Sunteți pe pagina 1din 105

LEGISLATIA UNIUNII EUROPENE PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA ffN MUNCA

1. DOCUMENTE LEGISLATIVE DIN UNIUNEA EUROPEANA



Uniunea Europeana (UE) i~i genereaza legislatia care se aplica direct cetatenilor europeni ~i creeaza drepturi specifice in profitul acestora. Legislatia primara a UE are aplicabilitate generala, este in intregime obligatorie ~i se aplica in mod direct tuturor statelor membre. Din legislatia primara fac parte:

TRATATUL COMUNITATII EUROPENE A CARBUNELUI - TRATATUL DE LA ROMA, 1957, de constituire (CEE), cu modificarile aduse prin Actul Unic regulile de baza pentru Piata interna unica; - TRATATUL COMUNITATII EUROPENE DE ENERGIE ATOMICA (EUROATOM), 1957;

TRATATUL DE LA MAASTRICHT (Uniunea Europeana) 1992 ~i alte 18 acte.

SI OTELULUI (ECSC/CECA), 1951; a Comunitatii Economice Europene European, care stabile~te

Legislatia secundara

ffntruc,t la punerea in practica a trebuie sa-~i pastreze libertatea directive. Acesta este un document care trebuie atinse, las,ndu-se la ~i a metodelor de transpunere ~i afara directivelor, din legislatia recomandarile ~i opiniile.

actiunilor comunitare, statele membre

de decizie legea comunitara ia forma unei

obligatoriu in ceea ce privesc rezultatele

latitudinea statelor membre alegerea formei implementarea in legislatia nationala. ffn secundara mai fac parte deciziile,

2. TRATATUL DE LA ROMA SI ART. 118 A

La 25 martie 1957, prin Tratatul de la Roma se fondeaza Comunitatea Economica Europeana (CEE) ~i se decide crearea unei upiete comuneu , care garanteaza libera circulatie a muncitorilor, marfurilor ~i capitalurilor. Doua articole ale acestui tratat se refera la imbunatatirea conditiilor de viata ~i de munca ~i la protectia contra accidentelor ~i imbolnavirilor profesionale.

La 3e de ani dupa Tratatul de la Roma, in 1987, incepe a doua etapa de edificare europeana, ca urmare a deciziei celor 12 de a crea in 1993 0 mare piata fara frontiere. Paralel se impune necesitatea de a da consistenta Europei sociale, in acela~i timp cu Europa economica.

ffn 1986 prin adoptarea de catre cei 12 a ACTULUI UNIC EUROPEAN, articolele lee A ~i 118 A adaugate Tratatului de la Roma constituie fundamentul juridic care permite Comunitatii integrarea conditiilor de munca in proiectul sau de realizare a marii piete europene. Intrarea in vigoare in 1987 a Actului Unic European a dat un nou av,nt masurilor luate de comunitate in domeniul securitatii ~i sanatatii in munca. Pentru prima oara securitatea ~i sanatatea in munca sunt incluse direct in Tratatul CEE. Articolul lee A din Tratatul de la Roma (art. 93-95 din Tratatul de la Amsterdam) prevede ca

produsele care circula liber in Comunitate trebuie sa respecte u un nivel de securitate ~i sanatate ridicatU; art. 118 A din Tratatul de la Roma (art. 137

din Tratatul de la Amsterdam) stipuleaza ca uStatele membre se angajeaza sa promoveze in special imbunatatirea mediului de munca, pentru a proteja securitatea ~i sanatatea lucratorilor ~i sa aiba ca obiectiv armonizarea progreslva a conditiilor existente in acest domeniuu. Pentru a evita orice diminuare a nivelului de securitate din tarile puternic dezvoltate, art. 118 A acorda libertate tarilor care doresc sa Impuna reguli mai severe dec,t legiferate de dreptul comunitar. Acest sistem legislativ este denumit usistem

de prescriptii minimaleu. Altfel spus, art. lee A permite realizarea armonizarii

tehnice prin apropierea legislatiilor; art. 118 A deschide posibilitatea adopt~rii unei utemelii socialeu comunitare in domeniul securit~tii muncitorilor.

3. AL 111- lea PROGRAM DE ACTIUNE ffN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII LA LOCUL DE MUNCA

Succesiv adopt~rii Actului Unic, in 1988 s-a adoptat cel de al III-lea program de actiune in domeniul securit~tii ~i s~n~t~tii in munc~, pe care Consiliul l-a recunoscut ca un cadru util pentru inceperea aplic~rii art. 118A la nivel comunitar, marc,nd a II-a etap~ legislativ~ in domeniul securit~tii ~i s~n~t~tii in munc~. Acest program pune accent pe dimensiunea social~ a realiz~rii pietei interne ~i, datorit~ acestui fapt, se bazeaz~ pe aplicarea cartei sociale.

Al III-lea program de actiune se bazeaz~ pe trei idei fundamentale:

- imbun~t~tirea continu~ a protectiei securit~tii ~i s~n~t~tii lucr~torilor in domenii multiple;

- obligatia de a asigura a protectie adecvat~ a lucr~torilor impotriva riscurilor de accidente ~i imboln~viri profesionale;

- contributia, prin realizarea pietei unice, la a mai bun~ protectie a securit~tii ~i s~n~t~tii in munc~.

ffn in

aceast~ domeniul

tripl~ perspectiv~ s-a adoptat urm~toarea strategie securit~tii ~i s~n~t~tii in munc~:

legislativ~

a) a acoperi maximum de riscuri cu minimum de directive in scopul evit~rii fragment~rii legislatiei

b) a acoperi cerintele specifice anumitor cu riscuri ridicate precum ~i a anumitor in mod deosebit

c) a asigura coerenta intre dispozitiile comunitare adoptate in vederea realiz~rii pietei interne (art. 188A) care definesc cerintele esentiale de securitate ~i s~n~tate ce trebuie respectate in stadiul de conceptie, fabricare ~i punere pe piat~ a produselor, ~i dispozitiile directivelor adoptate pe baza art. 118 A, care se refer~ la utilizarea produselor la locul de munc~

activit~ti sau anumitor sectoare categorii de muncitori vulnerabili

Comisia, de asemenea, a initiat a serie de actiuni complementare in atentia statelor membre, a intreprinderilor, a patronilor ~i muncitorilor, in primul r,nd promov,ndu-se initiativele de informare ~i indrumare a p~rtilor interesate. ffn sf,r~it, trebuie remarcat c~ metodele urmate de Comisie se caracterizeaz~, de asemenea, prin recurgerea la a larg~ consultare, at,t a reprezentantilor guvernelor statelor membre, c,t ~i a partenerilor sociale.

4. STRATEGIA UE ffN DOMENIUL SSM PENTRU PERIOADA 2882 - 2886

Pentru perioada 2882-2886 a fast adoptat~ a nou~ strategie european~ in domeniul SSM, care prezint~ 3 caracteristici noi:

* a)o abordare global~ a st~rii de bine la locul de munc~, prin luarea in considerare a schimb~rilor ap~rute in lumea muncii ~i aparitia unor noi riscuri, fiind destinat~ cre~terii calit~tii muncii;

* b) consolidarea unei culturi de prevenire a riscului , prin

combinarea unei varietati de instrumente politice-legislatie, dialog social, masuri ~i bune practici, responsabilitatea sociala ~i stimulente economice - bazate pe construirea de parteneriate intre factorii implicati in activitatea de SSM;

* c) existenta unei politici sociale adecvate care reprezinta un factor in ecuatia de competitivitate ~tiind ca unon-politicaU genereaza riscuri Obiective:

obiective complementare ale strategiei in domeniul SSM:

a) * reducerea continua a accidentelor ~i bolilor profesionale; * prevenirea riscurilor sociale;

* luarea in considerare a schimbarilor demografice in privinta riscurilor, accidentelor ~i bolilor profesionale;

* luarea in considerare a schimbarilor in tipurile de angajare ~i

formele contractuale, in organizarea muncii ~i timpul de munca; * luarea in considerare a marimii intreprinderii;

* analiza riscurilor noi

b)* educatie, sensibilizare, anticipare: accentuarea con~tientizarii

riscurilor;

* aplicarea mai eficienta a legislatiei existente; - obiective complementare ale strategiei in domeniul SSM:

c)*adaptarea cadrului juridic ~i institutional; * incurajarea abordarilor inovatoare;

* promovarea integrarii SSM in alte politici comunitare;

* pregatirea pentru extindere: programe de asistenta tehnica, acorduri de schimb de experienta, intensificarea dialogului social la toate nivelele, promovarea analizei statistice referitoare la accidentele de munca ~i bolile profesionale.

* dezvoltarea cooperarii internationale.

5. DIRECTIVELE EUROPENE ffN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII ffN MUNCA

A~a cum rezulta din cele de mai sus, in domeniul securitatii ~i sanatatii in munca se disting clar doua faze legislative. Prima serie de acte legale obligatorii se bazeaza pe art. 188A al Tratatului de la Roma ~i a demarat cu Directiva Consiliului 77/576/CEE cu privire la semnele de securitate la locurile de munca (reluata de directive 92/58/CEE), urmata de Directiva 78/618/CEE privind alinierea dispozitiilor legislative, reglementative ~i administrative a statelor membre referitoare la protectia sanitara a muncitorilor expu~i la monomerul clorurii de vinil. ffn 1988 este elaborata prima directiva - cadru 88/1187/CEE cu prlvlre la protectia lucratorilor impotriva riscurilor datorate expunerll in timpul lucrului la agenti chimici, fizici ~i biologici. Directiva - cadru 88/11487/CEE define~te responsabilitatile ~i drepturile tuturor partilor la care se face referire la nivelul intreprinderilor, precum ~i obligatiile statelor membre.

Aceasta este completata de urmatoarele directive specifice, derivate din art. 8 al directivei:

- Directiva 81/685/CEE referitoare riscurilor legate de expunerea la directiva specifica conform art. - Directiva 83/477/CEE referitoare riscurilor legate de expunerea la art. 8);

- Directiva 86/188/CEE modificata in anul 2883, referitoare la protectia lucratorilor contra riscurilor datorate expunerii la zgomot.

la protectia lucratorilor impotriva

plumb metalic ~i compu~ii sai ionici (prima 8) ;

la protectia lucratorilor impotriva azbest (a doua directiva specifica conform

Succesiv adoptarii Actului Unic in 1988 s-a elaborat cel de al III-lea program

de actiune in domeniul securitatii ~i sanatatii in munca, pe care Consiliul l-a recunoscut ca un cadru util pentru inceperea aplicarii art. 118A la nivelul Comunitatii. A~a cum s-a aratat, acest program pune accent pe dimensiunea sociala a realizarii pietei interne ~i datorita acestui fapt se bazeaza pe punerea in aplicare a cartei sociale. El consta dintr-o serie de propuneri de texte legislative in domeniile in care exista probleme majore de sanatate ~i securitate. Prin acest program s-a dezvoltat a doua faza legislativa in domeniul securitatii ~i sanatatii in munca.

Aceasta structura cuprinde 0 noua directiva cadru 89/391/CEE din care, conform art. 16 (1) al acesteia, decurg 13 directive specifice (elaborate p,na in prezent). Directiva - cadru 89/391/CEE a fost adoptata la 12 iunie 1989 ~i reprezinta prima ~i probabil cea mai importanta dintre directivele referitoare la prescriptiile minimale cu privire la securitate ~i sanatate in munca, in conformitate cu art. 118A din Tratatul de la Roma. Directivacadru cuprinde punerea in practica a masurilor care vizeaza promovarea ameliorarii securitatii ~i sanatatii in munca. Strategia Comisiei in ceea ce prive~te directivele din domeniul sanatatii ~i securitatii in munca se bazeaza pe adoptarea unei directive - cadru din care decurg toate directivele ulterioare. Directiva cadru trebuie sa fie completata prin directive particulare referitoare la domeniile specifice; ea fixeaza, de asemenea, cadrul general pentru viitoarele directive la care se raporteaza. Directiva - cadru este aplicabila tuturor lucratorilor din Comunitatea europeana, din sectorul privat sau public, cu exceptia lucratorilor independenti ~i a personalului

casnic, a~a cum reiese din art. 2(1).

Obiectivul sau este de a acoperi toate aspectele de securitate ~i sanatate in munca ~i de a asigura un nivel de protectie ridicat ~i egal tuturor lucratorilor din toate statele membre.

Directivele specifice care decurg din Directiva - cadru 89/391/CEE, conform art. 16(1) ~i care contin cerinte minime de securitate ~i sanatate sunt urmatoarele:

- prima directiva

- a 2-a directiva

- a 3-a directiva

de protectie;

- a 4-a directiva

- a 5-a directiva

- a 6-a directiva

a 7-a directiva - a 8-a directiva

- a 9-a directiva

- a 18-a directiva

- a ll-a directiva

- a 12-a directiva

subteran;

- a 13-a directiva

specifica: 89/654/CEE - locul de munca; specifica: 89/655/CEE - utilizarea echipamentului specifica: 89/656/CEE - utilizarea echipamentului

tehnic; individual

specifica: 98/269/CEE - manipularea manuala a maselor; specifica: 98/278/CEE - activitati cu videoterminale; specifica: 98/394/CEE - agenti cancerigeni;

specifica: 98/679/CEE ~i 93/88/CEE - agenti biologici specifica: 92/57/CEE - ~antiere temporare sau mobile; specifica: 92/58/CEE - semnalizare de securitate;

specifica: 92/855/CEE - lucratoare gravide ;

specifica: 92/91/CEE - industria extractiva prin foraj; specifica: 91/184/CEE - industria extractiva de suprafata sau

specifica: 93/183/CEE - nave de pescuit.

De asemenea, in baza art. 118A a fost modificata directiva - cadru 88/1187/CEE prin directiva 88/642/CEE ~i completata cu directivele specifice:

-88/364/CEE - referitoare la protectia lucratorilor prin interzicerea anumitor agenti specifici ~i/sau anumitor activitati;

- 91/322/CEE - referitoare la stabilirea valorilor limita cu caracter orientativ;

- 91/382/CEE - modificare a directivei 83/477/CEE (expunerea la azbest).

Tot in baza art. 118A au fost elaborate directive care vizeaza urmatoarele aspecte:

a) asistenta medicala la bordul navelor - directiva 92/92/CEE;

b) organizarea timpului de lucru - directiva 93/184/CEE;

c) grupe speciale de lucratori - directiva 93/184/CEE - completarea masurilor privind promovarea ameliorarii securitatii ~i sanatatii in munca pentru lucratorii temporari sau interimari; directiva 94/33/CEE privind protectia tinerilor in timpul lucrului.

Prin urmare, legislatia UE privind securitatea ~i sanatatea in munca are ca baza juridica art. 118A din Tratatul Comunitatii Europene ~i se materializeaza printr-un ansamblu de directive: directive - cadru ~i

directive specifice, derivate din directivele-cadru. Directivele cadru 89/391/CEE ~i 88/1187/CEE cu modificarile aduse prin directiva 88/642/CEE vizeaza conditiile de securitate ~i sanatate in munca; acestea sunt completate cu directivele specifice care acopera 0 arie mare de activitati, in special cele in care exista un nivel de risc ridicat.

Adoptarea unei noi strategii a UE in domeniul SSM pentru perioada 2882-2886, care prezinta 3 caracteristici noi:

a) 0 abordare globala a starii de bine la locul de munca, prin luarea in considerare a schimbarilor aparute in lumea muncii ~i aparitia unor noi riscuri, fiind destinata cre~terii calitatii muncii;

b) consolidarea unei culturi de prevenire a riscului , prin combinarea unei varietati de instrumente politice-legislatie, dialog social, masuri ~i bune practici, responsabilitatea sociala ~i stimulente economice - bazate pe construirea de parteneriate intre factorii implicati in activitatea de SSM;

c) existenta unei politici sociale adecvate care reprezinta un factor in ecuatia de competitivitate ~tiind ca unon-politicaU genereaza riscuri

Obiective complementare ale strategiei in domeniul SSM:

a) reducerea continua a accidentelor ~i bolilor profesionale;

• prevenirea riscurilor sociale;

• luarea in considerare a schimbarilor demografice in privinta riscurilor, accidentelor ~i bolilor profesionale;

• luarea in considerare a schimbarilor in tipurile de angajare ~i formele

contractuale, in organizarea muncii ~i timpul de munca;

• luarea in considerare a marimii intreprinderii;

• analiza riscurilor noi

b) educatie, sensibilizare, anticipare: accentuarea con~tientizarii riscurilor;

• aplicarea mai eficienta a legislatiei existente;

c)adaptarea cadrului juridic ~i institutional;

• incurajarea abordarilor inovatoare;

• promovarea integrarii SSM in alte politici comunitare;

• pregatirea pentru extindere: programe de asistenta tehnica, acorduri de schimb de experienta, intensificarea dialogului social la toate nivelele, promovarea analizei statistice referitoare la accidentele de munca ~i bolile profesionale.

• dezvoltarea cooperarii internationale.

SISTEMUL LEGISLATIV ffN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII ffN MUNCA ffN ROMANIA

1. Principii

Din analiza principalelor norme juridice actuale prin care se realizeaza institutia juridica a securitatii ~i sanatatii in munca in Rom,nia se pot desprinde 0 serie de principii, prin care se releva importanta acordata legislatiei de protectie a muncii in cadrul dreptului muncii. De asemenea, principiile respective conditioneaza ~i expliciteaza modul de abordare, de organizare ~i de desfa~urare efectiva a activitatii concret aplicative de prevenire a accidentelor de munca ~i imbolnavirilor profesionale.

a)Securitate ~i sanatate in munca - drept fundamental al tuturor participantilor la procesul de munca

Constitutia Rom,niei, afirm,nd dreptul la protectie sociala, face referire ~i la masurile de securitate ~i igiena a muncii. Mai concret, Legea securitatii ~i sanatatii in munca nr. 319/2886 stabile~te cadrul general privind organizarea ~i desfa~urarea activitatii in domeniul SSM.

b)Legatura indisolubila dintre dreptul la munca ~i protectia sociala

Rom,nia fiind un stat social, dreptul la munca nu numai ca este consacrat ca un drept fundamental cetatenesc, dar el se afla in str,nsa corelatie cu dreptul la protectie sociala al angajatilor, care include ~i securitate ~i sanatate in munca, ~i care este garantat.

c)Integrarea securitatii ~i sanatatii in munca in procesul de munca este un principiu clar exprimat in Legea securitatii ~i sanatatii in munca nr. 319/2886, care prevede ca la locul de munca uobligatia ~i raspunderea pentru realizarea masurilor de securitate a munCll revine persoanelor cu atributii de organizare ~i conducere a proceselor de muncau.

d) Caracterul preventiv al securitatii ~i sanatatii in munca

Prin esenta sa, securitate ~i sanatate in munca are un caracter preventiv, menirea ei fiind preint,mpinarea producerii accidentelor de munca ~i/sau a imbolnavirilor profesionale. Reglementarile legale in domeniu sunt astfel stabilite, inc,t sa apere viata, sanatatea ~i integritatea corporala a participantilor la procesul de productie.

e) Abordarea prevenlrll accidentelor de munca ~i a imbolnavirilor profesionale ca problema unica

Tin,nd seama ca, din punct de vedere al cauzelor determinante, al spatiului de manifestare, al subiectilor susceptibili sa le suporte, ca ~i al masurilor ~i mijloacelor de combatere, fenomenele de accidentare ~i imbolnavire profesionala sunt identice (mai mUlt, in numeroase cazuri acela~i factor de risc - cauza - poate produce, in functie de conditiile concrete, fie la accident de munca, fie la boala profesionala), legiuitorul a urmarit tratarea lor ca 0 problema unica.

2. S't ructu ra

Pentru a prezenta elementele componente ale sistemului legislativ al securitatii ~i sanatatii in munca din Rom,nia este necesara mai int,i delimitarea acestuia ~i a structurii sale.

Astfel, in legiferata,

functie de subiectul reglementarii, respectiv de natura problemei se pot distinge doua categorii de acte juridice:

A) Acte care legifereaza strict numai activitati in legatura directa cu

m~surile de securitate a muncii, form,nd a a~a-numit~ ulegislatie de baz~u, dintre care fac parte:

Legea securit~tii ~i s~n~t~tii in munc~ 319/2886; HG care transpun directivele UE

Normele metodologice de aplicare a Legii securit~tii ~i s~n~t~tii in munc~.

B) Acte care cantin, dar numai in subsidiar ~i norme juridice de securitate ~i s~n~tate in munc~ (Constitutia Rom,niei, Codul Muncii - capitolele referitoare la protectia munCll ~i asigur~rile sociale, precum ~i la munca femeilor ~i tinerilor) sau norme de drept care, de~i in principiu au un obiectiv diferit ~i specific altar activit~ti, contribuie prin aplicarea lor la ap~rarea vietii ~i s~n~t~tii persoanelor incadrate in munc~.

Totalitatea actelor specificate la punctul B a putem grupa sub denumirea de ulegislatie conex~u legislatiei de baz~ a securit~tii ~i s~n~t~tii in munc~. Structura sistemului legislativ al securit~tii ~i s~n~t~tii in munc~ (legislatia de baz~) poate fi evidentiat~ dup~ mai multe criterii, fiecare relief,nd anumite caracteristici.

Dac~ sau

se tine seama particularizat,

de aria de obligativitate, dar ~i de caracterul concret - aplicativ, acelea~i acte se pot grupa

general dup~

cum urmeaz~: legislatia stabilesc cadrul

primar~ - care cuprinde general, principiile ~i

acte caracterizate prin faptul c~ regulile de baz~ pentru protectia

muncii;

legislatia secundar~ toti agentii economici, fie persoane etc.;

legislatia tertiar~ - cuprinde instructiuni de securitate a muncii, care se elaboreaz~ de utilizatorul lor ~i sunt obligatorii numai pentru acesta.

din care fac parte acte obligatorii fie pentru numai pentru a activitate, a categorie de

Tin,nd seama de problema reglementat~ in cadrul legislatiei de baz~ se g~sesc a serie de reglement~ri dintre care mention~m:

reglement~ri privind persoanele care beneficiaz~ de securitate ~i s~n~tate in munc~;

reglement~ri privind persoanele care r~spund pentru realizarea m~sur~torilor de securitate ~i s~n~tate in munc~;

acte referitoare la obligatiile agentilor economici (din punctul de vedere al securit~tii ~i s~n~t~tii in munc~), ale conduc~torilor acestora, ale compartimentelor ~i persoanelor desemnate ca responsabili cu securitate ~i s~n~tate in munc~, precum ~i ale persoanelor incadrate in munc~, beneficiare ale m~surilor de securitate ~i s~n~tate in munc~;

reglement~ri privind accidentele ~i imboln~virile profesionale - definire, elemente, clasificare, declarare, cercetare ~i evident~, m~suri de prevenire.

3. Continut

Actualmente, principalele elemente componente ale legislatiei (de baz~) rom,ne de securitate ~i s~n~tate in munc~ sunt cele prezentate in continuare.

Legea securit~tii ~i s~n~t~tii in munc~

Actul normativ in baza c~ruia se desf~~oar~ intreaga activitate de securitate ~i s~n~tate in munc~ in Rom,nia il reprezint~ Legea securit~tii ~i s~n~t~tii in munc~. Cu alte cuvinte, ea indepline~te rolul de lege fundamental~ pentru realizarea securit~tii ~i s~n~t~tii in munc~, fiind din acest punct de vedere elementul generator pentru toate prevederile normative cu caracter de securitate ~i s~n~tate in munc~, indiferent c~ acestea se reg~sesc in actele componente ale

legislatiei de baza sau conexe (cu exceptia prevederilor din Constitutie ~i Codul Muncii) .

Structura Legii securitatii ~i sanatatii in munca asigura acoperirea tuturor problemelor de baza ale organizarii ~i desfa~urarii activitatii practice de prevenire a riscurilor profesionale.

Proiectul de Hotar,re de Guvern pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii securitatii ~i sanatatii in munca nr.319/2886 reglementeaza urmatoarele aspecte:

autorizarea functionarii angajatorilor din punct de vedere al securitatii ~i sanatatii in munca;

serviciile de prevenire ~i protectie;

reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii ~i sanatatii in munca;

organizarea ~i functionarea Comitetului de securitate ~i sanatate in munca

la nivelul intreprinderii ~i/sau unitatii;

instruirea lucratorilor in domeniul securitatii ~i sanatatii in munca; locurile de munca cu pericol grav ~i iminent;

zonele cu risc ridicat ~i specific;

comunicarea ~i cercetarea evenimentelor, inregistrarea ~i evidenta accidentelor de munca ~i a incidentelor periculoase, semnalarea, cercetarea, declararea ~i raportarea

bolilor profesionale;

avizarea documentatiilor cu caracter de informare ~i instruire in domeniul securitatii ~i sanatatii in munca.

Procedura de autorizare a functionarii din punct de vedere al securitatii ~i sanatatii

in munca se realizeaza pe baza declaratiei pe propria raspundere ~i se desfa~oara prin inspectoratele teritoriale de munca, in a caror raza teritoriala angajatorul i~i

desfa~oara activitatea.

Organizarea activitatilor de prevenire ~i protectie este realizata de catre angajator, in urmatoarele moduri:

a) prin asumarea de catre angajator a atributiilor pentru realizarea masurilor prevazute de Legea nr.319/2886;

b) prin desemnarea unuia sau mai multor lucratori pentru a se ocupa de activitatile de prevenire ~i protectie;

c) prin infiintarea unui serviciu intern de prevenire ~i protectie;

d) prin apelarea la servicii externe de prevenire ~i protectie.

Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii ~i sanatatii in munca sunt ale~i de catre ~i dintre lucratorii din intreprindere ~i/sau unitate, conform prevederilor regulamentului intern.

Potrivit prevederilor proiectului de Norma Metodologica, Comitetul de securitate ~i sanatate in munca este organul paritar constituit la nivelul angajatorului, in vederea participarii ~i consultarii periodice in domeniul securitatii ~i sanatatii in munca, in conformitate cu prevederile Legii nr.319/2886.

o alta componenta importanta a prevenirii a reprezinta instruirea in domeniul securitatii ~i sanatatii in munca, care are ca scop insu~irea cuno~tintelor ~i formarea deprinderilor de securitate ~i sanatate in munca ~i se realizeaza in timpul programului de lucru.

Starea de pericol grav ~i iminent ~i zonele cu risc ridicat ~i specific au fast prevazute in vederea stabilirii masurilor de securitate care trebuiesc intreprinse

in aceste situatii.

ffn ceea ce prive~te comunicarea ~i cercetarea evenimentelor, inregistrarea ~i evidenta accidentelor de munca ~i a incidentelor periculoase, semnalarea, cercetarea, declararea ~i raportarea bolilor profesionale, obiectivele principale sunt urmatoarele

stabilirea unui sistem coerent ~i eficient de colectare a datelor in acest domeniu;

valida rea unor metode de comparare in vederea efectuarii de analize statistice, pe diferite criterii;

asigurarea evidentei prin care se inregistreaza ~i se conserva drepturile ce decurg dintr-un accident de munca sau boala profesionala;

stabilirea unor masuri de prevenire ~i profilactice pentru evitarea unor evenimente similare in viitor;

stabilirea unor proceduri unitare la nivel national in ceea ce prive~te comunicarea ~i cercetarea evenimentelor, inregistrarea ~i evidenta accidentelor de munca ~i a incidentelor periculoase, semnalarea, cercetarea, declararea ~i raportarea bolilor profesionale.

Lista reglementarilor care transpun in legislatia rom,na Directivele europene prevazute de art.137* din Tratatul de la Amsterdam (art. lISA din Tratatul de la Roma)

Hotar,rea de Guvern nr. 1136 din 38/8S/2886 privind cerintele minime de securitate ~i sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscuri generate de c,mpuri electromagnetice

Hotar,rea de Guvern nr. 1135 din 38/8S/2886 privind cerintele minime de securitate ~i sanatate in munca la bordul navelor de pescuit

Hotar,rea de Guvern nr. 1893 din 16/8S/2886 privind stabilirea cerintelor minime de securitate ~i sanatate pentru protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la locul de

munca

Hotar,rea de Guvern nr. 1892 din 16/8S/2886 privind protectia lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti biologici in munca

Hotar,rea de Guvern nr. 1891 din 16/8S/2886 privind cerintele minime de securitate ~i sanatate pentru locul de munca

Hotar,rea de Guvern nr. 185S din 89/8S/2886 privind cerintele mlnlme pentru imbunatatirea securitatii ~i protectia sanatatii lucratorilor care pot fi expu~i unui potential risc datorat atmosferelor explozive

Hotar,rea de Guvern nr. 1858 din 89/8S/2886 privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii ~i sanatatii lucratorilor din industria extractiva de foraj Hotar,rea de Guvern nr. 1849 din 89/8S/2886 privind cerintele minime pentru asigurarea securitatii ~i sanatatii lucratorilor din industria extractiva de suprafata sau subteran

Hotar,rea de Guvern nr. 184S din 89/8S/2886 privind cerintele minime de securitate ~i sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca

Hotar,rea de Guvern nr. 182S din 89/8S/2886 privind cerintele minime de securitate ~i sanatate in munca referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare

Hotar,rea de Guvern nr. 1887 din 82/8S/2886 privind cerintele minime de securitate ~i sanatate referitoare la asistenta medicala la bordul navelor Hotar,rea de Guvern nr. 1851/9.8S.2886 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori, in special de afectiuni dorsolombare

Hotar,rea de Guvern nr. 971/26.87.2886 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate ~i/sau de sanatate la locul de munca

Hotar,re de Guvern nr. 388/82.83.2886 privind cerintele minime de

securitate ~i sanatate pentru ~antierele temporare sau mobile

Hotar,re de Guvern nr. 1876 din 22.12.2885 privind cerintele mlnlme de securitate ~i sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de vibratii

Hotar,re de Guvern nr. 1875 din 22.12.2885 privind protectia sanatatii ~i securitatii lucratorilor fata de riscurile datorate expunerii la azbest

Hotar,re nr. 752 din 14/85/2884 privind stabilirea conditiilor pentru introducerea pe piata a echipamentelor ~i sistemelor protectoare destinate utilizarii in atmosfere potential explozive

Hotar,re nr. 493 din 12/84/2886 privind cerintele minime de securitate ~i sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de zgomot

Standardele de securitate a muncii

Standardele de securitate a muncii sunt acte juridice care reglementeaza aspectele de securitate ~i sanatate in munca viz,nd produsele, ~i anume: terminologia, principiile constructive, cerinte, metode de masurare. Respectarea prevederilor standardelor se asigura de exemplu prin certificarea produselor.

Instructiunile proprii de securitate a muncii

Instructiunile sunt acte juridice emise de persoanele juridice sau fizice aflate sub incidenta Legii securitatii ~i sanatatii in munca ~i au ca scop stabilirea tuturor masurilor de securitate ~i sanatate in munca necesare pentru prevenirea accidentelor de munca ~i a imbolnavirilor profesionale care se pot produce in propria unitate. Ele sunt obligatorii numai pentru emitent ~i pot fi elaborate pentru intreaga unitate, loc de munca, operatie etc.

LEGEA SECURITATII SI SANATATII ffN MUNCA (Legea 319/2886)

Av,nd drept sursa generatoare prevederile Constitutiei Rom,niei care in art.22, al.1, garanteaza udreptul la viata precum ~i dreptul la integritatea fizica ~i psihica a personaluluiu, iar in art.41(2) evidentiaza faptul ca uSalariatii au dreptul la masuri de protectie sociala. Acestea privesc securitatea ~i sanatatea salariatilor, regimul de munca al femeilor ~i al tinerilor, precum ~i alte situatii specifice, stabilite prin legeu. Legea 319/2886 reprezinta legea fundamentala in baza careia se realizeaza politica de securitate ~i sanatate in munca in societatea rom,neasca.

Legea este structurata in unsprezece capitole ~i anume:

Capitolul I Capitolul II Capitolul III Capitolul IV Capitolul V

Dispozitii generale Domenii de aplicare Obligatiile angajatorilor Obligatiile lucratorilor Supravegherea sanatatii

Capitolul VI evenimentelor Capitolul VII Capitolul VIII Capitolul IX Capitolul X Capitolul XI

Comunicarea, cercetarea, inregistrarea ~i raportarea

Grupuri sensibile la risc Infractiuni

Contraventii

Autoritati competente ~i institutii cu atributii in domeniu Dispozitii finale

Cap.I - uDispozitii generaleu - prezinta scopul ~i continutul legii

Scopul transpare chiar din titlul legii, aceasta propun,ndu ~i instituirea de masuri privind promovarea imbunatatirii securitatii ~i sanatatii in munca a Lucrat e r.i Lur .

Legea stabile~te principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protectia sanatatii ~i securitatea lucratorilor, eliminarea factorilor de risc ~i accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrata potrivit legii, instruirea lucratorilor ~i a reprezentantilor lor, precum ~i directiile generale pentru implementarea acestor principii.

Este specificata necesitatea unei colaborari internationale in domeniul securitatii ~i sanatatii in munca.

Cap.II - uDomeniu de aplicareu - stabile~te faptul ca legea se adreseaza angajatorilor, lucratorilor ~i reprezentantilor lucratorilor din toate sectoarele de activitate, at,t publice c,t ~i private.

Sunt evidentiate exceptiile ~i sunt definiti principalii termeni utilizati in cadrul legii ~i anume:

angaj ator;

tucrato r:

alti participanti la procesul de munca;

reprezentant al lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii

~i sanatatii lucratorilor; prevenire; eveniment;

accident de munca; boala profesionala; echipament de munca;

echipament individual de protectie; lac de munca;

pericol grav ~i iminent de accidentare; stagiu de practica;

securitate ~i sanatate in munca; incident periculos;

servicii externe;

accident u~or;

boala legata de profesiune.

Cap.III - uObligatiile angajatoriloru - este unul dintre cele mai substantiale capitole ale legii 319/2886 ~i este grupat in ~apte sectiuni:

Sectiunea I-a Sectiunea 2-a Sectiunea 3-a Lucr'at o r i l ur , Sectiunea 4-a Sectiunea 5-a

Obligatii generale ale angajatorilor Servicii de prevenire ~i protectie

Primul-ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea pericol grav ~i iminent

Alte obligatii ale angajatorilor Informarea lucratorilor

Sectiunea 6-a Sectiunea 7-a

Consultarea ~i participarea lucratorilor Instruirea lucratorilor

Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea ~i sanatatea lucratorilor in toate aspectele legate de munca.

ffn cazul in care un angajator apeleaza la servicii externe, acesta nu este exonerat de responsabilitatile sale in domeniu.

Obligatiile lucratorilor in domeniul securitatii ~i sanatatii in munca nu aduc atingere principiului responsabilitatii angajatorului.

Principalele principii de prevenire pe care angajatorul este obligat sa le utilizeze pentru implementarea masurilor prevazute sunt urmatoarele:

a) evitarea riscurilor;

b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;

c) combaterea riscurilor la sursa;

d) adaptarea muncii la am, in special in ceea ce prive~te proiectarea posturilor de munca, alegerea echipamentelor de munca, a metodelor de munca ~i de productie, in vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat ~i a diminuarii efectelor acestora asupra sanatatii;

e) adaptarea la progresul tehnic;

f) inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin periculos;

g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda

tehnologiile, organizarea muncii, conditiile de munca, relatiile sociale ~i influenta factorilor din mediul de munca;

h) adoptarea, in mod prioritar, a masurilor de protectie colectiva fat a de

masurile de protectie individuala;

i) furnizarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor.

Masurile privind securitatea, sanatatea ~i igiena in munca nu trebuie sa comporte, in nici a situatie, obligatii financiare pentru lucratori.

Angajatorul desemneaza unul sau mai multi lucratori pentru a se ocupa de activitatile de protectie ~i de activitatile de prevenire a riscurilor profesionale din intreprindere ~i/sau unitate, denumiti lucratori desemnati.

Lucratorii desemnati nu trebuie sa fie prejudiciati ca urmare a activitatii lor de protectie ~i a celei de prevenire a riscurilor profesionale.

Lucratorii desemnati trebuie sa dispuna de timpul necesar pentru a-~i putea indeplini obligatiile ce le revin prin prezenta lege.

Daca in intreprindere ~i/sau unitate nu se pot organiza activitatile de prevenire ~i cele de protectie din lipsa personalului competent, angajatorul trebuie sa recurga la servicii externe.

Lucratorii desemnati trebuie sa aiba, in principal, atributii privind securitatea ~i sanatatea in munca ~i, cel mUlt, atributii complementare.

Prevenirea riscurilor, precum ~i protectia sanatatii ~i securitatea lucratorilor, trebuie a~adar sa fie asigurate de unul sau mai multi lucratori, de un serVlClU sau de servicii distincte, din interiorul sau din exteriorul intreprinderii ~i/sau unitatii.

Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale ~i Familiei stabile~te prin norme metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi, capacitatile ~i

aptitudinile necesare, precum ~i numarul de lucratori desemnati considerat suficient.

Angajatorul este obligat sa la masurile necesare pentru acordarea primului-ajutor, stingerea incendiilor ~i evacuarea lucratorilor ~i sa stabileasca legaturile necesare cu serviciile specializate, indeosebi in ceea ce prive~te primul-ajutor, serviciul medical de urgenta, salvare ~i pompieri.

Angajatorul trebuie sa informeze, c,t mai cur,nd posibil, toti lucratorii care sunt sau pot fi expu~i unui pericol grav ~i iminent, despre riscurile implicate de acest pericol, precum ~i despre masurile luate sau care trebuie sa fie luate pentru protectia lor.

De asemenea, trebuie sa ia masuri ~i sa furnizeze instructiuni pentru a da lucratorilor posibilitatea sa opreasca lucrul ~i/sau sa paraseasca imediat locul de munca ~i sa se indrepte spre a zona sigura, in caz de pericol grav ~i iminent.

Alte obligatii ale angajatorilor:

a) sa realizeze ~i sa fie in posesia unei evaluari a riscurilor pentru

securitatea ~i sanatatea in munca, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice;

b) sa decida asupra masurilor de protectie care trebuie luate ~i, dupa caz,

asupra echipamentului de protectie care trebuie utilizat;

c) sa tina evidenta accidentelor de munca, ce au ca urmare a incapacitate de

munca mai mare de 3 zile de lucru, a accidentelor u~oare, a bolilor profesionale ~i a incidentelor periculoase;

d) sa elaboreze, pentru autoritatile competente ~i in conformitate cu reglementarile legale, rapoarte privind accidentele de munca suferite de lucratorii sai.

ffn vederea asigurarii conditiilor de securitate ~i sanatate in munca ~i pentru prevenirea accidentelor de munca ~i a bolilor profesionale, angajatorii au urmatoarele obligatii:

a) sa adopte, din faza de cercetare, proiectare ~i executie a constructiilor, a

echipamentelor de munca, precum ~i de elaborare a tehnologiilor de fabricatie, solutii conforme prevederilor legale in vigoare privind securitatea ~i sanatatea in munca, prin a caror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare ~i de imbolnavire profesionala a lucratorilor;

b) sa intocmeasca un plan de prevenire ~i protectie campus din masuri tehnice,

sanitare, organizatorice ~i de alta natura, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care sa il aplice corespunzator conditiilor de munca specifice unitatii;

c) sa obtina autorizatia de functionare din punct de vedere al securitatii ~i

sanatatii in munca, inainte de inceperea oricarei activitati, conform prevederilor legale;

d) sa stabileasca pentru lucratori, prin fi~a postului, atributiile ~i

raspunderile ce le revin in domeniul securitatii ~i sanatatii in munca, corespunzator functiilor exercitate;

e) sa elaboreze instructiuni proprii, in spiritul prezentei legi, pentru

completarea ~i/sau aplicarea reglementarilor de securitate ~i sanatate in munca, tin,nd seama de particularitatile activitatilor ~i ale locurilor de munca aflate in responsabilitatea lor;

f) sa asigure ~i sa controleze cunoa~terea ~i aplicarea, de catre toti

lucratorii, a masurilor prevazute in planul de prevenire ~i de protectie stabilit, precum ~i a prevederilor legale in domeniul securitatii ~i sanatatii in munca, prin lucratorii desemnati, prin propria competenta sau prin servicii externe;

g) sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii ~i

instruirii lucratorilor, cum ar fi afi~e, pliante, filme ~i diafilme cu privire la securitatea ~i sanatatea in munca;

h) sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra

riscurilor la care aceasta este expusa la locul de munca, precum ~i asupra masurilor de prevenire ~i de protectie necesare;

i) sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor ~i a profesiilor

prevazute de legislatia specifica;

j) sa angajeze numai persoane care, in urma examenului medical ~i, dupa caz, a testarii psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa 0 execute ~i sa asigure controlul medical periodic ~i, dupa caz, control psihologic periodic, ulterior angajarii;

k) sa tina evidenta zonelor cu risc ridicat ~i specific;

l) sa asigure functionarea permanenta ~i corecta a sistemelor ~i dispozitivelor de protectie, a aparaturii de masura ~i control, precum ~i a instalatiilor de captare, retinere ~i neutralizare a substantelor nocive degajate in desfa~urarea proceselor tehnologice;

m) sa prezinte documentele ~i sa dea relatiile solicitate de inspectorii de

munca in timpul controlului sau al efectuarii cercetarii evenimentelor;

n) sa asigure realizarea masurilor dispuse de catre inspectorii de munca, cu

prilejul vizitelor de control ~i al cercetarii evenimentelor;

0) sa desemneze, la solicitarea inspectorului de munca, lucratorii care sa

participe la efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor;

p) sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal

sau colectiv, in afara de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata accidentatilor ~i a altor persoane;

q) sa asigure echipamente de munca fara pericol pentru securitatea ~i sanatatea

lucratorilor;

r) sa asigure echipamente individuale de protectie;

s) sa acorde obligatoriu echipament individual de protectie nou, in cazul degradarii sau al pierderii calitatilor de protectie.

Angajatorii informeaza ~i consulta lucratorii ~i/sau reprezentantii lor ~i permit participarea acestora la discutarea tuturor problemelor referitoare la securitatea ~i sanatatea in munca.

Angajatorul trebuie sa asigure conditii pentru ca fiecare lucrator sa primeasca 0 instruire suficienta ~i adecvata in domeniul securitatii ~i sanatatii in munca, in special sub forma de informatii ~i instructiuni de lucru, specifice locului de munca ~i postului sau:

a) la angajare;

b) la schimbarea locului de munca sau la transfer;

c) la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului existent;

d) la introducerea oricarei noi tehnologii sau proceduri de lucru;

e) la executarea unor lucrari speciale.

Instruirea trebuie sa fie:

a) adaptata evolutiei riscurilor sau aparitiei unor noi riscuri;

b) periodica ~i ori de c,te ori este necesar.

Angajatorul se va asigura ca lucratorii din intreprinderi ~i/sau unitati din exterior, care desfa~oara activitati in intreprinderea ~i/sau unitatea proprie, au primit instructiuni adecvate referitoare la riscurile legate de securitate ~i sanatate in munca, pe durata desfa~urarii activitatilor.

Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii ~i sanatatii in munca au dreptul la instruire corespunzatoare.

Cap.IV - uObligatiile lucratoriloru - impune fiecarui lucrator sa-~i desfa~oare activitatea in conformitate cu pregatirea ~i instruirea sa, precum ~i cu

instructiunile primite din partea angajatorului, astfel inc,t sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala at,t propria persoana, c,t ~i alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.

ffn mod deosebit, lucratorii au urmatoarele obligatii:

a) sa utilizeze corect ma~inile, aparatura, uneltele, substantele periculoase,

echipamentele de transport ~i alte mijloace de productie;

b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat ~i, dupa

utilizare, sa il inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;

c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau

inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale ma~inilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice ~i cladirilor ~i sa utilizeze corect aceste dispozitive;

d) sa comunice imediat angajatorului ~i/sau lucratorilor desemnati orice

situatie de munca despre care au motive intemeiate sa 0 considere un pericol pentru securitatea ~i sanatatea lucratorilor, precum ~i orice deficienta a sistemelor de protectie;

e) sa aduca la cuno~tinta conducatorului locului de munca ~i/sau angajatorului

accidentele suferite de propria persoana;

f) sa coopereze cu angajatorul ~i/sau cu lucratorii desemnati, at,t timp c,t

este necesar, pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca ~i inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii ~i securitatii lucratorilor;

g) sa coopereze, at,t timp c,t este necesar, cu angajatorul ~i/sau cu

lucratorii desemnati, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca ~i conditiile de lucru sunt sigure ~i fara riscuri pentru securitate ~i sanatate, in domeniul sau de activitate;

h) sa i~i insu~easca ~i sa respecte prevederile legislatiei din domeniul

securitatii ~i sanatatii in munca ~i masurile de aplicare a acestora;

i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca ~i inspectorii

sanitari.

Obligatiile de mai sus se aplica, dupa caz, ~i celorlalti participanti la procesul de munca, potrivit activitatilor pe care ace~tia le desfa~oara.

Cap.VI - uComunicarea, cercetarea, inregistrarea ~i raportarea evenimenteloru contine sectiunile Evenimente, Accidente de munca ~i Bolile profesionale.

Sunt prezentate modalitatile de comunicare, cercetare, inregistrare ~i raportare a evenimentelor cu particularitati speciale pentru cazul accidentelor de munca ~i pentru cazul bolilor profesionale.

Cap.VII - uGrupuri sensibile la riscu - ridica problema femeilor gravide, a lehuzelor sau femeilor care alapteaza, a tinerilor ~i a persoanelor cu dizabilitati.

Cap.VIII ~i IX - uInfractiuniu respectiv uContraventiiU - reglementeaza incadrarea juridica pentru nerespectarea prevederilor legii ~i prezinta pedepsele ~i sanctiunile stabilite.

Cap.X - uAutoritati competente ~i institutii cu atributii in domeniuu - enumera aceste autoritati ~i institutii (M.M.S.S.F., M.S.P. I.M., Asiguratorul, I.N.C.D.P.M., alte autoritati) ~i le prezinta atributiile.

Cap.XI - uDispozitii finaleu - prevede aparitia Normelor metodologice de aplicare a legii ~i a hotar,rilor de guvern prin care se preiau directivele europene specifice.

Intrarea in vigoare al Legii 319/2886 este stabilita pentru 81.18.2886, moment in care se abroga prevederile Legii 98/1996 republicata precum ~i orice alte dispozitii contrare.

INSTRUCTIUNI PROPRII

Securitatea ~i sanatatea in munca reprezinta ansamblul de activitati institutionalizate av,nd ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfa~urarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii fizice ~i psihice, sanatatii lucratorilor ~i a altor persoane participante la procesul de munca.

Legea securitatii ~i sanatatii in munca nr.319/2886 are drept scop instituirea de masuri privind promovarea imbunatatirii securitatii ~i sanatatii in munca a lucratorilor

Legea stabile~te principiile generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protectia sanatatii ~i securitatea lucratorilor, eliminarea factorilor de risc ~i de accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrata potrivit legii, instruirea lucratorilor ~i a reprezentantilor lor, precum ~i directiile generale pentru implementarea acestor principii.

Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea ~i sanatatea lucratorilor in toate aspectele legate de munca.

ffn vederea asigurarii conditiilor de securitate ~i sanatate in munca ~i pentru prevenirea accidentelor de munca ~i a bolilor profesionale angajatorul are ~i obligatia sa elaboreze instructiuni proprii, in spiritul Legii nr.319/2996, pentru

completarea ~i/sau aplicarea reglementarilor de securitate ~i sanatate in munca, tin,nd seama de particularitatile activitatilor ~i ale locurilor de munca aflate in responsabilitatea sa (art.13.lit.e)

Instructiunile proprii de securitate trebuie sa fie redactate astfel inc,t sa poata fi intelese de toti lucratorii de la locul de munca respectiv.

Angajatorul este obligat sa asigure informarea oricarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra riscurilor la care aceasta este supusa la locul de munca ~i asupra masurilor de prevenire ~i de protectie necesare.

Instructiunile trebuie sa dea ~i posibilitatea lucratorilor sa opreasca lucrul ~i/sau sa paraseasca imediat locul de munca ~i sa se indrepte spre 0 zona sigura, in caz de pericol grav ~i iminent.

Instructiunile proprii de securitate trebuie sa se refere la

1. INSTRUIREA LUCRATORILOR ffN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII ffN MUNCA

2. SUPRAVEGHEREA SI ORGANIZAREA LOCURILOR DE MUNCA

3. ECHIPAMENTE DE MUNCA

4. CAl DE CIRCULATIE

5. LOCURI DE MUNCA ffN AER LIBER

6. ZONE PERICULOASE

7. CAl SI IESIRI DE URGENTA

8. MIJLOACE DE EVACUARE SI SALVARE

9. EXERCITII DE SECURITATE 18. ECHIPAMENTE DE PRIM AJUTOR

Organizarea activitatilor de prevenire ~i protectie este realizata de angajator prin asumarea atributiilor pentru realizarea masurilor prevazute in Legea 319/2996, prin desemnarea unuia sau mai multor lucratori pentru a se ocupa de acivitatile de prevenire ~i protectie, prin infiintarea unui serviciu intern de prevenire ~i protectie sau prin apelarea la servicii externe de prevenire ~i protectie.

Indiferent de modul de organizare al activitatii de prevenire ~i protectie trebuie elaborate instructiuni proprii pentru completarea ~i/sau aplicarea reglementarilor de securitate in munca tin,nd seama de particularitatile activitatilor din cadrul unitatii/ intreprinderii precum ~i ale locurilor de munca/posturilor de lucru. Comitetul de de securitate ~i sanatate in munca urmare~te modul in care se aplica ~i se respecta reglementarile legale privind securitatea ~i sanatatea in munca.

Angajatorul trebuie sa informeze Comitetul de securitate ~i sanatate in munca cu privire la evaluarea riscurilor pentru securitate ~i sanatate, masurile de prevenire ~i de protectie at,t la nivel de unitate c,t ~i la nivel de loc de munca

Pentru fiecare loc de munca trebuie elaborate instructiuni scrise care

trebuie

sa cuprinda reguli ce trebuie respectate in scopul asigurarii securitatii ~i sanatatii lucratorilor ~i al utilizarii in siguranta a echipamentelor de munca.

Aceste instructiuni trebuie sa includa informatii cu privire la utilizarea echipamentelor de munca, a echipamentelor de interventie, precum ~i la masurile ce trebuie luate la locul de munca sau in apropierea acestuia, in caz de urgenta.

Angajatorii au obligatia sa amenajeze locurile de munca tin,nd seama ~i de prezenta grupurilor sensibile la riscuri specifice (femeile gravide, lehuzele sau femeile care alapteaza, tinerii, precum ~i persoanele cu dizabilitati ).

Angajatorul trebuie sa asigure conditii pentru ca fiecare lucrator sa primeasca 0 instruire suficienta ~i adecvata in domeniul securitatii ~i sanatatii in munca in special sub forma de informatii ~i instructiuni de lucru specifice locului de munca ~i postului sau astfel inc,t activitatea sa se desfa~oare in conditii de securitate ~i sanatate in munca.Aceasta instruire trebuie facuta la :

• La angajare

• La schimbarea locului de munca sau la transfer

• La introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului existent

• La introducerea oricarei noi tehnologii sau proceduri de lucru

• La executarea unor lucrari speciale.

Durata instruirii la locul de munca depinde de riscurile pentru securitate ~i sanatate in munca precum ~i de masurile ~i activitatile de prevenire ~i protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de lucru ~i/sau functii exercitate ~i se stabile~te prin instructiuni proprii de catre conducatorul locului de munca respectiv impreuna cu angajatorul care ~i-a asumat atributiile din domeniul securitatii ~i sanatatii in munca sau cu lucratorul desemnat sau cu un lucrator al serviciului intern de protectie ~i prevenire sau cu serviciul extern de protectie ~i prevenire. Aceasta instruire nu va fi mai mica de 8 ore.

Instruirea la locul de munca va cuprinde ~i informatii privind prevederile instructiunilor proprii elaborate pentru locul de munca ~i /sau postul de munca respectiv.

Intervalul dintre doua instruiri periodice va fi stabilit prin instructiuni proprll In functie de conditiile locului de munca ~i /sau postului de lucru ~i nu va fi mai mare de 6 luni.Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul intre doua instruiri periodice va fi de cel mult 12 luni.

Instruirea periodica suplimentara celei programate (reinstruirea) se stabile~te prin instructiuni proprii de catre conducatorul locului de munca respectiv ~i are loc in cazul in care un lucrator a lipsit peste 38 zile lucratoare, c,nd au aparut modificari ale prevederilor de securitate ~i sanatate in munca privind activitati specifice ale locului de munca ~i/sau postului de lucru sau ale instructiunilor proprii, inclusiv datorita evolutiei riscurilor sau la aparitia de noi riscuri, la reluarea activitatii dupa accident de munca, la executarea unor lucrari speciale, la introducerea unui echipament de munca sau la modificari ale echipamentului existent, la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru ~i la introducerea oricarei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.

Evidenta zonelor cu risc ridicat ~i specific prevazuta de Legea 319/2886 trebuie sa contina nominalizarea acestor zone, masurile stabilite in urma evaluarii riscurilor pentru aceste zone ~i instructiunile proprii elaborate pentru activitatile ~i locurile de munca desfa~urate in aceste zone.

Fiecare lucrator trebuie sa-~i desfa~oare activitatea, in conformitate cu pregatirea ~i instruirea sa, precum ~i cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel inc,t sa nu expuna la pericol de accidentare sau de imbolnavire profesionala at,t propria persoana c,t ~i alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.

STABILIREA STRUCTURII ORGANIZATORICE A ACTIVITATII DE PREVENIRE SI PROTECTIE

Stabilirea structurii organizatorice a activitatii de prevenire ~i protectie, la nivelul unei intreprinderi se face pe baza prevederilor Legii 319, Legea Securitatii ~i Sanatatii in munca, care in SECTIUNEA a 2-a Servicii de prevenire ~i protectie, art.8, art.9 ~i art.19.

Conform prevederilor art. 8:

(1) Angajatorul desemneaza unul sau mai multi lucratori pentru a se ocupa de activitatile de protectie ~i de activitatile de prevenire a riscurilor profesionale din intreprindere ~i / sau unitate, denumiti in continuare lucratori desemnati.

(2) Lucratorii desemnati nu trebuie sa fie prejudiciati ca urmare a activitatii lor de protectie ~i a celei de prevenire a riscurilor profesionale.

(3) Lucratorii desemnati trebuie sa dispuna de timpul necesar pentru a-~i putea indeplini obligatiile ce le revin prin prezenta lege.

(4) Daca in intreprindere ~i /sau unitate nu se pot organiza activitatile de prevenire ~i cele de protectie din lipsa personalului competent, angajatorul trebuie sa recurga la servicii externe.

(5) ffn cazul in care angajatorul apeleaza la serviciile externe prevazute la alin. (4), acestea trebuie sa fie informate de catre angajator asupra factorilor cunoscuti ca au efecte sau sunt susceptibili de a avea efecte asupra securitatii ~i sanatatii lucratorilor ~i trebuie sa aiba acces la informatiile privind riscurile pentru securitate ~i sanatate in munca, precum ~i masurile ~i activitatile de prevenire ~i de protectie at,t la nivelul intreprinderii ~i /sau unitatii, in general, c,t ~i la nivelul fiecarui post de lucru ~i /sau fiecarei functii.

(6) Lucratorii desemnati trebuie sa aiba, in principal, atributii privind securitatea ~i sanatatea in munca ~i, cel mUlt, atributii complementare.

Art. 9. - (1) ffn toate cazurile, pentru a se ocupa de organizarea activitatilor de prevenire ~i a celor de protectie, tin,nd seama de marimea intreprinderii ~i /sau unitatii ~i / sau de riscurile la care sunt expu~i lucratorii, precum ~i de distributia acestora in cadrul intreprinderii ~i /sau unitatii, se impune ca:

a) lucratorii desemnati sa aiba capacitatea necesara ~i sa dispuna de mijloacele adecvate;

b) serviciile externe sa aiba aptitudinile necesare ~i sa dispuna de mijloace personale ~i profesionale adecvate;

c) lucratorii desemnati ~i serviciile externe sa fie in numar suficient.

(2) Prevenirea riscurilor, precum ~i protectia sanatatii ~i securitatea lucratorilor trebuie sa fie asigurate de unul sau mai multi lucratori, de un serviciu ori de servicii distincte din interiorul sau din exteriorul intreprinderii ~i /sau unitatii.

(3) Lucrat crul, /lucratorii s i /sau serviciul / serviciile p revazut e la alin. (2) trebuie sa colaboreze intre ei ori de c,te ori este necesar.

(4) ffn cazul microintreprinderilor ~i al intreprinderilor mici, in care se desfa~oara activitati fara riscuri deosebite, angajatorul i~i poate asuma atributiile din domeniul securitatii ~i sanatatii in munca pentru realizarea masurilor prevazute de prezenta lege, daca are capacitatea necesara in domeniu. (5) Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale ~i Familiei stabile~te prin norme metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi capacitatile ~i aptitudinile necesare, precum ~i numarul considerat suficient, prevazute la alin. (1)~i(4).

Conform prevederilor legii:

lucrator - persoana angajata de catre un angajator, potrivit legii, inclusiv studentii, elevii in perioada efectuarii stagiului de practica, precum ~i ucenicii ~i alti participanti la procesul de munca, cu exceptia persoanelor care presteaza activitati casnice;

serviciu intern de prevenire ~i protectie - reprezinta totalitatea resurselor materiale ~i umane alocate pentru efectuarea activitatilor de prevenire ~i protectie in intreprindere ~i/sau unitate;

comitet de securitate ~i sanatate in munca - este organul paritar constituit la nivelul angajatorului, in vederea participarii ~i consultarii periodice in domeniul securitatii ~i sanatatii in munca

reprezentant al lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii ~i sanatatii lucratorilor - persoana aleasa, selectata sau desemnata de lucratori, in conformitate cu prevederile legale, sa ii reprezinte pe ace~tia in ceea ce prive~te problemele referitoare la protectia securitatii ~i sanatatii lucratorilor in munca;

ORGANIZAREA ACTIVITATILOR DE PREVENIRE SI PROTECTIE

Organizarea activitatilor de prevenire ~i protectie este realizata in baza Normelor metodologice de aplicare a Legii 319, norme care detaliaza prevederile acesteia.

Conform acestor norme organizarea activitatilor de prevenire ~i protectie este realizata:

prin asumarea de catre angajator a atributiilor pentru realizarea masurilor prevazute de lege;

desemnarea unuia sau mai multor lucratori pentru a se ocupa de activitatile de prevenire ~i protectie;

infiintarea unui serviciu intern de prevenire ~i protectie; apelarea la servicii externe de prevenire ~i protectie.

Activitatile de prevenire ~i protectie constau in:

identificarea pericolelor ~i evaluarea riscurilor;

elaborarea ~i actualizarea planului de prevenire ~i protectie; elaborarea de instructiuni proprii, pentru completarea ~i/sau aplicarea

reglementarilor de securitate ~i sanatate in munca tin,nd seama de particularitatile activitatilor ~i ale unitatii / intreprinderii, precum ~i ale locurilor de munca /posturilor de lucru;

propunerea atributiilor ~i raspunderilor in domeniul securitatii ~i sanatatii in munca, ce revin lucratorilor, corespunzator functiilor exercitate, care se consemneaza in fi~a postului, cu aprobarea angajatorului;

verificarea cunoa~terii ~i aplicarii, de catre toti lucratorii, a masurilor prevazute in planul de prevenire ~i protectie, precum ~i a atributiilor ~i responsabilitatilor ce le revin in domeniul securitatii ~i sanatatii in munca, stabilite prin fi~a postului;

intocmirea unui necesar de documentatii cu caracter tehnic de informare ~i instruire a lucratorilor in domeniul securitatii ~i sanatatii in munca;

elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire, stabilirea periodicitatii adecvate pentru fiecare lac de munca, asigurarea informarii ~i instruirii lucratorilor in domeniul securitatii ~i sanatatii in munca, ~i verificarea cunoa~terii ~i aplicarii de catre lucrator, elaborarea programului de instruire-testare la nivelul intreprinderii ~i/ sau unitatii;

asigurarea intocmirii planului de actiune in caz de pericol grav ~i iminent, conform prevederilor Capitolul VI din prezentele norme metodologice ~i asigurarea ca toti lucratorii sa fie instruiti pentru aplicarea lui;

evidenta zonelor cu risc ridicat ~i specific;

stabilirea zonelor care necesita semnalizare de securitate ~i sanatate in munca, stabilirea tipului de semnalizare necesar, ~i amplasarea conform prevederilor Hotar,rii Guvernului nr.971/2886 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate ~i /sau sanatate la locul de munca;

evidenta meseriilor ~i a profesiilor, prevazute de legislatia specifica, pentru care este necesara autorizarea exercitarii lor;

evidenta posturilor de lucru care necesita examene medicale suplimentare; evidenta posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de medicina muncii, necesita testarea aptitudinilor ~i /sau control psihologic periodic; monitorizarea functionarii sistemelor ~i dispozitivelor de protectie, a aparaturii de masura ~i control, precum ~i a instalatiilor de ventilare sau a altar instalatii pentru controlul noxelor in mediul de munca;

verificarea starii de functionare a sistemelor de alarmare, avertizare, semnalizare de urgenta, precum ~i a sistemelor de siguranta;

informarea angajatorului, in scris, asupra deficientelor constatate in timpul controalelor efectuate la locul de munca ~i propunerea de masuri de prevenire ~i protectie;

intocmirea rapoartelor ~i/sau a listelor conform prevederilor Legii securitatii ~i sanatatii in munca nr.319/2886, inclusiv cele referitoare la azbest, vibratii, zgomot ~i ~antiere temporare ~i mobile;

evidenta echipamentelor de munca ~i urmarirea ca verificarile periodice ~i, daca este cazul, incercarile periodice ale echipamentelor de munca sa fie efectuate de persoane competente;

identificarea echipamentelor individuale de protectie necesare pentru posturile de lucru din intreprindere ~i intocmirea necesarului de dotare a lucratorilor cu echipament individual de protectie;

urmarirea intretinerii, manipularii ~i depozitarii adecvate a echipamentelor individuale de protectie ~i a inlocuirii lor la termenele stabilite, precum ~i in celelalte situatii prevazute de Hotar,rea Guvernului nr.1848/2886 privind cerintele minime de securitate ~i sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca;

participarea la cercetarea evenimentelor ~i intocmirea evidentelor conform competentelor prevazute in normele metodologice;

elaborarea rapoartelor privind accidentele de munca suferite de lucratorii

din

intreprindere ~i /sau unitate;

urmarirea realizarii masurilor dispuse de catre inspectorii de munca, cu prilejul vizitelor de control ~i al cercetarii evenimentelor;

colaborarea cu lucratorii ~i /sau reprezentantii lucratorilor, serviciile externe de prevenire ~i protectie, medicul de medicina muncii, in vederea

coordonarii masurilor de prevenire ~i protectie;

colaborarea cu lucratorii desemnati /serviciile interne /serviciile externe ai /ale altar angajatori, in situatia in care mai multi angajatori i~i desfa~oara activitatea in acela~i lac de munca;

urmarirea actualizarii planului de avertizare, planului de protectie ~i prevenire, ~i al planului de evacuare;

propunerea de sanctiuni ~i stimulente pentru lucratori, pe criteriul indeplinirii atributiilor in domeniul securitatii ~i sanatatii in munca; propunerea de clauze privind securitatea ~i sanatatea in munca la incheierea contractelor de prestari servicii cu alti angajatori, inclusiv la cele incheiate cu angajatori straini;

intocmirea unui necesar de mijloace materiale pentru desfa~urarea acestor activitati.

ffn cazul intreprinderilor cu p,na la 9 lucratori, inclusiv, angajatorul poate efectua activitatile din domeniul securitatii ~i sanatatii in munca, daca se indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

activitatile desfa~urate in cadrul intreprinderii nu sunt cele prevazute in anexa nr.S;

angajatorul i~i desfa~oara activitatea profesionala in mod efectiv ~i cu regularitate in intreprindere ~i /sau unitate;

angajatorul indepline~te cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii ~i sanatatii in munca corespunzatoare cel putin nivelului de baza.

ffn situatia in care nu sunt indeplinite aceste conditii, angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori sau sa organizeze serviciu intern de prevenire ~i protectie ~i /sau sa apeleze la servicii externe.

ffn situatia in care sunt indeplinite conditiile dar angajatorul nu realizeaza toate serviciile de prevenire ~i protectie, pentru activitatile care nu se realizeaza trebuie sa apeleze la servicii externe.

ffn cazul intreprinderilor care au intre 18 ~i 49 de lucratori, inclusiv, angajatorul poate efectua activitatile din domeniul securitatii ~i sanatatii in munca, daca se indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

activitatile desfa~urate in cadrul intreprinderii nu sunt cele prevazute in anexa nr.S;

riscurile identificate nu pot genera accidente sau bali profesionale cu consecinte grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate;

angajatorul i~i desfa~oara activitatea profesionala in mod efectiv ~i cu regularitate in intreprindere ~i /sau unitate;

angajatorul indepline~te cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii ~i sanatatii in munca corespunzatoare cel putin nivelului de baza.

ffn situatia in care nu sunt indeplinite aceste conditii, angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori sau sa organizeze serviciu intern de prevenire ~i protectie ~i /sau sa apeleze la servicii externe.

ffn situatia in care sunt indeplinite conditiile de mai sus dar angajatorul, lucratorii desemnati sau serviciul intern nu realizeaza in totalitate activitatile de prevenire ~i protectie, angajatorul trebuie sa apeleze la servicii externe.

ffn cazul intreprinderilor ~i /sau unitatilor intre S8 ~i 149 de lucratori, angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori, sau sa organizeze serviciu intern de prevenire ~i protectie pentru a se ocupa de activitatile de prevenire ~i protectie din cadrul intreprinderii.

ffn cazul intreprinderilor ~i /sau unitatilor intre 58 ~i 149 de lucratori , care desfa~oara activitati dintre cele prevazute in anexa nr.1, angajatorul trebuie sa organizeze serviciu intern de prevenire ~i protectie.

ffn cazul in care lucratorii desemnati /serviciul intern de prevenire ~i protectie nu au capacitatile ~i aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire ~i protectie, angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau multe servicii externe;

ffn cazul intreprinderilor ~i /sau unitatilor care au peste 158 de lucratori angajatorul trebuie sa organizeze serviciul intern de prevenire ~i protectie.

ffn cazul in care serviciul intern de prevenire ~i protectie nu are capacitatile ~i aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire ~i protectie, angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau multe servicii externe.

Lucratori desemnati

Desemnarea nominala a lucratorului /lucratorilor pentru a se ocupa de activitatile de prevenire ~i protectie se face prin decizie a angajatorului.

Angajatorul va consemna in fi~a postului activitatile de prevenire ~i protectie pe care lucratorul desemnat are capacitatea, timpul necesar ~i mijloacele adecvate sa le efectueze.

Pentru a putea sa desfa~oare activitatile de prevenire ~i protectie, lucratorul desemnat trebuie sa indeplineasca cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii ~i sanatatii in munca corespunzatoare cel putin nivelului mediu.

Angajatorul va stabili numarul de lucratori desemnati in functie de marimea intreprinderii ~i /sau unitatii, ~i /sau riscurile la care sunt expu~i lucratorii, precum ~i de distributia acestora in cadrul intreprinderii ~i /sau unitatii.

Angajatorul trebuie sa asigure mijloacele adecvate ~i timpul necesar pentru ca lucratorii desemnati sa poata desfa~ura activitatile de prevenire ~i protectie conform fi~ei postului.

Serviciile interne de prevenire ~i protectie

Serviciul intern de prevenire ~i protectie trebuie sa fie format din lucratori care indeplinesc cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii ~i sanatatii in munca corespunzatoare nivelului mediu ~i /sau superior ~i, dupa caz, alti lucratori care pot desfa~ura activitati auxiliare.

Conducatorul serviciului de prevenire ~i protectie trebuie sa indeplineasca cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii ~i sanatatii in munca corespunzatoare nivelului superior.

Serviciul intern de prevenire ~i protectie se organizeaza in subordinea directa a angajatorului ca 0 structura distincta.

Lucratorii din cadrul serviciului intern de prevenire ~i protectie trebuie sa desfa~oare numai activitati de prevenire ~i protectie ~i cel mult activitati complementare cum ar fi prevenirea ~i stingerea incendiilor ~i protectia mediului. Angajatorul va consemna in Regulamentul intern activitatile de prevenire ~i protectie pentru efectuarea carora serviciul intern de prevenire ~i protectie are capacitate ~i mijloace adecvate.

Serviciul intern de prevenire ~i protectie trebuie sa aiba la dispozitie resursele materiale ~i umane necesare pentru indeplinirea activitatilor de prevenire ~i

protectie desfa~urate in intreprindere.

Angajatorul va stabili structura serviciului intern de prevenire ~i protectie in functie de marimea intreprinderii ~i /sau unitatii, ~i /sau riscurile la care sunt expu~i lucratorii, precum ~i de distributia acestora in cadrul intreprinderii ~i /sau unitatii.

Angajatorul trebuie sa asigure mijloacele adecvate pentru ca serviciului intern de prevenire ~i protectie sa poata desfa~ura activitatile specifice.

C,nd angajatorul i~i desfa~oara activitatea in mai multe puncte de lucru, serviciul de prevenire ~i protectie trebuie sa fie organizat astfel inc,t sa se asigure in mod corespunzator desfa~urarea activitatilor specifice.

ffn situatia in care activitatea de prevenire ~i protectie este asigurata prin mai multe servicii interne, acestea vor actiona coordonat pentru asigurarea eficientei activitatii.

Serviciul intern de prevenire ~i protectie poate sa asigure ~i supravegherea medicala, daca dispune de personal cu capacitate profesionala ~i de mijloace materiale adecvate.

Servicii externe de prevenire ~i protectie

Serviciul extern de prevenire ~i protectie asigura, pe baza de contract, activitatile de prevenire ~i protectie sau consultanta in domeniu.

Serviciul extern trebuie sa aiba acces la toate informatiile necesare desfa~urarii activitatii de prevenire ~i protectie.

Serviciul extern de prevenire ~i protectie trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

sa dispuna de personal cu capacitate profesionala adecvata ~i de mijloacele materiale necesare pentru a-~i desfa~ura activitatea;

sa fie abilitat de Comisia de abilitare a serviciilor externe de prevenire ~i protectie ~i de avizare a documentatiilor cu caracter tehnic de informare ~i instruire in domeniul securitatii ~i sanatatii in munca.

Serviciul extern de prevenire ~i protectie trebuie sa fie format din lucratori care indeplinesc cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii ~i sanatatii in munca corespunzatoare nivelului mediu ~i /sau superior ~i, dupa caz, alti lucratori care pot desfa~ura activitati auxiliare.

Conducatorul serviciului extern de prevenire ~i protectie trebuie sa indeplineasca cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii ~i sanatatii in munca corespunzatoare nivelului superior.

ffn cazul in care serviciul extern de prevenire ~i protectie este format dintr-o singura persoana, aceasta trebuie sa indeplineasca cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii ~i sanatatii in munca corespunzatoare nivelului superior.

Contractul incheiat intre angajator ~i un serviciul extern de prevenire ~i protectie trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele:

activitatile de prevenire ~i protectie care vor fi desfa~urate de catre serviciul extern de prevenire ~i protectie;

modul de colaborare cu lucratorii desemnati /serviciul intern de prevenire ~i protectie ~i/sau cu alte servicii externe de prevenire ~i protectie;

clauze privind solutionarea litigiilor aparute intre parti.

Serviciul extern are obligatia sa transmita Inspectoratului teritorial de munca pe raza caruia l~l are sediul 0 co pie dupa certificatul de abilitare, in termen de 18 zile de la data primirii acestuia.

Serviciul extern trebuie sa intocmeasca, in doua exemplare, un raport de activitate semestrial, conform modelului din anexa nr.18 din Norma metodologica.

Rapoartele vor fi inaintate Inspectoratului teritorial de munca pe raza caruia i~i are sediul serviciul extern.

Inspectoratul va analiza ~i aviza rapoartele de activitate, va restitui un exemplar serviciului extern ~i un exemplar il va arhiva.

Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii ~i sanatatii in munca

Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii ~i sanatatii in munca, sunt ale~i de catre ~i dintre lucratorii din intreprindere ~i/sau unitate, conform prevederilor regulamentului intern.

Numarul de reprezentanti ai lucratorilor care se aleg, depinde de numarul total al lucratorilor din intreprindere ~i /sau unitate.

Lucratorii comunica, in scris, angajatorului numarul ~i numele reprezentantilor lucratorilor, cu raspunderi specifice in domeniul securitatii ~i sanatatii in munca.

Reprezentantii lucratorilor, cu raspunderi specifice in domeniul securitatii ~i sanatatii in munca trebuie sa indeplineasca cerintele minime de pregatire in domeniul securitatii ~i sanatatii in munca, corespunzatoare cel putin nivelului de baza.

Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii ~i sanatatii in munca pot desfa~ura urmatoarele activitati:

colaboreaza cu angajatorul pentru imbunatatirea conditiilor de securitate ~i sanatate;

insotesc echipa /persoana care efectueaza evaluarea riscurilor;

ajuta lucratorii sa con~tientizeze necesitatea aplicarii masurilor de securitate ~i aduce la cuno~tinta angajatorului sau comitetului de securitate ~i sanatate ;

urmaresc realizarea masurilor din planul de prevenire ~i protectie; aduc la cuno~tinta angajatorului sau comitetului de SSM propunerile lucratorilor referitoare la imbunatatirea conditiilor de munca;

informeaza autoritatile competente asupra nerespectarii prevederilor legale in domeniul SSM.

ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA COMITETELOR DE SECURITATE SI SANATATE ffN MUNCA

Art. 19 din Legea 319 prevede

ffn vederea realizarii prevederilor referitoare la informarea, consultarea ~i participarea lucratorilor la rezolvarea problemelor de SSM, la nivelul angajatorului se infiinteaza, se organizeaza ~i functioneaza comitete de securitate ~i sanatate in munca.

Comitetele de securitate ~i sanatate in munca se constituie in unitatile care au un numar de cel putin S8 de lucratori, inclusiv cu capital strain, care desfa~oara

activitati pe teritoriul Rom,niei.

Inspectorul de munca poate impune constituirea comitetului de securitate ~i sanatate in munca in unitatile cu un numar mai mic de 58 de lucratori in functie de natura activitatii ~i de riscurile identificate.

ffn cazul in care activitatea se desfa~oara in unitati dispersate teritorial, se pot infiinta mai multe comitete de securitate ~i sanatate in munca; numarul acestora se stabile~te prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin RI ori ROF.

Comitetul de securitate ~i sanatate in munca se constituie ~i in cazul activitatilor care se desfa~oara temporar, respectiv cu a durata mai mare de 3 luni.

ffn unitatile care au mai put in de 58 de lucratori, atributiile comitetului de securitate ~i sanatate in munca revin reprezentantilor lucratorilor, cu raspunderi specifice in domeniul securitatii ~i sanatatii lucratorilor.

Comitetul de securitate ~i sanatate in munca este constituit din reprezentantii lucratorilor, cu raspunderi specifice in domeniul securitatii ~i sanatatii lucratorilor, pe de a parte, ~i angajator sau reprezentantul sau legal ~i /sau reprezentantii sai in numar egal cu cel al reprezentantilor lucratorilor ~i medicul de medicina muncii, pe de alta parte.

Lucratorul desemnat sau reprezentantul serviciului intern de prevenire ~i protectie este secretarul comitetului de securitate ~i sanatate in munca.

Reprezentantii lucratorilor in comitetul securitate ~i sanatate in munca vor fi ale~i pe a perioada de 2 ani.

ffn cazul in care unul sau mai multi reprezentanti ai lucratorilor, cu raspunderi specifice in domeniul securitatii ~i sanatatii lucratorilor se retrag din comitetul de securitate ~i sanatate in munca, ace~tia vor fi inlocuiti imediat prin alti reprezentanti ale~i.

Modalitatea de desemnare a reprezentantilor lucratorilor in comitetele de securitate ~i sanatate in munca va fi stabilita prin contractul colectiv de munca, RI ~i ROF.

Reprezentantii lucratorilor in comitetele de securitate ~i sanatate in munca vor fi desemnati de catre lucratori dintre reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii ~i sanatatii lucratorilor, dupa cum urmeaza:

de la 58 la 188 lucratori 2 reprezentanti;

de la 181 la 588 lucratori 3 reprezentanti; de la 581 la 1888 lucratori 4 reprezentanti; de la 1881 la 2888 lucratori 5 reprezentanti; de la 2881 la 3888 lucratori 6 reprezentanti; de la 3881 la 4888 lucratori 7 reprezentanti; peste 4888 lucratori 8 reprezentanti.

Angajatorul are obligatia sa acorde fiecarui reprezentant al lucratorilor in comitetele de securitate ~i sanatate in munca timpul necesar exercitarii atributiilor specifice.

Timpul alocat acestei activitati va fi considerat timp de munca ~i va fi de cel putin:

2 are pe luna in unitatile av,nd un efectiv de p,na la 99 lucratori;

5 are pe luna in unitatile av,nd un efectiv intre 188 ~i 299 lucratori;

18 are pe luna in unitatile av,nd un efectiv intre 388 ~i 499 lucratori; IS are pe luna in unitatile av,nd un efectiv intre S88 ~i 1499 lucratori; 28 are pe luna in unitatile av,nd un efectiv de IS88 lucratori ~i peste.

Instruirea necesara exercitarii rolului de membru in comitetul de securitate ~i sanatate in munca trebuie sa se realizeze in timpul programului de lucru ~i pe cheltuiala unitatii.

Angajatorul sau reprezentantul sau legal este pre~edintele comitetului de securitate ~i sanatate in munca.

Membrii comitetului de securitate ~i sanatate in munca se nominalizeaza prin decizie scrisa a pre~edintelui acestuia, iar componenta comitetului va fi adusa la cuno~tinta tuturor lucratorilor.

La intrunirile comitetului vor fi convocati sa participe lucratorii desemnati, reprezentantii serviciului intern de prevenire ~i protectie ~i, in cazul in care angajatorul a contractat unul sau mai multe servicii externe de prevenire ~i protectie, reprezentantii acestora. La intrunirile comitetului pot fi invitati sa participe inspectori de munca.

Functionarea Comitetului de securitate ~i sanatate in munca

Comitetul de securitate ~i sanatate in munca functioneaza in baza regulamentului de functionare propriu.

Angajatorul are obligatia sa asigure intrunirea comitetului de securitate ~i sanatate in munca, cel putin a data pe trimestru ~i ori de c,te ori este necesar.

Ordinea de zi a fiecarei intruniri este stabilita de catre pre~edinte ~i secretar, cu consultarea reprezentantilor lucratorilor, ~i este transmisa membrilor comitetului, inspectoratului teritorial de munca ~i, daca este cazul, serviciului extern de protectie ~i prevenire, cu cel putin S zile inaintea datei stabilite pentru intrunirea comitetului.

Secretarul comitetului convoaca in scris membrii comitetului de securitate ~i sanatate in munca cu cel put in S zile inainte de data intrunirii, indic,nd locul, data ~i ora stabilite.

La fiecare intrunire secretarul incheie un proces-verbal care va fi semnat de catre toti membrii comitetului.

Comitetul de securitate ~i sanatate in munca este legal intrunit, daca sunt prezenti cel put in jumatate plus unu din numarul membrilor sai.

Comitetul de securitate ~i sanatate in munca convine cu votul a cel putin doua treimi din numarul membrilor prezenti.

Secretarul comitetului de securitate ~i sanatate in munca va afi~a la lac vizibil copii ale procesului verbal incheiat.

Secretarul comitetului transmite inspectoratului teritorial de munca, in termen de 18 zile de la data intrunirii, a copie a procesului verbal incheiat.

Atributiile Comitetului de securitate ~i sanatate in munca

Comitetul de securitate ~i sanatate in munca are urmatoarele atributii:

analizeaza ~i face propuneri privind politica de securitate ~i sanatate in

munca ~i planul de prevenire ~i protectie, conform RI sau ROF;

urmare~te realizarea planului de prevenire ~i protectie, inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizarii prevederilor lui ~i eficienta acestora din punct de vedere al imbunatatirii conditiilor de munca;

analizeaza introducerea unei noi tehnologii, alegerea echipamentelor, lu,nd in considerare consecintele asupra securitatii ~i sanatatii lucratorilor ~i face propuneri in situatia constatarii anumitor deficiente;

analizeaza alegerea, cumpararea, intretinerea ~i utilizarea echipamentelor de munca, a echipamentelor de protectie colectiva ~i individuala;

analizeaza modul de indeplinire a atributiilor ce revin serviciului extern de prevenire ~i protectie precum ~i mentinerea sau, daca este cazul, inlocuirea acestuia;

propune masuri de amenajare a locurilor de munca tin,nd seama de prezenta grupurilor sensibile la riscuri specifice;

analizeaza cererile formulate de lucratori privind conditiile de munca ~i modul in care i~i indeplinesc atributiile persoanele desemnate ~i /sau serviciul extern;

urmare~te modul in care se aplica ~i se respecta reglementarile legale privind securitatea ~i sanatatea in munca, masurile dispuse de inspectorul de munca ~i inspectorii sanitari;

analizeaza propunerile lucratorilor privind prevenirea accidentelor de munca ~i a imbolnavirilor profesionale, precum ~i pentru imbunatatirea conditiilor de munca ~i propune introducerea acestora in planul de prevenire ~i protectie; analizeaza cauzele producerii accidentelor de munca, imbolnavirilor profesionale ~i evenimentelor produse ~i poate propune masuri in completarea masurilor dispuse in urma cercetarii;

efectueaza verificari proprii privind aplicarea instructiunilor proprii ~i a celor de lucru ~i face un raport scris privind constatarile facute;

dezbate raportul scris, prezentat comitetului de securitate ~i sanatate in munca de catre conducatorul unitatii cel putin a data pe an, cu privire la situatia securitatii ~i sanatatii in munca, actiunile care au fast intreprinse ~i la eficienta acestora in anul incheiat, precum ~i propunerile pentru planul de prevenire ~i protectie ce se vor realiza in anul urmator.

Obligatiile angajatorului referitoare la comitetul de securitate ~i sanatate

Angajatorul trebuie sa furnizeze comitetului de securitate ~i sanatate in munca toate informatiile necesare, pentru ca membrii acestuia sa-~i poata da avizul in cuno~tinta de cauza.

Angajatorul trebuie sa prezinte, cel put in a data pe an, comitetului de securitate ~i sanatate in munca un raport scris care va cuprinde situatia securitatii ~i sanatatii in munca, actiunile care au fast intreprinse ~i eficienta acestora in anul incheiat, precum ~i propunerile pentru planul de prevenire ~i protectie ce se vor realiza in anul urmator.

Angajatorul trebuie sa transmita raportul, avizat de membrii comitetului de securitate ~i sanatate in munca, in termen de 18 zile, inspectoratului teritorial de munca.

Angajatorul trebuie sa supuna analizei comitetului documentatia referitoare la caracteristicile echipamentelor de munca, ale echipamentelor de protectie colectiva ~i individuala, in vederea selectionarii echipamentelor optime.

Angajatorul trebuie sa informeze comitetul de securitate ~i sanatate in munca cu privire la evaluarea riscurilor pentru securitate ~i sanatate, masurile de prevenire ~i protectie at,t la nivel de unitate, c,t ~i la nivel de lac de munca ~i tipuri de posturi de lucru, masurile de prim-ajutor, de prevenire ~i stingere a

incendiilor ~i evacuare a lucratorilor.

Angajatorul comunica comitetului de securitate ~i sanatate in munca punctul sau de vedere sau, daca este cazul, al medicului de medicina muncii, serviciului intern sau extern de prevenire ~i protectie, asupra pl,ngerilor lucratorilor privind conditiile de munca ~i modul in care serviciile de prevenire ~i protectie i~i indeplinesc atributiile.

ffn cazul in care angajatorul nu ia in considerare propunerile comitetului de securitate ~i sanatate in munca, trebuie sa motiveze decizia sa in fata comitetului; motivatia va fi consemnata in procesul verbal.

SANATATEA ffN MUNCA. ORGANIZAREA STRUCTURILOR MEDICALE DE MEDICINA MUNCII

1. PREMISE

Securitate ~i sanatate in munca: ansamblul de activitati institutionalizate av,nd ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfa~urarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii fizice ~i psihice, sanatatii lucratorilor ~i a altor persoane participante la procesul de munca (Legea SSM 319/2886).

Tintele SSM:

- confortul fizic, psihic ~i social al executantului

- securitatea sa ~i, prin acestea ~i

- eficienta ~i performanta sistemului de munca.

Scop: un muncitor sanatos intr-un loc de munca sanatos ~i sigur

BAZA LEGISLATIVA PENTRU SECURITATEA SI SANATATEA ffN MUNCA 0 CONSTITUIE LEGEA SECURITATII SI SANATATII ffN MUNCA (~i Normele metodologice de aplicare a legii 319/2886)

CONCEPTUL DE "SANATATE":

• Definitia starii de sanatate

= starea de echilibru bio-psiho-social a individului care ii asigura adaptarea continua la mediul inconjurator, din care face parte ~i sistemul de munca.

• Alterarea sanatatii apare ca rezultat al unor procese multifactoriale, de

potentializare ~i compensare, tin,nd at,t de individul insu~i, c,t ~i de raporturile sale cu mediul inconjurator, in cadrul caruia munca ocupa un loc central.

• "Sana tat ea optima" (OMS) Lnseamna: Imbunatat i rea capac i tat i Lo r fizice,

imbunatatirea capacitatilor mentale, dezvoltarea capacitatilor de rezerva, adaptabilitate la schimbarile circumstantiale de viata ~i munca, atingerea unor niveluri superioare individuale in activitatea creativa ~i de alta natura.

• ffn momentul actual, se pune problema:

nu numai de a recunoa~te, identifica ~i controla factorii patogeni (profesionali ~i extraprofesionali),

ci ~i de a identifica ~i a promova factorii sanogeni,

ceea ce se traduce prin activitati cu orientare at,t curativa, in raport cu factorii patogeni, c,t ~i preventiva, in raport cu factorii sanogeni.

SANATATE PUBLICA SI SANATATE PROFESIONALA

Sanatatea publica = sanatatea omului in relatie cu intregul sau mediu

social, fizic, chimic, biologic.

Definitie (legea 95/2886): starea de sanatate a populatiei in raport cu determinantii starii de sanatate: socio-economici, biologici, mediu, stil de viata, asigurarea cu servicii de sanatate, calitatea ~i accesibilitatea serviciilor de sanatate.

a Se studiaza ~i se determina la scara de populatii sau grupuri sociale;

a Include un c,mp pluridisciplinar: urbani~ti, ingineri, agronomi, veterinari,

biologi, biomatematicieni, medici etc.;

a Concluziile se bazeaza pe metode statistice ~i epidemiologice;

a Principalele domenii de interventie ale asistentei de sanatate publica sunt:

prevenirea, supravegherea ~i controlul bolilor transmisibile ~i netransmisibile; monitorizarea starii de sanatate (prin: monitorizarea indicatorilor starii de sanatate, monitorizarea determinantilor starii de sanatate, monitorizarea eficacitatii ~i eficientei activitatilor din domeniul sanatatii publice, evaluarea nevoilor populatiei privind serviciile de sanatate publica); promovarea sanatatii ~i educatia pentru sanatate (prin: campanii de informare - educare - comunicare, programe de educatie pentru sanatate ~i promovare a sanatatii in comunitati, dezvoltarea ~i implicarea comunitatilor locale, pledoaria pentru sanatate publica); sanatatea profesionala /ocupationala/ prin definirea standardelor de sanatate profesionala ~i prin controlul aplicarii reglementarilor sanatatii in munca; sanatatea in relatie cu mediul; reglementarea primara ~i secundara in domeniul sanatatii publice; managementul sanatatii publice; servicii de sanatate publica specifice.

Sanatatea profesionala sanatatea omului in relatie cu sistemul sau de

munca. Influenteaza caracteristicile ~i evolutia sanatatii publice.

Principii de promovare a sanatatii la locul de munca: se aplica la toate grupurile fortei de munca

este directionata pe cauzele afectarii sanatatii combina diverse metode sau moduri de abordare urmare~te participarea act iva a muncitorilor

este in mod primar a activitate medicala, dar se bazeaza ~i pe activitati din alte domenii ~tiintifice, sociale, politice, economice

RELATII SI INTERCONDITIONARI MUNCA - SANATATE - BOALA

• Relatii de echilibru: munca are un rol benefic, de promovare a sanatatii fizice ~i mentale, atunci c,nd este adaptata capacitatilor psihofiziologice ale executantului ~i c,nd exista ~i se respecta reglementarile de expunere a organismului la factorii de risc profesionali.

• Relatii de dezechilibru: munca poate afecta sanatatea in mai multe moduri:

Executantul poate fi expus unor factori nocivi fizici, chimici, biologici, ergonomici, folositi in procesul de munca ori aparuti in urma acestui proces, ceea ce duce la efecte specifice acestor expuneri - bolile profesionale.

Munca implica suprasolicitari ale unor structuri ~i/sau ale unor organe ori sisteme ale organismului (aparat locomotor, sistem nervos central, organe de simt, etc.), ceea ce poate duce, de asemenea, la bali profesionale sau la bali legate de profesiune.

Munca poate fi stresanta psihologic, put,nd duce, alaturi de alte cauze, individuale ~i extraprofesionale, la bali psiho-somatice, mentale, alcoolism, etc.

Munca sau circumstantele in care ea se desfa~oara poate implica un risc mare de accidentare ori de violenta fizica (de exemplu, activitatile din minerit, constructii, transport sau activitatile din politie).

Munca insa~i promoveaza un stil de viata nesanatos (de exemplu: munca sedentara ~ obezitate; alcoolism, in anumite profesii).

Prin expunere profesionala la anumite conditii de munca, ~i unele bali obi~nuite (bali transmisibile, de nutritie etc.) risca sa se agraveze sau evolutia lor este mai trenanta.

Boala, ca ~i accidentul de munca reprezinta simptome, manifestari ale disfunctiilor, dezechilibrelor sistemului de munca.

Boala se poate constitui in factor de risc de accidentare.

MEDICINA MUNCII: disciplina a medicinii preventive care se ocupa de relatia fiziologica ~i/sau patologica dintre organismul uman ~i munca, in vederea promovarii starii de sanatate a muncitorilor ~i a evitarii oricarei alterari a sanatatii lor ca urmare a activitatii profesionale.

Studiaza individul ~i colectivitatea in relatie cu factorii sistemului de munca

2. ORGANIZAREA STRUCTURILOR MEDICALE DE MEDIC INA MUNCII

• Angajatorul este obligat sa asigure supravegherea starii de sanatate a

tuturor angajatilor prin servicii medicale de medicina muncii.

• Structurile medicale de medicina muncii functioneaza potrivit

reglementarilor Ministerului Sanatatii Publice, activitatea acestora av,nd un caracter predominant preventiv.

• Prestarea serviciilor medicale de medicina muncii se realizeaza sub

coordonarea medicului de medicina muncii la nivelul structurilor medicale de medicina muncii, care sunt:

cabinetele de medicina muncii de intreprindere, organizate de angajator; cabinetele de medicina muncii private, organizate conform dispozitiilor legale;

sectiile sau compartimentele de medicina a muncii ~i boli profesionale organizate la nivelul Autoritatilor de sanatate publica judetene;

sectiile de medicina muncii din Institutele de Sanatate Publica din Bucure~ti, Cluj, Ia~i, Timi~oara, ~i din centrele de Sanatate Publica din T,rguMure~, Sibiu;

clinicile universitare de boli profesionale.

• ffn structurile medicale de medicina muncii vor fi incadrati medici de medicina muncii, iar in cabinetele de medicina muncii din intreprindere pot fi incadrati medici de medicina muncii ~i medici cu competent a in medicina de intreprindere, conform reglementarilor Ministerului Sanatatii Publice.

• Personalul medical cu studii superioare ~i medii necesar, aparatura de

specialitate, materialele sanitare consumabile, dotari ~i conditii pentru buna functionare a acestor structuri, se asigura de catre angajator potrivit reglementarilor Ministerului Sanatatii Publice.

• Exercitarea atributiilor de serviciu ale personalului medical ~i mediu

sanitar se efectueaza in conformitate cu reglementarile Ministerului Sanatatii Publice.

• Asigurarea supravegherii expunerll profesionale este responsabilitatea

angajatorului ~i se realizeaza prin cabinetele medicale de medicina muncii inregistrate in registrul unic al cabinetelor medicale de la nivelul autoritatilor de sanatate publica.

• Pentru asigurarea atributiilor ce revin structurilor medicale de medicina

muncii, angajatorii vor lua urmatoarele masuri:

a) angajarea personalului numai dupa un examen medical prealabil, cu

confirmarea scrisa a medicului de medicina muncii ca locul de munca sau meseria propusa nu este contraindicata din punct de vedere medical viitorului angajat;

b) programarea, cu acordul personalului medical, a controlului medical periodic

al angajatilor, potrivit reglementarilor tehnice ale Ministerului Sanatatii Publice, ~i urmarirea efectuarii integrale a acestuia;

c) respectarea recomandarilor medicale rezultate in urma examenelor la

angajare, a controalelor medicale de adaptare ~i periodice ~i a examenului medical la reluarea activitatii.

• Angajatorii nu au dreptul sa intervina prin nici un mijloc in influentarea

activitatii medicale, a continutului acesteia, a concluziilor ~i masurilor medicale stabilite.

• Activitatea de medicina munCll la nivel judetean, respectiv al municipiului

Bucure~ti, este coordonata ~i monitorizata de catre Autoritatile de sanatate publica, prin compartimentele de medicina muncii, care vor organiza periodic analiza activitatii serviciilor medicale de medicina muncii.

• Institutele de Sanatate Publica asigura asistenta ~i indrumare tehnica de

medicina muncii in zonele arondate.

3. ATRIBUTIILE MEDICULUI DE MEDICINA A MUNCII (legea 418/2884):

identifica factorii de risc ~i participa la actiunile de evaluare a acestora supravegheaza sanatatea angajatilor in relatie cu situatia de munca reala, cu expunerea profesionala la riscuri

asigura corespondenta dintre capacitatile psihofiziologice ale executantului ~i cerintele activitatii profesionale

organizeaza primul ajutor ~i tratamentul de urgenta, pentru situatii de urgente, incidente, avarii, cataclisme

are un rol important in expertiza ~i recuperarea capacitatii de munca

in cadrul CSSM, participa la stabilirea programelor de sanatate la locul de

munca

asigura managementul serviciilor medicale de medicina a muncii

are atributii de coordonare in cadrul unui serviciu medical de medicina a

muncii

participa la educatia pentru sanatate ~i promovarea sanatatii

intocme~te rapoarte catre angajator, angajati ~i autoritatile competente contribuie la cunoa~terea ~tiintifica in domeniul sanatatii in munca

4. ALTE ELEMENTE LEGISLATIVE

• Legea 95 / 2886 privind reforma in sanatate stabile~te, intre altele:

- in cadrul titlului I, Sanatatea publica:

principiile asistentei de sanatate publica activitatile sistemului de sanatate publica

organizarea ~i functionarea inspectiei sanitare de stat principiile asistentei medicale profilactice ~i curative obligatiile persoanelor fizice ~i juridice

- in cadrul titlului II, Programele nationale de sanatate publica (intre care exista ~i programe privind sanatatea profesionala)

- in cadrul titlului IV, Sistemul national de asistenta medicala de urgenta ~i de prim-ajutor calificat.

Principiile care stau la baza asistentei de sanatate publica sunt: responsabilitatea societatii pentru sanatatea publica focalizarea pe grupuri populationale ~i prevenirea primara

preocuparea pentru determinantii starii de sanatate: sociali, de mediu,

comportamentali, servicii de sanatate

abordarea multidisciplinara ~i intersectoriala

parteneriat activ cu populatia ~i autoritatile publice centrale ~i locale decizii bazate pe cele mai bune dovezi ~tiintifice existentela momentul

respectiv in conditii specifice, decizii fundamentate pe principiul precautiei descentralizarea sistemului de sanatate publica

existenta unui sistem informational ~i informatic integrat pentru managementul sanatatii publice.

Ca autoritate centrala in domeniul asistentei de sanatate publica, MINISTERUL SANATATII PUBLICE are ca atributii, intre altele:

protectia sanatatii in relatie cu conditiile de munca

avizarea ~i controlul activitatii de supraveghere a starii de sanatate a

personalului expus profesional

elaborarea, dupa caz, a unor proiecte de acte normative in ceea ce prive~te: calitatea mediului de munca ~i sanatatea in munca

evaluarea factorilor de mediu asupra sanatatii populatiei

calitatea principalilor factori de mediu

monitorizarea starii de sanatate

promovarea sanatatii

• Atributiile SERVICIULUI / BIROULUI DE SUPRAVEGHERE SI CONTROL AL BOLILOR

PROFESIONALE din AUTORITATEA DE SANATATE PUBLICA:

realizeaza registrul de evidenta a BP la nivel teritorial, efectu,nd cecetarea ~i documentareacazurilor suspecte de boala, declararea ~i inregistrarea BP; selecteaza cazurile ~i transmite fi~e BP2/rapoarte partenerilor institutionali, conform prevederilor legale

inregistreaza cazurile de BLP ~i indicii de morbiditate profesionala cu incapacitate temporaraa de munca

realizeaza expertize in domeniul sanatatii profesionale (ocupationale) centralizeaza ~i analizeaza situatia angajatilor expu~i la noxe din teritoriu

asigura organizarea activitatilor de colectare ~i raportare a datelor necesare identificarii problemelor de sanatate profesionala ~i a operatorilor specializati in interventii eficiente din piata de servicii medicale de medicina muncii

participa cu rapoarte la elaborarea sintezelor nationale privind sanatatea in relatie cu mediul profesional

deruleaza studii multidisciplinare asupra problemelor de sanatate - mediu securitate in teritoriul dat

organizeaza actiuni de prevenire a imbolnavirilor profesionale ~i de promovare a sanatatii in munca

evalueaza aplicarea normelor la locul de munca pentru pentru supravegherea gravidelor cu risc maternal

participa la implementarea programelor privind protejarea sanatatii ~i prevenirea imbolnavirilor asociate factorilor de risc profesionali

coordoneaza activitatea structurilor medicale de medicina a muncii din teritoriu ~i urmare~te aplicarea criteriilor de control al calitatii serviciilor de medicina muncii

stocheaza datele medicale de la angajatorii aflati in procedura de faliment participa la aplicarea legislatiei privind incadrarea locurilor de munca in conditii deosebite ~i speciale

efectueaza, la cererea tertilor, evaluarea factorilor de risc profesional evalueaza aplicarea normelor privind asigurarea supravegherii medicale a personalului expus profesional, in concordanta cu prevederile legale ~i cu riscurile profesionale

elaboreaza referatele de evaluare a unitatilor / activitatilor supuse avizarii / autorizarii sanitare

participa la elaborarea ~i executia planurilor de actiuni privind implementarea in plan judetean a acquisului comunitar in domeniul sanatatii ~i securitatii in munca

• Legea 188/1999 privind infiintarea ~i organizarea Inspectiei Muncii

stabile~te atributiile inspectorului de munca:

acorda / ret rage autorizatia de functionare din punct de vedere al securitatii in munca

controleaza certificarea produselor, ma~inilor, utilajelor, echipamentelor de protectie

coordoneaza instruirea ~i formarea angajatilor ~i urmare~te formarea

speciali~tilor

participa la cercetarea unor AM

controleaza aplicarea prevederilor legale referitoare la SSM colaboreaza la elaborarea programelor de prevenire a RP ~i controleaza

realizarea acestora

efectueaza / solicita masuratori ~i determinari dispune sistarea activitatilor in cazuri ...

EVALUAREA CONFOMITATII SI CERTIFICAREA

ECHIPAMENTELOR DE MUNCA-legislatie, cerinte esentiale de securitate, proceduri aplicabile

1.1. Elemente generale

Un obiectiv prioritar al politicii statului rom,n in perioada actuala il constituie armonizarea legislatiei nationale cu legislatia Uniunii Europene, ca 0 conditie importanta a integrarii economice ~i deci a crearii conditiilor pentru afilierea Rom,niei la UE. Art. 78 din Legea pentru ratificarea Acordului european de asociere prevede ca protectia fortei de munca, a sanatatii ~i a vietii oamenilor reprezinta domenii prioritare pentru armonizare.

ffn acest sens, armonizarea legislatiei rom,ne de protectia muncii cu legislatia comunitara a urmarit pe de 0 parte aspectele legate de asigurarea unor conditii de munca la nivel european prin alinierea normelor de protectia muncii la prevederile directivelor deriv,nd de la art. 118A din Tratatul de la Roma (art.137* din Tratatul de la Amsterdam), iar pe de alta parte asigurarea unui nivel maxim de

securitate a muncitorilor prin utilizarea de echipamente de munca (EM) ~i echipamente individuale de protectie adecvate, a caror calitate de securitate/protectie sa fie asigurata inca din faza de conceptie ~i certificata conform unor proceduri reglementate. ffn cazul echipamentelor de munca (EM) notiunea de calitate trebuie sa se bazeze in primul r,nd pe aspectul indeplinirii functiei de baza in cazul utilizarii, respectiv al functiei de securitate, at,t in raport cu utilizatorul, c,t ~i cu persoanele/animalele din mediul de munca.

Aceasta inseamna, in primul r,nd ca, EM trebuie sa formeze 0 bariera intre utilizator ~i mediu, in spatele careia nivelul de risc efectiv asupra utilizatorului sa fie c,t mai mic, sub limita admisibila care ar putea conduce la accidentarea sau imbolnavire profesionala ~i, pe de alta parte, EM nu trebuie sa cauzeze prin conceptia sau executia sa vreun pericol pentru utilizator (raniri, degajari de noxe, degajari de substante corozive, etc.) Se cunoa~te faptul ca majoritatea factorilor periculo~i din mediul de munca actioneaza insidios sau brusc, astfel inc,t este imposibil ca persoana expusa sa sesizeze riscul in timpul util pentru a se indeparta ~i a evita accidentarea sau imbolnavirea profesionala.

Multitudinea factorilor periculo~i sau nocivi ~i nivelurilor de risc existente ca ~i complexitatea procedeelor ~i fenomenelor utilizate pentru a crea bariera adecvata prin EM fac imposibila in cele mai multe cazuri folosirea metodelor de evaluare subiectiva pentru aprecierea calitatii de securitate. De aceea, in cazul EM este necesar sa se ia in consideratie numai metodele obiective de apreciere.

La 0 multitudine de tipuri de modele de EM, fiecare adecvat pentru anumite domenii de utilizare, apare 0 diversitate de factori de risc ~i niveluri de risc existente la diferite locuri de munca ca ~i parti ale corpul omenesc expuse zonelor periculoase ale acestora. Utilizarea gre~ita poate conduce la accidente. ffn aceste conditii este necesar ca notiunea de "calitate de securitate" sa fie extinsa asupra informatiilor puse la dispozitie de fabricant/ importator/distribuitor autorizat datorita carora sa se poata determina domeniul de securitate ~i nivelul de performante fat a de diferite expuneri ale factorilor periculo~i.

Spre deosebire de bunurile de larg consum, calitatea de securitate nu presupune obligatoriu luarea in consideratie a factorului estetic sau a pretului de cost, viata ~i sanatatea oamenilor fiind mai importante dec,t pretul. ffn plus, in cazul EM este absolut necesar sa existe increderea adecvata ca fiecare exemplar corespunde din toate punctele de vedere informatiilor ~i datelor tehnice furnizate de fabricant/importator/distribuitor autorizat.

Aceasta se poate realiza fie acord,nd incredere fabricantului care atesta acest lucru, fie cre,nd un sistem institutional (de organisme independente, speciale) care sa efectueze incercari ~i verificari complete ale calitatii de securitate/protectie pentru tipurile de model de EM fabricate, in faza de conceptie sau pe parcursul fabricatiei ~i care sa ateste/certifice conformitatea.

1.2. Legislatia europeana in domeniu

Legislatia europeana referitoare la calitatea echipamentelor tehnice utilizate de catre angajati in procesul de munca este bazata pe art. IBBA al Tratatului de la Roma, modificat prin art. 94-97 din Tratatul de la Amsterdam. Tratatul de la Roma, respectiv art. IBBA reprezinta documentul general privind armonizarea prevederilor legislative, tehnice ~i administrative in scopul realizarii pietei libere pentru produsele referitoare la sanatate, securitate, protectia consumatorilor ~i protectia mediului.

ffn dezvoltarea art. IBBA au fost emise circa 25BB de directive ale Consiliului

privind armonizarea legislatiei statelor membre referitoare la diferite tipuri de produse. Dintre acestea circa 2BB fac obiectul NOlI ABORDARII.

Acestea sunt documente specifice, unele dintre ele cu un puternic caracter tehnic ~i se refera la armonizarea prescriptiilor statelor membre pentru anumite tipuri de echipamente, pornind de la principiul asigurarii unui nivel maxim de protectie a utilizatorului.

Directivele europene care deriva de la art.lBBA contin 0 serie de prevederi comune, indiferent de tipul de echipament caruia i se aplica, precum ~i prevederi specifice acestuia, in special sub forma de cerinte esentiale de securitate, inclusiv prevederi tehnice (caracteristici, parametri admisibili, met ode de incercari). Pentru ma~inile industriale principalele prevederi sunt continute in Directiva europeana 98/37/CEE (text unificat).

Prevederile generale se refera la:

1.Obligativitatea ca orice EM pus in circulatie sa fie in conformitate cu totalitatea cerintelor esentiale de securitate ~i sanatate aplicabile, sa fie certificat prin procedurile corespunzatoare tipului de model, sa fie insotit la comercializare de marcajul de conformitate "CE" iar fabricantul sau mandatarul sau in Comunitatea Europeana sa emita ~i sa semneze declaratia CE de conformitate. Produsele care nu indeplinesc aceste cerinte pot fi expuse in expozitii sau prezentate, doar daca sunt insotite de un avertisment adecvat.

2.0bligativitatea statelor membre de a accepta circulatia libera pe teritoriul propriu a ET care sunt conforme cu prevederile enuntate la punctul anterior.

3.Prezumtia ca respectarea standardelor armonizate asigura conformitatea cu cerintele esentiale de securitate incluse. ffn consecinta, dovedirea conformitatii cu specificatiile unui standard european armonizat se accepta a fi dovada a conformitatii cu cerintele esentiale de securitate abordate in cuprinsul acestuia. ffn dezvoltarea acestei prevederi, la nivelul U.E. se publica periodic lista standardelor europene (EN) ~i/sau internationale (CEN/CENELEC ) armonizate ce pot fi utilizate la certificare iar in comitetele tehnice de standardizare europene sa decis ca fiecare document tehnic nou sa fie insotit de 0 anexa care prezinta corelatia dintre cerintele esentiale ~i specificatiile standardelor. Trebuie dovedita conformitatea produsului cu toate cerintele esentiale de securitate, deci implicit se pot aplica unul sau mai multe standarde armonizate. ffn lipsa acestora se accepta utilizarea unor standarde nationale sau a altor reglementari nationale.

4.0bligativitatea atestarii conformitatii modelului in urma aplicarii unor proceduri specifice de certificare (proprii unor grupe de produse) de catre intitutii/organisme desemnate (organisme de certificare notificate). Pe de alta parte, pentru fiecare exemplar de produs pus in circulatie, producatorul/mandatarul sau autorizat in cadrul comunitatii este responsabil pentru conformitatea cu cerintele ~i/sau modelul, in acest sens el aplica pe fiecare exemplar marcajul CE ~i emite declaratia de conformitate.

5.Dreptul statelor membre de a-~i desemna organisme de certificare agreate. Desemnarea se face in urma evoluarii modului in care aceste organisme indeplinesc o serie de criterii minimale, printre care cele mai importante se refera la capacitatea profesionala ~i tehnica de a efectua certificarea. Organismele agreate de fiecare stat sunt notificate la nivel european, ~i in celelalte state. Comisia europeana publica periodic lista organismelor notificate. ffn domeniul EM exista state membre care au agreat un singur organism de certificare national sau mai multe. Statele membre sunt obligate de a asigura libera circulatie a EM care sunt certificate de orice alt organism notificat, fara a impune cerinte suplimentare

care ar putea conduce la modificarea unui produs deja certificat.

6.0bligatia statelor membre de a asigura supravegherea at,t a pietei de El, c,t ~i a propriilor organisme de certificare. Astfel, ori de c,te ori se semnaleaza 0 neconformitate a unui produs certificat, exista obligatia notificarii la Comunitate, care dispune de proceduri proprii de lucru.

7. Cerintelor esentiale de securitate ~i sanatate aplicabile. Cerintele esentiale de securitate ~i sanatate abordeaza separat fiecare risc posibil a fi generat ~i cerintele aplicabile pentru a se preveni acest lucru.

Cerintele esentiale se impart:

a) cerinte generale aplicabile orlcaror EM: ergonomie, niveluri ~i clase de protectie, factori de confort ~i eficacitate, informatii furnizate de fabricant;

b) cerinte suplimentare comune mai multor grupe de EM

c) cerinte suplimentare specifice riscurilor de prevenit in cazul EM: protectie

contra riscurilor mecanice (stabilitate, rupere, cadere ~i proiectare de

obiecte), electrice, noxe fizice, noxe chimice, cadere etc

8. Descrierea procedurilor generale de certificare ~i categoriile de EM carora li se aplica.

Astfel, pentru EM care nu sunt cup rinse in Anexa nr.4 din Directiva se impune elaborarea ~i pastrarea documentatiei la producator/mandatar astfel inc,t sa fie posibila prezentarea ei catre autoritati iar pentru EM din Anexa nr.4 se impune aplicarea procedurii "examen CE de tip" de catre organisme de certificare notificate.

De asemenea, sunt definite principalele proceduri de certificare a calitatii de securitate/protectie, aplicabile diferitelor grupe de EM. Sunt definite principalele proceduri de certificare a calitatii de securitate, aplicabile diferitelor grupe de EM.

Diferentierea este efectuata in functie de grupa de EM, respectiv de natura ~i gravitatea posibilelor accidente sau imbolnavirii profesionale care se previn prin utilizarea EM.

Pentru EM care nu sunt prevazute in Anexa nr.4 din Directiva, este suficient ca fabricantul sau mandatarul sau stabilit in Comunitatea Europeana sa ateste conformitatea produsului cu cerintele prin emiterea declaratiei CE de conformitate ~i sa fie capabil de a prezenta unui organism abilitat intreaga documentatie de executie definita in Anexa nr.S din Directiva.

ffn cazul in care pentru EM care nu sunt prevazute in Anexa nr.4 din directiva se declara conformitatea cu standardele armonizate, producatorul trebuie sa detina un raport tehnic sau un certificat de conformitate emis de un organism de certificare competent. Pentru aceste EM, la finalizarea procedurii de evaluare a conformitatii, care se efectueaza dupa finalizarea fabricatiei, organismul de certificare competent emite un ' certificat de conformitate ~, care la cererea solicitantului se poate emiste pentru : proiect, tip de produs (documentatie de proiectare ~i controlul fabricatiei), lot.

Pentru EM prevazute in Anexa nr.4 din Directiva, inainte de introducerea in fabricatie este obligatoriu aplicarea unei proceduri de certificare "examinare CE de tip" la un organism de certificare notificat; aceasta presupune examinari de documentatie, examinarea ~i verificarea exeplarului reprezentativ din gama de produse suspuse evaluarii conformitatii, incercari de laborator ~i evaluarea dispozitiilor referitoare la controlul pe fluxul de fabricatie ~i a EM finit

pentru a evalua conformitatea tuturor cu cerintele. Organismul de certificare emite un certificat de ' examinare EC de tip ~.

Prin Directiva 2886/42/CE s-au stabilit noi cerinte de securitate pentru ma~inile industriale, in vederea aplicarii unor modulelor de evaluare a conformitatii ~i de asigurare a calitatii complete a fabricatiei echipamentelor de munca, in conformitate cu prevederile Directivei ma~ini 98/37/CE, a Comunicarilor Comisiei Europene 899/2888 ~i 48/2883

Conform reglementarii emise de Comisia europeana Directiva de ma~ini 2886/42/CE nu se aplica ridicarii persoanelor cu ajutorul ma~inilor care nu sunt construite in acest scop.

Aceasta directiva permite, in schimb, ca statele membre sa la toate masurile la nivel national, conform tratatelor europene, in ceea ce prive~te ma~inile, in vederea aplicarii prevederilor directivei 89/655/CEE care se refera la armonizarea statelor membre cu privire la cerintele minime de securitate ~i sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentului de munca la locul de munca.

ffn ceea ce prive~te riscurile legate de utilizarea ma~inilor prevazute de directiva 2886/42/CE s-au stabilit procedurile de evaluare a conformitatii cu cerintele esentiale de securitate ~i sanatate, aceste proceduri fiind concepute in functie de importanta pericolului inerent care poate sa apara la aceste ma~ini.

ffn consecinta, fiecare categorie de ma~ini trebuie sa fie armonizata unei proceduri adecvate care sa fie conforme cu decizia 93/465/CEE a Consiliului din 22 iulie 1993 privind modulele referitoare la diferitele faze de evaluare a conformitatii ~i regulilor privind aplicarea ~i utilizarea marcajului CE de conformitate, module care sunt destinate a fi utilizate in cadrul directivelor de armonizare tehnica ~i care contine prevederi de natura tehnica legate de verificarea acestor ma~ini.

Directiva 2886/42/CE introduce a serie de proceduri de evaluare a conformitatii ma~inilor, conform art.12:

pentru ma~inile care nu sunt prevazute in Anexa nr.IV din directiva,

fabricantul sau reprezentantul sau aplica procedura de evaluare a conformitatii cu control intern al fabricatiei ma~inilor, conform Anexei nr.VIII a directivei;

pentru ma~inile care sunt prevazute in Anexa nr.IV din directiva ~i care sunt fabricate conform standardelor armonizate prevazute la art.7, par. (2), ~i pentru toate standardele care prevad ansamblul cerintelor esentiale de securitate ~i sanatate aplicabile, fabricantul sau reprezentantul sau aplica una din procedurile urmatoare :

a) procedura de evaluare a conformitatii cu control intern al fabricatiei

ma~inilor, conform Anexei nr.VIII a directivei

b) procedura examen Ce de tip prevazuta de Anexa nr.IX, precum ~i controlul intern al fabricatiei ma~inilor conform Anexei nr. VIII, pct.3 din directiva ;

c) procedura de asigurare a calitatii complete prevazute de Anexa nr.X ;

pentru ma~inile care sunt prevazute in Anexa nr.IV din directiva ~i care enu sunt fabricate conform standardelor armonizate prevazute la art.7, par. (2), sau numai partial, sau daca standardele armonizate nu prevad ansamblul cerintelor esentiale de securitate ~i sanatate aplicabile, sau nu exista standarde armonizate pentru ma~ina respectiva, fabricantul sau reprezentantul sau aplica una din procedurile urmatoare :

a) procedura examen Ce de tip prevazuta de Anexa nr.IX, precum ~i controlul

intern al fabricatiei ma~inilor conform Anexei nr. VIII, pct.3 din directiva

b) procedura de asigurare a calitatii complete prevazute de Anexa nr.X

pentru parti complete ale ma~inilor, fabricantul acestor parti sau

reprezentantul sau, inainte de introducerea pe piata trebuie sa respecte prevederile art.13 al directivei ~i sa stabileasca urmatoarele :

a) documentatie tehnica specifica, conform prevederilor Anexei nr.VII, partea B

b) instructiuni de asamblare, conform Anexei nr.VI ;

c) declaratia de incorporare, conform Anexei nr.II, partea 1, sectiunea B.

1.3. Legislatia ~i reglementarile rom,ne din domeniul evaluarii conformitatii ~i certificarii echipamentelor de munca

MMSSF a elaborat ~i pus in aplicare conceptul rom,n de certificare a calitatii de securitate a EM ~i respectiv EIP.

ffncep,nd din 81.18.2886 se aplica prevederile Legii nr. 319/2886 privind securitatea ~i sanatatea in munca, care are ca scop instituirea de masuri privind promovarea imbunatatirii securitatii ~i sanatatii in munca a lucratorilor.

Legea stabile~te principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protectia sanatatii ~i securitatea lucratorilor, eliminarea factorilor de risc ~i accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrata potrivit legii, instruirea lucratorilor ~i a reprezentantilor lor, precum ~i directiile generale pentru implementarea acestor principii.

Prin HG nr.119 din 85.82.2884 s-a emis reglementarea tehnica privind introducerea pe piata a ma~inilor industriale.

Pentru EM care nu sunt prevazute de HG nr.119/2884, evaluarea conformitatii se face in baza cerintelor de securitate prevazute de catre producator in specificatiile proprii, standarde, specificatii tehnice ~i/sau coduri de buna practica aplicabile, precum ~i normele de protectia muncii aplicabile. EM care nu se supun prevederilor HG nr.119/2884 trebuie sa respecte ~i prevederile Legii nr.245/2884 referitoare la securitatea generala a produselor.

Conceptul rom,n de certificare a calitatii de securitate a EM implica aplicarea in Rom,nia in legatura cu EM fabricate in tara, importate, comercializate sau utilizate, a unui ansamblu de reglementari juridice, tehnice ~i administrative imperative, unitare, fundamentate ~tiintific ~i armonizate in cea mai mare masura posibila cu cele din Uniunea Europeana pentru a crea conditiile optime ~i increderea adecvata ca astfel de produse folosite in procesul de munca in conformitate cu instructiunile, asigura in cel mai inalt grad posibil securitatea utilizatorului impotriva factorilor de risc de accidentare ~i imbolnavire profesionala, fara a fi ele insele factori periculo~i pentru utilizator sau pentru alte persoane din mediu.

ffncep,nd din anul 2881, prin aplicarea Legii nr. 688/2881 privind evaluarea conformitatii produselor s-au stabilit conditii referitoare la introducerea pe piata a produselor care fac obiectul reglementarilor obligatorii, referitoare la ma~ini industriale, aparate ~i echipamente elect rice etc.

Conceptul rom,n de certificare este fundamentat printr-un sistem de reglementari format din:

- legislatia de baza ~i conexa;

- reglementari tehnice (standarde de cerinte, norme, fi~e tehnice) de baza ~i

conexe;

- criterii;

- proceduri generale ~i specifice de lucru la nivelul institutiilor implicate.

ffn vederea aplicarii prevederilor legate de art.188A din Tratatul de la Roma,

Comisia Europeana a stabilit in cadrul conceptului de ' Noua Abordare ~ ~i ' Abordare Globala ~ necesitatea elaborarii Directivelor respectiv intr-un cadru armonizat, din punct de vedere juridic, tehnic ~i adminsitrativ, fundament,nd ~tiintific ~i unitar cerintele esentiale de securitate ~i sanatate aplicabile categoriilor de produse reglementate prin Directivele tehnice ale Noii Abordari, prezentate in Anexa nr.l.

Anexa nr.l

Nr. crt Directiva Nr.directivei,

Amendament Data aplicarii Sfarsitul perioadei de tranzitie

1. Echipament de j oasa tensiune 73/23/EEC

93/68/EEC 19/8/74

1/1/95 1/1/97

1/1/97

2. Atmosfere sub presiune 87/484/EEC

98/488/EEC

93/68/EEC 1/7/98

1/7/91

1/1/95 1/7/92

1/1/97

3. J uca rii 88/378/EEC

93/68/EEC 1/1/98

1/1/95

1/1/97

4. Materiale pentru constructii

89/186/EEC 93/68/EEC 27/6/91 1/1/95

1/1/97

5. Compatibilitate electromagnetica

92/31/EEC

93/68/EEC

[98/13/EC] 1/1/92

28/18/92

1/1/95

6/11/92 31/12/95

89/336/EEC

1/1/97

6. Masini 98/37/EC

98/79/EC 1/1/93

1/1/93

1/1/95

1/1/95

7/6/88 31/12/94

31/12/94

31/12/96

1/1/97

7. Echipament de protectie personala 89/686/EEC

93/68/EEC

93/95/EEC

96/58/EC 1/7/92

1/1/95

29/1/94

1/1/97 38/6/95

1/1/97

8. Aparate de cantarit cu functionare neautomata 98/384/EEC

93/68/EEC 1/1/93

1/1/95 31/12/82

1/1/97

9. Dispozitive medicale implantabile 98/385/EEC

93/42/EEC

93/68/EEC 1/1/93

1/1/95

1/1/95 31/12/94

14/6/98

1/1/97

18. Arzatoare cu combustibili gazosi 98/396/EEC 93/68/EEC 1/1/92

1/1/95 31/12/95

1/1/97

11. Boilere 92/42/EEC

93/68/EEC 1/1/94

1/1/95 31/12/97

1/1/97

12. Explozibili pt. uz civil 93/15/EEC 1/1/95 31/12/82

13. Dispozitive medicale 93/42/EEC

98/79/EC 1/1/95

7/6/88 14/6/98

38/6/81

14. Atmosfere potential explozive94/9/EC 1/3/96 38/6/83

15. Ambarcatiuni pentru agreement 94/25/EC 16/6/96 16/6/98

16. Ascensoare 95/16/EC 1/7/97 38/6/99

17. Aparatura de refrigerare 96/57/EC 3/9/99

18. Echipament sub presiune 97/23/EC 29/11/99 29/5/82

19. Echipamente terminale pentru telecomunicatii 98/13/EC 6/11/92

1/5/92

1/1/95

28. Dispozitive medicale pentru diagnosticare in vitro 98/79/EC 7/6/88

7/12/83

7/12/85

21. Echipamente terminale pentru radio si telecomunicatii99/5/EC 8/4/88

7/4/88

7/4/81

ffn vederea efectuarii evaluarii conformitatii ~i certificarii produselor se aplica diferite module de evaluare a conformitatii, conform conceptului de Noua Abordare, care sunt prezentate in Anexa nr.2, sau variante ale acestor module, conform Anexei nr.3.

Anexa nr.2

A Controlul intern al productiei Acopera controlul intern al proiectarii

si al productiei. Acest plan nu necesita control. Acest modul nu presupune actiunea unui organism notificat.

B Examinarea EC de tip Acopera faza de proiectare si trebuie urmata de un

modul care sa asigure evaluarea in faza de productie. Certificatul de examinare tip EC este eliberat de un organism notificat.

C Conformitatea de tip Acopera faza de productie si urmeaza modulul B.

Asigura conformitatea cu tipul descris in certificatul de examinare tip EC emis conform modului B. Acest modul nu presupune actiunea unui organism notificat.

D Asigurarea calitatii productiei Acopera faza de productie si urmeaza

modulul B. Deriva din standardul de asigurare a calitatii EN ISO 9882, cu interventia unui organism notificat responsabil pentru a aproba si controla sistemul calitatii pentru productie, pentru inspectia finala a produsului si pentru testare stabilite de producator.

E Asigurarea calitatii produsului Acopera faza de productie si urmeaza

modulul B. Deriva din standardul de asigurare a calitatii EN ISO 9883, cu interventia unui organism notificat responsabil pentru a aproba si controla sistemul calitatii pentru inspectia finala a produsului si pentru testarea acestuia, stabilite de producator.

F Verificarea produsului Acopera faza de productie si urmeaza modulul B. Un

organism notificat controleaza conformitatea cu tipul descris in certificatul de examinare EC de tip emis conform modulului B si elibereaza un certificat de conformitate.

G Verificarea unitatii Acopera fazele de proiectare si productie. Fiecare

produs este examinat de un organism notificat, care elibereaza un certificat de conformitate.

H Asigurarea sistemului calitatii totale Acopera fazele de proiectare si

productie. Deriva din standardul de asigurare a calitatii EN ISO 9881, cu interventia unui organism notificat responsabil pentru aprobarea si controlul sistemului calitatii pentru proiectare, productie, inspectie finala a produsului si testare stabilite de producator.

Anexa nr.3

Elemente suplimentare comparate cu modulele de baza

Aal si Cbisl Controlul intern al productiei si unul sau mai multe teste pe

unul sau mai multe elemente specifice ale produsului finit. Interventia

organismului notificat fie in faza de proiectare, fie in cea de productie, in vederea testarii efectuate de catre producator sau in contul sau. Categoria de produse si testele aplicabile sunt specificate in directiva.

Aa2 si Cbis2 Controlul intern al productiei si verificarea produsului la

intervale aleatoare. Interventia organismului notificat pentru a controla

produsul in faza de productie. Aspectele relevante ale controalelor sunt specificate in directiva.

Dbis Asigurarea calitatii productiei, fara folosirea modului B. Este necesara documentatie tehnica.

Ebis Asigurarea calitatii produsului, fara folosirea modulului B. Este

necesara documentatie tehnica.

Fbis Verificarea produsului, fara folosirea modulului B. Este necesara documentatie tehnica.

Hbis Asigurarea sistemului calitatii totale cu controlul proiectarii. Un

organism notificat analizeaza proiectarea produsului sau un produs si variantele sale si elibereaza un certificat de examinare EC de tip a proiectarii.

ffn vederea efectuarii evaluarii conformitatii ~i certificarii produselor se utilizeaza urmatoarele standarde, considerate in aplicarea modulelor de evaluare a conformitatii, conform Anexei nr.4.

Anexa nr.4

Modul Standarde EN 45888 aplicabile

Aa1, Aa2 EN 17825 (+abilitatea de a evalua si decide asupra conformitatii), sau

EN 45884 (EN 17825 de respectat pentru testa rile necesare), sau

EN 45811 (EN 17825 de respectat pentru testa rile necesare)

B EN 45884 (EN 17825 de respectat pentru testarile necesare), sau

EN 45811 (EN 17825 de respectat pentru testa rile necesare)

Cbis1, Cbis2 EN 17825 (+abilitatea de a evalua si decide asupra

conformitatii), sau

EN 45884 (EN 17825 de respectat pentru testa rile necesare), sau EN 45811 (EN 17825 de respectat pentru testa rile necesare)

D, Dbis EN 45812 (+ cunostinte legate de produs)

E, Ebis EN 45812 (+ cunostinte legate de produs)

F, Fbis EN 17825 (+abilitatea de a evalua si decide asupra conformitatii), sau

EN 45884 (EN 17825 de respectat pentru testa rile necesare), sau

EN 45811 (EN 17825 de respectat pentru testa rile necesare)

G EN 45884 (EN 17825 de respectat pentru testarile necesare), sau

EN 45811 (EN 17825 de respectat pentru testa rile necesare)

H EN 45812 (+ cunostinte legate de produs)

Hbis EN 45812 + EN 45884 sau

EN 45811

ffn cadrul armonizarii legislatiei rom,ne reglementate de Legea nr.688/2881 referitoare la evaluarea conformitatii produselor s-au transpus Directivele Noii Abordarii in reglementari tehnice emise sub forma de Hotar,ri de Guvern, conform Anexei nr.5 in care sunt prezentate referintele tehnice legate de unele categorii de produse prevazute in Anexa nr.1 a Legii nr. 688/2881.

Anexa nr.5

Nr. crt Directiva Nr.directivei,

Amendament Documentul initial emis de autoritati (actul normativ care preia directiva europeana in legislatia rom,na

1. Echipament de joasa tensiune (*) 73/23/EEC

93/68/EEC HG nr. 1514/2883 care modifica prevederile HG 457/2883 (modifica HG 1337/2888)

2. Recipienti sub presiune 87/484/EEC 98/488/EEC

93/68/EEC HG nr. 752/2882

3. Jucarii 88/378/EEC

93/68/EEC HG nr. 396/2883

4. Materiale pentru constructii 89/186/EEC

93/68/EEC HG nr. 182/2883

5. Compatibilitate electromagnetica (*) 89/336/EEC

92/31/EEC

93/68/EEC

[98/13/EC] HG nr. 497/2883

6. Masini (*) 98/37/EC

98/79/EC HG nr. 119/2884

7. Echipament individual de protectie (*) 89/686/EEC

93/68/EEC

93/95/EEC

96/58/EC HG nr. 115/2884

8. Aparate de cantarit cu functionare neautomata 98/384/EEC

93/68/EEC

HG nr. 617/2883

9. Dispozitive medicale implantabile 98/385/EEC 93/42/EEC

93/68/EEC HG nr. 344/2884

18. Arzatoare cu combustibili gazosi 93/68/EEC HG nr. 453/2883

11. Boilere 92/42/EEC

93/68/EEC HG nr. 541/2883

98/396/EEC

12. Explozibili pt. uz civil (*) 93/15/EEC HG nr. 287/2885

13. Dispozitive medicale 93/42/EEC

98/79/EC

HG nr.382/2885

14. Atmosfere potential explozive (*)

94/9/EC HG nr. 752/2884

15. Ambarcatiuni pentru agreement 94/25/EC HG nr. 452/2883

16. Ascensoare 95/16/EC HG nr. 439/2883

17. Aparatura de refrigerare 96/57/EC HG nr. 1839/2883

18. Echipament sub presiune

97/23/EC HG nr. 941/2883 pentru echipamente sub presiune transportabile

19. Echipamente terminale pentru telecomunicatii 98/13/EC HG nr. 88/2883

28. Dispozitive medicale pentru diagnosticare in vitro 98/79/EC HG

nr.798/2883

21. Echipamente terminale pentru radio si telecomunicatii99/5/EC HG nr.

88/2883

Prevederile legislatiei rom,ne referitoare la evaluarea conformitatii produselor in a caror categorie intra ~i ma~inile industriale stabilesc ca activitatile de evaluare ~i certificare sa se efectueze de organisme tehnice competente, notificate de autoritatile nationale pentru fiecare reglementare tehnica, conform Anexei nr.6

Anexa nr.6

Nr. crt Directiva europeana Autoritatea nationala responsabila Documentul

normativ emis de autoritatile rom,ne (actul normativ care preia directiva europeana in legislatia rom,na)

1. Directivele europene referitoare la echipament electric destinat utilizarii

in anumite limite de tensiuni: 73/23/CEE ~i 93/68/CEE ("echipament de joasa tensiune") MIR HG nr.457/2883 completata ~i modificata de HG nr.1514/2883

2. Directivele europene referitoare la recipiente/ aparate sub presiune joasa:

87/484/CEE, 98/488/CEE ~i 93/68/CEE ( exceptie la Directiva 98/37/CE)

MIR HG nr. 454/2884 Prescriptii tehnice ISCIR

3. Directivele europene referitoare la compatibilitate electromagnetica: 2884/15/CE care inlocuie~te directivele 89/336/CEE, 92/31/CEE, 93/68/CEE ~i

98/13/CEE MIR ~i Ministerul Comunicatiilor ~i Tehnologiei Informatiei HG

nr.954/2883 completata ~i modificata prin HG nr.1554/2883

4. Directiva europeana referitoare la ma~ini: 98/37/CE MMSSF HG nr.119/2884

5. Directivele europene referitoare la aparate alimentate cu combustibil gazos (arzatoare cu gaz): 98/396/CEE, 93/68/CEE (exceptie la Directiva 98/37/CE)

MIR HG nr.453/2883, completata ~i modificata prin HG nr.453Rl/2883 ~i HG nr. 1488/2883

6. Directivele europene referitoare la echipamente ~i sisteme destinate a fi

utilizate in atmosfere potential explozive (atmosfere potential explozive): 94/9/CE (exceptie la Directiva 98/37/CE) MMSSF HG nr.752/2884

7. Directiva europeana referitoare la ascensoare: 95/16/CE (exceptie la

Directiva 98/37/CE) MIR HG nr.439/2883

Prescriptii tehnice ISCIR

8. Directiva europeana referitoare la echipamente sub presiune: 97/23/CE

(exceptie la Directiva 98/37/CE) MIR HG nr.584/2884

Prescriptii tehnice ISCIR

9. Directivele europene referitoare la cazanelor noi cu alimentate cu combustibil lichid sau gazos (cazane/boliere 92/42/CEE ~i 93/68/CEE (exceptie la Directiva 98/37/CE)

Prescriptii tehnice ISCIR

18. Directivele europene referitoare la echipamente individuale de protectie: 89/686/CEE, 93/68/CEE, 93/95/CEE, 96/98/CEE(exceptie la Directiva 98/37/CE) MMSSF

HG nr.115/2884 completata ~i modificata prin HG nr. 889/2885

11. Directiva europeana referitoare la jucarii: 88/378/CEE ~i 93/68/CEE ( exceptie la Directiva 98/37/CE) MIR HG nr.396/2883

12. Directiva europeana referitoare la produse de constructii: 89/186/CEE ~i

93/68/CEE ( exceptie la Directiva 98/37/CE) Ministerul Transporturilor,

Constructiilor ~i Turismului HG nr.182/2883

13. Directiva europeana referitoare la aparate de c,ntarit cu functionare neautomata: 98/384/CEE ~i 93/68/CEE (exceptie la Directiva 98/37/CE) MIR HG nr.617/2883

14. Directiva europeana referitoare la dispositive medicale implantabile active: 98/385/CEE, 93/42/CEE ~i 93/68/CEE ( exceptie la Directiva 98/37/CE) Ministerul Sanatatii HG nr. 344/2884

15. Directiva europeana referitoare la explozivi de uz civil: 93/15/CEE

(exceptie la Directiva 98/37/CE) MMSSF HG nr.289/2885

16. Directiva europeana referitoare la dispozitive medicale: 93/42/CEE, 93/68/CEE ~i completarea 2883/32/CE ( exceptie la Directiva 98/37/CE)

Ministerul Sanatatii HG nr. 382/2885

17. Directiva europeana referitoare la ambarcatiuni de agrement: 94/25/CEE

(exceptie la Directiva 98/37/CE) Ministerul Transporturilor, Constructiilor ~i

Turismului HG nr. 2195/2884

18. Directiva europeana referitoare la echipamente de refrigerare: 96/57/CE ~i completare 2883/66/CE

(exceptie la Directiva 98/37/CE) prin HG nr.972/2884

19. Directiva europeana referitoare la dispositive medicale pentru diagnostic in vitro: 98/79/CE ( exceptie la Directiva 98/37/CE)

Ministerul Sanatatii HG nr. 798/2883

28. Directiva europeana referitoare la instalatii de transport pe cablu pentru persoane: 2888/9/CE

(exceptie la Directiva 98/37/CE) tehnice ISCIR

21. Directivele europene referitoare la echipamente terminale de telecomunicatii ~i respective de radio ~i telecomunicatii: 98/13/EC (exceptie la Directiva 98/37/CE)

apa fierbinte

cu apa fierbinte):

MIR HG nr.574/2885

MIR

HG nr. 1839/2883 modificata ~i completata

MIR

HG nr. 1889/2884 Prescriptii

Ministerul Comunicatiilor ~i Tehnologiei Informatiei HG nr. 88/2883 modificata ~i completata prin HG nr.236/2884

22. Directiva europeana referitoare la echipamente de radio ~i telecomunicatii:

99/5/CE ( exceptie la Directiva 98/37/CE) Ministerul Comunicatiilor ~i

Tehnologiei Informatiei HG nr. 1839/2883 modificata ~i completata prin HG nr.236/2884

23. Directiva europeana referitoare la ambalaje ~i de~euri de ambalaje:

94/62/CE ( exceptie la Directiva 98/37/CE) MIR

24. Directiva europeana referitoare la nivelul emisiilor de zgomot in mediu produs de echipamente destinate utilizarii in exteriorul cladirilor: 2888/14/CE

MIR HG nr.539/2884

Principalele cerinte de securitatea muncii de natura reglementara juridica ~i tehnica care stau la baza elaborarii continutului prezentei lucrari sunt urmatoarele: Legea nr. 319/2886 privind securitatea ~i sanatatea in munca, Normele generale de protectia muncii-ed.2882, HG nr.119/2884, HG nr.4S7/2883, Norme Specifice de Protectia Munciietc.

Legea nr. 319/2886 privind securitatea ~i sanatatea in munca preia prevederile Directivei Consiliului nr. 89/391/CEE privind introducerea de masuri pentru promovarea imbunatatirii securitatii ~i sanatatii lucratorilor la locul de munca.

Legea nr. 319/2886 prevede ca pentru EM sa se adopte, din faza de cercetare, proiectare ~i executie a acestora, precum ~i de elaborare a tehnologiilor de fabricatie, solutii conforme prevederilor legale in vigoare privind securitatea ~i sanatatea in munca, prin a caror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare ~i de imbolnavire profesionala a lucratorilor.

ffn vederea realizarii unor EM fara pericol pentru securitatea ~i sanatatea lucratorilor, este necesar sa se garanteze, din faza de proiectare ~i fabricare, cerintele de securitate ~i sanatate prevazute de Directivele tehnice, respectiv cerintele din reglementarile nationale tehnice.

EM care nu fac obiectul reglementarilor tehnice prevazute de Legea nr. 688/2881, trebuie sa asigure cerintele de securitate prevazute de standarde, norme de protectie muncii etc.

ffn vederea garantarii in utilizare a unor ma~ini industriale sigure, proiectantul ~i fabricantul unui astfel de EM trebuie sa ateste indeplinirea prevederilor HG nr.119/2884, care reprezinta documentul legislativ prin care preia Directiva 98/37/CE.

Complementar Directivei 98/37/CE pentru riscul major electric (ma~ini ~i aparate electrice) se aplica prevederile Directivei 73/23/CEE referitoare la materialul electric destinat a fi utilizat in diferite limite de tensiune, iar pentru caracteristicile legate de emisia ~i imunitatea EM in c,mp electromagnetic se aplica prevederile directivei 89/336/CEE referitoare la compatibilitatea electromagnetica.

EM destinate a fi utilizate in atmosfere potential explozive se aplica prevederile directivei 94/9/CEE referitoare la echipamente ~i sisteme protectoare destinate a fi utilizate in atmosfere potential explozive.

EM care se incadreaza in categoria de in vederea asigurarii cerintelor esentiale de securitate ~i sanatate aplicabile inca din fazele de conceptie, fabricare ~i comercializare trebuie sa fie indeplinite prevederile HG nr.119/2884.

HG nr.119/2884 se aplica ma~inilor industriale ~i componente de securitate ~i prevede:

- enuntarea cerintelor esentiale care trebuie indeplinite;

- definirea procedurilor de certificare aplicabile diferitelor tipuri de ma~ini

industriale;

- stabilirea cerintelor legate de desemnarea organismelor de cerificare competente pentru aplicarea procedurii "examinare EC de tip" prevazuta de Anexa nr.6;

- prezentarea modelelor de marcaje, documente necesare.

HG nr.119/2884 prevede urmatoarelor conditii care au ca rezultat indeplinirea cerintelor esentiale de securitate ~i sanatate de catre ma~inile industriale: 1. OBLIGATIVITATEA ca orice EM pus in circulatie sa fie ffN CONFORMITATE cu CERINTELE ESENTIALE DE SECURITATE SI SANATATE

2. OBLIGATIVITATEA ca orice EM sa fie CERTIFICAT corespunzator procedurilor de certificare aplicabile

3. OBLIGATIVITATEA ca pe orice EM sa fie aplicat MARCAJUL "CS" ~i respectiv ' CE ~ dupa semnarea unui acord PECA referitor la ma~ini sau aderarea Rom,niei la UE

4. OBLIGATIVITATEA ca orice EM sa fie insotit de DECLARATIA CE DE CONFORMITATE a fabricantului, importatorului sau distribuitorului autorizat pe teritoriul Rom,niei

5. CERINTELE ESENTIALE DE SECURITATE SI SANATATE aplicabile.

6.DESCRIEREA PROCEDURILOR GENERALE DE CERTIFICARE ~i definirea categoriilor de EM carora li se aplica:

# elaborarea ~i pastrarea documentatiei tehnice pentru orice tip de model de EM ~i efectuarea, la cerere, a incercarilor ~i evaluarii la organisme competente;

# "examinare EC de tip" pentru orice tip de model de EM, cu exceptia celor care nu sunt prevazute in lista EM care se certifica obligatoriu de un organism de certificare.

7. STABILIREA criteriilor privind recunoa~terea ~i desemnarea organismelor de certificare din cadrul sistemului de evaluare a conformitatii certificare reglementat gestionat de MMSSF.

ffn scopul crearii conditiilor pentru integrarea economica a Rom,niei pe piata U.E. se actioneaza ~i in sensul elaborarii de reglementari tehnice ~i procedurale similare celor utilizate pe plan european la aplicarea procedurilor de certificare specifice EM (evaluari, incercari) sau a procedurilor de lucru ale organismului de certificare.

Pentru realizarea unei evaluari a conformitatii ~i certificari a produselor din domeniul reglementat ~i voluntar este necesar sa existe proceduri de lucru, in conformitate cu regulile impuse de standardele europene in domeniul calitatii.

Procedurile de lucru trebuie sa tina cont de metodele de evaluare ~i diagnosticare tehnica a securitatii ~i sanatatii in munca, care trebuie elaborate astfel inc,t sa fie similare celor din tarile europene.

Prevederile legate de evaluarea conformitatii ~i certificarea echipamentelor de munca se aplica persoanelor fizice ~i juridice din domeniile public ~i privat care fabrica, importa, comercializeaza ~i utilizeaza echipamente tehnice destinate a fi utilizate in medii normale: ma~ini, utilaje, instalatii, aparaturi, dispozitive, unelte sau alte mijloace asemanatoare folosite de salariati in procesul muncii.

ffn ceea ce prive~te ma~inile industriale, HG nr.119/2884 stabile~te aplicarea procedurilor de certificare in functie de tipul de model de ma~ina sau componenta de securitate ~i functie de incadrarea in lista prevazuta in Anexa nr.4.

ffn cazul in care un echipament de munca fabricat sau comercializat care nu este prevazut in Anexa nr.4, referitoare la ma~ini industriale care se certifica obligatoriu prin examinare EC de tip, se aplica procedura de certificare efectuata de fabricant, denumita ~i " autocertificare ", prezentata in cele ce urmeaza.

Certificarea e tectuata de fabricant, denumi t a "autocertificare", este procedura prin care fabricantul sau distribuitorul autorizat declara pe propria raspundere prin intocmirea ~i semnarea declaratiei CE de conformitate ca tipul de model de echipament tehnic satisface cerintele esentiale de securitate ~i sanatate aplicabile.

Acestei proceduri se supune fabricantul sau distribuitorul autorizat de asemenea echipamente tehnice. C,nd se declara conformitatea cu standarde armonizate, producatorul trebuie sa detina un raport tehnic sau certificat de conformitate emis de un organism competent.

Procedura de evaluare a conformitatii aplicata de un organism de certificare competent este 0 procedura proprie, care la finalizate da dreptul sa se aplice marca CST.

Procedura de certificare efectuata la cererea fabricantului sau reprezentantului sau stabilit in Rom,nia se finalizeaza prin emiterea unui certificat de conformitate. Certificatul de conformitate se poate emite pentru documentatie tehnica a produsului, prototip, lot, tip de model.

Obtinerea atestarii de la organismul de certificare competent da dreptul ca fabricantul sau distribuitorul autorizat sa aplice, inainte de comercializare, pe exemplarele de echipamente tehnice fabricate marcajul CE pentru EM care fac obiectul HG nr.119/2884 ~i nu sunt prevazute in Anexa nr.4 ~i respectiv marca CST pentru EM care nu se supun domeniului reglementat de Legea nr.68S/2881 cu modificarile ulterioare.

ffn vederea obtinerii unui certificat de conformitate solicitantul trebuie sa transmita 0 cerere ferma organismului de certificare competent ~i sa inainteze un dosar cu documentatie tehnica intocmit conform art.3 din Anexa nr.S a HG

n r. 119/2884.

Pentru EM care fac obiectul HG nr.119/2884 ~i nu sunt prevazute in Anexa nr.4 ~i respectiv pentru EM care nu se supun domeniului reglementat de Legea nr.68S/2881 cu modificarile ulterioare, la fiecare 2 ani, dupa expirarea termenului de valabilitate a certificatului de conformitate emis de catre organismul de certificare se efectueaza reexaminarea documentatiei tehnice de proiectare ~i, dupa caz, se efectueaza verificari privind conformitatea tipului de model de echipament tehnic cu cerintele de securitate ~i sanatate aplicabile in vederea extinderii valabilitatii certificatului de conformitate.

Echipamentele de munca (EM) care intra in categoria ma~inilor industriale ~i componentelor de securitate prevazute in Anexa nr.4 a HG nr.119/2884 li se aplica procedura de evaluare a conformitatii efectuate de un organism recunoscut ~i desemnat sa aplice procedura "examinare EC de tip" conform Anexei nr.6, prezentata in cele ce urmeaza.

Evaluarea conformitatii ~i certificarea de terta parte reprezinta actiunea unei terte parti neutre fat a de producator care dovede~te existenta increderii adecvate ca un tip de model de echipament tehnic este conform cu cerintele esentiale de securitate ~i sanatate prevazute transpuse in standarde sau alte acte reglementare, conform domeniului de utilizare definit.

Certificarii de terta parte (organisme de certificare recunoscute ~i competente) se supun tipurile de modele de echipamente tehnice destinate a fi utilizate in medii normale in vederea protejarii impotriva unor riscuri care pot genera accidentarea sau imbolnavirea profesionala.

ffn cazul certificarii de terta parte procedurile de certificare aplicabile sunt "examinare EC de tip " ~i evaluarea dispozitiilor legate de controlul fabricatiei modelului de echipament tehnic supus certificarii.

Procedura de certificare prin examinare EC de tip este procedura prin care un organism de certificare recunoscut constata ~i atesta ca tipul de model de echipament tehnic satisface cerintele esentiale de securitate ~i sanatate aplicabile.

Se supun procedurii de certificare prin examinare EC de tip orice tip de model de

echipament tehnic fabricat in tara, importat, comercializat, asamblat sau utilizat prevazut in Anexa nr.4 din HG nr.119/2BB4.

Se poate aplica, la cerere, procedura de certificare examinare EC de tip pentru EM care nu sunt prevazute in Anexa nr.4 a HG nr.119/2BB4, caz in care solicitantul nu poate aplica pe produs numarul de identificare a organismului recunoscut care a efectuat certificarea.

Numarul de identificare a organismului se aplica doar la produsele care fac obiectul prevederilor Anexei nr.4 din HG nr.119/2BB4.

Pentru EM care fac obiectul HG nr.119/2BB4 ~i sunt prevazute in Anexa nr.4 certificatului de examinare EC de tip se emite fara termen de valabilitate, iar pentru verificarea modului in care se garanteaza respectarea cerintelor esentiale de securitate ~i sanatate aplicabile acestor EM se poate efectua a supraveghere periodica (la 2 ani) prin verificarea ~i controlul documentatiei tehnice de proiectare, verificarea prin prelevare de e~antioane a unor exemplare de EM din loturile fabricate ~i controlul fabricatiei exemplarelor de EM pentru garantarea cerintelor de securitate in raport cu prototipul certificat.

Echipamentele de munca pot sa fie de natura noua sau second hand.

Ma~inile industriale second hand sunt considerate ca fiind de ocazie, categorie in care intra echipamentele de lucru ~i mijloacele de protectie care au fast, deja, folosite intr-o tara din Uniune europeana (UE) ~i sunt, din nou, plasate pe piata in UE.

Aceasta noua plasare pe piata presupune ca ma~ina de ocazie a depa~it stadiul de prima plasare pe piata ~i prima punere in functiune in CEE.

Ma~inile industriale reconditionate incep cu prefixul care indica repetarea unei actiuni sau intoarcerea la a situatie anterioara (retro).

Ma~inile reconditionate sunt ma~ini existente care au facut obiectul unei interventii tehnice ce a vizat modificarea starii lor, a performantelor, a securitatii, etc. Aceasta munca semnifica modificarea ma~inii intr-un grad mai mare sau mai mic.

Ma~ina industriala ureconstruitaU sau ureinnoitaU este a ma~lna noua constituita, partial sau in intregime, din parti provenite de la a ma~ina veche.

Reglementarile tehnice europene pot fi aplicate unei ma~ini de ocazie sau reconditionate sunt urmatoarele:

Directivele uNoii Abordariu au fast proiectate exclusiv pentru produsele noi sau pentru produsele privite ca noi.

Din punct de vedere tehnic, aplicarea directivelor la ma~inile de ocazie este, in general, nerealista.

De~i nu exista nici un obstacol legal pentru a reglementa ma~inile de ocazie printr-o directiva europeana bazata pe articolul lBBA al Tratatului, este dificil de vazut cum poate fi realizata armonizarea tehnica la ma~ini de generatii diferite.

Cerintele de securitate ~i sanatate aplicabile echipamentelor de munca noi sau de ocazie, utilizate de catre angajatori in procesul de munca, sunt prevazute de HG nr.1146/2BB6 privind cerintele minime de securitate ~i sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca (au fast prevazute in Normele Generale de Protectia Muncii-ed.2BB2), iar aplicarea acestor cerinte trebuie sa se realizeze ~i la punerea in conformitate a EM aflate in utilizare.

Stabilirea starii de securitate se face pe baza unui diagnostic tehnic efectuat de angajator, cu sprijinul unor organisme competente in domeniul securitatii ~i sanatatii in munca. Pentru EM aflate in exploatare la 23.89.1996, precum ~i pentru cele puse ulterior in functiune p,na la data de 81.18.2886, cu exceptia EM noi care intra sub incidenta HG nr.119/2884, a HG nr.4S7/2883 ~i a standardelor ~i prescriptiilor tehnice ~i de securitatea muncii, punerea in conformitate in raport cu cerintele minime de securitate se refera in fapt, in mod esential, in a adopta masuri tehnice adecvate, concretizate prin alegerea mijloacelor de protectie corespunzatoare ~i efectuarea unor modificari limitate ale sistemului de comanda in scopul reducerii, sau suprimarii principalelor riscuri.

ffn aceasta abordare, masurile tehnice adoptate se vor concentra asupra celor mai importante riscuri, alegerea lor trebuind sa tina seama de:

~posibilitatile tehnice;

~alegerea dispozitivelor de protectie puse pe piata care sunt conforme legislatiei in vigoare;

~costul punerii in conformitate raportat la rezultatul a~teptat in ceea ce prive~te reducerea riscurilor.

Pentru a atesta indeplinirii cerintelor de securitate aplicabile EM, in a caror categorie intra ma~inile industriale, trebuie sa se efectueze evaluarea, diagnosticarea tehnica, certificarea ~i/sau, dupa caz, punerea in conformitate in raport cu metodologiile, metodele ~i procedurile de evaluare elaborate de organisme competente.

Evaluarea, diagnosticarea tehnica, certificarea ~i/sau, dupa caz, punerea in conformitate se efectueaza de catre organisme competente (ex: organism de certificare cu domeniul de competenta EM) in raport cu metodologiile, metodele ~i procedurile de evaluare elaborate de catre acestea ~i se aplica in cadrul auditului de securitate ~i sanatate in munca (SSM).

ffn vederea efectuarii auditului de SSM legat evaluarea riscurilor echipamentului de munca utilizat de lucratori, angajatorul trebuie respecte prevederile HG nr.1146/2886 privind utilizarea echipamentului de munca.

ffn cadrul auditurlor SSM se pot efectua audituri de conformitate

- a echipamentelor de munca in raport cu cerintele minime de securitate ~i sanatate care trebuie asigurate lucratorilor la utilizarea echipamentelor de munca (HG nr.1146/2886, HG nr.119/2886, HG nr.4S7/2883 cu modificarile ulterioare etc);

a produselor (realizate) cu specificatiile de proiectare ~i executie a produsului, cerintele de calitate tehnice ~i de securitate a muncii;

Pe component a legata de evaluarea riscurilor echipamentelor de munca in utilizare, auditul de securitate ~i sanatate in munca se efectueaza de auditul SSM, prin aplicarea procedurilor legate:

- evaluarea conformitatii ~i certificarea echipamentelor de munca noi (ma~ini industriale ~i componente de securitate, echipamente elect rice de joasa tensiune, etc.), conform HG care decurg din Legea nr.68S/2881, cu modificarile ulterioare;

- evaluarea conformitatii ~i certificarea echipamentelor individuale de protectie noi, conform HG care decurg din Legea nr.68S/2881, cu modificarile ulterioare;

- evaluarea conformitatii ~i certificarea echipamentelor de munca noi (echipamente destinate energeticii, scari, schele, dispozitive de protectie etc.), conform domeniului nereglementat de HG;

- evaluarea, inspectia ~i diagnosticarea tehnica a echipamentelor de munca in utilizare necesare punerii in conformitate cu prevederile legale aplicabile.

ffn ceea ce prive~te echipamentele de munca aflat in utilizare la locul de munca, este necesara evaluarea riscurilor in vederea punerii in conformitate cu prevederile legale aplicabile.

Punerea in conformitate a echipamentelor de munca se efectueaza pentru: atestarea respectarii prevederilor legale referitoare la utilizarea echipamentelor de munca noi;

atestarea respectarii prevederilor legale referitoare la utilizarea echipamentelor de munca deja aflate in functiune.

Punerea in conformitate a echipamentelor de munca se efectueaza prin evaluare, inspectie ~i diagnosticare tehnica in raport cu cerintele esentiale de securitate ~i sanatate stabilite in HG care decurg din Legea nr.68S/2881, prezentate in Anexa n r. S

ffn cadrul auditului de SSM legat de evaluarea riscurilor la echipamentele de munca se aplica, functie de prevederile legale specifice, procedurile de certificare ~i/sau de punere in conformitate.

ffn vederea efectuarii auditului de SSM legat evaluarea riscului la echipamentele de munca in utilizare este necesar ca angajatorul sa efectueze aprecierea riscului prin utilizarea unor metode de analiza a pericolelor ~i estimarea riscului care urmeaza sa fie prezentate in modulele de curs urmatoare.

Aceste metode sunt prezentate pe scurt in Anexa B a standardului SR EN 18S8:2888 ~i sunt utilizate pentru analiza sistematica a pericolelor sunt disponibile mai multe metode de analiza a pericolelor ~i estimarea riscului.

Aspecte legate de evaluarea riscului la echipamentele de munca trebuie sa tina seama de urmatoarele elemente:

A. Informatii generale

Dupa estimarea riscului, trebuie facuta a evaluare a riscului pentru a determina daca este necesara a reducere a riscului sau daca ma~ina prezinta securitate.

Daca este necesara a reducere a riscului, atunci trebuie selectate ~i aplicate masuri de securitate adecvate ~i trebuie repetata procedura. ffn timpul acestui proces iterativ, este important ca proiectantul sa verifice daca, ca urmare a aplicarii noilor masuri de securitate, nu s-au creat pericole suplimentare. Daca au aparut pericole suplimentare, acestea trebuie adaugate listei pericolelor identificate.

Atingerea obiectivelor de reducere a riscului ~i un rezultat favorabil al compararii riscurilor confera increderea ca ma~ina prezinta securitate.

B. Aspecte legate de atingerea obiectivelor de reducere a riscului

ffndeplinierea urmatoarelor conditii indica sf,r~itul aplicarii procedurii de reducere a riscurilor:

pericolul a fast eliminat sau riscul redus prin:

a) prevenire intrinseca sau inlocuirea cu materiale ~i substante mai putin periculoase;

b) prot ect.ie:

protectia aleasa furnizeaza a stare de securitate pentru utilizarea prevazuta;

tipul protectiei alese este adecvat aplicatiei functie de: a)probabilitatea anihilarii sau ocoliri;

b)gravitatea daunei;

c)incomodare in executa rea sarcinii cerute.

informatiile cu privire la utilizarea prevazuta a ma~inii sunt suficient de clare;

procedurile de lucru pentru utilizarea ma~lnll sunt adaptate la aptitudinile personalului care utilizeaza ma~ina sau a altar persoane care pot fi expuse la pericolele asociate ma~inii;

practicile de lucru in conditii de securitate recomandate pentru utilizarea ma~inii ~i cerintele referitoare la instruire au fast descrise in mod adecvat;

utilizatorul este suficient de informat cu privire la riscurile reziduale din diferite faze de viata ale ma~inii;

daca este recomandat un echipament individual de protectie, necesitatea unui astfel de echipament ~i ceintele de instruire pentru utilizarea lui au fast descrise in mod adecvat;

masurile suplimentare sunt suficiente.

ffn cadrul auditului SSM legat de EM este necesara efectuarea verificarilor la echipamentele de munca, care au ca obiect:

- verificari periodice ~i, daca este cazul, incercari periodice efectuate de persoane competente, in conformitate cu legislatia ~i/sau cu practicile nationale;

- verificari speciale, efectuate de persoane competente, in conformitate cu legislatia ~i/sau cu practicile nationale, de fiecare data c,nd s-au produs evenimente exceptionale susceptibile sa aiba consecinte daunatoare asupra securitatii echipamentului de munca, cum ar fi modificari ale procesului de munca, accidente, fenomene naturale, perioade prelungite de neutilizare.

SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A PERSONALULUI

1. NOXELE PROFESIONALE

Expunerile profesionale sunt legate de prezenta factorilor fizici, chimici, fizico-chimici, biologici, psihosociali, ergonomici in mediul de munca.

C,nd aceste expuneri profesionale au efect nefavorabil asupra capacitatii de munca sau asupra sanatatii personalului, factorii respectivi devin noxe profesionale (sinonim: factori nocivi profesionali)

• Definitie:

a factorii fizici, chimici, biologici ~i psihosociali prezenti in sistemul de

munca, action,nd independent sau in interrelatie,

a precum ~i orice element relevant din organizarea activitatii,

a pentru care exista dovezi ~tiintifice de asociere pozitiva semnificativa

intre expunere ~i modificarea reversibila sau ireversibila a structurii sau functionalitatii unui organ, sistem, aparat sau a organismului in ansamblul lui, manifestate prin:

- reducerea capacitatii de munca

- stare de oboseala

- fenomene patologice

• Caracteristicile noxelor profesionale:

Pot apartine tuturor elementelor componente ale sistemului de munca, cu influenta directa asupra organismului sau cu influente indirecte.

Provin in general, de la locurile de munca, dar prezenta lor poate depa~i mediul de munca, extinz,ndu-se in mediul inconjurator.

Actiunea lor se manifesta asupra grupurilor profesionale (grupuri de risc); uneori, noxele profesionale pot influenta ~i sanatatea populatiei generale (necesitatea diferentierii CMA pentru locurile de munca ~i, respectiv, pentru mediul inconjurator).

Unele noxe sunt, dimpotriva, prezente in mod principal in mediul obi~nuit, constituind mai rar un risc profesional (agentii etiologici ai majoritatii bolilor infectioase ~i parazitare profesionale).

• Noxele profesionale actioneaza ca: factori etiologici principali ai BP

factori etiologici favorizanti (secundari) in etiologia unor bali neprofesionale

factori de agravare a unor bali neprofesionale factori care impiedica vindecarea unor bali

2. BOLILE PROFESIONALE

• Definitie: Legea 319 / 2886

• Normele Metodologice la Legea 319 / 2886 nominalizeaza categoriile de bali profesionale ~i noxele profesionale respective. Se a~teapta ca din 2887 sa se introduca clasificarea EUROSTAT

• Particularitati ale patologiei profesionale:

factorii prezenti in sistemul de munca sunt predominanti ~i esentiali in etiologia BP = relatie cauza - efect, dar sunt importanti ~i factorii individuali ~i factorii extraprofesionali

BP ating muncitorii expu~i profesional (grupuri de risc, grupuri tinta), dar unele noxe profesionale pot aparea ~i in mediul inconjurator, influent,nd sanatatea generala

manifestarile morbide sunt polimorfe: aceea~i noxa poate produce efecte diferite asupra organismului

manifestarile clinice ale BP sunt asemanatoare cu cele din patologia

neprofesionala

dificultati de diagnostic (legate, de exemplu, de stadiul imbolnavirii) in general, latenta intre perioada de expunere ~i aparitia clinica a BP dificultate de afirmare a etiologiei profesionale in cazuri izolate actiune ucombinataU a noxelor, sinergism / antagonism

cumul de riscuri profesionale, apartin,nd unuia sau mai multor elemente componente ale sistemului de munca (mediu, executant, sarcina de munca, echipament tehnic)

• NU EXISTA ADAPTARE / OBISNUINTA LA ACTIUNEA NOXELOR!

• Morbiditatea profesionala in Rom,nia

putini medici de medicina muncii

conform raportarilor DSP, circa 48% din numarul mediu scriptic de angajati sunt expu~i uneia sau mai multor noxe la locul de munca

BP declarate - circa 2888 cazuri anual: numar uanormalu de mic! De ce?

• subraportarea numarului de angajati expu~i; munca la negru;

• absenta medicilor de medicina muncii; numarul lor redus;

• nerecunoa~terea, nediagnosticarea BP;

• uhealthy worker syndromeu;

• supraveghere medicala deficitara, deficiente de logistica;

• deci, ufenomen de icebergu.

3. BOLILE LEGATE DE PROFESIUNE

• Definitie - Normele Metodologice la Legea 319 / 2886

• Lista BLP ~i principalele lor cauze potentiale: Normele Metodologice la Legea 319 / 2886

4. SUPRAVEGHEREA MEDICALA A ANGAJATILOR

• Examenul medical la angajarea in munca, controlul medical periodic ~i

examenul medical la reluarea activitatii reprezinta supravegherea act iva a sanatatii angajatilor in relatie cu cerintele locului de munca ~i, in mod particular, cu factorii nocivi profesionali.

• Angajatorii din orice domeniu de activitate, sunt obligati sa respecte

reglementarile privind examinarile medicale ale angajatilor ~i sa asigure fondurile ~i conditiile necesare.

• Angajatii nu sunt implicati in nici un fel in costurile aferente supravegherii medicale specifice riscurilor profesionale, in costurile imbolnavirilor profesionale, ale accidentelor de munca ~i ale reabilitarii profesionale dupa BP sau AM.

• Examenul medical la angajarea in munca, controlul medical periodic ~i

examenul medical la reluarea activitatii vor fi efectuate in conformitate cu prevederile legislative in vigoare.

ffn cazuri argumentate medical, ~tiintific, statistic, metodologia se va adapta periodic prin includerea ~i a altar reglementari de supraveghere medicala, specifica noilor riscuri profesionale.

4.1. Examenul medical la angajarea in munca

• stabile~te:

aptitudinea /aptitudinea conditionata /inaptitudinea permanenta sau temporara in munca pentru profesia / functia ~i locul de munca in care angajatorul il va desemna sa lucreze;

compatibilitatea dintre eventualele afectiuni prezente in momentul examinarii ~i viitorul lac de munca;

faptul ca persoana care urmeaza a fi angajata nu prezinta a afectiune ce pune in pericol sanatatea ~i securitatea celorlalti angajati de la acela~i lac de

munca;

faptul ca persoana care urmeaza a fi angajata nu prezinta afectiuni ce pun in pericol securitatea unitatii ~i/sau calitatea serviciilor prestate; faptul ca persoana care urmeaza a fi angajata nu reprezinta un risc pentru sanatatea populatiei careia ii asigura servicii.

• se efectueaza obligatoriu pentru:

persoanele care urmeaza a fi angajate cu contract pe perioada determinata sau nedeterminata;

persoanele care reintra in activitate dupa a intrerupere mai mare de 6 luni pentru locurile de munca cu factori nocivi profesionali;

persoanele care reintra in activitate dupa a intrerupere mai mare de 12

luni pentru locurile de munca fara expunere la factori nOCIVI profesionali; persoanele care sunt transferate sau deta~ate in alte locuri de munca sau alte activitati;

ucenicii, elevii, studentii, angajatii care urmeaza a fi instruiti; angajatii care i~i schimba meseria sau profesia.

• se face la solicitarea angajatorului care va completa fi~a de solicitare a

examenului medical la angajare ~i fi~a de expunere la riscuri profesionale.

ffn situatia transferului, angajatul este obligat sa prezinte ~i co pia dosarului medical de la serviciul medical de medicina muncii care a deservit locul sau de munca anterior.

• consta din:

anamneza medicala profesionala ~i neprofesionala ~i examenul clinic, conform dosarului medical;

examene medicale complementare, clinice ~i paraclinice, conform reglementarilor MSP;

la indicatia medicului de medicina muncii, examene medicale suplimentare celor indicate.

• Rezultatele examenului clinic ~i ale celorlalte examene medicale se

inregistreaza in dosarul medical.

• Medicul de medicina muncii completeaza fi~a de aptitudine, cu concluzia

examenului medical la angajare: apt, apt conditionat, inapt temporar sau inapt pentru locul de munca respectiv.

4.2. Controlul medical de adaptare ~i controlul medical periodic:

• Controlul medical de adaptare in munca se efectueaza la indicatia medicului

de medicina muncii.

• Controlul medical periodic are ca scop:

confirmarea sau infirmarea aptitudinii in munca pentru profesia/functia ~i locul de munca pentru care s-a facut angajarea ~i s-a eliberat fi~a de aptitudine;

depistarea aparitiei unor boli care constituie contraindicatii pentru

activitatile ~i locurile de munca cu factori nocivi profesionali; diagnosticarea bolilor profesionale;

diagnosticarea bolilor legate de profesie;

depistarea bolilor care ar constitui risc pentru viata ~i sanatatea celorlalti angajati la acela~i loc de munca;

depistarea bolilor care ar constitui risc pentru securitatea unitatii, pentru calitatea produselor sau pentru populatia cu care angajatul vine in contact prin natura activitatii sale.

• Controlul medical periodic se efectueaza obligatoriu tuturor angajatilor,

indiferent de tipul contractului de munca.

• Continutul controlului medical periodic este in relatie cu expunerea

profesionala.

• Concluzia controlului medical periodic se finalizeaza prin completarea fi~ei

de aptitudine.

4.3. Examenul medical la reluarea activitatii:

• Se face dupa 0 intrerupere a activitatii de mInImum 98 zile pentru motive

medicale sau de 6 luni pentru orice alte motive, in termen de 7 zile de la reluarea activitatii.

• Medicul de medicina muncii poate efectua acest examen ori de c,te ori il

considera necesar.

4.4. Consultatii spontane:

• Orice angajat poate consulta medicul de medicina muncii pentru orice

simptome pe care le atribuie conditiilor de munca ~i activitatii desfa~urate. • Acest examen trebuie finalizat printr-o decizie a medicului de medicina muncii, care este imputernicit sa ia toate masurile necesare unei supravegheri

medicale individuale ~i/sau colective pentru prevenirea BP ~i a AM, pentru mentinerea sanatatii ~i capacitatii de munca.

4.5. Alte prevederi:

• Dosarul medical ~i fi~a de expunere la riscuri profesionale se pastreaza la

cabinetul de medicina muncii unde s-au efectuat examenul medical de angajare ~i controlul medical periodic.

• ffnregistrarile medicale vor fi past rate a perioada de timp cel putin egala

cu durata medie de expunere - afectare a starii de sanatate pentru fiecare categorie de risc profesional, astfel:

cabinetul de medicina muncii va pastra dosarele medicale, fi~ele de expunere la riscuri profesionale ~i datele de morbiditate profesionala;

angajatorul va pastra lista locurilor de munca cu riscuri profesionale ~i concluzia examinarii medicale (fi~a de aptitudine).

• ffn cazul schimbarii cabinetului de medicina muncii, inregistrarile medicale

se predau noului cabinet de medicina muncii agreat de angajator.

• La transferul in alta unitate, angajatului i se vor inm,na copii ale

dosarului sau medical ~i ale fi~ei de expunere la riscuri profesionale, pentru a fi predate la cabinetul de medicina muncii al unitatii respective.

• Angajatorii in procedura de faliment vor informa cabinetul de medicina

muncii ~i vor preda inregistrarile medicale directiilor de sanatate publica judetene ~i a municipiului Bucure~ti.

• ffn caz de ~omaj sau pensionare a angajatului, cabinetul de medicina muncii

va preda dosarul medical al acestuia medicului sau de familie.

• Medicul de medicina muncii ~i medicul de familie al angajatului se vor

informa reciproc ~i operativ referitor la aparitia unor modificari in starea de sanatate a angajatului.

• Dosarul medical este protejat de prevederile legislatiei in vigoare privind

secretul medical ~i este necomunicabil angajatorului.

5. LEGISLATIA PENTRU SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A ANGAJATILOR:

Legea securitatii ~i sanatatii in munca (nr. 319/2886); Normele metodologice de aplicare a legii 319/2886;

Codul Muncii/2883, republicat (titlul III Timpul de munca ~i timpul de odihna; titlul V Sanatatea ~i securitatea in munca);

Legea 95/2886 privind reforma in sanatate;

HG 862/2886 privind organizarea ~i functionarea Ministerului Sanatatii Publice;

Ordinul MSP 888/2886 privind aprobarea Regulamentului de organizare ~i functionare a autoritatilor de sanatate publica judetene, respectiv a municipiului Bucure~ti ~i a structurii organizatorice a acestor autoritati;

Ordinul MSP 824/2886 pentru aprobarea Normelor privind organizarea ~i functionarea Inspectiei Sanitare de Stat;

Legea 188/1999 privind infiintarea ~i organizarea Inspectiei Muncii; Legea privind incadrarea unor locuri de munca in conditii speciale (nr. 226/2886); Ordinul MMSSF pentru aprobarea Normelor tehnice de aplicare a prevederilor Legii nr. 226/2886 privind incadrarea unor locuri de munca in conditii speciale;

Legea 346/ 2882 privind asigurarea pentru accidente de munca ~i bali profesionale; Normele metodologice de aplicare a legii;

Legea 19/2888 privind pensia de asigurari sociale ~i alte drepturi de asigurari sociale;

Ordinul MSF 427/2882 pentru aprobarea trusei sanitare ~i a baremului de medicamente ce intra in dotarea posturilor de prim ajutor fara cadre medicale;

Ordinul MLPTL 678/2882 pentru aprobarea instructiunilor privind examinarea medicala ~i psihologica a personalului din transporturi cu responsabilitati in siguranta circulatiei ~i a navigatiei, precum ~i organizarea, functionarea ~i componenta comisiilor medicale ~i psihologice de siguranta circulatiei;

Ordinul MSF 87/2883 pentru aprobarea listei afectiunilor medicale

incompatibile cu calitatea de conducator de autovehicule sau ;

Ordinul MSF 883/2881 privind aprobarea unor indicatori de expunere ~i/sau de efect biologic relevanti pentru stabilirea raspunsului specific al organismului la factori de risc de imbolnavire profesionala;

Ordinul MSF 875/2882 privind stabilirea atributiilor medicului de medicina generala / medicina de familie cu competenta in medicina de intreprindere;

Legea 31/1991 privind stabilirea duratei timpului de munca sub 8 ore pe zi pentru salariatii care lucreaza in conditii deosebite - vatamatoare, grele sau periculoase;

Ordinul MSP 1844/2886 privind aprobarea Nomenclatorului de specialitati medicale, medico-dentare ~i farmaceutice pentru reteaua de asistenta medicala; Ordonanta de urgenta a Guvernului Rom,niei 96/2883 privind protectia maternitatii la locurile de munca; HG 537 / 2884 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor OUG 96/2883;

Ordinul MS 188/2884 privind constituirea Registrului operativ national al bolilor profesionale ~i a Centrului national de coordonare metodologica ~i informare privind bolile profesionale;

Legea 418 /2884 privind Statutul profesional specific al medicului de medicina a muncii;

Ordinul MS 248 / 2884 privind aprobarea Standardelor minimale pentru acreditarea cabinetelor medicale de medicina muncii ~i a baremului minimal de dotare a acestora;

....... Hotar,rile de Guvern aparute in 2886 privind adoptarea directivelor europene de securitate ~i sanatate in munca.

PRIMUL AJUTOR ffN ACCIDENTELE DE MUNCA

1. GENERALITATI

Primul ajutor reprezinta totalitatea actiunilor intreprinse imediat dupa producerea unui accident (de munca), p,na la momentul interventiei cadrelor medicale de specialitate.

Primul ajutor (asistenta de urgenta) se acorda in trei etape diferite:

• la locul accidentului sau imbolnavirii;

• in timpul transportului;

• in unitatile sanitare.

Toate unitatile sanitare sunt obligate sa acorde in permanenta asistenta medicala de urgenta, dar in cazul in care urgenta depa~e~te competenta ~i posibilitatile locale ale unitatii, accidentatul va fi transportat la alta unitate de specialitate, competenta in rezolvarea urgentei respective.

Exercitarea atributiilor de serviciu ale personalului medical ~i mediu sanitar se efectueaza in conformitate cu reglementarile Ministerului Sanatatii Publice.

Legislatie:

• Legea 319/2886 privind securitatea ~i sanatatea in munca ~i Normele Metodologice de aplicare

• Legea 95 / 2886 privind reforma in sanatate Titlul IV Sistemul national de

asistenta medicala de urgenta ~i de prim-ajutor calificat

• Legea 418 / 2884 privind statutul profesional specific al medicului de

medicina a muncii

• Ordinul Ministrului Sanatatii ~i Familiei nr. 875/2882: ffn atributiile

medicului de medicina generala / medicina de familie cu competenta in medicina de intreprindere, intra ~i aceea de a participa la realizarea managementului accidentelor de munca in intreprindere:

primul ajutor; trimiterea catre spital;

urmarirea evolutiei accidentatului.

Termeni ~i definitii (Legea 95 / 2886 privind reforma in sanatate):

Primul ajutor de baza - efectuarea unor actiuni salvatoare de viata unor persoane care au suferit 0 accidentare sau 0 imbolnavire acuta, de catre persoane fara pregatire medicala, fara utilizarea unor echipamente specfice acestui scop. Primul ajutor de baza se acorda de orice persoana instruita in acest sens sau de persoane fara instruire la indicatiile personalului din dispeceratele de urgenta

Primul ajutor calificat - efectuarea unor actiuni salvatoare de via~a unor

persoane care au suferit 0 accidentare sau 0 imbolnavire acuta, de catre personal paramedical, care a urmat cursuri speciale de formare ~i care are in dotare echipamentele specfice acestui scop, inclusiv defibrilatoare semiautomate, function,nd sub forma de echipe de prim ajutor intr-un cadru institutionalizat

Ambulanta de tip C - ambulanta destinata asistentei medicale de urgenta la cel mai inalt nivel ~i transportului medical asistat al pacientului critic, fiind dotata cu echipamente, materiale ~i medicamente de terapie intensiva

Ambulanta de tip B - ambulanta destinata interventiei de urgenta ~i transportului medical asistat al pacientilor. Ea poate fi, dupa caz, utilizata in acordarea primului ajutor calificat sau in acordarea asistentei medicale de urgenta cu echipamente, materiale ~i medicamente de terapie intensiva

Ambulanta de tip Al - ambulanta destinata transportului sanitar neasistat al unui singur pacient, fiind dotata cu echipamentele ~i materialele minime necesare acordarii primului ajutor in caz de nevoie

Ambulanta de tip A2 - ambulanta destinata transportului sanitar neasistat al unuia sau al mai multor pacienti, pe targa ~i sau scaune, fiind dotata cu echipamentele ~i materialele minime necesare acordarii primului ajutor in caz de nevoie

Serviciul mobil de urgenta, reanimare ~i descarcerare (SMURD) Sistemul national unic pentru apeluri de urgenta 112 Dispecerat medical de urgenta

ffn scopul asigurarii primului ajutor la locul de munca, serviciile medicale ~i de securitate a muncii trebuie:

• sa cunoasca competentele umane ~i mijloacele tehnice disponibile din

unitatea respectiva, pentru a actiona eficace in cazul producerii unui accident de munca ~i pentru a limita consecintele sale;

• sa informeze ~i sa sensibilizeze angajatii in ceea ce prive~te notiunile de

risc ~i de pericol;

• sa formeze salvatori care sa intervina rapid ~i eficace in actiunile de

urgenta (acordarea primului ajutor) la locul de munca, p,na la sosirea echipelor de specialitate;

• sa cunoasca ~i sa anticipeze riscurile specifice locurilor de munca de la

locul de munca, atelier, sectie, unitate.

ffn promovarea securitatii ~i sanatatii in munca primeaza actiunile de prevenire, de asigurare a celor mai bune conditii in desfa~urarea procesului de munca dar, pentru a limita efectele unui accident, este necesar sa se aiba in vedere ~i acest tip de instruire "terapeutica".

Cu exceptia cazurilor de mare urgenta ~i/sau petrecute in locuri izolate, primul ajutor in caz de accident sau de imbolnavire acuta ar trebui sa fie acordat de catre salvatorii profesioni~ti dar, la locul unde s-a produs accidentul ~i p,na la interventia cadrelor medicale de specialitate, primul ajutor trebuie acordat de catre persoanele care sunt pregatite in acest scop (salvatori).

Atunci c,nd exista aparate de reanimare, acestea trebuie manipulate numai de catre salvatorii care sunt obi~nuiti cu utilizarea lor.

Salvatorul nu inlocuie~te medicul dar, prin masurile pe care le aplica, el trebuie sa reu~easca sa evite:

• inrautatirea starii accidentatului;

• aparitia complicatiilor;

• producerea mortii victimei.

Formarea salvatorilor trebuie sa fie predominant practica, repetata in mod periodic, pentru ca salvatorii sa poata actiona oric,nd ~i oriunde.

Atentie! 0 persoana care nu este pregatita ca salvator nu trebuie sa incerce sa intervina cu orice pret; obligatiile sale sunt:

• sa nu atinga victima;

• sa cheme pe cel mai apropiat salvator;

• sa anunte accidentul ~i sa solicite ajutor calificat;

• sa organizeze protectia victimei;

• sa previna extinderea starii de accident.

2. CONDUITA SALVATORULUI

2.1. ANALIZA SITUATIEI

• Ce s-a int,mplat, care este natura accidentului?

• Mai exista vreun pericol?

• Poate fi suprimat acest pericol fara alt rise?

2.2. PROTEJAREA VICTIMEI

Cercetarea ~i identificarea riscurilor care persista pentru a proteja victima ~i a preveni extinderea accidentarii:

• Identificarea surselor de riscuri reale, persistente sau presupuse ~i

reperarea persoanelor care ar putea fi expuse la riscurile identificate.

• Suprimarea / izolarea riscurilor, singur sau cu ajutoare calificate.

• Institui rea unui "ba raj de secu ritate" in j u rul victimei, Indepa rt, nd persoanele neavizate.

2.3. EXAMINAREA VICTIMEI

• Cercetarea ~i recunoa~terea semnelor care indica faptul ca viata victimei

este amenintata:

s,ngereaza abundent? raspunde la intrebari? resp i ra?

are puls?

• Definirea ordinii de prioritate a interventiilor.

• Triajul victimelor, pe baza ierarhizarii leziunilor in functie de gravitatea lor.

2.4. ANUNTAREA ACCIDENTULUI, personal sau prin altcineva:

• Apelul de prim ajutor, contin,nd informatii despre: ce s-a int,mplat; locul

accidentului; accesibilitatea drumului; numarul ~i starea victimelor; tipurile de leziuni produse; cine face apelul.

Persoana care a facut apelul trebuie sa a~tepte confirmarea corecta a

mesajului transmis.

2.5. PRIMUL AJUTOR

Salvatorul decide ~i efectueaza interventia (interventiile), folosind tehnicile cunoscute ~i exersate ~i verifica, supraveghind victima, daca s-a produs rezultatul a~teptat:

Daca victima nu vorbe~te (este incon~tienta) dar respira ~i are puls:

• a~ezarea in pozitia de siguranta;

• acoperirea victimei, alarma;

• supravegherea circulatiei, a starii de con~tienta, a respiratiei, p,na la sosirea ajutoarelor medicale.

Daca victima nu raspunde, nu respira dar are puls:

• degajarea (eliberarea) cailor respiratorii;

• manevra Heimlich;

• resp i rat i a "qura la qura" sau "qura la nas".

Daca victima nu raspunde, nu resplra, nu are puls:

• reanimare cardio-respiratorie (masaj cardiac extern asociat cu respiratie "qura la qur a" sau "qura la nas").

Daca victima s,ngereaza abundent:

• compresie manuala locala;

• pansament compresiv;

• compresie manuala la distanta (in zona subclaviculara sau inghinala).

Daca victima prezinta arsuri:

• spalare abundenta cu apa.

Daca victima vorbe~te dar nu poate efectua anumite mi~cari:

• oricare ar fi semnele, se actioneaza ca ~i cum victima ar avea 0 fractura, evit,nd deplasarea ei ~i respect,nd toate eventualele deformari la nivelul membrului superior, al membrului inferior, al coloanei vertebrale.

Daca victima prezinta plagi:

• plagi grave: a~ezarea victimei intr-o pozitie adecvata, ingrijirea segmentului amputat, compresie pentru oprirea s,ngerarii etc.;

• plagi simple: curatarea ~i pansarea plagii.

2.6. SUPRAVEGHEREA VICTIMEI SI ASTEPTAREA SOSIRII ECHIPEI DE SPECIALITATE SI A AMBULANTEI:

• Urmarirea semnelor vitale ale victimei.

• Asigurarea interventiilor necesare, daca survin modificari in starea victimei.

• Informarea medicului despre accident ~i despre starea victimei.

3. TRANSPORTUL

ACCIDENTATILOR. PRINCIPII

GENERALE

Nici un accidentat nu va fi transportat inainte de a fi adus in starea de a suporta in bune conditii transportul, adica inainte de a fi examinat ~i a i se fi acordat, efectiv, primul ajutor.

• Transport numai cu ambulanta.

• Transport cu mijloace improvizate numai pentru victimele cu leziuni u~oare, care nu influenteaza functiile vitale ale organismului ~i atunci c,nd accidentul s-a produs in locuri izolate, la mare distanta de statiile de salvare. Numai in conditii exceptionale se poate indica ~i transportul celor grav accidentati cu aceste mijloace improvizate.

• ffn conditiile actuale de organizare ~i dotare a serviciilor de urgenta,

numai cadrele medico-sanitare de specialitate au dreptul sa dispuna ridicarea ~i transportul victimelor de la locul accidentului.

• Faptul ca transportul de la locul accidentului p,na la unitatea sanitara ar

dura numai 18 - 15 minute, nu poate constitui 0 justificare pentru neaplicarea masurilor de prim ajutor la locul accidentului sau in timpul transportului.

• Nu este indicat ca, din dorinta de a transporta accidentatul in timpul cel

mai scurt posibil la 0 unitate sanitara competenta, sa se apeleze la orice vehicul.

• Tehnica de interventie pentru transport trebuie subordonata ideii de a nu

agrava ~i a nu complica vatamarile produse de accident.

Pentru aceasta, mobilizarea accidentatului va trebui astfel executata inc,t segmentul format din cap - g,t - trunchi - bazin, sa ram,na nemi~cat, ca un bloc rigid.

• Nerespectarea regulilor de acordare a primului ajutor la locul accidentului,

nesocotirea necesitatii transportului victimei cu autosanitara ~i neaplicarea tratamentului necesar in autosanitara duc, inexorabil, la situatia de a ridica de la locul accidentului un ranit in stare de ~oc, de a transporta un muribund ~i de a "interna" un decedat.

COMUNlCAREA Sl CERCETAREA EVENlMENTELOR, ffNREGlSTRAREA Sl EVlDENTA ACClDENTELOR DE MUNCA Sl A lNClDENTELOR PERlCULOASE, SEMNALAREA, CERCETAREA, DECLARAREA Sl RAPORTAREA BOLl LOR PROFESlONALE

Dispozitii generale

Norma metodologica constituie cadrul de reglementare a unor proceduri, metode ~i mijloace privind comunicarea ~i cercetarea evenimentelor, inregistrarea ~i evidenta accidentelor de munca, a incidentelor periculoase, semnalarea, cercetarea, declararea ~i raportarea bolilor profesionale, in scopul aplicarii unitare a prevederilor Legii nr.319/2886.

Prevederile normelor metodologice se aplica in toate sectoarele de activitate, at,t publice, c,t ~i private, cu exceptia fortelor armate sau politiei, precum ~i cazurilor de dezastre, inundatii ~i protectiei civile.

Comunicarea evenimentelor

Orice eveniment va fi comunicat de indata angajatorului, de catre conducatorul locului de munca sau de orice alta persoana care are cuno~tinta despre producerea acestuia.

Angajatorul are obligatia sa comunice evenimentele, de indata:

a) inspectoratelor teritoriale de munca, toate evenimentele;

b) asiguratorului, potrivit Legii nr. 346/2882 privind asigurarea pentru

accidente de munca ~i bali profesionale, cu modificarile ~i completarile ulterioare, evenimentele urmate de incapacitate temporara de munca, invaliditate sau deces, la confirmarea acestora;

c) organelor de urmarire penala, dupa caz.

Accidentele u~oare, nu se comunica ~i nu se raporteaza.

Daca printre victimele evenimentului se afla ~i lucratori ai altar angajatori, evenimentul va fi comunicat ~i angajatorilor acestora, de catre angajatorul la care s-a produs evenimentul.

Comunicarea evenimentelor va cuprinde urmatoarele informatii:

a) denumirea/numele angajatorului la care s-a produs accidentul ~i, daca este

cazul, denumirea/numele angajatorului la care este/a fast angajat accidentatul;

b) sediul/adresa ~i numarul de telefon ale angajatorului;

c) locul unde s-a produs evenimentul;

d) data ~i ora la care s-a produs evenimentul/data ~i ora la care a decedat accidentatul;

e) numele ~i prenumele victimei;

f) datele personale ale victimei: v,rsta, starea civila, copii in intretinere, alte persoane in intretinere, ocupatia, vechimea in ocupatie ~i la locul de munca;

g) imprejurarile care se cunosc ~i cauzele prezumtive;

h) consecintele accidentului;

i) numele ~i functia persoanei care comunica evenimentul;

j) data comunicarii;

k) unitatea medicala la care a fast internat accidentatul.

ffn cazul accidentelor de circulatie produse pe drumurile publice, soldate cu decesul victimelor, in care printre victime sunt ~i persoane aflate in indeplinirea unor indatoriri de serviciu, serviciile politiei rutiere vor comunica evenimentul la inspectoratul teritorial de munca din judetul pe raza caruia s-a produs.

Accidentul urmat de invaliditate, se va comunica dupa primirea deciziei de incadrare, intr-un grad de invaliditate.

PROCEDURI APLICATE ffN URMA UNUI EVENIMENT

Angajatorul va lua masurile necesare pentru a nu se modifica starea de fapt rezultata din producerea evenimentului, p,na la primirea acordului din partea organelor care efectueaza cercetarea, cu exceptia cazurilor in care mentinerea acestei stari ar genera producerea altar evenimente, ar agrava starea accidentatilor sau ar pune in pericol viata lucratorilor ~i a celorlalti participanti la procesul muncii.

ffn caz de deces a persoanei accidentate, inspectoratul teritorial de munca va solicita, in scris, unitatii medico-legale competente, un raport preliminar din care sa reiasa faptul ca decesul a fast sau nu urmarea unei vatamari violente.

ffn cazul accidentului urmat de invaliditate, unitatea de expertiza

medicala ~i recuperare a capacitatii de munca, care a emis decizia de incadrare intr-un grad de invaliditate, va trimite a co pie dupa decizie, in termen de 3 zile lucratoare de la data eliberarii acesteia, la inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia s-a produs accidentul.

Cercetarea evenimentelor

Cercetarea evenimentelor are ca scop stabilirea imprejurarilor ~i a cauzelor care au condus la producerea acestora, a reglementarilor legale incalcate, a raspunderilor ~i a masurilor ce se impun a fi luate pentru prevenirea producerii altar cazuri similare ~i, respectiv, pentru determinarea caracterului

accidentului.

Cercetarea se face, imediat dupa comunicare.

Cercetarea evenimentelor care produc incapacitate temporara de munca se efectueaza de catre angajatorul la care s-a produs evenimentul.

Angajatorul care a organizat transportul raspunde pentru cercetarea accidentului de circulatie produs pe drumurile publice, urmat de incapacitate temporara de munca.

Continutul DOSARULUI DE CERCETARE

Cercetarea evenimentelor se va finaliza cu intocmirea unui dosar, care va cuprinde:

a) opisul actelor aflate in dosar;

b) procesul-verbal de cercetare;

c) nota de constatare la fat a locului, incheiata imediat dupa producerea evenimentului de catre inspectorul de munca, in cazul evenimentelor care se cerceteaza de catre inspectoratul teritorial de munca/lnspectiaMuncii, conform competentelor sau de catre

d) lucratorul desemnat/serviciile externe de prevenire ~i protectie, in cazul

evenimentelor a caror cercetare intra in competenta angajatorului ~i semnata de catre angajator/reprezentantul sau legal, care va cuprinde precizari cum ar fi pozitia victimei, existenta sau nu a echipamentului individual de protectie, starea echipamentelor de munca,

e) modul in care functionau dispozitivele de protectie, inchiderea fi~ei

individuale de instructaj prin barare ~i semnatura, ridicarea de documente sau prelevarea de probe;

f) schite, fotografii referitoare la eveniment;

g) declaratiile accidentatilor, in cazul evenimentului urmat de incapacitate temporara de munca sau de invaliditate;

h) declaratiile martorilor ~i ale oricaror persoane care pot contribui la

elucidarea imprejurarilor ~i a cauzelor reale ale producerii evenimentului;

i) declaratiile persoanelor raspunzatoare de nerespectarea reglementarilor

legale;

j) copii ale actelor ~i documentelor necesare pentru elucidarea imprejurarilor ~i a cauzelor reale ale evenimentului;

k) copii ale certificatului constatator sau orice alte autorizatii in baza caruia angajatorul i~i desfa~oara activitatea;

l) copii ale fi~ei de expunere la riscuri profesionale ~i fi~ei de aptitudine;

m) copii ale contractelor individuale de munca al victimelor;

n) copii ale fi~elor de instruire individuala in domeniul securitatii ~i sanatatii in munca ale victimelor; in caz de deces se va anexa in original;

0) concluziile raportului de constatare medico-legala, in cazul accidentului mortal;

p) co pie a hotar,rii judecatore~ti prin care se declara decesul, in cazul persoanelor date disparute;

q) co pie a certificatelor de concediu medical in cazul accidentului urmat de

incapacitate temporara de munca;

r) co pie a deciziei de incadrare intr-un grad de invaliditate, in cazul accidentului urmat de invaliditate;

s) actul emis de unitatea sanitara care a acordat asistenta medicala de urgenta, din care sa rezulte data, ora c,nd accidentatul s-a prezentat pentru consultatie ~i diagnosticul, in cazul accidentelor de traseu;

t) co pie a procesului-verbal de cercetare la fat a locului, incheiat de serviciile politiei rutiere, in cazul accidentelor de circulatie pe drumurile publice.

Angajatorul are obligatia sa numeasca, de indata, prin decizie scrisa, comisia

de cercetare a evenimentului.

- Comisia de cercetare a evenimentului va fi compusa din cel putin 3 persoane; una dintre acestea trebuie sa fie lucrator desemnat, reprezentant al serviciului intern sau reprezentant al serviciului extern cu pregatire de nivel superior.

- Daca in eveniment sunt implicate victime cu angajatori diferiti, in comlSla de cercetare numita de angajatorul la care s-a produs evenimentul, vor fi nominalizate ~i persoane numite prin decizie scrisa, de catre ceilalti angajatori. ffn cazul accidentelor de circulatie pe drumurile publice, serviciile politiei rutiere vor transmite organelor imputernicite sa efectueze cercetarea, la cererea acestora, in termen de 5 zile lucratoare de la solicitare, un exemplar din procesul-verbal de cercetare la fat a locului ~i orice alte documente existente, necesare cercetarii: copii de pe declaratii, foaia de parcurs, ordin de deplasare, schite.

ffn cazul accidentului cu incapacitate temporara de munca, in urma caruia a intervenit invaliditate confirmata prin decizie sau decesul victimei, inspectoratul teritorial de munca va completa dosarul de cercetare, intocmit la data producerii evenimentului, ~i va revizui procesul-verbal de cercetare. Dosarul de cercetare a evenimentului trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a) filele dosarului sa fie numerotate, semnate de inspectorul care a efectuat

cercetarea sau de membrii comisiei de cercetare numita de angajator ~i ~tampilate, cu ~tampila inspectoratului sau angajatorului;

b) numarul total de file continut de dosarul de cercetare, ~i numarul de file

pentru fiecare document anexat la dosar sa fie mentionat in opis;

c) fiecare document, cu exceptia procesului-verbal de cercetare, sa fie

identificat, in dosarul de cercetare, ca anexa;

d) paginile ~i spatiile albe sa fie barate;

e) schitele referitoare la eveniment, anexate la dosar, sa fie insotite de explicatii;

f) fotografiile, referitoare la eveniment, sa fie clare ~i insotite de

explicatii;

g) formularul pentru declaratii sa fie conform modelului;

h) declaratiile aflate la dosar sa fie tehno-redactate, pentru a se evita eventualele confuzii datorate scrisului ilizibil, certificate ca fiind conforme cu originalul ~i semnate de catre inspectorul care a efectuat cercetarea sau de catre unul dintre membrii comisiei de cercetare.

Procesul-verbal de cercetare a evenimentelor trebuie sa contina urmatoarele capitole:

a) data incheierii procesului-verbal;

b) numele persoanelor ~i in ce calitate efectueaza cercetarea evenimentului;

c) perioada de timp ~i locul in care s-a efectuat cercetarea;

d) obiectul cercetarii;

e) data ~i ora producerii evenimentului;

f) locul producerii evenimentului;

g) datele de identificare a angajatorului la care s-a produs evenimentul, numele reprezentantului sau legal;

h) datele de identificare a accidentatului/accidentatilor;

i) descrierea detaliata a locului, echipamentului de munca, a imprejurarilor ~i modului in care s-a produs evenimentul;

j) urmarile evenimentului ~i/sau urmarile suferite de persoanele accidentate;

k) cauza producerii evenimentului;

I) alte cauze care au concurat la producerea evenimentului;

m) alte constatari facute cu ocazia cercetarii evenimentului;

n) persoanele raspunzatoare de incalcarea reglementarilor legale; 0) sanctiunile contraventionale aplicate;

p) propuneri pentru cercetare penala;

q) caracterul accidentului;

r) angajatorul care inregistreaza accidentul de munca sau incidentul periculos; s) masuri dispuse pentru prevenirea altor evenimente similare ~i persoanele responsabile pentru realizarea acestora;

t) termenul de raportare la inspectoratul teritorial de munca privind realizarea masurilor prevazute;

u) numarul de exemplare in care s-a incheiat procesul-verbal de cercetare ~i repartizarea acestora;

v) numele ~i semnatura persoanei/persoanelor care au efectuat cercetarea;

w) avizul inspectorului-~ef adjunct securitate ~i sanatate in munca;

x) avizul compartiment legislatie contencios, in cazul evenimentelor cercetate de catre inspectoratul teritorial de munca sau inspectia muncii;

y) viza inspectorului-~ef/inspectorului general de stat.

Dosarul de cercetare a evenimentelor se va intocmi astfel:

a) intr-un exemplar, pentru evenimentele care au produs incapacitate temporara

de munca; dosarul se pastreaza in arhiva angajatorului care inregistreaza accidentul;

b) intr-un exemplar, pentru incidentele periculoase; dosarul se pastreaza la

inspectoratul teritorial de munca care a efectuat cercetarea;

c) in doua exemplare, pentru evenimentele care au produs invaliditate

confirmata prin decizie, deces, accidente colective; originalul se inainteaza organelor de urmarire penala ~i un exemplar se pastreaza la inspectoratul teritorial de munca care a efectuat cercetarea;

d) in doua exemplare, pentru evenimentele care au antrenat invaliditate

evidenta; originalul se pastreaza la inspectoratul teritorial de munca care a efectuat cercetarea ~i un exemplar se transmite angajatorului care inregistreaza accidentul;

e) in trei exemplare, pentru evenimentele cercetate de Inspectia Muncii;

originalul se inainteaza organelor de urmarire penala, un exemplar se pastreaza la Inspectia Muncii ~i un exemplar la inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia s-a produs evenimentul;

f) in mai multe exemplare, pentru evenimentele care au produs incapacitate

temporara de munca pentru victime cu angajatori diferiti; originalul se pastreaza in arhiva angajatorului care inregistreaza accidentul ~i celelalte exemplare se pastreaza de catre ceilalti angajatori.

ffn cazul evenimentelor care au generat accidente urmate de incapacitate temporara de munca sau a incidentelor periculoase in care faptele comise pot fi considerate infractiuni, potrivit legii, dosarul de cercetare se incheie in doua exemplare, originalul fiind inaintat organului de urmarire penala.

ffn cazul in care, Inspectia Muncii constata ca cercetarea nu a fost efectuata corespunzator, poate dispune completarea dosarului ~i revizuirea procesului verbal de cercetare.

ffn situatiile in care, din cercetare, rezulta ca accidentul nu intrune~te conditiile pentru a fi incadrat ca accident de munca, se va face aceasta mentiune in procesul-verbal de cercetare ~i se vor dispune masurile care trebuie luate de angajator, pentru prevenirea unor cazuri asemanatoare.

Procesul-verbal de cercetare a unui eveniment se intocme~te in:

a) trei exemplare, in cazul accidentului de munca urmat de incapacitate

temporara de munca, pentru angajatorul care inregistreaza accidentul,

inspectoratul teritorial de munca care a avizat dosarul ~i asigurator;

b) mai multe exemplare, in cazul accidentului de munca urmat de incapacitate temporara de munca pentru lucratori cu angajatori diferiti, pentru fiecare angajator, inspectoratul teritorial de munca care a avizat dosarul ~i asigurator;

c) cinci exemplare, in cazul accidentului de munca urmat de invaliditate, pentru angajatorul care inregistreaza accidentul, organul de urmarire penala, inspectoratul teritorial de munca care a efectuat cercetarea, Inspectia Muncii ~i asigurator;

d) cinci exemplare, in cazul accidentului de munca mortal sau al celui

colectiv, precum ~i in cazul accidentului mortal in afara muncii, pentru angajatorul care inregistreaza accidentul, organul de urmarire penala, inspectoratul teritorial de munca care a efectuat cercetarea, Inspectia Muncii ~i asigurator;

e) cinci exemplare,in cazul incidentului periculos, pentru angajatorul care

inregistreaza incidentul, organele de urmarlre penala, inspectoratul teritorial de munca care a efectuat cercetarea, lnspectia Muncii ~i asigurator.

ffn cazul in care accidentul de munca s-a produs la un angajator, altul dec,t cel care il inregistreaza, un exemplar din procesul-verbal de cercetare va fi trimis ~i acestuia.

ffn cazul in care angajatorul la care se inregistreaza accidentul de munca i~i are sediul pe teritoriul altui judet dec,t cel pe raza caruia s-a produs accidentul, se va trimite un exemplar din procesul-verbal de cercetare inspectoratului teritorial de munca pe raza caruia are sediul angajatorul.

ffnregistrarea ~i evidenta accidentelor de munca ~i a incidentelor periculoase ffnregistrarea accidentelor de munca ~i a incidentelor periculoase se face in baza procesului-verbal de cercetare.

Accidentul de munca produs in timpul prestarii unor servicii, pe baza de comanda ,la domiciliul clientului, se inregistreaza de catre angajatorul la care este/a fost angajata victima.

Accidentul de munca suferit de 0 persoana, aflata in indeplinirea indatoririlor de serviciu in intreprinderea ~i/sau unitatea altui angajator, se inregistreaza de catre angajatorul raspunzator de conducerea ~i/sau de organizarea activitatii care a avut ca urmare producerea accidentului.

Accidentul de munca de traseu se inregistreaza de catre angajatorul la care este angajata victima sau, dupa caz, de angajatorul raspunzator de conducerea ~i/sau de organizarea activitatii care a avut ca urmare producerea accidentului ,conform concluziilor cercetarii.

Accidentul de munca de circulatie se inregistreaza de catre angajatorul la care este angajata victima sau, dupa caz, de angajatorul raspunzator de conducerea ~i/sau de organizarea activitatii care a avut ca urmare producerea accidentului, conform concluziilor cercetarii.

Accidentul de munca suferit de insotitorii de incarcaturi, personalul de po~ta de la vagoanele (.F.R., angajati ai unor angajatori care, potrivit legii, sunt obligati sa delege insotitori pentru astfel de incarcaturi, pe mijloace de transport ce nu le apartin, se va inregistra de catre angajatorul raspunzator de organizarea activitatii care a avut ca urmare producerea accidentului, sau, dupa caz, in conditiile clauzelor

prevazute in documentele incheiate.

Accidentul de munca cu invaliditate se va inregistra pe baza procesului-verbal de cercetare intocmit de inspectoratul teritorial de munca.

ffn baza procesului-verbal de cercetare intocmit de persoanele imputernicite prin lege, angajatorul la care se inregistreaza accidentul va completa FlAM.

FlAM se completeaza pentru fiecare persoana accidentata in parte in c,te 4 exemplare ce se inainteaza, spre avizare, dupa cum urmeaza:

a) inspectoratului teritorial de munca care a avizat dosarul de cercetare

intocmit de comisia angajatorului, in termen de 3 zile lucratoare de la primirea avizului;

b) inspectoratului teritorial de munca care a efectuat cercetarea, in termen

de 3 zile lucratoare de la primirea procesului verbal de cercetare.

ffn cazul in care victima unui accident de munca a fost propusa pentru pensionare odata cu emiterea deciziei de incadrare intr-o grupa de invaliditate, se va completa un exemplar FlAM care se va anexa la dosarul de pensionare ce va fi inaintat unitatii de expertiza medicala ~i recuperare a capacitatii de munca. Angajatorul va tine evidenta evenimentelor in:

Registrul unic de evidenta a accidentatilor in munca Registrul unic de evidenta a incidentelor periculoase Registrul unic de evidenta a accidentelor u~oare

Registrul unic de evidenta a accidentatilor in munca care au ca urmare incapacitate de munca mai mare de 3 zile de lucru.

ffn baza FIAM-ului ~i a proceselor-verbale de cercetare a incidentelor periculoase, inspectoratul teritorial de munca va tine evidenta tuturor accidentelor de munca ~i a incidentelor periculoase inregistrate de angajatorii care au sediul pe teritoriul judetului respectiv.

Comunicarea, cercetarea ~i inregistrarea evenimentelor produse in afara granitelor Rom,niei, in care sunt implicati lucratori ai unor angajatori rom,ni, aflati in indeplinirea sarcinilor de stat, de interes public sau a indatoririlor de serviciu

Orice eveniment, produs pe teritoriul altei tari cu ocazia efectuarii unor lucrari cu personal rom,n, pe baza de contracte bilaterale, conventii internationale sau inalte conditii prevazute de lege, va fi comunicat, imediat, misiunii diplomat ice sau oficiului consular rom,n din tara respectiva ~i/sau angajatorului, de catre orice persoana care are cuno~tinta despre acesta.

Cercetarea evenimentelor produse in afara granitelor tarii, in care sunt implicati lucratori ai unor angajatori rom,ni, se va face de catre un delegat din partea misiunii diplomat ice sau oficiului consular rom,n din tara respectiva.

De intocmirea dosarelor de cercetare a evenimentelor raspunde angajatorul care a incheiat contractul cu partenerul strain, in cazul efectuarii de lucrari cu personal rom,n. ffnregistrarea ~i evident a accidentelor de munca ~i a incidentelor periculoase se face de catre angajatorul rom,n.

Comunicarea ~i cercetarea evenimentelor produse pe teritoriul Rom,niei in care sunt implicati cetateni straini aflati in indeplinirea atributiilor de serviciu

Orice eveniment produs pe teritoriul Rom,niei, in care sunt implicati cetateni straini aflati in indeplinirea atributiilor de serviciu, va fi comunicat, imediat, la inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia a avut loc, de catre angajator sau de catre orice alta persoana care are cuno~tinta despre eveniment.

Inspectoratul teritorial de munca care a primit comunicarea va in~tiinta misiunea diplomatica sau consulatul tarii din care provine persoana accidentata, prin intermediul Inspectiei Muncii.

Cercetarea unor astfel de evenimente se face de catre inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia au avut loc, impreuna cu celelalte organe competente, precum ~i cu reprezentanti ai angajatorului strain implicat in eveniment sau de catre inspectia Muncii,

Semnalarea bolilor profesionale

Bolile profesionale, c,t ~i suspiciunile de boli profesionale se vor semnala obligatoriu de catre toti medicii care depisteaza astfel de imbolnaviri, indiferent de specialitate ~i locul de munca, cu prilejul oricarei prestatii medicale: examene medicale profilactice, consultatii medicale de specialitate. Medicul care suspecteaza 0 boala profesionala completeaza fi~a de semnalare BPI ~i trimite bolnavul cu aceasta fi~a la unitatea sanitara de medicina muncii, in vederea precizarii diagnosticului de boala profesionala.

Medicul specialist de medicina muncii examineaza bolnavul, stabile~te diagnosticul ~i completeaza fi~a de semnalare BPI pe care 0 trimite oficial la Autoritatea de sanatate publica teritoriala sau a municipiului Bucure~ti, in termen de maximum 7 zile de la precizarea diagnosticului.

Cercetarea bolii profesionale

Dupa primirea fi~ei de semnalizare BPI, medicul specialist de medicina muncii din cadrul Autoritatii de sanatate publica teritoriale sau a municipiului Bucure~ti, cerceteaza, conform rutei profesionale, cauzele imbolnavirii profesionale. Cercetarea se face in prezenta angajatorului sau a reprezentantului acestuia, sau, dupa caz, a persoanelor fizice autorizate in cazul profesiilor liberale, precum ~i a inspectorului din cadrul inspectiei teritoriale de munca, la solicitarea autoritatii de sanatate publica teritoriale sau a municipiului Bucure~ti.

Cercetarea are drept scop confirmarea sau infirmarea caracterului profesional al

imbolnavirii respective, ~i se finalizeaza cu redactarea ~i semnarea Procesului verbal de cercetare.

Procesul verbal de cercetare se inm,neaza angajatorului, medicului care a semnalat imbolnavirea pentru evidenta imbolnavirilor profesionale ~i pentru a urmari realizarea masurilor prescrise, precum ~i medicului de medicina muncii din Autoritatea de sanatate publica.

Pe baza confirmarii caracterului profesional al imbolnavirii, medicul de medicina muncii care a efectuat cercetarea, declara cazul de imbolnavire profesionala, complet,nd fi~a de declarare BP2

Declararea bolilor profesionale

Declararea bolilor profesionale se face pe baza urmatoarelor documente, care vor fi pastrate sub forma de dosar, la Autoritatea de sanatate publica:

a) istoricul de expunere profesionala (documentul care certifica ruta

profesionala ~i anume co pie dupa carnetul de munca);

b) istoricul starii de sanatate la locul de munca (documentul eliberat de

medicul de medicina muncii care asigura asistenta de medicina muncii la unitatea respectiva);

c) document medical care precizeaza diagnosticul de boala profesionala (biletul

de ie~ire emis de clinica/sectia de medicina muncii din structura spitalelor, sau adeverinta medicala emisa de medicul de medicina muncii care a precizat diagnosticul de boala profesionala, in cazul in care bolnavul nu a fost internat);

d) procesul verbal de cercetare a cazului de boala profesionala;

e) co pie dupa fi~a de semnalare BPI.

Declararea bolilor profesionale se face de catre Autoritatea de sanatate publica, prin completarea Fi~ei de declarare BP2 care reprezinta formularul final de raportare a bolii profesionale nou-declarate.

Raportarea bolilor profesionale

Bolile profesionale nou-declarate se raporteaza lunar ~i anume in cursul lunii in care s-a produs imbolnavirea, de catre Autoritatea de sanatate publica teritoriala ~i a municipiului Bucure~ti la Centrul national de coordonare metodologica ~i informare privind bolile profesionale din cadrul Institutului de Sanatate Publica Bucure~ti, la Centrul de Calcul ~i Statistica Sanitara Bucure~ti, precum ~i la structurile teritoriale ale asiguratorului stabilite conform legii.

Intoxicatia acuta profesionala se declara, se cerceteaza ~i se inregistreaza at,t ca boala profesionala, c,t ~i ca accident de munca.

Bolile legate de profesie

Lista bolilor legate de profesie este prezentata in anexa la NM

Bolile legate de profesie nu se declara, acestea se dispensarizeaza medical ~i se comunica angajatorilor sub forma rapoartelor medicale nenominalizate privind sanatatea lucratorilor, in vederea luarii masurilor tehnico - organizatorice de normalizare a conditiilor de munca.

PERICOL GRAV SI IMINENT DE ACCIDENTARE, ACTIUNI ffN CAZ DE URGENTA, ZONE CU RISC RIDICAT SI SPECIFIC, FINANTAREA CHELTUIELILOR PENTRU ASIGURAREA SECURITATII SI SANATATII ffN MUNCA

1. PERICOL GRAV SI IMINENT DE ACCIDENTARE

LEGEA nr. 319 din 14 iulie 2886 a securitatii ~i sanatatii in munca publicata in M.Of. nr. 646/26 iul. 2886 are ca scop instituirea de masuri privind promovarea imbunatatirii securitatii ~i sanatatii in munca a lucratorilor ~i stabile~te principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protectia sanatatii ~i securitatea lucratorilor, eliminarea factorilor de risc ~i accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrata potrivit legii, instruirea lucratorilor ~i a reprezentantilor lor, precum ~i directiile generale pentru implementarea acestor principii. ffn aplicarea legii trebuie avute in vedere prevederile Normelor metodologice(Art. 1, al. 1 si 2).

ffn sensul legii, securitatea ~i sanatatea in munca reprezinta ansamblul de activitati institutionalizate av,nd ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfa~urarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii fizice ~i psihice, sanatatii lucratorilor ~i a altar persoane participante la procesul de munca (art. Slit. n).

Locul de munca este definit ca locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat in cladirile intreprinderii ~i/sau unitatii, inclusiv orice alt lac din aria intreprinderii ~i/sau unitatii la care lucratorul are acces in cadrul desfa~urarii activitatii (art.S,lit.k).

Pericolul grav ~i iminent de accidentare se define~te ca situatia concreta, reala

~i actuala careia ii lipse~te doar prilejul declan~ator pentru a produce un accident in orice moment (art.S,lit.l).

Prevederi privind asigurarea securitatii ~i sanatatii in munca la locurile de munca cu pericol grav ~i iminent de accidentare se regasesc at,t in Legea securitatii ~i sanatatii in munca c,t ~i in Normele metodologice de aplicare a acesteia.

Starea de pericol grav ~i iminent de accidentare, poate fi constatata de catre orice lucrator din intreprindere ~i/sau unitate, lucrator al serviciului extern de prevenire ~i protectie cu care intreprinderea ~i/sau unitatea a incheiat contract, precum ~i de catre inspectorii de munca (Norme metodologice, cap. VI, sectiunea 1, art. 1(1).

Conform art. 182 din Normele metodologice, la constatarea starii de pericol grav ~i iminent de accidentare se vor lua imediat urmatoarele masuri de securitate:

a) oprirea echipamentului de munca ~i/sau activitatii;

b) evacuarea personalului din zona periculoasa;

c) anuntarea serviciilor specializate;

d) anuntarea conducatorilor ierarhici;

e) eliminarea cauzelor care au condus la aparitia starii de pericol grav ~i iminent.

ffn vederea realizarii masurilor de la punctul a) angajatorul va desemna lucratorii care trebuie sa opreasca echipamentele de munca ~i va asigura instruirea acestora.

ffn vederea realizarii masurilor de la punctul b) angajatorul trebuie sa:

a) intocmeasca planul de evacuare a lucratorilor;

b) afi~eze planul de evacuare la loc vizibil;

c) instruiasca lucratorii in vederea aplicarii planului de evacuare ~i sa verifice modul in

care ~i-au insu~it cuno~tintele.

ffn vederea realizarii masurilor de la punctul c) angajatorul trebuie:

a) sa desemneze lucratorii care trebuie sa contacteze serviciile specializate ~i sa-i in- struiasca in acest sens;

b) sa asigure mijloacele de comunicare necesare contactarii serviciilor specializate.

ffn vederea realizarii masurilor precizate la lit.d), angajatorul trebuie sa stabileasca modul operativ de anuntare la nivel ierarhic superior.

ffn vederea realizarii masurilor precizate la lit.e), angajatorul trebuie:

a) sa desemneze lucratorii care au capacitatea necesara sa elimine starea de pericol grav ~i iminent, sa asigure instruirea ~i dotarea lor cu mijloace tehnice necesare interventiei;

b) sa stabileasca serviciile specializate care pot interveni.

Angajatorul trebuie sa stabileasca masurile de securitate specificate mai sus tin, nd seama de (Art. 184 (l)):

• natura activitatilor,

• numarul de lucratori,

• organizarea teritoriala a activitatii ~i

• prezenta altor persoane in afara celor implicate direct in procesul muncii.

A~a cum specifica Legea securitatii ~i sanatatii in munca (art.18,11,13) ~i Normele metodologice - art.15(1), lit.9, angajatorul are ~i urmatoarele obligatii:

- sa asigure intocmirea planului de actiune in caz de pericol grav ~i iminent, conform prevederilor Capitolul VI din normele metodologice(art. 181-187) ~i sa se asigure ca toti lucratorii sa fie instruiti pentru aplicarea lui;

- sa la masurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor ~i evacuarea lucratorilor, adaptate naturii activitatilor ~i marimii intreprinderii ~i/sau unitatii, tin,nd seama de alte persoane prezente;

- sa stabileasca legaturile necesare cu serviciile specializate, indeosebi in ceea ce prive~te primul ajutor, serviciul medical de urgenta, salvare ~i pompieri;

- sa desemneze lucratorii care aplica masurile de prim ajutor, de stingere a incendiilor ~i de evacuare a lucratorilor. Numarul lucratorilor, instruirea lor ~i echipamentul pus la dispozitia acestora trebuie sa fie adecvate marimii ~i/sau riscurilor specifice intreprinderii ~i/sau unitatii;

- sa informeze, c,t mai cur,nd posibil, toti lucratorii care sunt sau pot fi expu~i unui pericol grav ~i iminent despre riscurile implicate de acest pericol, precum ~i despre masurile luate ori care trebuie sa fie luate pentru protectia lor;

- sa ia masuri ~i sa furnizeze instructiuni pentru a da lucratorilor posibilitatea sa opreasca lucrul ~i/sau sa paraseasca imediat locul de munca ~i sa se indrepte spre a zona sigura, in caz de pericol grav ~i iminent;

- sa nu impuna lucratorilor reluarea lucrului in situatia in care inca exista un pericol grav ~i iminent, in afara cazurilor exceptionale ~i pentru motive justificate.

Lucratorii care, in cazul unui pericol grav ~i iminent, parasesc locul de munca ~i/sau a zona periculoasa nu trebuie sa fie prejudiciati ~i trebuie sa fie protejati impotriva oricaror consecinte negative ~i nejustificate pentru ace~tia ... cu exceptia situatiilor in care ace~tia actioneaza imprudent sau dau dovada de neglijenta grava.

Angajatorul trebuie sa se asigure ca, in cazul unui pericol grav ~i iminent pentru propria securitate sau a altar persoane, atunci c,nd ~eful ierarhic imediat superior nu poate fi contactat, toti lucratorii sunt apti sa aplice masurile corespunzatoare, in conformitate cu cuno~tintele lor ~i cu mijloacele tehnice de care dispun, pentru a evita consecintele unui astfel de pericol.

ffn cadrul activitatii de instruire lucratorii trebuie sa primeasca toate informatiile necesare privind riscurile pentru securitate ~i sanatate in munca, precum ~i masurile ~i activitatile de prevenire ~i protectie at,t la nivelul intreprinderii ~i/sau unitatii, in general, c,t ~i la nivelul fiecarui post de lucru ~i/sau fiecarei functii ~i mai ales in situatii de munca cu pericol grav ~i iminent de accidentare.

La r,ndul lor, lucratorii trebuie sa i~i insu~easca ~i sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii ~i sanatatii in munca ~i masurile de aplicare a acestora ~i sa comunice imediat angajatorului ~i/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa a considere un pericol pentru securitatea ~i sanatatea lucratorilor, precum ~i orice deficienta a sistemelor de protectie (cap. IV, art.23, lit.d ~i h).

2. ZONE CU RISC RIDICAT SI SPECIFIC

ffn conformitate cu Normele Metodologice pentru aplicarea Legii securitatii ~i sanatatii in munca nr. 319/2886, cap.I, zonele cu risc ridicat si specific - sunt acele zone din cadrul intreprinderii ~i/sau unitatii in care au fast identificate

riscuri ce pot genera accidente sau bali profesionale cu consecinte grave, ireversibile, respectiv, deces sau invaliditate.

At,t legea c,t ~i Normele metodologice prevad in sarcina angajatorilor a serie de obligatii. Astfel:

Art.7 din Legea 319 mentioneaza ca in cadrul obligatiei sale de a asigura securitatea ~i sanatatea lucratorilor in toate aspectele legate de munca, angajatorul trebuie sa ia masurile necesare pentru:

a) asigurarea securitatii ~i protectia sanatatii lucratorilor;

b) prevenirea riscurilor profesionale;

c) informarea ~i instruirea lucratorilor;

d) asigurarea cadrului organizatoric ~i a mijloacelor necesare securitatii ~i sanatatii in munca,

~i trebuie sa urmareasca uadaptarea acestor masuri tin,nd seama de modificarea conditiilor, ~i pentru imbunatatirea situatiilor existenteU ~i toate acestea in cadrul unui demers de prevenire a riscurilor profesionale care respecta principiile generale de prevenire (art. 7, coroborat cu art.13 din lege).

De asemenea, tin,nd seama de natura activitatilor din intreprindere ~i/sau unitate, angajatorul are obligatia:

a) sa evalueze riscurile pentru securitatea ~i sanatatea lucratorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de munca, a substantelor sau preparatelor chimice utilizate ~i la amenajarea locurilor de munca;

b) ca, ulterior evaluarii prevazute la lit. a) ~i daca este necesar, masurile de prevenire, precum ~i metodele de lucru ~i de productie aplicate de catre angajator sa asigure imbunatatirea nivelului securitatii ~i al protectiei sanatatii lucratorilor ~i sa fie integrate in ansamblul activitatilor intreprinderii ~i/sau unitatii respective ~i la toate nivelurile ierarhice;

c) sa ia in considerare capacitatile lucratorului in ceea ce prive~te securitatea ~i sanatatea in munca, atunci c,nd ii incredinteaza sarcini;

d) sa se asigure ca planificarea ~i introducerea de noi tehnologii sa faca obiectul consultarilor cu lucratorii ~i/sau reprezentantii acestora in ceea ce prive~te consecintele asupra securitatii ~i sanatatii lucratorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de conditiile ~i mediul de munca;

e) sa ia masurile corespunzatoare pentru ca, in zonele cu risc ridicat ~i specific, accesul sa fie permis numai lucratorilor care au primit ~i ~i-au insu~it instructiunile adecvate.

Art. 13 din lege prevede ca, in vederea asigurarii conditiilor de securitate ~i sanatate in munca ~i pentru prevenirea accidentelor de munca ~i a bolilor profesionale, angajatorii au urmatoarele obligatii:

k) sa tina evidenta zonelor cu risc ridicat ~i specific;

l) sa asigure functionarea permanenta ~i corecta a sistemelor ~i dispozitivelor de protectie, a aparaturii de masura ~i control, precum ~i a instalatiilor de captare, retinere ~i neutralizare a substantelor nocive degajate in desfa~urarea proceselor tehnologice;

Art. 15 (1) punctul 18 al Normelor metodologice mentioneaza printre activitatile de prevenire ~i protectie desfa~urate in cadrul intreprinderii ~i/sau unitatii evidenta zonelor cu risc ridicat ~i specific.

Art. 185 din Normele metodologice prevede ca evidenta zonelor cu risc ridicat ~i specific trebuie sa cantina nominalizarea si localizarea acestor zone in cadrul intreprinderii ~i/sau unitatii ~i masurile stabilite in urma evaluarii riscurilor pentru aceste zone.

Stabilirea zonelor de munca cu risc ridicat ~i specific implica deci:

identificarea ~i evaluarea riscurilor 1 factorilor de risc de accidentare ~i imbolnavire profesionala, precum ~i a consecintelor actiunii acestora asupra organismului -deces sau invaliditate;

nivelul cantitativ al factorilor de risc in cazul imbolnavirilor profesionale;

durata de expunere la actiunea factorilor de risc;

nivelul morbiditatii prin accidente ~i boli profesionale.

Masurile de asigurare a securitatii ~i sanatatii in munca pot fi: tehnice

organizatorice

sanitare ~i

de orice alta natura.

Bazate pe evaluarea riscurilor, ele trebuie sa fie adaptate zonelor de munca Ilocurilor de munca respective, corespunzator conditiilor de munca specifice unitatii ~i avizate odata cu lista zonelor cu risc ridicat ~i specific.

Art. 186 din Normele metodologice obliga angajatorul sa aduca la cuno~tinta conducatorilor locurilor de munca ~i lucratorilor care i~i desfa~oara activitatea in zonele cu risc ridicat ~i specific masurile stabilite in urma evaluarii riscurilor.

Art. 187 specifica faptul ca actiunile pentru realizarea masurilor stabilite in urma evaluarii riscurilor pentru zonele cu risc ridicat ~i specific constituie 0 prioritate in cadrul planului de protectie ~i prevenire.

3. FINANTAREA CHELTUIELILOR PENTRU ASIGURAREA SECURITATII SI SANATATII ffN MUNCA

Masurile de asigurare a securitatii ~i sanatatii in munca reprezinta ansamblul lucrarilor ~i actiunilor tehnice, organizatorice, sanitare ~i de orice alta natura care au ca scop prevenirea accidentelor de munca ~i a bolilor profesionale.

Se poate vorbi de doua categorii de masuri:

de interes national de interes local

Aceste masuri sunt stabilite de catre:

MMSSF prin programe supuse guvernului spre aprobare

Art. 52. (1), cap XI al Legii 319/2886 prevede can activitatile de interes national in domeniul securitatii ~i sanatatii in munca ~i sursele de acoperire a cheltuielilor necesare in vederea realizarii acestora se aproba prin hotar,re a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale ~i Familiei.

angajator, la nivelul intreprinderii, prin structurile organizate conform legii,

respectiv planuri anuale de prevenire ~i protectie compuse din masuri tehnice, sanitare, organizatorice ~i de alta natura, pentru prevenirea riscurilor existente (demers de prevenire) cu consultarea sindicatelor, reprezentantilor salariatilor, programe completate ori de c,te ori este necesar.

Sunt aprobate din punct de vedere al costurilor implicate de consiliul de administratie. Continutul planului de masuri este discutat ~i aprobat in CSSM.

Inspectorii de munca vor controla modul de utilizare ~i eficienta cheltuielilor pentru actiunile/masurile de asigurare a securitatii ~i sanatatii in munca. Periodic, la nivelul intreprinderii se efectueaza analize ale stadiului de indeplinire a masurilor de realizare a securitatii ~i sanatatii in munca, a cheltuielilor efectuate ~i a eficientei acestora.

Un aspect important il reprezinta ~i faptul ca in contractele colective de munca se pot prevedea:



masuri de asigurare a securitatii ~i sanatatii in

munca

• orice alte prevederi viz,nd prevenirea accidentelor de munca ~i bolilor

profesionale ~i imbunatatirea conditiilor de munca

~i pentru care intreprinderea trebuie sa-~i prevada fonduri proprii, cup rinse in bugetul de venituri ~i cheltuieli ale acesteia.

CERINTE ESENTIALE DE SECURITATE ALE ECHIPAMENTELOR INDIVIDUALE DE PROTECTIE SI CONDITII PENTRU INTRODUCEREA LOR PE PlATA

(CERTIFICAREA EIP)

I. Legislatia europeana in domeniul certificarii EIP

Cuprinde in principal Directiva Consiliului din 21.12.1989 privind armonizarea legislatiei tarilor membre referitoare la echipamente individuale de protectie (CEE /686/89), amendata prin directivele 93/68/CEE, 93/95/CEE ~i 96/58/CEE.

Referiri la aceasta directiva trebuie sa existe in declaratii de conformitate, instructiuni pentru utilizatori ale unor produse importate din Uniunea Europeana.

2. Reglementari rom,ne in domeniul certificarii EIP

2.1 Prezentarea generala a reglementarilor rom,ne in domeniul evaluarii conformitatii ~i certificarii EIP

legislatia rom,na de baza cuprinde:

A. Hotar,rea de guvern Nr. 115/85.86.2884 (publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 166 din 26/82/2884) privind stabilirea cerintelor esentiale de securitate ale echipamentelor individuale de protectie ~i a conditiilor pentru introducerea lor pe piata, completata ~i modificata prin HG 889/2885(publicata in Monitorul Oficial al Rom,niei, Partea I, nr. 723 din 18/88/2885). HG nr. 115/2884 a inlocuit Normele metodologice privind certificarea calitatii de protectie a prototipurilor sortimentelor de EIP ~i Ell ~i avizarea introducerii lor in fabricatie (normele metodologice nr. 2 in aplicarea legii protectiei muncii nr. 98/1996).

Reprezinta documentul rom,n similar Directivei europene 89/686/CEE, care transpune in forma echivalenta majoritatea prevederilor acesteia. HG 115 a intrat in vigoare incep,nd cu 26.86.2884.

B. legea evaluarii conformitatii legea Nr. 688/2881, cu modificarile ~i completarile ulterioare

Este documentul general care stabile~te principiile generale ~i conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca anumite grupe de produse pentru a fi permisa libera circulatie pe piata rom,neasca - udomeniu reglementat de evaluare a conformitatiiU; printre acestea sunt incluse ~i EIP; Pentru fiecare grupa de produse se elaboreaza Ureglementari tehniceu specifice (hotar,ri guvernamentale) de catre autoritatile competente. Pentru EIP, autoritatea competenta este Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale ~i Familiei.

C. Hotar,rea de guvern Nr. 1848/89.88.2886 (publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 722/23.88.2886) privind cerintele minime de securitate ~i sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca, in aplicarea legii securitatii ~i sanatatii in munca Nr. 319/2886

Aceasta stabile~te criteriile de acordare a echipamentului individual de protectie. Articolul 5 prevede in mod expres faptul ca EIP trebuie sa respecte prevederile HG 115/2884. Astfel, se stabilesc practic obligatii ale utilizatorilor de EIP de a procura ~i acorda numai produse care respecta legislatia specifica privind evaluarea conformitatii.

3. Prevederi incluse in HG 115/2884 3.1 Domeniu de aplicare

HG 115 se aplica pentru orice sortiment de EIP fabricat in tara sau importat de catre persoane fizice ~i juridice, inclusiv EIP pentru uz privat.

Nu se aplica in cazul sortimentelor din Anexa 1- pentru autoaparare, purtate pe nave sau avioane ~i nici echipamentelor individuale de lucru (Ell) sau de salvare. Se refera la produse noi, introduse pentru prima oara in tara noastra(fabricate in scopul utilizarii in propria intreprindere sau al comercializarii prin import, imprumut, donatie) ~i nu la produse folosite deja.

Cuprinde obligatii directe ale producatorilor, dar utilizatorii, conform HG nr. 1848&2886, sunt obligati sa foloseasca doar produse care respecta legislatia referitoare la libera circulatie, ~i trebuie sa ia masuri prin care sa se asigure de aceasta.

3.2 Obligatii generale ale producatorilor/importatorilor/ comerciantilor (responsabililor cu introducerea pe piata a produsului)

Orice responsabil al operatiei de introducere pe piata ~i punere in utilizare a unui model de EIP are urmatoarele obligatii:

1. Sa proiecteze modelul de EIP astfel inc,t sa indeplineasca cerintele esentiale de securitate ~i sanatate aplicabile pentru domeniul de utilizare preconizat ~i indicat in documentele comerciale

2. Sa supuna modelul de EIP procedurilor de certificare corespunzatoare, functie de complexitatea EIP

3. Sa se asigure ca fiecare exemplar fabricat este conform cerintelor

esentiale ~i prototipului aprobat.

4. Sa aplice marcajul de conformitate pe fiecare exemplar fabricat sau pe cel mai mic ambalaj (numai c,nd produsul este prea mic sau EIP ar putea fi deteriorat prin aplicarea marcajului de conformitate).

5. Sa emita declaratia de conformitate.

6. Sa insoteasca fiecare lot sau chiar fiecare exemplar de 0 fi~a de instructiuni pentru utilizator.

7. Sa poata pune la dispozitia organelor de control documentatia tehnica (inclusiv certificatele de conformitate)

Este interzisa comercializarea sau utilizarea oricarui model de EIP care nu respecta toate conditiile de mai sus. Totu~i, modelele care nu indeplinesc toate prescriptiile, pot fi expuse in t,rguri/expozitii ~i pot fi folosite in scop demonstrativ pentru 0 perioada limitata, daca sunt insotite de un avertisment.

3.3. Cerinte esentiale de securitate ~i reguli tehnice aplicabile EIP ~i Ell

Cerintele esentiale de securitate ~i sanatate aplicabile EIP ~i Ell sunt descrise in anexa nr. 2 a HG 115/2884 ~i conform cu prevederile acesteia se clasifica in:

- Cerinte generale: principii de proiectare (protectie adecvata, nivel de protectie optim, disconfort minim, lipsa factorilor perturbatori, cerinte constructive, cerinte de confort ~i eficacitate, continutul fi~ei de instructiuni emisa de fabricant)

- Cerinte suplimentare comune diferitelor sortimente de EIP(sisteme de reglare, aerisire, transpiratie, c,mp vizual optim, pastrarea performantelor ca urmare a fenomenelor de imbatr,nire sau indicarea "duratei de perimare", ruperea unor elemente constitutive, caracteristici care permit utilizarea in atmosfera exploziva, la interventii rapide sau in situatii foarte periculoase, marcaje, semnalizare vizuala, etc.)

- Cerinte suplimentare specifice pentru prevenirea riscurilor (protectie impotriva ~ocurilor mecanice, comprimare statica, agresiuni mecanice superficiale, prevenirea inecului, mijloace de plutire, protectia impotriva zgomotului, protectia impotriva caldurii ~i a focului, protectia impotriva frigului, protectia impotriva ~ocurilor electrice, protectia impotriva radiatiilor neionizante, protectia respiratorie impotriva substantelor periculoase ~i a agentilor infectio~i, protectia impotriva contactului cutanat ~i ocular cu substante periculoase ~i agenti infectio~i, echipament de scufundare)

Efectuarea activitatii de certificare doar pe baza cerintelor esentiale de securitate ~i sanatate ar fi dificila sau ar putea conduce la subiectivism. Pentru a se evita astfel de situatii, s-au elaborat standarde armonizate, prin care cerintele sunt transpuse in specificatii tehnice-parametri masurabili in anumite conditii de incercare.

Prezumtia de conformitate: Se recunoa~te ca un produs este conform cu cerintele esentiale de securitate ~i sanatate aplicabile daca el este conform specificatiilor dintr-unul sau mai multe standarde europene armonizate care transpun aceste cerinte.

lista standardelor rom,ne care transpun europene standarde armonizate, pentru care se aplica prezumtia de conformitate ~i care la r,ndul lor au fost publicate de Comisia Europeana, se publica prin ordin al MMSSF. ffn prezent, se aplica ordinul MMSSF nr. 94/2886 (publicat in Monitorul Oficial al Rom,niei, Partea I, nr.169 din 22/82/2886) .

Standardele sunt voluntare. Este obligatoriu ca orice EIP sa fie conform cerintelor esentiale de securitate ~i sanatate, nu neaparat conform standardelor. Daca nu se respecta un standard armonizat, producatorul trebuie sa furnizeze dovezi suplimentare prin care sa se confirme respectarea cerintelor esentiale.

3.4 Certificarea conformitatii cu cerintele esentiale de securitate ~i sanatate aplicabile ~i prevederile HG nr. 115/2884- Criterii de alegere a procedurilor

Se supun certificarii conformitatii cu cerintele esentiale de securitate ~i sanatate (calitatii de protectie) la organisme recunoscute/ notificate modelele de EIP care sunt destinate, din proiectare, a proteja impotriva unor riscuri ce nu pot fi sesizate in timp util pentru a evita accidentarea sau imbolnavirea profesionala, respectiv a celor care fac obiectul prevederilor art. 15 alin. (1) lit. b) s i c).

Nu se supun certificarii de catre organisme recunoscute/ notificate EIP declarate a fi concept i e s imp l a , care fac obiectul prevederilor art. 15 alin. (1) lit. a) s i sunt specificate clar in art. 15 alin. (2) .

Producatorul ori reprezentantul sau autorizat supune modelul de EIP uneia dintre urmatoarele proceduri de certificare:

a) declaratia de conformitate EC prevazuta la art. 16, pentru EIP de conceptie simpla prevazute la alin. (2), pentru care proiectantul presupune ca utilizatorul poate evalua singur nivelul de protectie asigurat impotriva riscurilor ale caror efecte se manifesta treptat ~i pot fi identificate la timp ~i in conditii de

secu ritate;

b) examinarea EC de tip prevazuta in sectiunea a 3-a, inainte de productia de serie, care este insotita la alegerea producatorului de una dintre procedurile de control al EIP fabricate, prevazute in sectiunea a 4-a, precum ~i de declaratia de conformitate EC prevazuta la art. 16, pentru EIP de conceptie complexa, destinate a asigura protectie impotriva pericolelor care pot conduce la deces sau impotriva pericolelor care pot afecta grav ~i ireversibil sanatatea, in cazul carora proiectantul presupune ca utilizatorul nu poate identifica in timp efectele imediate;

c) examinarea EC de tip prevazuta in sectiunea a 3-a, inainte de productia de serie, insotita de declaratia de conformitate EC prevazuta la art. 16, pentru EIP care nu se regasesc la lit. a) ~i b).

Organismele de certificare recunoscute in tara noastra sunt :

- ICSPM-CS, din cadrul INCDPM Bucure~ti pentru EIP impotriva riscurilor industriale(numar de identificare: 8S); in present este in curs de acreditare ~i extindere a recunoa~terii;

- INSEMEX-Petro~ani pentru EIP impotriva riscurilor legate de lucrul in atmosfera potential exploziva, lucrul cu substante explozive ~i pentru activitatea miniera(numar de identificare: 89).

Organismele sunt recunoscute prin ordine ale MMSSF.

Un EiP certificat de un organism notificat (din Uniunea Europeana) nu se mai supune certificarii de un organism recunoscut de MMSSF.

3.4.1 Exceptii de la certificarea de catre organisme recunoscute/notificate

Sunt exceptate de la domeniul de aplicare al procedurilor de certificare toate modelele de EIP de conceptie simpla.

Definitie: EIP de conceptie simpla - model pentru care utilizatorul poate evalua singur nivelul de protectie asigurat impotriva riscurilor ale caror efecte se manifesta treptat si pot fi identificate la timp si in conditii de securitate. ffn aceasta categorie sunt cuprinse in exclusivitate EIP destinate protejarii utilizatorului impotriva:

- agresiunilor mecanice ale caror efecte sunt superficiale (ex.: manu~i pentru gradinari, degetare, costume salopeta impotriva riscului de agatare sau

abraziunilor minore, manu~i sau ~orturi de uz general, bonete, basmale, subvestimentar etc).

- produselor de intretinere slab nocive, ale caror efecte sunt u~or reversibile (ex: manu~i de uz general, impotriva detergentilor, ~orturi din folie de PVC, halate ~i costume de unica folosinta pentru personalul care efectueaza cuar teru e , etc);

- riscurilor int,lnite la manipularea obiectelor calde ale caror temperaturi nu depa~esc S80C sau care produc ~ocuri putin periculoase (ex: manu~i pentru presatorii de obiecte din cauciuc etc);

- conditiilor atmosferice care nu sunt exception ale ~i nici extreme: intemperii, medii cu temperaturi cup rinse intre -S oC ~i 48 oC ~i viteza v,ntului de maximum S m/s (ex: pelerina de ploaie, cizme apa-noroi etc, vesta vatuita);

- ~ocurilor ~i vibratiilor slabe care nu afecteaza parti vitale ale corpului ~i nu pot provoca leziuni (ex: bonete, basmale, manu~i, incaltaminte u~oara pentru coafeze etc);

- radiatiilor solare (ex: ochelari de soare, basmale, ~epci etc).

Pentru toate aceste modelele de ElP de conceptie simpla, intruc,t nu se supun procedurilor de certificare, utilizatorii nu vor solicita certificat de conformitate EC ~i nu vor int,lni mentiuni privind organismul recunoscut/notificat in declaratia de conformitate EC sau in instructiuni.

Echipamentele individuale de lucru nu intra sub incidenta HG nr. 11S/2884: nu se aplica marcajul CS/CE ~i nu se emite declaratie de conformitate EC. Ell intra sub incidenta HG nr.1822/2882, care nu implica obligativitatea certificarii de terta parte ~i prevede ca producele sa fie insotite de 0 declaratie de conformitate ce trebuie sa faca mentiuni la standardele respectate.

3.4.2 Procedura de certificare " examinare EC de tip"

Procedura de certificare " examinare EC de tip " este procedura prin care un organism de certificare recunoscut de MMSSF/un organism notificat constata, in urma examinarii produsului, a documentatiei ~i prin incercari de laborator pe exemplare de produs, ca un model de ElP satisface cerintele esentiale de securitate ~i sanatate ~i regulile tehnice care ii sunt aplicabile. Se supun acestei proceduri, in mod obligatoriu, toate sortimentele de ElP, cu exceptia celor de conceptie simpla. Exemple:: ca~ti de protectie, imbracaminte de protectie impotriva pulberilor, substantelor chimice, caldurii ~i focului, frigului, de semnalizare; incaltaminte de securitate, de protectie sau profesionala, manu~i de protectie pentru sudori, rezistente la substante chimice, impotriva frigului, electroizolante; ma~ti ~i elemente filtrante; ElP pentru lucrul la inaltime; ochelari de protectie impotriva riscurilor mecanice, radiatiilor etc. Procedura trebuie aplicata de organisme recunoscute de MMSSF, daca nu a fost aplicata de un organism notificat la UE. Dovada aplicarii procedurii este certificatul de examinare EC de tip. Evaluarea conformitatii se face in mod obligatoriu in raport cu cerintele esentiale de securitate ~i sanatate ~i prevederile HG lIS. Nu este obligatoriu sa se certifice ca produsul este conform unui standard.

ffntruc,t certificarea se face in raport cu toate cerintele aplicabile, oricare certificat emis de unul dintre organismele recunoscute ~i desemnate de MMSSF este valabil daca acesta a fost desemnat pentru grupul respectiv de ElP (sau tipuri de ElP) .

3.4.3. Proceduri de certificare a calitatii productiei de ElP

Pentru EIP de conceptie complexa care au fost deja certificate prin "examinare EC de tip" este obligatoriu sa se aplice in plus 0 procedura de certificare a calitatii productiei. Procedurile de certificare a calitatii productiei se aplica tot de organisme recunoscute de MMSSF ~i pot fi:

- "sistem de control al cal i t at i i EC pentru produsul final" ( are cons ta in examinari ~i incercari de laborator pe produse finale prelevate din sectiile de productie sau depozitare, pe principii statistice);

- "sistem de asigurare a cal i t at i i EC a produc't i e i , prin supraveghere" (care consta in evaluarea sistemului calitatii aplicat de producator, aprobarea sa ~i supravegherea modului de implementare efectiva a prevederilor documentate).

Este obligatoriu sa fie supuse uneia dintre aceste proceduri EIP de conceptie complexa, adica acele modele care sunt destinate protejarii utilizatorului importiva unor riscuri de accidentare mortala sau a celor care pot produce efecte ireversibile aupra sanatatii. ffn aceasta categorie sunt incluse:

- aparatele de protectie respiratorie care protejeaza impotriva aerosolilor solizi, lichizi sau impotriva gazelor periculoase, iritante, toxice sau raditoxice(ma~i, semi-ma~ti, filtre etc);

- aparate de protectie respiratorie complet izolante fat a de atmosfera, inclusiv cele destinate scufundarii(cu aer comprimat, cu oxigen chimic, cu aductie de aer liber, cu aductie de aer comprimat etc);

- EIP care asigura 0 protectie limitata in timp impotriva substantelor chimice sau impotriva radiatiilor ionizante (manu~i rezistente la substante chimice, cos tum salopeta antichimic, costum de interventie pentru amoniac etc);

- EIP ~i echipamente individuale de interventie in ambiante calde, ale caror efecte sunt comparabile cu cele ale unei temperaturi a aerului egala sau mai mare de 1880C, cu sau fara radiatii infraro~ii, flacari sau particule de metal topit(ex: manu~i termoizolante pentru manipulari de obiecte peste 1880C, costume sau cagule aluminizate pentru siderurgie;

- EIP ~i echipamente individuale de interventie in ambiante reci, ale caror efecte sunt comparabile cu cele ale unei temperaturi a aerului egala sau mai mica de -580C;

- EIP destinate a proteja impotriva caderii de la inaltime (ex: centuri, fr,nghii, carabiniere, blocatoare etc);

- EIP destinate a proteja impotriva riscurilor elect rice pentru lucrari executate sub tensiuni periculoase sau cele izolante impotriva tensiunilor inalte (ex: manu~i electroizolante, cizme electroizolante etc).

3.5. Marcajul de conformitate cu cerintele esentiale de securitate ~i sanatate

Producatorul /importatorul trebuie sa aplice pe fiecare exemplar sau pe eticheta i.nsut i toare "marcajul de conformitate".

Marcajul de conformitate rom,n, CS, va avea dimensiunea literelor de mInIm 5mm ~i acestea vor fi inscrise intr-un cerc; marcajul CS este insotit de numarul organismului notificat care a aplicat 0 procedura de evaluare a conformitatii in faza de productie (pentru EIP complexe).

Produsele cu marcaj "CE" circula liber pe piata rom,na, fara aplicare suplimentara a marcajului "CS".

Marcajul CS se va aplica p,na la incheierea acordului PECA (recunoa~tere reciprocal sau p,na la aderarea Rom,niei la UE. Nu se aplica ambele marcaje

Aplicarea marcajului ~i respectarea prevederilor legale este responsabilitatea producatorului sau reprezentantului sau autorizat stabilit intr-un stat membru al UE sau in Rom,nia. ffn cazul in care aceasta conditie nu este indeplinita, aplicarea procedurilor ~i a marcajului trebuie aplicata de importator, comerciant

sau utilizator.

Utilizatorii trebuie sa se asigure la fiecare livrare ca fiecare exemplar livrat sau cel putin pe ambalaj exista marcajul CS sau CEo lipsa marcajului poate insemna ca producatorul nu i~i asuma raspunderea privind calitatea.

3.6. Declaratia de conformitate EC

Producatorul sau reprezentantul sau autorizat trebuie sa emita ~i sa semneze "decl arat i a de conformitate EC ", conform modelului din HG 115. Pentru produsele din UE , declaratia de conformitate trebuie tradusa in limba rom,na. Nu este obligatoriu sa se inainteze 0 declaratie la fiecare v,nzare, dar utilizatorii pot solicita 0 co pie .

Declaratia de conformitate trebuie sa contina referinte la model, legislatia ~i standardele aplicabile (daca e cazul), procedurile de certificare corespunzatoare ~i denumirea organismului de certificare care le-a aplicat.

3.7 lnstructiuni pentru utilizatori

Obligatia ca fiecare exemplar sau cel mai mic ambalaj sa fie insotit de instructiuni in limba rom,na reprezinta 0 cerinta esentiala de securitate ~i sanatate, deci este obligatoriu sa fie respectata. Nu este vorba de prospect comercial (fotografie), ci de 0 fi~a de instructiuni.

Personalul utilizator trebuie instruit in fiecare caz conform instructiunilor date de producator. ffn caz de nerespectare a instructiunilor, intrega raspundere pentru un accident revine utilizatorului.

ffn fi~ele de procurare/licitatii trebuie inclusa conditia verificarii existentei fi~ei de instructiuni pentru utilizatori, in limba rom,na, ca regula generala cel putin un exemplar in cea mai mica unitate de ambalaj. Pentru ElP de conceptie complexa, trebuie ca fiecare exemplar sa fie insotit de fi~a de instructiuni.

3.8 Supravegherea pietei

MMSSF, prin lnspectia Muncii este singurul organism de stat cu atributii de control ~i decizie in domeniul supravegherii pietei interne. Orice reclamatie privind un model de ElP trebuie inaintata la lnspectia Muncii. Pentru produse certificate, reclamatiile se pot inainta ~i la organismul care a aplicat procedura.

3.9 Conditii minime pentru libera circulatie pe piata a ElP ~i Ell

a) Orice exemplar de ElP trebuie sa prezinte marcaj de conformitate - fie marcaj CE

- fie marcaj CS

b) ElP trebuie sa fie insotite de intructiuni furnizate de producator, redactate in limba rom,na, care sa fie conform pct. 1.4 din HG nr. 115/2884 sau conform declaratiei de conformitate.

Optional, daca se solicita, distribuitorul trebuie sa poata prezenta unul dintre documentele de mai jos, ca dovada privind calitatea produselor:

- declaratia de conformitate emisa de producator, redactata/tradusa in limba rom,na; trebuie sa fie conform modelului din HG nr. 115/2884 (sau directivei 89/686/CEE);

- certificat de examinare EC de tip emis de un organism de certificare recunoscut de MMSSF sau notificat la UE, daca e cazul(daca ElP nu este de conceptie simpla).

Certificatele de conformitate emise in baza Normelor metodologice nr. 2 in aplicarea Legii nr. 98/1996 i~i mentin valabilitatea p,na la termenul inscris (cel t,rziu 24 iunie 2887).

Nu este obligatoriu, conform legii, ca produsele livrate sa fie insotite de declaratiile de conformitate sau certificate, dar clientii pot solicita aceste documente, precum ~i orice alta dovada referitoare la calitate. Se poate solicita o declaratie de conformitate de la distribuitor, dar nu este obligatorie. Nu este necesar un aviz al MMSSF.

4. Standardele in domeniul EIP

Sistemul de standarde europene in domeniul EIP cuprinde peste 258 standarde de terminologie, de cerinte pe tipuri de produse sau de metode de incercare.

Conformitatea cu un standard european presupune conformitatea cu cerintele esentiale de securitate ~i sanatate aplicabile, precum ~i un nivel calitativ co respunzato r.

EIP pot fi realizate partial sau total ~i in conformitate cu un standard rom,n (STAS sau SR), un standard international (ISO) sau un proiect de standard european (prEN) , in masura in care specificatiile cup rinse asigura indeplinirea cerintelor esentiale.

Pentru un anumit domeniu de utilizare se aplica unul sau mai multe standarde. Standardele respectate sunt indicate in declaratii, marcaje ~i instructiuni.

Conform standardelor, pe produs sau pe eticheta trebuie sa existe marcaje specifice: standard de referinta, cod producator, pictograma, simboluri ce corespund caracteristicilor de protectie sau nivelurilor de performanta (clase).

Exemple de standarde care transpun cerintele aplicabile EIP a membrelor superioare: :

-SR EN 428 : 1996 (EN 428 : 1994) "Cer i nt e generale pentru manus i " : se refera la caracteristici fundamentale-prin care se asigura indeplinirea cerintelor generale, legate de asigurarea confortului ~i de prevenirea afectarii starii de sanatate a purtatorului datorita unor materiale nocive:dimensiuni, nenocivitate(PH, continut de crom),dexteritate, constructie generala.

-SR EN 388:1996 (EN 388:1992) "Manu~i de pro tect i e impotriva riscurilor mecanice";se refera la riscuri mecanice:

- rezistenta la abraziune- 4 niveluri de performanta

- rezistenta la taiere prin tran~are- 5 niveluri de performanta

- rezistenta la sf,~iere- 4 niveluri de performanta

- rezistenta la perforare- 4 niveluri de performanta

-incarcare electrostatica

- rezistenta la taiere prin impact-1 nivel de performanta

-SR EN 487:1996(EN 487:1994) "Manu~i de protectie impotriva riscurilor

termice (caldura ~i/sau foc)"; se refera la riscuri termice: -comportare la foc- 4 niveluri de performanta

-rezistenta la caldura de contact- 4 niveluri de performanta

-rezistenta la caldura de convectie- 4 niveluri de performanta

-rezistenta la caldura radianta-- 4 niveluri de performanta

-rezistenta la stropi mici de metal topit -4 niveluri de performanta

-rezistenta la cantitati mari demetal topit-4 niveluri de performanta

- SR EN 12477 uManu~i de protectie pentru sudoriu.

Exemplu de marcare pentru manu~i impotriva riscurilor mecanice:~i termice

312x2x

2143

Unde:

3 - comportare la foc: nivel 3 din max. 4

1 - caldura de contact: nivel 1 din max. 4 2 - caldura convectiva: nivel 2 din max. 4 X - caldura radianta: nu s-a determinat

2 - proiectii mici de metal lichid: nivel 2 din max. 4 X - proiectii mari de metal topit: nu s-a determinat abraziune: nivel 2 din max. 4

1 - rezistenta la taiere -tran~are: nivel 1 din max.5 4 - rezistenta la sf,~iere: nivel 4 din max. 4

3 - rezistenta la perforare: nivel 3 din max. 4

2 - rezistenta la

CERINTE MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PRIVIND UTILIZAREA ECHIPAMENTELOR INDIVIDUALE DE PROTECTIE LA LOCUL DE MUNCA

1. Legislatia europeana referitoare la echipamentul individual de protectie utilizat la locul de munca - Directiva Consiliului din 21.12.1989 (89/656/CEE)

Document specific care asigura la nivel european armonizarea prevederilor legislative, tehnice ~i administrative ale statelor membre UE privind cerintele minime de securitate ~i sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca (a treia directiva individuala in sensul art. 16 alin. (1) din Directiva 89/391/CEE) (89/656/CEE), in vederea garantarii unui nivel mai bun de protectie a sanatatii ~i securitatii lucratorilor; intruc,t, in conformitate cu articolul mentionat, aceste directive trebuie sa evite impunerea unor constr,ngeri administrative, financiare ~i juridice care ar impiedica crearea ~i dezvoltarea intreprinderilor mici ~i mijlocii.

ffn conformitate cu principiul de baza referitor la asigurarea securitatii ~i sanatatii la locul de munca, respectiv: "Echipamentul individual de protectie este folosit atunci c,nd riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient prin mijloace tehnice de protectie colectiva sau prin masuri, metode sau proceduri de organizare a muncii", directiva contine prevederi referitoare la:

Echipamentele individuale de protectie trebuie sa respecte dispozitiile comunitare relevante privind proiectarea ~i fabricarea in ceea ce prive~te securitatea ~i sanatatea.

Toate echipamentele individuale de protectie trebuie:

(a) sa fie adecvate pentru riscurile implicate, fara ca prin ele insele sa conduca la vreun risc sporit;

(b) sa corespunda conditiilor existente la locul de munca;

(c) sa fie adecvate de cerintelor ergonomice ~i de starii de sanatate a lucratorului;

(d) sa se potriveasca dimensional purtatorului, dupa orice ajustare necesara.

ffn cazul prezentei unor riscuri multiple impune purtarea simultana a mai multor echipamente individuale de protectie, aceste echipamente trebuie sa fie compatibile ~i sa continue sa fie eficiente impotriva riscului sau riscurilor respective.

Conditiile de utilizare a echipamentului individual de protectie, in special durata purtarii, trebuie sa fie determinata in functie de gravitatea riscului, frecventa expunerii la risc, caracteristicilor postului de lucru ~i performantei echipamentului individual de protectie.

ffn principiu, echipamentului individual de protectie este destinat uzului personal. Daca imprejurarile impun purtarea echipamentului individual de protectie de catre mai mult de 0 persoana, trebuiesc luate masuri adecvate pentru a se asigura ca aceasta utilizare nu creeaza diferitilor utilizatori nici 0 problema de sanatate sau igiena.

ffn cadrul intreprinderii ~i/sau unitatii trebuie furnizate ~i puse la

dispozitie informatii adecvate privind fiecare echipament individual de protectie necesar in conformitate cu alin. (1) ~i (2) din directiva.

Echipamentul individual de protectie se distribuie gratuit de catre angajator, care garanteaza buna sa functionare ~i 0 stare de igiena satisfacatoare prin intermediul intretinerii, repararii ~i inlocuirilor necesare. Totu~i, statele membre pot prevedea, in conformitate cu practicile nationale, ca lucratorului sa i se ceara sa contribuie la costul unui anumit echipament individual de protectie, in imprejurari in care utilizarea echipamentului nu este limitata la locul de munca.

Angajatorul informeaza mai int,i lucratorul despre riscurile impotriva carora il protejeaza purtarea echipamentului individual de protectie.

Angajatorul asigura formarea lucratorului ~i, daca este cazul, organizeaza demonstratii de purtare a echipamentului individual de protectie.

Echipamentul individual de protectie poate fi utilizat numai in scopurile specificate, cu exceptia imprejurarilor specifice ~i exceptionale. Acesta trebuie sa fie utilizat in conformitate cu fi~a de instructiuni. Aceste instructiuni trebuie sa fie pe intelesul lucratorilor.

ffn dezvoltarea directivei, s-a elaborat Comunicarea Comisiei din 38.11.1996 (nr. 89/C 328/82). Aceasta reprezinta un document, orientativ, referitor la evaluarea din punctul de vedere al securitatii echipamentului individual de protectie in vederea alegerii ~i utilizarii, in cazul aplicarii directivei 89/656/CEE

2. Legislatia rom,na in domeniul acordarii EIP la locul de munca

Principiile enuntate in directiva europeana se regasesc ~i in legislatia rom,na, aceste prevederi fiind cuprinse in principal in:

A. Legea nr. 319/2886 - LEGEA SECURITATII SI SANATATII ffN MUNCA Nr.646/26.87.2886)

(MO

B. HG 1848/2886 - Cerintele mlnlme de securitate ~i sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca

(MO Nr.722/23.88.2886) care transpune Directiva Consiliului din 21.12.1989 (89/656/CEE)

3. REGULI GENERALE PENTRU UTILIZAREA ECHIPAMENTULUI INDIVIDUAL DE PROTECTIE

3.1 Se stabile~te dotarea specifica pentru fiecare loc de munca ~i se intocmesc de catre comisii mixte liste interne de acordare a echipamentului individual de protectie (av,nd ca elemente de referinta criteriile stabilite in anexa nr. 2 ~i anexa nr. 3 din HG 1848/2886), ce sunt aprobate de consiliul de administratie

a) se identifica totalitatea factorilor de risc ce actioneaza cumulativ

b) se identifica pericolul/riscul existent, inclusiv nivelul de risc - se poate apela la organisme specializate

c) se stabile~te sortimentul de echipament individual de protectie (EIP) ~i principalele calitati de protectie; se vor insuma calitatile de protectie pentru acela~i sortiment - nu se vor acorda 2 produse

d) se evalueaza durata expunerii la risc pentru a se stabili modul de acordare: inventar personal sau inventar sectie

e) pentru locuri de munca cu un grad inalt de nocivitate sau murdarire excesiva se pot acorda consecutiv 2 bucati dintr-un sortiment

f) durata normata de utilizare se stabile~te la nivelul intreprinderii, in functie de experienta anterioara sau in urma unor experimentari, pe fiecare model procurat e) functie de caracteristicile purtatorului se stabilesc marimile

3. 2 La modificarea conditiilor de munca trebuie asigurate pentru fiecare participant la procesul de munca dotarea corespunzatoare noii situatii, indiferent de prevederile listei interne aprobate de consiliul de administratie, av,ndu-se ca elemente de referinta criteriile stabilite in anexa nr.2 ~i anexa nr. 3 din HG

1848/2886.

3. 3 Echipamentul individual de protectie care ~i-a pierdut calitatea trebuie inlocuit indiferent de cauza

3. 4. Echipamentul individual de protectie este gratuit. Pierderea calitatii de protectie inainte de termenul prevazut initial ~i dovedita a se fi produs din vina purtatorului da dreptul la recuperarea daunelor

3.5 OBLIGATII SI DREPTURI ALE PERSONALULUI OBLIGATII

1. Sa poarte intregul echipament individual de protectie pe toata durata

activitatii ;

2. Sa utilizeze echipamentul individual de protectie doar in scopul in care a

fast acordat ~i sa se preocupe de conservarea calitatii de protectie ;

3. Sa prezinte echipamentul individual de protectie la verificarile periodice;

4. Sa solicite un nou echipament individual de protectie c,nd cel acordat ~i-a pierdut calitatile de protectie ;

5. Sa cunosca caracteristicile ~i modul corect de utilizare

DREPTURI

1. Sa refuze executa rea sarcinii de munca daca nu are dotarea corespunzatoare ;

2. Sa fie reprezentat in comisiile mixte ;

3. Sa fie instruit inca de la angajare in legatura cu riscurile de la locul de munca ~i modul de utilizare ~i intretinere a echipamentului individual de protectie acordat

4. METODOLOGIA DE EVALUARE A RISCURILOR SI STABILIRE A LISTEI INTERNE DE

ACORDARE A EIP

Metodologia tine cant de principiile enuntate in legislatie ~i ca urmare dotarea cu EIP se face in functie de riscurile prezente la locul de munca ~i nu pe meserie, chiar daca in unele cazuri, locul de munca se poate confunda cu meseria (prin identificarea locului de munca respectiv, cu meseria persoanei care desfa~oara activitatea productiva).

4.1 Se stabile~te dotarea specifica pentru fiecare lac de munca ~i se intocmesc de catre comisii mixte liste interne de acordare a EIP (av,nd ca elemente de referinta criteriile stabilite in anexa nr.2 ~i anexa nr. 3 din HG 1848/2886.), aprobate de consiliul de administratie.

a) Se identifica elementele specifice activitatii desfa~urate (natura

activitatii, durata, conditiile de mediu), efectu,ndu-se a analiza preliminara Analiza preliminara presupune pregatirea unei liste a locurilor de munca ~i/sau activitatilor desfa~urate, pentru a le grupa astfel inc,t sa permita manipularea atunci c,nd se obtin informatiile necesare. Aceasta lista trebuie sa includa at,t activitatile efectuate pe fluxul tehnologic (curente), c,t ~i cele periodice sau aleatorii (nespecifice-cum ar fi reparatii, interventii, subcontractari). Informatiile necesare despre fiecare lac de munca trebuie sa includa:

sarcinile care trebuie efectuate: durata ~i frecventa lor; localizarea locului de munca;

daca se efectueaza in mod normal sau ocazional; cine efectueaza in mod normal sarcina respectiva;

daca pot fi afectate ~i alte persoane (de ex: vizitatori, subcontractanti, public etc);

marimea, forma, suprafata, starea de agregare ~i greutatea materialelor care pot fi manipulate;

distanta ~i inaltimea la care trebuie transportate materialele manipulate manual;

substante folosite sau int,lnite la locul de munca;

forma fizica a substantelor folosite sau int,lnite la locul de munca (fumuri, gaze, vapori, lichide, pulberi, solide);

continutul ~i recomandarile fi~elor de toxicitate referitoare pentru aceste substante;

cerintele din prevederile legale, reglementari, standarde care sunt relevante in ceea ce prive~te activitatea ce trebuie desfa~urata, instalatia/echipamentul folosit ~i substantele folosite sau int,lnite;

incidente, accidente ~i afectiuni ale starii de sanatate asociate cu activitatea desfa~urata, echipamentul/instalatia utilizata ~i substantele folosite sau int,lnite, obtinute ca rezultat al informarii din organizatie sau din afara ei

b) Se identifica totalitatea factorilor de risc/pericolelor ce actioneaza

cumulativ: ace~tia pot fi at,t factori de risc determinati de mediu, c,t ~i factori de risc determinati de mijloacele de munca sau sarcina de munca. Se identifica pericolul sau riscul existent, inclusiv nivelul de risc (se poate apela la organisme specializate).

Identificarea pericolelor, inseamna sa se raspunda la una dintre intrebari:

Exista a sursa de afectare a starii de sanatate/securitate? Cine/ce poate fi periculos pentru starea de sanatate/securitate? Cum poate aparea afectarea starii de sanatate/securitate?

Pericolele care poseda un potential neglijabil, foarte scazut de afectare a starii de sanatate/securitate nu trebuie documentate pentru a fi luate in consideratie ulterior.

Este util sa se stabileasca un check-list privind pericolele sau riscurile existente la locul de munca, eventual av,nd la baza a clasificare a pericolelor pe grupe, pornind de la cuvinte cheie. Fiecare dintre acestea este bine sa fie subclasificate. De aceea, se pot elabora liste specifice de factori periculo~i, riscuri sau subriscuri ce pot fi prevenite prin purtarea EIP. ffn anexa 1 este prezentata a astfel de lista.

Pentru u~urarea activitatii de evaluare a locului de munca ~i stabilire a sortimentului ~i tipului adecvat de EIP, se vor elabora fi~e de evaluare specifice unor grupuri de locuri de munca, av,nd la baza fi~a de evaluare a riscurilor recomandata de UE prin directiva 89/656/CEE (anexa 2), inclusa in anexa in anexa nr.1 din HG 1848/2886 (care este reprodusa in anexa 2 din prezenta lucrare), in care pe orizontala se trec riscurile/subriscurile, iar pe verticala partile corpului expuse ~i se stabileasc situatiile existente prin bifarea pozitiilor de intersectie.

c) Se stabile~te sortimentul de EIP ~i principalele calitati de protectie.

Analiza fi~ei de evaluare ne poate da a indicatie privind sortimentul, iar prin coroborarea riscurilor cu datele din anexa nr.2 ~i anexa nr. 3 din HG 1848/2886 se stabilesc caracteristicile EIP, respectiv tipul de EIP necesar. Se vor insuma calitatile de protectie pentru acela~i sortiment ~i nu se vor acorda 2 produse decat atunci cand este practic imposbil sa se gaseasca un model cu toate caracteristicile necesare sau atunci c,nd al doilea tip nu se poarta permanent.

d) Se evalueaza durata expunerii la risc pentru a se stabili modul de acordare:

inventar personal sau inventar sectie

Principiul de baza consta in acordarea EIP in inventar personal.

e) Pentru locuri de munca cu un grad inalt de nocivitate sau murdarire excesiva

se pot acorda consecutiv 2 bucati dintr-un sortiment

f) Durata normata de utilizare se stabile~te la nivelul intreprinderii, in

functie de experienta anterioara sau in urma unor experimentari, pe fiecare model procurat

Durata de utilizare normata este a notiune care se folose~te doar in sensul planificarii cheltuielilor.

g) Functie de caracteristicile purtatorului se stabilesc marimile

h) Se stabilesc specificatii de aprovizionare pentru fiecare sortiment ~i tip

necesar

Aceste specificatii pot fi sub forma scurta, cu indicarea standardului de referinta ~i a simbolului de marcare a tipului de protectie (de exemplu, pentru casca rezistenta la ~oc, cu izolatie electrica pentru temperaturi peste -388C se poate utiliza referinta ' EN 397, 448 V c.a., -388C ~.

4.2 La modificarea conditiilor de munca trebuie asigurate pentru fiecare participant la procesul de munca dotarea corespunzatoare noii situatii, prin reactualizarea prevederilor listei interne de dotare cu EIP, aprobate de consiliul de administratie, av,nd ca elemente de referinta criteriile stabilite in anexa nr.2 ~i anexa nr. 3 din HG 1848/2886.;

4.3 EIP care ~i-a pierdut calitatea de protectie trebuie inlocuit indiferent de cauza;

4.4 EIP este gratuit. Pierderea calitatii de protectie inainte de termenul stabilit initial, poate conduce la recuperarea daunelor din partea agentului economic, daca se dovede~te ca deteriorarea s-a produs din vina utilizatorului;

4.5 ffn cazul aparitiei unui factor de risc nou se solicita MMSSF completarea criteriilor

5. METODOLOGIA DE SELECTIONARE SI PROCURARE A EIP

ffn vederea selectionarii ~i procurarii echipamentelor individuale de protectie trebuie parcurse urmatoarele etape:

5.1 Selectionarea produsului adecvat riscurilor impotriva carora trebuie sa asigure protectia se poate face prin:

a) Includerea de conditii pentru furnizori - producatori/importatori: specificarea de conditii tehnice (standarde ce trebuie respectate, niveluri de performanta);

criterii de achizitie - modelul sa fie certificat prin procedurile aplicabile categoriei de produs, conform legislatiei in vigoare, de un organism recunoscut de MMSSF (se poate solicita sa se prezinte 0 co pie a certificatului); sa prezinte 0 co pie a declaratiei de conformitate

exemplarele prezentate spre achizitie sa aiba marcajul de conformitate CS sau CE;

exemplarele prezentate sa fie insotite de fi~a cu instructiuni de utilizare.

b) Verificarea informatiilor furnizate de producatori/importatori: compararea

exemplarelor fabricate cu datele inscrise in documente (certificate, instructiuni)

c) Compararea datelor tehnice ale produselor existente pe piata cu datele din fi~a tehnica de aprovizionare, pentru a selecta modelul care are performante cel putin egale cu cele necesare ~i care indepline~te conditiile financiare optime;

d) Achizitia pe baza de contract de v,nzare-cumparare, care sa includa clauze

privind respingerea loturilor necorespunzatoare, modul de instruire a muncitorilor, asigurarea verificarilor periodice

e) Omologarea unui exemplar din modelul selectionat (de exemplu prin ~tampilare

de catre client ~i furnizor), pentru a servi ca element de comparatie la receptia loturilor ulterioare.

5.2 Stabilirea de conditii de receptie a loturilor

Pentru a se obtine 0 garantie ca EIP-urile achizitionate raspund cerintelor stabilite prin lista interna de dotare cu EIP, trebuie sa existe ~i aceasta etapa, in care sa se faca verificarea/receptionarea fiecarui lot aprovizionat, prin care sa se verifice cel putin:

existenta fi~elor cu instructiuni de utilizare, cel putin pe fiecare lot, iar pentru EIP de conceptie complexa pentru fiecare exemplar;

existenta marcajului de conformitate (CE sau CS) pe produse sau pe ambalaj; verificarea calitatii loturilor livrate, cel putin prin examinari (compararea produselor livrate cu modelul omologat) ~i chiar efectuarea unor incercari relevante, functie de tipul de produs.

6. Cerinte generale pe care trebuie sa le indeplineasca EIP-urile selectionate pentru dotarea personalului

Orice EIP trebuie sa indeplineasca permanent, at,t c,nd este fabricat, c,t ~i c,nd este utilizat, urmatoarele cerinte generale:

1) Sa actioneze ca un obstacol intre organism ~i factorii periculo~i externi, din mediul de munca, astfel inc,t actiunea efectiva a acestora asupra omului sa nu fie daunatoare, deci sa asigure protectia muncitorilor impotriva riscurilor previzibile in domeniul de utilizare indicat de fabricant (in cazul proiectarii ~i fabricarii) sau in conditiile existente(la utilizator);

2) Sa nu devina el insu~i un factor de risc, prin proiectarea defectuoasa sau prin pierderea unor proprietati.

3) Sa nu creeze riscuri suplimentare la utilizare datorita informatiilor defectuase/insuficiente sau unei intretineri inadecvate

De asemenea EIP-ul nu trebuie sa puna in pericol alte fiinte din mediul de munca ~i nici mediul inconjurator.

Aceste principii de mai sus trebuie sa stea la baza proiectarii ~i selectionarii oricarui EIP.

7. Criteriile care trebuie luate in consideratie la evaluarea EIP

ffn documentele de aplicare ale directivei europene 89/656/CEE, respectiv in comunicarea 328, sunt prezentate criteriile care trebuiesc luate in consideratie la evaluarea necesarului de EIP, pentru fiecare categorie, functie de riscurile impotriva carora se asigura protectia, riscurile pe care le poate genera alegerea gre~ita a acestuia ~i riscurile determinate de utilizarea incorecta a unui EIP. Spre exemplificare, in continuare, sunt prezentate criteriile pentru manu~ile de protectie.

label nr. 1: Criterii care trebuie luate in consideratie la evaluarea manu~ilor de protectie

Risc Originea ~i forma riscului Criterii/caracteristici ale EIP considerat

Riscuri de prevenit

Actiuni generale nespecifice -Prin contact

-Solicitari legate de utilizare Acoperirea m,lnll

-Rezistenta la sf,~iere, alungire, rezistenta la abraziune

Efecte mecanice -Prin abrazivi de decapare, obiecte taietoare sau ascutite

- Socuri -Rezistenta la penetrarea substantelor, la intepare, la taiere

-ffntarituri

Actiuni termice -Produse fierbinti sau reci, temperaturi ambiante -Contact cu flacara

-Activitati in cazul lucrarilor de sudare-Izolatie fata de frig sau caldura

-Inflamabilitate, rezistenta la flacara

-Protectie ~i rezistenta la radiatii ~i la proiectare de metale topite

Actiune electrice -Tensiune electrica -Izolatie electrica

Actiune chimica -Iritatii provocate de substante chimice -Etan~eitate ~i rezistenta chimica

Actiune vibratii -Vibratii mecanice -Atenuare vibratii

Contaminare Contact cu produ~i radioactivi -Etan~eitate, aptitudine de

decontaminare

Riscuri legate de alegerea gre~ita a EIP

Inconfort ~i jena in lucru Confortul insuficient al purtatorului

-Proiectare ergonomica: masa redusa, talii,confort, permeabilitate la vapori de apa

Accidente ~i pericole pentru sanatate -Compatibilitate scazuta

-Lipsa de igiena

-Apucare de utilaje -Calitatea materialelor

-Facilitate de intretinere

-Forma ajustata

Alterarea functiei de protectie data rita imbatr,niriilntemperii, conditii ambiante, curatare, utilizare -Rezistenta a protectorilor la agresiuni industriale -Mentinerea functiunilor pe toata durata de viata a EIP

-Pastrarea dimensiunilor

Riscuri legate de utilizarea EIP

Insuficienta eficacitate a protectiei -Alegerea gre~ita a echipamentului

Alegerea echipamentului in functie de natura ~i importanta riscurilor ~i conditiilor /influentelor industriale

-Respectarea indicatiilor fabricantului

-Respectarea marcajului echipamentului (ex. clasa de protectie, marcaj

corespunzator iunei utilizari specifice)

-Alegerea echipamentului in functie de factorii specifici ai utilizatorului

-Utilizare gre~ita a echipamentului -Utilizare adecvata a EIP ~i

cunoa~terea riscului

-Respectarea indicatiilor fabricantului

-Strivire, uzare sau deteriorare a EIP -Mentinere in stare corespunzatoare

-Control periodic

-ffnlocuire la momentul potrivit

-Respectarea instructiunilor fabricantului

Anexa 1

Exemplu de Check-list de evaluare a pericolelor/riscurilor pentru un lac de munca

Risc Elemente specifice pentru evaluarea riscului

Cadere prin alunecare Tipul suprafetei: neteda, relativ rugoasa, foarte rugoasa Materialul suprafetei: linoleum, tabla, lemn, placi de ceramica

Substante aflate pe podele: cu viscozitate mica, cu viscozitate mare

Cadere prin alunecare data rita denivelarilor Corpuri neregulate pe suprafete Caderea persoanelor de la inaltime Caracteristici ale locului de munca

Gradul de libertate a mi~carilor necesar

Durata activitatii desfa~urate la inaltime

Cadere de unelte, obiecte de la inaltime Masa obiectului ffnaltimea de la care poate cadea

Proiectare de particule/obiecte cu viteza mare Masa particulelor Viteza particulelor: 12m/s, 4Sm/s, 128m/s, lS8m/s

Pericole asociate cu manipularea obiectelor grele, manipulare de unelte, materiale -Cadere de obiecte de la inaltime

-Rostogolire

-Julire, taiere, intepare

-Contact cu substante periculoase, agresive sau toxice Masa obiectului

ffnaltimea de la care pot cadea

Forma: cu muchii rotunjite, cu muchii taioase, cu forme neregulate, ascutite etc. Tipul suprafetei: rugoasa, neteda, uscata, unsa cu substante

Natura substantei chimice

Substante care pot fi inhalate

Starea de agregare: fumuri, gaze ~i vapori, picaturi ~i aerosoli lichizi, particule solide/praf fine sau grosiere

Toxicitatea substantei

Concentratia in aer

Substante care pot provoca afectiuni ale ochilor Starea de agregare Natura substantei chimice

Substante care pot provoca afectiuni cutanate Starea de agregare: pulberi,

lichide, gaze ~i vapori

Natura substantei chimice

Concentratia

Toxicitatea substantei: agresiva, iritanta, toxica cu penetrare prin tegumente Intensitatea expunerii (pulberi, lichide): sub forma de particule izolate, jet de mica presioune, jet de mare presiune

Frecventa expunerii: aleatorie, de scurta/lunga durata, permanenta

Substante care pot cauza afectiuni prin ingestie Natura substantei

Toxicitatea substantei

Instalatii sub tensiuni periculoaseTensiunea de lucru Intensitatea curentului

Riscuri suplimentare

Vibratii Frecventa

Radiatii neionizante: Tipul radiatiei: lumina solara puternica, ultraviolete, infraro~ii, radiatii de la sudare

Fluxul radiatiei incidente

Distanta fata de sursa

Substante inflamabile Temperatura de autoaprindere Temperatura de aprindere

Substante care formeaza amestecuri explozive Conditiile specifice in care se poate produce explozia

Energia minima de declan~are a exploziei Explozivi Natura explozivului

Energia minima de declan~are a exploziei

Manipulare de obiecte fierbinti Temperatura

Timp de contact

Manipulare de obiecte reci Temperatura

Timp de contact

Conditii de mediu inadecvate Temperatura de lucru lucrari in spatii cu diferente mari de temperaturi Curenti de aer- viteza aerului

Durata activitatii

Intemperii Durata activitatii

Pericole determinate de lucrul pe cai de circulatie a vehicolelor Culoarea

imbracamintei

ANEXA 2

TABEl PENTRU EVAlUAREA RISCURIlOR ffN VEDEREA SElECTIONARII EIP

RISCURI

FIlICE CHIMICE

MECANICE TERMICE

VAPORI, GAlE

BIOlOGICE

ElECTRICE RADIATII lGOMOT

Bacterii patogene Virusi patogeni

AEROSOlI

lICHIDE

Ciuperci generatoare de

micoze Cadere de abraziune

Frig Imersii PARTILE CORPULUI

Antigeni biologici nebacterieni la inaltime Soc, lovire, impact,

Vibratii Alunecare, cadere la

Neionizante Ionizante Improscare, stropire

CAP Craniu

compresiune Intepare, taiere,

acelasi nivel Caldura, foc

Pulberi, fibre Fum Ceata

Urechi

Ochi

Cih respiratorii

Tot capul

MEMBRE SUPERIOARE M,ini Brat e (par t i )

MEMBRE INFERIOARE Picior

Gambe (parti)

ALTELE

Piele

Trunchi/

abdomen

Cai parenterale

Total corp

SEMNALIZAREA DE SECURITATE SI /SAU SANATATE LA LOCUL DE MUNCA 1. LEGISLATIA ROMANA ffN DOMENIU

1.1 Legea securitatii ~i sanatatii in munca(Legea 319/2886 publicata in MO

646/26.87.2886) - transpune Directiva Consiliului nr. 89/391/CEE

Art. 13 prevede ca "in vederea asigurarii conditiilor de securitate ~i sanatate in munca ~i pentru prevenirea accidentelor de munca ~i a bolilor profesionale, angajatorii au urmatoarele obligatii:

a) sa adopte, din faza de cercetare, proiectare ~i executie a constructiilor, a echipamentelor de munca, precum ~i de elaborare a tehnologiilor de fabricatie, solutii conforme prevederilor legale in vigoare privind securitatea ~i sanatatea in munca, prin a caror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare ~i de imbolnavire profesionala a lucratorilor;

Art.51- (1) punct b) contine dispozitia :Se aproba prin hotar,re a Guvernului, la propunerea MMSSF ... transpunerea directivelor specifice referitoare la securitatea ~i sanatatea in munca

Legea 319/2886 a intrat in vigoare la data de 1 octombrie 2886.

1.2 Hotar,re nr. 971 din 26 iulie 2886, privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate ~i/sau sanatate la locul de munca (publicata in MO 683/89.88.2886) - transpune Directiva Consiliului nr. 92/58/CEE

-inlocuie~te "Prescriptii minime pentru semnalizarea de securitate ~i/sau sanatate la locul de munca " -norme specifice aprobate prin Ordinul Ministrului Muncii nr. 599/18.11.1998

HG 971/2886 a intrat in vigoare la 1 octombrie 2886.

1.2.1 Hotar,re nr. 1891 din 16 august 2886, privind cerintele mlnlme de securitate ~i sanatate pentru locul de munca (publicata in MO 739/38.88.2886) - transpune Directiva Consiliului nr. 89/654/CEE.

Aceasta hotar,re face referire directa la HG 971/2886 in :

-Anexa 1 -referitoarel a locurile de munca utilizate pentru prima data: *al. 4.5- semnalizarea cailor ~i ie~irilor de urgenta

* al. 5.2 - semnalizarea mijloacelor de stingere a incendiilor

* al. 19.2 - semnalizarea locurilor ~i mijloacelor de salvare ~i acordarea primului ajutor

-Anexa 2 -referitoarel a locurile de munca aflate deja in folosinta: *al. 4.5- semnalizarea cailor ~i ie~irilor de urgenta

* al. 5.2 - semnalizarea mijloacelor de stingere a incendiilor

HG 1891/2886 a intrat in vigoare la 1 octombrie 2886.

1.2.2 Hotar,re nr. 1146 din 38 august 2886, privind cerintele minime de securitate ~i sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca (publicata in MO 815/83.18.2886) - transpune Directiva Consiliului nr. 89/655/CEE amendata de 95/63/CE ~i 2881/45/CE.

Aceasta hotar,re face referire la obligativitatea semnalizarii de securitate ~i sanatate in Anexa 1- pct. 2.1.2- semnalizare de avertizare sonora ~i/sau vizuala la manevrarea sistemelor de comanda;

pct.2.15- dispozitive de avertizare ~i semnalizare prevazute pentru echipamentele de munca in general

pct. 3.3.24- panouri de semnalizare in dotarea instalatiilor sau locurilor unde exista sau se exploateaza echipamente elect rice

o referire explicita la "dispozitiile nationale care transpun Directiva 92/58/CEE" (respectiv HG 971/2886) se face la pct. 4.3.5 referitoare la obligativitatea semnalizarii in timpul montarii, demontarii sau modificarii schelelor.

HG 1146 /2886 a intrat in vigoare la 1 octombrie 2886.

Observatie importanta Prevederi speciale privind semnalizarea de securitate ~i

sanatate existau in peste 88 de norme specifice, dar acestea nu mai fac parte din sistemul legiaslativ rom,n; vor fi revizuite probabil sub forma unor ghiduri/recomandari de buna practica.

2. LEGISLATIA EUROPEANA ffN DOMENIU

Este formata din "Directiva 92/58/CEE a Consiliului din 24 iunie 1992 privind prescriptiile minime pentru semnalizarea de securitate ~i/sau sanatate la lucru", care face parte din aquis-ul comunitar in domeniul securitatii la locul de munca ~i a fost preluata integral prin Hotar,rea nr. 971 din 26 iulie 2886.

3. PREZENTAREA PREVEDERILOR SPECIFICE REFERITOARE LA SEMNALIZAREA DE SECURITATE SI/SAU SANATATE LA LOCUL DE MUNCA

3.1 Definitii

Sunt prezentate in HG nr. 971 din 26 iulie 2886-Art. 15 ~i se refera la: semnalizare de securitate ~i/sau sanatate, semnal de interzicere; semnal de avertizare, de obligativitate , de salvare sau de prim-ajutor, de indicare; panou; panou suplimentar, culoare de securitate, simbol sau pictograma, semnal luminos, semnal acustic, comunicare verbala; gest-semnal.

3.2 Domeniu de aplicare ale cerintelor minime pentru semnalizarea de securitate ~i/sau sanatate

Se aplica:

tuturor persoanelor fizice ~i juridice la care activitatea se desfa~oara cu personal angajat pe baza de contract individual de munca sau in conditii prevazute de lege

Nu se aplica:

in legatura cu punerea in circulatie a substantelor ~i amestecurilor periculoase, a produselor ~i/sau a echipamentelor, cu exceptia cazului in care aceste reglementari se refera in mod expres la acest lucru;

in cazul semnalizarii utilizate pentru reglementarea traficului rutier, feroviar, fluvial, maritim sau aerian.

3.3 Obligatii ale conducerii persoanei juridice, respectiv ale persoanei fizice(angajatorului)

- sa prevada ~i sa verifice existenta semnalizarii de securitate ~i /sau sanatate adecvate la locul de munca, in conformitate cu prevederile din HG 971/2886, ori de c,te ori riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient prin mijloace tehnice de protectie colectiva sau prin masuri, metode sau procedee de organizare a muncii;

- pentru alegerea semnalizarii adecvate, trebuie sa ia in considerare orice evaluare a riscurilor realizata in conformitate cu art. 7 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 319/2886.

- semnalizarea de securitate ~i/sau de sanatate la locul de munca trebuie sa satisfaca cerintele minime prevazute in anexele nr. 1-9 care fac parte integranta din prezenta hotar,re.

- sa asigure mijloace ~i dispozitive de semnalizare de securitate ~i sanatate adecvate locurilor de munca ~i situatiilor periculoase ~i sa ia masuri pentru mentinerea acestora in stare de functiune;

- sa informeze lucratorii ~i/sau reprezentantii acestora ce trebuie luate in consideratie;

privind toate masurile

- sa asigure lucratorilor formarea ~i instruirea adecvata, in special prin instructiuni precise;

- sa asigure consultarea ~i participarea lucratorilor ~i/sau a reprezentantilor acestora, in ceea ce prive~te problemele legate de aplicare

3.4 Stabilirea mijloacelor de semnalizare adecvate

- Trebuie aplicate ori de c,te ori riscurile nu pot fi evitate sau limitate suficient prin mijloace tehnice de protectie colectiva sau prin masuri, metode sau procedee de organizare a muncii.

- Alegerea semnalizarii de securitate ~i/sau sanatate adecvate trebuie sa se faca in functie de principiile enuntate in HG 971/2886, lu,ndu-se in consideratie orice evaluare a riscurilor realizata in conformitate cu art. 7 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 319/2886.

- Asigurarea cu mijloace de semnalizare de securitate ~i/sau sanatate la locul de munca nu trebuie sa afecteze respectarea obligatiilor legale, prevazute de alte acte normative, privind semnalizarea referitoare la evacuare, salvare ~i ajutor, material ~i echipament de lupta contra incendiilor, substante sau preparate periculoase, etc.

- Daca este cazul, trebuie prevazuta, conform normelor in vigoare, semnalizarea corespunzatoare traficului rutier, feroviar, fluvial, maritim ~i aerian, daca nu este afectata semnalizarea de securitate ~i /sau sanatate

3.5 Cerinte minime generale privind alegerea ~i amplasarea diferitelor tipuri de semnalizare de securitate ~i/sau sanatate

- Alegerea mijloacelor de semnalizare trebuie asigurata conform cerintelor prevazute in anexele 2-9 din HG 971/2886.

- Tipuri de semnalizari:

- de interzicere

- de avertizare

- de obligare

de salvare sau prim ajutor

- Modalitati de semnalizare:

-permanenta: panouri, culori, etichetare;

-ocazionala: semnal luminos, semnal acustic, comunicare verbala, gest-semnal.

- Pentru unele riscuri, poate fi impusa cu titlu de regula generala 0 anumita modalitate de semnalizare de securitate ~i/sau sanatate, pentru altele exista posibilitatea alegerii din mai multe modalitati de semnalizare

- Semnalizarile de securitate ~i/sau sanatate trebuie utilizate doar pentru a transmite mesajul sau informatia prevazute in prezenta hotar,re.

- Semnalizarea poate fi inter~anjabila sau complementara. La eficacitate egala, se poate opta:

-intre 0 culoare de securitate sau un panou, pentru a semnaliza riscurile de impiedicare sau de cadere datorita denivelarilor;

-intre semnale luminoase, semnale acustice sau comunicare verbala;

-intre semnale luminoase sau comunicare verbala.

Pot fi utilizate impreuna urmatoarele modalitati de semnalizare:

-semnal luminos ~i semnal acustic;

-semnal luminos ~i comunicare verbala;

-gest-semnal ~i comunicare verbala.

-Eficacitatea unei semnalizari nu trebuie diminuata de :

a) prezenta unei alte semnalizari sau a unei surse de emisie de acela~i tip

b) conceptia deficitara, numarul insuficient, amplasamentul gre~it, starea proasta sau functionarea proasta a mijloacelor sau dispozitivelor de semnalizare.

- Semnalizarea permanenta trebuie sa se realizeze astfel:

a) Prin panouri(indicatoare, placi) ~i/sau culori de securitate cind se refera la a interdictie, un avertisment, a obligatie, la localizarea mijloacelor de salvare sau de prim-ajutor, la localizarea materialelor ~i echipamentelor de stingere a incendiilor ~i la riscurile de lovire de obstacole ~i de cadere a persoanelor

b) prin eticheta(pictograma sau simbol pe culoarea de fond sau panouri ce preiau aceasta pictograma, in cazul recipientilor ~i conductelor aparente care cantin substantele periculoase; trebuie plasate pe partile vizibile, sub forma rigida, autocolanta sau pictata ~i intr-un numar suficient de mare;

c) prin panouri de avertizare sau etichete ca cele de la punctul b, in cazul suprafetelor, salilor sau incintelor utilizate pentru incarcarea, descarcarea ~i depozitarea substantelor periculoase; mijloacele de mai sus vor fi plasate aproape de suprafata de depozitare sau pe u~a de acces in hala

d) prin culori de securitate - marcarea cailor de circulatie

- Semnalizarea cailor de circulatie utilizate pentru evacuare catre ie~irea cea mai apropiata - prin balizare cu panouri, eventual insotite de panouri suplimentare "IESIRE DE SALVARE", c,nd aceste cai nu sunt utilizate in mod normal in perioada de lucru.

- Suprafetele, salile sau incintele utilizate pentru a depozita substante sau preparate periculoase in cantitati importante- panou de avertizare potrivit ales sau prin etichetare, except,nd cazul in care etichetele diferitelor ambalaje sau recipiente sunt suficiente, tin,nd cant de prescriptiile referitoare la dimensiuni.

Depozitarea mai multor substante sau preparate periculoase - prin panouri de avertizare "pericol general", insotite, dupa caz, de un panou suplimentar care sa expliciteze pericolul specific, amplasate aproape de suprafata de depozitare sau pe u~a de acces in depozit.

- Numarul ~i amplasamentul mijloacelor ~i dispozitivelor de semnalizare trebuie sa fie in functie de importanta riscurilor sau pericolelor sau in functie de zona de lucru.

- Eficacitatea unei semnalizari nu trebuie sa fie diminuata de catre:

a) prezenta unei alte semnalizari sau a unei surse de emisie de acela~i tip, care afecteaza vizibilitatea sau audibilitatea; aceasta implica in special: - evitarea punerii unui numar excesiv de panouri;

- sa nu se utilizeze in acela~i timp doua semnale luminoase ce pot fi

confundate;

-sa nu se utilizeze un semnal luminos in apropierea unei emisii luminoase putin distincte;

-sa nu se utilizeze in acela~i timp doua semnale sonore;

-sa nu se utilizeze un semnal sonar daca zgomotul inconjurator este prea

puternic.

b) conceptia deficitara, numarul insuficient, amplasamentul gre~it, starea proasta sau functionarea proasta a mijloacelor sau dispozitivelor de semnalizare.

- Semnalizarea ocazionala trebuie sa se realizeze astfel:

a) prin semnal luminos, semnal acustic sau comunicare verbala in caz de atentionare asupra unor evenimente periculoase, chemare sau apel al persoanelor pentru a actiune specifica sau evacuare de urgenta;

b) prin gest-semnal sau comunicare verbala, in caz de ghidare a persoanelor care efectueaza manevre ce presupun un risc sau pericol

ffn cazul unor activitati unde exista un cod de practica traditionala diferit., se accepta derogari de la precriptiile referitoare la comunicarea verbala ~i gesturi-semnal

- Durata unui semnal luminos ~i/sau sonar: trebuie sa indice, prin declan~area sa, inceputul actiunii solicitate sau a atentionare(de ex. un semnal de evacuare, semnal de apel sau semnal de pericol); durata : at,t de lunga c,t impune actiunea. Semnalul luminosl acustic trebuie sa fie reconectat imediat dupa fiecare actiune.

- Lumina emisa de un semnal: contrast luminos potrivit mediului inconjurator, fara sa antreneze orbirea prin exces sau a proasta vizibilitate, prin insuficienta sa.

ffn cazul in care persoanele implicate au capacitati sau aptitudini auditive sau vizuale limitate, inclusiv prin purtarea EIP, trebuie luate masuri adecvate suplimentare.

- Alimentare cu energie: Semnalizarile care necesita a sursa de energie pentru functionare trebuie sa fie asigurate cu alimentare de rezerva in caz de cadere a acestei energii, except,nd cazul in care riscul dispare a data cu caderea acestei energii.

- ffntretinere: Mijloacele ~i dispozitivele de semnalizare trebuie, dupa caz, sa fie curatate, intretinute, verificate ~i reparate in mod regulat ~i sa fie inlocuite daca este necesar, astfel inc,t sa se conserve calitatile lor intrinseci ~i/sau functionarea lor.

- Semnalele luminoase ~i acustice trebuie sa faca obiectul unei verificari a bunei functionari ~i a eficacitatii lor reale, inainte de utilizare ~i periodic, suficient de des.

3.6 Prezentarea principalelor mijloace de semnalizare de securitate ~i/sau sanatate

label 1: Culori de securitate

Culoare Semnificatie sau scop Indicatii ~i precizari

Ro~u Semnal de interdictie Atitudini periculoase Pericol-alarma

Stop, oprire, dispozitiv de oprire de urgenta Evacuare

Materiale ~i echipamente de prevenire ~i stingere a incendiilor Identificare ~i localizare

Galben sau galben-oranj Semnal de avertizare Atentie, precautie

Verificare

Albastru Semnal de obligatie Comportament sau actiune specifica

Obligatia purtarii echipamentului individual de protectie

Verde Semnal de salvare sau de prim-ajutor Porti, ie~iri, cai de acces,

echipamente, posturi, incaperi

Situatie de securitate Revenire la normal

- Panouri de semnalizare (Anexa 2):

Forma ~i culoarea panourilor trebuie sa fie alese in functie de obiectul lor

specific (panouri de interzicere, de avertizare, de obligativitate, de salvare sau de prim-ajutor ~i referitoare la materiale ~i echipamente de prevenire ~i stingere a incendiilor). Sa fie realizate dintr-un material c,t mai rezistent la ~ocuri, la intemperii ~i la agresiuni ale mediului ambiant.

Nu se vor folosi panouri care sa cantina numai text; este permisa utilizarea unui text in combinatie cu a pictograma. Se va evita folosirea panourilor suplimentare, auxiliare ce cantin mesaje scrise care reprezinta explicitari ale semnificatiei de baza.

Panourile trebuie instalate, in principiu, la a inaltime ~i urmarind a pozitie potrivita in raport cu unghiul de vedere, tin,nd cant de eventualele obstacole, fie la intrarea intr-o zona periculoasa, fie in imediata apropiere a unui risc determinat sau a obiectului de semnalat, ~i intr-un lac bine luminat, u~or accesibil ~i vizibil.

ffn caz de conditii proaste de iluminare naturala, trebuie sa fie utilizate, dupa caz, culori fosforescente, materiale reflectante sau iluminare artificiala.

Panoul trebuie inlaturat c,nd situatia care il justifica a disparut.

- Panouri de interzicere

-forma rotunda

-pictograma neagra pe fond alb, bordura ~i banda (care coboara de la

st,nga la dreapta, in lungul pictogramei la 45 a in raport cu orizontala) de culoare ro~ie (ro~ul trebuie sa acopere cel putin 35% din suprafata panoului). Exemple:

- Panouri de avertizare

-forma triunghiulara

-pictograma neagra pe fond galben, bordura neagra (galbenul acopera cel

putin 58% din suprafata panoului). Exemple:

- Panouri de obligativitate

-forma rotunda

-pictograma alba pe fond albastru (albastrul trebuie sa acopere cel

putin 58% din suprafata panoului) .Exemple:

- Panouri de salvare ~i acordarea primului ajutor

-forma dreptunghiulara sau patratica

-pictograma alba pe fond verde (verdele trebuie sa acopere cel putin

58% din suprafata panoului). Exemple:

- Panouri privind materiale ~i echipamente necesare pentru prevenirea ~i stingerea

incendiilor- Exemple:

-forma dreptunghiulara sau patratica

-pictograma alba pe fond ro~u (culoarea ro~ie trebuie sa acopere cel

putin 58% din suprafata panoului).

- Etichetele trebuie sa cantina a pictograma sau un simbol pe culoarea de fond Etichetarea trebuie sa fie plasata in urmatoarele conditii:

-pe partea/ partile vizibila(e), aproape de locurile contin,nd cele mai periculoase substante, cum ar fi vanele ~i punctele de racordare ~i intr-un mod suficient de repetitiv;

-sub forma rigida, autocolanta sau pictata.

- Semnalizarea riscurilor de lovire de obstacol, de cadere de obiecte precum ~i de persoane

Se realizeaza prin intermediul culorii gal ben alternativ cu culoarea negru sau prin culoarea ro~u alternativ cu alb. Benzile galbene ~i negre sau ro~ii ~i albe trebuie sa fie inclinate la circa 45 a ~i sa aiba dimensiunile aproximativ egale intre ele.

- Marcarea cailor de circulatie a vehiculelor - benzi continue albe sau galbene( tin,nd cant de culoarea solului, atunci c,nd destinatia ~i echipamentul incaperilor impun acest lucru pentru protectia personalului angajat)

-amplasare - in functie de distantele de securitateintre vehiculele care circula, intre vehicule ~i obictele aflate in zona ~i vehicule ~i pietoni

- Lumina emisa de un semnal luminos trebuie :

a) sa produca un contrast luminos adecvat mediului, in functie de conditiile de utilizare prevazute, fara sa antreneze fenomenul de orbire, prin intensitate prea puternica, sau vizibilitate redusa, ca urmare a iluminarii insuficiente.

b) suprafata luminoasa care emite un semnal poate avea a culoare uniforma sau poate contine a pictograma pe un fond determinat

c) culoarea uniforma trebuie sa corespunda tabelului de culori ~i semnificatiei acestora

d) Atunci c,nd semnalul contine a pictograma, aceasta trebuie sa fie in conformitate cu cerintele corespunzatoare Anexei 2

e) Daca un dispozitiv poate emite at,t un semnal continuu, c,t ~i unul intermitent, semnalul intermitent va fi utilizat pentru a indica, in raport cu semnalul continuu, un nivel mai ridicat de pericol sau a urgenta mai mare de interventie ori de actiune solicitata sau impusa.

- Un semnal acustic trebuie:

a) sa aiba un nivel sonar net superior zgomotelor ambiante, astfel inc,t sa fie audibil, fara sa fie excesiv sau dureros;

b) sa fie u~or de recunoscut, tin,nd cont in special de durata impulsurilor, de separarea intre impulsuri ~i grupurile de impulsuri, ~i sa fie u~or de distins, pe de 0 parte de alt semnal acustic, iar pe de alta parte de zgomotele ambiante. c) daca un dispozitiv poate emite un semnal acustic at,t cu frecventa variabila c,t ~i cu frecventa constanta, frecventa variabila va fi utilizata pentru a indica, in raport cu frecventa constanta, un nivel mai ridicat de pericol , 0 urgenta crescuta de interventie sau de actiune solicitata / impusa.

Cod care trebuie utilizat: sunetul semnalului de evacuare trebuie sa fie continuu.

- Comunicarea verbala se stabile~te intre un vorbitor sau un emitent ~i unul sau mai multi auditori, sub forma unui limbaj format din texte scurte, din grupuri de cuvinte ~i/sau cuvinte izolate, eventual codificate. Comunicarea verbala poate fi directa (utilizarea vocii umane) sau indirecta(voce umana sau sintetica, difuzata printr-un mijloc ad-hoc)

Daca comunicarea verbala este utilizata in locul sau complementar unui gestsemnal, c,nd nu sunt folosite coduri, trebuie sa se utilizeze cuvinte ca cele de mai jos:

-start

-stop

-gata

-ridica

-coboara

pentru a indica inceperea operatiei pentru a intrerupe sau termina 0 mi~care pentru a opri operatiile

pentru a ridica 0 sarcina/greutate pentru a face sa coboare 0 greutate

-inainte

-inapoi

-dreapta

-st,nga cazul, sa

-pericol

-repede

sensul mi~carilor respective trebuie,daca este

fie coordonate cu gesturile -cod

corespunzatoare pentru a cere oprirea sau oprirea de urgenta pentru a accelera 0 mi~care, din motive de securitate

- Un gest-semnal - sa fie precis, simplu, amplu, u~or de executat ~i u~or de distins de un alt gest-semnal. Utilizarea in acela~i timp a celor doua brate trebuie sa se faca in mod simetric ~i pentru un singur gest-semnal. Persoana care emite semnale, denumita emitentul de semnale, transmite instructiunile de manevra cu ajutorul gesturilor-semnal catre receptorul de semnale, denumit operator. Emitentul de semnale trebuie sa poata urmari vizual ansamblul manevrelor, fara sa fie in pericol datorita manevrelor. Emitentul de semnale trebuie sa se consacre exclusiv comandarii manevrelor ~i securitatii personalului aflat in apropiere, in caz contrar, daca conditiile acestea nu sunt indeplinite, trebuie sa se prevada unul sau mai multi emitenti de semnale suplimentari. Emitentul de semnale trebuie sa poata fi u~or recunoscut de catre operator.Emitentul de semnale trebuie sa poarte unul sau mai multe elemente de recunoa~tere potrivite, de exemplu: vesta, casca, man~on, bransarda, paleta. Elementele de recunoa~tere trebuie sa fie viu colorate, de preferinta dintr-o singura culoare, utilizata exclusiv pentru emitentul de semnale.

3.7 Sinteza principalelor mijloace de semnalizare de securitate ~i/sau sanatate specificate pentru prevenirea sau protectia impotriva unor riscuri specifice

label 2- Mijloace de semnalizare de securitate ~i/sau sanatate pentru prevenirea sau protectia impotriva unor riscuri specifice

Pericol /risc Mijloc de semnalizare de securitate ~i/sau sanatate

3.7.1 Pericole ~i riscuri generale

Semnalizare locuri periculoase ~i cai de circulatie periculoase Culoare de securitate (ro~u= pericol, alarma; galben= atentie, precautie)

Marcaj specific

Interzicere

- interdictie intrare persoane Panouri de interzicere

- interdictie consum apa

- interdictie atingere

Avertizare

- pericol general Panou de avertizare

Nota: se utilizeaza impreuna cu un panou suplimentar, prin care se indica pericolul existent

Obligativitate actiuni specifice, riscuri diverse

- locuri izolate Comunicare verbala sau gesturi semnal sau semnale acustice sau semnale luminoase, dupa caz

Obligatii generale Panou de obligativitate "Obligatii generale"

Nota: se utilizeaza impreuna cu un panou suplimentar, prin care se indica obligatia. Se poate utiliza in combinatie cu panoul "Pericol general", daca e cazul

3.7.2 Pericole ~i riscuri mecanice

Semnalizare locuri periculoase ~i cai de circulatie periculoase Culoare de securitate(ro~u= pericol, alarma; galben= atentie, precautie)

Marcaj specific conform Anexa

Semnalizare cai de circulatie

- cai de circulatie ale vehiculelor-Benzi continue albe sau gal ben

- cai de circulatie interzisePanou de interzicere "Interzis pietonilor"

Interzicere actiune

- pericol de lovire pe cal de circulatie Panouri de interzicere

Avertizare

- cadere de obiecte de la inaltime Panouri de avertizare

- pericol de lovire pe cai de circulatie

- cadere prin impiedicare (drum denivelat)

- cadere cu denivelare (cadere in gol, scari neamenajate)

Obligativitatea asigurarii protectiei individuale

-cadere de obiecte de la inaltime Panouri de obligativitate

Nota: se pot utiliza ~i in combinatie, daca e cazul, cu un panou specific de avertizare, inclusiv "Pericol general"

- proiectare de particule

- cadere de la inaltime

3.7.3 Pericole ~i riscuri chimice sau de explozie

- Situatie periculoase, necesitatea salvarii Mijloace de avertizare prin semnale luminoase sau acustice

Interzicere actiuni

- fumatul interzis Panouri de interzicere

Nota: se pot utiliza ~i in combinatie, daca e cazul, cu un panou de avertizare specific

- pericol de incendiu sau explozie- interzis aprinderea oricarui foc deschis