Et Beaeme

S-ar putea să vă placă și

Sunteți pe pagina 1din 5

Universitatea Transilvania din Braşov

Facultatea de Inginerie Electrică şi Ştiinţa Calculatoarelor

BAZELE ELECTROTEHNICII, ACŢIONĂRI ELECTRICE,


MAŞINI ELECTRICE
pentru examenul de diplomă, secţia Electrotehnică generală
2009

         


  


1. Mărimile câmpului electromagnetic. Intensitatea câmpului electric E, inducţia electrică D,


polarizaţia electrică P, intensitatea câmpului magnetic H, magnetizaţia M, inducţia magnetică B,
tensiunea electrică, intensitatea curentului electric, fluxul electric, fluxul magnetic, relaţii şi
definiţii. Unităţi de măsură pentru mărimile: q, E, D, P, H, B, M, flux electric, flux magnetic,
u.i.
2. Legi şi teoreme. Legea inducţiei electromagnetice, legea circuitului magnetic, teorema lui
Ampère, legea fluxului electric, legea fluxului magnetic, teoreme referitoare la refracţia liniilor
de câmp electric şi de câmp magnetic, teorema Biot-Savart-Laplace, deducerea expresiei
intensităţii câmpului magnetic în centrul unei spire circulare parcurse de curent. Legea lui Ohm
forma locală. Legea polarizaţiei electrice. Legea magnetizaţiei.
3. Bobine, inductanţe proprii şi mutuale, definiţii, relaţii între fluxurile înlănţuite, inductanţe şi
curenţi. Inductanţa unui solenoid.
4. Forţe în câmpul magnetic. Teoremele forţelor generalizate în câmpul magnetic (fără
demonstraţie). Forţe care acţionează în câmpul magnetic asupra conductoarelor parcurse de
curent electric (fără demonstraţie).
5. Circuite magnetice. Definiţii. Teoremele lui Kirchhoff pentru circuite magnetice liniare. Schiţă
explicativă, deducere.
6. Circuite electrice monofazate în regim sinusoidal.Valori instantanee, valori maxime, valori
eficace. Reprezentarea în complex, caracterizarea în complex a circuitelor electrice. Teorema lui
Joubert. Ecuaţiile lui Kirchhoff în complex. Exemplu de aplicare ales de candidat (circuitul să
aibă cel puţin două ochiuri şi un cuplaj magnetic).
7. Circuite trifazate echilibrate în regim simetric. Calculul mărimilor de linie şi de fază pentru
conexiunile stea şi triunghi, calculul puterilor.
8. Circuite liniare în regim tranzitoriu. Determinarea curentului prin metoda directă şi cu
transformata Laplace pentru circuitele RL şi RC la alimentarea cu o tensiune constantă.
Observaţie: La toate relaţiile se vor preciza termenii relaţiei (la integrale se va specifica dacă
acestea sunt de linie, de suprafaţă sau de volum precum şi semnificaţia indicelui inferior al
integralei), denumirile mărimilor, unităţile de măsură şi schiţa explicativă corespunzătoare.




  


1. Nicolaide, A., Bazele fizice ale electrotehnicii, vol. 1 şi 2, Editura Scrisul Românesc,
Craiova, 1983, 1986.
2. Szabo, W., Bazele electrotehnicii. Partea a III-a. Universitatea din Braşov, 1977.
3. Timotin, Al., Lecţii de bazele electrotehnicii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1970.
4. Bidian, D., Electrotehnică, Editura Lux Libris, 1994, Braşov.

1/5

        
   

A1)     

    
      



1. Intensitatea câmpului electric în sens larg. Componente. Tensiuni si tensiuni electromotoare.


Unitatea de măsură a intensităţii câmpului electric. Definiţie.

2. Teoremele generatoarelor echivalente în cazul circuitelor de curent continuu (fără


demonstraţie). Relaţii şi scheme electrice.

3. Expresiile tensiunilor electromotoare induse în înfăşurările transformatorului electric.

4. Să se deducă expresia intensităţii câmpului magnetic produs într-un punct oarecare de un curent
electric printr-un conductor filiform rectiliniu de lungime foarte mare. Să se deseneze cu
aproximaţie spectrul liniilor de câmp magnetic.

5. Să se determine câmpul electric produs de o distribuţie superficială uniformă de sarcină


electrică adevărată, dispusă pe un inel circular plan (Ri, Re) foarte subţire, într-un punct oarecare
de pe axa de simetrie perpendiculară pe planul inelului.



  

Test 1.
Care este unitatea de măsură a intensităţii câmpului electric?.
- V/m;
- V;
- C/m2.
Test 2.
Tensiunea dintre două puncte aflate într-un câmp electrostatic depinde de curba pe care se
calculează ?.
- da;
- nu;
- depinde de mediul prin care trece.
Test 3.
Capacitatea unui condensator plan este proporţională cu:
- distanţa dintre plăci;
- doar cu suprafaţa plăcilor;
- cu suprafaţa plăcilor şi cu permitivitatea dielectricului.
Test 4.
Care mărime electrică este mărime primitivă ?:
- intensitatea curentului electric de conducţie;
- intensitatea câmpului electric imprimat;
- densitatea curentului electric de conducţie.
Test 5.
La suprafaţa de separare a două medii cu permeabilităţi magnetice diferite se conservă:
- Inducţia magnetică;
- Componenta normală a inducţiei;
- Componenta tangenţială a inducţiei.

2/5
    



     



1. Teorema conservării puterilor în circuitele de curent alternativ.


2. Să se scrie ecuaţiile în complex pentru circuitul din figură:

1.
3. Conexiune stea cu fir neutru, alimentată simetric receptor echilibrat. Expresiile puterilor
absorbite în funcţie de mărimile de fază şi de linie. Unităţi de măsură.

4. Ce relaţie există între puterile: aparentă, activă, reactivă şi deformantă în cazul


alimentării nesinusoidale. Unitaţi de măsură.

5. Rezonanţa serie a unui circuit RLC. Condiţia de rezonanţă. Diagrama de fazori. Factorul
de calitate.



  

1. În care din cele trei


cazuri mărimea i 1 este
defazată în urma mărimii
i 2 : a) prima figură, b) a
doua figură, c) a treia
figură

π
2. În cazul unui circuit simplu cu bobină tensiunea este: a) defazată cu unghiul în urma
2
π
intensităţii, b) defazată cu unghiul înaintea intensităţii, c) este în fază cu intensitatea.
2
3. Dacă A este imaginea în complex a mărimii sinusoidale a = Amax sin (ω t + α ) care este
1
imaginea în complex a integralei mărimii sinusoidale: a) λ A , b) A , c) j ω A .

1 1
4. Pulsaţia de rezonanţă, în cazul unui circuit RLC serie are expresia: a) ω0 = b) ω0 = c)
2 LC LC
2
ω0 =
LC

5. Care din relaţiile de mai jos este valabilă pentru Pb = 3U f I f cos ϕ , Pb = 3 U l I l cos ϕ
puterea activă în regim trifazat simetric şi
echilibrat:
a) prima relaţie b) a doua relaţie, c) ambele relaţii

3/5



 
     
 

  


1. Regimul nestaţionar (cu parametri neraportaţi) al motorului de c.c. cu excitaţie separată


(independentă).
2. Sisteme de unităţi relative. Avantaje şi dezavantaje.
3. Regimul nestaţionar (cu parametri raportaţi) al motorului de c.c. cu excitaţie separată.
4. Regimul staţionar al motorului de c.c. cu excitaţie separată (comanda pe indus şi comanda
pe excitaţie).
5. Regimul nestaţionar (cu parametri neraportaţi) al motorului de c.c. cu excitaţie în serie.
6. Convertoare reversibile (bidirecţionale). Comanda convertoarelor reversibile.
7. Reglarea în cascadă a turaţiei şi curentului unui motor de c.c. cu excitaţie separată (comanda
pe indus). Acordarea regulatoarelor.
8. Fazori spaţiali. Definiţie. Transformări de faze. Transformări de axe ale fazorilor spaţiali.
Transformări de axe ale sistemului bifazat. Transformări de axe ale sistemului trifazat.
9. Ecuaţii de tensiune ale maşinii asincrone. Ecuaţiile fazoriale de tensiune pentru un sistem
comun, oarecare, (dλ – qλ). Ecuaţiile matriceale de tensiune pentru un sistem comun,
oarecare (dλ – qλ).
10. Principiul de reglare cu orientare după câmp a maşinii asincrone.
11. Analizorul de fazor (AF).
12. Ecuaţiile şi blocul de calcul ale fluxului de magnetizare (CΨm).




  


1. Ţopa, I., Automatizarea acţionărilor electrice. Universitatea din Braşov, 1980.


2. Ţopa, I., Dănilă, A., Diaconu, L., Elemente de execuţie electrice. Editura MATRIX ROM,
Bucureşti, 2005.
3.. Ţopa, I., Dănilă, A., Diaconu, L., Acţionări electrice reglabile cu maşini asincrone. Editura
MATRIX ROM, Bucureşti, 2007.

        
   

1. Pentru a modifica viteza motorului de c.c. cu excitaţie separată între zero şi ωN se utilizează:
a) comanda pe indus;
b) comanda pe excitaţie;
c) conectarea directă la tensiunea nominală.
2. La comanda pe indus a unui motor de c.c. cu excitaţie separată curentul prin indus depinde de:
a) tensiunea aplicată indusului;
b) cuplul de sarcină;
c) frecvenţă.
3. La un motor de c.c. cu excitaţie separată pentru a regla viteza de la ωN la 2 ωN se utilizează:
a) comanda reostatică;
b) comanda pe excitaţie;
c) comanda pe indus.
4. În sistemele de reglare a turaţiei motorului asincron acesta se alimentează de la:
a) redresoare în puncte trifazate;
b) transformatoare trifazate;
c) invertoare statice.
5. La o acţionare reversibilă de c.c. pentru a evita regimul de curent întrerupt se utilizează:
a) convertoare reversibile cu curenţi de circulaţie;
b) invertoare cu modulaţie în lăţime;
c) convertoare reversibile fără curenţi de circulaţie.
6. Sisteme de unităţi relative. Avantaje şi dezavantaje.

4/5
7. Reprezentaţi schema de reglare în cascadă a turaţiei şi curentului unui motor de c.c. cu excitaţie
separată (comanda pe indus).
8. Fie un sistem trifazat de curenţi: isa = I; isb = isc = I. Determinaţi componentele isd şi isq ale
fazerului spaţial is, într-un sistem bifazat, fix, d-q.
9. Pentru o maşină asincronă, determinaţi într-un sistem
           
          

bifazat, dθ-qθ, ataşat rotorului.


10. Care este principiul de reglare după câmp a maşinii asincrone? Justificare.

 



     
 

  


1. Ecuaţiile transformatorului monofazat. Schema echivalentă. Diagrama de fazori a


transformatorului.
2. Funcţionarea în gol şi scurtcircuit a transformatorului. Determinarea parametrilor schemei
echivalente.
3. Transformatorul trifazat. Conexiunile transformatoarelor trifazate. Condiţii de funcţionare în
paralel.
4. Ecuaţiile motorului asincron. Schema echivalentă.
5. Cuplul şi puterile dezvoltate în rotorul maşinii asincrone. Regimuri de funcţionare.
6. Determinarea expresiei cuplului la maşina asincronă. Caracteristica M = δ(s). Caracteristici
mecanice artificiale.
7. Generatorul sincron. Ecuaţiile tensiunii şi diagrama de fazori (pentru poli înecaţi şi pentru poli
aparenţi).
8. Expresia puterii electromagnetice a generatorului sincron.
9. Curbele în V la generatorul sincron. Caracteristica externă şi caracteristica de reglaj ale
generatorului sincron.
10. Tensiunea electromotoare indus şi reacţia indusului la maşina de curent continuu.
11. Cuplul electromagnetic, puterile, pierderile şi randamentul la maşina de curent continuu (motor,
generator, frână).




  


1. Nicolaide, A., Maşini electrice, vol. 1 şi 2, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1975.

        
   

1. Schema echivalentă a transformatorului.


2. Ecuaţiile maşinii asincrone.
3. Funcţionarea în paralel a transformatoarelor.
4. Ecuaţiile generatorului sincron cu poli înecaţi.
5. Tensiunea electromotoare indusă la maşina de curent continuu

5/5

S-ar putea să vă placă și