii cu instrumente capilare se bazeaza pe relatia dintre vascozitate si viteza de curgere a unui lichid prin tuburi capilare. conventionale rotative si cele care functioneaza prin caderea sau rostogolirea unui corp. Dintre vascozimetrele capilare. Proprietatile reologice intervin preponderent in tehnica ungerii.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Proprietatile reologice cuprind vascozitatea si variatia sa cu presiunea si temperatura. Ungerea avand ca scop micsorarea frecarii prin intermediul unui stat de ulei se intelege ca aceste proprietati sunt interdependente.

90C aceeasi vascozitate cu a uleiului de cercetat. η = K(ρb . El foloseste ca uleiuri de referinta uleiuri parafinice(H) considerate cu IV = 100 (uleiuri a caror vascozitate este putin influentata de temperatura) si uleiuri naften – aromatice (L) cu IV = 0 (vascozitatea este influentata mult de temperatura) IV = νA = vascozitatea cinematica a uleiului etalon L la 37.B = constante T = temperatura absoluta ν = vascozitate cinematica Cu aceasta relatie se poate determina vascozitatea la o anumita temperatura functie de vascozitatea la doua temperaturi date. Deoarece nici una din numeroasele relatii matematice nu permit exprimarea variatiei vascozitatii cu temperatura printr-o singura valoare. cel mai folosit fiind bazat pe “indice de vascozitate” (IV) Dean – Davis.90C aceeasi vascozitate cu a uleiului de cercetat νC = vascozitatea uleiului de cercetat . Pentru masurari la presiuni si temperaturi extreme masurarea vascozitatii se realizeaza cu vascozimetrul HOPPLER cu tub inclinat. lg( ν + 0.70C care are la 98. dintre acestea cea mai folosita este cea care permite obtinerea unui drepte intr – un sistem de doua coordonate. De aceea au fost elaborate numeroase formulari matematice si reprezentari grafice.004 _____________________________________________________________________________________ 40 - .Variatia vascozitatii cu presiunea Vascozitatea creste cu crestera presiunii : ηp = η0 a p ηp = vascozitatea la presiunea p η0 = vascozitatea la presiunea atmosferica a = constanta cu valori cuprinse intre 1. Ele nu permit determinarea vascozitatii absolute.6) = A + B lgT A.002 si 1.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Q = debit de volum Viscozimetrele conventionale folosite inca in tehnica masoara timpul de curgere a unui anumit volum de lichid printr-un orificiu. deoarece tubul de curgere este prea scurt pentru a asigura stabilirea unui regim laminar. νB = vascozitatea cinematica a uleiului etalon H la 37. s-a recurs la diferite sisteme conventionale.80C care are la 98.ρu) t ν= K = constanta aparatului ρb = densitatea bilei ρu = densitatea uleiului t = timp Variatia vascozitatii cu temperatura Variatia vascozitatii cu temperatura intr-un interval larg de temperatura nu poate fi reprezentata cu precizie suficienta print-o relatie matematica simpla.

depinde de prezenta parafinelor care se separa. Solubilitatea gazelor in uleiuri este proportionala cu presiunea si scade cu cresterea temperaturii. Separarea are loc inainte de pierderea mobilitatii si este insotita de tulburarea uleiului.tensiunea superficiala si interfaciala Tensiunea superficiala este forta care tinde sa reduca la minim suprafata libera a lichidelor. . de asemenea unii aditivi favorizeaza formarea spumelor. pulverizare . Emulsionarea – prin agitare in prezenta apei uleiurile minerale pot forma emulsii. deoarece in ambele cazuri vascozitatea creste aceasta crestere este favorabila curgerii deoarece compenseaza partial pierderea de vascozitate provocata de urcarea temperaturii. Adsorbtia joaca un rol important in cazurile de ungere la limita si la presiuni extreme. umectare. mai ales in prezenta catalizatorilor). .2.OH) sau atomi de sulf. emulsionare. ceea ce produce micsorarea tensiunii interfaciale. Activitatea superficiala a uleiurilor intervine in fenomene de ungere (adsorbtie solid – lichid. Spumarea accelereaza fenomenele de oxidare ale uleiurilor prin marirea suprafetei de contact cu aerul. adezivitate) protectie impotriva coroziunii. restul restul moleculei nepolare ramane mobila si micsoreaza frecarea. Uleiurile brute.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Influenta presiunii este analogica cu cea a scaderii temperaturii. tensiunea interfaciala se refera la suprafata de separare a doua lichide nemiscibile (ulei fata de apa). sau cele oxidate au tendinta pronuntata de spumare. congelare . Atat timp cat acesta se afla in solutie nu este daunator. Comportarea uleiurilor la temperaturi scazute. Temperatura la care are loc acest fenomen estede obicei cu 3 – 50 mai ridicata decat punctul de congelare. dar la scaderea presiunii se formeaza spuma. La interfata cu apa se concentreaza grupele polare din molecule.1. spumare. care contin in molecula functie acida (COOH). depind mai ales de prezenta in uleiuri a unor substante cu grupe polare. 2. in protectia contra coroziunii.2 Proprietati tensioactive ( de ungere) Proprietatile influentate de tensiunea superficiala si interfaciala. Presiunea are un efect mai mare asupra uleiurilor cu un continut ridicat de hidrocarburi aromatice. alcoolica (. care au o puternica atractie fata de apa. Uleiurile pot dizolva pana la 10% aer la 200C. Punctul de congelare al unui ulei este temperatura cea mai inalta la care uleiul supus racirii inceteaza de a mai curge. insuficient rafinate. termice si mecanice.Ungerea Ungerea are ca scop micsorarea frecarii intre doua suprafete cand cel putin una este in miscare : F=μP F = forta de frecare P = presiunea _____________________________________________________________________________________ 41 . clor etc. Partea polara a moleculei se orienteaza spre suprafata metalului si se fixeaza print-un fenomen de atractie electrostatica. uleiurile lubrifiante nu au voie sa formeze cu apa emulsii stabile. Solubilitatea aerului si oxigenului reprezinta un caz particular (datorita reactiei cu moleculele de hidrocarburi.comportarea la rece. Spumarea uleiurilor in sistemele de ungere si transmisie a puterii poate avea efecte daunatoare.

dintr-o proba reprezentativa.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ μ = coeficient de frecare Proprietatea uleiurilor de a micsora frecarea in conditiile ungerii la limita se numeste “onctuozitate “ 2.In zona dintre camera si primul reper. . iar gradul de contaminare prin intensitatea innegriri petei. Metoda intersectiei curbelor CAT cu CBT _____________________________________________________________________________________ 42 . In ultimile doua situatii uleiul trebuie inlocuit. Pe masura ce gradul de contaminare creste. prezenta apei si a combustibilului in ulei. Se toarna uleiurile respective in cele doua camere si se asteapta egalizarea temperaturii si nivelelor in camere. si printr-un punct pentru uleiul uzat.2 Mijloace rapide de analiza a uleiului De multe ori trebuie luata o hotarare asupra utilizarii in continuare auleiului. cu atat cu atat mai aproape de centrul petei sunt concentrate produsele insolubile. continutului in insolubile. Ea poate da indicatii referitoare la vascozitate.6). .In zona externa. Prin oxidare rezulta substante solubile (alcooli.7). In asfel de cazuri se recurge la analiza rapida a uleiului cu ajutorul unei truse simple. diferite ca marime si grad de innegrire. acizi. inseamna ca vascozitatea uleiului a crescut foarte mult ca urmare a degradarii . 2. La temperaturi ridicate unele depuneri se solidifica sub forma de lacuri si pot bloca segmentii pistonului. Puterea dispersanta a uleiului se evalueaza prin distanta parcursa prin difuzie de particulele insolubile din ulei. puterea dispersanta a uleiului etc. Determinarea rapida a vacsozitatii se face cu un aparat constituit din doua camere in care se toarna cantitati egale de ulei si din doua canale de curgere (figura 2. cu atat suprafata petei mai intens colorata este mai mare. dispersanta si gradul de contaminare pot fi exprimate prin trei note (figura 2. Picatura de pe hartie va forma o pata circulara cu zone concentrice. Aceasta consta in depunerea unei picaturi de ulei. dupa cel de al doilea reper cand vascozitatea uleiului a scazut foarte mult ca urmare a contaminarii cu combustibil. caz in care vascozitatea uleiului se considera in limite admisibile de utilizare . Aparatul se inclina asfel ca suprafata 5 sa se aseze complet pe suprafata orizontala a mesei si se asteapta ca uleiul prospat sa ajunga in punctul zero al canalului sau de curgere.2.In zona dintre cele doua repere ale canalului respectiv. Potrivit acestui criteriu. si cat dispersanta este mai mica.1.3 Stabilitatea la oxidare Temperaturile ridicate si prezenta aerului produc oxidarea uleiului. dupa care se aduce din nou pozitie orizontala si se examineaza pozitia uleiului folosit care se poate afla in urmatoarele situatii : . Canalele sunt marcate diferit. pe hartie de filtru si examinarea dupa 30 – 60 minute. Cu cat capacitatea dispersanta a uleiului e mai buna. petele formate sunt mai inchise la culoare.2. Marimea petei depinde de cantitatea si vascozitatea uleiului depus pe hartia de filtru. cu o linie intre doua repere pentru uleiul proaspat. esteri) si insolubile in ulei. Evaluarea puterii dispersate Puterea dispersata a uleiului impreuna cu gradul de contaminare poate fi estimata prin metoda petei. aldehide.

o categorie de aditivi tot mai mentionata.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Cand creste durata de functionare se produce impurificarea cu produse acide(creste curba de impurificare totala CAT). prezent in toate uleiurile de motoare pentru actiunea sa antioxidanta si antiuzura. In afara de limitarea continutului de fosfor (ditiofosfat) nu se cunoaste o alternativa satisfacatoare pentru evitarea acestui inconvenient. pe baza unui borat alcalin sub forma de microsfere (diametru 0. Nu exista decat putine date certe asupra compozitiei lor. In categoria aditivilor pentru presiuni inalte. un nou tip de aditiv. compusii organici cu sulf vor fi tot mai intrebuintati. Aditivi In domeniul aditivilor pentru uleiurile de motoare si transmisiile autovehicolelor se fac cercetari privitoare la iesirea din empirismul care sta la baza folosirii lor.1 m) dispersate in ulei. Uleiul se schimba dupa o perioada de timp punctului de intersectie a celor doua curbe. Prin reactii de neutralizare se constata scaderea bazicitatii uleiului si deci scaderea cifrei de bazicitate totala (CBT). In acest domeniu. Se tinde tot mai mult catre inlocuirea aditivilor pe baza de substante metal – organice pentru evitarea cenusii acestora. a dat rezultate excelente. acestia permitand formularea unei game largi de uleiuri. mai ales in cazul aditivilor destinati uleiurilor de motoare. unele specificatii limiteaza continutul de metale din uleiurile de motoare sau numai cenusa. afecteaza eficacitatea unor dispozitive antipoluante ale autovehiculelor (sisteme stoechiometrice pentru controlul emisiilor poluante si senzorul de oxigen). sunt substante utilizate in uleiurile de motoare si de transmisii pentru micsorarea coeficientuluide frecare. in scopul reducerii consumului de energie. De aceea. “Modificatorii de frecare”. _____________________________________________________________________________________ 43 . In unele cazuri s – a observat ca fosforul din ditiofosfatul de zinc.

Fiecare dintre aceste tipuri. Dupa numeroase studii cele selectate au fost : • Otelurile pentru corpul navelor este otelul sudabil.grupa D – otel cu valoarea normata a rezilientei la – 200C (oteluri ce lucreaza in regiuni temperate) .015 Compozitia chimica a otelurilor de inalta rezistenta pentru corpul navelor : C max % 0.21 0.5%C 0.04 0. .1 Clasificare 3.05 V 0.grupa A – otel cu valoarea normata a rezilientei la zero grade celsius (sunt otelurile ce lucreaza sub apa) . precum si otelul profilat cu grosimea destinat constructiilor si pieselor navale.015 Nb 0.04 Al min % 0.10 Ti max % 0.9 – 1.5 P max % 0.04 0. platbenzi sau profilat cu grosimea de pana la 50 mm.08 _____________________________________________________________________________________ 44 .04 S max % 0.5 0. Otelurile navale sunt : oteluri cu rezistenta normala si oteluri de rezistenta inalta.04 Al min % 0.60 0.35 P max % 0. functie de temperatura la care se normeaza rezilienta (rezistenta la soc) se impart in trei grupe : .04 0. laminat la cald sub forma de tabla. Compozitia chimica a otelurilor de rezistenta normala pentru corpul navelor : A D E C max % 0.grupa E – otel cu valoarea normata a rezilientei la – 400C (oteluri ce lucreaza in regiunile polare).18 Mn 0.18 Mn min % 2.1 Oteluri si fonte De regula navele maritime si fluviale actuale au corpul metalic.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ CAPITOLUL III Materiale utilizate in constructia navelor 3.70 Si max % 0.20 Ni max % 0.05 – 0.35 0.40 Mo max % 0.02 – 0.21 0.04 S max % 0.35 Cr max % 0.6 Si max % 0.02 Cu max % 0.1. Otelurile sunt materiale de baza pentru construirea corpului navelor cu lungimi de calcul (L) mai mare de 40 m.04 0.

Dupa continutul in carbon dar tinand seama si de continutul in alte elemente.1 Fontele _____________________________________________________________________________________ 45 . racorduri pentru evacuare gaze arse etc. fara crapaturi sau atacat de insecte. tuburi pentru instalatii etc.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ In constructia navelor se folosesc o serie de piese turnate din fonta cu grafit nodular.1. Aliajele de aluminiu sunt utilizate la constructia corpului navelor mici (L = 12 – 40 m). . .1. suprastructuri. 3.metalurgia fierului se face in cuptoare inalte (furnale) si consta in reducerea minereului la metal brut si se obtine fonta . pentru a putea valorifica minereurile sarace acestea sunt supuse concentrarii (imbogatirii) in fier.3 %C . Concentrarea se face in special prin metode magnetice (minereul bogat in magnetit este separat de steril). mangan. se deosebesc urmatoarele calitati tehnice de fier : . Prepararea fierului tehnic se face in doua etape : . capace de magazii. in afara de carbon si elemente. speciile de lemn folosite sunt :stejar.1. cuzineti pentru arbori portelice. balustrade. Compozitia chimica se stabileste de producator functie de caracteristicile mecanice cerute pentru piesele turnate respective.convertizarea (in cuptoare speciale) – in aceasta etapa se urmareste obtinerea unor calitati speciale de oteluri (prin indepartarea unei parti de carbon si impuritati daunatoare si adaugarea de componente necesare pentru prepararea acestor oteluri).1. Continutul de fier al minereurilor variaza intre 25 – 75 %. garnituri de etansare. amenajari interioare. Lemnul utilizat trebuie sa fie uscat si ignifugat.2 Materiale neferoase (aliaje neferoase) Sunt utilizate la constructia corpului navei si unele amenajari : Aliajele de cupru sunt utilizate la confectionarea elicelor navale. 3. usi speciale pentru magazii frigorifice etc. - - 3. rufuri. masele plastice textile si masele plastice spongioase. invelis punte . . Lemn si prefabricate pe baza de lemn utilizat la amenajari cabine. tei. barci. formeaza obiectul siderurgiei. sau piese turnate din fonta cenusie.5 – 1%C . Ca urmare. ca de exemplu siliciu.fierul forjabil care contine sub 0. 3.otelurile care contin de obicei 0. constructia barcilor de serviciu si salvare.3 Materiale nemetalice mase plastice – utilizate la captuseli interioare captuseli de protectie a puntii impotriva coroziunii. Utilizari speciale o au masele plastice cu fibra de sticla. considerandu-se sarace minereurile cu sub 45 %Fe. Obtinerea acestor varietati tehnice de fier. Principiul de baza al prepararii fierului tehnic este reducerea oxizilor de fier de catre carbon si oxid de carbon.fontele care contin peste 2.1 Calitatile tehnice de fier Fierul tehnic contine. scari exterioare si interioare.5 %C. brad. fosfor care pot modifica proprietatile aliajelor fier – carbon.1.

Mn etc. . la minereurile cu steril de natura bazica (piatra de var) fondantii sunt de natura acida (nisipul). In prezenta aerului are loc oxidarea impuritatilor (carbonul este oxidat la CO2. La minereurile cu steril de natura acida (silicea sau alumina) fondantii sunt bazici (piatra de var.1. Thomas. P. fonta se toarna in forme sau este tranportata in vederea prelucrarii in otel. procedeul LD. Minereul introdus in cuptor intalneste curent de aer si gaze fierbinti si este uscat si deshidrat. 2 FeO + Si = 2 Fe + SiO2 _____________________________________________________________________________________ 46 . De asemenea se mai adauga carbune de obicei “cocs metalurgic”. 2 CO C + CO2 In timpul reducerii oxizilor de fier sterilul intra in reactie cu fondantul (1000 – 13000C) si formeaza zgura. Ca O + SiO2 Ca SiO3 MgO + SiO2 MgSiO3 Fonta si zgura sunt separate. carbon ce provine din descompunerea termica a CO.serveste drept combustibil. In aceasta zona – “ zona de preincalzire”. Dupa zona de preincalzire minereul intra in zona de reducere. procedeul electric). dolomit).2 Oteluri Otelurile se deosebesc de fonta prin continutul mai mare de carbon si de alte elemente Si. La terminarea procesului pentru reducerea FeO rezultat prin oxidarea fierului se introduce prin topitura feromangan sau ferosiliciu (o data cu acesta se potrivesc si proportiile cerute de mangan si siliciu). Sunt mai multe procedee pentru fabricarea otelurilor (Bessmer. manganul la MnO si Mn3O4). abia peste 7000C prin reducere rezulta fier.temperatura creste de la 200 la 5000C. S. siliciul la SiO2. relatia (globala) fundamentala poate fi scrisa : Fe2O3 + 3 CO 2 Fe + 3CO2 Fierul format intra in zona de carburare (temperatura de 800 – 14000C) zona in care se imbogateste in carbon.1. care fiind mai usoara pluteste pe fonta topita. care se combina cu sterilul formand o masa usor fuzibila. Cu cat minereul coboara (in furnal se pot urmari doua miscari opuse : miscarea minereurilor de sus in jos si a gazelor de jos in sus) temperatura in furnal creste. Trecerea aerului in scopul decarburarii fontei trebuie oprita momentul in care fierul incepe sa se oxideze. realizata prin oxidarea acestora. aparand – o de reoxidare.serveste drept reducator al minereului (sub forma de oxid de carbon) . care realizeaza temperatura inalta necesara topirei fontei si zgurei care se formeaza si pentru procesul reducerii. pentru indepartarea acestuia se adauga fondanti. Operatiunea se realizeaza sufland aer sub presiune prin fonta topita. Otelurile se obtin din fonta pe reducerea continutului procentual de elemente straine.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Minereurile de fier imbogatite in prealabil mai contin steril. 3. fosforul la P2O5. el are rol dublu : . Siemens – Martin. agentul reducator este CO din curentul de gaze : 3 Fe2O3 + CO 2 Fe3O4 + CO2 Fe3O4 + CO 3 FeO +CO2 FeO +CO Fe + CO2 considerand toata zona de reducere.

mercur). procentul cel mai mare revenind aluminiului. _____________________________________________________________________________________ 47 . Prin calire otelul devine mai dur. Cantitati infime de vanadiu maresc cu 50% elasticitatea si rezistenta la rupere a otelului.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ FeO + Mn = Fe + MnO FeO + C = Fe + CO Ca dezoxidanti se mai pot folosi aluminiu. In acestea se incarca mai intai aluminiu primar si deseurile mari (lingouri de prealiaje) dupa topirea acestora se adauga elementele de prealiere (mai intai cele cu tensiuni de vapori scazute apoi cele cu tensiuni de vapori ridicate). Co. Cromul imprima otelului o duritate mai mare deoarece formeaza cu carbonul o carbura de crom. are o mare elasticitate si rezistenta electrica.2. Aliajele de aluminiu au tendinta mare de oxidare rezultand Al2O3 si datorita diferentei mici de densitate intre Al2O3 si aluminiu. Cr. Zn. Molibdemul mareste rezistenta la alungire a otelului . alumina ramane suspendata in metal si micsoreaza fluiditatea la turnare. Calirea : este operatia prin care otelul dobandeste noi proprietati fizice (dupa incalzire puternica. Cu. Otelurile speciale au in afara de elementele otelului carbon si alte elemente :Ni. Be etc. W. ramanand la racire ca incluziune nemetalica. mai putin ductil si maleabil. Vanadiul face ca structura a otelului sa fie mai fina si mai densa decat a otelului – carbon. V. S etc). 3. Nichelul mareste rezistenta otelului (OL cu 22% Ni fiind mai rezistent la coroziune este utilizat la confectionarea de ventile ce lucreaza in apa de mare). P. Aliajele de aluminiu se obtin in cuptoare cu flacara.1.1 Aliaje de aluminiu Sunt sase categorii de aliaje de aluminiu utilizate la constructia navelor. mai elastic. Si. Cand scade continutul de carbon al otelului proprietatile acestuia se apropie de cele ale fierului si cand creste continutul de carbon proprietatile otelului se apropie de cele ale fontei. Cr. titaniu si alte metale care prezinta afinitate mare pentru oxigen. Carbonul imprima otelului proprietatile lui principale desi mai sunt si alte elemente care influenteaza calitatile tehnice ale unui otel (Si.1. ulei. Mn. compus foarte dur. se poate lucra cu ciocanul numai la cald. Elementele principale ale acestor aliaje sunt : Mn. dar nu se poate lucra cu pila. Fe. wolframul imprima calitati pentru intrebuintarea la confectionarea magnetilor permanenti. urmata de racire brusca prin introducerea intr-un lichid rece : apa. mareste stabilitatea otelului si micsoreaza pericolul de fisurare. vanadiu. Otelul este mai dur decat fierul.2 Materiale neferoase (aliaje neferoase) 3.

1. fie inlocuiesc in anumite situatii metalul. . . respectiv sa-si micsoreze caracteristicile mecanice in procesul de exploatare. uneori mai pot contine : Zn. Compozitia acestora : cupru alaturi de : Al. bronzurile au multe utilizari. bune pentru turnatorie.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ 3. Toate materialeleplastice si de origine organica trebuie sa satisfaca conditiile generale de mai jos : .materialele vor fi apreciate la combustibilitate.ca material de armare se va folosi numai sticla cu continut redus de alcalii. uneori mai contin Sn.la fabricarea maselor plastice cu fibra de sticla trebuie sa se foloseasca ca liant rasinile poliesterice . sau sunt folosite ca materiale izolatoare (materialele izolatoare dau durata de functionare a aparatelor. . deoarece materialele izolatoare sunt primele care cedeaza intr-un aparat).2 Aliaje de cupru Sunt patru tipuri de aliaje de cupru utilizate la elicele navale. propagarea flacarii si inflamabilitate .materialele plastice trebuie sa asigure o buna functionare a constructiilor si produselor.1. . Fe.folosirea rasinelor epoxidice si a altor rasini este permisa numai cu aprobarea RNR .1 Materialele plastice Utilizarea acestora are o influenta esentiala asupra securitatii navei in ansamblu. rezistenta.1.3 Materiale nemetalice Materialele nemetalice sunt fie parti componente ale diferitelor constructii. timp de formare a gelului la temperatura corespunzatoare si gradul de solidificare . iar in incaperile interioare ale navei de la – 100C pana la +700C . Pb . Sn.materialele nu trebuie sa devina casante. Mn. _____________________________________________________________________________________ 48 . vascozitate. tesaturi. . Pb.2. . . Zn. cele mai importante aliaje ale cuprului sunt bronzurile si alamele. Alamele si tombacurile sunt aliaje Cu – Zn. Avand proprietati deosebite ca : duritate.uzina producatoare trebuie sa prezinte informatii asupra proprietatilor rasinii ca : compactitate.3. 3.in timpul arderii materialele nu trebuie sa degaje gaze care prezinta pericol de explozie .actiunea apei de mare sau a produselor petroliere si imbatranirea nu trebuie sa reduca mai mult de 25% proprietatile mecanice ale maselor plastice armate cu fibra de sticla. cu mai mult de 30% fata de starea initiala . 3. Al. cand sunt dispuse pe o punte descoperita la temperaturi de la – 400C pana la +700C. Bronzurile sunt aliaje cupru – staniu cu 2 – 65% Sn. fasii sau bucati de fasii cu alcalinitatea sub 1% la transformarea in Na2O . Ni. Pb etc. sub forma de panza.aceste materiale trebuie sa fie rezistente la putrezire si la atacul mucegaiului si nu trebuie sa aiba influenta negativa asupra materialelor cu care vin in contact . . Fe. Mn.adaugarea pigmentilor si altor substante de colorare care au o influenta negativa asupra proprietatilor rasinii nu este permisa. . de aceea introducerea adaosului de pigmenti trebuie sa se faca numai in stratul decorativ. .

rezistenta la coroziune chimica (actiunea agentilor externi). Ele apar in tehnica la inceputul secolului primele rasini fiind bachelitele si cele pe baza de celuloza.colofoniu – este obtinut din distilarea rasinelor de conifere. de aceea se amesteca cu ulei mineral . parafina. Dupa cel de – al doilea razboi mondial rasinile cunosc o mare dezvoltare.sellacul – este rasina import India. Rasinile naturale au compozitie complexa. premeabilitatea la vapori de apa este in general redusa la rasinile de polimerizare . porozitatea (volum pori / volum total *100) maselor plastice poate ajunge la 50%. daca este utilizata ca izolator. . In 1925 se fabrica pentru prima data polistirenul. . trebuie impregnata pentru evitarea umplerii porilor cu apa. utilizate la fabricarea lacurilor negre de impregnare si ca mase de umplere pentru mansoane si cutii terminale de cabluri. 1928 policlorura de vinil si in 1937 polietena.copalul – este o rasina fosila. cerezina) utilizate ca mase de impregnare sau ca mase izolante de umplere . De exemplu aciditatea se caracterizeaza prin indice de aciditate si reprezinta cantitatea (in mg) de NaOH necesara neutralizarii acizilor continuti intr-un gram de material. • Compusii macromoleculari sunt : Rasini naturale : . Rasini otinute prin polimerizare 1. este utilizata sub forma de lacuri pentru acoperiri sau emailari ale condensatoarelor si indeosebi cu lac de lipire pentru produse pe baza de mica . utilizat in stare pura se cojeste. ele sunt materiale usoare. higroscopicitatea Clasificarea Compusi micromoleculari (grad de polimerizare n<1000) macromoleculari (n > 1000) Compusii micromoleculari sunt : a) cerurile naturale si sintetice (ceara de albine. Materialele foarte poroase cum ar fi celuloza. este cea mai dura rasina naturala si este utilizata la fabricare de piese izolante pentru aparate de masurat foarte precisa. sunt mai inchise la culoare decat cele sintetice si sunt solubile in solventi organici ieftini. vaselina. Sunt solide sau foarte vascoase.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Proprietati fizico – chimice ale maselor plastice • • • • densitatea maselor plastice este mica. Acest indice caracterizeaza gradul de imbatranire si compatibilitatea materialelor. Polistirenul _____________________________________________________________________________________ 49 . Rasini sintetice Sunt produse organice macromoleculare ce fac parte din grupa maselor plastice. b) bitumul si asfaltul.

conductelor sau ca dielectric in condensatoare. a cablurilor telefonice.V.C. piele artificiala sub forma de folii de P.CH2 – CH Cl Cl clorura de vinil policlorura de vinil 4.C. si la fabricarea aracetului. Poliacetat de vinil Poliacetatul de vinil este utilizat la fabricarea lacurilor si vopselelor.V. Utilizarile acestuia sunt : a) sub forma de piese de polistiren (piese izolante sau constructive. pentru izolarea bobinelor si cablurilor. polipropena Polietena de inalta presiune are densitate mica. daca in polistiren se adauga faina de cuart piesele capata stabilitate termica si duritate mai mare). este un material termoplast.CH OOC – CH3 OOH – CH3 _____________________________________________________________________________________ 50 .02 – 0. materiale de umplutura formeaza masa de izolatie folosita in electrotehnica.C. cutii de acumulatoare etc. benzi magnetofon. lacuri. linoleum.V.. tuburi P. n CH2 = CH2 etena (. 3.) Policlorura de vinil alaturi de plastifianti. discuri. b) folii si fire din polistiren. Polistirenul espandat (ρ = 0. ambalarea produselor in vederea transportului pe mare sau acoperirea prin extudere a motoarelor ce functioneaza sub apa. n CH2 = CH . polisterenul formeaza macromolecule liniare.CH2 . temperatura de inmuiere si rezilienta sunt scazute. stabilitori.06 g / cm2) functie de grosime este utilizat ca izolator termic si fonic sau la izolarea conductelor si cablurilor de inalta frecventa 2.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Se obtine prinpolimerizarea vinilbenzenului. scale.CH2 – CH2 -)n polietena Foliile de polietena sunt utilizate pentru izolarea cablurilor submarine. Policlorura de vinil este rasina cea mai utilizata in industrie : piese. Pentru imbunatatirea acestor deficiente se coplimerizeaza cu butadiena si acrilonitril. Policlorura de vinil (P. Polietena. placi. socluri.Exemple de piese : carcase de bobine. n CH2 = CH . cea de joasa presiune cu densitate mare. utilizate la izolarea cablurilor.

nu se topesc. fiind produse de policondensare sunt higroscopice. 2.rasini ureoformaldehidice - rasini melaminformaldehidice _____________________________________________________________________________________ 51 . cu adaus de materiale de umplutura pot fi utilizate pana la 1500C. Fenoplastele sunt utilizate ca materiale rezistente in constructia de masini (bachelita A + lemn + azbest + coloranti. animoplastele (rasini ureo si melamin – formaldehidice) . la indepartarea flacarii nu ard. Fenoplastele. carcase de aparate telefonice. catalizatorii si raporturile dintre reactanti.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Rasini sintetice obtinute prin policondensare 1. - atunci cand reactia este catalizata de acizi (HCl) rezulta novolacul Novolacul cu exces de formaldehida duce la obtinerea bachelitei C. prin incalzire apoi bachelita A se transforma in bachelita C piesa ramanand rigida).Fenoplastele (rasini fenol – formaldehidice) Functie de materiile prime. se amesteca si da forma piesei. sub forma de lacuri sunt utilizate la impregnarea infasurarilor masinilor si aparatelor electrice. rasinile sunt : . Temperatura la care pot fi utilizate fenoplastele este mai mare ca a rasinilor de polimerizare. piese intrerupatoare.Termoactive : sunt catalizate de baze (NH4OH) la incalzire devin rigide. Din bachelita se fabrica. Tot in constructia de masini se utilizeaza si bachelita C stratificata (bachelita A +material textil + rumegus + fibra de sticla). nu sunt solubile.

de aceea se folosesc la confectionarea pieselor ce au nevoie de rezistenta la curenti de curgere pe suprafata. sticla. mase plastice.COOH HO – CH2 – CH2 – O – OC – (CH2)4 – COOH + _____________________________________________________________________________________ 52 . ceramica. Foliile de nylon 6 – 6 sunt utilizate la izolarea cablurilor.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Aceste rasini au proprietatea de a degaja la suprafata gaze ce sting arcul electric. Sunt utilizate in electrotehnica ca rasini de lipire (lipirea tolelor la miezurile de transformatoare sau a pieselor polare pe magnetii permanenti din aparatelor de masura). 5. au duritate si rezistenta la rupere. nylon 6 – 6 (polihexametilenadipamida) H2N(-CH2-)6NH2 + HOOC – (CH2)4 – COOH Hexametilen acid adipic diamina -( NH – (CH2)6 – NH – OC – (CH2)4 – CO -)n Fiind rasini cu molecule liniare sunt termoplaste. nu sunt inflamabile si sunt rezistente la agenti chimici.Poliuretani Sunt poliesteri ai acidului adipic cu glicoli si diizocianati aromatici HO – CH2 – CH2 – OH + HOOC – (CH2)4 – COOH Glicol acid adipic HO – CH2 – CH2 – O – OC – (CH2)4 . Aminoplastele au aceleasi utilizari ca si fenoplastele dar sunt mai scumpe decat acestea 3. prin amestecare cu materiale de umplutura devin capabile a fi utilizate la confectionarea de roti dintate pentru angrenaje fara zgomot. Sunt de asemenea utilizati la izolare prin incapsulare completa.rasini epoxidice Sunt rasini cu adezivitate buna pe matale. au duritate si sunt rezistente la rupere. Sunt rezistente la abraziune. 4. Se prelucreaza usor. Sunt rezistente la abraziune.

Derivatii de celuloza (acetati. instabilitate si inflamabilitate) cauciucul natural este mult utilizat. Pentru imbunatatirea proprietatilor electrice a acestuia s – a facut copolimerizarea cu stiren CH3 CH3 n CH2 = C – C = CH2 2.3 dimetil butadiena CH3 CH3 n CH2 = C – C = CH2 + n CH3 CH3 (. Pentru micsorarea tendintelor de imbatranire cauciucul se stabilizeaza (antioxidantii utilizati sunt aminele aromatice) si pentru imbunatatirea proprietatilor mecanice se adauga materiale de umplutura (negru de fum in procent cuprins intre 15 – 25%) Deoarece cauciucurile naturale sunt insuficiente s – a recurs la obtinerea acestuia prin sinteza. Cauciucul natural este polimer al izoprenului (2 meti – butadiena) cu grad de polimerizare cuprins intre 2000 – 4000. apoi vulcanizarii (legarea prin punti de sulf a moleculelor cauciucului) pentru cresterea rezistentelor mecanice si rezistentei la caldura. apoi se coaguleaza in acid acetic rezultand crepul (cauciuc albicios si rugos). higrosopicitatea se datoreaza legaturii de hidrogen dintre grupele OH din celuloza si moleculele de apa si datorita absorbtiei apei prin capilare si adsorbtiilor la suprafata fibrei.CH2 – C = C – CH2 -)n cauciuc buna CH3 CH3 (. Crepul este supus masticatiei (ruperea moleculelor lineare ale cauciucului prin valtuiri repetate ) pentru cresterea plasticitatii. butirati) sunt utilizati la izolarea conductorilor. n CH2 = C – CH =CH2 .CH2 – C = CH – CH2 CH3 CH3 Izopren cauciuc natural Latexul (emulsie apoasa de picaturi de cauciuc si impuritati) se evapora.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Compusii monomoleculari naturali Celuloza Formula (C6H10O5)n. slaba rezistenta la intemperii.CH2 –C = C – CH2 – CH – CH2 -)n _____________________________________________________________________________________ 53 . El se obtine din latexul arborilor hevaea brasiliesis. dielectric in condensatoare sau fabricare de lacuri rezistente la ulei si benzina. Prezenta apei are ca rezultat degradarea celulozei si cresterea pierderilor dielectrice. Cauciucurile sintetice Primul cauciuc sintetic a fost obtinut de Germania in cursul primului razboi mondial (prin polimerizarea dimetil butadienei). Cauciucuri naturale si sintetice Cu toate neajunsurile pe care le prezinta (tendinta la oxidare.

obtinerea unor spatii rezistente la coroziune. sticlele calite au stratul superficial comprimat si are rezistenta mecanica mai mare.O – Si – O – Si – O -) R R R = metil. Deoarece sunt foarte rezistente in domeniul temperaturilor inalte (peste 2000C) materialele electroizolante anorganice sunt utilizate in exclusivitate. R R (. polifenil siliconul. nu se carbonizeaza si sunt rezistente la descarcari partiale. slefuire. prelucrarea la rece se face prin taiere. fenil 3. Datorita structurii compacte au valori mari ale rigiditatii dielectrice. Sticlele se obtin prin topirea oxizilor metalici cel mai utilizat fiind SiO2. cablurilor sub forma de piese izolante.2 Materialele anorganice La bordul navelor materialele anorganice sunt utilizate la : instalatii sanitare. cele mai importante cauciucuri siliconice sunt : polimetil siliconul. nu imbatranesc. recoacere).CH2 –CH = CH – CH2 – CH2 – CH -)n CN cauciuc buna N (. impregnari de tesaturi de fibra textila sau de sticla.CH2 – CH = C – CH2 -)n Cl cauciuc clorbutadienic (neopren) CH3 (. gaurire. Cauciucuri siliconice Pot fi utilizate in intervalul de temperatura – 600C pana la +1500C. polivinil siliconul. Din punct de vedere mecanic sunt fragile si au rezistenta redusa la impact si intindere. desi au proprietati elastice mai slabe ca cele organice.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ C6H5 n CH2 = CH – CH = CH2 + CH2 = CH butadiena n CH2 = CH – C = CH2 Cl 2 clorbutadiena CH3 CN acrilonitril cauciuc buna S (.3.1. Sunt polisiloxani cu molecula lineara. trasparente si au conductivitate termica mica. Imbunatatirea proprietatilor fizice se face prin tratamente termice (calire. materialele anorganice nu se oxideaza. Sticlele sunt casante.CH2 – C = CH – CH2 – C – CH2-)n CH3 CH2 = C – HC = CH2 + C =CH2 CH3 CH3 CH3 izopren izobutena butil cauciuc Cauciucurile sunt utilizate la izolarea conductelor. izolatii etc. polizare. _____________________________________________________________________________________ 54 .

fibrele sunt flexibile si matasoase. Azbestul este un mineral cu structura fibroasa.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Sticlele utilizate in condensatoare (grosime 0. Ceramicile cu compusi de titan au permitivitate foarte mare si sunt utilizate la fabricarea condensatoarelor multiplicatoarelor. prezinta rigiditate dielectrica ridicata fiind de neinlocuit in aparatele de inalta tensiune. si este cu atat mai bun cu cat fibra este mai lunga. Sticlele pentru lampi cu descarcare in gaze (contin SO2 si Al2O3) sunt rezistente la actiunea vaporilor metalici si la temperaturi ridicate (aproximativ 6000C). feldspatul (da faza sticloasa si inlatura perozitatea). Mica Face parte din grupa silicatelor de aluminiu. Cu utilizari mai reduse sunt azbestul si mormora. 25% cuart si 25% feldspat. Fibra de sticla este utilizata la izolarea conductorilor. feldspati. Capitolul IV _____________________________________________________________________________________ 55 . Ceramica Ceramica se obtine utilizand argila (componenta forneabila). acid boric. Sortimentele utilizate in electrotehnica sunt muscovit (alumino silicat de potasiu hidratat)si flogopit (aluminosilicat de potasiu si magneziu hidratat). PbO. cuartul (care da rezistenta mecanica si densitate). construirea barcilor de servici si salvare si obtinerea tesaturilor impregnate. Sticlele izolatoare de inalta tensiune contin SiO2.025 mm)au rigiditate dielectrica mare. Prezinta proprietatile electrice inferioare. coloranti. incalzita la sute de grade isi pastreaza proprietatile electrice si mecanice. Ultraportelanul (Al2O3 + argila + BaO) este utilizat la tensiuni si frecvente ridicate. Ceramicile sunt utilizate ca piese izolatoare pentru aparatele electrotehnice. Ceramicile glazurate (ceramica cu strat sticlos) au rezistenta marita la tractiune. Comparat cu materialele organice fibra de azbest este superioara prin rezistenta si flexibilitate la temperaturi inalte.sau a materialelor izolante (sticlotextolitul) sau este utilizata prntru comunicatii. prezinta calitati de clivare (desfacere) in foi subtiri. modulatoarelor. Portelanul utilizat la izolare contine : 50% argila.

In cadrul legaturii metalice s-a aratat ca conductibilitatea electrica ridicata se datoreaza benzilor de energie partial ocupata cu electroni.izolatori (elemente nemetalice si majoritatea compusilor anorganici si organici) cu conductibilitate cuprinsa intre 10-10 – 10-22 ohmi-1cm-1 . 5. Fata de cele doua variante in semiconductor situatia este intermediara. La legatura covalenta. sa sufere o tranzitie intr-un orbital de antilegatura vacant. O asemenea energie poate fi furnizata de radiatii din domeniul ultravioletsi este notat cu ΔEiz. dar mai mare ca a izolatorilor) cu conductibilitate cuprinsa intre 10-8 – 10-9 ohmi-1cm-1.semiconductori (materiale cu conductivitate mai mica ca a metalelor. electronii sunt puternic fixati in cadrul legaturii dintre atomi si nu pot asigura trasportul electricitatii (pentru aceasta este necesar ca un electron din orbitalul de legatura.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ SUBSTANTE SEMICONDUCTOARE Introducere Dupa criteriul conductibilitatii.1 Clasificarea semiconductorilor La baza clasificarii se afla criteriul compozitiei si structurii acestora : _____________________________________________________________________________________ 56 . BV (banda de valenta formata prin contopirea orbitalilor moleculari de legatura) este separata de BC (banda de conductie formata din contopirea orbitalilor de antilegatura) printr-o banda de energie in care lipsesc nivele energetice disponibile a fi ocupate cu electroni si din acest motiv s-a numit banda interzisa. . . materialele solide pot fi impartite in trei grupe : .conductori electrici (metale) cu conductibilitate electrica cuprise intre 104 – 106 ohmi-1cm-1. Energia trecerii din BV in BC este corespunzatoare “latimii” benzii interzise. dublu ocupat. rezulta orbitali moleculari localizati.

pe masura ce acesta creste latimea benzii interzise scade. germaniu. depinde de numarul de ordine. naftalina.1 0. rezultand nivele sp hibridizate. arsen) .2 Legaturi chimice in semiconductori In semiconductorii elementari.5 2. bor. atomii acelorasi specii se leaga intre ei prin legaturi preponderent covalente. Pe masura ce creste diferenta de electronegativitate si prin urmare ionicitatea legaturii. ternari (ZnGeAs2) sau cuaternari cu patru specii de atomi. staniu. Initial In 5s25p1 Sb 5s25p3 _____________________________________________________________________________________ 57 .66 0. Semiconductori organici (datorita orbitalilor moleculari π delocalizati unele substante organice prezinta proprietati semiconductoare (benzen. Semiconductori sub forma de solutii solide (semiconductori binari in raport nestoechiometric. starea sticloasa putand fi considerata ca o stare intermediara intre lichide si cristale. o categorie speciala a acestora o formeaza sticlele. compusii polivinilici). Si – Ge).08 1. care cristalizeaza in acelasi tip de retea). Semiconductor Diamant (Carbon) Siliciu Germaniu Staniu Bor(III) Selen (VI) ΔEi (eV) 5.1 1 j = 6. La stabilirea numarului de legaturi se aplica regula octetulului n=8–N n = numarul de legaturi cu atomii vecini N = numarul grupei elementului In general semiconductorii elementari sunt cristalizati in retea cubica cu fete centrate. semiconductori compusi (formati din 2 – 4 specii) ei pot fi :binari (Si – C . .In cazul combinatiilor semiconductoare s-a propus o hibridizare sp a elementelor ce intra in combinatie Ex In si Sb In : Z = 49 1s22s22p63s23p64s23d104p65s24d105p1 Sb Z = 51 1s22s22p63s23p64s23d104p65s24d105p3 Cand se realizeaza legatura dintre cei doi atomi nivelele p ale indicelui se ocupa cu electroni s ai indiului si stibiului. completate la fel cu electroni.242 10-18 1 eV= 1. 5. antracen.4 1. creste valoarea benzii interzise.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ - semiconductori elementari (formati dintr-o singura specie ex : siliciu.602 10-18 - La semiconductorii binari sau ternari legaturile au caracter covalent ionic. datorita electronegativitatii diferite a atomilor legati si care confera ionicitate. Semiconductori necristalini. valoarea energiei benzii interzise pentru elementele aceleeasi grupe.

Conductibilitatea intrinseca poate fi explicata bine la semiconductorii elementari cu retea ideala (ex siliciu cristalizat in retea cubica cu fete centrate asemanatoare diamantului). Fie sistemul chimic reversibil : A–B A + B (NH4Cl HCl + NH3) K = constanta de echilibru [A] = concentratia moleculei A [B] = concentratia moleculei B Considerand formarea excitonilor un sistem pseudocinetic se poate scrie : np n + p si k = in care n = numarul excitoni n \ cm3 p = numarul excitoni p \ cm3 np = numarul excitoni nedisociati / cm3 = numarul e.si p daca purtatorul de sarcina este golul (vacanta)).3 Conductibilitatea electrica a semiconductorilor Conductibilitatea semiconductorilor se explica prin trei mecanisme : conductibilitate intrinseca ./ cm3 este foarte mare. vacanta) care se manifesta print-o sarcina pozitiva./ cm3 deoarece n = p n2 = k np dar numarul de e. In legatura respectiva se creeaza un deficit de electroni (gol. In acest fel electronul se deplaseaza catre polul pozitiv iar vacanta (golul) catre cel negativ. Fiecare este legat tetracovalent de patru atomi vecini prin legaturi σ ocupate de doi electroni. Deficitul actioneaza asupra legaturii vecine si se va deplasa un electron pentru a completa deficitul. practic constant pentru un anumit semiconductor elementar de aceea se noteaza : np = n0 = 1019 electroni / cm3 prin urmare : n2 = n0k _____________________________________________________________________________________ 58 . Purtatorii de sarcina care iau nastere se numesc excitoni (n daca purtatorul de sarcina este e. - Sub actiunea unei diferente de potential aplicate pe doua fete opuse ale cristalului. conductibilitate extrinseca . un electron este deplasat din OML catre polul pozitiv. conductibilitate prin defecte de retea.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ 5.

Din acest motiv se zice ca semiconductorul este de tip n. Prin doparea monocristalelor de siliciu cu atomi ai elementelor din grupele III si V energiile benzii interzise scad pana la 0.ΔE / kT in care : E = energia de activare asistemului chimic T = temperatura absoluta k = constanta lui Boltzmann k = R / N = 8. _____________________________________________________________________________________ 59 .314 J / mol0K / 6. Cand elementul dopant este din grupa a-V-a formeaza patru legaturi bielectronice.1 eV (conductibilitatea creste cu concentratia atomilor dopanti).CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Conform ecuatiei lui ARRHENIUS. deci un exciton n.023 1023mol-1 = 1. Defecte de retea Cel de-al treilea mecanism care asigura conductibilitatea semiconductorilor il constituie defectele de retea (orice perturbare a regularitatii retelei cristaline).Ei / kT Din aceasta relatie se vede ca numarul excitonilor creste cu temperatura absoluta si creste cu scaderea benzii interzise. dopajul este interstitial. ramanandu-i un electron. inseamna ca din cele patru legaturi pe care le formeaza cu atomii vecini. creand perturbatii in diferite locuri din retea. Prin urmare concentratia excitonului p este predominanta si hotaratoare pentru valoarea conductibilitatii si semiconductorul se zice ca este de tip p. Ca atomi dopanti se folosesc in general atomi ai grupelor III si V. Cand elementul dopant este din grupa a III – a. constanta de echilibru poate fi exprimata prin : K = e. prin urmare creste cu temperatura aceasta fiind deosebirea esentiala fata de comportarea metalelor la care conductibilitatea electrica scade cu temperatura. adica un exciton p. aceasta aceasta constituie un deficit de electroni. daca atomii dopanti se plaseaza intre nodurile retelei.38 10-23 j / 0K Transpunand la sistemul pseudo – chimic considerat si inlocuind E prin Ei (energia benzii interzise) se obtine : n2 = n0 e. Conductibilitatea electrica a semiconductorilor creste cu numarul excitonilor disociati. Conductibilitatea prin dopaj Conductibilitatea semiconductorilor elementari poate fi modificata prin dopaj (introducerea unui numar relativ mic de atomi straini (dopanti)) in reteaua semiconductorului elementar. Daca atomii dopanti ocupa nodurile retelei (prin inlocuirea atomilor elementului majoritar) dopajul se numeste prin substitutie. Numarul de atomi dopanti dintr – un cm3 este 1014 atomi / cm3 (concentratie foarte mica). una este monoelectronica.

siliciul brut urmeaza sa fie transformat in siliciu pur. in acest scop siliciul brut macinat este tratat la 3000C cu HCl gazos sub actiunea caruia se formeaza triclor silan.siliciul tehnic se obtine industrial prin reducerea dioxidului de siliciu cu carbune. Astfel purificat triclor silanul este descompus in curent de hidrogen ultrapur.4 Obtinerea si proprietatile siliciului semiconductor . utilizeaza Mg drept agent reducator : SiO2 + 2C Si + 2CO ( +SiC) SiO2 + 2Mg Si + 2MgO( +Mg2Si) Si in acest caz siliciul este impurificat cu silicina de magneziu.4 (C2H5O)3SiH SiH4 + 3Si(OC2H5)4 trietoxi silan tetra etoxid de silicin SiH4 + AlCl3 + LiCl . I SiO2 Si tehnic + incluziuni Si tehnic puritate 99 – 99.50C) Prin repetarea operatiunii in conditii speciale. Descompunerea se face pe calea disocierii termice la 10000C pe suprafete de siliciu incandescent.obtinerea siliciului prin piroliza silanilor I Sinteza silanilor : . si cele mai grele (mai alec triclorura de fosfor cu punctul de fierbere 75. retinandu-se praful de siliciu antrenat de curentul gazos. apoi racit si condensat. Pentru producerea siliciului semiconductor. intr – un cuptor electric cu electrozi de grafit.SiMg2 + 4HCl SiH4 + 2 MgCl2 Siliciura de Mg silan . Triclorsilanul lichid se purifica mai departe prin distilare. Transformarea siliciului tehnic (brut) in siliciu pur se face pe cale chimica. concentratia impuritatilor din grupele III si V ale sistemului periodic se reduc la ordinul de marime 1ppb (parti per billion) calculata atomic. dar intr-o proportie mai mica. Acesta avand punctul de fierbere + 330C este antrenat sub forma de gaz.98% II Si tehnic + HCl (g) SiHCl3 + SiCl3 (10 – 20%) + cloruri ale inpuritatilor SiHCl3 (urmele de impuritati sunt precipitate cu (C6H5)3 FC2H2) _____________________________________________________________________________________ 60 .obtinerea siliciului pur : . Produsul brut este impurificat cu carbura de siliciu .SiCl4 + LiALH4 tetraclor hidrura de litiu silan si aluminiu II Purificarea silanilor obtinuti III Piroliza silanilor (cuptoare OL inox sau cuart) Sin H2n + n n Si + n+1 H2 Un alt procedeu de a obtine siliciu brut de calitate mai buna.50C). care la randul lui este transformat in siliciu semiconductor prin procedee speciale. .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ 5. indepartandu-se fractiunile mai usoare (mai ales triclorura de bor cu punct de fierbere 12. Gazul este filtrat.

256 J / cm S 0C 1402 J / g 720 10-5 N / cm 1.106 eV 2.33 g / cm3 14200C 31450C 0.5 Germaniu – obtinere.086 Diamant 5. cuart sau polietilena). Diferitele procedee de obtinere ale germaniului au ca aspect comun trecerea germaniului in tetraclorura volatila.96 10-22 m 2.43 10-10 m 2. sub forma de AsCl3. prin actiunea unui curent de clor sau clor si acid clorhidric peste minereul preparat.222 J / g 0C 2. care constituie materia prima pentru Ge semiconductor.2% Ge.8 5. Acesta este spalat si uscat (intreaga aparatura este confectionata din sorturi de sticla speciala. proprietati Germaniul se gaseste in natura sub forma unor minerale ce contin intre 5 – 10. Distilarea are loc dintr-o solutie de HCl concentrat sub un curent de clor la temperatura de 840C.754 J / g 0C 1.35 • 10-10 m 4.33 10-6 m / 0C 1. Borul si fosforul se indeparteaza prin absorbtie pe silicagel sau carbune activ.3 105 Ω cm 1350 cm2 / Vs 480 cm2 / Vs 11. GeCl4 purificata.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ III SiHCl3 + H2 Si pur Proprietatile fizice ale siliciului semiconductor Numar atomic Masa atomica Tip de retea Constanta de retea Distanta minima Si – Si Atomi / cm3 Masa spacifica (200C) Punct de topire Punct de fierbere Caldura specifica (80 – 1200) Caldura specifica (peste 14200C) Coeficient de dilatatie termica liniara la 200C Conductibilitate termica la 200C Caldura de topire Tensiune superficiala (la 14200C) Energia benzii interzise Rezistivitatea specifica la 3000K Mobilitatea electronilor la 200C Mobilitatea vacantelor Constanta dielectrica (static) 14 28. In continuare Ge este obtinut prin reducerea dioxidului cu hidrogen : GeO2 + 4 HCl GeCl4 + 2 H2O + impuritati GeCl4 pur _____________________________________________________________________________________ 61 GeCl4 . De cele mai multe ori GeCl4 impura este purificata prin distilare. Pentru indepartarea restuluise mai face o distilare in prezenta de strunjitura de cupru care retine arsenul sub forma de arseniura de cupru (Cu3As). In acest fel se indeparteaza cea mai mare parte din arsen. este descompusa prin hidroliza cu apa de inalta puritate si trecuta in gel de GeO2.

8755 g / cm3 Se obtine prin actiunea directa a clorului asupra germaniului.densitatea la 200C 1. sau prin actiunea acidului clorhidric asupra dioxidului. iar acidul azotic produce un strat superficial de oxid. De asemenea. In hidroxizii alcalini este practic insolubil. GeCl4 + 2 H2O GeO2 + 4 HCl Prin reducere cu hidrogen se obtine germaniu. se dizolva in solutii ale hidroxizilor alcalini. Acidul sulfuric concentrat si acidul clorhidric ataca germaniul numai incet. Cu siliciul formeaza o serie continua de cristale mixte.49. Sub actiunea oxigenului la peste 4000C se pasiveaza prin acoperirea suprafetei cu un strat de oxid. Pentru a-l transforma in germaniu de calitate “semiconductor” el trebuie supus purificarii finale prin topirezonara. formand solutii solide cu miscibilitate perfecta. Acesta se formeaza prin hidroliza tetraclorurii de germaniu : GeCl4 + 2 H2O GeO2 + 4 HCl El se formeaza si prin oxidarea germaniului cu oxigen. In urma acestor operatii se obtine germaniul pur.40C Ge2H6 (lichid) temperatura de fierbere + 290C Ge3H8 (solid) temperatura de topire + 1100C _____________________________________________________________________________________ 62 .temperatura de solidificare . trecand intermediar prin faza de monoxid de germaniu (GeO). analogi silanilor. In schimb. Ge + 2 Cl2 GeCl4 In apa sau in aer umed hidrolizeaza.reducere : GeO2 + 2 H2 Ge + 2 H2O Reducerea se executa in recipiente de grafit sau cuart grafitat introdusi in cuptoare tubulare la 6500C – 7000C (temperatura nu trebuie sa depaseasca 7000C pentru a nu se produce pierderi de GeO2 prin volatilizare. Dintre combinatiile germaniului cele mai importante din punct de vedere tehnic - sunt : - Dioxidul de germaniu (GeO2). Germanii sunt compusii germaniului cu hidrogenul.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ GeO2 • H2O + 4 HCl pp gelatinos . ceea ce pasiveaza germaniul.50C . GeCl4 +3 H2O Proprietatile chimice Germaniul metalic este stabil la aer. Dioxidul de germaniu este usor solubil in acid clorhidric cu formare de tetraclorura de germaniu.88.spalarea si uscarea pp – ului pulbere alba de GeO2 . H2 GeO2 [GeO] Ge + 2 H2O Tetraclorura de germaniu (GeCl4) este un lichid incolor avand : .temperatura de fierbere + 83. in prezenta unor oxidanti (hiplocorit de sodiu sau apa oxigenata) hidroxizii il ataca usor si germaniul se dizolva. GeH4 (gaz) temperatura de fierbere .20C .

Hidrocarburi _____________________________________________________________________________________ 63 . temperatura si compozitia biologica a apei”. Dintre factorii care influenteaza coroziunea in apa de mare enumeram : .utilizare de materiale anticorozive scumpe . curenti oceanici si incetinite de viteza de deplasare a navei. variatia vitezei de coroziune este mica. Cele mai mari distrugeri corozive le provoaca apa si aerul. Utilizari Peste 25% din productia mondiala de Ge este destinata fabricarii semiconductorilor. . . Utilizarea lor in cibernetica. crustaceele se depun pe suprafata navei scufundata in apa (opera vie).Apa de mare – coroziunea in apa de mare are loc prin mecanism electrochimic. de lumina. datorita proprietatilor fizico – chimice si biologice ala apei de mare. O alta utilizare in domeniul optic in infrarosu deoarece germaniul prezinta transparenta si un indice de refractie mare in acest domeniu spectral. dar odata cu cresterea temperaturii cresc depunerile calcaroase pe suprafata navei care desi ingreuneaza nava confera o anumita protectie. Aceste depuneri sunt favorizate de anotimpuri calduroase. automatica.coralii. micsorand viteza de coroziune. Desi acestea sunt diferite in mari si oceane. 1.cheltuieli de reparare (inlocuire) parti de instalatii . deosebit de puternic.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Aceste combinatii usor volatile se descompun cu usurinta la incalzire peste 3000C si se utilizeaza pentru obtinerea unor straturi subtiri de germaniu pe diferiti suporti.“Salinitatea.supradimensionari ale utililajelor si instalatiilor prin proiectare .pierderile prin stoparea productiei realizam de ce problemelor legate de coroziune trebuie sa li se acorde o importanta deosebita. de natura aliajului (aliajele de cupru nu sunt acoperite de organismele marine). Pierderile de metale si aliaje prin coroziune reprezinta o treime din productia mondiala si chiar reutilizand o parte din acesta pierderile nu scad sub 15%. .Coroziunea provocata de agitatia apei de mare este un proces fizic de erodare a suprafetei exterioare a navei . 2. algele. Cresterile de temperatura (in zonele calde)ar trebui sa duca la cresterea vitezei de coroziune. de starea de prelucrare a suprafetei (pe suprafetele prelucrate grosolan depunerile sunt mai mari). telecomunicatii face sa creasca efortul pentru extinderea numarului de materiale semiconductoera si imbunatatirea calitatii acestora. Progresul tehnic se datoreaza in mare masura dezvoltarii semiconductorilor care au conditionat dezvoltarea electronicii. Capitolul VI Coroziunea Este fenomenul de degradare a suprafetelor metalice sub actiunea chimica sau electro – chimica a mediului inconjurator.Depunerile de organisme marine . . Daca pagubelor cauzate prin coroziune mai adaugam : .

Spre deosebire de aluminiu.subtiri (sub 400 A grosime) care nu confera protectie . Co. fierul prin oxidare formeaza pelicula poroasa cu aderenta slaba si usor atacabila.Coroziunea cazanelor de abur Este o coroziune complexa cauzata de factori fizici (solicitari mecanice) si chimici (depuneri de straturi calcaroase ale apelor insuficient dedurizate). Cl2.groase (mai mari de 5000 A) care de cele mai multe ori nu protejeaza. Coroziunea se produce numai in prezenta unui oxidant (oxigenul din aer).Coroziunea chimica produsa prin actiunea gazelor uscate sau a neelectrolitilor asupra metalelor . Grosimea peliculei depinde de natura metalului. 3. temperatura etc. Dupa natura fenomenelor care provoaca atacul metalelor se pot mentiona doua tipuri de coroziune : . HCl gazos. Multe metale insa. SO2.Ni). Antidetonantii adaugati in combustibili dau ca produs de reactie PbO care catalizeaza coroziunea cuzinetilor Pb – Cu si aliajele de cadmiu. sub actiunea oxigenului din aer. Agentii agresivi din uleiuri sunt impuritatile si produsii de oxidare (uleiurile parafinice se oxideaza mai usor si sunt mai agresive fata de fier).medii (400 – 5000 A grosime) care protejeaza . Cr. ea nu este insotita de un transport de sarcina electrica. mediului. cu cat temperatura este mai mare cu atat coroziunea este mai intensa. la temperatura obisnuita se acopera cu o pelicula foarte subtire formata din oxidul metalului respectiv.Coroziunea electrochimica produsa prin actiunea curentilor electrici locali rezultati intre metal si electrolitul cu care este in contact. pe unitatea de suprafata (1 cm2) t = timpul x = grosimea stratului dc / dx = gradient de concentratie al substantei care difuzeaza T = temperatura absoluta _____________________________________________________________________________________ 64 . CO2 provoaca coroziunea chimica a aparatelor si pieselor cu care vin in contact. Viteza de desfasurare a coroziuniise poate evalua prin determinarea vitezei de cresterea grosimii sau greutatii peliculei : S = cantitatea de substanta ce difuzeaza prin strat. deoarece datorita tensiunilor interne se fisureaza si permit continuarea corodarii. H2S.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Principalii constituenti agresivi ai combustibililor sunt substantele sulfuroase. nu se dizolva in mediu agresiv si are o buna aderenta pe metalul de baza atunci ea protejeaza restul metalului de inaintarea coroziunii (formeaza astfel de pelicule : Al. Mg. .1 Coroziunea chimica La temperaturi inalte gaza ca :O2. Functie de grosime peliculele pot fi : . . . Cand pelicula nu este poroasa. 6.

participa la reducerea unui oxidant din solutie : Z / 4 O2 +Z e. aplicarea de straturi protectoare. cresterea continutului de oxigen dizolvat in solutie (actioneaza ca agent oxidant) mareste viteza de coroziune. 2. Ni si Mo maresc rezistenta la coroziune . ionul metalic paraseste reteaua si trece in mediul coroziv. lasand in mediu de reactie cantitatea echivalenta de electroni : Me + 2 H2O Me(OH)Z +Z H+ +Z e.rezistenta anticoroziva a metalelor creste in perioada de la stanga la dreapta si in grupe de sus in jos. daca acesta este gazos se face degazarea termica sau absorbtie. sau exista o diferenta de concentratie se creeaza diferente de potential si deci curenti electrici care provoaca coroziunea. 6.3 Metodele de protectie anticoroziva Dintre metodele utilizate enumeram : alegerea rationala a materialelor de constructie si imbunatatirea rezistentei la coroziune a acestora prin prelucrare mecanica si tratamente termice . Coroziunea electrochimica este influentata de urmatorii factori : . ionilor sau electronilor prin pelicula de oxid spre exterior si mai rar deplasarea oxidantului. Suprafata metalica in contact cu solutii de electroliti se corodeaza electrochimic.reactia catodica (reducere). Ori de cate ori sunt prezente doua metale diferite sau un metal cu impuritati. Suprafetele prelucrate grosolan se distrug cu viteza mai mare decat suprafetele lustruite.proprietatile mediului coroziv : 1.cresterea pH – ului mediului scade viteza de coroziune . 3.+2 H+ Z / 2 H2O Se poate concluziona ca distrugerea propriu-zisa are loc pe anozi. 6. restul suprafetei care functioneaza ca un catod nu este atacata.natura si starea de prelucrare asuprafetei metalice . alegerea rationala a tipului de constructie .2 Coroziunea electrochimica In cele mai multe cazuri coroziunea este un proces electrochimic. in care electronii eliberati in procesul anodic. - - _____________________________________________________________________________________ 65 . reducerea (unde este cazul) a agresivitatii mediului coroziv . in care distrugerea propriu-zisa are loc pe portiunea ce are rol de anod.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Experimental s-a demonstrat ca in marea majoritate a cazurilor in coroziunea chimica. .reactia anodica (oxidare) de ionizare a metalului . are loc o deplasare a atomilor. Coroziune electrochimica se desfasoara sub forma a doua reactii simultane : . Dezoxigenarea se face prin legarea oxigenului de substanta fata de care are afinitate. Daca mediul coroziv este lichid se adauga injibitori de coroziune . Coroziunea electrochimica este atribuita deseori activitatii unor pile galvanice microscopice. modificarea compozitiei metalice – adaosurile de Co. aplicarea protectiei electrochimice (anozi de sacrificiu aplicati pe peretele metalic) . cresterea concentratiei electrolitului intensifica procesul de coroziune . prin pelicula de oxid spre interiorul metalului.

determinand scaderea vitezei de deplasare si cresterea consumului de combustibil.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Cea mai utilizata metoda din cele enumerate este aplicarea de straturi protectoare. acetona) sau solutii alcaline. white – spirt. Solutiile alcaline prezinta avantajul neinflamabilitatii si dezavantajul ca nu mai pot fi recuperate. prin depuneri ingreuneaza corpul navei.straturi protectoare anorganice. Protectia anticoroziva din domeniul naval trebuie sa realizeze doua deziderate : . C2H2Cl4. Oxigenul din aer corodeaza anozii micropilelor. oxizilor si asperitatilor prin sablare (indepartarea ruginei. Se realizeaza cu ajutorul acizilor care alaturi de oxizi dizolva si mici cantitati de metal. O periere rapida se face arzand vechiul strat cu flacara oxiacetilenica si curatare a resturilor cu perii de sarma. datorata metabolismului organismelor ce se dezvolta pe suprafata navei.protectie antivegetativa. rezistenta si sa protejeze. Acestea in afara de coroziunea biologica provocata.straturi protectoare metalice. Pe suprafata navei scufundata in apa apare coroziunea biologica. Rectificarea sau slefuirea are ca scop indepartarea unui strat subtire de metal cu ajutorul unui material abraziv iar suprafinisarea (lustruirea) reduce la minim macroneregularitatile obtinandu-se un luciu avansat. datorita solicitarilor mari. Lustruirea se realizeaza electrochimic. Piesa ce urmeaza a se lustrui constituie anodul. catodul este din plumb sau aliaj Pb – Sn sau OL inox. Inainte de aplicarea acestora se face o pregatire a suprafetei ce urmeaza a fi acoperita pentru ca aderenta sa fie maxima. In vederea aplicarii straturilor protectoare organice se face o pregatire a suprafetei metalice astfel : . Straturile protectoare pot fi : . _____________________________________________________________________________________ 66 . alcool etilic. . deoarece apa portuara este poluata cu produse petroliere si grasimi si combinat cu o flora si o fauna bogata are efecte nedorite si uneori deosebit de grave. straturilor mai vechi de vopsea). . benzen. proces in care macroridicaturile se dizolva preferential iar microadanciturile raman pasive. sau rugozitatii metalului in urma multiplelor prelucrari si concentratiei sarurilor din apa corodeaza suprafata navei printr-un mecanism electrochimic. In procesul de coroziune datorita diferentelor de structura cristalina a metalului. formandu-se la suprafata un strat de oxizi.protectie anticoroziva si .straturi protectoare organice. nisipului de turnatorie. Degresarea se realizeaza prin dizolvare. emulsionare utilizand solventi organici (benzina. saponificare. pentru a-i mari rezistenta la coroziune se face lustruirea acesteia. Daca suprafata astfel pregatita nu se mai acopera cu strat protector. apoi apar alte suprafete anodice amplasate in centrul suprafetelor catodice ducand la degradarea completa a metalului. Apa de mare din porturi (in afara de coroziunea electrochimica puternica) are un efect deosebit de agresiv. Decaparea – reprezinta indepartarea unui strat de oxizi de pe suprafata metalului pentru ca straturile protectoare sa aiba aderenta buna. Daca pe suprafata se gasesc materiale grase se face degresarea acesteia. CCl4.prelucrarea mecanica – are drept scop indepartarea incluziunilor. periere (indepartarea oxizilor sau namolurilor ramase in urma decaparii). toluen.

La navele care tranporta produse petroliere nu se admite folosirea sistemelor de protectie electrochimice cu aplicare de curent si instalarea anozilor de magneziu in tancurile de marfa . 3. 4.3. . 2. _____________________________________________________________________________________ 67 . . Fixarea anozilor de sacrificiu trebuie sa fie facuta asa incat sa asigure o buna conductivitate electrica. .La utilizarea anozilor pe baza de magneziu aplicati pe suprafete conservate ale constructiilor din otel sau aluminiu se recomanda o ingrosare a stratului de vopsea. plumb. . natura mediului agresiv actiune continua a apei de mare actiune temporara a apei de mare actiunea stropilor de apa de mare actiunea aerului marin b) In cazul utilizarii protectiei electrochimice se pot folosi anozi executati din aliaje pe baza de zinc.Inainte de aplicarea protectiei anticorozive pentru piesele din aliaje de aluminiu se impune curatarea si degresarea minutioasa a acestor piese .depunere electrolitica (galvanica) Depunerea se realizeaza prin actiunea curentului electric asupra unei solutii de electrilit ce contine ionul metalului ce urmeaza a se depune (Zn. Pentru grunduirea aliajelor de aluminiu trebuie folosite pituri speciale. .In cazul in care stratul protector este realizat prin oxidare anodica. in toate cazurile rezistenta nu trebuie sa depaseasca 0.Anozii pe baza de magneziu folositi pentru protectia suprafetelor nevopsite din constructii de metale usoare. Cd. Cr.In scopul asigurarii unei aderari suficient de mari a stratului de protectie. pot fi folositi in tancurile de marfa petroliere numai in locurile in care energia lor potentiala nu depaseste 275 J. Stratul de protectie va fi compactizat suplimentar.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ 6. Cu.1 Straturile protectoare metalice Se pot realiza prin : a) . trebuie sa fie ecranati cu diafragme neconducatoare de curent electric . magneziu sau aluminiu. Ni.Anozii pe baza de aluminiu. c) Protectia aliajelor din aluminiu . Sn). pe piese se aplica (metoda chimica sau electrochimica) un strat de acoperire care intensifica aderarea sau un strat de grund format dintr-un pigment activ .grosimea straturilor de protectie la protejarea piselor si produselor impotriva coroziunii se poate realiza prin zincare sau cadmiere. grosimea acestui strat nu poate fi sub 15μ.02Ω. nicioadata mai mica decat valorile indicate mai jos : grosimea min a stratului μ Zn si Cd 48 24 12 6 grad de solicitari 1. mercur si nici pituri pe baza de bitum cu continut de fenol. nu se admite utilizarea piturilor care contin pigmenti de cupru. grosimea stratului este conform STAS.

Metoda este putin utilizata datorita mediului toxic.3 Straturi protectoare organice Tehnica acoperirilor foloseste o mare varietate de materiale capabile sa formeze pelicule. . sudare. lacuri. 6. rasini sintetice si alte produse cu grad ridicat de polimerizare. Acestea cuprind uleiuri sicative. cadmiu. metiletilcetona.placare cu produse ceramice sau straturi protectoare organice obtinute prin fosfare (aplicate la otel .Pigmentii . In afara de liant (componentul de baza) straturile protectoare mai contin : . temperatura.sunt produse pulverulente utilizati pentru colorarea peliculei sau in cazul grundurilor pentru furnizarea unor proprietati anticorozive. La alegerea unui pigment se tine seama de : putere de acoperire.aplicarea unor mase pe baza de silicati pe suprafata metalului (emailari) . . uleiul de ricin. etan diol etc) care prin evaporare lenta permit o buna astupare a porilor. peliculele rezultate avand aspect semilucios sau lucios. ramanand in pelicula dupa uscarea acestora. . aluminiu) cu scop protector. Sunt utilizati ca plastifianti derivati ai acidului ftalic si fosforic.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Metalizarea prin pulverizarea materialului protector sub forma de particule fine pe suprafata fierbinte a obiectului. cromati) rezistenti la oxidare . . Ei sunt saruri ale acizilor organici superiori cu metale grele (Co. .Sicativii – sunt substante ce grabesc uscarea peliculei. laminare. cu ajutorul aerului comprimat.Plastifiantii sunt substante cu rol de crestere a elasticitatii liantilor. substrat de vopsire sau finisari decorative Fe + 3 Zn H2(PO4)2 Zn3(PO4)2 + Fe HPO4 +3 H3PO4 +H2 Fosfat dioxid fosfat de fosfat acid de zinc zinc de fier 6.solventi. datorita microporilor rezultati la evaporarea rapida. De obicei materialele capabile sa formeze pelicule sunt dizolvate in solventi volatili avand o consistenta corespunzatoare pentru aplicare prin pensulare. alcool etilic)care prin evaporare rapida impiedica curgerea vopselei aplicata pe suprafete inclinate. din acest motiv materialul de formare este numit liant al pigmentului. ei imbunatatesc si rezistenta la lumina si frig.Solventii mediu volatili (butanol si toluen) si greu volatili (ciclohexanona.3. rezistenta la lumina. Placarea se realizeaza prin aplicarea de foi de metal (10 – 2-% din grosimea ansamblului) rezistente la coroziune pe suprafata ce trebuie protejata. _____________________________________________________________________________________ 68 . Zn. pulverizare. Solventii pot fi : usor volatili (acetona. anticoroziv. Mn. imersie sau alta metoda de aplicare. diluanti cu rol de a dizolva liantul sau de a-i micsora vascozitatea.2 Straturi protectoare anorganice Aplicarea acestora se realizeaza chimic sau electrochimic prin : conversia stratului de metal superficial in compusi ai metalului (oxizi.3. Pb) . pierderilor mari de metal si aderentei slabe. Dupa ce vopseaua este aplicata solventul se evapora iar materialul de formare a peliculei leaga particulele de pigment intr-o pelicula continua. Aderenta se realizeaza prin presare. fosfati. dar peliculele rezultate la uscare sunt mate. zinc.

Acoperirile speciale (pe baza de rasini epoxidice) sunt folosite pentru a realiza o anumita scadere a grosimii elementelor protejate ale corpului navei. care au durabilitatea 24 luni pe suport sablat si 18 luni pe suport nesablat. Grundurile sunt dispersii de pigmenti si materiale de umplutura (60–70%) in lacuri . Inaintea aplicarii unor acoperiri de tip organic (pituri pe baza de ulei. lac sau rasina) sau de tip anorganic (straturi de ciment sau email) se impune curatarea minutioasa a constructiilor metalice de rugina. vopselele. sa fie anticorozivi. . Pentru opera vie (partea de nava scufundata permanent in apa) si fasa (partea navei supusa alternativ la actiunea aer – apa.Sisteme polilae – asigura rezistenta la agenti atmosferici cca 12 luni . se pot aplica pe suprafata ce urmeaza a fi protejata. Materialele plastice pentru protectie anticoroziva. dupa uscare dau pelicule cu aspect semimat sau lucios. . Straturi protectoare organice pot fi : uleiurile. oxid rosu de fier. . .Sisteme alchidice. grundurile. sunt colorate si cu putere de acoperire. Sunt incolore sau colorate si la uscare dau pelicule transparente si cu aspect lucios. miniu de plumb. Pentru vopsirea navelor se folosesc sisteme specifice functie de zonele ce trebuie protejate pe nava. lacurile. iar daca procesul tehnologic o impune se procedeeaza si la degresarea lor. prin metoda cu flacara. _____________________________________________________________________________________ 69 . Pentru suprastructura se folosesc urmatoarele sisteme : .lacurile sunt solutii de derivati celulozici. chiturile. functie de incarcatura) se folosesc sisteme de vopsire vinilice si clorcauciuc gudron. recomandate la vopsirea puntii. scorie. . in diferite substante peliculogene. culoare alb pana la cenusiu deschis sau colorati divers. apa si murdarie.Sisteme antiderapante cu nisip.Vopseaua – dispersii de pigmenti si materiale de umplutura. metoda sinterizarii turbionare sau prin lipire.Materialele de umplutura – au o structura similara pigmentilor . ZnO. Cei mai utilizati pigmenti sunt : TiO2. .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ intemperii. dau pelicule mate sau semimate . asigurand consistenta peliculei. lucioase cu rezistenta la agenti atmosferici 5 luni .Chiturile – materiale intrebuintate la umplerea cavitatilor. rasini naturale sau sintetice in solventi organici fara adaosuri de uleiuri vegetale. Sunt utilizati pentru a ingrosa vopseaua. . Chiturile sunt lacuri cu adaos mare de pigmenti si materiale de umplutura .Grundurile – constituie primul strat aplicat si fac legatura intre suprafata de vopsit si pelicula protectoare.

300 900 400 380 65 28 8 8 DENUMIRE ELEMENT Bor Siliciu Fluor Azot Argon Litiu Rubidiu Fosfor Iod Bariu CONCENTRATIE Mg/l 4.03 _____________________________________________________________________________________ 70 . pamantul se deosebeste fundamental de celelalte planete.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ CAP.0 1. Din suprafata uscatului ( 1. 80 m. bruma sau chiciura.37 x 10⁹ Km³ (cca. Prin cantitatea mare de apa din staturile exterioare. III OXIDUL DE HIDROGEN. ploaie. Cu alte cuvinte toate elementele continute in scoarta pamantului apar si in apa de mare. cand este atinsa presiunea de saturatie la temperatura respectiva si sub forma de roua.05 0. Elemente in apa de ocean ( in mg/l) DENUMIRE ELEMENT Clor Sodiu Magneziu Sulf Calciu Potasiu Brom Carbon Oxigen Strontiu CONCENTRATIE Mg/l 19.3 0. grindina sau zapada.1 x 10⁸ Km² ) a glubului pamantesc 71% (sau 3.600 1.2 0.12 0. In tabelul de mai jos este redat lista celor 20 elemente mai abundente din apa oceanica.7 g/l din care 14 gNaCl ) decat apa oceanelor. Din suprafata totala (de 5.1/800 din volumul planetei) volumul ghetarilor din regiunea artica si antactica este apreciat la 2. Acestia provin in majoritate din evaporarea marilor si oceanelor si in mica parte din evapoarea ghetarilor. grosimea ghetii este de 2700 m.6 0.07 0. Apa oceanelor contine in medie 35 g/l saruri (din care 27 g sunt NaCl). in concentratii mici sau foarte mici.000 10. In afara de acestea.Stare naturala ♦ “Atomosfera”contine vapori de apa in concentratie ce variza cu temperatura si presiunea. Volumul marilor si oaceanelor este evaluat la 1.62 x 10⁸ Km² ) este ocupata de mari si oceane. 50 elemente.9 x 10 ⁹ Km³ . au mai fost identificate in apa de mare cca. fie mai mici (Marea Neagra cu cca. nivelul oceanelor s-ar ridica cu cca. ♦ “Hidrosfera”.48 x 10⁸ Km² ) putin mai mult de 10% (1. ceata.1. iar la punctul cel mai adanc al continetului antarctic atinge 4200 m. cand condensarea apei are loc heterogen. 17. Vapori de apa din atmosfera se condenseaza sub forma de nori. pe suprafete reci (apa meteorica). La polul sud. care sunt sarace in apa sau lipsite de apa.Marile interioare au concentratii fie mai mari (Marea Mediterana).58 x 10⁷Km²) este acoperita cu ghetari.8 3.8 0. Daca toti ghetari s-ar topi. APA 7.

substante solide si gazoase.mari) se schimba cu mult mai lent decat temperatura rocilor si solului. Apa subterana reparare la suprafata in izvoare sau este extrasa prin fantani puturi sau sonde.etc.2. la presiune normala) a fost definita temperatura de 100º C. Cel mai scazut continut in substante minerale dizolvate il are apa izoarelor de munte (cca. Proprietati fizice. nu face spuma cu sapunul si depune carbonat de calciu la fierbere (formarea de cruste in cazanele de aburi). Nu are miros si nici gost. ♦ Ape minerale – multe izvoare au prilejul sa dizolve din straturile scoartei cu care vin in contact. izvoare iodorate. in conditi in care sa nu poata dizolva gaze din aer sau substante solide din recipientele in care este conservata.nisip) pana ajunge la o patura impermeabila (argila) desupra careia formeaza o panza de apa subterana ( apa freatica). _____________________________________________________________________________________ 71 ♦ .calciu si magneziu.) sulful ca ion sulfat (SO₄²⁻) iar carbonul sub forma de CO₂ si de ioni bicarbonat (HCO⁻₃) Apa izvoarelor si raurilor.Apele freatice contin cca. Dupa punctul de fierbiere al apei (tempertatura la care pot coexista la echilibrul apa si vapori de apa. magneziu si sodiu si anioni de bicarbonat. din aceasta cauza temperatura cantitatilor mari de apa (lacuri. izvoare amare continand sulfati de sodiu si magneziu. Apa pura are conductibilitate electrica foarte mica datorita inoizari reduse (se stie ca produsul ionic al apei este [H₃O]⁺‧[OH]⁻= 1. cu CO₂ si bicarbonati de sodiu. Acestea au o influienta nociva asupra animalelor si plantelor acvatice. Apa meteorica odata ajunsa pe pamant. 2 g/l substante minerale. Se disting urmatoarele categori de apa minerale: “izvoare acide simple” cu un continut mare de CO₂ si putine substante minerale.Ca²⁺. azot si bioxid de carbon. la 20ºC. poate strabate prin straturi permeabile (humus. izvoare sulfuroase contind sulfuri alcaline si H₂S liber. Apa raurilor este din ce in ce mai poluata cu deseuri industriale. Densitatea apei este maxima la 4º C cand este egala cu 1 (se comporta diferit de celelalte lichide a caror densitate scade continu cu cresterea temperaturii. In timpul iernii apa se raceste si avand densitatea din ce in ce mai mare se aseaja la fund pana cand temperatura scade la 4º C. izvoare alcaline continand mult bicarbonat si putin CO₂. sulfat si clorura.Br¯.calciu.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Metalele sunt continute in apa de mare sub forma de cationi (Na⁺ .1 x 10⁻¹⁴ ioni g/l. temperatura apei are rol regulator asupra temperaturi aerului. continand ionul I⁻ si izvoare arsenicale continand bioxid de arsen sau arseniti. 7. Aceasta are mare importanta din punct de vedere climatic si biologic.etc. O apa cu continut mare de bicarbonat de calciu. Apa este un lichid incolor in cantitati mici. Din aceasta cauza apele adanci nu ingheta pana la fund facand posibila existenta in timpul iernii a vietuitoarelor. izvoare carbonice.cationi.)halogeni sub forma de anioni (Cl¯.Mg²⁺.50 mg/l ) si aceia provenita din topirea ghetarilor. izzzvoare sarate cu un continut de peste 15 g/l NaCl. gazele din aer: oxigen. Compozitia chimica a acestei apei variaza cu natura rocilor cu care a fost in contact. o apa dura. dizolvate. Dupa punctul de solidificare al apei ( definit ca temperatura la care pot coexista ghiata si apa la presiune normala) a fost fixata temperatura “Oº C “. Apa izvoarelor si raurilor contine. ea este in general mai mare decat la alte substante. privita in stratguri grose are o culoare albastra verzuie. in cantitati anormal de mari.18 J/g (1 cal/g). Apa pura se obtine din apa obisnuita prin distilare. Cladura specifica a apei la 15º C este 4.

3. Si unele nemetale reactioneaza cu apa: 2 Cl₂+2H₂O ⇄ 4HCl + O₂ 3 S + 2H₂O → 2H₂S +SO₂ 2P + 3H₂ → PH₃ + H₃PO₃ Cu carbonul la rosu au loc reactiile: C + H₂O → CO + H₂ C +2H₂O → CO₂ + 2H₂ Cu oxizii metalici formeaza baze: H₂O + CaO → Ca(OH)₂ Cu oxizii unor nemetale formeaza acizi: H₂O + SO₃ → H₂SO₄ Disocierea electrica a apei (pH-ul apei) 2H₂O ⇄ [H₃O]⁺‧[OH]⁻ v₁=k₁[H₂O] v₂=k₂[H₃O]⁺‧[OH]⁻ v = viteza de reactie . cca 10% din moleculele de apa sunt disociate termic. abia pe la 2500ºC . Cu calciu reactioneaza la temperatura obisnuita dar mai lent. Datorita caracterului exoterm pronuntat. Metalele reactioneaza diferit cu apa functie de pozitia lor in seria tensiunilor electrochimice. k = constanta de viteza .Proprietati chimice. 7. hidrogenul se aprinde). Astfel metalele alcaline reactioneaza cu apa la temperatura obisnuita. molecula de apa este stabila. iar cu fierul numai la temperaturi inalte. cu magneziu reactioneaza numai la 100ºC. punand hidrogen in libertate (reactia este puternica. [ ] = concentratie. Pentru explicarea unor particularitati ale apei expuse mai sus. la echilibru: v₁ = v₂ k₁[H₂O] = k₂[H₃O]⁺•[OH]⁻ k₁ k₂ [H₃O]⁺•[OH]⁻ [H₂O] K[H₂O] = [H₃O]⁺•[OH]⁻ dar [H₃O]⁺•[OH]⁻ = 10⁻¹⁴ (produsul ionic al apei) _____________________________________________________________________________________ 72 .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Deosebit de mare este constanta dielectrica a apei (ɛ=81) ceea ce explica puterea ei ionizanta cum si proprietatea de bun dizolvant. s-a admis ca moleculele apei sunt asociate prin legaturi de hidrogen.

Ionul SO₄²⁻ (in majoritatea apelor de suprafata din disocierea gipsului Ca SO₄ •2H₂O).Mg²⁺ (dizolvarea in prezenta CO₂ a dolomitei: Mg. . acesteia dau direct continutul de substanta in suspensie. roci marunte in suspensie care dau tulbureala apei . Ionuii Na⁺.K⁺ (in apa marilor si oceanelor din disocierea KCl. NO⁻₃ (din apele industriale ). Substantele anorganice provin din argila. Ionii Ca²⁺. NaCl). Ionul HCO₃⁻ (ca urmare a dizolvari calcarului de catre CO₂ din apa CaCO₃ + CO₂ + H₂O → Ca(HCO₃)₂ Ionul CO₃²⁻ (provenit din disocierea dolomitei – MgCO₃•CaCO₃). plante si animale acvatice.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ deoarece [H₃O]⁺ = [OH]⁻ ⇒ [H₃O]⁺•[OH]⁻ = ([H₃O]⁺)² = ([OH]⁻)² = 10⁻¹⁴ ⇒ [H₃O]⁺ = [OH]⁻ = 1O⁻⁷ Prin definitie pH-ul este cologaritmul concentratiei ioniolor : pH = colog. _____________________________________________________________________________________ 73 . Substantele organice sunt in stare coloidala. ele sunt formate din acizi humici. C.ape selenitoase (cu continut de sulfati). 7. Gaze dizolvate in apa In apa se dizolva cantitati de oxigen din atmosfera si CO₂ din procese biochimice.4.Co₃+CO₂+H₂O → →Mg²⁺ (HCO₃)₂ Ionii H⁺ (datorita micilor concentratii de acid carbonic care se formeaza : 2H₂O+CO₂ ⇄H₃O⁺ +HCO⁻₃. . Substante organice si anorganice in suspensie.ape calcaroase (cu continut de saruri de calciu). . Compozitia inoica a apelor naturale: Ionul Cl⁻ (provine din dizolvarea rocilor formate din cloruri in apele marilor si oceanelor). Ionii NH⁺₄.ape feruginoase (cu suspensii de Fe (OH)₃) A.Indici de calitate ai apei Transparenta – apei se determina cu ajutorul celulelor fotoelectrice.ape alcaline (cu continut de saruri de magneziu). B. Functie de compozitia sarurilor care predomina apele naturale sunt: .[10⁻⁷] = 7 pH = 7 Compozitia chimica a apelor naturale. din spalarea rocilor cu humus.

. Continutul de saruri (substante organice si anorganice dizolvate. principiul metodei de determinare al continutului de cloruri consta intr-o titrare argintometrica (titrare de precipitare). DT = Dp+Dt In mod conventional duritatea apelor se exprima in grade de duritate. _____________________________________________________________________________________ 74 . iar pe de alta parte sarurile mai greu solubile. Continutul in saruri este constanta de rezdu uscat in mg/l. cu titru cunoscut. .prezinta importanta deosebita continutul de ioni de calciu si magneziu care datorita posibilitatii de a se depune sub forma de crusta constituie un mare inconvenient si pericol de exploatare. care reprezinta continutul a 10 mg CaO la un litru de apa. a contaminarilor cu apa de mare.la mineralizarea substantelor organice si intretinerea vietii subacvatice. continutul de ioni de clor si salinitatea apei Continutul de clorurii si salinitatea apei foloseste la determinarea gradului de concentrare al apei.1 n.duritatea permanenta (Dp) reprezinta totalitatea sarurilor neutre de calciu si magneziu dizolvate in apa. urmata de determinarea cantitativa a substantei oxidate. Continutul de O₂ dizolvat in apa Continutul de O₂ dizolvat prezinta importanta deoarece acesta contribuie la coroziunea metalelor. Functie de natura sarurilor duritatea apelor se clasifica in: . consumul de combustibil marindu-se corespunzator. De aceea pentru a deduriza apa este necesar sa cunoastem duritatea ei. Apa potabila nu trebuie se aiba duritate mai mare de 25 ºgermane. Indepartarea crustei este anevoioasa si dauneaza peretilor cazanului. in prezenta fenolftaleinei si metiloranjului. Principiul metodei se bazeaza pe fixarea O₂ pe o substanta usor oxidabila.stabilirea purjei calduriilor. ele micsoreaza transferul termic si uneori exploziale cazenelor in urma supraincalziri unor zone prin desprinderea crustei. intru-cat nu spumeaza in prezenta sapunului si ingreuneaza fiertul legumelor. . In timpul functionarii generatoarelor de vapori.duritate totala (DT): reprezinta totalitatea sarurilor de calciu si magneziu dizolvate in apa. pana la greutatea constanta.duritatea temporala (Dt). Prezenta sarurilor ridica punctul de fierbiere al solutiei apoase.Duritatea – pentru apele utilizate in scop industrial la cazane de abur. la noi in tara s-a adoptat gradul german. apa se separat in saruri. fara gaze) se - determina prin evaporarea apei filtrate in prealabil si uscand rezidul la 100º C. se depun pe pereti formand cruste. termocentrale.alcalinitatea Reprezinta continutul de ioni care imprima apei caracter alcalin.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ - Oxidabilitatea – determinarea continutului de substante organice din apa (deoarece este o determinare dificila se prefera determinarea cantitati de O₂ sau KMnO₄ necesar oxidarii substantelor organice dintr-un litru de apa). reprezinta duritatea data de bicarbonati de calciu si magneziu dizolvati in apa. . Alcalinitatea se determina prin titrarea probei de analizat cu o solutie de HCl 0.

continutul de ioni fosfati ai apei Pentru reducerea duritati apei de alimentare al caldarilor si impedicarea formari crustelor se face testarea apei cu fosfat bisodic sau hexametafosfat. Purificarea apelor industriale se poate face prin diferite procedee: distilare.5. saruri. De aceea prin diferite metode se elimina substantele organice si anorganice. Duritatea temporara se indeparteaza prin tratarea apei cu lapte de var. care se depun ).De obicei dedurizarea se realizeaza prin metode chimice ( metoda are ca principiu transformarea sarurilor de calciu in Ca CO₃ si a sarurilor de magneziu in Mg (OH)₂ . amestecarea cu var si soda. Deasemenea fosfatul de sodiu da alcanitatea necesara apei de alimentare.1. in timp ele se concentreaza in saruri ce se depun sub forma de cruste. 7. . fac imposibila folosirea ei in multe domeni. carbonatul acid de calciu trece in carbonat neutru: Ca(HCO₃)₂ + Ca(OH)₂ → 2 CaCO₃ + 2 H₂O Mg(HOO₃)₂ + Ca(OH)₂ → CaCO₃ + MgCO₃ + 2H₂O MgCO₃ + Ca(OH)₂ → CaCO₃ + Mg(OH)₂ Duritatea permanenta se indeparteaza prin adaugarea de carbonat de sodiu care reactioneaza cu sulfatul de calciu din apa. Apele industriale sunt utilizate ca ape de racire sau in cazane de abur. coagularea (indepartarea substantelor coloidale care duc la spumari). Impuritatile aflate in suspensie sau dizolvate in apa.supensiile (diametrul particulelor este mai mare de 100 m ). CaSO₄ + NaCO₃ → CaCO₃ + Na₂SO₄ Etapele dedurizarii: incalzirea apei brute. Etapele purificarii filtrarea apei brute ( pentru retinerea suspensiilor). Excesul de fosfat in apa duce la hidroliza acestuia cu formarea de NaOH care prezinta pericol de c oroziune. apo se face tratamentul cu carbune activ pentru restabilirea calitatilor initiale si iradierea in vederea distrugerii microorganismelor.impuritati coloidale (diametrul particulelor este sub 100 m ).impuritati dizolvate ( gradul de dispersie este molecular sau ionic). 7. tratamente chimice sau schimbatori de ioni. .Purificarea apei In apa sunt dizolvate: gaze.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ . incat sa se previna coroziunea. dedurizarea (prin precipitarea sarurilor care se depun sau cu ajutorul schimbatorilor de ioni.5. compusi anorganici care functie de gradul de dispersie al impuritatilor sunt: . _____________________________________________________________________________________ 75 .

de aceea pentru o dedurizare mai inaintata se foloseste fosfatul trisodic ( Na₃PO₄ ) magneziu sub forma de fosfati greu solubili: 3Ca²⁺ + 2PO₄³⁻ → Ca₃(PO₄)₂ 7.Fe₂O₃. refacerea acestora se face prin trecere (in sens invers curgerii apei care se dedurizeaza) de solutie de NaCl. Indepartarea tuturor sarurilor se face cu ajutorul rasinilor schimbatoare de ioni. carbune )sau rasini sintetice. Zeoliti sunt alumino silicati de sodiu hidratati.anioniti (schimbatoare a anionilor). .K₂O. cristalini.Ele pot fi : .cationiti (adica schimbatoare de cationi). Rasinile sintetice pot fi puternic acide (SULFONATE = RH) si slab accide (CARBOXILICE = RCOOH). Etapele demineralizari 1. 2RCOOH + Ca(HCO₃)₂ → R₂Ca + 4CO₂ + 2H₂O 2RCOOH + Mg(HCO₃)₂ → R₂Mg + 4CO₂ + 2H₂O 2.reactie chimica.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ .Al₂O₃. alcatuiti din retele CaCl₂ + Na₂P → CaP + 2NaCl MgSO₄ +Na₂P → MgP + 2NaCl Dupa o anunita cantitate de apa dedurizata schimbatorile isi pierd proprietatile dedurizante. granulate care contin in molecula lor grupari cu caracter bazic sau acid si care in solutie au proprietatea de a pune in libertate ioni ce ii contin si de a retine preferential alti. . Cationiti pot fi la randul lor substante organice naturale (rumegus.2. tertiari sau cuaternari).articificali – permutiti (Na₂P ).Na₂O. Schimbatori de ioni anorganici (zeoliti) pot fi: .filtrarea apei dedurizate.5.depunere si indepartarea namolului. Schimbatori de ioni sunt substante solide insolubile.naturali – glaucomit (nisip verde) contine: SO₂. CaP + 2NaCl → CaCl₂ + Na₂P MgP + 2NaCl → MgCl₂ + Na₂P Pentru dedurizarea apelor industriale se folosesc si rasini sintetice schimbatoare de ioni. .CaO si H₂O. dedurizarea nu este insa completa.spalarea filtrului Prin tratarea cu var si soda.micsti. 2RH + Ca Cl₂ → R₂Ca + 2HCl 2RH + MgSO₄ → R₂Mg + H₂SO₄ _____________________________________________________________________________________ 76 care precipita sarurile de calciu si . . .Anioniti pot fi slabi bazici si puternic bazici (sunt polistireniaminati.

in special in zonele aride sau semiaride se face cercetari in gasirea unor metode ieftine si eficiente de a extrage sarea din apa marilor si oaceanelor. cea mai folosita implica incalzirea apei de mare si pomarea intr-un recipient de joasa presiune. gunoaie . calitatea diversa .3. inegal distibuita in timp si spatiu. Una din problemele majore ale procesului de deselinizare consta in pretul ridicat al obtinerii apei potabile. apa ramane o resursa naturala limitata . Unele procedee necesita evaporarea urmata de condensarea vaporilor rezultati.La aceasta situatie contribuie mai multi factori :repartizarea neuniforma geografic si temporal .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Deoarece apa capata pH acid urmeaza tratarea cu rasini slab bazice si daca apa contine H₂SiO₃ si H₂CO₃ se utilizeaza pentru retinerea acestor rasini puternic bazice. Aceasta ultima metoda.Desalinizarea apei Pentru a raspunde cereri creascande apa potabila.5. Dupa cum este cunoscut . 7. dar rezervele sale nu sunt atat de nelimitate . ca urmare a unor scurgeri provenite in cazul ambarcarilor –debarcarilor de hidrocarburi sau transferul acestora . cauzate de diverse evenimente de navigatie . ROH + HCl → RCl + H₂O ROH + HSiO₃H → RSiO₃H + H₂O ROH + H₂CO₃ → RCO₃H + H₂O 7.6. Nu de putine ori porturile si fluviile sunt confruntate cu situatii dintre cele mai nedorite cand este vorba de poluare. Cele mai dese evenimente de poluare se datoreaza scurgerilor de hidrocarburi .Aceste scurgeri pot fi: • accidentale . Vapori sunt condesati si apa pura se depoziteaza. substante nocive . activitatii portuare. ape uzate . poluarile pot fi cauzate de:hidrocarburi . cunoscute ca evaporari cu efect multiplu sau. distilarea vaporilor comprimati prin evaporare rapida.Protectia impotriva poluarii marine si fluviale Desi acopera o patrime din suprafata planetei si constitue 75% din tesuturile vii . • operationale . _____________________________________________________________________________________ 77 . faunei si florei litoralului .Ea este renovabila .Implicatiile unei astfel de situatii se rasfrang asupra mai multor aspecte :siguranta navigatiei . fenomenul masiv si global de poluare . Inghetarea apei este o alta metoda bazata pe diferenta dintre temperatura de inghet a apei potabile si cea sarata. ca urmare a unor avarii la nava sau instalatii. unde apa se vaporizeaza brusc. pescuitului .

-combinarea a doua sau mai multe masuri enumerate mai sus. In lupta pentru protectia sistemului ecologic marin .Dupa deversarea in apa hidrocarburile formeaza straruri mari inconjurate de un “film”. -supravegherea comportamentului deversarii. actiunea valurilor.Degradarea produselor petroliere devesate in mare prin procesele naturale descrise mai sus.Aceasta alterare este cunoscuta si sub denumirea de alterare meteo. cand hidrocarburile sunt raspandite pe mare . sau degradarea microbiana inlatura filmul in cateva ore .Evaporarea . imprastierea produselor petroliere formeaza pungi.pot duce la emulsionarea sau dispersarea zonei poluate . O influenta hotaratoare in ceea ce priveste degradarea hidrocarburilor deversate o au : actiunea soarelui . -pentru a transfera hidrocrburile in coloana de apa se folosesc dispersantii . volatilizarea lor . se vor imprastia sub forma unor pelicule foarte subtiri . reactii fotochimice . Amestecarea produselor petroliere cu apa de mare datorita actiunii valurilor.limitarea zonei poluate prin folosirea barierelor plutitoare (boomurile) sau a altor echipamente chiar daca este dificila .In absenta particulelor solide din compozitie sau in lipsa curentilor . datorita curentilor . stratul de hidrocarburi se va deplasa in directa vantului cu o viteza de 3-4% din viteza vantului . desi suprafata de imprastiere este influentata de temperatura mediului ambiant si de vascozitate . ( utilizari traditionale ). in acelasi _____________________________________________________________________________________ 78 . -penru a inlatura hidrocarburile se utilizeaza separatoare sau distrugere prin ardere . -dispersarea hidrocarburilor in coloana de apa cu ajutorul produselor chimice . se pot lua urmatoarele masuri: -delimitarea hidrocarburilor si inlaturarea lor din mediul marin . dar cu implicatii mai mici. Petru aceste operatiuni exista tehnici care se amelioreaza in continu. In general evaporarea depinde de: cantitatea de hidrocarburi deversate .Aceste aspecte se aleg in functie de factorii socio-economici si de consideratiile legate de mediu. constituie una din activitatile active ale protectiei mediului marin. De-a lungul timpului marea a jucat rolul unui mediu deosebit de important . cand sunt deversate la suprafata apei . dar fara interventie imediata. in situatia cand nu este compacta are o mare capacitate de absortie a hidrocarburilor deversate. Hidrocarburile deversate in apa de mare pot fi alterate chimic in timp prin : evaporare . Daca gheata prezinta neregularitati sau ondulatii . Avand in vedere seria larga de intindere a utilizarii hidrocarburilor pe mare . Alegerea metodei sau ametodelor ce trebuiesc utilizate depinde de numeroase aspecte . dizolvare .Grosimea peliculei depinde in principal de vascozitatea produsului petrolier si temperatura apei de mare. baraje. este uneori rapida constituind un ajutor in actiunea de depoluare a mediului marin .Produsul petrolier deversat se deplaseaza pe apa pe distante mari . datorita functiilor pe care le-a indeplinit : mijloc de comunicatii . Realizarea lor depinde de mijloace disponibile si de posibilitatile efective de utilizare a acestor mijloace.deplasarii navelor . este aproape inevitabila aparitia unor astfel de deversari . Rata degregarii produsului petrolier variaza functie de compozitia hidrocarburilor. schimbandu-si totodata compozitia chimica . Temperatura scazuta a mediului ambiant poate contribui la marirea vascozitatii produsului petrolier pana la valoarea cand acesta nu mai curge. actiunea microbiana . uneori pelicula va atinge o grosime de circa 1 mm in cateva minute. produsele petroliere se vor imprastia usor . a doua se intalneste mai des . vantul . oxidare chimica . Cele mai multe hidrocarburi . Astfel . grosimea stratului . Pe suprafata ghetii netede . pescuit . mareele .Evaporarea poate duce chiar la pericolul exploziilor. dizolvarea . printre care enumeram: -pentru a delimita o zona de hidrocarburi se folosesc: bariere fizice .Zapada . directia curentilor . dar de proportii mai mari .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Prima categorie este mai rar intalnita . viteza vantului . precum si de valoarea punctului de congelare a produsului respectiv.

deversarile de deseuri radioactive si incinerarea de reziduri chimice. de exemplu. cadrul juridic general al cooperarii internationale referitor la protectia si prezervarea mediului marin este stabilit de Conventia privind dreptul marii. asistenta statelor in curs de dezvoltare in domeniul stiintei si tehnologiei. cat si pentru asistenta in caz de situatie critica. ca indatoriri.poluarea datorita traficului mairitim si in ultimile decenii unor forme noi ca. completata prin Conventia de la Londra . In prezent. statele trebuie sa ia toate masurile necesare compatibile cu Conventia “pentru a preveni. agricole ori menajere agreseaza din ce in ce mai mult mediul marin si resursele sale. conventia impune statelor semnatare o obligatie generala de prevenire a poluarii si de conservare a calitatii mediului marin. apele uzate.Se apreciaza astfel ca marea parte a deseurilor lumii ajung in mari si oceane. in supravegherea continua a riscurilor si efectelor poluarii . nodulurilor. statul de coasta. resturi petroliere . etc Cauzele poluarii marine sunt deosebit de diverse. evacuarea deseurilor.Se afirma. deopotriva la nivel regional si mondial. in special pentru a formula si elabora reguli si norme. precum si natura noua a unor produse evacuate (ca. pe diverse cai (cel mai adesea fiind transportate de rauri si fluvii). la Montego Bay. turismul. conventia stabileste dreptul statului de coasta de a lupta impotriva poluarii marii sale teritoriale. in aruncarea in mare de catre exploatantii navelor a diferite reziduuri rezultate din folosirea normala a acestora. Consta. privind prevenirea poluarii de catre nave (MARPOL) care se referea la toate sursele de poluare datorate exploatarii navelor.In afara de acestea. Cadrul general al reglementarii internationale in materie este stabilit de Conventia privind dreptul marii. vizand prevenirea poluarii rezultate din explorarea si exploatarea zonei internationale(a bogatiilor minerale ale fuddurilor marine). statul responsabil de port si statul de pavilion ca detinand in acelas timp toate puterile de interventie Statele semnatare au o serie de obligatii generale si o serie de competente in raport cu situatia lor geografica si pozitia fata de sursa de poluare. precum si a zonei economice exclusive. _____________________________________________________________________________________ 79 . ele trebuie sa vegheze sa nu se deplaseze riscul poluarii de la o zona la alta si de la un stat la altul. ea priveste in special prevenirea poluari (ale tuturor surselor acestora ) si conservarea resurselor biologice ale marii. produsele plastice ) au un efect poluant cumulativ. in acest context. Volumul tot mai mare al acestor operatii.A doua o constituie obligatia de a coopera la nivel mondial si regional. Astfel. mai ales . In acest sens sunt semnalate ca aspecte particulare: cooperarea in caz de situatie critica cauzata de poluare.Pentru prina data. ci raman in zonele de coasta unde degradeaza ori distrug numeroase zone de reproductie a pestilor.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ timp au aparut noi utilizari : exploatarea fundurilor marine pentru extractia hidrocarburilor . Poluarea datorita exploatarii navelor Este una dintre cele mai vechi si mai importante forme de poluare a mediului marin. precum si o dispozitie specifica. care reclama reglementaei internationale adecvate . atat pentru modificarea si supravegherea riscurilor majore . etc. Multe din substantele poluante nu ajung in marea libera. Cantitati enorme de deseuri industriale . in cursul anilor “80PNUE evaluand deversarea a 80 miliarde de tone annual. oricare ar fi sursa acesteia. din 2 noiembrie 1973. ele pot fi voluntare: de exemplu. de exemplu. care cuprinde o parte speciala consacrata acestei problematici. In consecinta. pe buna dreptate. etc. precum si plajele. caderea unor recipiente continand produse toxice ori periculoase in mare. reduce si controla poluarea mediului marin. mentionam mai intai obligatia generala de a “proteja si prezerva mediul marin “. Marile si oceanele suporta. polimetalici din ocean. deasemenea. ca documentul marcheaza o noua etapa in domeniul evolutiv de protejare a mediului marin.Documentul inpune si indatorirea de cooperare.” De asemenea. In functie de acestea au evoluat si tehnicile de reglementare. Conventia distribuie insa aceste responsabilitati in termeni foarte generali si apare. imersia de deseuri a caror eliminare pe pamant ar fi mai dificila ori mai costisitoare sau spalarea cisternelor petroliere in marea libera cu aruncarea rezidurilor uleioase in mare. ori accidentale: naufragiul unui petrolier. semnat la 10 decembrie 1982.

Alta _____________________________________________________________________________________ 80 . “Conventia internationala asupra interventiei in marea libera in caz de accident antrenand ori putand sa antreneze o poluare prin hidrocarburi “ (intrata in vigoare in 1975)a conferit statelor de coasta dreptul de a interveni atunci cand evenimentele survenite in marea libera risca sa provoace poluari prin hidrocarburi. in consecinta . prevazand o indemnizare “echitabila” a victimelor acestui tip de poluare. Acesta s-a referit. Anexa V . Prevederile generale cuprinse in Conventia din1982 sunt completate cu o serie de reglementari regionale.La randul sau.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Reducerea poluarilor prin hidrocarburi Primul document international in materie a fost “Conventia privind prevenirea poluarii prin hidrocarburi aruncate in mare “. Anexa II a Conventiei MARPOL 73/78 teateaza poluarea prin substante periculoase impachetate . reducerea riscurilor de poluare . Combaterea poluarii prin imersiunea deseurilor Conform definitiei adoptata de Conventia privind dreptul marii .La randul sau . uleiurile minerale . compusii organo-clorurati de cadmiu si deseurile puternic radioactive). fie international.De asemenea . printre care mentionam mercurul. precum si orice abordaj in mare . Situatia apelor uzate si a resturilor menajere Astfel. aeronave .Astfel . Combaterea poluarilor prin substante periculoase solide Doua documente internationale . deosebit de nocive pentru mediu (inscrise pe lista neagra care constitue anexa 1 . materialele plastice .Ulterior. platforme ori alte lucrari plasate in mare .Dar cuantumul scazut al indemnizatiei in vederea repararii pagubelor atenuiaza efectul incitator al acestei conventii Prevenirea poluarii marine prin substante lichide periculoase Aceasta forma de poluare face obiectul anexei 2 a Conventiei MARPOL 73/78. Conventia de la Londra privind prevenirea poluarii marilor rezultata din imersia de deseuri (1972)vizeaza controlul si reglementarea internationala a aruncarilor de deseuri si materiale diverse. prin imersie se intelege orice deversare deliberata de deseuri ori alte materii de pe nave . “Conventia internationala privind responsabilitatea civila pentru daunele datorate poluarii prin hidrocarburi”(1979) si-a propus incitarea proprietarilor de nave de a le exploata in conditii satisfacatoare de securitate. intrata in vigoare in 1989 interzice aruncarea de materiale plastice in mare si limiteaza deversarile de resturi in apele de coasta si in zonele speciale . in scopul de a reduce riscurile de poluare prin aceste substante. dispozitiile Anexei IV interzic aruncarea apelor uzate ori obliga tratarea lor inainte de evacuare in zonele maritime apropiate de coaste. la deversarile voluntare ori legate de exploatarea curenta a navelor – cisterna. Documentul stabileste prescriptii obligatorii pentru toate navele care transporta produse lichide periculoase.intrata in vigoare in 1987. in principal. etc. adoptat in1954 . de pe nave aeronave . platforme . respectiv “Conventia Internationala pentru salvarea vietii umane pe mare (SOLAS )” si “Codul Maritim International al marfurilor periculoase “stabilesc unele masuri vizand sporirea securitatii navelor care transporta asemenea bunuri si . fie in trafic national.Ea interzice complet imersiunea anumitor deseuri .

distrugerea resurselor estetice ale litoralului . in particular masuri vizand a preveni accidentele si a face fata cazurilor de urgenta . la Bucuresti a fost semnat de catre reprezentantii statelor riverane (Bulgaria . si alte substante nocive in situatii de urgenta si poluarea prin descarcare .Este de exemplu . exploatarea acestor instalatii ori obiecte si compozitii personalului care le sunt afectate “(art. prin eliberarea . 13 orase mari si circa 160 milioane de oameni. constructia . in anumite conditii .aliniatul 3c) Situatii critice Situatiile critice sunt acele circumstante in care prezenta ori amenintarea hidrocarburilor ori altor substante periculoase care polueaza ori ar putea polua mediul marin constitue un pericol grav si iminent pentru coastele ori interesele conexe . alte deseuri si materii radiactive decat cele inscrise pe lista anexei 1 pot face obiectul imersiei pe baza unei autorizatii eliberate de state . cazul “mareelor negre “.”Amoco Cadiz” in 1976 . Poluarea rezultata din explorarea si exploatarea solului si subsolului fundului marilor si oceanelor Conventia privind dreptul marii prevede masurile pe care trebuie sa le sdopte statele . acesta devenind cel mai mare bazin anoxic din lume . a asigura securitatea operatiunilor in mare si a reglementa conceptia . cupru . introducerea accidentala de fauna .In acest context . cauzate de petroliere sau platforme de foraj marin :”Torrey Canyon” in 1967. in unele locuri . cu petrol .Este o zona ce include parti majore din 17 tari . sunt prevazute de catre protocoalele aditionale. supraexploatarea resurselor sunt realitati evidente . Definitia poluarii mediului marin _____________________________________________________________________________________ 81 . iar singura legatura cu oceanele lumii este stramtoarea Bosfor . iar regimurile speciale de protectie a mediului marin impotriva unor forme particulare de poluare :din surse de pe uscat . platforma “Ixtoc one” in Golful Mexic in 1979 . separat sau conjugat pentru a limita pe cat posibil .Intensificarea cooperarii subregionale si aparitia unor noi probleme au reclamat adoptarea unui regim special de ocrotire impotriva degradarii mediului marin.Este vorba de un ansamblu conventional in regimul juridic general este stabilit de Conventie .Intrucat statele elibereaza permisele de imersie si tot ele controleaza respectarea Conventiei .Intregul ecosistem este intr-un proces avansat de degradare .Aici se varsa marile fluvii europene :Dunarea .Niprul si Donul . totodata reguli referitoare la controlul incinerarii deseurilor la bordul navelor . insotita de trei protocoale aditionale. Federatia Rusa . cu doar 70 metrii adancime si 700 metrii latime . de permise speciale. plumb si zinc) este supusa unui regim de autorizare . Documentul cuprinde . Georgia . 194 . efectele acestor masuri sunt diminuate in practica . 2 Km.De asemenea . etc. “poluarea provenind de la instalatiile ori obiectele utilizate pentru explorarea ori exploatarea resurselor naturale ale solului si subsolului fundului marilor si oceanelor .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ categorie de deseuri susceptibile de a degrada mediul marin si afecta sanatatea umana (bogate in arsenic . Romania .la 21 aprilie 1992 . Protectia Marii Negre impotriva poluarii Aproape o treime din zonele de uscat ale Europei au legaturi cu Marea Neagra. in timp ce adancimea Marii Negre depaseste . Turcia si Ucraina )”Conventia privind protectia Marii Negre impotriva poluarii “ . echipamentul.Datorita acestor conditii de mediu apele Marii Negre sunt “moarte” sub adancimea de 180 m . in conditiile recomandate de AIEA.

1 . floarea soarelui .Se impune a fi mentionate si rezolutiile sale privind protectia Dunarii contra poluarii prin hidrocarburi si cele relative la problrmele hidrologice .alin.Din pacate. nu cuprinde nici o regula privind utilizarea apelor ori referitoare la protectia impotriva inundatiei si poluarii.Dinpotriva .Din punct de vedere chimic . degradarea calitatii de folosinta a apei marii si deteriorarea conditiilor de agrement “(art. CAP.de exemplu . prevazand ca “Poluarea mediului marin inseamna introducerea de catre om .Aceasta obligatie impune o limitare foarte generala amenajarii apelor. specialistii considera ca fenomenul de crestere a poluarii apelor fluviului a fost oprit la sfarsitul anilor ’70 si inceputul deceniului urmator . 4 al Conventiei ONU privind dreptul marii . pericole pentru sanatatea omului . precum Conventia de la Paris din 1921 (modificata prin Conventia de la Sinaia din 1938 si Acordul dela Bucuresti din 1939)si Conventia de la Belgrad din 1948. de substante sau energie in mediul marin.alin. conform art. incepand chiar cu un proces de stabilizare si chiar diminuare a nivelului de poluare . rezumandu-se la termenii art. Conventia preia dispozitiile art. 1 . relativ la protectia si conservarea resurselor de apa ale Dunarii . a recunoscut principiul libertatii de navigatie pe Dunare . din 1856 .Referitor la tendintele generale . ricin) prin presare sau extractie cu solventi .1). din 1948 . care ar putea provoca schimbari considerabile si vatamatoare “. IV PROTECTIE ANTICOROZIVA Lianti utilizati la prepararea lacurilor si vopselelor Uleiuri vegetale Se extrag din semintele plantelor (in .In prezent nu exista nici o conventie multilaterala in vigoare . face ca Dunarea sa cunoasca o anumita stare de poluare.Intr-adevar . preluat si dezvoltat ulterior printr-o serie de documente internationale . cateva reguli pot fi interpretate ca se refera oarecum la asemenea probleme . cu forta juridica . soia.Bazinul sau prezinta o serie de particularitati care isi impun amprenta asupra regimului colaborarii statelor riverane in general si al celei in domeniul protectiei apelor fluviului in special.Conventia privind regimul de navigatie pe Dunare . inclusiv a celui fluvial . inclusiv estuare . aceasta a largit .3 statele danubiene se angajeaza de a nu impiedica navigatia in senalele navigabile ale Dunarii. unii afluenti si subafluenti sunt deosebit de poluati . Tratatul de la Paris . semnificatiile termenului de poluare ca acoperind si poluarea mediului mari rezultand din “utilizarea tehnicilor “fara a preciza despre ce tehnici este vorba . precum si “introducerea intentionata sau accidentala intr-o zona a mediului marin de specii straine ori noi . inclusiv pescuitul si alte folosinte legitime ale marii . documentul nu a reflectat intrega viziune a Conventiei dreptului marii in aceasta privinta .Faptul ca la acest fluviu sunt riverane mai ales state cu o economie slab dezvoltata si care nu au acordat o atentie deosebita problemelor protectiei mediului . care au sau pot avea ca rezultate asemenea efecte daunatoare cumsunt vatamarea resurselor vii si a vietii marine . 4. din 10 decembrie 1982 . Dunarea reprezinta al doilea fluviu din Europa (dupa Volga ) si unul dintre cele mai importante la nivel international. uleiurule sunt amestecuri de triglicide(esteri ai glicerinei cu acizi grasi saturati sau nesaturati)Acizii grasi nesaturati ai _____________________________________________________________________________________ 82 . Regimul international de protectie a Dunarii Prin lungimea si volumul sau de apa .196 .Natural . obstacole pentru activitatile pe mare .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ In definirea acestui concept . prin art. direct sau indirect .2.

uleiuri sicative (se usuca repede 1 pana la 7 zile )dau pelicule impermeabile si rezistente .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ gliceridelor formeaza cu aerul produse saturate. uleiuri sicative sunt uleiuri de canepa tung (lemn chinezesc).CH = CH-) → (-CH –CH = CH-) + HO• Pentru a putea fi utilizate in industria lacurilor si vopselelor uleiurile dupa extractie sunt supuse unor prelucrari care le asigura uscare rapida si vascozitate corespunzatoare pentru aplicare (prelucrarile sunt : fierberea . bumbac) .solide numite “linoxine” acesta fiind fenomenul cesta la baza utilixarii uleiurilor vegetale pentru fabricarea de lacuri si vopsele . polimerizarea .CH = CH –(CH2)7 – CH3 ┃ CH2 . insolubule si infuzibile.OH ┃ CH – OH ┃ CH2 .O – CO-(CH2)7.CH2 .uleiuri semisicative se usuca mult mai incet . Indicele de iod da indicatii asupra posibilitatii utilizarii ulriurilor la pelicule . dau pelicule lipicioase si moi (uleiul de floarea soarelui . calculata ca iod ce se poate aditiona de dublele legaturi din acizii nesaturati ai uleiurilor . oxidarea ). In general uleiurile sicative au indicele de iod maimare de 130. care scindeaza in radicali liferi si initiaza polimerizarea dublelor legaturi din anionii nesaturati .CH = CH-) + O2 → (.O – CO-(CH2)14 – CH3 ┃ CH2 . CH2 .Pozitiile alilice (vecine dublei legaturi )sunt foarte reactive si in prezenta ozigenului formeaza hidroperoxizi .reprezinta cantitatea de KOH (mg) consumata pentru saponificarea unui gram de grasime : CH2 . O• (.CH3 Oleopalmitostearina + 3KOH → CH2 .CH = CH –(CH2)7 – CH3 _____________________________________________________________________________________ 83 .stabile.soia . Dupa durata formarii si felul peliculelor . Fenomenul denumit uscare.CH. uleiurile se impart in : .O – CO-(CH2)7.O – CO-(CH2)16 . nu formeaza prlicula tare oricat de mult ar fi lasate sase usuce (uleiul de ricin) In afara de constantele fizice uleiurile se caracterizeaza din punct de vedere chimic in functie de: a) indice de saponificare . Polimerizarea este tridimensionala si da nastere unor pelicule solide .uleiuri nesicative . tutun . deshidratarea .OH glicerina ┃ +CH3-(CH2)14-COOK+CH3-(CH2)16-COOK+CH3-(CH2)7-CH=CH–(CH2)7COOK palmitat de K stearat de K oleat de K b)indice de iod – reprezinta cantitatea de halogen . . este o polimerizare radicalica autoinitiata .

O – CO-(CH2)16. 4. 3. au rezistenta redusa la umiditate . rasini poliamidice – sunt utilizate ca intaritor pentru rasini epoxidice . 5.3. rasini epoxidice Rasini obtinute prin polimerizare 1.1.O – CO-(CH2)7. in care cel putin unul din compusi este nesaturat .CH – CH –(CH2)7.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ ┃ CH – O –CO –(CH2)14. Rasini poliesterice nesaturate seamana foarte bine cu uleiurile . rasinile fenol formaldehidice – novolacul este utilizat ca lac electroizolant si la fabricarea prafurilor de presare bachelitice . Rasinile poliesterice – se obtin prin condensarea unui acid (sau anhidrida) organic cu un alcool .CH3 ┃ CH2 . utilizare frecventa in industria lacurilor o au : 1.CH3 I ┃ ┃ CH – O – CO-(CH2)14 – CH3 ┃ CH2 . Rasinile ureo si melamin formaldehidice .3.CH3 6. datorita unor grupari – CH2-OH libere .Din bachelite in industria lacurilor se utilizeza numai rezolul. 2.O – CO-(CH2)16.CH3 I ┃ + I2 CH2 . rasini vinilice _____________________________________________________________________________________ 84 .2 Rasini sintetice • Rasini de policondensare Din rasinile de policondensare .

pentru zugraveli semilavabile. Rasini obtinute prin poliaditii rasinile poliuretanice formeaza pelicule cu o buna rezistenta la apa .1. agenti chimici si temperatura .5 % celuloza rezultata se numeste coloxilina si este utilizata la fabricarea lacurilor . agenti chimici si au o uscare rapida .5 si 12. precum si la fabricarea lacurilor si aracetului.CH -)n ┃ OOC – CH3 poliacetat de vinil Poliacetatul de vinil este utilizat fabricarea vopselurilor emulsionate . caldura . linoleumului. Copolimerul clorura de vinil . acetat de celuloza ) (C6 H10 O5)n + xHNO3 C6 H 10-x – O5 . Au adezivitate buna atat pe metale cat si pe nemetale . aderanta si puterea de umplere.La adaos de nitroceluloza si clorcauciuc .3. deoarece gelifiaza usor.CH₃ copolimer clorura de vinil . datorita rezistentei acestor pelicule la acizi.3. Bitumul si smoala – au preturi de cost scazute si au o buna rezistenta la apa si agenti chimici . acetat de vinil se foloseste la fabricarea emailurilor aplicate pe zidarie in hale . _____________________________________________________________________________________ 85 . Policlorura de vinil este utilizata la fabricarea lacurilor si adezivilor . supusa unor tratamente chimice duce la obtinerea unor produse derivate (nitroceluloza . acetat de vinil. n CH2 = CH ┃ Cl Clorura de vinil + n CH2 = CH ┃ OOC-CH₃ acetat de vinil -(CH2-CH-CH2-CH) ┃ ┃ Cl OOC.3 Derivati ai produselor naturale Celuloza . isi maresc luciul.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ CH2 = CH ┃ OOC – CH3 Acetat de vinil ( .Copolimerii vinilici sunt utilizati la prepararea vopselelor aplicate pe exteriorul navelor maritime si fluviale. baze si gaze .CH2 . etil celuloza .x – (ONO2)x Daca procentul de azot din nitrati de celuloza este cuprins intre 10. 6. rasini siliconice – dau pelicule lucioase cu rezistenta buna la apa . sunt utilizate pentru prepararea lacurilor si vopselurilor rezistente la temperaturi ridicate insa sunt dificil de obtonut si aplicat .

Cap. Cauciucurile izomerizate .marfurile sau bagajele ce i-au fost incredintate in acest scop.(expeditorul)-sa plateasca pretul stabilit . V MANIPULAREA SI TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE LA BORDUL NAVELOR MARITIME 8.totalitatea lucruirlor sau persoanelor care sunt transportate .sa transporte pana la destinatie .se obliga sa transporte marfuri dintr-un port in altul pe mare.in conditii stabilite (ca traseu. sub forma de granule se folosesc la fabricarea unor vopsele .pentru o anumita perioada de timp.prin intermediul vanzarii –cumpararii .1.mijloc .calatorii(pasagerii)si bagajele lor .prin care se pune la dispozitia navlositorului o nava sau parti din ea.ca si celelalte forme de transport.iar cealalta parte –navlositorul. Contractul de transport este definit a fi contractul prin care un agent economic specializat (numit unitate de transport . Transportul pe mare .pazeasca si sa elibereze destinatarului (care poate fi chiar si expeditorul sau o terta pertsoana).INTRODUCERE In primul rand . Transportul marfurilor intre persoane juridice de drept public si privat si persoane fizice expeditoare si cele destinatare se realizeaza numai pe baza de contract de transport .constitue o activitate economica care are ca obiect activitatile sociale de deplasare a produselor de la producator spre consumator precum si deplasarea (transportarea)pasagerilor. Se deosebesc mai multe forme de contracte de transport maritim: 1 contractul de transport maritim de marfuri cu navele de linie .sau sa transporte .in schimbul unui pret(taxa de transport . Ca urmare a incheierii unui contrct de navlosire sau a unui contract de transport cu navele de linie .definim marfa ca produs al muncii omenesti care satisface o necesitate sociala si este destinata schimbului . In ceea ce priveste deplasarea in spatiu de marfuri . 4 contractul Voyage charter (pe durata uneia sau mai multor calatorii).transportor sau caraus )se obliga .pe care il continua si desavarseste si prin aceasta activitate de transport se adauga la valoarea marfurilor.tarif sau navlu).CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Cauciucurile naturale si artificiale pot fi utilizate numai dupa ce au fost supuse unor transformari(clorurare sau izomerizare ) . 3 contractul Time charter prin care armatorul pune la dispozitia navlositorului nava cu echipaj cu tot pentru a transporta o anumita marfa sau calatori.(navlositorul).denumit navlu.inauntrul unui anumit termen . Contractul de transport maritim este acel contract prin care una din parti – o companie de transport naval .primirea la transport a marfurilor se face pe baza de conosamente .efectiv numeric etc).transporturile constitue o prelungire a procesului de productie .adica un document _____________________________________________________________________________________ 86 . Vorbind in general .transportul este ansamblul de obiecte (marfuri)sau de persoane care se deplaseaza impreuna . 2 contractul de navlosire .clor cauciucul se dizolva in hidrocarburi aromatice si da pelicule foarte rezistente la o gama larga de produsi chimici .

in conditii de deplina siguranta si cu eficienta maxima . riscul de oxidare.marfa formeaza obiectul transportului si va fi incredintata carausului. Desi are o importanta covarsitoare . fie ca produse manufacturate . in fapt. dar analiza pentru perioade mai lungi de timp arata ca . factorul motor in economia transportului maritim apartine de dezvoltarea factorului marfa . Cele trei elemente structurale de baza in procesul evolutiv general al transportului maritim sunt:nava . Din marea diversitate de marfuri care fac obiectul transportului maritim o parte dintre ele sunt caracterizate de riscuri proprii cum ar fi:riscul de incendiu. marfa .sensibilitate si perisabilitate. a avut o evolutie lenta .diversitatea . Marfuri periculoase s-au transportat pe mare dintotdeauna . asupra organismelor vii si asupra mediului inconjurator.precum si prin navlul specific pentru fiecare fel de marfa.riscul de explozie .ca una dintre cele mai vechi indeletniciri ale omului .incarcarea si stivuirea perfecta a marfurilor nu rezolva in totalitate problema transportului maritim. ceea ce impune necesitatea ca transportul maritim sa se efectueze dupa reguli si reglementari precise care limiteaza.atat stivuirea cat si starea marfurilor factorii cei mai perturbatori fiind miscarile oscilatorii ale marii care se imprima navei cauzandu-i ruliul si tangajul .modul de amplasare al marfii la bord . cat si a porturilor. Avad in vedre ca la destinatie marfa trebuie predata in aceleasi conditii in care a fost preluata la incarcare.caracteristicile de manipulare si stivuire. aceste marfuri au captat denumirea cunoscuta –marfuri periculoase (Dangerous goods) . Oricare ar fi forma contractului maritim de transport incheiat . navele si marfurile.cantitatea lor si regularitatea fluxului pe diferite relatii de transport. Vasta problematica a transporturilor marfurilor in trafic maritim a fost din totdeauna privita cu deosebita atentie si cu atat mai mult se pune in prezent accentul pe abordarea stiintifica a rezolvarii problemelor de siguranta a navigatiei. avand ca efect un pericol imediat asupra navei. afecta starea de sanatate si pune in pericol viata echipajului sau afecta in mod nefavorabil mediul inconjurator. dupa ce mai multe nave.avariindu-se sau poate sa ramana intr-un bord afectand in mod periculos stabilitatea navei. este lipsit de avantajele celui care traieste si munceste pe uscat.poate fi desprinsa .personalul navei ( echipajul ) are obligatia de a urmari atat incarcarea cat si descarcarea cu responsabilitate deosebita. cantitate si regularitate in trafic . in orice conditii hidrometeorologice si de navigatie. marfa avand rolul hotarator . fie sub forma materiilor prime-prin diversitate.Echipajelor li se cere astazi sa conduca si sa exploateze colosii care strabat marile .gradul de periculozitate. riscul de iradiere etc. care-si desfasoara activitatea pe nava . daca nu inlatura riscurile la care sunt expusi navigatorii. Traversarea zonelor cu temperaturi si conditii climaterice diferite va supune nava unor varitii de temperatura si umiditate care pot influenta negativ starea marfii. riscuri care pot deveni posibile in conditiile unei manipulari necorespunzatoare sau chiar improprii de depozitare si transport . a celorlalte marfuri de la bord. iar omul . riscul de toxicitate si otravire. Navigatia .Aflandu-se in interdependenta . numei ca riscurile multora dintre aceste marfuri aveau sa fie tarziu cunoscute . In timp .mai complexe solicitate in schimburile internationale .in anumite situatii extrem de violente. reciproc .marfuri si echipaje aveau _____________________________________________________________________________________ 87 . cele trei elemente se influenteaza .cat si obligatia acestuia de a livra marfurile contra prezentarii documentului .Pe durata expeditiei maritime mai intervine o suma de factori care tind sa modifice . in sortimente cu atat mai variate .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ care face dovada unui contract detransport pe mare si consta in preluarea sau incarcarea marfurilor pe nava de catre caraus . aduce prejudicii navei insasi . cu cat progresul economic. portul .astfel incat sa nu se deplaseze si sa nu pericliteze stabilitatea navei .rostogolita in interiorul navei . Marfa .stiintific si tehnic este mai avansat. Sunt considerate marfuri periculoase acele marfuri care prin natura lor pot cauza avarii celorlalte marfuri de la bord .calea maritima a fost intotdeauna plina de primejdii . Influenta marfurilor asupra dezvoltarii constructiilor de nave si porturilor actioneaza prin:starea fizica . atat pentru evolutia navelor .supusa unor mari solicitari .calitatea .adica. desigur.

transportul solidelor in vrac .face o prima clasificare a marfurilor periculoase si prevede recomandari generale privind modul de manipulare si transport al acestora . transportul marfurilor lichide in vrac . Organizatia Maritima Internationala . infiintata in anul 1948 . Toate aceste modificari ale structurii traficului de marfuri pe mare aveau sa impuna luarea unor masuri severe .Comitetul de exprti in domeniul transporturilor maritime .s-a recunoscut necesitatea unei reglementari.Comitetul pentru Facilitati(Facilities Committee) si Comitetul Juridic(Legal Committee).detinerea si depozitarea .prelucrarea .care dupa ce isi dobandeste propria personalitate juridica .manipularea si transportul marfurilor periculoase. si mai ales ocrotirea vietii omenesti pe mare. privitoare la marfurile periculoase.Comitetul pentru Mediul Inconjurator (Environmental Committee).aceste prime intalniri – precursoare ale conferintelor internationale –au devenit treptat .circulatia . ocazii cu care se analizeaza situatia din domeniul respectiv stabilindu-se masurile adecvate pentru asigurarea si sporirea sigurantei transportului pe mare .includea intre organismele sale . documentele specifice. Istoria actiunilor intreprinse in acest sens incepe cu mult timp in urma si se poate spune ca se confunda cu aceea a actiunilor intreprinse .avand ca scop ocrotirea vietii pe planeta noastra .(OMI) isi are sediul la Londra si este condusa de Adunarea Generala si Secretarul General.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ sa fie pierdute .adoptata in 1948.Dupa razboi . care a avut loc in anul 1929 . transportul marfurilor periculoase face obiectul de activitate al Subcomitetului pentru marfuri periculoase .transportul marfurilor care sunt containerizate etc .producerea . Organizatia Natiunilor Unite .Recesiunea economica din acea perioada si razboiul care a urmat au amanat constituirea cadrului juridic adecvat. sporadice si cu o participare extrem de limitata .devine Organizatia Maritima Internationala (International Maritime Organization-IMO).(Interguvernamental Maritime Consultative Organization-IMCO). depoziteaza si transporta marfuri periculoase.un raport care viza toate formele de transport .Au fost prevazute si luate masuri in ceea ce priveste :cercetarea si experimentarea . Aici . incepand cu anul 1959 .care sa asigure protectia celor care manipuleaza .transportul animalelor vii . aceste intalniri .Primelor doua comitete li se subordoneaza opt subcomitete fiecare din ele . La inceput.Dupa reorganizarea Natiunilor Unite. in anul 1982 .al acestei Organizatii .care aveau sa marcheze pentru totdeauna cel de-al doilea deceniu al secolului pe care ne pregatim sa-l incheiem.specializate pe domenii de competenta :protectia contra incendiilor .redacteaza in anul 1956 .cu o mai larga preocupare .mai bine organizate.cea a ocrotirii vietii omenesti pe mare. Tot astfel s-a procedat si in alte sectoare ale activitatii de transport . Organizatia Maritima Consultativa Interguvernamentala . La Conferinta Internationala pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare.transportul pe mare al unei mari varietati de marfuri. in cadrul subcomitetelor si comitetelor apartinand de stuctura OMI sunt concentrate si prelucrate informatiile si stabilite masurile si reglementarile pentru fiecare domeniu de competenta. Acest subcomitet isi desfasoara si coordoneaza activitatea prin sesiuni anuale . cu efect international .raport care se referea la :clasificarea .cand nevoile dezvoltarii economice a statelor lumii au impus un comert atat de diversificat si in consecinta .chiar internationala participare.Totusi o dezvoltare fara precedent a traficului pe mare a marfurilor periculoase s-a remarcat dupa cel de-al doilea razboi mondial .care devin ulterior conferinte .transportul marfurilor periculoase . Ceea ce ne intereseaza pe noi . lista si etichetarea marfurilor periculoase .timide .Initiate inca din prima jumatate a secolului al XIX lea si alertate de evenimentele maritime .Conventia privind Ocrotirea Vietii Omenesti pe Mare. marfuri solide in vrac si a marfurilor in containere (Dangerous Solids and Conteiners-DSC Subcommittee).cu o periodicitate si o tematica cunoscute si cu o cat mai larga .In domeniul aviatiei civile exista Organizatia Inernationala a Aviatiei Civile (International Civil Aviation Organization –ICAO) _____________________________________________________________________________________ 88 . sunt preocupate de problemele majore ale transporturilor pe mare.In structura sa organizatorica are patru comitete :Comitetul de Securitate Maritima (MSC-Maritima Safety Committee).

la sfarsitul careia s-a inaintat participantilor . iar aceasta decizie a fost aprobata de catre Comitetul de Siguranta Maritima la cea de-a 51-a sesiune . intitulat “Transportul marfurilor periculoase”. La cea de-a 21-a sesiune a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin din anul 1985 s-a decis ca Anexa III sa fie inclusa in Codul IMDG . Conventia internationala privind transportul marfurilor periculoase pe calea ferata . La Conferinta Internationala pentru prevenirea si combaterea Poluarii Marine .01. Regula 4 – Marcarea si etichetarea marfurilor periculoase .dotarile care trebuie sa existe la bord pentru prevenirea si lupta contra incendiilor .pentru prima oara . care era ultimul . Urmatoarea Conferinta a Conventiei Internationale pentru Ocrotirea Vietii Omenesti pe Mare .care au redactat cerintele proprii ale transportului pe calea aerului .care datorita importantei sale a intrat in vigoare la data de 01. Aceste 7 reguli din Capitolul 7 al Documentului Conventiei aveau sa constitue punctul de pornire de unde s-a dezvoltat ceea ce avea sa fie pentru prima data editat in anul 1965 . Regula 2 – Clasificarea marfurilor periculoase .1980. din anul 1973 (MARPOL-73)s-a pus problema protejarii ambientului marin . Dupa ce in primele capitole se mentioneaza norme si reglementari referitoare la constructia navelor . In anul 1991 .aplicabile unui grup de state din Europa . se incearca o prima reglementare a activitatilor care implica astfel de marfuri . Regula 5 – Documentele necesare transportului de marfuri periculoase . Codul International Maritim al Marfurilor Periculoase .05. instalatiile si dotarile de salvare si necesare pentru supravietuirea pe mare . cunoasterea si folosirea mijloacelor de comunicatie . ce a avut loc in anul 1985 . (Convention International Concernant le Transport par Chemins de Fer des Merchandieses – CIM) contine anexa I Reguli Internationale privind transportul marfurulor periculoase pe calea ferata (Reglement International Concernant le Transport des Merchandieses Dangereuses par Chemins de Fer – RID) . _____________________________________________________________________________________ 89 .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ si Asociatia Internationala pentru transportul aerian (International Air Transport Association – IATA). Pentru un grup de state europene si cu unele amendamente si cele ale Americii de Nord.(International Maritime Dangerous Goods-IMDG Code ). fapt ce a fost aprobat in unanimitate de Comitetul de Siguranta Maritima . iar scopul a fost de a reduce cazurile de poluare datorata deversarii poluantilor marini in mare. are loc in anul 1974 sub titulatura SOLAS –1974 (Safety Of Life At Sea ).are loc Conferinta Conventiei Internationale pentru Ocrotirea Vietii Omenesti pe Mare. dotarea . Prevederile legate de acest capitol au fost adoptate de Conferinta si inserate in Anexa III a Conventiei Internationale pentru Prevenirea Poluarii Marine –1973 si amendata prin Protocolul din 1978 al aceleiasi conventii .93. In anul 1960 .nordul Africii . Documentul SOLAS –1974 a intrat in vigoare la 25. este aplicabil un Acord care reglementeaza transportul rutier al marfurilor periculoase (Agreement Concerning the International Carriage of Dangerous Goods by Road – ADR).Acest capitol al Documentului prezinta cadrul general in materie de marfuri periculoase cu primele 7 reguli : Regula 1 – Transportul marfurilor periculoase se va face numai cu respectarea regulilor din acest capitol. Regula 6 – Stivuirea si segregarea la bord a marfurilor periculoase . Comitetul pentru Protectia Mediului Marin a hotarat ca prevederile referitoare la poluantii marini sa fie incluse in Codul IMDG prin Amendamentul 25 din 1989 . Comitetul de Siguranta Maritima a adoptat Amendamentul 26/91 la codul IMDG. in mod accidental sau din neglijenta .Ambalarea marfurilor periculoase . Regula 3.Cu aceasta ocazie Documentul Conventiei a fost amendat cu noile prevederi si este de toata lumea cunoscut sub denumirea “Documentul SOLAS-1974”.in cel de-al VII –lea capitol .Documentul Conventiei structurat pe sapte capitole . Regula 7 – Transportul cu navele de pasageri a explozivilor . In anul 1989 .Iranului si Irakului.

utilizarea la bordul navelor a pesticidetelor.Are in cuprins si doua indexuri de utilizare :indexul alfabetic si indexul numeric . . cu trimiteri la ghidul medical de prim ajutor. Sectiunea 2 . t de marea diversitate a marfurilor pericloase si avand in vedere necesitatea realizarii unor norme corespunzatoare pentru asigurarea secutitatii in timpul manipularii. Clasificarea face obiectul Regulii 2.masurile de prim-ajutor in caza de accidente.Prevederi speciale. proprietatile si caracteristicile fizice si cele chimice .04.CLASIFICAREA.Codul a fost conceput si redactat dupa o larga consultare pe plan international si odata editat .AMBALAREA SI ETICHETAREA MARFURILOR PERICULOASE.4 ciprind fisele individuale pentru substantele din clasele 1-9. stivuirea . clasificate dupa urmatoarele criterii: . Volumele 2.1989 si urmatoarele .Marimea riscului. . Deosebirea marfurilor periculoase se face pe clase si diviziuni. Sectiunea 4 – actiuni de interventie in caz de pericol. marfurile periculoase au fost si sunt. indicatii referitoare la stivuirea si segregarea substantei respective precum si atentionarea asupra faptului ca este poluant marin .1. codul marfurilor in vrac.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Codul International Maritim al Marfurilor Periculoase (IMDG Code) Este o culegere de legi si reglementari in domeniul manipularii si transportului pe mare ale marfurilor periculoase .Riscuri subsidiare. cu navele maritime al marfurilor periculoase .Caracteristicile riscului prinicpal. este publicat in cinci volume tip “biblioraft”. fiind urmare a unui consens al reprezentantilor mai multor state cu traditie in domeniul transportului maritim . etichetarea . cu completari si amendamente propuse si adoptate la sesiunea Camitetului de Securitate Maritima din 03. 8. depozitarii si transportului. partea A din Cap. Sectiunea 3 . Cel de-al cincilea volum este intitulat Supliment si cuprinde : masuri de urgenta si de interventie in caz de pericol . astfel: _____________________________________________________________________________________ 90 .2. Masurile de urgenta sunt prezentate sub forma unor fise desecuritate pentru toate marfurile periculoase din codul IMDG. Volumul 1 contine cerintele generale privind transportul in siguranta . marcarea . La inceputul fiecarui grupaj de fise individuale ale unei clase de marfuri periculoase sunt prezentate modalitatile de transport specifice clasei respective. segregarea si documentele care insotesc marfa .3. Cea mai cunoscuta clasificare este aceea realizata pe baza caracteristicilor riscului prinicpal. acordarea primului ajutor in caz de accident implicand marfuri periculoase. Sectiunea 5 – ingrijirile medicale.masuri de urgenta. . IDENTIFICAREA. formula chimica . 8. date referitoare la ambalare .Fisele individuale contin numarul curent si denumirea tehnica corecta . a facut obiectul unei atente dezbateri pana a fost ratificat. modul de raportare a evenitmentelor si accidentelor care implica marfuri pericoloase si transportul materialelor nucleare. Codul IMDG .echipamentul de protectie si materialele de interventie de la bord. tipuri de ambalaje .VII al Documentului SOLAS – 1974. editia 1998 .2. care ajuta utilizatorul sa foloseasca mai eficient continutul Codului. Fiecare fise de securitate are cinci sectiuni: Sectiunea 1 – denumirea grupului si numarul fisei. ambalajul si grupa de ambalare .

iar un incendiu exterior nu poate pune in pericol de explozie continutul ambalat. fum. exceptand pe acelea care sunt prea periculoase pentru transport sau pe acelea unde riscul primordial este apropiat unei alte clase.1 Substante sau articole care prezinta riscul de explozie in masa Diviziunea 1. fara risc de explozie in masa.2 Substanta sau articole care prezinta riscul de expulzare fara risc de explozie in masa. Cele sase diviziuni ale clasei 1 sunt : iviziunea 1. Substanta pirotehnica este o substanta sau un amestec de substante realizate cu scopul de a produce efectul prin incalzire . cat starea ambalajului este corespunzatoare . Articol exploziv este un articol care contine una sau mai multe substante explozive .substante sau articole care nu au fost mentionate la subpunctele 1.5.fara riscul exploziei in masa. gaz sau fum sau o combinatie a acestora .Toate aceste aprecieri sunt valabile .lichefiate sau dizolvate. Clasa 1 cuprinde: 1.4 Substante sau articole care prezinta un risc nesemnificativ .substante explozive . sunt identice cu cele pentru diviziunea 1.2 dar care au fost concepute si realizate cu scopul de a produce efecte explozive sau pirotehnice . sa nu cauzeze nici un efect exterior dispozitivului (expulzare. Riscul prezentat de aceste articole ale diviziuni 1.Aceasta diviziune cuprinde articole care contin numai substante detonante extrem de insensibile si care demonstreaza o probabilitate neglijabila de initiere sau propagare accidentala. in conditii normale de transport pe mare.Efectul acestora se limiteaza la interiorul ambalajului fara sa se manifeste prin expulzari de parti din marfa sau ambalaje . exceptand dispozitivele continand substante explozive in asemenea cantitati .1. atata timp. fie risc de expulzare sau ambele riscuri. fara detonatie . cu cat cantitatea transportat pe nava este mai mare. presiune si viteza ce poate sa faca distrugeri in imprejurimi . 2.6 Substante sau articole extrem de insensibile. Diviziunea 1. Explozie in masa este acea explozie care afecteaza aproape intrega incarcatura in mod instantaneu . sub presiune Definiti _____________________________________________________________________________________ 91 . incendiu sau zgomot puternic).articole explozive. a 2 – Gaze: comprimate. Probabilitatea trecerii de la ardere la detonatie este cu atat mai mare. cu risc de explozie in masa. Diviziunea 1.Aceasta diviziune cuprinde substante care au riscul de explozie in masa. lumina .3 Substante sau articole care prezinta fie risc de incendiu de suflu minor . 3. sau in amestec .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ –Explozivi Substanta exploziva este substanta solida sau lichida . In consecinta. cerintele de stivuire ale tututor substantelor explozive apartinand diviziuni 1. sunet .6 este limitat la explozia unui singur articol. capabila de reactie chimica care sa produca gaze la asemenea temperatura .Sunt incluse si substantele pirotehnice chiar daca acestea nu dezvolta gaze .Aceasta diviziune cuprinde substante sau articole care dau o crestere considerabila a caldurii radiante Diviziunea 1. astfel ca daca are loc un incident ca urmare a unei detonatii accidentale pe timpul transportului .Aceasta diviziune cuprinde substante si articole care prezinta numai un risc mic in eventualitatea unei detonatii pe timpul transportului.5 Substante sau articole foarte insensibile. Diviziunea 1. ca rezultat al propriilor reactii chimice exotermice. dar sunt asa de insensibile incat este putin probabila inceperea sau trecerea de la artere la detonatie.

Definii Substante solide inflamabile _____________________________________________________________________________________ 92 .etc dar fara sa fie incluse substante care datoritas proprietatilor lor peericuloase au fost incluse in alte clase). gaze lichefiate refrigerate. sau 2. Diviziunea 3. sau 2.1. clasa 2 este subdivizata in functie de riscurile primordiale ale gazelor pe timpul transportului. Grupul cu punctul de aprindere scazut contine lichide cu punctul de aprindere mai jos de . al lichidelor avand punctul de aprindere cuprins intre 23°C si 61°C inclusiv. gaze in solutie. 2.3. Grupul cu punctul de aprindere ridicat. este in totalitate sub forma gazoasa la temperatura de 20°C. In interesul acestui Cod.emailuri. la/sub 61°C. In Codul IMDG. Diviziunea 3. punctul de ardere potrivit ISO 2592 este mai mare de 100°C. gaz in solutie – un gaz comprimat care atunci cand este ambalat pentru transport este dizolvat intr-un solvent. gaz comprimat – un gaz ( altfel decat in solutie). al lichidelor avand punctul de aprindere cuprins intre 18°C ( 0°F) si 23°C (73°F).3. 3. In functie de starea de agregare fizica. – Lichide inflamabile Aceste lichide.2. eclusiv. acestea sunt solutii miscibile cu un continut de apa mai mare de 90% In conformitate cu prevederile Codului IMDG clasa 3 este subdivizata astfel: Diviziunea 3. Grupul cu punctul de aprindere intermediar.amestec de gaze. gaz lichefiat – un gaz care atunci cand este ambalat pentru transport este partial lichid la temperatura de 20°C. Mai sunt incluse substante transportate sau oferite la transport.3 kPa.2. care emit vapori inflamabili care au punct de aprindere ( flashpoint). Prevederile Codului IMDG nu se aplica acelor lichide care au punctul de aprindere mai mare de 35° care nu sustine combustia. articole care contin gaz. Este complet in stare gazoasa la 20 ° C si la presiune standard de 101.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Aceasta clasa cuprinde gaze: gaze lichefiate. lichidele care nu sustin combustia sunt considerate acelea : 1. Gaze ortravitoare Clasa 3. aerosoli. la temperaturi ridicate in stare lichida care emit vapor inflamabili la cea mai scazuta decat temperatura maxima de transport. care au trecut testul de combustibilitate. astfel: Diviziunea 2.1.lacuri. Gaz este acea substanta care : 1. Gaze inflamabile Diviziunea 2.18°C. sau amestecuri de lichide continand substante solide in solutie sau suspensie ( vopseluri. ameste de unul sau mai multe gaze cu unul sau mai multi vapori de la substante care apartin altor clase. sau 3. Are presiune vaporilor de cel putin 300 kPa . hexafluorid de tellurium. gaz lichefiat refrigerat – un gaz care atunci cand este impachetat pentru transport este partial lichid datorita temperaturi sale scazute. care atunci cand este amabalat sub presiune. 4. Gaze neinflamabile si neotravitoare Diviziunea 2.conditia de transport a gazelor poate fi: 1.

. in starea lor originala. Diviziunea 4. desi nu sunt neaparat combustibile.1.Clasa 4 se imparte astfel: Diviziunea 4. Peroxizi organici sunt substante instabile termic care pot suferi descopunere auto-accelerata exoterma. . prin interactiunea cu apa.2. si de a fi susceptibile de aprindere sau de a o determina prin frecare in acesta clasa. sau sa emita gaze inflamabile in cantitati periculoase. paraziti.capabile de descompunere exploziva.cauzeaza arsuri si afectiuni grave ale ochilor Clasa 6 se subdivide astfel: Diviziunea 6. Substantele apartinand acestei diviziuni sunt solide posedand proprietatea de a fi usor aprinse din surse externe ( scantei.sensibilitate la impact si frictiune. care in conditiile de transport sunt combustibile. Acestea sunt substante care.2. decat 0. Cuprinde substante solide sau lichide posedand. Diviziunea 4. _____________________________________________________________________________________ 93 .1.3. Diviziunea 5. Scurgerea din ambalaj. sunt predispuse sa devina inflamabile spontan. crescand riscul si intensitatea incendiului la alte marfuri. pot produce oxigen. In plus.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ a clasa sunt incluse substante altele decat cele clasificate ca explozivi. Substante care in contact cu apa emit gaze inflamabile. flame). virusuri. Contin microorganisme rezistente incluzand bacteri. Peroxizi organici. Clasa 7 cuprinde materiale care emit spontan radiati a caror activitate specifica este mai mare decat 70kBq/kg sau altfel spus. Substante solide susceptibile de aprindere spontana.ciuperci sau un hibrid recombinat. aceste substante pot avea una sau mai multe din urmatoarele proprietati: . Substante infectioase. hibrid mutand care sunt cunoscute sau rezonabile crezute a caua imbolnaviri gave ale oamenilor si animalelor.2. sunt incluse si substantele autoreactive ( care se autoaprind). . Substante ( agenti) oxidanti. Substante toxic – otravitoare si infectioase Materiale radioactive. Substante oxidante si peroxizi organici Aceasta clasa este subdivizata astfel: Diviziunea 5. Aceste substante pot fi lichide sau solide care. Sunt substante organice care contin oxigen bivalent cu structura (-O-O-) si pot fi considerate derivate ale peroxidului de hidrogen unde unul sau doi atomi de hidrogen au fost inlocuiti prin radicali organici. proprietatea comuna de a deteremina distrugerea teseuturilor organice.002μCi/gr. Capabile sa cauzeze moartea sau afectiuni gave ale sanatati oamenilor daca sunt inghitite sau inhalate sau ajung in contact cu pielea. Diviunea 6. Diverse substante si articole periculoase. ducand la autoaprindere.ardere rapida.reactioneaza periculos cu alte substante.1. a substantelor din aceasta clasa. Substante solide usor combustibile si substante care pot cauza focul prin frictiune sau substante care se autoaprind si explozivi desensibilizati. Substantele din aceasta clasa sunt lichide sau solide susceptibile de incingere spontana in conditii normale de transport sau de incalzire la contactul cu aerul. Substante corozive. . pot contribui la sau cauza un incendiu. poate determina avarierea altor marfuri sau chiar navei insasi. Substante toxice (otravitoare).

ce fel de materiale si articole sunt oferite spre transport modul de ambalare iar in cazul in caul sunt si poluanti marini. pentru determinarea masurilor de urgenta si de raportare a evenimentelor conform cerintelor Protocoalelor 73/78 al Conventiei Internationale pentru Prevenirea Poluarii de catre Nave. Pentru marfuri cu grad de risc minor. O solutie sau un amestec continand 10% sau mai mult. este considerat poluant marin ( MARINE POLLUTANT). Codul prevede ca marfurile periculoase care au punctul de topire la 20 °C sau mai scazut la o presiune atmosferica de 101. . Sunt cuprinse in clasa 9 si substantele sau articolele care. notat ci cifre romane ( I. poluant marin sau poluanti marini.marfuri periculoase cu grad de risc major.3 kPa. ambalajul astfel categorisit. In scopul luarii celor mai adecvate masuri de precautie. Acest mod de clasificare al marfurilor periculoase. • Grupul de ambalare II. Mai se face precizarea ca marfurile care prezinta risc numai cand sunt in vrac sunt tratate separat. cunoscuti drept poluanti marin severi. corespunde un grup de ambalare ( packing group).marfuri periculoase cu grad de risc minor. Ambalajul astfel categorisit este marcat cu litera “Z”. dar la care se refera regulile Anexei III a Conventiei Internationale pentru Prevenirea Poluari de catre Nave. dar dovedesc un risc evident sau acele lichide necesare a fi transportate la o temperatura de 100°C precum si solide care sunt oferite spre a fi transportate la o temperatura de peste 240°C. va fi stivuita. se face in functie de riscul primordial. marfurile periculoase se clasifica astfel: .VII al Documentului Conventiei SOLAS. avandu-se in atentie si riscurile subsidiare. manipulata si separata potrivit reglementarilor ce se refera la marfurile periculoase. este esential sa poata fi identificate. asa cum sunt modificate prin Protocolul din 1978.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Cuprinde substante sau articole care sunt incluse in alte clase. numarul de inregistrare ONU al substantei. . O solutie sau un amestec continand o substanta periculoasa identificata prin denumirea inscrisa in Cod. vor avea o pondere de numai 1% pentru ca rezultatul sa fie considerat MARINE POLLUTANT. (MARPOL). (MARPOL 1973). vor fi considerate lichide. documentele insotitoare. Pentru marfuri cu grad de risc mediu. facand parte din amestecuri sau soluti. Acei poluanti marini care au un potential de poluare extrem de mare. a marfurilor periculoase. II. Pentru fiecare categorie de risc. si una sau mai multe substante nepericuloase. (Severe marine pollutants). pe timpul manipularii si transportului marfurilor periculoase. Ambalajul astfel categorisit este marcat cu litera “Y”. Clasificarea substantelor. desi nu fac obiectul prevederilor parti A a Cap. O cat mai rapida identificare este importanta in caz de accidente care implica marfuri periculoase. _____________________________________________________________________________________ 94 . • Grupul de ambalare III. acestea trebuind sa satisfaca conditiile pentru fiecare categorie de risc. dupa gradul de risc al lor.marfuri periculoase cu grad de risc mediu. Un asemenea ambalaj poate fi folosit si pentru un alt grup de ambalare. numai daca nu sunt date alte indicati explicite contrarii. Din punct de vedere al gradului de risc. III ): • Grupul de ambalare I. este marcat cu litera “X”.Este necesar a fi cunoscute denumirea tehnica corecta a substantei. sta la baza categorisirii ambalajelor. Pentru marfuri cu grad de risc major. Un asemnea ambalaj poate fi folosit si pentru ultimul grup de ambalare. amestecurilor si solutilor care prezinta mai multe riscuri multiple.

la coloana a doua se mentioneaza “ see” inainte de numarul pagini. este prezentata cu litere mari de tipar. Daca un mabalaj contine o substanta poluant marin . Chiar daca pentru aceiasi substanta exista mai multe denumiri. numai una dintre ele este denumirea tehnica corecta. numarul fisei de securitate (Emergency Schedule No).Exemple: 1 UN No. denumirea tehnica corecta cu care se intra in Indexul alfabetic.Daca marfa este fierbinte .numarul fisei de securitate. Folosind Indexul numeric.Se va scrie . numarul de inregistrare ONU ( UN No). Denumirea tehnica corecta poate fi completata cu cuvintele “SOLUTION”sau ”MIXTURE”. WATER-REACTIVE . daca substanta respectiva se afla in solutie sau in amestec. 1011 BUTANE sau BUTANE MIXTURE sau BUTANE MIXTURES. Pentru sinonime. 3207 ORGANOMETALLIC COMPOUND sau ORGANOMETALIC SOLUTION COMPOUND DISPERSION .aceasta caracteristica a marfii va fi mentionata . FLAMMABLE. dar este obligatoriu sa se foloseasca denumirea tehnica corecta .comerciale sau militare.in prima coloana. 2 UN No. ( intr-unul din volumele II-IV). se vor obtine urmatoarele informatii necesare: . pping name) “TARS” “FURAN” “FURAN” Se pot folosi denumirile comerciale sau militare pentru reperare mai usoara .cuvantul “HOT” va preceda denumirea tehnica corecta . unde se va intra cu Numarul ONU. celelalte inscrisuri reprezentand informatii suplimentare despre substanta sau denumirile sinonime. .SOLID 3 UN No. una. daca este cazul “LIQUID” sau “SOLID” . Marcarea marfurilor periculoase _____________________________________________________________________________________ 95 . iar daca substanta este topita sau se afla la temperatura inalta . le tehnice corecte ale diferitelor substante sunt prezentate in ordinea alfabetica.numarul paginii care contine fisa individuala. celelalte fiind numai sinonime si au fost introduse in lista Indexului General numai ca referinta.numarul tabelei din MFAG (Medical First Aid Guide). In Indexul alfabetic se intra.Se poate folosi forma la singular sau plural a denumirii tehnice corecte . grupul de ambalare (Packing Group): riscurile subsidiare (Subsidiary Risk Label (s)).CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ In ajutorul unei corecte identificarii. . clasa substantei ( CLASS). • numarul tabelei din Ghidul de Prim Ajutor Medical ( Medical First Aid Guide Table No). pe prima colana cu denumirea tehnica corecta. 2583 ALKYLSULPHONIC sau ALKYLSULPHONIC ACIDS. obtinuandu-se informatiile necesare: numarul paginii. unde este prezentata fisa individuala a substantei ( IMDG CODE PAGE). in continutul Volumului I al Codului se afla Indexul alfabetic (General Index) si Indexul numeric. denumirea tehnica corecta se va completa cu cuvantul “MOLTEN” sau “ELEVATED TEMPERATURE”.

3.capacitatea maxima admisa in IBC-ul respectiv.2. Ambalajele de tip 1H (butoi de plastic) si 3H (canistra de plastic) vor purta. O unitate de transport marfa.o litera care indica grupul de ambalare caruia ii apartine. 8.numele sau codul numeric al fabricantului.valoarea densitati in cazul lichidelor cu densitate mai mare de 1. In concluzie. Metoda de marcare a coletelor va fi aceea care permite ca informatia oferita sa poata fi identificabila cel putin trei luni in conditii de submersie in apa de mare.numarul de cod care desemneaza tipul de ambalaj. Colecte avand in interior poluanti marini severi ambalati in interior avand : continut de maxim 0.luna si anul fabricatiei si al reconditionari. pe langa simbolurile indicate mai sus si un marcaj care indica data in care au fost fabricate. . (pe IBC-urile metalice majusculele UN pot fi aplicate in locul simbolurilor de ambalare).exprimata in kg. continand marfuri periculoase sau reziduuri de marfuri periculoase trebuie sa prezinte clar etichete astfel: _____________________________________________________________________________________ 96 .rezultatul testului de stivuire.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Daca in Codul IMDG nu se prevede altceva .statul pe al carui teritoriu s-a confectionat si/s-au efectuat testele de performanta. continul de maxim 500 gr pentru solide. .simbolul de ambalare ONU. Un colet continand substante poluatoare ale mediului marin va fi durabil marcat MARINE POLLUTANT. . Numarul ONU precedat de literele “UN’.2 t/mc. fiecare colet continand marfuri periculoase va fi marcat durabil mentionandu-se denumirea tehnica corecta a marfii .Etichetarea marfurilor periculoase.codul alfanumeric al firmei care a confectionat ambalajul. exceptand situatiile: 1.5 l pentru lichide. se poate spune ca prin marcajul marfurilor periculoase trebuie sa se inteleaga oferirea de informatii referitoare la ambalajul marfurilor periculoase. . Amabalajele trebuie sa aiba marcaj vizibil si clar din care trebuie sa reiasa: . . Fiecare colect continand marfuri periculoase ambalat intr-un container va avea marcajul specificat in Codul IMDG. continutul de maxim 5 kg pentru solide. Colete avand in interior poluanti marini ambalati interior cu : continutul de maxim 5 l pentru lichide.autorizatia statului de marca. . Containerele intermediare pentru marfa vrac sunt marcate in felul urmator: . Numai daca Codul IMDG nu prevede altceva. . . . . 2.grupa de ambalare determinata pe baza testelor de performanta. prin culorile si simbolurile utilizate.luna si anul fabricatiei IBC-ului. . . fiecare colet continand marfuri periculoase trebuie sa fie durabil etichetat pentru a face clar prezentate.simbolul de ambalare ONU.codul numeric propriu tipului respectiv de IBC. ( ca un cadran de ceas cu o sageta indicand luna). proprietatile periculoase ale marfurilor continute. .

etichete avand forma unui triunghi isoscel. in dreptul fiecarei sectiuni cu substanate periculoase.ci una din diagonale oriziontala. textul si simbolurile desenate pe etichetele verzi.. Pentru marcarea temperaturi ridicate se utilizeaza o eticheta triunghiulara avand laturile de 250 mm. 4. in triunghiul cu varful in jos vor fi inscriptionate numarul clasei si daca este cazul si numarul diviziuni careia apartine marfa din coletul pe care este aplicata eticheta. Pentru containerele aflate in stare de fumigare se utilizeaza etichete de forma dreptunghiulara cu dimensiunile 300 mm x 250 mm. apartinand clasei 2 se precizeaza ca vor purta etichetele corespunzatoare. Plancardele vor avea dimensiunile minime 250 mm x 250 mm iar inscrisurile cel le contin vor avea cel putin 25 mm inaltime. intotdeauna. prin diagonala orizontala. exceptie fiind la coletele care datorita dimensiunilor reduse vor purta etichete cu diumensiuni mai mici.250 mm x min. etichete de forma dreptunghiulara ( min. pentru marfurile apartinand clasei 1. Pentru cilindrii cu gaz. In triungiul cu varful in sus.( 1 ). colorate in rosu. Eticheta astfel descrisa are dimensiunea de cel putin 100 mm x 100mm iar pe coletele mai mici latura poate avea dimensiuni mai mici. pentru colete care contin marfuri periculoase mentionand temperatura maxima. Cea mai utilizata dintre etichete are forma patrata. exista grafica specifica riscului ce-l prezinta marfa si pe care il sugereza. Etichetele. in doua triunghiuri. etichete pentru afisarea numarului ONU pe unitatile de transport marfa de forma patrata cat si dreptunghiulara.6. in cazul poluantilor marini. ( ex. data si ora inceperii procesului de fumigare si data terminarii. Eticheta are un chenar la 5 mm de la margine. in schimb. iar in coltul superior numarul diviziunii. Etichetele riscurilor subsidiare ale clasei 1. Sunt etichete specifice riscurilor marfurilor periculoase. continand marfuri periculoase in cantitati limitate. nu necesita aplicarea de plancarde. Coloritul si simbolurile etichetelor sunt standardizate si in totdeauana vor fi executate la fel. care au proprietati explozive.1. si peroxizilor organici din clasa 5. vor fi de culoare portocalie. eticheta avand o culoare care va contrasta cu cea a coletului. Etichetele se aplica pe ambalajele care adapostesc marfuri periculoase. un semi-trailer sau un tanc portabil.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ 1. vor purta in coltul inferior numarul clasei. cel putin o etichete pe fiecare parte laterala. care atentioneaza ca unitatea de transport este sub fumigare. se va face cunoscuta denumirea incarcaturi insotita _____________________________________________________________________________________ 97 . reduse ca dimensiuni dar care vor fi vizibile de la distanta.). Unitatile de transport marfa. iar in centrul etichetei va fi mentionata grupa de compatibilitate a substante respective.2. Poluanti marini vor fi etichetati in conformitate cu prevederile de la Anexa III la MARPOL – 73/78. fiind dispuse pe cat posibil in zonele necilindrice ale recipientilor. eticheta triunghiulara va avea laturile de cel putin 100 mm. 3. Coletele continand marfurile periculoase in cantitati limitate nu trebuie etichetate sau marcate. exceptand chenarele. cel putin cate o etichete pe fiecare parte laterala si una in partea din spate. alte unitati de transport marfa. Caracterele inscrisurilor au inaltimea de 25 mm si sunt de culoare neagra aplicate pe fond alb. de forma unui triunghi echilateral. pentru substantele autoreactive din clasa 4. cate o eticheta in fiecare parte laterala si frontala. dar vor fi marcate la exterior prin cuvintele CANTITATI LIMITATE. Pe aceasta etichete se mentioneaza denumirea agentului fumigant utilizat. retinand atentia asupra riscului ce-l prezinta marfa respectiva.rosii si albastre care pot fi albe. prin coloritul si grafica specifica a fiecarei etichete. un vagon de cale ferata cel putin cate o eticheta pe fiecare parte laterala. un container de marfa. proprie. avand coloritul si o grafica sugestiva. adica asemanatoare cu un romb. continand mai mult de cat o substanta periculoasa sau reziduuri. 2.1. pozitionata nu cu o latura orizontala. in general in alb si negru. un tanc multicompartimentat. Daca impartim eticheta de forma patrata. 300 mm). etichete pentru atentionarea in legatura cu poluanti marini. Pentru colete.

3. LIQUID. adica cele prevazute a fi in uz de catre conventiile internationale si legislatile nationale.N. alte decat deseuri radioactive.G. (Aldrin 19%). Exemple: NE CHLORIDE. nedeosebite de cele care se refera si la marfurile ale.).1. 3.UN 2761. pentru marfurile apartinand clasei 4. riscurile subsidiare necomunicate in lista de incarcare.1. CHLOROFORMATE. numarul de ordine.c. vor fi marcate pe exterior cu denumirea tehnica corecta a continutului si numarul de inregistrare ONU.corecta marcare si _____________________________________________________________________________________ 98 .S. Vor fi. 12.atunci cand se descrie starea ambalajelor.INHIBITED. acolo unde se va adauga grupa de compatibilitate.2. Una din conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un document de transport al marfurilor periculoase este aceea de a oferi informatiile fundamentare referitoare la pericolul ce-l reprezinta marfurile respective cum ar fi: 1. Forma... ( EMPTY UNCLEANED) sau “RESTURI DE LA ULTIMUL CONTINUT”.II. (5.O. (WASTE) inaintea denumiri tehnice corecte in cazul transportului de deseuri. P. clasa si unde este cazul.2. inclusiv a tancurilor portabile. se vor mentiona valorile temperaturilor critice si de control .G. si prin care confirma buna lor ambalare.(. 2.18°C c. 6. numarul ONU.. mentionate ori care alte elemente de informatie considerate a fi necesare de catre autoritatile nationale competente. la care. 7.III.P.I. in cantitati limitate care sunt ambalate si distribuite pentru uzul la bordul navelor. 11.class 6. inainte de inceperea incarcarii marfurilor periculoase. folosite in transportul de marfuri periculoase si care contin resturi din aceste marfuri. Substantele periculoase.S. numarul si felul coletelor precum si cantitatea de marfuri periculoase. Documentul.class 6. diviziunea careia ii apartine. class 3.TOXIC.MARINE POLLUTANT” ABLE. inainte sau dupa denumirea tehnica corecta se vor mentiona cuvintele “ GOL NECURATAT”. substante care se autoaprind sau a clasei 5.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ de UN No.3.. cu o dunga rosie in diagonala ( stanga jos – dreapta sus). MARINE POLLUTANT”. 8.” ( nu este necesar pentru marfurile periculoase in cantitati limitate). 9. peroxizi organici. 8. class 2. pentru clasa 7 – materiale radioactive. denumirea tehnica corecta. pe care incarcatorul il prezinta comandantului navei.N. .1. 4. and 8)”.indicatii de stivuire si riscurile subsidiare. Toate documentele de transport. sub forma “UN No…. ( agenti de fumigare). particularitatile si obligatiile in legatura cu documentele care insotesc un transport de marfuri periculoase.8)” sau IN. inscrierea cuvantului “ DESEU”. UN 1092.. UN 1238.P.G.1. vor respecta prevederile conventilor internationale si legislatia statului din care aceste marfuri provin. class 6. MARINE POLLUTANT” OCHLORINE PESTICIDE. dar care se refera la marfuri periculoase vor fi special marcate. sau mentiunea” marfuri periculoase in cantitati limitate apartinand clasei…“care nu mai face necesara mentionarea denumirii incarcaturii si UN No.Documente pentru marfuri periculoase.1. grupul de impachetare. UN 2901. (3). In cazul transportului de marfuri periculoase se folosesc documente similare ca pentru marfurile conventionale.O. identificarea marfurilor poluanti marini MARINE POLLUTANT. (greutatea sau volumul). (Ethanol and dodecylphenol).SOLID. (3. punctul minim de aprindere (minimum flashpoint) daca este sub 61°C: 10. (RESIDUE – LAST CONTAINED). 5. special. deasemeni.UN 1993.

2. and are classified . au ajuns sa confere un inalt grad de siguranta pe timpul manipularii si transportului. and are in all respects in proper condition for transport according to applicable international and national guvernamental regulation.(a vehicule declaration) c. tipul si cantitatea de agent fumigant utilizat si instructiuni privind eliminarea resturilor de la fumigare.Signature on behalf of shipper. semnatura poate fi inlocuita cu numele in clar . certificatul de ambalare in container. din punctul de vedere al ambalarii au fost imparite in trei categorii – grupe de ambalare in functie de pericolul sau grupul de ambalare ( packing group).VII al Documentului Conventiei SOLAS 1974. Pentru marfurile sau unitatile de transport sub fumigare se va elibera carausului de catre incarcator. Ghidul Medical de Prim Ajutor. (Emergency Schedule).5 materiale radioactive . al persoanei autorizate sa semneze. stivuirea si proprietatile marfurilor periculoase extinse la bord.1) . material or article from the previsions of the IMDG Code). 3. astfel: . declaratia pentru vehicule de transport . o astfel de declaratie poate avea forma urmatoare: declare that the contents of this consignement are fully and accurately described above by the proper shipping name(s).1 pentru marfurile apartinand clasei 1. prezentate mai jos: . . . Avand textul adaptabil pentru orice fel de transport de marfuri periculoase. amendata cu prevederile Regulii 4 din Anexa III MARPOL 73/78. (Emergency Procedures). Masuri de urgenta pentru navele care transporta marfuri periculoase.o declaratie din partea autoritati competente a tarii de origine referitoare la clasificare si conditiile de transport. certificat de degradare (a weathering certificate) d.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ etichetare si ca se afla in conditii proprii pentru transport. clasa 7 In situatii specifice este necesar sa se prezinte certificate speciale : a. pentru noile substante care se autoaprind si peroxizi organici nou obtinuti. in concordanta cu prevederile Regulii 5 din Cap. Pentru unele transporturi sunt necesare infoematii speciale . (EDPElectronic Data Procesing)sau (EDI-Electronic Data Interchange). (Medical First Aid Guide) pentru accidente care implica marfuri periculoase. localizarea.(a container packing certificate) b.marked and labelled plancarded .2. Codul IMDG cu amendamentele actualizate.2. Clasificarea si marcarea ambalajelor pentru marfuri periculoase. e. certificate de exceptare a marfii de la prevederile Codului IMDG.” Daca documentatia este prezentata transportatorului prin mijloacele postei electronice .Grupul I de ambalare.2. in cuprinsul careia sunt fisele de securitate.. comandantul navei trebuie sa se asigure ca in documentatia de la bord exista urmatoarele publicatii: 1. .(a certificate exempting a substance. este denumit Declaratia de marfuri periculoase. packaged. documente care sa se refere la data inceperii si terminarii fumigatiei. clasa 5. Toate marfurile periculoase cu exceptia celor apartinand claselor 1.2. in concordanta cu regulile operative.2 pentru substantele care prezinta riscul de autoaprindere(clasa 4. scris cu litere mari de tipar . si 7. clasa 6. Fiecare nava trasnsportand marfuri periculoase sau poluanti marini trebuie sa aiba o lista speciala sau un cargo-manifest care sa reprezinte.4 substante infectioase . recomandante de Codul IMDG pentru marfuri periculoase sunt acelea care bazate pe experienta din trecut. La primirea unei liste de incarcare care cuprinde si unele marfuri periculoase. _____________________________________________________________________________________ 99 . brosura.3 peroxizi organici . pentru marfuri cu pericol mare. 6. Tipurile de colete si metodele de ambalare.

. in cazul butoaielor.max. se vor umple cu substanta pentru care urmeaza a se folosi sau cu altele nepericuloase. Certificatul de buna ambalare va fi eliberat de incarcator. Grupul de ambalare este inscris in fisa individuala a substantei. pentru marfuri cu pericol mediu.=3 m). dar tinandu-se cont de proprietatile si caracteristicle marfii.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ . Inainte de a fi oferite spre transport.de cadre (de la 1. .de stivuire ( la suprainaltare h.8 m). cat si in Indexul General (alfabetic). _____________________________________________________________________________________ 100 .Grupul II de ambalare. Sunt teste de felul urmator: . teste care difera in functie de natura ambalajului. ambalajele vor fi supuse unor teste de performanta. . avandu-se in vedere ca rolul ambalajului este de a proteja continutul si de a impedica o eventuala contaminare sau alt accident.a riscului ce-l prezinta marfa pe care o va adaposti. ambalajele. in apa). dupa ce ambalajele au fost supuse testelor de performanta. 1. pentru marfuri cu pericol minor. Ambalajele pot fi supuse testari inainte de umplere si /sau periodic. In vederea efecturarii testelor de performanta. spre deplina satisfactie a autoritati competente. .dar mai ales al scopului pentru care a fost confectionat.2 m sau 0.de presiune hidraulica.Grupul III de ambalare.desfacerea doagelor.de etanseitate (se preseaza cu aer. .8 m .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->