Sunteți pe pagina 1din 70

FIZIOLOGIA APARATULUI

DIGESTIV
- CURS 2 -

Functia de secretie:
saliva, sucul gastric, sucul
pancreatic, sucul intestinal, bila
SECRETIA SALIVARA

GLANDELE SALIVARE
• Parotide
• Sublinguale
• Submaxilare
• Glande mici diseminate
în mucoasa bucală
•Parotide seroase

•Sublinguale
mixte
•Submaxilare

•Glande mici
diseminate în mucoase
mucoasa bucală
SALIVA: PROPRIETĂłI

• Volum: 1-1,5l/zi
– ↑ la stimularea alimentară
– ↓ la repaus alimentar şi somn
• Aspect: opalescent, filant
• pH: 6,7 (5,6-8)
• Osmolaritate: 50-100 mOsm (hipotonă)
• Vâscozitate: ↑
SALIVA: COMPOZIłIE
• Amilaza salivară: hidrolizează amidonul preparat → dextrine → maltoză
• Mucinele salivare: roluri: în formarea bolului alimentar,
asigură masticaŃia, deglutiŃia şi vorbirea,
participă la sistemele tampon.
• Natriul şi clorul: SALIVA < plasmă.
• Potasiul şi bicarbonatul: SALIVA > plasmă.
• Calciul: forme săruri anorganice
compuşi organici, fixat de macromolecule.
• Fluorul: rol în formarea fluorapatitei care asigură rezistenŃa smalŃului.

• AlŃi constituenŃi:
– oImunoglobulinele asigură apărarea antibacteriană. IgA secretor este
sintetizată în glandele salivare.
– oLizozimul distruge mucopolizaharidele din peretele bacteriilor;
– oTiocianatul are un rol antibacterian, inhibând dezvoltarea bacteriilor,
virusurilor şi micoplasmelor.
SALIVA: ROLURI

1. Rolul digestiv – amilaza salivară realizează digestia


amidonului până la maltoză.
2. Rolul protectiv prin:
1. lubrefierea structurilor moi şi dure din cavitatea bucală
2. formarea filmului de mucină de la suprafaŃa alimentelor
şi a structurilor buco-dentare
3. Rol antibacterian,
antibacterian intervenind în menŃinerea igienei buco-
dentare, prin lizozim, tiocianat, imunoglobuline.
4. Rol de stimulare a receptorilor gustativi în urma solubilizării
constituenŃilor alimentari, inducând senzaŃia de gust şi
reflexele secretorii salivare, gastrice, pancreatice.
SALIVA: ROLURI
5. Rol în menŃinerea echilibrului hidroelectrolitic şi
acido-bazic.
6. Rol excretor pentru:
1. metaboliŃi (uree, amoniac),
2. substanŃe toxice (Pb, Hg, alcool, cocaină, nicotină),
3. hormoni,
4. virusuri (poliomielitei, parotiditei epidemice, rabiei),
5. medicamente.
SECRETIE /
REABSORBTIE
SECREłIA SALIVARĂ PRIMARĂ

Saliva primară
- este izotonă (290-310
mOsm/l)
- are o compoziŃie
similară cu un
ultrafiltrat plasmatic,
- are concentraŃia K+
mai mare decât în
plasmă.
REABSORBłIA / SECREłIA DUCTALĂ

•ionii de Na+ sunt reabsorbiŃi activ


Na+ Na+
•ionii de K+ sunt secretati activ.

Na+ intra în celula ductală prin:


- antiportul Na+/H+
- canale de Na+.
Na+ din celulă iese prin:
pompa Na+/K+ de pe membrana
bazo-laterală, ⇒
↓[Na+] în celulă şi
↓↑ [ K+] intracelular.

K+ iese în lumen prin antiportul


K+/H+ de pe membrana luminală.
REABSORBłIA / SECREłIA DUCTALĂ

Cl- din duct revine în celulă prin:


- canale de clor,
- antiport Cl-/HCO3-.
Na+ Na+
HCO3- reabs./secr.
[HCO3-] depinde de
- EAB
- [Na+] salivar.

Apa
Ductul - puŃin permeabil
pentru apă ⇒
hipoosmolaritatea salivei finale.
Mecanismul elaborarii salivei

Na+

Cl-

K+ HCO3-
Na+
Na+

Cl-

K+ HCO3-
Na+

Cl-

HCO3-
K+ HCO3-
Na+

Cl-

HCO3- K+
K+ HCO3-
Na+

Cl-

H2 O
K+ HCO3-
Na+
Na+ Cl-

Cl-

HCO3- K+ H O
2
K+ HCO3-
concentraŃia Na+ şi Cl- este egală, de aproximativ 15
mEq/l, ceea ce reprezintă 1/7 - 1/10 din concentraŃia
plasmatică;
concentraŃia K+ este de aproximativ 30 mEq/l adică de 6
ori mai mare decât în plasmă;
concentraŃia HCO3- este de 50-70 mEq/l deci de 2-3 ori
mai mare ca în plasmă.
REGLAREA SECREłIEI SALIVARE:
mecanisme la nivel celular

SecreŃia primară
- ↑AMPc⇒ ↑amilaza: adrenalina (β), VIP
- ↑Ca ⇒ ↑H2O: adrenalina (α), Ach, sP
Modificările ductale
- Ach ↓ reabsorbŃia Na şi Cl
- Ach ↑ secreŃia de HCO3-
- Adr (β) ↑ reabs Na (secundar şi H2O)
- aldosteronul ↑ reabs Na (secundar şi H2O)
REGLAREA SECREłIEI SALIVARE:
NERVOS (reflexe condiŃionate şi necondiŃionate)

Reglarea se face prin mecanism nervos:


nervos
 InervaŃia parasimpatică
- gl. SM +SL : nucleu salivator superior din punte → nerv VII
- gl P: nucleu salivator inferior din bulb → nerv IX
- gl.salivare mici: nucleu salivator inferior din bulb → nerv IX
 InervaŃia simpatică
- origine: coarne lat.măduvă T1-T4 → gg. cervical sup.→ gl. salivare

Rol:
stimularea parasimpaticului ⇒ secreŃie salivară ↑ apoasă
stimularea simpaticului ⇒ secreŃie salivară ↓ vîscoasă,
bogată în mucină + lizozim
REGLAREA SECREłIEI SALIVARE:
parasimpaticul şi simpaticul
REGLAREA SECREłIEI SALIVARE:
REFLEXE
Stimularea secreŃiei se face prin mecanisme reflexe:
1. NECONDIłIONATE

Stimul Cale Centru Cale Efector


aferentă eferentă
contactul cu mucoasa n.VII, Nucleu VII SM + SL ⇒
gustativă a limbii IX saliv.sup saliva de gustaŃie

contactul cu mucoasa n.V Nucleu IX P ⇒ saliva


bucală şi dinŃii saliv.inf. de masticaŃie
contactul cu mucoasa n.X Nucleu IX P ⇒ saliva din
laringe, faringe, esofag saliv.inf. deglutiŃie

2. CONDIłIONATE
vederea + mirosul + evocarea alimentelor ⇒ secreŃie salivară ↑
+
INFLUENłE INTERCENTRALE cu centrii respiraŃiei, deglutiŃiei şi vomei
SECRETIA GASTRICĂ

• Cardia
• Fundus
• Corp
• Marea curbură
• Mica curbură
• Pilor
FuncŃiile stomacului

• Depozit temporar de alimente


• Etapele iniŃiale ale digestiei
- HCl denaturează proteinele alimentare
- activare pepsinogen
- pepsina clivează proteinele în peptide

Alimentele prelucrate (chimul gastric)


trec fracŃionat în intestin
Bazele celulare ale funcŃiei endocrine şi
exocrine ale stomacului

Mucoasa gastrică – glande gastrice


1. Celule producătoare de mucus
(zona gâtului glandelor)
2. Celule parietale (oxintice) → HCl
(glande fundice)
3. Celule zimogene (principale) → pepsină
4. Celule endocrine
(ex. în zona antrală: celule G → gastrină )
Structura glanda gastrică

Tipuri de
celule
GLANDA GASTRICA
Celule epiteliale

Celule
mucoase mucus

Celule HCl
parietale FI

Celule pepsinogen
zimogene
SUCUL GASTRIC: COMPOZIłIE, ROL

• Pepsinogen/pepsină
– enzimă proteolitică
• Lipaza gastrică, labferment
– la sugar
• ProtecŃia
• HCl mucoasei:
mucoasei
- denaturează proteine Mucus
- activează pepsinogenul Bicarbonat
- antimicrobian
• Mucus • Digestie
– barieră de protecŃie HCl
• Factor intrinsec Pepsinogen
– absorbŃia vitB12
SUCUL GASTRIC: COMPOZIłIE, ROL

1. Pepsina
• Precursor inactiv = pepsinogen
• Enzima proteolitică - activă doar la pH < 3.5
• Stimulată de Ach

HCl
pepsinogen pepsină
SUCUL GASTRIC: COMPOZIłIE, ROL

2. HCl – produs de celulele parietale


Rolurile HCl:
• intervine în denaturarea
proteinelor ⇒ acid proteine
• activează pepsinogenul la
pepsină
• transformă Fe3+ din
alimente în Fe2+ absorbabil
• ↑ eliberarea de secretină
din mucoasa duodenală
• are efect bactericid
SUCUL GASTRIC: COMPOZIłIE, ROL

3. Mucusul gastric
• Mucus vizibil (care apare la pH alcalin)
→ Secretat de celulele epiteliale superficiale
• Mucus solubil (care apare la pH acid)
→ Secretat de celule mucoase auxiliare de la gâtul glandei,
celule ale glandelor pilorice şi cardiale

CompoziŃie: proteine plasmatice


MPZ
factor intrinsec

Rol: protecŃia mucoasei gastrice (“barieră de mucus”)


SUCUL GASTRIC: COMPOZIłIE, ROL

4. Factorul intrinsec
→ Secretat de celulele
parietale în paralel cu
secreŃia de HCl
Rol:
absorbŃia vitaminei B12
REGLAREA SECREłIEI GASTRICE
Reglarea secreŃiei gastrice → neuro-umorală:

1)REGLAREA NERVOASĂ
InervaŃia parasimpatică: nervul vag (X) → gg.intramurali → stomac
Stimularea parasimpaticului ⇒ - ↑HCl +pepsina
(mediator ch. Ach) - ↑ gastrina
- ↑ histamina
InervaŃia simpatică: coarne lat.măduvă T5-T10 → gg.plex celiac → stomac
Stimularea simpaticului ⇒ secreŃie gastrică ↓ cu mucus↑
(mediator NA)

2)REGLAREA UMORALĂ → prin hormoni gastro-intestinali


• Gastrină → efect stimulator
• Gastronă → efect inhibitor
• VIP (polipeptidul vasoactiv intestinal) → efect inhibitor
• GIP (polipeptidul gastro-inhibitor) → efect inhibitor
Gastrina
• eliberată de celulele G din glandele antropilorice
• acŃionează pe un receptor specific (CCKb) de pe
membrana celulei parietale ⇒ stimulează producŃia de
HCl
• stimulată de: distensia mecanică (prin GRP)
chimic: alimente bogate în AA
• inhibată de aciditate (ph < 2)

Histamina
• eliberată de celulele enterocromafine din mucoasa gastrică
• acŃionează pe receptori H2 de pe membrana celulelor parietale
⇒ stimulează secreŃia HCl
• acŃionează sinergic cu gastrina şi acetilcolina.
• stimulată de: gastrina
acetilcolina (Ach)
Fazele secreŃiei gastrice
Faza cefalică (20 - 30% răspuns)
mecanism nervos
Faza gastrică (60 – 80% răspuns)
Nervos: colinergic
Endocrin: Gastrina
Paracrin: Histamina
Faza intestinală (5 - 10% răspuns)
Nervos: colinergic
Endocrin: Gastrina,CCK,Secretina
Faza cefalică
- începe după introducerea alimentelor în cavitatea bucală
↑SG : 50-150 ml/20 minute prin mecanisme:
1. reflex necondiŃionat gastro-secretor
Stimul Cale Centru Cale Efector
aferentă eferentă
contactul cu nervii Nucleul n. X Mucoasa
receptorii gustativi VII,IX,X dorsal al vagului gastrică ⇒
de pe limbă din bulb ↑SG

2. reflex condiŃionat gastro-secretor - cu participarea


scoarŃei cerebrale
vederea, mirosul, evocarea alimentelor ⇒ ↑SG
Faza gastrică
- începe după pătrunderea alimentelor în stomac
↑SG : 200-350 ml/5 ore prin mecanisme:
1. Distensia gastrică ⇒ reflexe lungi (vago-vagale) ⇒ ↑gastrina
reflexe scurte (intramurale) ↑HCl
2. Peptide şi AA din alimente → excită direct muc.gastrică ⇒ ↑gastrina
↑HCl
Mediatorii chimici ai secreŃiei acide:
- Acetilcolina = mediator chimic al nervului vag
- Histamina - eliberată din mastocite după stimulare vagală
- Gastrina - eliberată din celulele G (z. antro-pilorică stomac + duoden)
după stimulare vagală
- efecte: gastrice: - ↑sectreŃia de HCl
- ↑secreŃia de pepsină şi factor Castle
- sectreŃia de gastrină → inhibată de pH<2, calcitonină
→ stimulată de alcool, cafea, peptone
Faza intestinală
- începe la pătrunderea chimului gastric în duoden
(la 2-3 ore după masă; durată = 8-10 ore)
↑SG : 200-300 ml/5 ore;
se realizează prin mecanism umoral:
• Contactul mucoasei intestinale cu: - produşi de digestie
- SG acid
- alcool

eliberare gastrină ⇒ ↑ secr. de HCl+pepsină

• Contactul mucoasei duodenale cu: lipide, chim gastric hiperton



eliberare enterogastronă
secretină ⇒ ↓ secreŃia gastrică
CCK
GIP
Secretina &
Cholecistokinina (CCK)

Circulatie
SECREłIA PANCREATICĂ

Endocrină - insulină şi glucagon

Exocrină - enzime şi bicarbonat


SUCUL PANCREATIC: COMPOZIłIE

ProprietăŃi: cantitate = 1,5 l/zi


pH = 8 - 8,4
CompoziŃie:
98,5 % apă
1,5 % rezidiu uscat: - substanŃe anorganice:
HCO3- ↑↑
- substanŃe organice:
enzime pentru: G, L, P
SUCUL PANCREATIC: COMPOZIłIE
• Ioni: Na, K, ↑ HCO3- , Cl-
• Enzime
• Enzimele proteolitice
• Tripsina
• Chimotripsina
• Carboxipeptidaza
• Elastaza
• Dnaza
• Rnaza
!!! INACTIVE: enterokinaza
• Enzimele lipolitice tripsinogen chimotripsinogen procarboxipeptidaza

• Lipaza pancreatică
• Colesterolesterhidrolaza
tripsina chimotripsina carboxipeptidaza
• Fosfolipaza A2
• Enzime glicolitice
• Amilaza pancreatică
SUCUL PANCREATIC: mecanism de
elaborare
2 componente:
Componenta enzimatică → produsă de acini = secreŃie ecbolică
- este stimulată de PS, gastrină, CCK
Componenta hidro-electrolitică → produsă de celulele ductale = secr.hidrolatică
- este stimulată de secretină

Mecanismul de secreŃie a componentei enzimatice


- Stadiu ribozomal: se sintetizează proenzima
- Stadiu de trecere în RER
- Stadiu de trecere în REN → vacuole cu granulaŃii de zimogen
- Migrare vacuole cu zimogen la pol apical celule acinare ⇒ eliminare în lumen
Mecanismul de secreŃie a componentei hidroelectrolitice
- în porŃiunea de început a ductului ⇒ lichid izoton, bogat în HCO3-
- în porŃiunea finală a ductului : HCO3- se reabsoarbe pasiv la schimb cu Cl- ⇒
⇒ în sucul pancreatic : ↓ HCO3- şi ↑ Cl- (dacă debitul secretor este mic)
Enzimele pancreatice

Celule acinare

Proteaze Lipaze Amilaze




Inactive
⇓ Active
Activate în intestin
REGLAREA SECREłIEI PANCREATICE
1) Reglarea nervoasă
•InervaŃia parasimpatică : nervul vag (X) ;
stimularea vagală ⇒ ↑ SP (direct şi prin ↑secreŃiei de gastrină)
•InervaŃia simpatică: nervii splahnici;
stimularea simpatică ⇒ ↓ SP
2) Reglarea umorală
Hormon Loc de sinteză Stimul Efect
Secretină mucoasa duoden contactul cu hidrolatic
+jejun superior HCl
CCK mucoasa duoden contactul cu ecbolic
+jejun superior lipide, peptone
Gastrină cel G din zona ↑SP
antro-pilorică +
duoden
VIP muc. duoden ↑SP
Somatostatină pancreas ↓SP
Glucagon pancreas ↓SP
REGLAREA SECREłIEI PANCREATICE

• Faza cefalică - (10-15%)


activarea eferenŃelor vagale ⇒ eliberarea
enzimelor
• Faza gastrică
fără importanŃă la om
• Faza intestinală - majoritatea secreŃiei
↑enzimele)
CCK – efect ecbolic (↑
↑ HCO3-)
secretina – efect hidrolatic (↑
SECREłIA INTESTINALĂ
Intestinul subŃire:
• vili la nivelul mucoasei
• cripte/glande Lieberkuhn între vili
• “margine în perie” a celulelor epiteliale
SECREłIA INTESTINALĂ: compoziŃie

ProprietăŃi:
cantitate: 3l/zi
pH = alcalin (8)
- în perioade interdigestive: comp. ionică şi osmolaritate ≈ plasma
- în perioade digestive: suc intestinal pur, conŃine 1g proteine/l

ie - depinde de zonă:
CompoziŃie:
• în duoden predomină glande BRUNNER → secretă mucus
• în restul intestinului subŃire predomină glande
LIEBERKUHN → produc SI propriu-zis
Glande Lieberkuhn Vil

Celule mucoase
(mucus)
Enterocite
Cel. endocrine
(margine în perie) (hormoni: reglarea
locală)

Celule Paneth
(granule secretorii)
SECREłIA INTESTINALĂ: compoziŃie
ENZIME
 enterokinaza → activează tripsina şi chimotripsina
 enzime proteolitice
• erepsina = amestec de enzime proteolitice; degradează pp ⇒ AA
• nucleaze → degradare polinucleotide ⇒ mononucleotide
• nucleotidaze → degradare mononucleotide ⇒ nucleozid + acid
fosforic
• nucleozidaze → degradează nucleozide ⇒ pentoza + baza azotată
 enzime pentru glucide
• amilaza intestinală → det.hidroliza amidonului ⇒ maltoză
• dizaharidaze: maltaza → hidroliza maltozei ⇒ 2 mol. glucoză
zaharaza → hidroliza zaharozei ⇒ glucoză + fructoză
lactaza → hidroliza lactozei ⇒ glucoză + galactoză
lipide lipaza intestinală → hidroliza trigliceride
 enzime pentru lipide:
(TG) ⇒ AG + MG
SecreŃia intestinală
Intestin subŃire
Mucus/bicarbonat – protecŃia mucoasei
Componenta hidroelectrolitică
reglare:
mec. Nervoase locale
mec. Hormonale (secretină, CCK) – rol minor

Intestin gros
Secretă mucus.
SecreŃia hidroelectrolitică: reacŃie de răspuns la stimuli
iritanŃi.
SecreŃia
intestinală NaCl
K+

K Na, K,
2Cl 2Cl
Na+
Cl- op Cl- Na+
P
Na+
Secretia cl K+ K+

cAMP
netă

Na+ Na+

Celule
secretorii
SecreŃia intestinală - enzime şi hormoni

Enzime digestive: de la nivelul marginii în perie


Enterokinaza: secretată de mucoasa duodenală

Hormoni – secretaŃi de celulele endocrine din mucoasă


Stimul: activare chemoreceptori de către componentele
din alimente
Stimulează secreŃia la alte nivele:
Gastrina - duoden → stomac
Cholecistokinina – intestin subŃire → pancreas
Secretina – intestin subŃire → pancreas
REGLAREA SECRETIEI
INTESTINALE
• Reflexele locale = cele mai importante mecanisme de
reglare a secreŃiei intestinului subŃire (în special cele
iniŃiate de stimului tactili sau iritanŃi).

prezenŃa chimului ⇒ declansarea secretiei intestinale


(volumul secretiei este d.p. cu volumul chimului)

Reglarea nervoasă
• - stimularea vagală creşte secreŃia glandelor Brunner şi
probabil nu are efect asupra glandelor intestinale.
Reglarea umorală: intervin gastrina, CCK, secretina, VIP,
⇒ ↑ secreŃia intestinală
SECREłIA BILIARĂ
-este produsă de hepatocit ⇒ bilă hepatică
-este eliminată în căile biliare → este depozitată şi concentrată în
vezica biliară ⇒ bilă veziculară
- este eliberată în duoden în perioadele digestive ⇒ bilă coledociană

ProprietăŃi Bilă hepatică Bilă veziculară

Culoare galbenă brună


Vîscozitate fluidă vîscoasă
pH alcalină neutru/alcalină
ConŃinut mai concetrată

SecreŃie continuă depozitată 40-50


750ml/zi ml
SECREłIA BILIARĂ
hepatocite Canaliculi biliari

Epiteliu cuboid Duct biliar