Sunteți pe pagina 1din 148

 

Cine este chemat la o slujbă, să se ţină de slujba lui.


Cine învaţă pe alţii, să se ţină de învăţătură.
(Romani 12:7)

STUDIEREA ŞI APROFUNDAREA
DIVERSELOR ASPECTE ŞI PROBLEME
ALE SEMANTICII LIMBII ROMÂNE
Lecţii recapitulative pentru elevii din clasele VII - XII

1 Prof. IOAN HAPCA


DEFINIŢIA SEMANTICII
 SEMANTICA este o ramură a lexicologiei care
cercetează sensurile cuvintelor, cauzele schimbării
acestora şi evoluţia lor în timp. Semantica este un
factor de organizare a vocabularului.
 Vocabularul sau lexicul unei limbi este totalitatea
unităţilor lexicale (cuvintelor) care există şi care au
existat cândva în limbă.
 Lexicologia este disciplina lingvistică ce se ocupă
cu studiul vocabularului.
 LINGVISTICA este ştiinţa care studiază limba şi

2
legile ei de dezvoltare.
UNITĂŢILE LEXICALE
 Unităţile lexicale sunt materialul de construcţie
al limbii. Considerate izolat (aşa cum se află în
dicţionare), ele sunt independente.
 Comparaţi: cu, deprinde, disciplină, elev, în,
învăţător, muncă, pe, care sunt independente,
cu: „Învăţătorul deprinde pe elev cu disciplina
în muncă”. Este o comunicare, în care
înţelesurile izolate ale cuvintelor s-au contopit
mijlocind transmiterea unei informaţii.
3
CUVÂNTUL = O STRUCTURĂ FONICĂ +
UN SENS
 Cuvântul este o structură fonică (un sunet sau un grup
de sunete) la care se asociază un sens, şi este capabilă
să îndeplinească o funcţie în comunicare (om, floare,
harnic, doi, eu, a scrie, sus, pe, şi).
 Structura fonică (sonoră) alcătuieşte învelişul sonor,
material (grafic este notată prin litere), adică forma
cuvântului. Forma poate suferi modificări fără să se
modifice sensul lexical.
 Acestea sunt cuvinte flexibile (om-oameni; negru-
neagră; a scrie- scriu- scriam- scrisesem- voi scrie).
Sunt şi cuvinte neflexibile a căror formă rămâne
4 neschimbată (aşa, cum, pe, şi, fiindcă, vai).
CUVINTE AUTONOME şi
INSTRUMENTE GRAMATICALE
 Unele cuvinte denumesc (om, floare), exprimă
însuşiri (cald, rece), caracteristici (bine, aşa), acţiuni
(a citi, a scrie), se referă la numărul şi la ordinea
prin numărare a obiectelor (unu, amândoi, al treilea),
la numele obiectelor (eu, acesta, nici unul); exprimă
sau imită fără să numească (vai! Ah! scârţ).
 Toate aceste cuvinte au în vedere fapte reale, ele au un
înţeles obiectiv, considerate izolat, de aceea se numesc
cuvinte autonome.
 Alte cuvinte au un înţeles foarte abstract, servind la
exprimarea unor relaţii care se stabilesc între cuvintele
autonome în cadrul unei comunicări; acestea sunt
instrumente gramaticale (în, pe, că, şi, -l, -le).
5
DENUMIREA
NOŢIUNILOR DE SEMANTICĂ
 sens lexical, sens nemotivat şi sens motivat ;
 actualizarea sensului, cuvinte monosemantice
şi cuvinte polisemantice ;
 sensul cuvintelor în context: denotativ,
conotativ, derivat, ambiguu şi incompatibil ;
 cuvinte cu sens figurat: figurile de stil ;
 evoluţia sensului unor cuvinte ;
 categorii semantice: antonime, sinonime,
omonime, omofone, omografe, paronime,
6 pleonasme şi tautologii.
SENS LEXICAL, SENS NEMOTIVAT
ŞI SENS MOTIVAT
 Numim sens lexical înţelesul pe care vorbitorii îl atribuie
unui cuvânt. Cuvintele autonome au sens lexical; cuvintele
instrumente gramaticale sunt lipsite de sens lexical.
 Faptul că asociem sensul casă (=clădire servind de locuinţă
omului) la complexul fonic casă pare ceva întâmplător,
adică nemotivat. De fapt, de ce casă înseamnă casă şi nu
altceva? Cuvântul a mârâi însă imită prin structura sa fonică
zgomotele produse de un câine aţâţat. În acest caz, între
complexul fonic şi sens se stabileşte o anumită
corespondenţă, sensul este motivat.
 De aici, rezultă că în limbă există cuvinte cu sens motivat
şi cuvinte cu sens nemotivat.
7
SENSURI NEMOTIVATE
ŞI SENSURI NEMOTIVATE
Din punctul de vedere al vorbitorului contemporan, cele mai
multe cuvinte au sensuri nemotivate, de exemplu: om, bun,
râde, bine, dar există multe cuvinte care au sensuri
motivate. Unele cuvinte au sensul motivat fonetic: cuc,
mormăie, bocănit, fiindcă structura lor fonetică imită
zgomotele naturale. Alte cuvinte au sensul motivat
morfematic: desface, desprinde, desfrunzi; făuritor,
agitator, îmblânzitor; copiliţă, rochiţă, fiindcă prefixul des-
exprimă ideea de separare, sufixul -tor indică agentul unei
acţiuni, sufixul -iţă este diminutival. Unele cuvinte au
sensul motivat sintagmatic: a face explozie, maşini-unelte,
din când în când, fiindcă sensul rezultă din relaţiile stabilite
între elementele componente. Alte cuvinte au sensul
motivat semantic: stâlpii societăţii, gurile Dunării, fiindcă
8se obţine prin transfer metaforic.
ETIMOLOGIE FALSĂ
ŞI ETIMOLOGIE POPULARĂ
 Din punctul de vedere al istoriei limbii toate cuvintele au sensuri
motivate: cuvintele latine homo, bonus, ridere, bene, moştenite în
limba română, au devenit om, bun, râde, bine.
 Uneori, cuvintelor li se atribuie o etimologie falsă, din dorinţa de a
apropia un cuvânt de un anumit etimon (cuvânt de bază). De exemplu,
cuvântul moravuri este o creaţie cultă (în secolul 19) prin apropierea
cuvântului năravuri (de origine slavă) de cuvântul latin mores
(=obiceiuri).
 Tendinţa populară de a încadra un cuvânt împrumutat, prin
modificarea formei şi a înţelesului lui, într-o familie de cuvinte
cunoscute duce la etimologii populare, de exemplu, lăcrămaţie (în
loc de reclamaţie), care a fost pus în legătură cu lacrimă, renumeraţie
(în loc de remuneraţie), pus în legătură cu a număra, răspunzabil (în
loc de responsabil), pus în legătură cu a răspunde etc.
9
ACTUALIZAREA SENSULUI
 Semnificaţie înseamnă actualizarea sensului. Un cuvânt oarecare,
considerat izolat, poate avea unul sau mai multe sensuri. Într-un
context dat, o unitate lexicală nu poate avea decât o singură
semnificaţie. Semnificaţia rezultă din relaţiile pe care unitatea lexicală
le stabileşte cu celelalte unităţi lexicale în context. De exemplu,
cuvântul mijloc are sensurile: 1. punct aflat la egală depărtare de două
extreme; 2. talie; 3. procedeu; 4. resurse; 5. vehicul.
 Sensurile pot fi actualizate în contextele: „În mijlocul lacului este o
insulă. Fata şi-a strâns mijlocul cu o cingătoare. Cel mai bun mijloc de
a afla capacitatea cuiva este să-l verifici în practică. Nu are mijloace
de trai. Avionul e cel mai rapid mijloc de transport”.
 Sensul este deci o constantă semantică (în afara enunţului
constituit), iar semnificaţia este ansamblul variaţiilor semantice
(implicând enunţuri constituite).
10
CUVINTE MONOSEMANTICE
ŞI CUVINTE POLISEMANTICE
 Cuvintele care au un singur sens (şi, de regulă, realizează o
singură semnificaţie) se numesc monosemantice. Ele au
înţeles unic: termenii de specialitate, zilele săptămânii,
lunile anului, numeralele... (ipotenuză, catetă, cernoziom,
luni, marţi, săptămână, ianuarie, doi etc.).
 Cuvintele care au mai multe sensuri (şi în contexte diferite
realizează mai multe semnificaţii) se numesc
polisemantice. De exemplu: Am citit o carte interesantă. Ai
carte, ai parte. „De din vale de Rovine / Grăim, Doamnă,
către tine, / Nu din gură, ci din carte. . .” (M. Eminescu);
Mi-am scos cartea de muncă. (carte == volum, învăţătură,
scrisoare, carnet).
11
CUVINTE POLISEMANTICE CLASIFICATE
DUPĂ PĂRŢILE DE VORBIRE
 SUBSTANTIVE : putere, cap, margine, mărire, ridicare,
aiureală, apariţie, armonie, asistenţă, bucată, baie, cadru,
capacitate, delir, fidelitate, grai, meditaţie, posibilitate,
sistem, vad, vatră, voinţă, inteligenţă, memorie, credinţă,
educaţie etc.
 VERBE : a face, a da , a trece, a lua, a veni, a ajunge, a
arăta, a duce, a fixa, a îndepărta, a întări, a întinde, a mări
, a merge, a potrivi, a prinde, a produce, a pune, a realiza,
a ridica, a schimba, a scoate, a spune, a sta, a stabili, a
strica, a trage, a vrea, a vedea etc.
 ADJECTIVE : mare, mic, bun, rău, puternic, barbar, slab,
greu, tare, redus, amărât, aprig, bătut, biet, categoric,
darnic, just, maleabil, mândru, cinstit, etc.
12CONJUNCŢIA ,, de ”
POLISEMANTISMUL SUBSTANTIVULUI
,,putere”(1)
 Sportivul are puterea să ridice o greutate de 100 de kg.
(forţa)
 El n-are putere să înveţe în frig şi în gălăgie. (posibilitatea)
 Vorbeşte cu putere ca să-l auzim. (tărie)
 Venise cu boxe de mare putere.(intensitate)
 Banii n-au mare putere de cumpărare. (valoare)
 Conduce cu mare putere mica afacere. (eficacitate)
 Americanii au mare putere în gestionarea conflictelor.
(autoritate)
 Puterea ţărilor bogate în epoca modernă deranjează
omenirea. (dominaţia)
13
POLISEMANTISMUL SUBSTANTIVULUI
,,putere”(2)
 Rusia manifestă o putere nejustificată asupra Republicii Moldova.
(influenţă)
 Are puterea de a concedia şi de a angaja persoane în muncă. (dreptul)
 Are puterea să intre şi să iasă când vrea din unitatea militară.
(permisiunea)
 Nu avuse puterea de a deschide corespondenţa instituţiei.
(împuternicirea legală)
 Puterea economică a ţării noastre va creşte. (capacitatea, potenţialul)
 Va creşte şi puterea de muncă a oamenilor. ( disponibilitatea,
randamentul)
 A pierdut puterea moştenită de la părinţi. (averea, starea socială)
 Puterea degajată de motor se pierde dacă este apă în combustibil.
(energia)
14
POLISEMANTISMUL VERBULUI
,,a face” (1)
 Elevii au făcut exerciţiul corect. (au efectuat, au rezolvat)
 Mulţi n-au ştiut cât fac nouă cu treisprezece. (însumează,
rezultă)
 Unii au făcut o compunere bună despre pompieri. (au
elaborat, au redactat)
 Când se face seară, ne vizitează pompierii. (se lasă, vine)
 Maşina pompierilor face mulţi bani. (costă, valorează)
 Fratele meu face serviciul militar la pompieri. (execută,
satisface)
 Mulţi pompieri fac meseria din plăcere. (practică,
profesează)
 În incendiu totul se făcuse scrum. (devenise, se
15transformase)
POLISEMANTISMUL VERBULUI
,,a face” (2)
 Pompierii făcuseră un nou regulament de prevenire a
incendiilor. (stabilise, instituise)
 Fumul le face locatarilor o stare de ameţeală. (provoacă,
creează)
 Dan face pe intoxicatul, pentru a nu merge la şcoală.
(simulează, se preface)
 Colegul său îl făcuse escroc, pentru că simulează.
(calificase, numise)
 Târziu şi-a dat seama că făcuse un lucru reprobabil.
(comise, săvârşise)
 Dan seara îşi face singur patul. (aranjează, pregăteşte)
 Mama îi face ciorapi din lână. (împleteşte, confecţionează)
16
POLISEMANTISMUL VERBULUI
,,a da” (1)
 Mamei i-a fost dat un premiu. ( acordat, conferit)
 Copiii i-au dat flori. (dăruit, oferit)
 Nu ştim cât au dat pe flori. (plătit)
 Poştaşul i-a dat o felicitare. (predat, înmânat)
 Dumnezeu i-a dat mulţi ani fericiţi. (destinat,
hărăzit)
 Oamenii dau bună ziua când o întâlnesc. (spun,
urează)
 Mulţi colegi au dat pe la ea. (au trecut, s-au oprit)
 Ieri au dat primii fulgi de nea. (au căzut, au apărut)
17
POLISEMANTISMUL VERBULUI
,,a da” (2)
 Copiii au dat un chiot de bucurie. (slobozit, scos)
 Unii au dat cu bulgări de zăpadă. (aruncat, azvârlit)
 În primăvară dă colţul ierbii. (apare, se iveşte)
 Livada ne va da multe fructe anul acesta.( produce,
rodi)
 Artiştii au dat un spectacol. (susţinut, prezentat)
 El dă la timp banii luaţi cu împrumut. (restituie,
înapoiază)
 Zugravul dă cu var în bucătărie. (spoieşte,
zugrăveşte)
18Sora mea dă făina prin sită. (cerne, trece)
POLISEMANTISMUL VERBULUI
,,a trece”
 Trecem strada cu mare atenţie. (traversăm)
 Avioanele trec şi pe la pol. (zboară)
 Uneori timpul trece încet. (se scurge)
 Vacanţa trece repede. (sfârşeşte, se termină)
 Nu trece uşor durerea de măsele. (dispare, încetează)
 Sigur va trece clasa. (promova)
 Pe punte îl trec fiorii. (cuprind, năpădesc)
 În carnet trece notele. (consemnează, scrie)
 Apa trece, pietrele rămân. (curge, se duce)
 Boala trece de la unul la altul. (se transmite)
19
POLISEMANTISMUL VERBULUI
,,a lua”
 De la bancă a luat mulţi bani. (împrumutat, s-a
îndatorat)
 Şi-a luat o casă nouă. (cumpărat, achiziţionat)
 Şi-a luat haina în spate. (aşezat, pus)
 Din apă luase o boală. (contractase, se molipsise)
 Pe lucrarea sa a luat o mare sumă de bani. (încasat,
primit)
 El şi-a luat colega la dans. (invitat)
 Nu şi-a luat haina la şcoală. (îmbrăcat)
 Dimineaţa lua medicamente contra gripei. (înghiţea,
20administra)
POLISEMANTISMUL VERBULUI
,,a veni”(1)
 Maşina vine spre noi. (se îndreaptă)
 Câinele vine cu noi la munte. (merge, însoţeşte)
 După ploi puternice, apele vin puternic la vale. (se umflă, se
revarsă)
 Colegul a venit din nou la şcoală. (a revenit, s-a reîntors)
 Presa îi vine zilnic acasă. (i se trimite, i se aduce)
 Imediat vine un nou program artistic. (urmează, succedă)
 A venit un nou partid la putere. ( ajuns, s-a instalat)
 La examen a venit însoţit de părinţi. (s-a prezentat, s-a
înfăţişat)
21
POLISEMANTISMUL VERBULUI
,,a veni”(2)
 Când vine seara, mergem spre casă. (se lasă, soseşte)
 Acum îi vine o ameţeală. (apucă, cuprinde)
 Furtuna vine pe neaşteptate. (se produce, survine)
 Apa îi până la brâu. (ajunge, cuprinde)
 Vino în clasă ! (intră !)
 Vino să te sărut ! (apropie-te)
 Substantivul ,, dreptate ” vine de la adjectivul ,, drept ”.
(provine, derivă)
 Colegei îi vine bine rochia cea nouă. ( i se potriveşte, îi
cade)
22
POLISEMANTISMUL ADJECTIVULUI
,, mare ”
 Propoziţia se începe cu literă mare. (majusculă)
 Aici se va construi o şcoală mare. ( spaţioasă, încăpătoare)
 Acoperişul ei va rezista şi la o furtună mare. (violentă)
 Preţul ei va fi destul de mare. (ridicat)
 Curtea şcolii va fi mare. (întinsă, vastă)
 O statuie mare se va amplasa în faţa şcolii. (înaltă, voluminoasă)
 Statuia va reprezenta o personalitate mare. (renumită, de seamă)
 La inaugurarea statuii se va oferi o masă mare. (bogată, fastuoasă)
 Prima oră de curs ni se pare mai mare. (lungă)
 Deschiderea şcolii va fi o zi mare. (importantă, însemnată)
 Elevi vor dovedi mare respect pentru dascăli. (profund, intens)
 Şcoala este călduroasă, chiar dacă vine un ger mare. (aspru,
năprasnic)
23
Fuga de la ore este o greşeală mare. (gravă, serioasă)
POLISEMANTISMUL ADJECTIVULUI
,,mic(ă)”
 Am un frate mai mic decât mine. (scund, mărunt)
 El are o pălărie cu boruri mici. (înguste)
 Costumul lui de anul trecu i-a rămas mic. (strâmt, scurt)
 El intră în beci şi printr-o fereastră mică. ( îngustă, strâmtă)
 La fiecare temă el face câte o greşeală mică. (neînsemnată,
nesemnificativă)
 Timpul acordat al teză era mic. (redus, insuficient)
 Pe colegul lui nu l-am văzut de mic. (tânăr)
 Iarna zilele sunt mici. (scurte)
 Cei fără voinţă au mici posibilităţi de realizare. (reduse, puţine)
 În unele magazine, mărfurile au preţuri mici. (reduse, avantajoase)
 Grădina noastră are o suprafaţă mică. (redusă)
 Lanterna mea dă o lumină mică. (slabă, anemică, redusă)
24
Bunicul a fost un mic funcţionar la bancă. (inferior, neînsemnat)
POLISEMANTISMUL CONJUNCŢIEI
,,de”
Vino, de vrei. (dacă)
De mi-ai da oricât, şi tot nu-ţi vând
bicicleta. (chiar dacă)
Sora lui vorbeşte aşa de tare, de se
aude la vecini. (încât)
Du-te de-mi cumpără un pix. (să,
ca să)
25
FASCICUL DE INDICI SEMANTICI
 Orice sens are un fascicul de indici semantici care-l
definesc. De exemplu, indicii sensului „casă” sunt :
a) clădire, b) cu mai multe încăperi, c) servind de
locuinţă, d) permanentă, e) omului;
 Indicii sensului „cocioabă”: a) casă, b)
sărăcăcioasă, c) veche, dărăpănată, d) scundă, e)
urâtă, neîngrijită.
 Indicii sensului „sabie” : a) Armă albă b) constând
dintr-o lamă lungă de oţel, c) ascuţită la vârf şi pe
una dintre laturi d) şi dintr-o gardă şi un mâner.
26
CUVINTELE POLISEMANTICE CU UN
NUCLEU DE SEMNIFICAŢII COMUNE
 Cele mai multe cuvinte, ca simboluri ale realităţii extralingvistice, se
dovedesc apte de a acoperi mai multe semnificaţii. Polisemia este o
regulă, monosemia - o excepţie.
 Cuvintele polisemantice se caracterizează printr-o intrare
lexicografică unică în dicţionar, la care se ataşează multe înţelesuri.
 Cuvintele polisemantice au un nucleu de semnificaţii comune.
 a devora = 1. a mânca cu lăcomie, pe nemestecate. 2. a consuma ceva
fără întrerupere (o carte...). Semnificaţiile comune sunt „cu intensă
dorinţă”, „fără întrerupere”.
 gripat = 1. blocat în cursul funcţionării (despre motoare). 2. bolnav de
gripă (despre oameni). Semnificaţia comună este „întreruperea unei
stări normale”.
 deschis 1. dat la perete. 2. neîncuiat. 3. franc, sincer. 4. luminos, clar
(despre culori).
27
Semnificaţia comună este „accesul către elemente învecinate”.
CUVINTELE POLISEMANTICE CU UN
NUCLEU DE SEMNIFICAŢII ARBITRARE
 La unele cuvinte polisemantice se stabileşte foarte greu o
semnificaţie comună:
 galerie 1. canal subteran. 2. spectatorii de la balcon (într-o
sală de spectacol). 3. suporterii zgomotoşi (la jocurile
sportive). 4. bară de care se agaţă perdeaua,
 Nucleul semantic comun „bază a ceva” este destul de
arbitrar şi nu acoperă toate semnificaţiile.
 Explicaţia este adăugarea ulterioară a unei semnificaţii la
sensul de bază. De altfel, sensurile cuvântului polisemantic
nu s-au născut simultan, ele s-au adăugat în timp.
 Surse ale polisemiei sunt alunecările de sens, exprimarea

28figurată şi influenţele străine.


SENSUL DE BAZĂ
ŞI SENSURI DERIVATE (SECUNDARE)
 Unul din sensuri este mai cunoscut, mai frecvent: acesta este
sensul de bază; celelalte sunt sensuri derivate, secundare.
Comparaţi: roşu la faţă ( =obraz, chip); orice filă are două
feţe (=pagini); flori în zeci de feţe (=culori) în noapte se
vedeau două feţe (=doi oameni)...
 Dicţionarul explicativ precizează următoarele sensuri pentru
cuvântul „faţă”: 1) Partea de dinainte a capului la om; obraz.
2) Ansamblu de trăsături specifice ale acestei părţi; chip;
figură; fizionomie. 3) popular: Individ considerat în raport
cu societatea; persoanã. Faţă bisericească = slujitor al
cultului. 4) matematică: Fiecare dintre suprafeţele plane ale
unui corp geometric. Feţele cubului. 5) rar: Partea de
deasupra a unui corp sau a unui obiect = faţă a plăpumii.
6) Aspect exterior = faţă a Pământului. * A-şi pierde faţa
29= a se decolora. 7) Prima paginã a unei foi de hârtie.
EXPRIMAREA FIGURATĂ =
O MODIFICARE A SENSULUI DE BAZĂ
 Exprimarea figurată este semnalată în primul rând în
vorbire. Ea operează o modificare a sensului de bază.
 Sintagmele: câştig gras; a dezrădăcina un rău; minte
fecundă; o grădină de om; sunt construcţii figurate, bazate
pe conotaţie. Aceasta acţionează asupra sensului, dirijându-l
spre semnificaţii noi.
 Ambiguitatea de sens a cuvântului gras, între cele câteva
accepţii: cu grăsime, cu forme pline, plin de sevă şi
viguros, fertil... este neutralizată de contextul potrivit cu
fiecare semnificaţie în parte: carne grasă, om gras, iarbă
grasă, pământ gras.
30
SENSUL CUVINTELOR ÎN CONTEXT
 Denotativ (fundamental, propriu, de bază) :
gura cască ; pe umeri un rucsac ;
 Conotativ (figurat, expresiv, stilistic): ,,Pe-o
gură de rai ” ; …,,pe ai ţării umeri dalbi”
 Secundar (derivat ) : gură de canal ; gura
văii ; umerii obrajilor ; umerii hainei ;
 Echivoc (ambiguu) : Dă haina copilului ;
(complement indirect ? sau atribut ?)
 Incompatibil (absurd) : Avansează la
stânga. Lupta s-a soldat cu o victorie ;
31
SENSUL DENOTATIV
(FUNDAMENTAL, PROPRIU, DE BAZĂ)
 Cuvântul, în general, are un sens comun, folosit în
mod curent, care este sensul de bază. Când
cuvântul denumeşte (denotează), trezeşte în minte
imaginea obişnuită a unui obiect, a unei acţiuni. El
este folosit cu sensul propriu: gură = cavitate
bucală...
 În principiu, orice cuvânt al limbii trimite la „un
obiect concret sau abstract, pe care îl denumeşte
global.”
 Această relaţie directă care se stabileşte între cuvânt
şi obiectul desemnat poartă numele de denotaţie,
32iar sensurile respective sunt sensuri denotative.
SENSUL CONOTATIV
(FIGURAT, EXPRESIV, STILISTIC)
 Cuvântul are o forţă generică, de a exprima clase şi nu poate
să particularizeze în orice situaţie. De aceea, se recurge la
amenajări, adică la trimiteri în planuri secunde, prin
conotaţie, care elaborează imaginea artistică.
 Conotaţia presupune o relaţie indirectă între cuvânt şi obiect.
Cuvântul sugerează ceva, prin intermediul unor însuşiri ale
obiectului. ,,Pe-o gură de rai ” ; …,,pe ai ţării umeri dalbi”
Cuvântul gură sugerează teritoriul unde se-ntâlnesc
ciobanii din baladă, iar cuvântul umeri sugerează munţii
ţării.
 Denotaţia şi conotaţia sunt modalităţi de a reflecta realitatea
prin cuvinte.
 Valoarea conotativă a cuvântului se pune în evidenţă numai
33în context. Acesta dirijează înţelegerea.
SENSUL DERIVAT (SECUNDAR)
 Sensurile derivate (secundare) ale cuvântului se
întemeiază pe o modificare a sensului de bază.
 Modificarea însă, fiind intrată în uz, nu mai produce
surpriză: gură de metrou, gură de apă, gura sobei,
gura podului, gura văii, gura sacului, umerii
obrajilor şi umerii hainei.
 Sensurile conotative care nu mai impresionează de
la orice cuvânt devin sensuri derivate (secundare).
 Orice cuvânt polisemantic e dat în dicţionar mai
întâi cu sensul propriu, apoi cu sensurile derivate.
34
FIGURI DE STIL
ŞI ALTE PROCEDEE DE STIL
 Când un cuvânt are alt înţeles decât cel firesc, atribuindu-i-se însuşiri
ale altor obiecte sau acţiuni, el este folosit cu sens figurat.
 O neconformare a expresiei cu întrebuinţarea firească a limbii este
socotită figură de stil. Sensul figurat al cuvântului este temelia
figurilor de stil.
 Baza clasificării figurilor de stil se găseşte la Aristotel. Despre
metaforă, filosoful grec spunea că „este trecerea asupra unui obiect a
numelui altui obiect”: ,,pe ai ţării umeri” =,,pe ai ţării munţi”
 Transferul acesta prin analogie caracterizează figuri de stil ca:
epitetul, comparaţia, metafora, metonimia, sinecdoca, personificarea,
hiperbola, alegoria, antiteza, ironia, eufemismul, oximoronul,
simbolul. Acestea, ca şi alte procedee de stil, antrenează modificări
de sens şi le vom prezenta, dar studierea lor aprofundată se va face la
capitolul „NOŢIUNI DE TEORIE A LITERATURII”.
35
FIGURI DE STIL: EPITETUL
 Cea mai populară figură de stil de modificare a sensului
(trop) este epitetul considerat „un determinativ expresiv,
pus pe lângă un substantiv sau pe lângă un verb, pentru a
scoate în evidenţă mai nuanţat o trăsătură a obiectului sau a
acţiunii şi pentru a da mai multă expresivitate artistică
creaţiei respective” (DEX): „Pe tăpşanul prăvălatic apa
curge furioasă.”
 Epitetul este adăugat unui cuvânt cu scopul de a evidenţia o
caracteristică frapantă, de a reliefa o trăsătură. Majoritatea
epitetelor determină substantive: „Iar prin mândrul întuneric
al pădurii de argint / Vezi izvoare zdrumicate peste pietre
licurind.” (Mihai Eminescu)
36
FIGURI DE STIL: COMPARAŢIA
COMPARAŢIA constă în alăturarea a doi termeni, pe
baza unor însuşiri comune, cu scopul de a evidenţia
caracteristicile unuia din termeni.
 Termenii pot denumi obiecte, fiinţe, persoane,
acţiuni sau noţiuni abstracte.
 Între cei doi termeni ai comparaţiei se stabileşte o
relaţie de asemănare, marcată prin cuvinte sau
grupuri de cuvinte ca: la fel ca, asemănător cu,
asemenea, precum, întocmai ca, cât, cum, aidoma,
astfel ca, etc.
 „Ca un glob de aur luna strălucea.” (D.
Bolintineanu) „Nalt cât casa,/ Verde ca mătasea…”
37(ghicitoare)
FIGURI DE STIL: METAFORA
METAFORA constă în denumirea unui obiect, a
unei însuşiri, a unei acţiuni cu ajutorul unei
comparaţii din care lipseşte termenul comparat.
„Limba noastră-i o comoară.”
 Metafora presupune un transfer de sens de la un cuvânt la
altul pe baza unei asemănări, tinde spre o îmbinare
neaşteptată de cuvinte. „pădure de argint” (pădure ca de
argint); „codri de aramă” (codri ca de aramă)
 Prin forţa ei de a trezi imagini şi sentimente, de a sensibiliza
şi intensifica impresii, de a spori semnificaţia faptelor sau
obiectelor, metafora, este un element de bază al exprimării
poetice. „Acea grindin-oţelită înspre Dunăre o mână…”
38
FIGURI DE STIL: METONIMIA
 METONIMIA numeşte conţinutul prin obiect
(Sala a aplaudat. Am băut două pahare.); produsul
prin locul de unde provine (un Cotnari, o
şampanie), produsul prin materia din care este
făcut (sticlă „materie” şi sticlă „recipient de
sticlă”; fier „metal” şi fier „de călcat”) sau
produsul prin locul de unde provine (A cumpărat
o haină de astrahan. Au băut o sticlă de Cotnari.);
opere sau invenţii prin numele autorilor (Becul
are 60 de waţi. Locuiesc la mansardă. Un Luchian
este de vânzare.); cauza prin efect („La noi sunt
cântece şi flori şi lacrimi multe, multe”, O. Goga).
[Oameni care cântă şi care plâng.]
39
FIGURI DE STIL: SINECDOCA
 SINECDOCA numeşte partea pentru întreg (Mi-
am găsit un acoperiş. S-a ivit o pânză la orizont.
„Mii de capete pletoase, mii de coifuri lucitoare ies
din umbra-ntunecoasă”.) sau întregul pentru parte
(bocanci de bizon, guler de vulpe), genul pentru
specie (N-are nici o armă asupra sa. Am prins în
undiţă un peşte de două kg.), singularul pentru
plural (Mircea a gonit turcul. Omul a cucerit
întregul pământ.) sau numele propriu printr-o
însuşire sau defect (E un Luceafăr al poeziei. =
geniu; E un fel de Hagi-Tudose.= zgârcit )
40
FIGURI DE STIL: PERSONIFICAREA
PERSONIFICAREA atribuie însuşiri omeneşti unor
fiinţe necuvântătoare, unor lucruri, elemente din
natură sau unor idei abstracte.
 Ca figură de stil, personificarea transferă însuşirile omeneşti
unor obiecte neînsufleţite printr-un proces de animare.
Acest proces se realizează mai rar cu ajutorul numai al unui
substantiv, adjectiv sau verb şi mai ales printr-un grup de
cuvinte în care verbul predicat are rolul principal. „Gerul
aspru şi sălbatic strânge-n braţe-i cu jălire/ Neagra luncă de
pe vale care zace-n amorţire” (Alecsandri).
 În general, personificarea se referă la substantive nume de
obiecte, dar se realizează prin verbe cu sens figurat: a
plânge, a geme, a suspina, a râde, a spune etc.:
 „Râd în grădină flori de nalbă şi alte flori de mărgărint”
41
FIGURI DE STIL: HIPERBOLA
HIPERBOLA exagerează intenţionat proporţiile,
numărul sau importanţa obiectelor, pentru a
impresiona.
 În creaţia populară, mai ales în balade şi în basme, dar şi în
vorbirea curentă, hiperbola, înrudită cu metafora şi
comparaţia cărora li se subsumează adesea, este foarte
frecventă şi, uneori, această figură de stil tinde să devină un
procedeu devalorizat prin frecvenţa şi uzură. Ex. „arde de
nerăbdare”, „a îngheţat de spaimă”, „crapă de necaz”,
„auleu, m-a omorât tâlharul”, „dimineaţa pînă-l scoli îţi
stupeşti sufletul”, „n-am păr pe cap de câte ori i-am spus”.
„Şi vorba-i e tunet, răsufletul ger, / Iar barda din stânga-i
42ajunge la cer, /Şi vodă-i un munte” / (G. Coşbuc)
FIGURI DE STIL: ALEGORIA
 Ca figură de stil, ALEGORIA este alcătuită dintr-un şir de
metafore, comparaţii şi personificări cu ajutorul cărora se
ilustrează o noţiune abstractă, prietenia, ura, iubirea,
virtutea, credinţa, speranţa, dreptatea sau se
conceptualizează o impresie concretă.
 În poezia populară găsim câteva alegorii de o mare putere
de sugestie, ca cea din Mioriţa unde poetul popular anonim
ilustrează moartea ciobanului personificând-o printr-o
mireasă şi comparând ceremonia înmormântării cu nunta:
„Să le spui curat / Că m-am însurat / C-o mândră crăiasă / A
lumii mireasă / Că la nunta mea / A căzut o stea / Soarele şi
luna / Mi-au ţinut cununa / Brazi şi păltinaşi / I-am avut
nuntaşi, / Preoţi, munţii mari, / Păsări, lăutari , / Păsărele mii
/Şi stele făclii...”
43
FIGURI DE STIL: ANTITEZA
ANTITEZA asociază cuvinte, fapte, personaje, idei,
situaţii cu sens opus, pentru a evidenţia
semnificaţiile contrastului exprimat prin ele şi
reliefarea reciprocă.
 Contrastul e marcat mai frecvent prin opoziţia unor verbe şi
adjective, care exprimă dinamica acţiunii şi polarizarea unor
calităţi. „Vreme trece, vreme vine, / Toate-s vechi şi nouă
toate, / Ce e rău şi ce e bine / Tu te-ntreabă şi socoate” (M.
Eminescu, Glossa ).
 Prin alăturarea pronumelor, scriitorii dau antitezei un
caracter liric, subiectiv, amplificând natura afectivă a
contextului: „Ea un înger ce se roagă, el un demon ce
visează / Ea, o inima de aur, - el un suflet apostat” (M.
44Eminescu)
FIGURI DE STIL: IRONIA
IRONIA este figura de substituţie prin care scriitorul
foloseşte opusul cuvântului pe care îl lasă să se
înţeleagă.
 Sunt expresii, a căror conotaţie este ironia: a nu şti
nici cât au uitat alţii, a da cu căciula-n câini, s-a
dus bou şi s-a întors vacă, a ajunge gâscă de
jumulit, a umbla câinii cu covrigi în coadă, a scoate
sticleţii din cap, a-l păli în numele tatălui, a tocmi
vulpea din pădure, a închide lupul la stână etc.
 Expresii ironice se structurează în antiteză, sporind
efectul comic al situaţiei: a ajunge din cal măgar
(de la moară la râşniţă), scump la tărâţe şi ieftin la
45făină...
FIGURI DE STIL: EUFEMISMUL
 EUFEMISMUL este un cuvânt sau o expresie prin care este ascuns
adevăratul sens al cuvântului; îndulcirea unor termeni cu sens dur sau
jignitor (venerabil = bătrân, nemanierat = bădăran).
 EUFEMISMUL este procedeul de substituţie a unor termeni
supărători, uneori rebarbativi, prin cuvinte sau perifraze care
sugerează ceea ce se evită.
 „- N-oiu mai veni, Ivane, câte zilişoare-oiu ave eu, zicea ucigă-l
crucea, cuprins de usturime şi se tot ducea împuşcat”. (Ion Creangă,
Ivan Turbincă)
 „— Oşlobene, care te robeşti pântecelui şi nu-ţi dai câtuşi de puţină
osteneală minţii, te-i face popă ca tată-tău, când s-or pusnici toţi
bivolii din monăstirea Neamţului”. (Ion Creangă, Amintiri din
copilărie)
 Exprimarea eufemistică se împleteşte cu ironia.
46
FIGURI DE STIL: OXIMORONUL
 OXIMORONUL este o figură de stil care exprimă
o ironie subtilă sau un adevăr usturător, sub forma
asocierii paradoxale a doi termeni contradictorii:
„Tu să fi-nceput iubitul / Că-i făceam eu isprăvitul.
Tu cu pâinea şi cuţitul / Mori flămând,
nepriceput.” (G. Coşbuc, Nu te-ai priceput)
„Suferinţă, tu, dureros de dulce”; „mândrul
întuneric” (M. Eminescu)
 Oximoronul este un aspect mai rafinat al
incompatibilităţii semantice : gerul frige, vorbeşte
tăcând, cioară albă, cadavru viu, cărbunele alb,
47
fericire amară.
FIGURI DE STIL: SIMBOLUL
SIMBOLUL sugerează, prin imagini sau semne, noţiuni
abstracte sau fenomene cunoscute.
 În literatură, o categorie importantă de simboluri acoperă
zona personajelor: Emirul Bagdadului (Noapte de decemvrie
de Al. Macedonski), Hyperion (Luceafărul de M. Eminescu)
simbolizează omul superior, geniul însetat de absolut, capabil
de sacrificii în atingerea idealului. Meşterul Manole este
simbolul creatorului de artă care îngroapă în efortul lui ce are
mai sfânt.
 În cazul personajelor, simbolul este destul de convenţional şi
nu încifrează textul: Mircea cel Bătrân (Scrisoarea III de M.
Eminescu) este simbolul domnitorului patriot; Agripina Ozun
(La Vulturi! de Gala Galaction) este simbolul
devotamentului matern; Dan, căpitan de plai de V.
48Alecsandri este simbolul vitalităţii poporului român.
EVOLUŢIA SENSULUI UNOR CUVINTE 1
 De-a lungul anilor, unele cuvinte şi-au schimbat înţelesul.
Evoluţia sensului unor cuvinte se realizează, de obicei, prin
restrângere sau prin extensiune, prin învechire sau prin
înlocuire.
 Restrângerea sensului: sensul unor cuvinte se
specializează, restrângându-şi sfera de cuprindere. De
exemplu, în secolul al XVI-lea, varză însemna „verdeaţă,
plante verzi”, azi are sensul de „specie de cruciferă
comestibilă, curechi”.
 Extensia sensului: unele cuvinte îşi lărgesc sfera de
cuprindere, de la un sens particular se trece la un sens
general. În vechime, cuvântul cerneală desemna numai
„cerneala neagră”; azi, „orice fel de lichid utilizat pentru
scris, indiferent de culoare (cerneală roşie, verde, violetă).
49
EVOLUŢIA SENSULUI UNOR CUVINTE 2
 Învechirea unuia din sensurile cuvântului. De exemplu, cuvântul
limbă avea în trecut şi sensul de popor („Un sultan dintre aceia ce
domnesc peste vreo limbă”. — M. Eminescu); azi, acest sens a ieşit
din uz.
 În poezia Scrisoarea III, verbul a certa este folosit de M. Eminescu,
profund cunoscător al limbii textelor vechi, cu sensul de a pedepsi.
 Înlocuirea unui sens învechit cu altul nou. De exemplu, odinioară
cuvintele hain, prost, mişel, mehenghi aveau sensurile: „de rea-
credinţă; simplu; sărac; piatră de încercare a metalelor preţioase”;
azi au fost înlocuite cu sensurile: „nemilos; nepriceput; ticălos; isteţ”.
 În textele vechi a cerşi înseamnă a cere orice, pe când azi a cerşi
înseamnă a cere de pomană.
 În scrierile lui I. Creangă întâlnim cuvântul nemernic cu sensul de
pribeag, pe când în vorbirea curentă de azi nemernic înseamnă om de
nimic.
50
CATEGORII SEMANTICE
 ANTONIME (cuvinte cu sens opus, dar forme diferite);
 SINONIME (cuvinte cu aproximativ acelaşi sens, dar forme
diferite);
 OMONIME (cuvinte cu aceeaşi formă, dar sensuri diferite şi
independente);
 OMOFONE (cuvinte ce coincid fonetic, dar nu grafic );
 OMOGRAFE (cuvinte ce coincid grafic, dar se accentuează
diferit);
 PARONIME (cuvinte cu formă asemănătoare, dar sensuri
diferite);
 PLEONASME (cuvinte sau construcţii alăturate, dar au acelaşi
înţeles);
 TAUTOLOGII (cuvinte repetate, dar cu funcţii sintactice
51diferite).
ANTONIMIA
 Antonimia este o relaţie binară (între două sensuri)
în care indicii semantici ai cuvintelor sunt opuşi:
cald / rece, bucurie / necaz, a câştiga / a pierde.
 Termenii aflaţi în opoziţie se presupun reciproc,
adică aparţin aceleiaşi sfere semantice; de exemplu,
cald şi rece se referă la temperatura unui corp.
 Opoziţia exprimă relaţii contrare (tânăr / bătrân, util
/ inutil, lumină / întuneric), relaţii cu orientare
diferită (a urca / a coborî, sus / jos), relaţii
complementare (adevărat / fals), relaţii de
52
conversiune (a cumpăra / a vinde).
TIPURI DE ANTONIME
 ANTONIME LEXICALE( cu radical diferit
)
 ANTONIME PREFIXALE ( cu prefixe )
 ANTONIME SUFIXALE ( cu sufixe )
 ANTONIME FRAZEOLOGICE (cu
locuţiuni şi expresii)
 ANTONIME LEXICO-FRAZEOLOGICE
(cuvinte opuse la locuţiuni şi expresii)
53
ANTONIME LEXICALE
 (cu radical diferit) : adevăr >< minciună; adevăr >< eroare;
adevăr >< fals; iubire >< ură; zi >< noapte; azi >< mâine;
aici >< acolo; bine >< rău; mult >< puţin; drept >< stâng;
absent >< prezent; comic >< tragic; creştin >< păgân; a
cumpăra >< a vinde; a aduna >< a risipi; a pleca >< a veni;
a construi >< a dărâma; a râde >< a plânge; a întreba >< a
răspunde; a răsări >< a apune; a lua >< a da; a afirma >< a
nega; a curăţa >< a murdări; a urca >< a coborî; a începe
>< a termina; a porni >< a opri; da >< nu; devreme ><
târziu; intrare >< ieşire; câştig >< pierdere; pace >< război;
prietenie >< duşmănie; tinereţe >< bătrâneţe; putere ><
slăbiciune; egoism >< altruism; admiraţie >< dispreţ;
vesel >< trist; etern >< efemer; major >< minor; înalt ><
54scund; lung >< scurt; curajos >< fricos; des >< rar;
ANTONIME PREFIXALE
 (cu prefixe) : a acorda >< a dezacorda; activ >< inactiv;
comparabil >< incomparabil; cert >< incert; echitabil ><
inechitabil; casabil >< incasabil; corect >< incorect; mobil
>< imobil; matur >< imatur; moral >< imoral; legal ><
ilegal; organic >< anorganic; real >< ireal; par >< impar;
perfect >< imperfect; perceptibil >< imperceptibil;
penetrabil >< impenetrabil; a monta >< a demonta; pudic ><
impudic; pur >< impur; a tăinui >< a destăinui; a înarma ><
a dezarma; a înlănţui >< a dezlănţui; a umaniza >< a
dezumaniza; a împacheta >< a despacheta; a lega >< a
dezlega; a se încălţa >< a se descălţa; normal >< anormal;
cinstit >< necinstit; cuviincios >< necuviincios; dumerit ><
nedumerit; obişnuit >< neobişnuit; adevărat ><
neadevărat; disciplinat >< indisciplinat; ascultător ><
55neascultător; drept >< nedrept; agreabil >< dezagreabil;
ANTONIME SUFIXALE
(cu sufixe) :
 căţeluş >< căţelandru;
 căsuţă >< căsoaie;
 copilaş >< copilandru;
 băieţaş >< băieţandru;
 băieţel >< băieţoi;
 fetiţă >< fătoi;
56centrifug >< centripet;
ANTONIME FRAZEOLOGICE
(cu locuţiuni şi expresii): a ridica în slavă >< a face de
două parale; din toată inima >< cu rupere de inimă; a
dormi iepureşte >< a dormi buştean; a ţine secret >< a da
de gol; a pune la contribuţie >< a arunca la coşul de
gunoi; a-i merge gura ca pupăza >< a tăcea ca peştele în
apă; a fi tare din fire >< a fi slab de inimă; a da libertate
>< a pune în obezi; a fi de ajutor >< a fi de povară; a lua
notă la ceva >< a-i intra pe o ureche şi a-i ieşi pe alta; a
râde cu lacrimi >< a plânge din adâncul sufletului;
putred de bogat >< sărac lipit pământului; a-i merge din
plin >< a-i merge ca la spânzuraţi; a da ocol >< a merge
de-a dreptul; a-şi aduce aminte >< a da uitării; a ţine în
şah >< a lăsa în voie; a da fiinţă>< a da pielea popii; a fi
cu scaun la cap >< a fi într-o dungă; a-i creşte inima >< a
cârni
57
din nas;
ANTONIME LEXICO-FRAZEOLOGICE
(cuvinte opuse la locuţiuni şi expresii) :
 a uita >< a-şi aduce aminte; a stima >< a lua peste picior;
sănătos >< în ghearele morţii; a tăcea >< a da de ştire; a-
l angaja >< a-l arunca pe drumuri; a construi >< a face
una cu pământul; a risipi >< a pune deoparte; a găzdui
>< a trimite la plimbare; a întineri >< a ajunge la adânci
bătrâneţe; a se însănătoşi >< a cădea la pat; a urî >< a-i
cădea drag; a sta >< a se aşterne la drum; a trăi >< a da
pielea popii; a lăuda >< a face pe cineva albie de porci;
totdeauna >< când oi vedea ceafa; a râde >< a-şi scălda
ochii în lacrimi; deseori >< din an în Paşti; mult >< cât
negru sub unghie; încet >< cât ai bate din palme; sigur
58>< ca prin vis;
SINONIMIA
 Sinonimia este relaţia care reuneşte două sau mai
multe sensuri aparţinând unor cuvinte diferite, dacă
întrebuinţarea lor este caracterizată prin aceiaşi
indici semantici.
 Termenii se diferenţiază prin nuanţe semantice
(susur, şoaptă, freamăt, murmur, zvon; a cugeta, a
gândi, a reflecta, a medita, a cumpăni), prin nuanţe
de întrebuinţare (a făuri, a realiza, a înfăptui, a
crea, a plăsmui), prin răspândirea lor teritorială
(noroi, glod, tină; curte, ogradă, ocol, bătătură),
prin gradul de expresivitate (faţă, obraz, chip,
figură, mutră, moacă).
59
NOTE LA SINONIMIE
 Termenii sinonimi sunt în raport de variaţie liberă în unele
contexte (se substituie reciproc, fără modificări în plan
semantic: s-a făcut timp frumos / sau vreme frumoasă/; am
închis pasărea în colivie / sau în cuşcă/; m-am gândit / sau
am reflectat, am meditat / mult la cele spuse de tine) şi în
raport de distribuţie complementară în alte contexte (nu pot
apărea în aceleaşi contexte: timpurile verbului / nu
vremurile verbului / ; cuşca sufleorului, cuşca câinelui / nu
colivia sufleorului, a câinelui /).
 Sinonimele selectează în mod diferit (în procesul derivării)
morfemele lexicale (de la vreme derivă: a vremui,
vremelnic, de la timp: timpuriu).
60
TIPURI DE SINONIME
 Totale ( perfecte, absolute) : aramă = cupru; amor = dragoste =
iubire; a deceda = a muri; noroi = glod = tină; curte = ogradă = ocol
= bătătură; faţă = obraz = chip;
 Aproximative ( poetice ) : ,,cuibar (rotind) de ape” = vârtej ; ,,a
lumii mireasă” = moartea; ,,mere” = sâni ; ,,faruri” = ochi;
,,primăvara vieţii” = tinereţea
 Parţiale ( imperfecte, relative ) : bun = preţios, gustos, blând; agil
= vioi, iute, ager, rapid; a activa = a stimula, a intensifica, a
dinamiza, a înviora, a lucra, a realiza;
 Lexico - frazeologice : trop = figură de stil; cobră = şarpe cu
ochelari; a deceda = a da ortul popii; a fugi = a o lua la sănătoasa;
a-şi aminti = a-şi aduce aminte;
 Frazeologice : a o lua la fugă = a da bir cu fugiţii; a fi într-o doagă
= a fi dus cu pluta; a o lăsa baltă = a se lăsa păgubaş; a face spume
61la gură = a se face foc şi pară;
SERII SINONIMICE SUBSTANTIVALE 1
 Acuitate = subtilitate = pătrundere = agerime = ascuţime. Agrement = desfătare =
distracţie;
 Aprobare = consimţământ = acceptare. Aiureală = delir = zăpăceală = sminteală =
absurditate;
 Albie = matcă = vad = curs. Albie = copaie = covată = postavă = troacă = căpistere;
 Alean = aspiraţie = dor = nostalgie = melancolie = păs. Ameninţare = pericol =
primejdie;
 Admonestare = apostrofare = reproş. Amestec = ingerinţă = imixtiune =
intervenţie;
 Aliaj = combinare = împreunare = unire = melanj = conglomerat = mixtură =
amestec;
 Amuzament = agrement = distracţie = petrecere = desfătare;
 Ananghie = suferinţă = neajuns = constrângere = lipsă = necaz = dificultate;
 Angarale = sarcini = biruri = dări = corvezi = obligaţii = impozite;
 Anturaj = cadru = mediu = ambianţă = cerc = sferă = societate;
 Apariţie = difuzare = publicare. Ivire = ieşire = arătare = naştere = apariţie;
 Aptitudine = talent = înzestrare = însuşire = pasiune. Aplicare = folosire =
întrebuinţare = utilizare;
62
SERII SINONIMICE SUBSTANTIVALE 2
 Apoteoză = slăvire = glorificare = preamărire = divinizare; Acord = învoială =
pact = înţelegere; Aprig = aspru = dârz = nemilos = înverşunat = violent = iute =
focos = impetuos = nestăpânit;
 Aşezare = prospect = plan = proiect = dispunere = întocmire = aranjament =
înţelegere = acord; Avânt = ardoare = entuziasm = însufleţire = înflăcărare.
Argument = rezon = raţionament = probă; Motiv = motivare = dovadă = explicaţie.
 Armonie = concordie= consens = potrivire = bunăînţelegere
 Armonie = concordanţă = echilibru = simetrie = proporţie = muzicalitate =
sonoritate = melodie;
 Arşiţă = pojar = căldură = zăpuşeală = năduf = caniculă. Arzător = focos = vioi =
urgent = presant;Arzător = torid = fierbinte = dogoritor. Ascendent = înaintaş =
strămoş.
 Asistenţă = ajutor = sprijin = reazem. Reputaţie = prestigiu = faimă = stimă = vază.
 Auditoriu = public = prezenţă = asistenţă = participanţi. Apelativ = denumire =
calificativ ; Aspiraţie = tendinţă = năzuinţă = vis = ideal = dor = dorinţă
= râvnă. Injurie = înjurătură;
 Atribut = marcă = însuşire = calitate = notă. Axiomă = teză = postulat = principiu
= enunţ primar;

63
SERII SINONIMICE SUBSTANTIVALE 3
 Blam = condamnare = înfierare = dezaprobare = reprobare; Blasfemie = hulă =
calomnie;
 Blestem = imprecaţie = afurisenie. Dezastru = potop = flagel = catastrofă =
nenorocire;
 Boboc = recrut = novice = începător. Bonificaţie = rabat = reducere = scăzământ
= facilitate;
 Bruftuială = mustrare = muştruluială = dăscăleală = critică = reproş; Compoziţie
= lucrare; Bucată = fragment = parte = frântură = porţie = crâmpei. Baie = cadă
= vană.
 Baie = îmbăiere = spălare = scaldă. Alinare = consolare = mângâiere = uşurare;
 Balsam = elixir = esenţă = doctorie = medicament. Poveste = fabulă = naraţiune;
 Bandă = gaşcă = şleahtă = clică = cârdăşie = ceată. Bandă = fâşie = ştraif;
 Basm = născocire = invenţie = minciună = scornire. Batjocură = ruşine = ocară =
înjosire;Băşcălie = zeflemea = derâdere = bătaie de joc. Băştinaş = indigen =
autohton = pământean = neaoş;
 Beatitudine = extaz = fericire = încântare = visare. Burlac = becher = holtei =
cavaler;
 Beţie = ameţeală = ebrietate = chercheleală = alcoolizare.
64
SERII SINONIMICE SUBSTANTIVALE 4
 Cadru = întindere = spaţiu = teren = domeniu = peisaj = tablou. Cadru = ramă =
toc = canat . Cadru = mediu = ambianţă = climat = anturaj = împrejurare. Cadru
= funcţionar = slujbaş = angajat;
 Cale = filieră = mijlocire = intermediu. Cale = drum = curs = itinerar. Cale =
direcţie = linie = sens;
 Calitate = competenţă = titlu = rang = grad. Calitate = însuşire = valoare = atribut
= notă specifică; Candoare = curăţenie = inocenţă = nevinovăţie = puritate.
Candoare = naivitate = credulitate;
 Capacitate = aptitudine = talent = valoare = prioritate = calitate. Capacitate =
forţă = tărie = putere. Capacitate = cuprindere = volum = mărime. Capriciu =
moft = toană = fiţă = răsfăţ = ciudăţenie;
 Carcasă = osatură = cadru = schelet. Carcasă = înveliş = carapace = crustă;
 Cartel = coaliţie = grupare = înţelegere = asociere. Cartel = monopol.
 Catastrofă = flagel = dezastru = calamitate = grozăvie = năpastă = urgie =
nenorocire = sinistru; Caznă = tortură = chin = suferinţă = durere = supliciu.
Caznă = efort = trudă = stăruinţă = canon;
 Cădere = iaco = eşec = nereuşită = dispariţie. Cădere = căzătură == prăbuşire =
năruire = surpare. Cădere = capacitate = competenţă = drept. Cădere = lăsare =
coborâre.
65
SERII SINONIMICE SUBSTANTIVALE 5
 Cârcotaş = colportor = intrigant = bârfitor. Certăreţ = cârciogar = incomod =
nemulţumit = dificil; Ceartă =zavistie = gâlceavă = dezbinare = sfadă = altercaţie
= animozitate = discordie = dispută = disensiune = vrajbă = zâzanie = dihonie.
Ceartă = dojană = mustrare = morală = beşteleală;
 Chemare = înclinare = vocaţie = pasiune = har = talent. Chemare = invitare =
poftire = convocare; Chemare = menire = rol = misiune = scop. Chilipir = profit =
avantaj = câştig = afacere = pleaşcă;
 Chiverniseală = cârmuire = gospodărire = administrare = conducere.
Chiverniseală = căpătuială =îmbogăţire = parvenire = pricopseală;
 Chin = frământare = necaz = grijă = zbucium. Suferinţă = durere = pătimire =
calvar = mizerie; Chin = caznă = supliciu = tortură = schingiuire. Circulaţie = uz
= răspândire = difuzare.
 Circulaţie = umblet = mişcare = deplasare. Coastă = pantă = povârniş = pripor =
versant ; Coastă = dungă = latură = parte. Coastă = flanc = margine = aripă.
Coastă = ţărm = mal = chei;
 Coincidenţă = congruenţă = potrivire = concordanţă = suprapunere. Coloană =
columnă = stâlp;
 Coloană = rubrică = despărţitură. Coloană = şir = convoi = lanţ = rând = sul =
vârtej = trâmbă;
66
SERII SINONIMICE SUBSTANTIVALE 6
 Compendiu = breviar = conspect = sinteză = rezumat. Concept = bruion = ciornă
= schiţă; Concept = idee = noţiune. Corectiv = îndreptare = corijare = corectare.
 Cugetare = gândire = reflecţie = meditaţie. Cugetare =dicton = aforism = maximă
= adagiu = zicere; Dar =danie = donaţie. Dar = cadou = prinos = ofrandă =
plocon = mită. Dar = milă = îndurare = har;
 Dar = talent = vocaţie = însuşire = chemare = aplicaţie = aptitudine. Debit = flux
= cantitate. // datorie = obligaţie = restanţă = lipsă;
 Daună = compensare = despăgubire = reparaţie. Daună = pagubă = prejudiciu =
vătămare = pierdere; Dărnicie = belşug = abundenţă = rodnicie = opulenţă.
Dărnicie = mărinimie = generozitate = largheţe
 Decor = fundal = cadru = ambianţă = tablou. Decor = podoabă = decoraţie =
ornament ; Declin = decadenţă = decădere = regres. Declin = apus = asfinţit =
scăpătare. Degradare = corupţie;
 Degradare = declasare = înjosire = ruinare = decădere = regres = depreciere =
uzare;
 Delicateţe = nobleţe = fineţe = gingăşie = suavitate = frăgezime = graţie.
Dezbatere = discuţie = dialog
 Dezbatere = analiză = cercetare = frământare = deliberare = raţionament. Dicţie
= intonaţie = rostire;
67
SERII SINONIMICE SUBSTANTIVALE 7
 Dezlegare = limpezire = rezolvare = soluţionare. Dezlegare = iertare = absolvire.
 Dezlegare = îngăduinţă = aprobare = încuviinţare = permisiune = voie. Dicţiune =
pronunţare; Discontinuitate = întrerupere = intermitenţă = inegalitate = stopare.
Disponibilitate = consimţământ;
 Divagaţie = deviere = digresiune = divagare = excurs = ocol. Duritate = tărie =
rezistenţă = soliditate; Duritate = asprime = răutate = brutalitate = neomenie.
Efect = echipament = îmbrăcăminte;
 Efect = consecinţă = rezultat = rod = urmare = concluzie. Efect = impresie =
influenţă; Egalitate = echitate = dreptate = justeţe = nepărtinire = regularitate =
paritate = potrivire = identitate;
 Enormitate = aberaţie = exagerare = absurditate // minciună = fals = invenţie =
bazaconie = fabulaţie; Episod = periodicitate = întâmplare = fapt = incident.
Episod = fragment = parte = scenă;
 Evidenţă = certitudine = adevăr = claritate = siguranţă // conspect = situaţie =
conservare; Factor = condiţie = cauză = mobil = determinant. Factură = chitanţă
= document = înscris; Factură = gen = alcătuire = constituţie = fel = conformaţie
= natură; Festin =ospăţ = banchet = praznic = chef. Fidelitate = conformitate =
precizie = exactitate;
 Fidelitate = credinţă = devotament = constanţă = ataşament = statornicie;
68
SERII SINONIMICE SUBSTANTIVALE 8
 Ficţiune = poveste = născocire = plăsmuire = scorneală = basm // aparenţă =
minciună = irealitate;
 Fizionomie =aspect = formă = structură // chip = faţă = figură = înfăţişare =
obraz = expresie = profil; Flagel = boală = epidemie = ciumă. Flagel = pacoste =
nenorocire = dezastru = calamitate;
 Fler = miros = intuiţie = instinct = perspicacitate. Flexiune = arcuire = îndoire =
încovoiere = mlădiere;
 Frenezie = delir = extaz. Frenezie = pasiune = patimă = zel. Frenezie = avânt =
elan = însufleţire; Gabarit = capacitate = volum = dimensiune = mărime. Garant
= girant = chezaş = răspunzător ;
 Garanţie = gaj = gir = amanet = zălog = cauţiune = asigurare = garantare =
chezăşie;
 Gâlceavă = disensiune = ceartă = conflict = dezacord = diferend = discordie =
animozitate = dispută; Geneză = ivire = naştere = facere = apariţie = creaţie.
Geneză = origine = gnoză; Gentileţe = curtoazie = amabilitate = politeţe = atenţie
= drăgălăşenie. Germinaţie = încolţire = ieşire;
 Ghiduşie = poznă = glumă = năzbâtie = ştrengărie // farsă, festă = păcăleală =
renghi = şotie;
 Gloată = vulg = mulţime = ceată = buluc = grămadă = adunătură = plebe;
69
SERII SINONIMICE SUBSTANTIVALE 9
 Grai = glas = voce = cuvânt = verb = rost.// limbaj = vorbire = exprimare =
limbă // idiom = dialect;
 Grandoman = megaloman = înfumurat = îngâmfat = infatuat = încrezut = semeţ;
 Graniţă = frontieră = hotar = margine = limită . Graniţă = demarcaţie = zăgaz =
barieră; Gratitudine = mulţumire = recunoştinţă = recunoaştere = mulţam.
Gurmand = pofticios = lacom;
 Haimana = lichea = derbedeu = vagabond = puşlama = pierde-vară = fluieră-
vânt;
 Hal = situaţie = aspect = stare = înfăţişare = împrejurare. Haos = hău = abis =
genune; Haos = dezordine = debandadă = confuzie = harababură = babilonie.
Haz = veselie = glumă; Haz = umor = spirit = duh. Haz = farmec graţie = atracţie.
Hecatombă = genocid = masacru = măcel
 Iazmă = stafie = arătare = nălucă = strigoi = vedenie. Icnet = suspin = geamăt =
icnitură = icneală;
 Idee = concept = gând = judecată = opinie = părere = intuiţie. Idee = viziune =
principiu; Ierarhie = treaptă = rang = stare = ordin = succesiune = scară.
Ignoranţă = prostie = stupiditate;
 Impas = încurcătură = neajuns = dificultate = strâmtoare. Imprimat = tipăritură =
formular;
70
SERII SINONIMICE SUBSTANTIVALE 10
 Imperativ = cerinţă = comandament = obligaţie = datorie = poruncă. Incurie =
delăsare = dezinteres; Îndemn = stimul = impuls = imbold = stimulent =
îndrumare = povaţă = sfat. Însemn = marcă;
 Jalon = reper = indicator = arătător = semn = semnal. Joncţiune = unire =
legătură = acord; Justificare = disculpare = explicare = dezvinovăţire = scuză //
motivare = raţiune = temei = legitimare
 Lacună = defect = cusur = neajuns = scădere / lipsă = gol = vid/ întrerupere =
discontinuitate = lapsus
 Lealitate = francheţe = devotament = loialitate = ataşament = consecvenţă =
sinceritate = bună-credinţă Momeală = mârşă = amorsă = nadă. Momeală =
ademenire = înşelare = minciună;
 Moralitate = etos = cinste = omenie = corectitudine. Mreajă = capcană = laţ =
cursă = prinzătoare; Motiv= argument = pretext = scuză/ cauză = raţiune = temei
= dovadă/ prilej = ocazie = circumstanţă
 Obicei = cutumă = datină = uz = rânduială // deprindere = nărav = obişnuinţă =
apucătură = tabiet; Obârşie = sorginte = origine = sursă = izvor = matcă =
început = cauză. Ofensă = injurie = ocară;
 Pacoste = bocluc = belea = necaz = neplăcere = mizerie // flagel = potop = urgie =
sinistru = dezastru
71
SERII SINONIMICE SUBSTANTIVALE 11
 Pagubă = prejudiciu = distrugere = vătămare // pierdere = stricăciune = daună =
lipsă; Panoramă = privelişte = vedre = peisaj / bâlci = spectacol = reprezentaţie /
tablou = frescă = expoziţie;
 Părere = senzaţie = iluzie = închipuire = impresie / credinţă = opinie = convingere
= idee = concepţie; Pecete = notă = semn = emblemă = atribut // sigiliu = parafă =
ştampilă;
 Penitenţă = osândă = pedeapsă = canon // căinţă = pocăinţă = ispăşire; Perimetru
= contur = circumferinţă = înconjur = ocol // întindere = suprafaţă = porţiune;
 Poftă = moft = toană = capriciu = predispoziţie = lăcomie = aviditate // plac =
dorinţă = chef = gust; Pompă = fast = paradă = solemnitate // alai = suită =
cortegiu. Podoabă = bijuterie = giuvaier;
 Prefacere = înnoire = transformare = schimbare = modificare = evoluţie;
 Preponderenţă = prioritate = precumpănire = superioritate = predominare =
ascendenţă = întâietate;
 Probă = mostră = eşantion // dovadă = mărturie = argument // încercare =
verificare = examen; Racilă = meteahnă = neajuns = cusur = defect = beteşug.
Rapt = sustragere = furt = delapidare;
 Răgaz = păsuire = timp = răstimp // tihnă = repaus = linişte. Rabat = reducere =
scăzământ ;
72
SERII SINONIMICE SUBSTANTIVALE 12
 Rânduială = tipic = protocol = ritual = ceremonial. Reazem = sprijin = ajutor =
pilă ; Râvnă = entuziasm = ardoare = pornire // silinţă = zel = hărnicie =
străduinţă;
 Realizare = înfăptuire = făurire = împlinire // creaţie = operă = lucrare ;
 Recepţie = captare = înregistrare // primire = reuniune = ospăţ = banchet ;
 Recunoaştere = prestigiu = apreciere = consideraţie = stimă = faimă // identificare
// acceptare ;
 Referinţă = relatare = informare = lămurire = explicare. Refugiu = consolare =
împăcare ;
 Refugiu = fugă = pribegie = adăpostire. Regres = involuţie = declin = decădere =
descreştere ;
 Reproş = dojană = imputare = recriminare = mustrare = reprehensiune ;
 Repulsie = aversiune = dezgust = antipatie = oroare = silă. Rival = emul =
adversar = oponent ;
 Reţea = organizaţie = sistem = structură // fileu = plasă = mreajă // combinaţie =
lucrătură = intrigă;
 Rezervă = reticenţă = reţinere = răceală = sfială = jenă = modestie //
neîncredere // depozit // fonduri;
73
SERII SINONIMICE SUBSTANTIVALE 13
 Sacrilegiu = profanare = nelegiuire = pângărire = crimă = impietate. Sciziune =
disidenţă = dezbinare; Scriere = redactare // lucrare = operă // grafie // notare //
scris //ortografie ; Semeţie = grandoare = măreţie = fast // mândrie = fală = trufie
= îngâmfare = orgoliu = aroganţă ;
 Semnificaţie = rost = sens = înţeles = raţiune = tâlc = denotaţie // valoare =
importanţă = însemnătate
 Serviciu = funcţie = slujbă = ocupaţie = post // domeniu = sector = secţie ;
 Severitate = rigoare = asprime = exigenţă = intransigenţă = stricteţe = duritate =
rigiditate ; Silă = dezgust = scârbă = aversiune // forţă = putere // constrângere =
violenţă = abuz ; Simulacru = falsitate = aparenţă = prefacere = prefăcătorie.
Simplitate = naturaleţe // naivitate ;
 Sistem = structură = ordine = alcătuire // ansamblu = totalitate = angrenaj //
model = tip = tipar ; Situaţie = stare = postiră = context // împrejurare =
circumstanţă = ipostază // avere // rost ;
 Slăbiciune = epuizare = sfârşeală = extenuare= vlăguială // scădere = lipsă =
defect = deficienţă = viciu; Slăbiciune = înclinare = pornire = afecţiune =
pasiune. Sobrietate = ponderaţie = cumpătare ;
 Solicitare = recurs // cerere = rugăminte = apel = cerinţă. Specie = varietate =
clasă = categorie ;
74
SERII SINONIMICE SUBSTANTIVALE 14
 Şablon = calup = clişeu = tipar = model = calapod = formă = şan. Şaradă = rebus
= ghicitoare ; Şiretlic = şiretenie = truc = şmecherie = stratagemă = subterfugiu =
tertip ; Şnapan = impostor = şarlatan = pungaş = escroc = potlogar. Ştafetă =
emisar = curier // mesaj ;
 Tipic = particular = specific = caracteristic = propriu = distinct. Transfer =
mutare = deplasare ;
 Traseu = traiect = drum = traiectorie = itinerariu = parcurs = rută. Travaliu =
muncă = efort ; Tărie = solidaritate // consistenţă // durabilitate = trăinicie =
rezistenţă // forţă = putere = energie ;
 Temperament = elan = energie = vitalitate = ardoare = avânt // natură = fire =
caracter ; Tensiune = stres = încordare = zbucium = dramatism = presiune =
hipertensiune ;
 Tevatură = bucluc = belea = neplăcere = neajuns // tărăboi = tămbălău = zarvă =
scandal // revoltă ;
 Ţesătura = urzeală = uneltire = intrigă = combinaţie = lucrătură // pânză = textilă
= stofă ; Umbră = obscuritate = întunecime // fantomă = nălucă = iluzie =
aparenţă // răcoare // spectru ;
 Urmaş = coborâtor = descendent = succesor = continuator = progenitură = vlăstar
= odraslă = viţă ;
75
SERII SINONIMICE SUBSTANTIVALE 15
 Uşurinţă = îndemânare = pricepere = sprinteneală // superficialitate =
indiferenţă // simplitate ; Vad = matcă = albie // trecere = pasaj // liman // aflux =
cumpărători. Valenţă = relaţie = combinaţie ;
 Vatră = aşezământ = casă = locuinţă // cămin = cuptor = sobă // ţară = patrie.
Vălătuc = legătură ; Vâltoare = tulburare = zarvă // vârtej = copcă = bulboană //
vijelie = furtună. Vălătuc = sul = tăvălug
 Veghe = ocrotire = îngrijire // pază = strajă // nesomn = trezire = priveghere.
Verdict = sentinţă ; Veracitate = veridicitate = realitate = adevăr = obiectivitate.
Verdict = hotărâre = judecată ;
 Vicisitudine = necaz = dificultate = suferinţă = încercare. Vervă = însufleţire =
voiciune = avânt ;
 Virginitate = inocenţă = castitate = feciorie = puritate = neprihănire. Visător =
meditativ = romantic ;
 Vrere = intenţie = dorinţă = poftă = voinţă //hotărâre = determinare = decizie //
scop = ţel = ţintă ; Zavistie = intrigă // pâră // pizmă = duşmănie = ură // gelozie //
discordie = neînţelegere = conflict ;
 Zeflemea = înţepătură = ironie = sarcasm. Zicală = cugetare = maximă = aforism
= proverb ; Zodie = destin = ursită = soartă // planetă // constelaţie // stea.
76
SERII SINONIMICE VERBALE 1
 Abate = divaga = devia = (în)depărta // pălăvrăgi. Abjura = renega = lepăda //
refuza // descotorosi ;
 Aborda = începe = ataca = demara // acosta = opri. Abrevia = scurta = reduce //
sintetiza = condensa
 Absorbi = preocupa = captiva // înghiţi = sorbi = încorpora. Accelera = zori =
grăbi = urgenta = iuţi ;
 Activa = stimula = intensifica = înviora // lucra = munci = realiza. Acuza =
inculpa = învinui ; Acuza = incrimina = învinovăţi. Adapta = aclimatiza // potrivi
= armoniza = acomoda = adecva ;
 Adăposti = oblădui = ocroti = proteja // găzdui = primi. Afecta = destina = acorda
= repartiza ;
 Afecta = întrista = îndurera // indispune = leza = prejudicia = atinge = păgubi //
sclifosi = fandosi ;
 Afirma = a se impune = a se remarca = a se evidenţia // spune = zice susţine =
declara = exprima ;
 Alina = tempera = potoli = calma = domoli = îmblânzi = linişti = uşura. Arbora =
ridica = afişa ; Aresta = reţine = deţine = închide = întemniţa. A se băga = a se
amesteca = a interveni ;
77
SERII SINONIMICE VERBALE 2
 Baza = conta = sprijini = rezeme // a se încrede = a se bizui = a se întemeia = a
crede; Băga = înfige = împlânta = introduce = îndesa // angaja // cheltui = investi;
 Bântui = oprima = asupri = năpusti = oropsi = prigoni = tiraniza // pustii = nimici
= distruge ; Beneficia = profita = câştiga // a se bucura // a se folosi de…
 Calomnia = discredita = defăima = blama = denigra = ponegri = bârfi = huli ;
 Canaliza = asana = salubriza // îndrepta = orienta = dirija ;
 Captiva = seduce = înlănţui = subjuga = fermeca = vrăji = capta ;
 Caracteriza = contura = defini = specifica = individualiza ;
 Catagrafia = înregistra = inventaria // recenza // înscrie ;
 Caterisi = exclude = elimina = înlătura // excomunica // răspopi ;
 Căpăta = contracta = încasa = lua // primi = obţine = dobândi = câştiga ;
 Căptuşi = burduşi = îndesa = ticsi = înghesui // înhăţa = lua = prinde // bate =
snopi // dubla // îngroşa
 Cântări = preţui = măsura = evalua // cumpăni = chibzui = judeca ; Cârmi = vira
= coti = cotigi = abate // şovăi = ezita = codi = eschiva ;
 Cerne = discerne = deosebi = desluşi = distinge // bura = burniţa = ţârâi // alege =
selecta // reţine ;
78
SERII SINONIMICE VERBALE 3
 Cheltui = toca = irosi = risipi = prăpădi // consuma. Cifra = coda // aduna =
însuma = număra ;
 Cinsti = trata = închina = ospăta // dărui = mitui // preţui = onora = respecta //
elogia = lăuda = slăvi ;
 Cita = pomeni = menţiona = semnala = aminti // chema // invita ;
 Clarifica = limpezi = lămuri = desluşi = descurca = elucida = explica // descifra =
rezolva = soluţiona
 Clasa = situa = plasa = fixa = închide // aranja = ordona = aşeza = clasifica =
dispune = rândui ;
 Colporta = difuza = răspândi = împrăştia //emana = radia = propaga ;
 Comanda = ordona = porunci = dispune = rândui // conduce = povăţui = îndruma
= controla = regla;
 Combina = îmbina = împreuna = reuni = comasa // urzi // îngemăna ;
 Comenta = explica analiza interpreta // adnota. Condensa = sintetiza = concentra
= strânge = rezuma
 Conferi = decerna = acorda = da = atribui = distinge. Contamina = molipsi =
infecta = contagia ; Contraria = vexa = şoca = nedumeri =uimi = izbi. Debita =
vorbi = pălăvrăgi = spune // da ceva ;
79
SERII SINONIMICE VERBALE 4
 Defăima = discredita = ponegri = calomnia = huli = bârfi = blama = denigra =
ocărî = compromite ;
 Degaja = debarasa= săpa= descotorosi = scutura // emana = emite = difuza =
răspândi = împrăştia ;
 Degaja = elibera = debloca = slobozi // elimina. Demoraliza = descuraja =
deprima = dezola ;
 Denunţa = deferi = pârî = reclama = demasca = informa.
 Desăvârşi = împlini = înfăptui = realiza = săvârşi // sfârşi = termina //
perfecţiona;
 Deservi = servi = sluji = îngriji // executa // dăuna = vătăma = dezavantaja;
 Dezvălui = declara = divulga = destăinui = împărtăşi = mărturisi = încredinţa =
spune revela ;
 Dezvolta = amplifica = mări = extinde // creşte = evalua = progresa = avansa =
înainta = propăşi ;
 Dispune = aranja = clasa = orândui = aşeza = potrivi // hotărî = decide =
comanda = ordona ;
 Dispune = poseda = avea // birui = bate = învinge // prescrie ;
 Distribui = eşalona = împărţi = repartiza = destina = da // aranja = aşeza = clasa
80= dispune = orândui;
SERII SINONIMICE VERBALE 5
 Eclipsa = obnubila = întuneca = umbri // întrece = depăşi = surclasa // a dispărea
= a se face nevăzut ;
 Enerva = irita = indispune = agasa = înfuria = supăra = aţâţa = întărâta = tracasa
= sâcâi ;
 Facilita = favoriza = înlesni = uşura = mijloci. Făţui = gelui = netezi = uniformiza
= lustrui ;
 Felicita = gratula = ura= omagia = onora. Feşteli = mâzgăli = murdări = mânji //
greşi = gafa ;
 Fila = răsuci = toarce // rări // urmări = supraveghea = observa = pândi ;
 Finanţa = susţine = subvenţiona = investi = întreţine = stipendia. Flata = adula =
măguli = linguşi ;
 Fixa = stabili = prinde = pironi = imobiliza = împietri = înţepeni = ţinti = ţintui ;
 Fixa = a se aşeza = a se instala = a se plasa = a se stabiliza // a se hotărî = a se
decide ;
 Fixa = rândui = ordona = dispune = norma = preciza. Fluctua = oscila = varia =
şovăi = a se schimba;
81
SERII SINONIMICE VERBALE 6
 Găsi = izvodi = născoci = inventa = imagina // gândi = concepe = elabora =
proiecta // plăsmui ;
 Găsi = exista = a se afla // a se vedea // sta // aprecia = considera = crede =
aspira // descoperi = dibui
 Găzdui = primi = adăposti = caza = încartui = a da sălaş. Ghida = orienta =
călăuzi = conduce ;
 Genera = declanşa = produce = cauza = naşte = crea = face = pricinui. Glosa =
explica = lămuri ;
 Graţia = absolvi = ierta = amnistia = scuti. Gratula = lăuda = felicita = recunoaşte
= mulţumi ;
 Hărăzi = hotărî = destina = sorti = meni // acorda = da = dona = dărui;
 Hărţui = sâcâi = necăji = cicăli = tachina = întărâta = zădărî // lupta = a se
încăiera = a se înfrunta ;
 Incumba = reveni // a se impune // a fi dator = a fi obligat. Infirma = abroga //
dezminţi = contrazice;
 Inhiba = înăbuşi = reţine = frâna = stopa. Instaura = statornici = stabili = fixa =
întrona = instala ;
 Inspira = insufla = provoca = determina = sugera // inhala = respira // aspira ;
82
SERII SINONIMICE VERBALE 7
 Insufla = inspira // sugera // însufleţi // determina // isca. Integra = include =
cuprinde = îngloba ;
 Îmbia = îndemna = stimula // pofti // invita // oferi // ademeni = amăgi = ispiti =
momi ;
 Împila = apăsa = asupri = oprima = exploata = năpăstui = oropsi = tiraniza =
urgisi = prigoni ;
 Împresura = înconjura = încercui = cuprinde = învălui // asedia = închide //
năpădi //prinde // copleşi;
 Jefui = spolia = prăda = deposeda = devaliza = jecmăni = fura = răpi // devasta //
tâlhări.
 Jena = stânjeni = deranja = incomoda = indispune = supăra // împiedica // a se
ruşina / a se sfii ;
 Juca = dansa = dănţui = a se distra = ţopăi // interpreta = prezenta = reprezenta =
rula // întrece ;
 Lămuri =explica = clarifica = limpezi = lumina = preciza = elucida = desluşi //
rezolva = dezlega ;
 Legaliza = consfinţi - autentifica = adeveri = întări = confirma = oficializa ;
 Manevra = mânui = manipula // pilota = dirija // unelti = complota = acţiona ;
83
SERII SINONIMICE VERBALE 8
 Masa = acumula = concentra = aduna = strânge // îngrămădi = aglomera ;
 Mântui = răscumpăra = salva = izbăvi = scăpa // termina = sfârşi = isprăvi ;
 Menţine = dăinui = dura // exista = subzista = rămâne // conserva = păstra =
rezista // persista ;
 Modera = tempera = micşora = reduce = împuţina = atenua = diminua = slăbi =
potoli = înfrâna ;
 Molesta = brutaliza = insulta // supăra = necăji = indispune. Năuci = prosti =
tâmpi = ameţi = zăpăci;
 Năpădi = invada = cotropi = copleşi = birui = doborî // acoperi // umple ;
 Năzui = aspira = râvni = strădui= încerca. Nunti = cununa = căsători = însura =
mărita ;
 Obseda = tiraniza = persecuta // frământa = chinui = roade // urmări = preocupa
= copleşi ;
 Ocărî = insulta = defăima = jigni / mustra = certa = dojeni. Poticni = împiedica =
încurca/lovi = cădea

84
SERII SINONIMICE VERBALE 9
 Percepe = încasează= strânge = adună // remarcă = simte = sesizează // înţelege =
observă = distinge;
 Potenţa = întări = mări = intensifica = ridica = pori = accentua. Poticni =
împiedica = încurca // lovi ;
 Precipita = urgenta = grăbi = zori = accelera = iuţi // a se depune = a se sedimenta
;
 Preconiza = sugera = indica = arăta // prevedea = proiecta = concepe // plăsmui //
iniţia ;
 Prelucra = înnoi = modifica = şlefui = perfecţiona // analiza = explica = expune ;
 Prezerva = proteja = apăra = feri // păzi // păstra. Pritoci = înnobila = ameliora //
selecta // transvaza ;
 Produce = rodi = ivi = naşte = scoate // realiza = crea = fabrica = confecţiona =
înfăptui ;
 Produce = provoca = stărui isca = determina = impulsiona. Propage = împrăştia =
difuza = răspândi ;
 Proscrie = expulza = surghiuni = exila = izgoni = ostraciza // interzice = opri //
condamna ;
85
SERII SINONIMICE VERBALE 10
 Radia = difuza = degaja = propaga = împrăştia // străluci = lumina // şterge =
anula = desfiinţa ;
 Raporta = relata = referi = prezenta = înfăţişa. Raţiona = cugeta = chibzui =
judeca = medita = cântări
 Răbda = tolera = suferi = suporta = îndura = pătimi // abţine = stăpâni = înfrâna ;
 Rămâne = zăbovi = sta = a nu pleca // dăinui = dura = continua // prisosi ;
 Răpi = vrăji = încânta = fermeca // fura = jefui = prăda = sustrage = jecmăni ;
 Răscoli = impresiona = mişca = emoţiona = zgudui // răvăşi = scotoci =
scormoni // tulbura = agita ;
 Răsfăţa = dezmierda = alina = mângâia // răzgâia // huzuri = lăfăi. Răşchira =
răsfira = împrăştia ;
 Răsufla = deconspira = a se scurge = a transpira // respira // a se odihni = a se
destinde = a fi tihnit :
 Restabili = însănătoşi = vindeca = tămădui // reface = restaura = recompune =
restatornici ;
 Respecta = onora = preţui = stima = cinsti = aprecia //urma = satisface = îndeplini
;
86
SERII SINONIMICE VERBALE 11
 Sabota = compromite // frâna = împiedica // unelti // submina. Scărmăna = părui
= bate = snopi ;
 Săpa = eroda = măcina = ruina = roade // grava = sculpta // excava // prăşi //
submina = urzi = unelti;
 Scoate = alunga = destitui = goni = îndepărta // extrage = smulge = extirpa =
elimina = lua = tipări ;
 Scorni = născoci = plăsmui = inventa // minţi = broda = ticlui = urzi // stârni =
isca = hăitui ;
 Sesiza = releva = relata = reclama = pretinde // observa = constata = înregistra //
pricepe = intui ;
 Sfinţi = târnosi = hirotonisi // sanctifica = sacraliza = consacra // venera = slăvi =
onora = cinsti ;
 Şfichiui = ironiza = împunge = înţepa = plesni = biciui // Şicana = deranja = sâcâi
= plictisi ; Şovăi = oscila = fluctua = împletici = clătina // ezita = codi = pregeta.
 Toca = risipi = cheltui = prădui // mărunţi = tăia = îmbucăţi // flecări = sporovăi //
cicăli ;
 Tolera = îndura = răbda = suporta // permite = îngădui. Trăda = vinde // înşela =
deconspira ;
87
SERII SINONIMICE VERBALE 12
 Trăsni = detuna = bubui = vui // pocni = izbi = lovi. Tămâia = cădelniţa // flata =
linguşi = lăuda ;
 Tălmăci = elucida = lămuri = explica = exprima // traduce = transpune =
interpreta ;
 Ţinti = ochi = viza = lua la ţintă // tinde = aţinti = aspira = urmări = râvni. Ţintui
= înfige = pironi ;
 Uimi = zăpăci = ului = speria = buimăci // stupefia = minuna = năuci =
surprinde ;
 Ultragia = ofensa = insulta = jigni. Vădi = indica = arăta = manifesta =
demonstra = pune în relief ;
 Vămui = taxa // sustrage = retrage = fura. Vătăma = păgubi = dăuna = strica //
lovi = răni = atinge ;
 Vânzoli = forfoti = a se agita = a se frământa = a se zbate. Vicia = corupe = strica
= deprava // polua;
 Venera = diviniza = adora = proslăvi // cinsti = stima = lăuda = glorifica.
 Verifica = proba = controla = examina // revizui = revedea = încerca ;
 Vicleni = trăda = înşela // unelti = complota // iscodi = ispiti.
88
SERII SINONIMICE ADJECTIVALE 1
 Abătut = deprimat = necăjit = supărat = mâhnit = amărât = demoralizat =
descumpănit = melancolic ; Abil = şiret = viclean = şmecher = descurcăreţ //
iscusit = dibaci = îndemânatic = priceput = destoinic
 Abject =josnic = ticălos = mizerabil = dezgustător. Abominabil = teribil = groaznic
= înjositor ;Acru = fermentat = acrit = murat // posac = ursuz = morocănos =
respingător ;
 Adiacent = contiguu = alăturat = anexat = alipit. Agil = sprinten = vioi = iute =
ager = rapid ;
 Admirabil = excelent = minunat = încântător = splendid = deosebit = fermecător =
strălucit ; Aievea = concret = adevărat = sigur = real = autentic = palpabil ;
 Aleatoriu = ocazional =întâmplător = circumstanţial = supus hazardului ;
 Amator = râvnitor = dornic = iubitor // diletant = neprofesionist ;
 Amărât = ponosit = degradat = uzat = jerpelit = vechi // trist = supărat = necăjit =
mâhnit = indispus; Amical = afabil = prietenesc = cordial = amabil. Anodin =
neinteresant = banal = obişnuit = de rând ;
 Apatic = rece = indiferent = nepăsător = insensibil. Arbitrar = abuziv = obiectiv =
samavolnic ; Arierat = înapoiat = întârziat = nedezvoltat = handicapat.
 Arzător = focos = viu = vioi // torid = fierbinte = dogoritor // urgent = presant ;
89
SERII SINONIMICE ADJECTIVALE 2
 Bucolic = pastoral = idilic = campestru = câmpenesc. Barbar =feroce = crud =
rău = dur // primitiv ;
 Burlesc = buf = grotesc = caricatural = caraghios // parodic ;
 Becisnic = infam = ticălos = josnic = mizerabil // slab = debil = pirpiriu ;
 Bestial = feroce = sălbatic = cumplit = fioros = animalic ;
 Biet = obscur = umil = neînsemnat = insignifiant // sărman = nevoiaş = sărac =
pauper = mizer ;
 Binecuvântat = blagoslovit = sfinţit // fericit = preamărit // just = legitim =
întemeiat = raţional ; Cabalistic = ascuns = obscur = încâlcit = misterios = neclar
= confuz ;
 Caracteristic = distinct = definitoriu = propriu = specific = tipic ;
 Categoric = net = evident = izbitor = clar = indiscutabil = cert = vădit = sigur //
ferm = decis ; Celebru = reputat = renumit = ilustru = vestit = arhicunoscut ;
 Cert = palpabil = concret = real // sigur = neîndoielnic = adevărat = pozitiv =
veridic
 Cinstit = corect = onest = integru = incoruptibil = loial = virtuos // cast = pur =
nevinovat = curat ;
 Cinstit = sincer = franc = leal = devotat = fidel = statornic // onorat = preţuit =
90stimat = respectat ;
SERII SINONIMICE ADJECTIVALE 3
 Circumspect = vigilent = precaut = atent = prevăzător = prudent ;
 Civilizat = rafinat = manierat = politicos = amabil = cizelat = subţire // avansat =
evoluat = înaintat ;
 Clasic = uzual = curent = tradiţional // exemplar = reprezentativ = perfect =
specific
 Clement = indulgent = iertător = îngăduitor = generos = milos = bun = blând ;
 Cochet = fercheş = dichisit = elegant = aranjat = îngrijit = spilcuit = gătit ;
 Colateral = adiţional = lăturalnic = marginal = secundar ;
 Coleric = irascibil = agresiv = mânios = aprig = neastâmpărat = iute = violent ;
 Colorat = nuanţat = expresiv = pitoresc = evocator // vopsit = boit ;
 Comod = lesnicios = plăcut = convenabil = confortabil // inactiv = leneş =
delăsător
 Complet = exhaustiv = integral = plenar // întreg = deplin = total // absolut =
completamente ;
 Compact = îndesat = dens // plin // masiv // vârtos // des. Conciliant = binevoitor =

91împăciuitor ;
SERII SINONIMICE ADJECTIVALE 4
 Darnic = fertil = bogat = mănos // generos = mărinimos = larg = culant ;
 Debordant = năvalnic = copleşitor = nestăvilit = dezlănţuit = tumultuos ;
 Declamator = pompos = afectuos = retoric = emfatic = umflat = bombastic ;
 Dedat = adaptat = obişnuit = familiarizat = deprins = aclimatizat ;
 Definitiv = irevocabil = categoric = nestrămutat // finisat // hotărât // încheiat =
terminat ; Demonic = oribil = diabolic = drăcesc = infernal = sinistru = execrabil ;
 Dens = îndesat = compact = vârtos = consistent = tare = solid // adânc // de
nepătruns = greu ;
 Depăşit = vetust = învechit = demodat = perimat = banal = răsuflat = anacronic =
ieşit din uz ;
 Deplasat = mutat = luxat = dislocat = scrântit = dezarticulat = urnit // nepotrivit =
inoportun ; Distant = nesociabil = necomunicativ = rezervat = rece // depărtat =
distanţat ;
 Distrus = spulberat = nimicit = ruinat = dărâmat = desfiinţat = năruit // epuizat =
doborât = zdrobit ; Ditirambic = retoric = umflat = emfatic // elogios // entuziast //
superlativ ; Dizgraţiat = subestimat = desconsiderat = dispreţuit = subapreciat //
minimalizat ; Dogmatic = habotnic // rigid // conformist // ilogic. Echitabil =
obiectiv = just = drept = corect ;
92
SERII SINONIMICE ADJECTIVALE 5
 Echilibrat = moderat = cumpănit = ponderat = chibzuit = socotit = potolit =
măsurat = temperat ;
 Echilibrat = proporţionat = armonios // simetric // // calm = liniştit = calculat ;
 Efectiv = adevărat = neîndoielnic = incontestabil = cert // real = sigur // eficace =
eficient = pozitiv;
 Elastic = maleabil = mlădios = flexibil = extensibil // suplu // acomodabil =
adaptabil ;
 Eliberat = dezrobit = emancipat = liber = neatârnat = scăpat = salvat = izbăvit //
degrevat // dezvăţat;
 Elocvent = expresiv= plastic = sugestiv = grăitor = semnificativ = edificator =
convingător ; Eminent = ilustru = deosebit = ales = distins = remarcabil =
excelent ;
 Energic = neobosit = dinamic // forte = puternic = vajnic = impetuos ;
 Excedent = surplus = plus = prisos = prinos = prisoseală = exces ; Fad = anost =
banal = inexpresiv = plicticos = monoton // nesărat = searbăd = insipid = fără
gust;
 Fenomenal = fabulos = uimitor = formidabil = enorm = colosal = uluitor =
fantastic = extraordinar ;
 Ferm = neclintit = hotărât = decis = intransigent = neabătut // categoric =
93indiscutabil = cert = sigur;
SERII SINONIMICE ADJECTIVALE 6
 Fertil = fecund = rodnic = roditor = productiv // bogat // gras. Flotant = plutitor //
nestabil = pasager;
 Filistin = mărginit // meschin = egoist = rău // machiavelic. Flagrant = evident =
izbitor = clar = vădit ; Fortuit = întâmplător // neprevăzut = neaşteptat = inopinat;
 Galant = amabil = curtenitor = drăguţ = gentil = politicos = atent ;
 Galant = darnic = generos = culant = galanton // amoros = sentimental ;
 Galeş = drăgăstos = languros // duios = melancolic = nostalgic. Gârbov =
încovoiat = ghebos =curbat
 Gelos = zuliar = bănuitor = temător = suspicios // invidios = pizmaş = ranchiunos;
 Gingaş = dificil // pretenţios = mofturos // anevoios // delicat = fin = graţios =
fragil = suav;
 Gigantic = măreţ // colosal = enorm = imens = formidabil = fabulos = fenomenal
= uluitor = teribil ;
 Glacial = distant = rece = neprietenos = rezervat // îngheţat = polar ;
 Gnomic = aforistic = sentenţios = moralist = moralizator. Grav = adânc = profund
// gros // cavernos;
 Grandios = semeţ = măreţ = impozant = impunător = maiestos = magnific = imens
= monumental ;
94
SERII SINONIMICE ADJECTIVALE 7
 Grandoman = megaloman = înfumurat = îngâmfat = infatuat = încrezut = semeţ ;
 Grav = sever // primejdios = periculos = acut // serios // solemn = important =
marţial ;
 Grizat = turmentat = ameţit = beat = mahmur. Gurmand = pofticios = lacom =
mâncăcios = mâncău ;
 Hidos = dezgustător = urât = monstruos = pocit= slut = desfigurat = respingător =
oribil = groaznic ;
 Hirsut = zbârcit = vâlvoi = ciufulit // urâcios = posac = ursuz = morocănos ;
 Ilariant = distractiv = amuzant = ilar = caraghios = de râs.
 Ilustru = faimos = renumit = vestit = strălucit = celebru = eminent ;
 Impacient = neliniştit = nerăbdător = îngrijorat = netihnit. Impertinent = insolent
= obraznic ;
 Implacabil = crud = neîmblânzit = neiertător = neîndurat = nepotolit.
 Imponderabil = diafan = aerian = fără greutate // imperceptibil = insesizabil =
subtil
 Indecent = impudic = neruşinat = necuviincios = imoral = obscen ;
 Indezirabil = antipatic = nedorit = repulsiv = respingător. Inegal = capricios =
inconsecvent ;
95
SERII SINONIMICE ADJECTIVALE 8
 Indolent = delăsător = indiferent = nepăsător = apatic = nesimţitor // leneş =
trândav // neglijent ; Inexorabil = teribil = neînduplecat = aspru = crud =
implacabil = nemilos ; Infam = perfid = ticălos = josnic = nedemn = mârşav.
Inform = amorf // urât = grosolan // primitiv; Infatuat = trufaş = îngâmfat =
înfumurat = orgolios = arogant = vanitos.
 Infidel = inexact = incorect = alterat = denaturat // labil // necredincios =
nestatornic = adulter;
 Inflexibil = ferm = neînduplecat = dur = intransigent = aspru // rigid = neflexibil
= tare = ţeapăn ;
 Insolvabil = falimentar = neplatnic= ruinat = distrus = epuizat. Interimar =
provizoriu = temporar ;
 Inviolabil = intangibil = sacrosanct = sacru = de neatins. Iraţional = ilogic =
absurd // deplasat ;
 Împricinat = inculpat = acuzat = învinuit = incriminat = pârât. Încorsetat = rigid
= limitat = obligat ; Încetişor = agale = domol = încet = alene = binişor = uşurel =
încetinel ;
 Încremenit = rigid = împietrit = înlemnit = înmărmurit = neclintit = ţeapăn // fix =
imobil = pironit ; Încropit = înfiripat = înjghebat // călduţ = căldişor. Înveterat =
învechit = tradiţional = obişnuit ;
96
SERII SINONIMICE ADJECTIVALE 9
 Josnic = ignobil = netrebnic = mişel = abject = infam = nedemn = mizerabil =
mârşav = ticălos ;
 Judicios = rezonabil = chibzuit = cumpănit = gândit = raţional = înţelept = serios
= temeinic ;
 Just = îndrituit = justificat = legitim = motivat // drept = corect = exact //
adevărat // obiectiv // onest;
 Labil =lunecos // nestatornic = instabil = inconstant = mobil = schimbător =
inconsecvent // capricios;
 Laconic = lapidar = scurt = concis = succint = sintetic. Lamentabil = mizerabil =
deplorabil = trist ;
 Languros = tandru = galeş = sentimental = melancolic = drăgăstos.
 Licenţios = trivial = imoral = indecent = necuviincios = obscen = pornografic =
vulgar = deşănţat ;
 Lugubru = macabru = jalnic = sumbru = groaznic = tragic = funebru.
 Magistral = splendid = perfect = desăvârşit = măiestrit = extraordinar.
 Maleabil = flexibil // ductil // extensibil // adaptabil // elastic // docil = ascultător ;
 Marţial = important = grav = serios // cazon = milităresc. Mercantil = comercial =
negustoresc ;
97
SERII SINONIMICE ADJECTIVALE 10
 Mândru = vanitos = îngâmfat = fudul = trufaş = înfumurat = orgolios = semeţ //
chipeş = falnic ;
 Mândru = iubit = drag = drăguţ // valoros // vrednic = capabil = destoinic =
versat // măreţ = arătos;
 Meschin = obtuz = egoist = zgârcit = avid // mic = mărunt = banal // mărginit //
strâmt // umil ; Metaforic = conotativ = figurat = poetic = liric = afectiv.
 Meticulos = minuţios = scrupulos = exigent = conştiincios = atent = migălos =
pedant = serios ;
 Mieros = ipocrit = prefăcut = fals = viclean // dulce = plăcut.
 Mişel =milog = sărman = nevoiaş = calic = prăpădit // ticălos = netrebnic =
mizerabil = păcătos ;
 Molcom = moderat = liniştit = calm = lin = domol = potolit = uşor ;
 Monocord = inexpresiv = monoton = uniform // banal = anost. Neaoş =autohton
= indigen = băştinaş
 Monstruos = hidos = groaznic = urât = diform = anormal = respingător // crud =
rău = bestial ;
 Mucalit = hazos = hazliu = glumeţ = poznaş = ghiduş. Neaoş = veritabil = autentic
= adevărat ;
98
SERII SINONIMICE ADJECTIVALE 11
 Obiectivă = imparţială // reală // justă = dreaptă = nepărtinitoare. Neaoş = crud //
sadea.
 Obraznic = ireverenţios = impertinent = arogant = neobrăzat = insolent =
neruşinat = sfidător
 Palpabil = concret = real = material = fizic = sesizabil = pipăibil // învederat = clar
= evident = vădit ;
 Paradiziac = miraculos = minunat = încântător = splendid = strălucitor;
 Parcimonios = zgârcit = avar = calic // sobru = reţinut = măsurat. Palavragiu =
clevetitor = flecar ;
 Parvenit = ajuns = căpătuit = pricopsit = învârtit = îmbogăţit. Pasager = efemer =
trecător = fragil ;
 Paşnic = aşezat = înţelegător = împăciuitor = potolit = tihnit // liniştit = calm =
blând = blajin = senin;
 Pătimaş = pasionat = înflăcărat = ardent = aprins // părtinitor = subiectiv ;
 Perfect = complet = absolut = deplin = total // desăvârşit = impecabil = ireproşabil
= ideal = splendid;
 Perisabil = alterabil // fragil // efemer = trecător = vremelnic = pieritor;
 Persuasiv = convingător = insistent = persistent = stăruitor = asiduu ;
99
SERII SINONIMICE ADJECTIVALE 12
 Pestilenţial = stricat = dezgustător = infect = contagios. Pitoresc = încântător =
colorat = variat ;
 Pozitiv = pragmatic = avantajos = adecvat = practic = eficace = valoros ;
 Practic = util = folositor = eficace //pragmatic = realist = economic ;
 Prăpăstios = sperios = alarmist = pesimist // abrupt = stâncos = accidentat ;
 Pregătit = informat = competent = avizat = învăţat = instruit = format // preparat
= gătit ;
 Preliminar = anticipat = prealabil = introductiv. Premergător = predecesor =
anterior = anticipat ;
 Prestigios = respectat = important = reputat = faimos = însemnat. Princiar =
regesc = pompos ;
 Prohibit = ilicit = ilegal = oprit = interzis. Pustiitor = devastator = nimicitor =
distrugător = ruinător ;
 Răzbunător = revanşard = ranchiunos = vindicativ. Real = efectiv = adevărat =
obiectiv = palpabil ;
 Redus = mărginit = prost // micşorat = restrâns = limitat. Retras = solitar =

10singur = izolat // dosnic ;


SERII SINONIMICE ADJECTIVALE 13
 Sătul = dezgustat = sastisit = plictisit = scârbit // săturat = mâncat = hrănit =
mulţumit = satisfăcut ;
 Scrupulos = meticulos = conştiincios = exact = pedant // amănunţit = riguros ;
 Searbăd = insipid = fad // monoton = plictisitor = inexpresiv. Solidar = înfrăţit =
unit = legat = ataşat;
 Secundar = marginal = auxiliar = colateral = secund // minor = neimportant =
redus = neesenţial;
 Senzaţional = neaşteptat = uimitor = formidabil = extraordinar = colosal = fantastic
= deosebit ; Serafic = candid = inocent = pur = angelic = neprihănit = cast = sfânt //
îngeresc = ceresc = celest ;
 Solemn = sacru = sacramental = sacerdotal = grav // măreţ = maiestos =
impresionant ; Solemn = festiv = ceremonios = sărbătoresc = grandios = academic
 Spart = cheltuitor = risipitor // crăpat = sfărmat = ciobit = plesnit.
 Spinos = complicat = anevoios = greu // ghimpos = ţepos = mărăcinos ;
 Spiritual = ironic = glumeţ = amuzant = comic // deştept = ager = penetrant = isteţ =
fin ; Spiritual = mintal = intelectual = sufletesc = duhovnicesc. Şarmant =
încântător = agreabil= fermecător; Şnapan = impostor = şarlatan = pungaş =
escroc = potlogar.
 Şubred = caduc = fragil = firav = plăpând = slab = debil = nerezistent.
10
SERII SINONIMICE ADJECTIVALE 14
 Tipic = particular = specific = caracteristic = propriu = distinct.
 Tiranic = satrapic = samavolnic = despotic = dictatorial = abuziv // chinuitor =
stresant = obsesiv ;
 Transversal = pieziş = curmeziş = oblic = înclina = aplecat.
 Tranzitoriu = efemer = trecător = temporar // intermediar.
 Trândav = inactiv = leneş = trântor = farniente = pierde-vară = târâie-brâu.
 Triumfal = fastuos = pompos = grandios // biruitor = victorios.
 Taciturn = posac = ursuz = închis // tăcut = rezervat = timid = discret.
 Teafăr = valid // intact = întreg = neatins = nevătămat = sănătos.
 Telegrafic = sintetic = concis = laconic = dens // rapid = iute.
 Tembel = apatic = indolent = leneş = inactiv = indiferent = neglijent = delăsător.
 Tendenţios = subiectiv // insinuant // părtinitor // contestabil.
 Teribil = atroce = groaznic = cumplit = crud // formidabil = straşnic =
extraordinar // tare = mult ;
 Ticălos = abject = infam = nemernic = mizerabil = detestabil = scârnav = mârşav
= josnic = parşâv ;
10
SERII SINONIMICE ADJECTIVALE 15
 Tihnit = senin = calm = liniştit = paşnic = plăcut = odihnitor = agreabil ;
 Ţeapăn = inert = tare = neclintit = rigid = dur = încremenit // solid = robust =
viguros = puternic ;
 Umil = sărăcăcios = simplu = anonim = biet // smerit = supus = modest =
obsecvios
 Umoristic = muşcător = hazliu = spiritual = amuzant.
 Uniform = omogen = egal = invariabil = nediferenţiat = identic // monoton = şters
= banal = inexpresiv
 Uşor = comod = lesne = plăcut // lent = lin = domol = încet.
 Util = judicios = just = adecvat // folositor = potrivit = bun = necesar.
 Utopic = himeric = iluzoriu = ireal = imaginar. Uzual = obişnuit = curent =
frecvent = răspândit ;
 Vag = confuz = neclar = imprecis = nesigur = nedesluşit. Vetust = demodat =
vechi = depăşit = arhaic.
 Vajnic = ilustru = marcant = important = vestit // energic = aprig = viguros =
grozav = straşnic ;
10
 Valabil = valoros = atrăgător // autentic // bun = profitabil = convenabil .
SERII SINONIMICE ADJECTIVALE 16
 Valid = sănătos = teafăr = zdravăn // autentic = bun = valabil = just.
 Van = iluzoriu = zadarnic = inutil = ireal. Vast = imens = întins = amplu = enorm
= mare = bogat.
 Vaporos = transparent = diafan = străveziu = eterat = aerian. Veloce = sprinten =
iute = rapid = agil.
 Vehement = violent = impetuos = nestăpânit = năvalnic = furtunos // furios = iute
= aprins = aprig ;
 Venal = imoral = corupt = incorect = fără scrupule // afacerist.
 Vibrant = mişcător = palpitant = impresionant = patetic // trepidant = tremurător ;
 Vindicativ = răzbunător = neiertător = ranchiunos = revanşard.
 Visător = meditativ = contemplativ = gânditor = romantic.
 Vulgar = banal = popular = periferic = comun // ordinar = grosolan = mitocan =
degradant = obscen ;
 Zadarnic = inoperant = inutil = ineficace = nefolositor = oţios = steril = superfluu
= gratuit // degeaba ;
 Zărghit = smintit = ţicnit = ţăcănit = nebun. Zglobiu = zvăpăiat = zburdalnic =
10sprinten = vioi.
OMONIMIA
 Omonimia presupune identitatea întâmplătoare a formei
unor cuvinte: ton = „sunet”, ton = „peşte”; lac = „apă
stătătoare”, lac = „soluţie de |răşini utilizată pentru
protejarea suprafeţelor unor, obiecte”; vară = „anotimpul
cald”, vară = „grad de rudenie”; război = „conflict armat”,
război = „instrument de ţesut”. Aceste cuvinte sunt deci
omonime pentru că au înţeles diferit, dar forma lor coincide.
 Fiecare omonim se defineşte prin propria sa distribuţie în
enunţ. Ambiguitatea înţelesului (semnificatului) evocat de
învelişul sonor (semnificantul) comun se risipeşte o dată cu
contextul.
 Dicţionarele înregistrează omonimele cu intrări lexicografice
independente, spre deosebire de cuvintele polisemantice,
10care nu au intrări lexicografice independente.
TIPURI DE OMONIME
 Lexicale [ aparţin aceleiaşi clase morfologice şi au sens diferit ]: război
( conflict armat ; instrument de ţesut ), mină ( galerie minieră ; armă explozivă ;
expresie a feţei ; veche monedă grecească ; grafitul din creion ) , rachetă ( proiectil
; aparat pentru zbor extraterestru ; obiect ce loveşte mingea la tenis şi
badminton ) ;

 Lexico - gramaticale [ aparţin unor clase morfologice diferite şi au sens


diferit ]: mare ( subst. ; adj. ) , mică ( mineral ; adj. ) , sare ,vin , cer ( subst.; vb.)
vie ( subst. ; adj. ; verb ) , pui (subst. ; verb ) , mă (interj. ; pron.) , de (interj. ;
prep. ; conj.) , noi, nouă (adj. ; num.) , ai (interj. ; subst. ; art. ; verb) , şiret (adj.;
subst.) , poartă (subst. ; verb) ;
 
 Gramaticale [ aparţin aceleiaşi clase morfologice, au acelaşi sens, dar au forme
gramaticale diferite ]: lucrează (imperativ, pers. a II - a, sg.; indicativ, prezent,
pers. a II - a, sg. , pl.) , citeşte (imperativ, pers. a II - a sg. ; indicativ, prezent, pers.
a III - a, sg.) , sunt, duc (indicativ, prezent, pers. I, sg. ; indicativ, prezent, pers. a
III - a, pl. ) , carte (cazul N. ; cazul Ac.)
10
DICŢIONAR DE OMONIME
 aba 1 = postav
 aba 2 = (interjecţie)
 abate 1 = stareţ
 abate 2 = (verb)
 acar 1 = cutiuţă pentru ace
 acar 2 = macagiu
 acar 3 = care face ace
 acar 4 = conci de sârmă de fier
 administra 1 = a gospodări o instituţie, o întreprindere etc.
 administra 2 = a trata cu medicamente, a da medicamente
 ai ! 1 = (interjecţie)
 ai 2 = (plural regional de la an)
 ai 3 = (pluralul masc. de la al)
 ai 4 = (pluralul pron. şi adj. posesiv)
 ai 5 = (de la a avea)
10
ai 6 = (reg. usturoi)
DICŢIONAR DE OMONIME
 alunică 1 = (diminutiv de la alună)
 alunică 2 = (semn pe faţă) zbenghi
 aluniţă 1 = (diminutiv de la alună)
 aluniţă 2 = (semn pe faţă) zbenghi
 ambala 1 = a împacheta cu atenţie pentru transport
 ambala 2 = a ridica viteza de turaţie a unui motor, (fig.) a-şi lua vânt, a se avânta cu
pasiune
 amenda 1 = a impune pe cineva la plata unei amenzi
 amenda 2 = a îmbunătăţi un text, un proiect de lege etc.
 amortiza 1 = a utiliza un credit, un aparat, o maşină etc. în aşa fel încât beneficiile
,să acopere costul şi uzura normală
 amortiza 2 = a face să se micşoreze efectele unui zgomot, ale unui şoc etc.
 anaforă 1 = anafură, bucată de prescură folosită în ritualul creştin
 anaforă 2 = repetiţia unui cuvânt la începutul a două sau mai multe propoziţii, fraze,
paragrafe (figură de retorică)
10
DICŢIONAR DE OMONIME
 analist 1 = care face analize (în chimie, matematică)
 analist 2 = scriitor de anale
 antifon 1 = versete din psalmi care se cântă repetându-se de două ori imitând un fel
de dialog
 antifon 2 = dop de ceară, de material plastic etc. de pus în urechi pentru a nu se mai
auzi zgomotele din jur
 arie 1 = locul amenajat pentru treieriş
 arie 2 = suprafaţă, întindere a unui fenomen
 arie 3 = cântec, melodie, compoziţie vocală dintr-o operă sau operetă
 arzător 1 = injector, aparat care asigură arderea gazelor în sobe, cuptoare etc.
 arzător 2 = dogoritor, fierbinte, (fig.) intens, puternic, de cea mai mare actualitate
 aspic 1 = levănţică
 aspic 2 = gelatină folosită în alimentaţie
 aspru 1 = care nu e neted, (fig.) neînduplecat, sever
 aspru 2 = monedă turcească din secolul al XV-lea, cu circulaţie şi în Ţările Române
10
DICŢIONAR DE OMONIME
 atlas 1 = lucrare care grupează hărţi geografice, geologice etc.
 atlas 2 = numele primei vertebre cervicale
 august 1 = a opta lună a anului
 august 2 = epitet pentru monarhi, prinţi etc., (fig.) nobil, ales
 avă 1 = plasă de pescuit
 avă 2 = epitet pentru un călugăr bătrân
 babalâc 1 = bătrân
 babalâc 2 = stâlpul pe care se poate roti moara de vânt
 babiţă 1 = pasăre acvatică, pelican
 babiţă 2 = boală de sugaci
 bac 1 = pod umblător
 bac 2 = vas de sticlă, ebonită etc., în care se ţine un electrolit şi electrozii
unui acumulator, diverse dispozitive mecanice
 bacara 1 = numele unui joc de cărţi
11
bacara 2 = cristal de calitate superioară
DICŢIONAR DE OMONIME
 baie 1 = odaie de îmbăiat, cada băii
 baie 2 = mină, ocnă
 balot 1 = oţel subţire laminat de făcut cercuri, şine de roţi etc.
 balot 2 = pachet, legătură mare de diverse lucruri, obiecte, mărfuri etc.
 ban 1 = a suta parte dintr-un leu
 ban 2 = rang şi funcţie boierească din evul mediu românesc
 banc 1 = prag de nisip în mare, într-un râu etc.
 banc 2 = tejghea de meseriaş
 banc 3 = glumă, anecdotă
 bancă 1 = scaun lung, cu sau fără spătar, laviţă
 bancă 2 = instituţie financiară
 barem 1 = (adverb) cel puţin, măcar
 barem 2 = tarif, limită care trebuie atinsă (în sport)
 baretă 1 = cureluşa cu care se încheie un pantof, banda de pânză cu culorile specifice
unei decoraţii
11
baretă 2 = căciulă în trei sau patru colţuri, purtată de preoţi, de soldaţi
DICŢIONAR DE OMONIME
 batal 1 = groapă de depozitat ţiţei, reziduuri petroliere
 batal 2 = berbec castrat
 batcă 1 = fierul pe care se bate coasa
 batcă 2 = capcană de prins rozătoare mici
 batcă 3 = peşte asemănător cu plătica
 băieş 1 = muncitor într-o baie publică
 băieş 2 = miner
 bălaie 1 = blondă
 bălaie 2 = varietate de struguri
 bălos 1 = cu bale
 bălos 2 = peşte asemănător cu roşioara
 bănesc 1 = privitor la bani
 bănesc 2 = de bani
 berc 1 = fără coadă
11berc 2 = dumbravă

DICŢIONAR DE OMONIME
 bilă 1 = globuleţ, sferă de sticlă, de oţel etc.
 bilă 2 = trunchi lung de copac
 bilă 3 = fiere
 bine 1 = (adverb)
 bine 2 = mulţumire, bunăstare etc.
 birlic 1 = as (la jocul de cărţi)
 birlic 2 = speteaza din mijloc a unui zmeu de înălţat
 blândă 1 = (adjectiv)
 blândă 2 = urticarie
 bob 1 = plantă leguminoasă înrudită cu fasolea
 bob 2 = sămânţă, grăunte
 bob 3 = sanie cu cârmă
 bob 4 = un fel de macara cu care se ridică materiale de construcţie boem
 boem 1 = din Boemia
 boem 2 = persoană care nu respectă convenţiile unei vieţi aşezate şi liniştite,
11dispreţuindu-le în numele pasiunii pentru artă
DICŢIONAR DE OMONIME
 boltă 1 = arcadă (arhit.)
 boltă 2 = prăvălie, dugheană
 bor 1 = metaloid aflat în sările acidului boric
 bor 2 = margine de pălărie
 box 1 = luptă sportivă cu pumnii
 box 2 = (în expresia ghete de box, piele de box) viţel
 brac 1 = prepelicar
 brac 2 = rămăşiţă, rest de aruncat
 braşoveancă 1 = (femininul lui braşovean)
 braşoveancă 2 = căruţă cu coviltir
 brichetă 1 = aprinzătoare mecanică de aprins ţigările
 brichetă 2 = cărămizi, sfere mici sau ouă de cărbune praf sau de alte materiale cărora
li s-au dat aceste forme geometrice prin presare
 brişcă 1 = trăsurică
 brişcă 2 = briceag
 bulă 1 = băşică (de aer)
11
bulă 2 = act oficial (al papei) întărit cu pecete
DICŢIONAR DE OMONIME
 bun 1 = (adjectiv)
 bun 2 = bunic
 bun 3 = ceea ce este util, ceea ce are circulaţie economică, avut, produs
 bursă 1 = alocaţie bănească (de stat) pentru studii dată unui elev, student etc.
 bursă 2 = instituţie specializată în negocieri de valută, mărfuri etc.
 franc 1 = monedă în Franţa, Belgia, Elveţia.
 franc 2 = (despre oameni): sincer; care spune pe faţă ce gândeşte.
 frişcă 1 = smântână bătută spumă cu zahăr.
 frişcă 2 = (pop.): nuia, vergea
 furnicar 1 = ridicătură de pământ care adăposteşte o colonie de furnici.
 furnicar 2 = mamifer din America de Sus cu botul lung, care se hrăneşte cu furnici.
 general 1 = ofiţer superior.
 general 2 = adj.: ceea ce este comun tuturor.
 gol 1 = introducerea mingii în poarta echipei adverse.
11gol 2 = (despre oameni, obiecte): dezbrăcat, neacoperit, sărac, deşertat.

DICŢIONAR DE OMONIME
 golf 1 = joc cu bile şi cu crosă pe un teren cu orificii.
 golf 2 = parte a unui ocean (mări, lac) care înaintează într-o deschizătură a uscatului.
 gută 1 = boală a articulaţiilor.
 gută 2 = fir subţire de plastic de care se leagă cârligul undiţei.
 ierbar 1 = colecţie de plante uscate şi presate.
 ierbar 2 = despărţitură a stomacului rumegătoarelor.
 înapoia 1 = (prepoziţie) îndărătul.
 înapoia 2 = vb. a restitui, a întoarce.
 încinge 1 = -a arde cu flacăra mare; a se înfierbânta.
 încinge 2 =a se înfăşura peste mijloc cu o cingătoare.
 jar 1 = grămadă de cărbuni aprinşi.
 jar 2 = păr scurt de pe capul şi de pe extremităţile membrelor, la ovine.
 legat 1 = strâns într-o legătură.
 legat 2 = dispoziţie testamentară prin care se lasă cuiva o moştenire.
 liliac 1 = animal mamifer asemănător cu şoarecele, cu aripi adaptate la zbor.
11liliac 2 = arbust înalt cu frunze ovale, cu flori plăcut mirositoare, violete.

DICŢIONAR DE OMONIME
 marcă 1 = semn distinct aplicat pe un obiect; inscripţie.
 marcă 2 = monedă germană.
 mare 1 = care depăşeşte dimensiunile obişnuite.
 mare 2 = numele generic dat vastelor întinderi de apă stătătoare, adâncă şi sărată de
pe pământ.
 mediu 1 = natură, societate.
 mediu 2 = (adj.) care se află în mijloc.
 milă 1 = sentiment de înţelegere şi de compasiune faţă de suferinţa cuiva.
 milă 2 = unitate de măsură pentru lungime, folosită în trecut; azi folosită în Anglia şi
S.U.A (1609,3 m).
 mină 1 = loc subteran cu zăcăminte de substanţe minerale; -fig. izvor de bogăţie.
 mină 2 = expresia feţei.
 morgă 1 = clădire special amenajată în care se depun cadavrele,
 morgă 2 = (livr.) atitudine afectată şi dispreţuitoare; aroganţă, îngâmfare.
 mucenic 1 = colăcel din aluat copt sau fiert cu nuci şi cu zahăr, care se mănâncă la 9
martie.
 mucenic 2 = martir din primele timpuri ale creştinismului.
11
DICŢIONAR DE OMONIME
 nouă 1 = cifra (9); (numeral)
 nouă 2 = adj.; care este de curând.
 obor 1 = loc împrejmuit pentru ţinut vitele la târg.
 obor 2 = împletitură de nuiele pe o apă curgătoare, pentru păstrarea peştelui viu.
 ort 1 = monedă nucă; o pătrime dintr-un leu vechi.
 ort 2 = abataj: locul de muncă al ortacilor, în mină.
 palat 1 = cerul gurii.
 palat 2 = clădire somptuoasă în care are sediul o autoritate; locuinţă a unui suveran.
 pală 1 = fân care se coseşte într-o tragere cu coasa; adiere uşoară de vânt.
 pală 2 = ramură de palmier, considerată ca semn al biruinţei.
 panama 1 = împletitură de paie, obţinute din frunze de palmier, din Panama;
pălărie; ţesătură.
 panama 2 = escrocherie în stil mare.
 parabolă 1 = curbă plană în geometrie.
 parabolă 2 = povestire alegorică cu cuprins religios sau moral.
11
DICŢIONAR DE OMONIME
 pătul 1 = construcţie din împletituri, ridicată puţin deasupra pământului, servind la
păstrarea porumbului.
 pătul 2 = (în sintagmă) măr pătul = specie de măr cu fructe galben-verzui şi cu pete
roşii.
 pilos 1 = care aparţine părului.
 pilos 2 = (pop.) tare, rezistent.
 pitic 1 = (în sintagmă) jocuri pitice = jocuri care aveau loc din patru în patru ani la Delfi,
în Grecia antică, în cinstea zeului Apollo.
 pitic 2 = pigmeu; f. mic de statură; (fig.) om lipsit de valoare.
 pluton 1 = corp de roci magmatice, mari, fixat în stratul unor roci sedimentare.
 pluton 2 = subunitate militară mai mică decât compania, alcătuită din 3 - 4 grupe.
 pol 1 = monedă de metal de 20 de lei care a circulat în ţara noastră.
 pol 2 = fiecare din cele două puncte situate la capetele axei de rotaţie a pământului.
 pol 3 = (înv.) "jumătate"
 pompă 1 = maşină de forţă cu cilindru şi piston, pentru deplasarea unui lichid.
 pompă 2 = alai, suită, cortegiu în plin fast.
 pupă 1 = partea dinapoi a navei.
11
pupă 2 = formă intermediară de dezvoltare a insectelor (larvă).
DICŢIONAR DE OMONIME
 pupilă 1 = persoană minoră sub protecţia cuiva.
 pupilă 2 = deschizătură în mijlocul irisului, prin care se vede.
 pur 1 = plantă cu flori purpurii şi cu frunze lungi.
 pur 2 = (adj.) fără elemente străine; curat.
 rachetă 1 = proiectil.
 rachetă 2 = obiect de joc în tenis.
 racilă 1 = boală veche, cusur (livr.).
 racilă 2 = unealtă de prindere a racilor.
 radă 1 = zonă de adăpost, într-un port, al navelor.
 radă 2 = consiliul puterii la unele popoare slave.
 radia 1 = a emite lumină, căldură...
 radia 2 = a şterge din registru.
 ramă 1 = cadru de lemn.
 ramă 2 = vâslă.
 râs 1 = mamifer carnivor.
12râs 2 = acţiunea de a râde.

DICŢIONAR DE OMONIME
 rasă 1 = (adj.) cu părul tuns de la rădăcină.
 rasă 2 = haină călugărească.
 rasă 3 = specie comună la un grup de indivizi.
 rât 1 = botul porcului. ;
 rât 2 = şes de iarbă, de-a lungul râului.
 recrea 1 = a se destinde; a se distra.
 recrea 2 = a crea din nou.
 recurent 1 = (adj.) care revine (despre curente, boli,..)
 recurent 2 = (s.) persoană care face recurs în justiţie.
 resort 1 = domeniu de activitate.
 resort 2 = obiect elastic.
 rug 1 = tulpină târâtoare de măceş.
 rug 2 = grămadă de lemne pe care se ardeau condamnaţii morţii.
 rutină 1 = capacitate câştigată dintr-o practică îndelungată.
 rutină 2 = substanţă obţinută din flori, folosită în medicină.
 sfor 1 = interjecţie.
12
sfor 2 = curent în mijlocul apei; loc unde ţâşneşte din pământ apa.
DICŢIONAR DE OMONIME
 sinus 1 = cavitate în os.
 sinus 2 = funcţie trigonometrică.
 sitar 1 = pasăre călătoare, de mărimea porumbelului.
 sitar 2 = vânzător (meseriaş) de site.
 sleit 1 = (s.) scoaterea apei din fântână pentru a o curăţa.
 sleit 2 = substanţe grase solidificate, prin răcire, în mâncare.
 smead 1 = mâncare aruncată în apă pentru peşte.
 smead 2 = (adj.) oacheş.
 smirnă 1 = (adv.) în poziţie de drepţi.
 smirnă 2 = răşină exotică.
 socotit 1 = (s.) calcul.
 socotit 2 = (adj.) chibzuit (despre oameni).
 sol 1 = notă muzicală.
 sol 2 = trimis, emisar.
 solvent 1 = care plăteşte taxele.
 solvent 2 = (adj.) dizolvant.
 star 1 = ambarcaţiune cu vele, de două persoane.
12
star 2 = vedetă de cinema.
DICŢIONAR DE OMONIME
 stat 1 = organizaţie politică.
 stat 2 = listă cu drepturi băneşti (stat de plată).
 stat 3 = înălţime.
 stămbărie 1 = cantitate mare de stambă.
 stămbărie 2 = locul unde se fabrică (vinde) stamba.
 sufragiu 1 = om de serviciu care servea la masă (în trecut).
 sufragiu 2 = drept de vot.
 şpriţ 1 = băutură de vin cu sifon.
 şpriţ 2 = aparat cu piston, folosit la ornarea prăjiturilor.
 şut 1 = durata zilei de muncă (schimb) în mină.
 şut 2 = lovitură cu piciorul, în minge.
 tablă 1 = placă metalică.
 tablă 2 = joc de noroc.
 temporal 1 = aşezat la tâmplă (os temporal).
 temporal 2 = despre timp.
 testa 1 = a da dispoziţii prin testament.
12
testa 2 = a supune pe cineva unui test.
DICŢIONAR DE OMONIME
 tipic 1 = obicei, regulă.
 tipic 2 = (adj.) care distinge; este caracteristic.
 toc 1 = interjecţie.
 toc 2 = cutie în care se păstrează ochelarii, stiloul...
 toc 3 = parte din încălţăminte.
 tocată 1 = (adj.) tăiată mărunt.
 tocată 2 = compoziţie pentru instrumente cu claviatură.
 top 1 = clasament pentru preferinţe...
 top 2 = pachet de coli de scris.
 tors 1 = faptul de a toarce.
 tors 2 = sculptură reprezentând partea superioară a corpului uman, fără membre şi cap.
 trac 1 = stare emotivă.
 trac 2 = locuitor din Tracia (popor indo-european).
 trecut 1 = (s.) timpul scurs.
 trecut 2 = (adj.) care aparţine trecutului; care nu mai este actual; îmbătrânit; bătrân.
 triton 1 = zeitate grecească cu bust de om şi coadă de peşte.
12
triton 2 = armonie de trei tonuri.
DICŢIONAR DE OMONIME
 tură 1 = totalitatea salariaţilor dintr-un schimb.
 tură 2 = piesă de şah.
 ţarină 1 = ogor.
 ţarină 2 = soţia ţarului; titlu dat împărăteselor Rusiei.
 ţelină 1 = plantă culinară.
 ţelină 2 = pământ nelucrat vreodată; pârloagă.
 ţiglă 1 = plăcuţă de argilă arsă pentru acoperit casele;
 ţiglă 2 = vergea de lemn ascuţit la capăt, folosită la friptul cărnii.
 ulei 1 = trunchi scorburos, folosit pentru păstrarea anumitor lucruri.
 ulei 2 = lichid gros; tablou.
 ură 1 = sentiment de duşmănie.
 ură 2 = plantă cu flori roşii, în spic.
 urcior 1 = vas de lut, cu gâtul strâmt, cu toarte.
 urcior 2 = furuncul la rădăcina genelor.
 val 1 = masă de apă; talaz.
 val 2 = meterez de pământ; fortificaţie.
 vârstă 1 = timpul care s-a scurs de la naştere până în prezent.
12
vârstă 2 = dungă lată de altă culoare decât fondul (fig.).
DICŢIONAR DE OMONIME
 vâslă 1 = unealtă de lemn cu care se conduce barca.
 vâslă 2 = coardă de viţă-de-vie cu ciorchini, care se păstrează pentru iarnă.
 vază 1 = vas de flori.
 vază 2 = stimă, notorietate.
 vărsat 1 = (s.) variolă; boală contagioasă.
 vărsat 2 = (adj. şi adv.) care se vinde cu amănuntul.
 vernisa 1 = a acoperi un tablou cu vernis (lac)
 vernisa 2 = a inaugura o expoziţie de pictură, de tablouri.
 vier 1 = podgorean.
 vier 2 = porc necastrat.
 volant 1 = piesă grea de la motorul automobilului.
 volant 2 = (adj.) detaşat dintr-un întreg.
 voleu 1 = lovitură prin care mingea este expediată înainte de a atinge pământul.
 voleu 2 = oblon de lemn.
 zar 1 = cub cu puncte imprimate pe feţe, folosit la jocurile de noroc.
 zar 2 = (reg.) broasca uşii.
 zăvod 1 = aşezare temporară de pescari.
12
zăvod 2 = câine ciobănesc.
OMOFONE
[ coincid fonetic, dar nu grafic ] :
 altădată (adv.= odinioară) // altă dată (adj.+ subst.) ;
 altfel (adv.= altminteri) // alt fel (adj.+ subst.) ;
 a-i = (prepoziţie + pronume personal) ai = (articol, substantiv,
interjecţie, verb auxiliar) ;
 a-l = (prepoziţie + pronume personal) // al = (articol posesiv) ;
 a-şi = (prepoziţie + pronume reflexiv) // aşi = (substantiv) ;
 a-ţi = (prepoziţia infinitivului + pronume) // aţi = (verb auxiliar) ;
 nai (subst.) // n-ai (adv.+ verb) ;
 oştire, otavă (subst.) // o ştire, o tavă (art.+ subst.) ;
 oarecare // oare care ? ; oarecând // oare când ? ; oarecum // oare
cum ? ;
 alegeţi (voi) // alege-ţi (tu) ; ai da // a-i da ; aţi pregăti // a-ţi pregăti ;
ca şters // c-a şters
12
OMOGRAFE
[ coincid grafic, dar se accentuează diferit ] :
 ácele, acéle; véselă, vesélă ; adună, adună ; ară, ară ; bară, bară ;
birui, birui ; boi, boi ; căi, căi ; cântă, cântă ; călătorii, călătorii ;
comis , comis ; cotă, cotă ; copii, copii ; cuminţi, cuminţi ; companie,
companie ; continuă, continuă ; clasă, clasă ; dată, dată; dezvoltă,
dezvoltă ; duduie, duduie ; dotă, dotă ; dură, dură ; fugi, fugi ; haină,
haină ; ieşi, ieşi ; împrăştie, împrăştie ; masă, masă ; manevra,
manevra ; mări, mări ; mârâi, mârâi ; muri, muri ; mură, mură ;
modele, modele ; măsură, măsură ; mânji, mânji ; nota, nota
;perpetuă, perpetuă ; pustii, pustii ; reclamă, reclamă ; repede,
repede ; roşi, roşi ; sări, sări ; scânteia, scânteia ; scumpi. = scumpi ;
suflă, suflă ; scutură, scutură ; strică, strică ; strigă, strigă ; snopii,
snopii ;stropii, stropii ; suportă, suportă ; suflecă, suflecă ; torturi,
torturi ; tremură, tremură ; umbrele, umbrele ; urmă, urmă ; urmări,
urmări ; veselă, veselă ; veseli, veseli ; voi, voi.
12
P A R O N I M E (1)
 În cuvinte, cu aceleaşi sunete, dar în ordine diferită : antonimie //
antinomie ; cauzal // cazual ; corvetă // covertă ; menaj // manej ;
preceptor //perceptor ; a releva // a revela ; transparent //
transperant ;
  
 În cuvinte, cu unul, două sau trei sunete diferite : adagio //
adagiu ; alineat //aliniat ; atlas // atlaz ; calitate //caritate ;
campanie // companie ; colabora // corobora ; consemn // consens ;
deferenţă // diferenţă ; eroare // oroare ; a evalua / a evolua ;
ezoteric // exoteric ; fentă // fantă ; fisă // fişă ; flagrant // fragrant ;
a gera // a gira inerva // enerva ; a insera // a însera ; insolent //
indolent ; a investi // a învesti ; inveterat // învederat ; a irupe // a
erupe ; jantă // geantă ; lacună // lagună ; nefrită // nevrită ; nefroză
// nevroză ; omis // emis ; a repara // a repera ; solidar // solitar ;
speze // speţe ; a stimula // a stipula ; suveran // suzeran ; sudură //
sutură ; text // test ; virtuos // virtuoz ;
12
P A R O N I M E (2)
 În cuvinte, cu unul, două sau trei sunete în plus : albastru //
alabastru ; a apropia // a apropria ; a asculta // a ausculta ; concesie
// concesiune ; a compara // a compărea ; conjectură //
conjunctură ; consort // consorţiu ; divizie // diviziune // divizion ; a
eluda // a elucida ; scală // escală ; unghinal // unghiular ;
ubicuitate // ambiguitate ;  
 În cuvinte cu prefix diferit : a absorbi // a adsorbi ; a emigra // a
imigra ; eminent // iminent ; aflux // influx // reflux ; destins //
distins ; a emergent // imergent ; prenume // pronume ; prepoziţie //
propoziţie ; a prescrie // a proscrie ; a preveni // a proveni ;
 În cuvinte cu sufix diferit : alienare // alienaţie ; anual // anuar ;
arbitral // arbitrar ; comunicare // comunicaţie ; consultare //
consultaţie ; dentar // dental ; dependenţă // dependinţă ; focar //
focal ; funcţional // funcţionar ; ; glacial // glaciar ; literal //
literar ; numeral // numerar ; ordinal // ordinar ; original // originar
; pensie // pensiune ; raţie // raţiune ; special // specios ;
13temperanţă // temperaţie ; temporal // temporar ; umeral // umerar ;
SENSUL PARONIMELOR ENUMERATE 1
 A absorbi = vb. = a încorpora o substanţă, suge, încorpora, absorbi,
înghiţi; (fig.) a preocupa ;
 A adsorbi = vb. = a fixa moleculele unei substanţe pe suprafaţa unui
corp solid ;
 Adagio = adv. = lent (muz.); Adagiu = subst. = maximă ;
 Albastru (adj) = azuriu, bleu. Alabastru (subst.) = varietate de ghips;
 Alienare = subst. = înstrăinarea unui bun.Alienaţie = subst. = boală
mintală, nebunie ;
 Alineat = subst. = rând dintr-un text scris mai dinăuntru pentru a arăta
trecerea la altă idee ; Aliniat = adj. = aşezat în linie dreaptă ;
 Antonimie = subst. = relaţia de opoziţie dintre două cuvinte antonime
Antinomie = subst. = contradicţia dintre două principii care se exclud
reciproc, dar care pot fi demonstrate logic fiecare în parte;
 Anual = adj. = care are loc o dată pe an ; care durează un an ;
 Anuar = subst. publicaţie anuală de bilanţ a activităţii unei instituţii ;
13
SENSUL PARONIMELOR ENUMERATE 2
 A apropia = vb. = a aduce aproape.
 A apropria = vb. = a-şi însuşi un bun străin.
 Arbitral = adj. = hotărât de arbitru; alcătuit din arbitri.
 Arbitrar = adj. = după bunul plac ; ales la întâmplare ;
 A asculta = vb. = a percepe cu auzul un sunet.
 A ausculta = vb. = a asculta cu stetoscopul, cu urechea;
 Atlas = subst. = colecţie de hărţi, grafice, imagini.
 Atlaz = subst. = ţesătură asemănătoare cu satinul ;
 Calitate = subst. = însuşire.
 Caritate = subst. = filantropie, generozitate;
 Cauzal = adj. = privitor la cauză.
 Cazual = adj. care are caracter întâmplător; care arată cazul ;
 Campanie = subst. = operaţiuni ale unor forţe organizate.
 Companie = subst. = subunitate militară;
13
SENSUL PARONIMELOR ENUMERATE 3
 Comunicare = subst. = înştiinţare, raport, lucrare ştiinţifică.
 Comunicaţie = subst. = mijloc de legătură între două puncte (rutier,
telefonic).
 Concesie = subst. = îngăduinţă, cedare în favoarea cuiva.
 Concesiune = subst. = drept de a exploata un bun acordat de un stat
unui alt stat sau unor întreprinderi
 A compara = vb. = a confrunta. A compărea = vb.= a apărea în faţa
unei instanţe judecătoreşti ;
 Conjectură = subst. = opinie bazată pe presupuneri. Conjunctură =
subst. = concurs de împrejurări ;
 A colabora = vb. = a participa la o acţiune făcută în comun; a publica
un articol într-o publicaţie ; A corobora = vb.= a întări, a sprijini ;
 Consemn (pl.-e) = subst. = ordin, totalitatea obligaţiilor în timpul
serviciilor de pază ;
 Consens (pl.-uri) = subst. = acord , înţelegere ;
13
SENSUL PARONIMELOR ENUMERATE 4
 Consort (pl.-i) = subst. = soţul unei regine încoronată ca suverană
( prinţ consort )
 Consorţiu (pl. -ii) = subst. = înţelegere între grupuri monopoliste în
vederea unor operaţii avantajoase
 Consultare = subst. = solicitare a unui aviz, a unei păreri, întrebare.
 Consultaţie = subst. = examinarea unui pacient de către medic;
 Corvetă = subst. navă de război de mic tonaj , uşor armată şi foarte
mobilă.
 Covertă = subst. puntea superioară a unei nave.
 Dental = adj. = sunet (consoană)articulat prin apropierea limbii de dinţii
incisivi;
 Dentar = adj. = referitor la dinţi.
 Destins = adj. = care a pierdut din încordare , relaxat. Distins = adj.=
plin de distincţie ;
 Diferenţă = subst. = deosebire. Deferenţă = subst. = respect ,
13consideraţie deosebită.
SENSUL PARONIMELOR ENUMERATE 5
 Divizie = subst. = mare unitate militară, cuprinzând mai multe
regimente.
 Diviziune = subst. = împărţire , separare. Divizion = subunitate
militară cuprinzând mai multe baterii
 Dependenţă = subst. = subordonare. Dependinţă = încăpere
accesorie a unei case de locuit;
 A elucida = vb. = a clarifica. A eluda = vb. = a ocoli , a evita ;
 A emigra = vb. = a pleca din patrie şi a se stabili în altă ţară.
 A imigra = vb. = a veni dintr-o ţară străină pentru a se stabili acolo.
 Eminent = adj. = excepţional, remarcabil.Iminent = adj. = inevitabil ;
 Eroare = subst. = greşeală ; Oroare = subst. = groază, dezgust.
 A evalua = vb = a aprecia. A evolua = vb. = a progresa.
 Ezoteric = adj. = (despre doctrine, ritualuri) care poate fi înţeles.
 Exoteric = adj. =(despre doctrine, ritualuri) care poate fi înţeles
13numai de cei iniţiaţi ; ascuns, secret;
SENSUL PARONIMELOR ENUMERATE 6
 Fentă = subst. = procedeu în sport pentru introducerea în eroare a
adversarului.
 Fantă = subst. = deschidere ( îngustă într-un perete ) ; tăietură
perpendiculară într-o ţesătură.
 Fisă = subst. = piesă în formă de monedă care poate declanşa
funcţionarea unui aparat.
 Fişă = subst. = foaie de hârtie sau de carton pe care se fac însemnări.
 Flux = subst. = scurgere de fluid dintr-o masă de fluid, care se găseşte
în stare de repaus sau în mişcare. Influx = subst. = propagare a unei
excitaţii de-a lungul unei fibre nervoase (influx nervos);
 Aflux = subst. = afluenţă, îngrămădire a sângelui într-un punct al
corpului.
 Focal = adj. (fiz.) = privitor la focalul lentilelor sau al oglinzilor;
 Focar = subst. = punct în care se întâlnesc razele convergente
reflectate de către un sistem optic;
13
SENSUL PARONIMELOR ENUMERATE 7
 Flagrant = adj. = izbitor, evident . Fragrant = adj. =
mirositor, parfumat.
 Funcţional = adj. = referitor la o funcţie. Funcţionar = subst.=
salariat într-o activitate administrativă ;
 A gera = vb. = a administra în locul altuia. A gira = vb.= a
garanta printr-un gir.
 Glacial = adj. = de gheaţă, rece, (fig.) lipsit de căldură, distant.
 Glaciar = privitor la perioada glaciară;
 Ineligibil = adj. = care nu are calităţile prevăzute de lege pentru a
putea fi ales ;
 Inteligibil = adj. = care poate fi înţeles cu ajutorul gândirii logice ;
 A inerva = vb.= a produce o stare de excitare a unui organ sau ţesut.
A enerva =vb.= a înfuria, a irita.
 A insera = vb. = a include un adaos într-un text, articol, tabel etc.
 A însera = vb.= a se face seară; a rămâne undeva până seara ;
13
SENSUL PARONIMELOR ENUMERATE 8
 Insolent = adj.= obraznic. Insolit = adj.= neobişnuit. Indolent =
adj.= leneş, nepăsător.
 A investi = vb.= a plasa un capital. A învesti = a acorda cuiva în mod
oficial o demnitate, o funcţie ;
 Inveterat = adj.= învechit, înrădăcinat (în rele). Învederat = adj.=
evident, clar ;
 A irupe = vb.= a se manifesta brusc, a izbucni, a ţâşni. A erupe = a
face erupţie (vulcani, sonde)
 Jantă = subst.= partea exterioară a unei roţi pe care se fixează pneul.
Geantă = subst.= poşetă.
 Lacună = lipsă, gol, omisiune, neglijare, scăpare. Lagună = o
porţiune din mare separată aproape complet printr-o fâşie de uscat.
 Literal = adj. = care reproduce un cuvânt literă cu literă, textual, exact.
Literar = adj.= care se referă la literatură, artistic estetic ;
 Manej = subst.= loc pentru antrenament la călărie. Menaj = subst.=
13gospodărie, familie, căsnicie ;
SENSUL PARONIMELOR ENUMERATE 9
 Miner = subst.= muncitor în mină. Minier = adj.= care
se referă la extragerea minereului ;
 Nefrită = subst.= inflamare a rinichilor. Nevrită = leziune
inflamatorie sau degenerativă a nervilor ;
 Nefroză = subst.= leziune degenerativă a rinichiului, fără inflamare ;
 Nevroză = subst.= tulburare nervoasă cu caracter funcţional, psihoză,
surescitare, obsesie ;
 Numeral = subst.= parte de vorbire. Numerar = subst.= sumă
de bani ;
 Omis = adj.= uitat, neglijat, sărit. Emis = adj.= enunţat, pus în
circulaţie , produs ;
 Oral = adj.= transmis prin viu grai. Orar = adj., subst. = care
indică orele; program de activitate ;
 Ordinal = adj. = numeral ordinal care indică ordinea numerică ;
 Ordinar = adj. = obişnuit, de calitate inferioară, fracţie ordinară ;.
13
SENSUL PARONIMELOR ENUMERATE 10
 Original = adj.= autentic, neimitat ; neobişnuit, ciudat.
 Originar = care este din loc din; de obârşie, de origine…
 Pensie = subst.= sumă de bani plătită lunar pensionarilor.
 Pensiune = subst.= întreţinere (locuinţă şi masă) primită de cineva în
schimbul unei sume de bani;
 Prenume = subst.= nume de botez.
 Pronume = parte de vorbire care ţine locul unui substantiv ;
 Preceptor = (în trecut) educator particular, pedagog.
 Perceptor = funcţionar încasator de impozite;
 Prepoziţie = subst. = parte de vorbire.
 Propoziţie = subst.= unitatea sintactică cea mai simplă ;
 A prescrie = a stabili ceea ce urmează să se facă; a recomanda un
medicament de către medic ;
 A proscrie = a izgoni din patrie, a osândi ;
14
SENSUL PARONIMELOR ENUMERATE 11
 A proveni = vb = a-şi avea originea în…
 A preveni = vb. = a atrage atenţia asupra consecinţelor unor acţiuni.
 Raţie = subst.= cantitate de hrană, apă etc. , fixată pe un anumit timp;
termen matematic ;
 Raţiune = subst.= judecată, gândire ; motiv.
 A releva = a evidenţia. A revela = a dezvălui ;
 A repara = a readuce în stare de funcţionare; a îndrepta.
 A repera = a determina, a marca un reper ;
 Solidar = adj.= care leagă, care angajează mai multe persoane.
 Solitar = adj.= singuratic, pustiu ;
 Speze = subst. pl. = cheltuieli ( făcute pentru deplasare ).
 Speţe = subst. pl.= specii ;
 A stimula = a îndemna , a încuraja.
 A stipula = a introduce, a prevedea o clauză într-un contract ;
14
SENSUL PARONIMELOR ENUMERATE 12
 Stringent = adj. = care se impune în mod imperios, presabil.
 Astringent = adj.= substanţă care produce strângerea ţesuturilor
animale ;
 Special = adj.= deosebit, anumit. Specios = adj. = amăgitor, înşelător.
 Scală = subst. = placă gradată pe care se pot urmări la radio lungimile
de undă ;
 Escală = subst. = loc de oprire a unei nave sau a unui avion ;
 Suveran = adj.= care deţine autoritatea supremă ; subst.= conducătorul
unui stat monarhic ;
 Suzeran = subst.= mare senior în cadrul relaţiilor de vasalitate; adj.=
care exercită suzeranitatea ;
 Sudură = operaţia de sudare şi rezultatul ei între două piese de metal
prin încălzire sau presare ;
 Sutură = subst. (anatomie) = articulaţie fixă în care oasele sunt strâns
apropiate; cusătură în chirurgie
14
SENSUL PARONIMELOR ENUMERATE 13
 Temperanţă = subst.= cumpătare, moderaţie.
 Temperaţie = subst.= stabilirea unei mărimi convenţionale a
intervalelor dintre sunete la muzică;
 Temporal = adj.= care indică timpul, referitor la timp; os temporal =
os aşezat în regiunea tâmplelor;
 Temporar = adj. adv. = trecător, provizoriu ;
 Transparent = adj,= străveziu, limpede.
 Transperant = subst.= stor , jaluzea ;
 Tranzacţie = subst.= înţelegere , învoială , acord.
 Tranziţie = subst. = trecere de la o formă la alta ;
 Text = subst.= fragment dintr-o scriere, scriere.
 Test = subst.= experiment, probă ;
 Unghinal = adj. (zoologie) = referitor la unghie.
 Unghiular = adj.= în formă de unghi, colţuros;
14
SENSUL PARONIMELOR ENUMERATE 14
 Umeral = adj.= de la umăr, al umărului.
 Umerar = subst.= umeraş; protecţie fixată pe umeri ;
 Ubicuitate = subst.= starea celui care este prezent
pretutindeni sau în mai multe locuri deodată ;
 Ambiguitate = subst.= echivoc, situaţie echivocă.
 Virtuos = adj.= cu multe virtuţi.
 Virtuoz = subst.= muzician stăpânind perfect tehnica
instrumentului;

14
PLEONASME T O L E R A B I LE
 a se apleca în jos ; a coborî (în) jos ; a urca (în) sus ; costum de
haine ; dună de nisip ; extinctor de incendiu ; gamă variată de
sortimente ; sumă de bani ; ospiciu de nebuni ; din ce în ce mai
mult ; a îngheţa de frig ; 
 a vedea cu ochii ; cel mai optim (perfect) ; a dormi un somn ; a
merge cale ; a cântări kilograme ; a cânta un cântec ; a ecraniza un
film ; a lucra la elaborarea ; a oua un ou ; a scrie o scrisoare ; a-şi
trăi traiul ; a visa un vis ; 
 aversă de ploaie ; ani de zile ; dată cronologică ; fix la fel ; moş
bătrân ; babă bătrână ; fetiţă mică ; demnitatea umană ; individ
uman ; cult religios ; a inunda cu apă ; a intra înăuntru ; a
muştrului drastic ;
 a se limita numai (doar) ; a se mărgini numai (doar); a se mulţumi
numai (doar); a se reduce numai (doar); a se resemna numai
14(doar); a se restrânge numai (doar); a se rezuma numai (doar) ;
PLEONASME INTOLERABILE
 a aduce un aport ; a adulmeca mirosul ; atac agresiv ; aprobă
pozitiv ; cerere solicitată ; a monopoliza totul ; a avansa înainte ; a
inculpa sub acuzarea de… ; a se sinucide singur ; a prefera mai
bine ; a rezuma pe scurt ; a schiţa sumar ; a scruta atent ; a susţine o
pledoarie ; a recidiva din nou ; a promova progresul ; geniu mare ;
monolog cu sine ; alocuţiune scurtă ; amintire de neuitat ; amintirea
evocă ; autobiografia mea proprie ; autoportretul propriu ; evocare
retrospectivă ; comemorare în memoria ; aniversează anul ; acum
câţiva ani în urmă ;  a asigura un trai sigur ; a continua mai departe ;
a urma mai departe ; a continua să menţii ; a conlucra alături ; a se
contrazice reciproc ; a conveni de comun acord ; sărbătoare festivă ;
happy-end fericit ; sentiment sufletesc ; aceeaşi trăsătură comună ;
aşadar va să zică ; aşadar prin urmare ; afirmaţia mea proprie ;
alcoolemia în sânge ; alegeri electorale ; altercaţie verbală ; a
colabora împreună ; a declanşa începerea ; a desăvârşi pe deplin ;
exemplu pilduitor ; hemograma sângelui ; hemoragie de sânge ;
imposibilitatea de a nu putea ; a transmite mai departe ; a-şi însuşi
pentru sine ; a se întoarce înapoi ; a se întrajutora reciproc ;
14mijloacele mass-media ;
TAUTOLOGII (cuvinte repetate, dar cu funcţii sintactice diferite)

 Vrea el ce vrea. Legea-i lege. Datoria-i datorie. Dacă-i bal , bal să fie ! Cine-i om,
apăi să fie om ! Când merge, merge. Când plouă, plouă. Moşia , moşie , foncţia ,
foncţie. A aşteptat cât a aşteptat. Plec fiindcă plec.
 Vorbeşte ca să vorbească. Eu ştiu ce ştiu. O fi ştiind el ceva, dar eu nu ştiu. El
când spune o vorbă, e vorbă. Eu când spun o vorbă, vorbă să fie.  
 Copilu-i tot copil. Există oameni şi oameni. Bărbatu-i bărbat. Femeia-i tot
femeie. Omu-i om. Ce-i frumos e frumos, orice-ai spune. Datoria -i datorie.
Slujba-i slujbă, drujba-i drujbă. Până aici toate au fost cum au fost. Şede el cât
şede, de cască gura prin târg… 
 Aşa şi aşa, în veci vecilor. Ce-o fi o fi. Fie ce-o fi. Ţi-e scris , ţi-e scris , nu ţi-e
scris, nu ţi-e scris şi sănătate bună. Lumea nu-i cumu-i , ci cum o vedem. Nici
târziu nu-i prea târziu. Aici e aici. Ce-i frumos e frumos, orice ai spune. Nu-i
frumos ce-i frumos, e frumos ce-ţi place. Dealu-i deal şi valea-vale, / Mândra-i
mândră până moare. 
 De cap şi-a făcut, de cap i-a fost. Nu joci, nu joci , dar vezi-ţi de treabă ! Eu îs
bun cât îs bun, dar când m-o scoate cineva din răbdare…. De băut bei mereu sau
numai aşa, pe la sărbători. Frate, frate, dar brânza-i pe bani. De cântat, am
cântat. De băut, an băut. De frumoasă e frumoasă, dar nu ştie să lucreze. Am
întâlnit oameni şi oameni.
14
DESPRE LECŢIILE CUPRINZÂND

NOŢIUNI DE SEMANTICĂ
Concept original şi realizare:
Numai pentru UZ INTERN la
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII
Vişeu de Jos ~ Jud. MARAMUREŞ
str. Principală, nr.1111
Tel. 0262-368013
E-mail: ihapca2002@yahoo.com

14 Adaptarea > Prof. IOAN HAPCA