Sunteți pe pagina 1din 19

Microeconomia

- Modul de functionare al unei piete


- Modul de firmare a preturiilor
- De cine depinde cantitatea de munca depusa de menru societati
- Ce fel de concurenta se stabileste pe piata
- Ce politici microeconomice pot fi aplicate pentru a studia activitatea stiintelor
economice

Nivel

- firma
- comerciant
- producator

Un agent economic este reprezentat de orice participant la acte sau faptele economice:
- productie
- consum
- distributie
- repartitia veniturilor

Teme Majore la Macroeconomie


- cresterea si dezvoltarea economica
- fluctuatii ciclice
- inflatia
- somajul
- politici macroeconomice - politica fiscala
- politica monetara

Creste economica este cresterea capacitatii productive a economiei.

PIB reprezinta expresia valorica a productiei bunurilor si servicii finale , nou create in
decurcs de un an in interiorul tarii

Dezvoltarea economica este un process de transformari calitative in economie si societati.


Exemplu : Urbanism , Civilizatie , Educatie , Sanatate

Fluctuatii ciclice , cand economia creste , scade sau stagneaza

Inflatia reprezinta aceea situatie cand preturile cresc

Somajul este lipsa locurilor de munca a oamenilor

Politica fiscala se refera la incasarea taxelor si impozitelor


Politica monetara reprezinta cantitatea de bani pusa in circulatie , a rata dobanzi si a
conditiilor de creditare
Toti bani formeaza masa monetara

Cap.1 Piata

Locurile de unde cumparam bunurile se numeste piata


Unele piete au o locatie fizica , iar altele piete au raspandire in intreaga planeta
tranzactiile fiind incheiate prin intermediu internetului , telefon , fax etc.

Piete
- ale factoriilor de productie : Piata munci
- piete de bunuri si servici : Piata titlurilor de valoarea , piata financiara

Piata are dou componente :


- cumparator (cererea)
- vanzator (oferta)

Cererea
- cererea pentru un bun
- cererea indibiduala
- cererea pietei = suma cererilor indibiduale

Cererea reprezinta decizia cu privire la care dintre dorintele sa le indeplinim

Cantitatea ceruta reprezinta cantitatea care se poate cumpara dintrun anumit bun intrun
anumit interbal de timp la un anumit pret

Pret Cantitatea ceruta


1 leu 100 kg
2 lei 50 kg
3 lei 10 kg

Cererea reprezinta intodeauna un sir de preturi si un sir de cantitate ceruta

Specificatia cereri

Exista stimulente care influenteaza cat anume dintrun bun doresc sa cumpere oameni
“Legea Cererii”
Ceteris paribus = toate celalalte raman neschimbate

Legea Cererii
- cand pretul creste ceteris paribus , cantitatea ceruta scade
- cand pretul scade ceteris paribus , cantitatea ceruta creste
Curba cererii

Pret

10 Cantitate ceruta
0 50 100

Modificari ale pretului determina deplasari pe curba cererii

Factori care influenteaza Curba Cererii


- asteptariile cumparatoriilor
- modificarea altor bunuri ,indeosebit ale bunurilor complementare sau a bunurilor
substituibile
- venituriile cumparatoriilor

Cererea creste atunci cand datorita modificari unui factor , cantitatiile pe care
cumparatorul doreste si poate sa le cumpere sunt mai mari la fiecare pret
Atunci cand cererea creste curba cererii se deplaseaza spre dreapta
Atunci cand cererea scade curba cererii se deplaseaza spre stanga
Pret (P0)
C1
C0

C2

P0

Cantitate (Q0)
Q0

Deplasari pe curba cererii = pret


Deplasari ale cubei cererii = alti factori in afara de pret
Elasticitatea cererii arata cat de mult se modifica cantitatea ceruta dintrun bun atunci cand
se modifica pretul .

P P

P0 P1

P1
P0

Q Q
Q0 Q1 Q1 Q0

Cerere elastica Cerere inelastica

19.10.2009 : Piata

Coeficientul de elasticitate in functie de pret masoara cu cat la suta se modifica cantitatea


ceruta in raport cu modificarea pretului

Procentul de modificare a cantitati cerute


ƞe = - ───−───−───−───−───−─────
Procentul de modificare a pretului

P1 = P0 + x/100 * P0
X P1 – P0 ΔP
P1- P0 = ──── * P0 – P0 => X = ──── = > X = ─── * 100
100 P0 P0
SAU
P1 P0
=>X = ─── * 100 - ──── * 100
P0 P0
ΔQ
──−
Q0
ƞe = - ──−−− formula de calcul a elasticitatii cererii in functie de pret
ΔP
──−
P0

Exista doua modalitati de exprimare a cererii:

Sub forma de tabel


P Q

Sub forma unei functii :

Q = f(P) f’<0

Atunci cand modificarea pretului este mica si cererea se poate exprima printr-o functie se
utiliseaza formula de calcul a elasticitatii intr-un punct

P
ƞe = f ’ (P) * ──−−−
f(P)

Sporul unei functii


──−−−──−−−────−− = formula derivatei
Argumentul unei functii

Exemplu :

Q= f(P) , f ’ < 0
Q = 10 – 2P

P=1
ƞe = - (-2) *1/8 = 0,25
P=2
ƞe = - ( -2 ) * 2/6 = 0,66
P=3
ƞe = - ( -2 ) * 3/4 = 1,5
P=4
ƞe = - ( -2 ) * 4/2 = 4

4
Q = 10 – 2P

2 4 6 8 10

Cand modificarea nu este mica , pentru calculul elasticitati cererii in functie de pret se
foloseste formula elasticitatii arc (se aplica atunci cand pretul se modifica mult)

ΔQ
──−−−
Q0+Q1
──−−−
2
ƞe = ──−−−──−−−
ΔP
──−−−
P0+P1
──−−−
2
Daca : ƞe < 1 => cererea este inelastica
ƞe > 1 => cererea este elastica
ƞe = 1 => cerere elastic-unitara
Factori determinanti ai elasticitati cereri fata de pret :
- cu cat pentru un produs exista mai multi inlocuitori (substituenti) , cu atat cererea
e mai elastica

- cu cat timpul de la mom modificarea pretului este mai mare cu atat cererea devine
mai elastica (cumparatorii au timp sa gaseasca inlocuitori si produsul respectiv)

- cu cat pentru un produs consumatorii cheltuie o mica parte din venitul de care
dispune , cu atat cerera pentru produsul respectiv este mai inelastica

- cu cat venitul consumatorului este mai mare si partea din venitul consumatorului
pentru un produs e in crestere , cu atat cererea pentru acel produs este mai elastica

P P
A
P0
B
B
A
P1
P0

B B
P1

Q Q
Q0 Q1 Q1 Q0 Q1 Q1

O curba a cereri :

– apropriata de pozitia orizaontala reflecta o cerere elastica


– orizontala arata o cerere perfect elastica (ƞe = ∞)
– apropiata de pozitia veritcala reflecta o cerere inelastica
– verticala arata o cerere perfect inelastica (ƞe = 0)

Cand cerere e elastica si pretul :

- scade , incasariile vanzatoriilor cresc


- creste , incasariile vanzatoriilor scad
Cand cererea e inelastica si pretul :

- scade , incasarile vanzatorului scade


- creste , incasarile vanzatorului creste

Oferta

- definitie
- diferenta dintre oferta si cantitatea ofertei
- modul de specificare a ofertei
- legea ofertei
- curba ofertei
- fatorii care influenteaza oferta : - munca
- capital tehnic
- natura

1. Munca = efortul unora care sunt arenati in procesul de productie


2. Capital tehnic – fix ( masini , utilaje ,instalatii )
– circulant ( materii prime , energia , combustibil )
3. Natura = elemente naturale

Pret (P) Cantitate oferita (Q0) Cantitate oferita (Q1)


1 10 5
2 50 20
3 100 30
P
Q1 Q0

5 10 20 30 50 100

Cand oferta scade curba ofertei se deplaseaza spre stanga


Cand oferta creste curba ofertei se deplaseaza spre dreapta
Q2
Q0
Q1

P0

Q0

Elasticitatea ofertei = arata cat de mult se modifica cantitatea oferita atunci cand se
modifica pretul. Coeficientul de elasticitate a ofertei :

Procentul de modificare a cantitati oferite


Qo = −────────────−────────────−
Procentul de modificare a preturilor

In functie cat de mult se modifica pretul si cat de mult se modifica oferta se vor calcula :

Q0 = f(p)

Qt = f ' (p) × P/f(p)


Pret (P) Cantitatea oferita (Q)
1 10
2 50
3 100

P0 + P 1
──────
ΔQ 2
Qt = ───── x ───────
ΔP Q0 + Q1
─────
2

Qt < 1 (oferta inelastica)

Qt = 1 (elasticitate unitara)

Qt > 1 (oferta elastica)

Echilibru pietei

Cantitatea ceruta = cantitatea oferita pentrun un an (pret de echilibru)

Pret Cantitate Pret Cantitate


ceruta ceruta
1 100 1 10
2 50 2 50
3 20 3 100
CEREREA OFERTA
P

Exces de oferta
3
Surplus de marfuri

2 P
P = pret de echilibru

Deficit de marfuri
1
Exces de cerere

Q
10 20 50 100

P=3
Qc = 20 => exces de oferta
Qo = 100

P=2
Qc = 50 => pret de echilibru
Qo = 50

P=1
Qc = 100 =>exces de cerere
Qo = 10

Pret de echilibru

Pretul pietei poate fi mai mare sau mai mic decat pretul de
echilibru , insa intotdeauna va tine catre acesta

Plafonul de pret = se stabileste la produsele de stricta necesitate ,


se stabileste sub pretul de echilibru
Echilibru se atinge cand cantitatea ceruta este egala cu cantitatea
oferita pentru un anumit pret , numit pret de echilibru

Stabilirea unui plafon pentru pret poate determina aparitia si


mentinerea unui deficit pe piata unui produs atata timp cat acest
plafon de pret este mentinut

Exercitii de statistica comparativa

Cresterea cererii cu mentinerea nechimbata a ofertei Pe + , Qe

C1
P

C0 O

Pe1

Pe0

Q
Qe0 Qe1
Cresterea ofertei in conditiile mentinerii cererii Pe - , Qe +

O0
P
C

O1
Pe1

Pe0

Q
Qe0 Qe1

Cresterea ofertei intr-o masura mai mare decat cresterea cererii

O0
P C1
O1
C0

Pe0
Pe1 < Pe0
Qe1 > Qe0

Pe1

Q
Qe0 Qe1
2.11.2009

Cererea
Piata : ───────
Oferta

Modul = o schema de analiza a comportamentului consumatorului


pe piata
- Preferinte , gusturi , utilitate , satisfactie
- Preturi si Buget

Obiectiv = analiza modului in care consumatorul alege bunurile


care ii aduc cea mai mare utilitate tinand cont de preturile acestora
si al bugetului disponibil

1. Preferinte , utilitate , satisfactie

a. Pachet sau cos de bunuri


- in mod obsnuit consumatorii aleg dintro multime de bunuri
- un cos de bunuri cuprinde un numar de bunuri intro anumita
cantitate
A , B , C = pachet de bunuri
x , y, z = bunurile care compun pachetul

Pachet Bunul x Bunul y Bunul z


A 6 4 2
B 10 5 1
B(10,5)
5

4 A(6,4)

5 10

In legatura cu pachetele de bunuri se fac urmatoarele ipoteze :

- completitudinea = oricare 2 pachete de bunuri , consumatorul


poate sa le ordoneze din punct de vedere al preferintelor sale
(al utilitatii pe care o obtine prin consumarea acestora)

Adica oricare pachet A sau B :


A > B = pachetul A e preferat pachetului B
A ~ B = pachetul A e indiferent de pachetul B
B > A = Pachetul B e preferat pachetului A

- consistenta = daca am ales A inloc de B , pastram aceasta


dorinta pana la sfarsit

- tranzitivitatea :
A > B si B > C => A > C
A ~ B si B ~ C => A ~ C
- non-saturatia = consumatorul prefera mai mult decat mai
putin , consumul unei cantitati mai mari ii aduce o satisfactie
mai mare

b. Spatiu pachetelor de bunuri

D>A
A~D
A>D
B
X1
B>A
D
X3
A>C

A
X0
E
C E>A
X2 E~A
E>C A>E

X3 X2 X0 X1

c. Curba de indiferenta (C.I)

O curba de indiferenta cuprinde pachete de bunuri care ii aduc


consumatorului aceeasi satisfactie sau utilitate.
y

D
B U1 > U0

A U0 > U2
U1

C E U0 = C.I
U0

U2
x

Orice punct de pe curba de indiferenta reprezinta un pachet care


ii aduce consumatoruluilui aceasi satisfactie ca toate celalalte
pachete aflate pe curba de indiferenta

Proprietati ale curbelor de indiferenta :


- au panta negativa
- sunt convexe catre origine
- nu se interesecteaza
- exista o multa de curbe de indiferenta