P. 1
ARTROZELE INTERVERTEBRALE

ARTROZELE INTERVERTEBRALE

5.0

|Views: 254|Likes:
Published by alex_smetaniuc

More info:

Published by: alex_smetaniuc on Oct 08, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/22/2014

pdf

text

original

ARTROZELE INTERVERTEBRALE Leziunile degenerative ale coloanei sunt foarte frecvente.

Coloana este un ansamblu unitar alcatuit din vertebre, care sunt solidarizate intre ele printr-un sistem de articulatii si ligamente. Intre corpurile vertebrale se gasesc discurile intervertebrale, alcatuite dintr-o portiune centrala (nucleu pulpos) si una periferica (inel fibros), prin care discul este despartit de portiunile sub si supraiacente. La nivelul arcului neural, solidarizarea interverteb 444x2312e rala este asigurata de articulatiile posterioare. Ligamentele ce mentin stransele legaturi intre vertebre sunt: ligamentul longitudinal anterior; ligamentul longitudinal posterior; ligamentele galbene (intre apofizele spinoase). Anatomie patologica: procesele de uzura la nivelul coloanei afecteaza atat discul intervertebral (discartroza), cat si articulatia interapofizara (artroza posterioara, artroza interspinoasa). • Discartroza este destul de precoce (chiar de la 10 ani); discul vertebral incepe sa prezinte unele semne de uzura la nivelul inelului fibros, care se fisureaza ca urmare a leziunilor degenerative si sub influenta traumatismelor si solicitarilor zilnice.
Nucleul pulpos se deshidrateaza si se altereaza, se turteste si tinde sa migreze prin fisurile inelului fibros.

Discul diminua in inaltime, iar materialul discal se poate deplasa inainte si inapoi impingand ligamentul longitudinal anterior sau posterior (acesta din urma este mai sensibil si mai putin rezistent, astfel incat distensia sa este mai frecventa si mai dureroasa). Nucleul pulpos poate strabate si platoul cartilaginos, facandu-si loc in structura osoasa a corpului vertebral: herniile intrasomatice (noduli Schmorl). In cazul discartrozei, la alterarea discala se asociaza si rasunetul osos: osteoscleroza platourilor vertebrale si osteofitoza reactionala. Osteofitoza se dezvolta anterior, sub ligamentul vertebral anterior, si mai rar posterior si lateral. Osteofitele apar uneori in vecinatatea unui disc degenerat, dar mai frecvent apar difuz, de-a lungul coloanei vertebrale, cu proeminenta la nivelul unui anumit segmentosteofitoza vertebrala difuza sau spondiloza. Termenul de spondiloza este folosit gresit ca fiind sinonim cu cel de artroza intervertebrala, el definind de fapt osteofitoza vertebrala difuza. • Artroza interapofizara este caracterizata prin leziuni identice celor de la nivelul articulatiilor membrelor. Artroza interspinoasa (sindromul Baastrup) este consecinta punerii in contact, in mod anormal, a 2 apofize spinoase vecine, cu remodelaj reciproc. Se intalneste in cazul unor hiperlordoze. • Uncartroza este o forma particulara de artroza vertebrala. Se intalneste la nivelul coloanei cervicale unde exista articulatii adevarate intre corpii vertebrali.

fracturi. Osteofitoza la nivelul lor se poate face: inapoi (irita radacina nervoasa). Durerile vertebrale (in afara sindroamelor radiculare) sunt difuze. vag localizate. si se numesc articulatii uncovertebrale. discurile cele mai afectate sunt L4-L5 si L5-S1. de o parte si de alta a discului. C7-D1. -artroza interapofizara este cervicala. lombara. Uncartroza se localizeaza frecvent la nivelul spatiului C5-C6. prezenta unor simptome la un bolnav cu spondiloza poate tine de o alta leziune concomitenta (discartroza. Etiopatogenie: artroza intervertebrala creste paralel cu varsta. -tulburari de statica (scolioze. cifoze. de intensitate moderata.Aceste articulatii sunt laterale. impotenta functionala. Tot la nivelul coloanei vertebrale se pot intalni alunecari vertebrale (spondilolistezis). la nivelul C2-C3 si C3-C4. in special: -microtraumatismele si traumatismele (determina luxatii. rar determina complicatii dintre care cele mai frecvente sunt sindroamele radiculare. -surmenaj profesional si sportiv. entorse. Artrozele interapofizare sunt situate mai sus. . In etiopatogenie intervin toti factorii implicati in artroze. Ele sunt mici articulatii diartroidiale. evidentiindu-se printrun examen radiologic efectuat de rutina sau pentru explorarea altei suferinte (pulmonare. -spondiloza (osteofitoza vertebrala difuza): modificare degenerativ cu mare frecventa de obicei asimptomatica. Sunt de tip mecanic. • Discartroza lombara: la nivelul coloanei vertebrale lombare. Aspecte clinice: artrozele intervertebrale raman clinic latente. C6-C7. artroza interapofizara) sau de insuficienta musculaturii dorsale si sacrolombare+osteoporoza. poate comprima radacinile nervoase corespunzatoare. Aceasta inseamna hernia de disc. hernii discale). in afara (irita plexul simpatic ce inconjoara artera vertebrala). putand avea un rasunet clinic deosebit datorita vecinatatii unui element anatomic important (radacina nervoasa)frecventa mare a nevralgiilor de articulatie interapofizara. cu deteriorare insidios si evolutie indelungata. Regional: -discartroza: entitate variata intalnita mai ales la nivelul segmentului cervical si lombar. dorsala. hiperlordoze) si malformatiile congenitale. rupand fibrele ligamentului longitudinal posterior. Simptome: frecvent determina radiculalzii. urologice). -boli vertebrale anterioare (boala Scheurman ce favorizeaza producerea artrozei dorsale). cu suprafete articulare acoperite de fibrocartilaj si o capsula. La aceste nivele nucleul pulpos patrunde prin fisurile inelului fibros si.

prezenta de puncte dureroase mediane sau latero-vertebrale evidentiate la palpare. osteofitoza regionala. VSH. . dorsalgii. bruste sau a ridicarii de greutati. osteofitoza vertebrala difuza (spondiloza). osteofitoza de vecinatate. Explorari paraclinice: -examene biologice-hemoleucograma. Crizele dureroase acute sunt favorizate de expuneri la frig si pot surveni in urma unor miscari fortate. Pe acest fond cronic pot apare “crize dureroase” de cateva zile (saptamani) caracterizate prin dureri foarte intense ce determina impotenta functionala si contractura musculara antalgica. In discartroza apar: pensarea spatiului intervertebral. neoplasm vertebral primitiv sau secundar…). -examen radiologic-principalul mijloc de precizare al diagnosticului. artroza interapofizara. criza de lumbago acut la bolnavul cu artroza lombara. Diagnostic: -diagnostic pozitiv: se pune pe baza examenului clinic (durerii vertebrale) si a examenului radiologic. Ex. Semne: starea generala este buna. Se remarca: un grad oarecare de limitare a miscarii coloanei vertebrale (mai frecvent segmentar). Spondiloza se caracterizeaza prin prezenta dfuza a osteofitelor (inserate la cativa milimetrii de marginea platoului vertebral). Artroza interapofizara: radiografie de profil-pensarea spatiului articular. uneori osteoporoza corpilor vertebrali. nu evidentiaza sindromul inflamator. anomalii de statica vertebrala (uneori datorita unei atitudini antalgice). Se amelioreaza (chiar dispar) in repaus. Uneori. afectiuni vertebrale grave in stadiul initial (SA. prezinta o concavitate externa (cioc de papagal) si se dezvolta orizontal.: criza de torticolis acut la bolnavul cu artroza cervicala. metroanexita…). electroforeza…. Examenul neurologic: normal. ortostatism si mers pe jos. Pot fi localizate doar la unul dintre cele 3 segmente vertebralecervicalgii. radiografia evidentiaza discartroza. nevralgie intercostala (in artroza dorsala). neregularitatea platourilor vertebrale adiacente. nevralgie sciatica si crurala (in artroza lombara). lombalgii. artroza intervertebrala imbraca aspectul sindroamelor radiculare: nevralgie cervicobrahiala (in artroze cervicale). transport de obiecte grele. osteoscleroza. -diagnostic diferential: afectiuni viscerale ce pot produce dureri vertebrale (litiaza biliara sau renala.accentuandu-se la oboseala. frecvent bolnavul fiind hiperponderal.

cifoza) prin kinetoterapie. scaderea treptata in greutate . iar la membrele superioare printr-un tablou amiotrofic sau senzitivomotor. rumalon. Clinic apar nevralgii cel mai adesea cervicobrahiale si sciatice. mai multi ani la rand). Prognosticul bolii este favorabil in general. indometacin).Sindroamele de compresie medulara sunt determinate de artroza cervicala. infrarosii. leziunile degenerative ale coloanei vertebrale accentuandu-se cu varsta. dieta. Tratament profilactic (cel mai eficient): consta in corectarea tulburarilor de statica (scolioza. -mijloace fizicale: diatermie. -kinetoterapie: obiectivementinerea/recastigarea mobilitatii coloanei vertebrale.Compresiunile radiculare apar in artrozele cervicale si lombare. Tratament: 1. 2. Complicatiile nervoase sunt cele mai importante si sunt realizate prin compresiune medulara sau radiculara. Tratamentul conservator beneficiaza de: -mijloace igieno-dietetice: urmareste diminuarea travaliului mecanic vertebral prin repaus. -mijloace medicamentoase: imbunatatirea troficitatii cartilaginoase (iozinol. evitarea microtraumatismelor. -crenoterapia: in afara puseelor acute (2 cure/an.Evolutie-complicatii: evolutia este lenta. Clinic se traduc prin hipertonie si deficit motor (semne primordiale) la nivelul membrelor inferioare si printr-o diminuare a sensibilitatii profunde . decomprimare medulara prin manipulari vertebrale. Tratamentul curativ poate fi conservator sau chirurgical (rezervat complicatiilor nervoasesindromul radicular de compresie medulara). evitarea surmenajului profesional sau sportiv. roentgenterapie. 3. a). b). cand se reduc gaurile de conjugare si se restrange spatiul de emergenta a a radacinilor nervoase compresiune. antiinflamatoare analgetice (aspirina.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->