Sunteți pe pagina 1din 10

c  




 


  
  
     
??
??? ?
  ? ?   ??  ?
?
 
 ?? 
 ??   ?  ?
? ? ??
??
6  

Stefania Cristescu (12 februarie 1908-29 martie 1978) s-a nascut la Craiova, unde a urmat scoala primara si liceul "Regina
Elisabeta" trecîndu-si, în 1927, examenul de bacalaureat. In toamna aceluiasi an se înscrie la Facultatea de Filozofie si
Litere din Bucuresti. In 1930, obtine licenta în Filozofie (sesiunea din primavara) si în Filologie (sesiunea din toamna). In tre
1930-1932 urmeaza cursuri de doctorat în Sociologie si Filologie cu D. Gusti si O. Densusianu si lucreaza la Institutul de
Statistica. Perioada aceasta a studiilor în tara este prezentata de Stefania Cristescu în cererea de bursa de studii în
strainatate pe care a adresat -o Decanului Facultatii de Filozofie si Litere în cursul anului 19321. O reproducem aci (2):

Domniei Sale

Domnului Decan al Facultatii de Filosofie si Litere

Bucuresti

Domnule Decan,

Subsemnata, Stefania Cristescu, licentiata cu calificativul "Magna cum laude" în Filosofie (sesiunea iunie 1930) si cu
calificativul "cum laude" în Filologia Moderna (sesiunea octombrie 1930), avand ca obiecte principale de licenta Filologia
Romanica si Sociologia, va rog sa binevoiti a-mi acorda, pe anul scolar 1932-33, o bursa de studii pentru strainatate.

Preocupata de problemele de Sociologia Limbii (fapt pe care-l dovedeste si Teza mea de Licenta în Filosofie, intitulata
Linguistica Sociala, marturisind încercarea mea de lamurire teoretica asupra aspectului social al cercetarilor linguistice),
socotesc necesara, pentru desavarsir ea culturii mele în aceasta ramura, si o frecventare3 a profesorilor A. Meillet, Jules
Vendryes, H. Delacroix din Paris.

În sprijinul cererii, pot aduce recomandatiile D-lor Profesori în ale caror seminarii am lucrat.

De altfel, am lucrat si practic, pe te ren, luand parte în ultimii trei ani la cercetarile monografice întreprinse de seminarul de
sociologie în colaborare cu sectia sociologica a Institutului Social Roman, de sub conducerea D-lui Prof. D. Gusti.

În cercetarea mea speciala, am fost dirijata de principiile linguistice ale scolii D-lui Prof. Ovid Densusianu, pe care le-am
alaturat cu mult folos de îndrumarea sociologica a cercetarilor monografice.

Cercetarea mea personala încearca sa prinda, în cadrul general al problemelor de limba, aspectul int eresant atat pentru
linguist cat si pentru sociolog al "limbajului magic", ca unitate de limba cu repercusiuni în viata linguistica a satului
romanesc.

Pregatesc un studiu asupra "Practicii magice a descantatului în satul basarabean Cornova" (cu privire sp eciala asupra
limbajului magic), din care un fragment, Descantat de strans în satul Cornova, a aparut în numarul 1 -4, anul X al "Arhivei
pentru stiinta si reforma sociala", iar materialul propriu-zis (Descantece din trei sate romanesti: Dragus, Runcu si Cornova)
va apare în revista Institutului de Filologie si Folklor, "Grai si Suflet".

Situatia mea materiala îndreptateste cererea de fata. Orfana de tata, am avut în anii mei de Universitate bursa oferita de
seminarul de Filologie Romanica de sub conducerea D-lui Prof. Ovid Densusianu, iar în cei doi ani urmatori licentelor mele,
m-am întretinut lucrand în Oficiul de Studii al Directiei Recensamantului General al Populatiei.

În asteptarea unei solutionari favorabile a acestei cereri, pe care o socotesc îndrep tatita, va încredintez, Domnule Decan, de
respectul meu deosebit./ ss Stefania Cristescu

In urma acestei cereri, la sfarsitul anului 1932, Stefania Cristescu pleaca la Paris cu o bursa de studii a Statului francez. Va
urma aci cursuri de lingvistica, etnografie si sociologie cu Marcel Cohen, J. Vendryès, A. Meillet si Marcel Mauss la
Sorbona, École Pratique des Hautes Etudes si Collège de France obtinînd, în 1934, diploma Institutului de Etnologie de la
Sorbona. Diploma, semnata de Rectorul Universitatii din Paris, S. Charlety, si de Presedintele Comitetului de directie al
Institutului de Etnologie, L. Lévy Bruhl, are urmatorul cuprins:

Université de Paris

Institut d'Ethnologie
DIPLÔME

L'Institut d'Ethnologie

Vu l'article 1er, par. 4, du Décret du 31 juillet 1920;

Vu la délibération du Conseil de l'Université de Paris en date du 24 novembre 1924, aprouvée par le Décret du 1er août
1925,

déclare que Mlle Cristescu, Stefania de nationalité roumaine née le 12 février 1908 à Craiova (Roumanie) ayant satisf ait aux
examens de l'Institut, est jugée digne par le Comité directeur suivant délibération du 19 juin 1934 d'obtenir le dilpôme de
l'Institut d'Ethnologie qui lui est, en conséquence, conféré, mention très bien./ Le Recteur, Président du Conseil de
l'Université de Paris:/ ss S. Charlety/ Le Président du Comité directeur de l'Institut d'Ethnologie: ss L. Lévy Bruhl

Reproducem în cele ce urmeaza si doua scrisori adresate adresate Profesorului Gusti de tanara bursiera, în care aceasta îi
prezinta perspectivele si optiunile specializarii ei. Prima este scrisa la scurt timp dupa sosire:

14 dec[embrie 1]932, Paris

Domnule Profesor,

S-ar putea ca împrejurarile, neasteptat de îmbucuratoare, în care -mi încep lucrul meu aici, sa poarte în oarecare masura si
ele vina curajului meu de a va scrie acum.

Oricum însa, permiteti va rog, timiditatii mele sa strecoare asa o parte din multumirea mea ce nu încape în cuvinte.

Abia ajunsa aici, mai înainte chiar de a face cunostinta cu Universitatea, asa cum dicteaza legile începu tului unui an scolar,
am si fost invitata de D-l Prof. Bouglé la o sedinta a Institutului de Sociologie si pana sa bag bine de seama eram gata
prezentata D-lor Prof. Mauss, L. [Lévy] Bruhl, Simiand, Maunier... Faptul acesta a facut ca, în timp de cateva zi le numai, sa
pot sti, în linii mari, tot ce pot face si castiga aici.

Ca studenta a Sorbonei, audiez cursurile de Sociologie ale Prof. Bouglé, care se ocupa îndeaproape de tot ce fac.

Lucrez apoi Linguistica cu Prof. J. Vendryès la École Pratique des Haute s Études si cu Prof. M. Cohen (Metode de culegeri
linguistice, Înregistrari...) la Institutul de Etnologie; Etnografie, cu Prof. Mauss si Rivet. Prof. Maunier, Presedintele So cietatii
de Folklor Francez si Colonial, m-a invitat la sedintele acestei Societati unde, pe langa ocazia de a cunoaste de aproape
organizarea lucrului de aci, voi avea posibilitatea lucrarilor practice la Muzeul[4] de Etnografie.

Gandind bine însa, nu tot ce fac ma intereseaza îndeaproape si de aceea pun destula speranta în biblioteci .

Sunt rau impresionata înca, de cele mai multe ori, de faptul ca aici se lucreaza fara prea mult entuziasm[5] si interes si, c a
un renumit avar, îmi pastrez cu frica entuziasmul meu de acasa pentru ca sa -mi ajunga pana la întoarcere.

Ma gandesc cu mult drag la lucrarile noastre vii si dorinta de a deveni mai bine pregatita si mai demna de ele e stimulentul
de seama în munca si interesul ce-l depun aici.

De aceea, Domnule Profesor, va rog cu destula grija sa ma considerati cea mai respectuos devotata eleva, / ss Stefania
Cristescu

Cea de a doua scrisoare e scrisa cinci luni mai tarziu:

Paris, 12 mai 1933

Domnule Profesor,

Cu credinta, uneori, ca poate tacerea mea a reusit sa treaca nobservata, cu speranta de a putea obtine acum iertarea
dumneavoastra întelegatoare, atunci cand presupunerea mea ar fi neîntemeiata, încep scrisoarea mea de azi.

si va spun ca, daca în timpul lucrului care ma prinde, sunt bucuroasa vazandu -ma mai utila monografiei, în zilele în care
sunt ceva mai putin multumita de activita tea mea, simt privirea severa a Profesorului meu, dincolo de granite si [ore][6].

Mi-am spus ca scrisoarea mea nu trebuie sa porneasca spre dumneavoastra decat atunci cand ea va reusi sa cuprinda
fapte împlinite. si asa s-au dus zilele, cu alergat de la cursuri la biblioteci, cu rezultat: gramezi de fise (monografia ma
urmareste peste tot) în care trebuie pusa ordine.

Cum sper ca munca mea nu va fi fara de folos, socotesc ca împartasirea modestelor mele planuri de înfaptuire va fi la
Bucuresti, avand în primul rand nevoie de sfatul dumneavoastra.

Aici, dintre cursurile-lucrari practice care m-au interesat mai de aproape, au fost cel al lui Mauss de la École Pratique des
Hautes Études, Etnologie asiatica, interpretare de material; de curand s -au început la Muzeul Trocadéro lucrari practice cu
scopul de a da îndrumari esentiale de cercetare la teren si de organizarea unui muzeu, la întoarcere.

Foarte interesante, îndrumarile de cercetare a limbii, la teren, ale lui M. Cohen, precum si interpretarile linguistice ale lui
Leenhardt asupra unor texte neo -caledoniene culese de el.

Profesorii Mauss si M. Cohen s-au interesat de aproape de tot ce lucrez, cu simpatie vadita si îndrumari cu largime
acordate.

În ultimul timp, revazand lucrarile lui A. Dauzat, privitoare l a argouri, m-am gandit ca o dare de seama asupra lor ar fi poate
primita la "Arhiva". Cum A. Dauzat e un spirit larg, patruns de importanta pe care viata sociala o are în cercetarile de natu ra
linguistica - apologistul Linguisticei sociologice - va fi poate binevenita recenzia mea, care va sosi în tara cel mai tarziu la 23
mai.

Dorindu-i aprobarea dumneavoastra, termin o scrisoare care ar fi vrut sa va spuna mai multe si care totusi - îmi dau seama -
a reusit prea putin s-o faca.

Va izbuti ea poate sa va spuna ca cei ce sunt prea mult aplecati asupra cuvintelor si semnificatiei lor (manie filologica) ajung
oarecum sa se teama de elet

Oricum, ea îndrazneste sa va aduca cele mai cald-respectuoase sentimente ale mele.

Eleva,/ ss Stefania Cristescu

Intoarsa în tara, Stefania Cristescu îsi continua, între 1934-1936, studiile de doctorat, functionînd simultan ca bibliotecara a
Seminarului de Sociologie. Dupa examenul de capacitate (1935), ea îsi va începe cariera de profesoara de limba si
literatura romana la Gimnaziul de fete din Caransebes (1936-1938). Intre 1938-1940, raspunzand chemarii lui Traian
Herseni (si, implicit, a lui D. Guisti), de a participa la monografia Dragus, ce trebuia încheiata rapid în vederea Congresul ui
International de Sociologie planuit sa se desfasoare la Bucuresti în septembrie 1939, ea va reveni la munca de teren.
Cartea postala pe care i-o adresase Traian Herseni era scurta si presanta:

D-soarei Stefania Cristescu/ profesoara

Caransebes/ Str. Stefan Herce[7]

Probabil te-a informat Golopentia ca vara aceasta redactam doua monografii, pe care le publicam în vederea Congr[esului]
int[ernational] de sociologie de la Buc[uresti] (1939). Eu am fost însarcinat cu redactarea Dragusului. Cum tu ai mult materi al
de acolo, si foarte pretios, avem absoluta nevoie de colaborarea ta. Trebuie sa redactezi tot ce ai si, daca vrei, sa mai vii
cateva zile pentru completare. Te rog deci, comunica -mi cat potI mai repede ce material posezi si ce problema vrei sa
redactezi, ca sa nu angajez pe altcineva pentru aceeasi munca. Apoi: cand vei fi gata cu redactarea si daca mai ai nevoie
sa vii la Dragus (cum as dori eu, caci poate mai cercetezi vreo problema). Noi plecam al 15 iulie. Astept raspunsul tau. Cu
prietenie, / Traian Herseni/ Buc[uresti] VI, Str. Dr. Rado vici, 11.

Stefania Cristescu va fi detasata la Bucuresti - ulterior numita "sefa a cercetarilor pentru manifestarile spirituale, la Directia
Cercetarilor"[8] de la Fundatia "Principele Carol" - si va întreprinde o campanie masiva de anchete în treizeci de sate din
Valea Oltului. Îi dam cuvantul spre a descrie din interior, aceasta etapa, reproducand ciorna unei scrisori -raport adresate
profesorului Gusti, în care Stefania Cristescu vorbeste, între altele, de conceptul cartii de fata:

Vineri, 21 oct[ombrie] 1938

Domnule Director General,

Ca Profesoara detasata din Învatamantul secundar la Fundatia Culturala Regala "Principele Carol", am onoarea sa va
comunic ceea ce am lucrat pana acum precum si intentiile mele de munca de acum înainte (în legatura cu Fundati a).

În vederea publicarii monografiei sociologice a satului Dragus, am lucrat în vara aceasta timp de o luna de zile (20 august -1
sept[embrie] si 16 sept[embrie] -7 oct[ombrie]) în satul Dragus. Am strans material privitor la riturile domestice, de natura
magica în satul Dragus. Din el se vede felul în care credinta si practica magica se împletes[c] înca în toate cotiturile vieti i
sociale dragusene.

Capitolul central al acestei probleme - Riturile în legatura cu "femeia chendala" (nou nascuta9) si cu copilul mic - l-am
studiat pe o regiune de 30 sate în jurul Dragusului. (Am lucrat pe suprafata unui cerc aproximativ din jurul Dragusului, cerc a
carui raza ar constitui-o spatiul Dragus-Arpasul-de-sus.) Materialul strans este foarte interesant si caracteristic pentru
regiunea tarii Oltului. Prelucrarea acestui foarte bogat material constituie una din obligatiile ce-mi iau fata de Fundatie.

În vederea Congresului International de Sociologie ce se va tine în vara viitoare la Bucuresti, m -am gandit sa public
materialul strans de mine în campaniile monografice anterioare: Dragus (Fagaras), Runcu (Gorj), Cornova (Orhei), sant
(Nasaud). Comentariile asupra acestui material ar duce la o problema ce intereseaza Congresul: felul în care fiecare din
aceste sate este datator de seama pentru starea culturala a regiunii respective, precum si felul în care rapoartele dintre sat
si oras au schimbat sau nu aspectul structurii spirituale traditionale în regiunea respectiva.

Comentariul, în întregime sau în rezumat, ar putea forma, detasat, obiectul unei comunicari la Congresul International de
Sociologie.

Între timp, ma oblig sa contribui cu articole si recenzii la revista "Sociologie romaneasca" ori de cate ori va fi nevoie de
aceasta.

Pentru a-mi completa salariul redus de Profes oara începatoare, fara nici o gradatie, as putea sa conduc Biblioteca
Seminarului de Sociologie - as continua munca mea de acum doi ani.

Sperand ca planul meu de munca va fi acceptat de Dv., va rog sa primiti, Domnule Director General, salutarile mele ales e

In aprilie 1939, Stefania Cristescu se casatoreste cu Anton Golopentia. Din 1940, dupa desfiintarea Serviciului Social (si,
implicit, a Institutului de Cercetari Sociale al Romaniei) pricinuita de izbucnirea razboiului, ea preda succesiv la Liceul
industrial "Protopopul Tudor" (1940-43), Liceul sanitar "Principele Mircea" (1943-44), Liceul "Iulia Hasdeu" (1945-49) si
scoala Pedagogica Nr. 1 Fete (1949-52). Dupa moartea în închisoare a lui A. Golopentia, Stefania Golopentia va fi
retrogradata, predand, în tre 1952-59, la scoala elementara 147 si, între 1959 -63, la scoala elementara 150. În ciuda agoniei
interioare, activitatea de profesoara a Stefaniei Cristescu -Golopentia a luminat însa, pe tot parcursul ei, drumul spre carte si
bucuria intelectuala multor eleve si elevi. Le mentionez aci pe Cornelia Stefanescu, distins istoric si critic literar, care a scris,
de altfel, o inspirata si calda prefata la un volum,înca nepublicat, de versuri ale Stefaniei Golopentia, precum si pe
scriitoarele Maya Belciu si Nora Iuga. În romanul Vin americaniit ... destin amanat10, Stefania Cristescu apare ca personaj,
evocat de Naratoare în mai multe randuri, sub acest nume. Citam un pasaj caracteristic:

Parca vad si acum trenul în gara C-sebes (sic!) si taticu dandu-mi ultimele sfaturi (va dati seama!... "sa nu scoti capul pe
fereastra ca-ti intra zgura-n ochi, sa nu alergi ca transpiri, sa nu sari, cum ti -e obiceiul, ca-ti spargi ochelarii, sa nu bei apa
cand esti încalzita, s-o asculti pe domnisoara Cristescu - a ascultat-o si de atunci, si sunt niste ani..., îsi face "exercitiile" si -si
scrie "Impresiile zilnice" si rezultatul...

Pe acea profesoara exceptionala de limba romana care a fost Stefania Cristescu, nu o va uita niciodata, nu va uita ca a
învatat-o sa iubeasca limba romana. S-o respecte, sa iubeasca limba literara si sa pronunte corect si clar, "sa vi se aseze
limba romana pe limba", iar pe caietele de însemnari, ca moto le -a dictat un citat din Petrarca" "Ziceti ca n -am prietenit"...
prietenii lui erau lecturile, cartile, paginile scrise). (p. 28)

si reproduc, pentru ca cititorii acestui volum sa aiba o imagine mai nuantata a omului, una din multele scrisori prin care fo ste
eleve, devenite la randul lor profesoare, îi scriau, în ani grei, despre izbanzile sau îndoiel ile lor:

Timisoara, 23 oct[ombrie] 1958

Draga Doamna Golopent[i]a,

Au trecut cateva luni de cand am reusit sa va gasesc, v -am întalnit, si pe urma am tacut.

As fi vrut sa va scriu o scrisoare frumoasa, sa va spun cat de mult m -a înseninat si m-a întarit întalnirea cu Dv., dar, cu toate
ca m-ati învatat acum 20 de ani cum se scrie o scrisoare si de atunci am învatat si eu pe altii, scrisorile -intentie catre Dv. mi-
au pricinuit greutati si stîngacii, si numai datorita lor i -am înteles pe copiii care-mi spun adesea "nu stiu cum sa încep".

În primele zile de scoala, le-am spus elevilor mei din cl. VI si VII ca manualul lor de L[imba] romana e scris de prima mea
profesoara de L[imba] romana, care e o profesoara si o femeie minunata, cum rar se întalnesc, si i -am îndrumat sa învete si
sa le fie draga cartea în ale carei rînduri se vor întalni cu gandul limpede al acelei profesoare si cu dorinta ei ca toti co piii sa
înteleaga si sa vrea sa stie.

si eu ma întalnesc în fiecare zi cu Dv., dar numai Dv. îmi vorbiti, d in manual, asa ca, învingand greutatile începutului, încerc
sa trec la o conversatie bilaterala.

Dupa ce v-am întalnit, am avut impresia, certitudinea aproape, ca Dv. detineti secretul unei tinereti fara batranete. Sunteti la
fel de activa, la fel de plina de forta si vitalitate, cum v-am stiut si cum v-am pastrat în amintire. Viata si greutatile par sa nu fi
atins nimic din sufletul Dv. Cand ma simt coplesita de griji si uneori de descurajare, ar trebui sa ma întalnesc cu Dv.:
cuvintele Dv. sunt un pretios tonic moral.

În vara aceasta am fost la mare cu sotul meu si cu fetita. Mie marea nu -mi place, ma oboseste, dar m -am gandit la sfaturile
Dv. si am facut eforturi de rabdare si am rezistat. Acum mana sotului meu e mult ameliorata - se poate servi de ea -, iar
fetita, care era fragila ca o furnica, e mai colorata, mai plinuta si chiar mai cuminte la carte. (Zice ea: "Eu am simtit ime diat la
mare cum m-am desteptat, dar voi sa nu credeti ca eu spun asa numai ca sa ma duceti si la vara la mare"). Dupa aceasta
aluzie "voalata", simt ca la vara trebuie sa-mi creasca iar capacitatea de rabdare.

Va spuneam ca intentionez sa-mi schimb specialitatea, în sensul ca voiam sa am L[imba] romana ca specialitate principala.
Nu mi s-a aprobat. Ca sa suplinesc golul preocuparilor intelectuale, am încercat sa ma înscriu la aspirantura. Universitatea,
însa, nu mi-a raspuns nimic, curmandu-mi astfel si aceasta tentativa de evolutie pe plan intelectual.

Scriind, mi-am amintit ca mi-ati promis sprijinul Dv. în aceasta directie. Dac a e posibil, va rog sa va informatI daca a aparut
noul regulament pentru aspirantura, si în ce consta.

Sa nu va suparati ca va adresez aceasta rugaminte. N -as face-o, daca Dv. nu m-ati fi încurajat în acest sens.

Dv. continuati sa activati în cadrul cenacl ului literart Eu n-am mai scris de mult. De fapt, nu sunt înca în clar daca ce scriu eu
e poezie sau numai randuri rimate. Sunt de mult în discutie cu mine, am argumente pentru ambele ipoteze, dar problema a
ramas nesolutionata.

Multe salutari copiilor Dvoastra, pe care as dori sa-i cunosc.

Va îmbratisez cu mult, mult drag,/ Ecaterina Radoslav

Cercetarile sociologice, Stefania Cristescu le începuse înca din anul 1929, participînd la toate campaniile organizate de
Dimitrie Gusti si numarîndu-se astfel printre "monografistii încercati" ai scolii de la Bucuresti, alaturi de Ion Ionica, A.
Golopentia, Mihai Pop, Octavian Neamtu, Traian Herseni, H.H. Stahl, Mircea Vulcanescu, Petre Stefanuca etc. Ea va reveni
pe teren cu regularitate pîna în 1945 (cînd participa la cercetarea din Hodac în echipa condusa de A. Golopentia).

Domeniul catre care se îndreapta cu precadere, si de la început, atentia Stefaniei Cristescu -Golopentia e acela al
manifestarilor spirituale. Pentru a-l aborda, ea va îmbina zestrea teoretica si metodologica a scolii gustiene cu o atenta
evaluare critica a înnoirilor prin ricoseu provocate în Germania epocii de studiile de dialectologie geografica asupra
folcloristicii si de folcloristica, la rîndu-I, asupra geografiei si fenomenologiei culturale (Cf. Cristescu 1936e si 1938a) precum
si de hibridarea produsa între folcloristica si sociologie sub influenta lui Durkheim în Franta (Cf. Cristescu 1938c).

Daca viata i s-ar fi desfasurat firesc, fara presiunile materiale si politice care au traversat -o, Stefania Cristescu ar fi dat ca
prim volum o carte pe care o intitulase de timpuriu Practica magica a descîntatului în satul Cornova. Intemeiata pe cercetari
de teren efectuate în timpul campaniei monografice de la Cornova din vara anului 1931, silueta ace stei carti se configureaza
clar în articolele Cristescu 1932, 1936b, 1936f si 1940b si în cele doua planuri de lucru (unul dintre ele extrem de amanunti t)
care ni s-au pastrat. Ea se configureaza în fapt atît de clar încît ne -a fost usor sa editam, în anul 1984, un volum postum al
Stefaniei Cristescu intitulat Descîntece din Cornova-Basarabia, care aduce în fata cititorilor de astazi materialul cornovean
pe care autoarea intentiona sa-si cladeasca studiul precum si articolele publicate în prealabil cu privire la el. Inovatoare în
gandirea Stefaniei Cristescu sînt îndeosebi: (a) prezentarea agentilor magici; (b) analiza circulatiei formulelor magice si
raportarea acesteia la "gradul de specializare magica" a agentilor; si (c) discutia privitoare la întrepatru nderile între religios si
magic în Cornova anilor 1930.

Sat aflat în plina orasenizare, de aproximativ 1.500 locuitori, Cornova numara în 1931 87 descîntatori, dintre care 68 erau
femei; 60 apartineau claselor sociale tarani si mazili; 68 (femei si barbat i) erau analfabeti; 38 învatasera sa descînte de la
mama sau bunica si 32 "din furate"; 18 erau veniti din sate situate în jurul Cornovei (Coscodeni, Chistelnita, Dereneu,
Dumbravita, Gura Bîcului, Ghiliceni, Isvoare, Napadeni, Oniscani sau Radeni; 26 (dintre care 22 femei) erau descîntatori cu
renume, specializati fiecare într-un descîntec posedat superlativ. Practica descîntatului e deci la Cornova feminina si
prestigioasa, arata Stefania Cristescu. Ceea ce e cu deosebire interesant - subliniaza ea - e ca prestigiul acestor
personalitati feminine ale satului apartine nu numai sferei real actionale a vietii cotidiene, ci iradiaza si in sfera imagin ara,
descîntatoarele celebre (vii sau moarte) devenind eroine de legenda, pe cît de fascinante, pe atît de temu te. Cercetarea
întreprinsa de Stefania Cristescu deschide astfel drum unui "studiu mai complex al relatiilor sociale feminine în sat"
(Cristescu 1984, p. 191) care ramîne înca un deziderat în zilele noastre. Ea contine - credem -, la fel cu cercetarea despre
orasenizarea Cornovei întreprinsa în cursul aceleiasi campanii monografice de A. Golopentia, elemente care pot fi
subsumate preocuparii ierarhice, alimentate de cei o suta de ani de guvernare ruseasca, într -un sat în care "întrecerea"
dintre dvoreni si mazili se încheiase, iar lupta acerba pentru prestigiu social se desfasura de acum, pe planul "modei"
vestimentare, lexicale sau muzicale, între tarani si grupul compact al mazililor si dvorenilor. Privit astfel, descantatul ap are a
fi, pentru femeile din Cornova, o modalitate indirecta specifica de sporire a vizibilitatii individuale, de acces la statutul de
personalitate în cadrul comunitatii.

In examinarea circulatiei formulelor de descîntec, Stefania Cristescu distinge între raspîndirea lor potentiala ( masurata prin
aria de extensiune a formulelor în grupul agentilor magici) si circulatia lor reala în sat. Studiul se concentreaza asupra
cunoasterii formulelor de descantec de catre agentii magici. Dintre cele 34 formule -tip utilizate în descîntatul preval ent
verbal al Cornovei, unele (cum ar fi formula de deochi, în curs de vulgarizare, dar si cele de spariet, de strîns sau de ursi t)
sînt cunoscute unui numar considerabil de agenti magici; altele, cum ar fi descîntecul "de muscatura de sarpe" sau de
junghi se mostenesc în cercul închis al familiei si tind sa figureze în repertoriul unui agent magic unic; unele formule, cum ar
fi descîntecul de dragoste, cunosc variante numeroase, altele, cum ar fi descîntecul de bube sau de gîlci, extind cu
indolenta asupra a zece boli diferite, carora li se adauga deseori orbaltul, albeata si sparietul, nu mai mult de trei variante
distincte. Se configureaza astfel, pe plan metodologic, diferente importante în ponderea si gradul de diversificare al
formulelor magice de la o comunitate la alta.

In sfîrsit, descîntatul "de strîns", care se practica la Cornova fie cu ajutorul unei formule, fie prin "carticica" deschide drum
reflectiei asupra modului în care se produc, sub ochii nostri, trecerile de la religios la magic. "Cartic ica" e, într-adevar,
bazata pe "Avizuca", o forma scurta a legendei Sfîntului Sisinie, care a ajuns în Romania într -o redactare din secolul al XVI-
lea si a devenit formula magica în Bucovina (unde e cunoscuta sub numele de descîntec de samca). Cornova anil or '30
atesta astfel, prin pendularea între formula "de strîns" si "carticica", procesul de evolutie de la legenda apocrifa la descî ntec
formulaic, altfel spus, însusi procesul de nastere al descîntecelor.
Cititorul va recunoaste fara dificultate, în refle ctia asupra circulatiei reale si a raspandirii potentiale a descantecelor sau
asupra emergentei lor, idei care le sunt comune Stefaniei Cristescu si lui Constantin Brailoiu. În fapt, acesta va publica mu lti
ani mai tarziu, în 1958, în cursul exilului sau parizian, lucrari, cum ar fi La vie musicale d'un village si Réflexions sur la
création musicale collective11, în care rasuna întelegeri înrudite, prilejuite de aceasta data de circulatia si nasterea
cantecelor populare.

Bogatul material cules la sant a fost prea putin valorificat de Stefania Cristescu. Regasim elemente de prezentare si
interpretare fugara a unor materiale raportate la descîntat în general în Cristescu 1936a, 1936d si 1940b; materialul în
ansamblul lui ramane însa necunoscut. În volumul Desire Machines: A Romanian Love Charms Database, publicat în 1998
de Sanda Golopentia la Editura Fundatiei Culturale Romane, au fost incluse, printre altele, o serie de trei descantece de
dragoste (nr. 28, 30 si 41) culese la Runcu (Gorj) în 1930 si de sase d escantece de dragoste (nr. 29, 34, 35, 36, 55 si 109)
culese la sant (Nasaud) în anul 1935 de Stefania Cristescu.

In l940, Stefania Cristescu-Golopentia publica volumul Gospodaria în credintele si riturile magice ale femeilor din Dragus
(Fagaras), care continea, în germene, substanta tezei ei de doctorat. Volumul e distins cu premiul "Vernescu" al Academiei
Romane în anul 1941, pe baza raportului înaintat de Dimitrie Gusti. Gusti scria:

Lucrarea d-nei Stefania Cristescu-Golopentia, Gospodaria în credintele si riturile magice ale femeilor din Dragus (Fagaras),
1940, întocmita pentru Congresul International de Sociologie, ce trebuia sa aiba loc la Bucuresti în august 1939, are meritul
[de] a cerceta pentru întaia data o serie de credinte si practici magice, c ulese de autoare la femeile si în gospodariile lor
dintr-un sat, si anume din satul Dragus.

Cercetand aceste rituri si credinte magice în urmatoarele capitole ale gospodariei: 1) Casa, ca sediu spatial al gospodariei;
2) Oamenii, barbatul, femeia, copilul, descantece, leacuri, scaldaturi; 3) Animalele; 4) Munca, în gospodarie, în gradina si la
camp, încheie acest studiu amanuntit prin a fixa 5) Scopul credintelor si riturilor domestice de ordin magic: sporul casei.

Contributia d-nei Stefania Cristescu-Golopentia are însa mai ales meritul ca, pe baza unor investigatii migaloase si concrete
din domeniul vietii familiare stranse în jurul gospodariei, ajunge la caracterizarea unei spiritualitati, vazuta prin prisma
aspectului ei magic, ce sta în stransa corelatie cu functia economica a gospodariei, o caracterizare impusa de cercetarea
gospodariei ca unitate sociala si care deschide perspective deosebite de cunoastere pentru structura complexa si originala
a vietii sociale rurale întregi, accentuand mai ales firul traditiei în viata de astazi a satului romanesc.

Pentru metoda riguros stiintifica aplicata de autoare, citez lista bogata a informatorilor (p. 109 -113), bibliografia de la p. 115-
116 si 27 fotografii foarte reusite si instructive.

Astfel de cercetari precise ne sunt îndeosebi de necesare pentru cunoasterea natiei romanesti si trebuiesc rasplatite si
încurajate, pentru a arata ca au mai mult pret decît mai toate studiile de pîna acum, teoretice, abstracte si compilatorii. D e
aceea propun lucrarea spre premiere (p. 221).

Premierea a avut loc la data de 31 mai 1941, dupa cum o atesta scrisoarea -invitatie trimisa autoarei de Academia Romana:

Academia Romana

30 mai 1941

Maine sambata, 31 mai curent, Academia Romana tinand sedinta publica la ora 15,30 pentru proclamarea premiilor
acordate în acest an, va rugam sa asistati la aceasta sedinta, D -v fiind unul dintre premiati.

Veti lua loc în încinta Academiei./ Secretariatul General. - [stampila Academiei]

Cartea va fi republicata în 1944 sub titlul, mai putin pe rcutant, de Credinte si rituri magice. Modificarea (care marca, în fapt,
inserarea volumului, alaturi de multe altele, în cadrul seriei monografice Dragus) nu s -a facut din initiativa Stefaniei
Cristescu. Ca lucrurile stau astfel o probeaza de altfel bunul de tipar al volumului (în editia din 1940), în care titlul initial al
manuscrisului - Gospodaria în obiceiurile si riturile locuitorilor din Dragus-Fagaras - a fost transformat de Stefania Cristescu
în titlul reprodus mai sus. Reproducem pentru cititori p agina titlu a bunului de tipar din 1940. Titlul acesta, la care autoarea a
ajuns treptat si în ultima clipa, era cel care raspundea deopotriva naturii de studiu de caz al populatiei feminine a unui sa t, si
faptului ca cercetarea avusese în vedere nu numai manifestarile exterioare (obiceiuri si rituri), ci si interioritatea
"comunicanta" a informatoarelor cu care se lucrase. Volumul a fost recenzat de Mircea Tiriung si P. Comarnescu (vezi
bibliografia de la sfîrsitul acestui Cuvant înainte). M. Tiriung scria:

Stim cu totii ca romanii sunt un popor superstitios, am învatat sa vedem în fondul conservator si traditional al taranului
nostru explicatia pastrarii credintelor si practicilor magice de-a lungul veacurilor, sa acuzam analfabetismul si trairea în cerc
închis ca elemente luptand împotriva ratiunii si datelor stiintei.

Cert e însa ca problema ne apare destul de vaga; or studiul d -nei Stefania Cristescu-Golopentia aduce lumina în acest
neguros domeniu despre care s-a scris si vorbit extrem de putin.

Autoarea trateaza numai o latura a chestiunii, si anume: cum se reflecta gospodaria în credintele si riturile magivce ale
femeilor din satul Dragus (Fagaras), dar latura aceasta constituie miezul problemei, deoarece, asa cum arata d -sa: 1) prin
firea, atributele si misiunea ei în gospodarie, femeia este pastratoarea ritualelor si traditiei superstitioase; si 2) de
gospodarie se leaga, cu osebire, viata taranului în cele nmai marunte acte si ganduri ale sale.

Studiul este conceput si organizat strict stiintific. Astfel, sunt prezentate cadrele: cosmologic, biologic, psihologic, istoric,
precum si manifestarile:

De data aceasta, cercetarea nu se mai orienteaza catre un grup restrans de experti si modul în care îi este receptata
competenta, ci abordeaza frontal viata spirituala a unei jumatati a satului. In parte datorita pamîntului greu de cultivat si
sarac, în parte datorita apartenentei la o regiune de straveche traditie care atesta atitudini similare (tara Oltului),
spiritualitatea draguseana - arata Stefania Cristescu-Golopentia - este prin excelenta o "spiritualitate domestica" (p. 18),
centrata pe gospodarie, pe casa, curte, familie, vite si roadele muncii prestate în cadrul ei. Preocuparea de integrare într -un
ansamblu dinamic, menit sa asigure "existenta eterna a gospodariei" (p. 18), e prevalent feminina în comunitatea
draguseana. Parte din gesturile care o exprima ramîn de altfel chiar necunoscute barbatilor, pe care munca la cîmp îi
îndeparteaza de casa si care, oricum, le-ar defini devaluator ca "nimicuri boresasti"12.

Ritualitatea domestica performata de femei vizeaza la Dragus nu atît simpla mentinere cît sporul casei si al familiei. Cuvînt
de origine slava, denumind initial ugerul, spor trimite aci - arata autoarea - la abundenta vie, la averea vitalitatii gerate
crutator si prudent. Stefania Cristescu vorbeste novator despre un "simt al proprietatii spirituale la femei", despre un "ego ism
spiritual" care urmareste constant si tacit multiplicarea "aducerilor" în si minimizarea (daca nu eliminarea simbolica a)
"înstrainarilor" din gospodarie. Paralel cu ceremonialul public al nuntii, mireasa poarta astfel în taina seminte luate ("fur ate")
de acasa, pe care le va aduce în noua gospodarie si ascunde în sîn oua fierte de aceeasi provenienta pentru a naste copii
frumosi. Cînd moare cineva care a avut noroc la vite sau pasari, i se ia masura cu o sfoara pe care femeile o vor ascunde în
casa la loc sigur. Cînd se vinde o oaie sau o vita, "boreasa" taie cîteva fire din parul animalului; le va pastra la loc feri t, în
dreptul cuptorului sau în pod, învelite în cîrpe si nestiute, asa cum pastreaza, "de samînta", resturi simbolice ale tuturor
"bunurilor" vii ale gospodariei - ale laptelui de tîta bunaoara, din care, la întarcarea copilului, cîteva picaturi, împreuna cu
grîu, sare, piper si tamîie, vor fi puse într -o gaura sfredelita în prag si astupata cu "dop".

Pentru a asigura sanatatea si casatoria copiilor sau buna întelegere în casa, femeile merg, "pe ascuns de barbati", la
"cotatori" sau vrajitori din Sebes, Fagaras sau Dejani, se descînta la Ucea, Sîmbata de Sus, Vistea de Sus, Feldioara, Lisa,
la "Paterii" (preotii) din Fagaras sau la un calugar din "Glîmboaca". "Orasenizarea spirituala" feminina se manifesta, în caz ul
acestor pendulari secrete, prin sentimentul de jena fata de gest, care nu va fi usor comunicat nici celor din jur, nici
cercetatorilor. Pe de alta parte, întretinînd "credinta tare în reusita sfortarii omului" (p. 19), convingerea ca, odata impe cabil
împlinite cele de cuviinta, poti astepta cu optimism roadele muncii pe care acestea au însotit -o, ritualitatea domestica
feminina îndeplineste o functie sociala evidenta. Se poate spune - conchide Stefania Cristescu-Golopentia - ca, la Dragus,
ritualitatea magica a fost recuperata economic, conectata sporni c si pragmatic de catre femei cu activitatile de zi cu zi si ca,
din acest punct de vedere, rostul traditiei e aci, în mod clar redefinit, adus realist în relatie cotidiana cu individualismu l
economic modern.

Intr-un mod similar, credintele unanim împartas ite (teama de "maiestre" si de "lucru slab", bunaoara), ca si sezatorile de
femei pe vecinatati asigura comunicarea spirituala la nivelul întregului sat, întarindu-i astfel coeziunea, asa cum drumurile
magice întreprinse în afara lui tes reteaua invizibila a unei spiritualitati regionale.

Pasul urmator, schitat în articolul Éléments magiques dans la vie spirituelle des paysans roumains de diverses régions du
pays, scris în aceeasi perioada, era acela al unei tipologii regionale a manifestarilor spirituale. sefania Cristescu-Golopentia
ilumineaza acum diferenta semnificativa dintre Cornova, centrata obsesiv pe legende magice, sant (Nasaud), unde lungi si
estetic desavîrsite descîntece de dragoste se afla în centrul spiritualitatii locale, Dragus, în care desc întatul si viata spirituala
se concentreaza modern asupra prosperitatii economice, a "femeii nascute"13 si a "druganei fatate"14, sau, în sfarsit,
Runcu (Gorj), unde teama de deochi - si, implicit, tensiunea sociala exacerbata - pulseaza definitoriu în miezul credintelor si
riturilor magice.

In 1937, Stefania Cristescu planuia sa scrie un articol despre "Aportul Atlasului limbii romane la Sociologia Romaniei"
(acesta a fost anuntat în numerele 3 si apoi 4 ale "Sociologiei romanesti" din acel an). In 1940, e a începuse sa lucreze la o
carte despre "Riturile de nastere în tara Oltului" (vezi Cristescu 1940a, p. 13). Ca si cel din sant, materialul bogat cules la
Runcu si, mai tîrziu, cel din Hodac, au ramas la rîndu -le neduse pîna la lumina tiparului. Opera sociologica a Stefaniei
Cristescu-Golopentia e înca, în larga masura, necunoscuta, asteptandu -si editorii si interpretii.

In 1957, Stefania Golopentia scrie ultimul ei studiu publicat pe teme de viata spirituala creionînd portretul unei poete
populare: Veronica Gabudean. Ca si Stefania Cristescu, Veronica Gabudean crescuse fara parinti, în grija unei bunici, si
trebuise sa se întretina de la vîrsta de 13 ani. La 17 ani, Veronica îngrosa rîndurile ardelencelor tocmite servitoare la
Bucuresti. Numai din satul schiopi (de lînga Turda) al Veronicai Gabudean, se aflau în capitala, la sfîrsitul anilor 1930, cînd
o întîlnise Stefania Cristescu, aproape 60 de oameni. Purtatoare si creatoare de folclor, supravietuind prin el, Veronica
Gabudean e comparata de Stefania Gol opentia cu scriitorul cult, de care selectivitatea ei afectiva si lirismul ei monocord si
tensionat o apropie neasteptat.

In 1970, la îndemnul lui Stefan Costea, Stefania Golopentia aduna în volum o parte din corespondenta lui Anton Golopentia,
cea pe care o considera indispensabila pentru întelegerea mai nuantata a contextului interior al scolii sociologice de la
Bucuresti. Ea alatura scrisorilor pe care Anton Golopentia i le adresase, mai cu seama între anii 1932 -1936, scrisori trimise
de acesta lui D. Gusti, P. Comarnescu, Tudor Vianu între altii si încheaga un volum - Ceasul misiunilor reale - care va fi, rînd
pe rînd respins sau amînat sine die de editurile bucurestene ale anilor 1970. La moartea Stefaniei Golopentia, în 1978,
volumul nu fusese publicat. Astazi, cînd scriem aceste rînduri, el este tiparit deja de doi ani la Editura Fundatiei Culturale
Romane. Ramane înca necunoscuta corespondenta profesionala a Stefaniei Cristescu -Golopentia, care completeaza, din
alte unghiuri, tabloul care se întregeste progresiv al scolii sociologice de la Bucuresti.

PUBLICAAII SOCIOLOGICE ALE STEFANIEI CRISTESCU-GOLOPENTIA15


Volume (antume si postume)

Gospodaria în credintele si riturile magice ale femeilor din Dragus (Fagaras). Bucuresti: Institutul de stiinte Sociale al
Romaniei, 1940, 116 p. + 27 planse. Retiparit sub titlul Credinte si rituri magice. Bucuresti: ISSR, 1944 (semnat Stefania
Cristescu-Golopentia).

Descîntece din Cornova-Basarabia. Volum editat, introducere si note de Sanda Golopentia -Eretescu. Providence: Hiatus,
1984 (semnat Stefania Cristescu).

Anton Golopentia. Ceasul misiunilor reale. Volum de corespondenta Anton Golopentia-st. Cristescu-Golopentia, P.
Comarnescu, D. Gusti, T. Vianu, S. Manuila etc. editat, cu introducere si note de Stefania Golopentia. Bucuresti: Editura
Fundatiei Culturale Romane, 1999.

Articole si recenzii

Practica magica a descîntatului "de strîns" în satul Cornova, "Arhiva pentru stiinta si reforma sociala", X (1932), nr. 1 -4, p.
371-380.

(în colaborare cu C. Brailoiu, H. Brauner, I. Cocis, V. Sasu si H.H. Stahl) Cununa în satul sant, "Sociologie romaneasca", I
(1936a), nr. 2, p. 11 -21.

Frecventa formulei magice în satul Cornova, "Sociologie romaneasca", I (1936b), nr. 4, p. 11 -18.

Chestionarul pentru studiul credintelor, practicelor si agentilor magici în satul romanesc, "Sociologie romaneasca", I (1936c),
nr. 4, p. 36-38.

Cum descînta "de întors" Ana Danila din satul sant, "Sociologie romaneasca", I (1936d), nr. 5, p. 36 -39.

Dialectologia geografica, morfologia culturala si stiinta neamului în Germania, "Sociologie romaneasca", I (1936e), nr. 6, p.
28-33.

L'agent magique dans le village de Cornova (Bessarabie), "Arhiva pentru stiinta si reforma sociala", XIII (1936f), "Mélanges
D. Gusti", nr. 1, p. 119-137 [comunicare la al XII-lea Congres international de Sociologie, Bruxelles, 25-29 august 1935).

Primul Congres international de folclor, "Sociologie romaneasca", III (1938a), nr. 7 -9, p. 383-388.

Romulus Vulcanescu: Scurta privire asupra Mitologiei romanesti. Craiova, 1938, "Sociologie romaneasca", III (1938b), nr. 7-
9, p. 407-409.

Paul Saintyves: Manuel de Folklore: Paris, Librairie E. Nourry, 1936, in 8o, VII + 218 p., "Sociologie romaneasca", III
(1938c), nr. 10-12, p. 579-584.

Éléments magiques dans la vie spirituelle des paysans roumains de diverses régions du pays. 2. La méthode pour l'étude
des croyances et pratiques magiques, (in) XIVe Congrès international de Sociologie - Communications, Bucarest: Institut de
Sciences Sociales de Roumanie, l940b, p. 3-15 (aparuta si în extras, 20 p.).

Cercetarea credintelor si riturilor domestice ale taranimii romanesti (in) Indrumari pentru monografiile sociologice, Bucures ti,
l940c.

O poeta populara: Veronica Gabudean, "Revista de Folclor", II (l957), nr. 1 -2, p. 99-124.

Publicatii despre lucrarile sociologice ale Stefaniei Cristescu-Golopentia

Despre volumul Gospodaria în credintele si riturile magice ale femeilor din Dragus (Fagaras), 1941: Raport al D -lui Dim.
Gusti, "Analele Academiei Romane - Desbaterile", LXI (1940-1941), p. 221 - sedinta de la 31 mai 1941; Mircea Tiriung:
Stefania Cristescu-Golopentia. Gospodaria..., "Sociologie romaneasca", IV (1942), nr. 7 -12, p. 631-632.

Despre volumul Credinte si rituri magice, 1944: P. Comarnescu. Tipariturile scoalei Sociologice de la Buc uresti, "Revista
Fundatiilor Regale", XI (1944), nr. 9 (septembrie), p. 645 -647.

Despre volumul Descîntece din Cornova-Basarabia, 1984: recenzii cu acest titlu publicate de Paul H. Stahl, "Études et
documents balkaniques et méditéranéens" (Paris) 7 (1985), p. 163; Monica Bratulescu, "Journal of American Folklore", 99
(1986), p. 336-337; Andrei Pandrea, "Cuvantul romanesc" (Canada), martie 1985; R. Pelazza, "Lupta" (Paris), 24 (1984), 15
octombrie, p. 6; Frank Alvarez-Pereyre, La mémoire retrouvée, la mémoir e qui construit, "Meridies", 1990, p. 310 -315; I.
Datcu, "Revista de lingvistica si stiinta literara" (Chisinau), nr. 4, 1992, p. 97 -98; I. Datcu, Magie la Cornova-Basarabia,
"Literatorul", nr. 11 (28), 20 martie 1992, p. 10.
Sanda Golopentia. Love Charms in Cornova, Bassarabia (in) Studies in Moldovan: The History, Culture, Language and
Contemporary Politics of the People of Moldova, edited by Donald L. Dyer, East European Monographs, Columbia
University Press, 1996, p. 145-205. Articolul contine analiza unor descîntece de dragoste culese la Cornova, în 1931, de
Stefania Cristescu.

Sanda Golopentia. Cristescu Golopentia Stefania (in) Sociologi romani. Mica Enciclopedie, Bucuresti: Editura Expert, p.
138-141.

Sanda Golopentia

Providence, 12 octombrie 2001

NOTA LA EDITIA A TREIA A VOLUMULUI DE FATA

Volumul de fata reia editia întai a cartii Stefaniei Cristescu-Golopentia, revenind la titlul ales de autoare. Titlul simplificat al
editiei a doua - Credinte si rituri magice -nu definea exact continutul lucrarii (centrata îndraznet pe gandirea si actiunea
feminina în cadrul unei comunitati traditionale), fiind menit mai degraba sa o insereze pe aceasta în succesiunea partilor
componente ale monografiei Dragus, de care se ocupa Traian Herseni. În rest, editia din 19 44 este identica cu cea din
1940, volumul reprezentandu-le astfel pe amandoua.

Data la care au fost tiparite primele doua editii nu a permis o circulatie si o receptare optima a volumului. Tirajul - prin forta
împrejurarilor redus - s-a epuizat repede, razboiul a împutinat si numarul cititorilor, si reactiile, si publicatiile prin care
acestea sa poata fi puse în circulatie. În prezent, ca si atatea alte lucrari ale scolii de la Bucuresti, cartea Stefaniei
Cristescu-Golopentia devenise cvasi-inaccesibila, daca facem abstractie de un numar restrans de biblioteci specializate.

În editia de fata nu am avut de operat modificari esentiale. Am pus de acord titlul unui subcapitol din text cu cel figurand în
sumar (Interdictii si practici pentru a pastra sanatatea animalelor din gospodarie; titlul subcapitolului era, în text, redus la
ultimele patru cuvinte ale titlului din Sumar); am numerotat prin 1 respectiv 2 subcapitolele Drugana fatata si Strigoaiele d e
lapte si am introdus titlul de subcapitol 3. Alte obiceiuri atat în text cat si în Sumar; am introdus în sfarsit în Sumar titlul
Credinte si rituri în legatura cu sanatatea animalelor în general: Norocul pe curte, care figura în text.

În reproducerea textului, am actualizat ortografia si am normalizat grafiile, formele gramaticale si ezitarile lexicale care,
curente în epoca, nu ni s -au parut definitorii pentru scrisul Stefaniei Cristescu -Golopentia. Au disparut astfel (a) grafiile de
tipul femenin (pentru feminin), traeste (pentru traieste), ramîe (pentru ramaie ), svon (pentru zvon), asvîrli (pentru azvîrli),
deslegare (pentru dezlegare), desvoltat (pentru dezvoltat), obiceiu (pentru obicei), noui (pentru noi), de sigur (pentru
desigur), pela (pentru pe la); (b) formele gramaticale farmecile (pentru farmecele), p racticelor (pentru practicilor, s.), dorintii
(pentru dorintei), existentii (pentru existentei, s.), înfatisaza (pentru înfatiseaza); (c) grafiile si formele ezitînde ale unor
neologisme, de tipul: coloare (pentru culoare), pioner (pentru (pionier) etc.

Sanda Golopentia

Providence, 12 octombrie 2001

1 Dispunem doar de conceptul - nedatat - al cererii.

2 În reproducerea diferitelor scrisori, am respectat grafiile caracteristice epocii filosofie si linguistic(a) si optiunea pe ntru
majuscule a autoarei.

3 În text apare forma frequentare.

4 În text apare forma Museul.

5 În text apare forma entusiasm.

6 În text apare zile.

7 În adresa nu figureaza numarul casei.

8 Urmand simplei detasari, numirea în aceasta functie e comunicata prin urmatoarea scrisoare: "Serviciul Social/ Institutul
de Cercetari Sociale al Romaniei/ Presedinte activ: M.S. Regele/ Bucuresti, 22 martie 1939/ Fundatia "Principele Carol"/
Domnisoara,/ Va aducem la cunostinta ca, prin decizia Nr. 3065 din 11 martie 1039, a d -lui Prof. D. Gusti, vice-presedintele
Institutului de Cercetari Sociale al Romaniei, ati fost numita, potrivit Legii Serviciului Social si Statutelor Institutului de
Cercetari Sociale al Romaniei, pe data de 1 aprilie 1939, în postul de sefa a Cercetarilor pentru manifestar ile spirituale, la
Directia Cercetarilor, cu diurna Lei 4 000 pe luna./ Secretar General ss. Al. Costin/ Director administrativ, ss Colonel Corc iu/
Domnisoarei Stefania Cristescu/ Bucuresti".

9 În sensul "care a nascut de curand".


10 Bucuresti: Cartea romaneasca, 1998.

11 Cf. C. Brailoiu, Opere/Oeuvres, vol. IV, editia Emilia Comisel, Bucuresti: Editura muzicala a Uniunii compozitorilor din
R.S.R., 1979, p. 93-258 respectiv vol. II, 1969, p. 205 -223. Ultimul studiu figureaza si în C. Brailoiu, Problèmes
d'ethnomusicologie, editat de Gilbert Rouget, Geneva: Minkoff Reprints, 1973, p. 135 -150. 2
?

??
?