Sunteți pe pagina 1din 6

Articole Psihiatrie Atacul de panica si tulburarile cauzate de panica

Atacul de panica si tulburarile cauzate de panica


Psihiatrie
15 Martie 2006 (15:30)

Generalitati

Atacul de panica este un acces brusc de frica intensa sau anxietate (stare afectiva caracterizata prin
neliniste psihomotorie, teama nedeslusita, fara obiect) care cauzeaza simptome ingrijoratoare, dar care
nu ameninta viata: batai accentuate ale inimii, dificultatea respiratiei, sentimente de pierdere a controlului
sau de moarte iminenta. In mod obisnuit, dureaza de la 5 la 20 minute si poate fi cauzat de circumstante
stresante sau poate aparea pe nesteptate.
Organismul are un sistem de raspuns la frica, care pregateste individul pentru a face fata unei situatii sau
pentru a se feri de pericol. Atacul de panica survine atunci cand acest sistem reactioneaza exagerat sau
cand nu este necesar. In timpul atacului de panica, sistemul nervos reactioneaza ca atunci cand se are de
a face cu o situatie amenintatoare de viata. Acest raspuns cauzeaza simptome fizice si sentimente
ingrijoratoare.
Tulburarile legate de panica se diagnosticheaza atunci cand o persoana are atacuri de panica repetate,
este ingrijorata de eventualitatea unuia nou si evita locuri care ii pot cauza un atac. Exista posibilitatea ca
un om sa aiba atacuri de panica fara sa dezvolte o tulburare legata de panica, aceste atacuri aparand cu
tulburari de anxietate.
Cauze

Cauza exacta a tulburarilor legate de panica nu este cunoscuta. Se crede ca este rezultatul unui
dezechilibru intre substantele chimice ale creierului (neurotransmitatori).
De asemenea, poate fi transmisa de la o generatie la alta (genetic). Copii cu parinti cu astfel de tulburari
au sanse de 8 ori mai mari decat altii sa dezvolte boala. Un risc crescut il au si cei care au parinti cu
depresie sau tulburari bipolare. Tensiunea nervoasa (de exemplu pierderea unei relatii) poate declansa
simptome ale tulburarilor de panica.

Exista posibilitatea ca un om sa aiba atacuri de panica fara sa dezvolte o tulburare legata de panica.
Atacurile de panica pot fi determinate de:
- ingestia unei cantitati mari de alcool sau intreruperea brusca a consumului de alcool
- ingestia unor cantitati mari de bauturi cofeinizate
- fumatul excesiv (creste mult cantitatea de nicotina din sange)
- folosirea unor medicamente (ca cele pentru tratamentul astmului si bolilor de inima) sau intreruperea
brusca a unui tratament medicamentos (pentru anxietate si insomnie)
- folosirea drogurilor, cocaina sau marihuana
- un nivel mare al stresului timp indelungat (stres cronic)
- o nastere in trecutul apropiat
- o operatie cu anestezie generala
Atacurile de panica se pot asocia sau pot fi cauzate de o anumita conditie medicala:
- disfunctii tiroidiene (hipertiroidism - exces de hormoni tiroidieni)
- afectiuni cardiace, prolapsul de valva mitrala (valva mitrala prezinta un defect care ii deterioreaza
functionarea normala)
- tulburari neurologice (epilepsie)
- astm bronsic (stare patologica in care exista o nevoie intensa de aer, evacuarea acestuia din plamani
facandu-se cu greutate)
- afectiuni pulmonare (bronhopneumonia obstructiva cronica)
- intreruperea medicatiei pentru bolile cardiace
- depresia
- anxietate, stres post-traumatic sau tulburare obsesiv-compulsiva.
Factori de risc

Printre factorii de risc se numara:


- antecedente familiale de tulburari cauzate de panica. Persoanele care are un membru al familiei cu astfel
de tulburari au sanse de 8 ori mai mari decat altii sa dezvolte boala. Un risc crescut il au si cei care au
parinti cu depresie sau tulburari bipolare.
- consumul de bauturi alcoolice, droguri, fumatul, cafeina si bauturile cafeinizate
- anumite medicamente ce declanseaza atacuri de panica, ca cele pentru tratamentul astmului si bolilor
cardiace
- prolapsul de valva mitrala
- atacuri de panica neasteptate in antecedente
- episod major de depresie
- femeie la menopauza.
Simptome

Principalul simptom al atacurilor de panica este sentimentul coplesitor de frica si anxietate alaturi de alte
reactii fizice. Simptomele apar brusc, surprinzator si intensitatea maxima dureaza in jur de 10 minute. In
timp ce majoritatea simptomelor dispar in 30 minute, altele au nevoie de o ora sa dispara complet. Exista
posibilitatea ca o persoana sa aiba atacurile de panica unul dupa altul pe o perioada mai lunga de timp si
sa para un atac continuu. Daca simptomele sunt continue si nu dispar intr-o ora exista posibilitatea sa nu
fie un atac de panica si atunci trebuie consultat imediat medicul specialist.

Atacurile de panica pot debuta in urma unui eveniment stresant sau fara cauza aparenta. Pot fi asociate
cu medicatii (ca cele pentru bolile cardiace) sau cu anumite conditii medicale (hipertiroidism):
- respiratii rapide (hiperventilatie), dispnee (dificultati de respiratie) sau senzatie de sufocare
- batai rapide, puternice sau neregulate ale inimii
- angina pectorala (durere in piept)
- transpiratie
- greata sau epigastralgii (dureri de stomac)
- vertij (ameteala), tremor, nesiguranta
- acufene (tiuituri in urechi)
- frisoane sau valuri de caldura
- frica de moarte si pierderea controlului
- senzatie de detasare de propria persoana sau de realitate.

Atacurile de panica pot incepe fara o cauza sau pot fi legate de anumite situatii, cum ar fi un restaurant
aglomerat sau pe stadion. Cateodata doar gandul la o situatie anume poate cauza anxietate severa.
Oamenii care au frecvente atacuri de panica invata sa evite situatiile de care le este frica ca vor declansa
un atac sau cele din care nu pot scapa usor daca intervine un atac. Daca tiparul de evitare si anxietate
este sever, se poate transforma in agorafobie (fobie de spatii deschise). Simptomele atacului de panica
pot fi similare cu cele ale infarctului miocardic. Din acest motiv, multi oameni cauta tratament medical de
urgenta. Daca cineva are angina pectorala (dureri in piept) sau alte simptome de infarct miocardic,
trebuie dus imediat la serviciul de urgenta pentru tratamentul specific.
Atacurile de panica nu sunt obisnuite la copii sau adolescenti. Copiii care au tulburari legate de panica sau
atacuri de panica au si alte simptome in afara celor prezentate mai sus. Lor le poate fi frica de lucruri
comune, de exemplu insecte sau se ingrijoreaza din cauza unor monstrii sau atunci cand merg la culcare
singuri. Acesti copii pot refuza sa mearga la scoala sau devin foarte suparati cand se despart de parinti.
Tulburarile legate de panica constau in episoade de atacuri de panica. Nu oricine care are atacuri de
panica dezvolta o tulburare. O persoana este diagnosticata cu tulburare daca are cel putin doua atacuri pe
neasteptate plus frica sau ingrijorarea ca poate avea si altele evitand situatiile care le-ar putea declansa.
Mecanism fiziopatologic

Se poate diagnostica tulburarea legata de panica dupa cateva atacuri neasteptate si frica continua ca ar
putea avea si altele. Aceste atacuri determina simptome de la usoare sau severe si dureaza mai putin de
30 minute. Primul atac apare fara avertizare in timpul unei activitati normale (mersul pe strada, mersul la
cumparaturi). Senzatia este de confuzie, ca ceva cumplit se va intampla. Apare nevoia de a parasi locul si
de retragere intr-o zona sigura (masina, casa). Alaturi de acestea apar simptome fizice: dificultatea
respiratiei, batai puternice ale inimii, dureri in piept. Intensitatea maxima a simptomelor dureaza cam 10
minute. Simptomele atacului de panica pot fi similare cu cele ale infarctului miocardic. Din acest motiv,
multi oameni cauta tratament medical de urgenta.

Atacurile de panica pot fi declansate de o anumita actiune (se utilizeaza prea multa cofeina), situatie
(mare aglomeratie) sau fara cauza aparenta. Persoanele care au trecut printr-un atac de panica dezvolta
frica de a mai trece prin aceasta experienta (anxietate anticipativa) si evita activitatile sociale
(agorafobia). Aproximativ jumatate din persoanele care au tulburari legate de panica au agorafobie.
Izolarea interfereaza cu serviciul si cu relatiile interpersonale, in special cu rude si prieteni apropiati.

Alte caracteristici comune tulburarilor legate de panica sunt:


- folosirea de droguri sau alcool (pentru inhibarea fricii si creerii unui fals sentiment de curajde a fece fata
situatiilor dificile)
- depresie
- fobii (frici nejustificate)
- tulburari legate de anxietate (stres posttraumatic)
- relatii dificile cu persoane cu pozitii sociale, datorita anxietatii intense
Primul atac de panica survine in timpul unei activitati de rutina si, pentru multe persoane, coincide cu o
perioada a vietii lor incarcata de stres (o boala ce ameninta viata, un accident, terminarea unei relatii,
separarea de familie). Cateodata primul atac de panica apare dupa nastere.
Este posibil ca primul atac sa survina ca o reactie la droguri, nicotina sau cafeina. Dar, odata ce s-a
rezolvat problema ce a determinat atacul, acestea pot reveni.
Expertii considera ca circumstante stresante pot da nastere la un ciclu de atacuri de panica la oamenii cu
predispozitie la tulburari legate de panica.
Atacurile de panica recurente pot fi de la usoare la severe si pot continua ani de zile, in special cand este
asociata si agorafobia. Pot exista perioade lungi de timp fara atacuri, dar si perioade cu atacuri frecvente.
Tulburarile legate de panica pot urma toata viata, dar simptomele se pot controla cu tratament.
Majoritatea oamenilor cu aceasta problema se recupereaza cu tratament si duc o viata normala. Poate
recidiva in cazul in care tratamentul este intrerupt prea devreme.
Consult de specialitate

Se face atunci cand:


- atacuri de frica intensa sau anxietate survin fara motiv
- survine un atac de panica sau ingrijorarea ca va apare un viitor atac de panica, ingrijorare care interfera
cu activitatile zilnice
- apar simptome ocazionale fara o cauza anume (ca si dificultatile de respiratie sau dureri precordiale).
Medici specialisti recomandati

Urmatorii medici pot diagnostica atacul de panica si pot colabora pentru tratarea lui si a tulburarilor
cauzate de panica:
- medicul specialist in medicina de urgenta
- medicul de familie
- medicul generalist
Tratamentul pentru atacul de panica poate fi stabilit si de:
- medicul psihiatru
- psiholog
- Asistent social cu pregatire speciala in tulburari cauzate de panica
- consilier
Sanatorii, spitale, clinici, agentii familiale au programe de tratament pentru persoane cu tulburari cauzate
de panica.
Expectativa vigilenta

Este dificil de deosebit simptomele atacului de panica de cele ale infarctului miocardic sau a unei alte
probleme medicale serioase. Daca o persoana are simptomele atacului de panica trebuie sa consulte un
medic pentru a inlatura alte cauze medicale.
Investigatii

Tulburarile cauzate de panica sunt diagnosticate pe baza antecedentelor medicale si a examinarilor.


Medicul cere informatii despre simptome dupa care ausculta inima, verifica tensiunea arteriala si poate
cere alte analize medicale. De asemenea, va elimina alte boli care au simptome similare (infarct
miocardic, prolaps de valva mitrala, hipertiroidism).
Tratament

Tratament - generalitati
Tulburarile cauzate de panica pot fi controlate medicamentos (antidepresive) si prin consiliere (terapia
comportamentala). Tratamentul eficace reduce numarul si frecventa atacurilor de panica, scade
anxietatea si imbunatateste calitatea vietii. Daca atacurile de panica au un factor cauzal anume (reactie
medicamentoasa) nu este neaparat necesar tratament, acestea oprindu-se dupa inlaturarea cauzei
(oprirea medicatiei cu ajutorul medicului). Cateodata atacurile de panica pot continua si dupa inlaturarea
factorului cauzal si pot determina tulburari cauzate de panica.
Tratament initial
Depinde de severitatea atacurilor de panica, de frica si anxietatea la gandul unui nou atac, de prezenta
agorafobiei alaturi de tulburarile cauzate de panica.
In general, tratamentul initial include:
1. Consiliere:
- terapie comportamentala, care se concentreaza pe modificarea tiparului de gandire si comportament
(este cea mai eficienta terapie pentru tulburarile cauzate de panica)
- terapie de demascare, un tip de terapie comportamentala, ce se bazeaza pe confruntarea cu obiectul
sau situatia care cauzeaza frica. Este eficienta in tratarea agorafobiei sau anxietatii legate de un anumit
loc sau situatie.
2. Tratament medicamentos
Cele mai utilizate medicamente folosite in tratamentul tulburarilor cauzate de panica sunt:
- inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei: Fluoxetina (Prozac), Sestralin, Paroxetina. Daca aceste
medicamente sunt ineficiente sau nu pot fi administrate din cauza efectelor secundare se pot incerca alte
antidepresive.
- antidrepresive cu efecte neurotransmitatoare combinate, cum ar fi Venlafaxin
- benzodiazepine: Alprazolam (Xanax), Diazepam (Valium), Lorazepam, Clonazepam sunt prescrise
singure sau combinate cu un antidepresiv.
Benzodiazepinele sunt folosite pentru combaterea rapida si pe termen scurt a simptomelor si pot face
parte din tratamentul de intretinere singure sau combinate cu antidepresive.
Antidepresive mai putin utilizate in tratamentul tulburarilor cauzate de panica sunt: antidepresive triciclice
precum Imipramina, Disipramina sau Clomipramina si inhibitori ai monoaminoxidazei, precum
Izocarboxazid.
Dupa inceperea medicatiei simptomele incep sa se amelioreze dupa cateva saptamani. Daca aceasta
ameliorarea nu este observata in 6-8 saptamani, se poate incerca o doza mai mare de medicament.

Tratament de intretinere
Consta in continuarea sau schimbarea masurilor luate initial, consiliere si medicatie.
In timpul tratamentului initial, o medicatie de scurta durata precum benzodiazepinele pot fi prescrise
pentru rezolvarea simptomelor imediate. Medicatia de scurta durata cel mai probabil se va opri atunci
cand intervine medicatia de lunga duratasi starea generala se imbunatateste.
Se va monitoriza in continuare pacientul pentru a se descoperi daca au aparut alte probleme asociate cu
tulburarile cauzate de panica (depresie, probleme cu droguri sau alcool). Aceste situatii vor necesita
tratament.
O parte importanta a tratamentului de intretinere o reprezinta administrarea medicamentelor conform
prescrierii. Adesea oamenii care se simt mai bine dupa o perioada de timp renunta la tratament
nemaivazandu-i utilitatea. Odata cu oprirea medicatiei simptomele revin, deci este importanta continuarea
planului de tratament. Atacurile de panica recurente pot fi de la usoare la severe si pot continua ani, mai
ales cand este prezenta si agorafobia. Pot exista perioade lungi fara atacuri de panica sau momente cand
ele sunt frecvente. Chiar dupa oprirea tratamentului, atacurile parand a fi sub control, ele pot reveni. Este
important ca o persoana sa identifice semnele prevestitoare si factorii ce declanseaza atacurile de panica
si sa caute tratament cat mai devreme.
Tratament in cazul agravarii bolii
Daca atacurile devin severe si continua sa revina, este necesara spitalizarea pana pot fi controlate. De
asemenea, poate fi necesara o scurta internare in spital daca atacul de panica se suprapune peste alta
problema medicala, precum agorafobia si depresia, pentru ca aceasta combinatie este dificil de tratat.
Daca medicatia nu ajuta, doctorul poate prescrie alte medicamente sau o combinatie de mai multe
medicamente. Consilierea poate fi adaugata la tratament. Aceasta include terapia comportamentala care
se concentreaza pe modificarea tiparului de gandire si comportament sau terapia de demascare, care este
un tip de terapie comportamentala ce se bazeaza pe confruntarea cu obiectul sau situatia care cauzeaza
frica. Daca consilierea nu functioneaza, este nevoie de una mai intensa, mai frecventa sau de alt tip de
consiliere. Iar daca consilierea este singurul tratament, se adauga medicatie.
De retinut!
Medicamentele folosite pentru tratarea tulburarilor cauzate de panica pot preveni atacurile de panica, dar
nu inlatura frica de un posibil nou atac. Consilierea este cea mai buna pentru inlaturarea fricii. Frica in sine
poate cauza un nou atac de panica.
Dureaza cateva saptamani sau poate chiar mai mult, pentru ca medicatia sa devina pe deplin eficienta.
Poate fi nevoie de incercarea mai multor tratamente pana la gasirea aceluia potrivit.
Cei care sufera de tulburari cauzate de panica au risc de suicid daca sufera si de depresie sau de alta
tulburare de personalitate sau de dispozitie. Acestea au un impact semnificativ asupra relatiilor sociale si
asupra calitatii vietii. Diagnosticul si tratamentul acestor conditii care apar alaturi de tulburarile cauzate de
panica sunt esentiale.
Tratament ambulator (la domiciliu)
Pacientul poate sa reduca numarul atacurilor de panica in cazul tulburarilor cauzate de panica si poate
reduce severitatea simptomelor cand chiar se produce un atac prin:
- reducerea anxietatii prin activitati de scadere a tensiunii nervoase si prin scaderea nivelului de stres din
viata zilnica
- efectuarea de exercitii de relaxare care implica 10-20 minute de respiratii profunde si exercitii de
relaxare musculara efectuate in fiecare zi
- exercitii fizice care imbunatatesc respiratia si rata cardiaca de cateva ori pe saptamana
- restrictii la alcool si cofeina (sau eliminarea lor)
- inscrierea la terapie de grup, precum sunt cele organizate de asociatii de specialitate
- o alimentatie echilibrata care include alimente proaspete, hranitoare si evitarea celor cu continut mare in
zahar si grasime.
Ajutorul pentru membrii familiei
Cand o persoana are un atac de panica, intreaga familie sufera. Ceilalti membrii se simt frustrati, obositi
(pentru ca preiau unele responsabilitati) sau izolati din punct de vedere social pentru ca persoana bolnava
restrictioneaza activitatile familiei. Terapia familiala, un tip de consiliere care implica intreaga familie,
poate ajuta toti membrii familiei.
Tratament medicamentos
Medicatia pentru tulburarile cauzate de panica este folosita pentru tinerea sub control a simptomelor
atacului de panica, reducerea numarului acestora si a severitatii, redecerea anxietatii si fricii asociate cu
aparitia unui atac nou. Medicamentele sunt eficiente atunci cand se asociaza consilierea si tratamentul
ambulator (exercitii de relaxare).
Medicamente folosite:
- inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei
- benzodiazepine
Medicamente folosite pentru tratarea tulburarilor cauzate de panica:
- antidrepresive cu efecte neurotransmitatoare combinate
- antidepresive triciclice
- inhibitori de monoaninoxidaza
Asociatiiile specializate recomanda ca pacientii sa fie tinuti sub observatie daca apar cazuri de crestere a
anxietatii, atacuri de panica, agitatie, iritabilitate, insomnie, impulsivitate, ostilitate si manie. Copiii
trebuie urmariti mai atent pentru aceste manifestari, dat fiind faptul ca ei nu-si pot controla manifestarile
la fel de bine ca si adultii si de aceea au un risc mai crescut de suicid. Antidepresivele sunt recomandate,
dar sub supravegherea medicului si in caz ca apar reactii ingrijoratoare trebuie contactat un medic.

De retinut!
Tulburarile cauzate de panica sunt tratate atat medicamentos cat si prin consiliere cum ar fi terapia
cognitiv-comportamentala, care se bazeaza pe modificarea unor comportamente si moduri de gandire.
Cand aceste doua terapii sunt combinate, atacurile de panica survin mai rar decat daca s-ar folosi doar o
singura terapie. Dupa inceperea tratamentului, simptomele ar trebui sa se reduca in decurs de cateva
saptamani. Daca nu se observa ameliorari in 6-8 saptamani, atunci trebuie crescute dozele sau schimbat
madicamentul. Majoritatea medicamentelor folosite se vor administra continuu pentru mai mult de un an
si doar dupa aceea se pot reduce dozele gradat pe parcursul catorva saptamani. Daca dupa intreruperea
tratamentului, reapar simptomele, se va relua tratamentul pentru inca cateva luni. Unii pacienti pot
ramane sub medicatie o perioada mai lunga de timp pentru a putea controla simptomele. De asemenea,
se va evalua prezenta unei stari asociate care poate dauna tratamentului, cum ar fi depresia sau abuzul
de substante nocive.
Nu exista in momentul actual nici un fel de tratament chirurgical.
Alte tratamente
- consilierea: Terapia cognitiv-comportamentala este cea mai eficienta in tratamentul atacurilor de panica.

- terapia de expunere , un tip de terapie cognitiv -comportamentala


- terapia familiala, ajuta pe cei apropiati sa inteleaga ce inseamna atacurile de panica si sa mentina relatii
bune. Materiale ajutatoare ca si casete video, carti si materiale audio ajuta in lupta impotriva atacurilor de
panica si anxietatii
- grupurile de suport sunt de obicei locuri bune in care se impartasesc informatii, idei de rezolvare a
problemelor si emotii in relatie cu atacurile de panica. Exista si forumuri de discutie, realizate on-line pe
internet.
- exercitii de relaxare. Pot fi folositoare pentru reducerea anxietatii si a stresului. Acestea includ:
- exercitii de respiratie
- relaxare musculara progresiva, care reduce tensiunea musculara prin relaxarea grupelor individuale de
muschi
- masaj, la nivelul umerilor si a gatului
- aromaterapie, care foloseste uleiuri aromatizate (uleiuri esentiale) din plante si care promoveaza
relaxarea
- yoga, tai chi, si qi-gong sunt forme de exercitii de meditare. Acestea necesita de obicei instruiri speciale.
- activitatile de relaxare psihica, ajuta la relaxarea mintii si sunt de obicei combinate cu cele de relaxare
musculara. Acestea includ:
- antrenamente autogene sunt folosite pentru a aduce corpul intr-o stare normala dupa un stres
- hipnoza pregateste creierul pentru sugestii care inlatura stresul sau schimba modul de reactie la
situatiile stresante
- meditatia implica o respiratie regulata cu frecventa redusa si dureaza 15-20 minute
- imagini artistice ghidate (vizualizare): Prin puterea imaginatiei se ajunge la relaxare si reducerea
tensiunii nervoase cauzate de stres. Corpul raspunde la imaginile proiectate in minte. Se folosesc exercitii
simple pentru relaxare si reinvigorare.
- terapia prin muzica, relaxeaza corpul, imbunatateste starea de spirit si schimba mersul zilei.
- terapia prin umor a devenit tot mai acceptata ca mod de reducere a stresului si pentru stimularea
sistemului imunitar al organismului.
Profilaxie

Tulburarile cauzate de panica nu pot fi prevenite, dar se pot preveni si se pot reduce ca numar atacurile
de panica cu un tratament adecvat. Simpla evitare a unor situatii sau locuri nu garanteaza ca un atac de
panica nu poate aparea in noi circumstante. De fapt, evitarea situatiilor si locurilor unde s-a petrecut un
atac de panica creste anxietatea.
Este posibila reducerea severitatii unui atac viitor prin:
- urmarea unui tratament pentru reducerea anxietatii
- limitarea factorilor declansatori precum cofeina, alcool
- continuarea tratamentului medicamentos si a consilierii (terapia demascarii)
- prin contactarea medicului daca simptomele se inrautatesc.