P. 1
Manual I - Dr.reale

Manual I - Dr.reale

5.0

|Views: 934|Likes:
Published by Andreea Popescu

More info:

Published by: Andreea Popescu on Oct 09, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/02/2014

pdf

text

original

Flavius BAIAS Cristina ZAMŞA Manual de seminar.Drept civil. DREPTURILE REALE PRINCIPALE.

TEORIA GENERALĂ A OBLIGAŢIILOR

Scheme teoretice • Culegere de speţe • Citate din literatura juridica CUPRINS PATRIMONIUL. CLASIFICAREA DREPTURILOR PATRIMONIALE I. Scurte precizari teoretice 1. Terminologie. Termenul de “patrimoniu” are mai multe înţelesuri şi este utilizat atât în limbajul juridic, cât şi în cel obişnuit cu sensul de ansamblu de bunuri, fie ele materiale sau imateriale: patrimoniul comun al umanităţii, patrimoniul cultural naţional etc. De asemenea, legiuitorul foloseşte şi alte noţiuni pentru a desemna un ansamblu de bunuri: “fond” (terenurile alcătuiesc fondul funciar, pădurile – fondul forestier) sau “domeniu” (domeniul public şi domeniul privat al statului şi al unităţilor administrative-teritoriale). 2. Reglementare. Codul civil nu conţine decât referiri incidentale la noţiunea de patrimoniu (art. 781, 784, 1743 C. civ.), cea mai generală fiind cea cuprinsă în art.1718: „Oricine este obligat personal,este ţinut de a îndeplini îndatoririle sale cu toate bunurile sale, mobile şi imobile, prezente şi viitoare.” Noţiunea de patrimoniu se mai regăseşte, printre altele, în următoarele texte legale: art. 26 lit. e, art. 41, 42, 47 din Decretul nr. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice; art. 5 alin. 1 din Legea nr. 15/1990 privind transformarea întreprinderilor de stat în regii autonome şi societăţi comerciale; art. 143, 158 alin. 1, 205 alin. 3, 230, 233, 235 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale; art. 121 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale. 3. Definiţie. Singurul text legal care defineşte patrimoniul este 121 din Legea nr. 215/2001: „Constituie patrimoniul unităţii administrativ teritoriale bunurile mobile şi imobile care aparţin domeniului public al acesteia, domeniului ei privat, precum şi drepturile şi obligaţiile cu caracter patrimonial.” (subl. ns.) Aceasta nu este însă, o definiţie generală a patrimoniului, indiferent de titularul său. În lipsa unei definiţii legale generale, doctrina a definit patrimoniul într-un înţeles tehnic ca fiind un ansamblu de drepturi şi obligatii cu valoare economică ce aparţin unui subiect de drept. 4. Conţinut. - În cuprinsul patrimoniului intră numai drepturile cu conţinut economic, evaluabile în bani, adică drepturile patrimoniale, nu şi cele personal-nepatrimoniale.

1

- Bunurile, în materialiatea lor, intră în patrimoniul unei persoane numai prin intermediul dreptului care poartă asupra lor, ca obiect al acestui drept; în absenţa dreptului, simpla stăpânire în fapt a bunului nu determină apartenenţa acestuia la patrimoniul celui care îl stăpâneşte. - Patrimoniul este alcătuit din drepturi şi obligaţii. Drepturile alcătuiesc activul patrimonial, iar obligaţiile – pasivul patrimonial. De aceea, patrimoniul poate fi privit şi din punct de vedere contabil, ca având un activ (+) şi un pasiv (–). Când activul patrimonial depăşeşte pasivul, titularul patrimoniului este solvabil; dimpotrivă, când pasivul este mai mare ca activul, titularul patrimoniului este insolvabil. 5. Teorii cu privire la patrimoniu. 5.1. Teoria personalistă a patrimoniului (TPP) – teoria clasică –, ai cărei promotori au fost Aubry si Rau. Ideile de baza ale teorei clasice sunt urmatoarele: - numai persoanele pot avea un patrimoniu; - orice persoană are un patrimoniu ; - o persoană nu poate avea decât un singur patrimoniu care este unitar şi indivizibil; - patrimoniul nu poate fi separat de persoana care îl deţine. 5.2. Teoria patrimoniului de afectatiune (TPA): - patrimoniul nu mai este legat de personalitatea subiectului de drept; - unitatea elemntelor patrimoniului este dată de ideea de scop, de afectaţiune; - o persoană poate fi titulara mai multor patrimonii, în functie de scopul, de afectaţiunea pe care a dat-o unei anumite mase din bunurile sale. 5.3. Teoria modernă a patrimoniului – o sinteză a celor două teorii: cea personalistă şi ce a afectaţiunii. Ideile care conturează într-un mod foarte general concepţia contemporană asupra patrimoniului sunt cele care ilustrează caracterele patrinomiului, fiind preluate din ambele teorii „clasice”. 6. Caracterele patrimoniului. A. Patrimoniul este o universalitate juridică (de drept), cu următoarele particularităţi (TPP + TPA): - drepturile şi obligaţiile, ca si componente ale patrimoniului, sunt legate între ele prin apartenenţa la acelaşi subiect de drept, formând un ansamblu, un tot; - în acelaşi timp, drepturile şi obligaţiile sunt distincte şi relativ independente de universalitate, în sensul că existenţa sau inexistenţa lor nu pune în discuţie însăşi universalitatea (patrimoniul există, indiferent că titularul său este bogat sau sărac lipit pământului). Patrimoniul, înţeles ca universalitate de drept, se deosebeşte de universalitatea de fapt (înţeleasă ca masă de bunuri, alcătuită prin voinţa omului: cărţile din bibliotecă, oile din turmă, piesele unei colecţii etc.). Deosebirile sunt urmatoarele: a. universalitatea de drept exista indiferent de voinţa titularului, este alcătuită din drepturi şi obligaţii, este inalienabilă şi independentă de elementele care o compun; b. universalitatea de fapt se formează ca urmare a manifestării de voinţă a subiectului de drept, este alcatuită numai din drepturi (care poartă asupra unor bunuri) , este alienabilă şi nu există în mod separat de elementele sale (dispariţia bunurilor duce la dispariţia „universalităţii”, cum se întâmplă când cărţile dintr-o bibliotecă sunt vândute, toate, cu bucata). B. Orice persoană are un patrimoniu. Patrimoniul însoţeşte subiectul de drept pe întreaga sa existenţă, de la naştere/înfiinţare, până la moarte/desfiinţare (TPP + TPA). C. Patrimoniul este inalienabil, nu poate fi înstrăinat în timpul vieţii persoanei fizice sau al existenţei persoanei juridice (TPP + TPA). În primul caz, el nu se poate transmite prin acte inter vivos, ci numai mortis causa (prin succesiune legală sau testamentară). În cel de-al doilea caz, există o singură situaţie în

2

care o parte din patrimoniu se transmite de la o persoană juridică la alta, fără ca prima să îşi înceteze existenţa; este vorba despre divizarea parţială. D. Orice persoană are un singur patrimoniu (TPP). E. Patrimoniul este divizibil in mai multe mase de bunuri(TPA), fiecare având un regim juridic distinct (soţii au bunuri comune şi bunuri proprii – art. 30 şi 31 C. fam). 7. Funcţiile patrimoniului sunt următoarele: A. -de a permite şi explica gajul general al creditorilor chirografari; art.1718 C.civ sugereaza: - că bunurile unei persoane formeaza un tot, o universalitate; - că, obligându-se, persoana raspunde pentru executarea obligaţiilor sale cu acest tot; - că această universalitate cuprinde nu numai bunurile prezente, ci şi pe cele viitoare. B. de a permite si explica subrogaţia reală cu titlu universal (această funcţie este în strânsă legătură cu caracterul patrimoniului de a fi divizibil în mai multe mase de bunuri) Subrogaţia reală cu titlu universal (subrogaţie înseamnă înlocuire) este mecanismul juridic prin care locul oricărui bun instrainat din patrimoniu (sau dintr-o masă de bunuri din cadrul patrimoniului) este luat de preţul încasat sau de bunul primit în schimb; această înlocuire se produce „automat”, iar bunul care intră în patrimoniu dobândeşte regimul juridic al patrimoniului sau al masei de bunuri, în ansamblul său. Subrogaţia reală cu titlu particular este tot o înlocuire a unui bun cu altul în cadrul unui patrimoniu sau al unei mase patrimoniale, numai că – în acest caz – bunul care intră în patrimoniul dobândeşte nu numai regimul juridic al patrimoniului sau al masei de bunuri, în ansamblul său, ci şi regimul juridic specific numai bunului care a ieşit din patrimoniu (de aceea se spune că ea are loc numai in legatura cu bunuri privite ut singuli). Subrogatia reala cu titlu particular se produce numai cand legea o prevede in mod expres (art. 1721 C. civ.; art. 28 din Legea nr. 33/1994 a exproprierii; art. 12 alin. 4 din Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor; art. 55 alin. 3 din Legea nr. 26/1996 (Codul silvic); art. 12 alin. 1 şi art. 24 alin. 1 şi 2 din Titlul VI („Garanţiile reale mobiliare”) al Legii nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice. C. de a permite si explica transmisiunea universală sau cu titlu universal în situaţia decesului unei persoane fizice sau a reorganizării unei persoane juridice. 7. Clasificarea drepturilor patrimoniale A. Drepturile reale sunt acele drepturi subiective în temeiul cărora titularul exercita prerogativele pe care i le conferă legea asupra unui bun în mod direct, fără mijlocirea altei persoane; a) drepturile reale principale sunt acele drepturi reale care au o existenţă de sine stătătoare: dreptul de proprietate; dezmembrămintele deptului de proprietate (dreptul de uz, de uzufruct, de abitaţie, de servitute, de superficie); dreptul de administrare; dreptul de concesiune; dreptul de folosinţă; b) drepturile reale accesorii, care nu există decât ca accesoriu al unui alt drept (dreptul de ipotecă, gajul si privilegiile); ele sunt afectate garantării unor drepturi de creanţă. B. Drepturile de creanţă sunt acele drepturi subiective patrimoniale în virtutea cărora un subiect activ – creditor –– poate pretinde subiectului activ – debitor – să dea, să facă sau să nu facă ceva ce ar fi putut face dacă nu şi-ar fi asumat această abstenţiune. Mai sunt denumite şi drepturi personale, dar astfel există riscul confundării lor cu drepturile personale nepatrimoniale. C. Categorii intermediare (sau drepturi atipice): obligaţiile scriptae in rem (opozabile terţilor) şi obligaţiile propter rem.Aceste două categorii intră în conţinutul unui raport juridic obligaţional, drepturile corelative obligaţiilor respective putând fiind exercitate numai prin intermediul unei anumite persoane;

3

atributul lor de a fi intermediare între drepturile reale şi cele de creanţă rezultă dintr-o opozabilitate mai largă decât a drepturilor de creanţă, fără a fi însă, vorba despre o opozabilitate erga omnes: obligaţiile scriptae in rem sunt atât de strâns legate de stăpânirea unui bun, încât creditorul, actual nu poate obţine satisfacerea dreptului său decât dacă dobânditorul actual al lucrului va respecta acest drept, deşi acesta din urmă nu a participat la încheierea contractului iniţial din care s-a născut dreptul creditorului.Ex.: art.1441 C.civ. obligaţiile propter rem , numite şi obligaţii reale de a face,reprezintă îndatoriri care incumbă deţinătorului unui bun determinat(mobil sau imobil), se transmit odată cu acesta şi pot rezulta din lege sau din convenţia părţilor. D. Categorii speciale(sau drepturi atipice): drepturile de creaţie sau proprietate intelectuală. În primul rând, drepturile de proprietate intelectuală sunt considerate ca o categorie juridică intermediară între drepturile patrimoniale şi cele personal nepatrimoniale.În ceea ce priveşte această din ultimă categorie, autorul unei opere are o serie de drepturi nepatrimoniale: de a fi recunoscut ca autor, de a decide publicarea ei, etc. Trebuie făcută apoi distincţia dintre dreptul real de proprietate pe care îl are autorul unei opere (literare, ştiinţifice etc) asupra obiectul material în care se încorporează opera( ex.: manuscrisul) şi dreptul sau drepturile de proprietate intelectuală care rezultă din aceasta. Drepturile de creaţie sau de proprietate intelectuală se prezintă ca fiind nişte drepturi complexe, în cadrul cărora se întâlnesc atât drepturi personale nepatrimoniale, cât şi drepturi patrimoniale- care rezultă din valorificarea operei. Legea actuală în domeniu –Legea nr.8/1996 a drepturilor de autor şi a drepturilor conexe (M.of. nr.60/26.03.1996)- nu pare a fi intenţionat să precizeze în ce categorie juridică să le încadreze , ea analizând drepturile de autor în mod analitic, făcând vorbire despre drepturi morale şi drepturi patrimoniale ale titularului unei opere literare ori ştiinţifice. Prin modul lor de valorificare de către autor sau moştenitorii acestuia, se apropie de drepturile reale ca drepturi exclusive de exploatare, întrucât prezintă atributele de jus possidendi, jus utendi, jus fruendi şi jus abutedi.Din această perspectivă, ele pot fi încadrate în categoria drepturilor reale având ca obiect bunuri incorporale. Pe de altă parte, în mod concret, valorificarea lor se efectuază prin intermediul încheierii unor contracte speciale( de editare, de distribuţie, etc.), din care rezultă raporturi juridice de natură obligaţionale. Toate aceste aspecte converg spre soluţia caracterului complex şi intermediar al drepturilor de creaţie sau de proprietate intelectuală. E.Drepturile potestative au apărut şi s-au dezvoltat în strânsă legătură cu teoria actului juridic unilateral şi constau, în esenţă, în puterea recunoscută ununi subiect de drept de a modifica sau de a stige o situaţie juridică preexistentă ori de a recrea o situaţie juridică.Ex.: dreptul de opţiune succesorală, dreptul de opţiune născut din promisiunea unilaterală de vânzare sau de cumpărare, dreptul de preemţiune, dreptul de a alege în cazul unei obligaţii alternative, dreptul de a revoca o ofertă etc.. Caracteristica drepturilor potestative constă în influenţa pe care o exercită asupra intereselor şi drepturilor altor persoane, altele decât titularii acestor drepturi.Drepturile potestative pot fi – în funcţie de natura juridică a situaţiei juridice preexistente-nepatrimoniale sau patrimoniale.În acest din ultim caz, ele nu nici drepturi reale, nici de creanţă, fără a fi considerate o categorie intermediară. 8. Comparaţie între drepturile reale şi cele de creanţă . a)Din punctul de vedere al subiectelor active:subiectul activ este cunoscut în ambele situatii, fiind vorba despre titularul dreptului real, respectiv, de creanţă.

4

pârâtul solicită ca reclamanta să argumenteze contributia sa la dobândirea acestuia.Rezolvati urmatoarele spete: 1. în timp ce dreptul de creanţă conferă creditorului dreptul de a cere subiectului pasiv să dea. reclamanta B. cu arătarea problemelor de drept. A. Rezolvaţi cererea de partaj. este adevarat ca dreptul de proprietate i-a fost reconstituit paratului in urma aplicarii Legii 18/1991 . d)Din punctul de vedere al numărului drepturilor:drepturile de creanţă sunt nelimitate ca număr. să facă sau să nu facă ceva. după adoptarea bilanţului de către adunarea generală. precum şi acţiunile deţinute ( 500 acţiuni nominale a 100. partenerul străin al lui A. B. solicită partajarea în cote egale a următoarelor bunuri: a) un teren în suprafaţă de 2 ha situat în comuna T. 3. prin emiterea titlului de proprietate nr. c. 2. de natură să justifice o împărţire în cote egale. precum şi beneficiile cuvenite acestuia în calitate de acţionar. el îşi cumpără o casă care.A.”Z” S. c)Din punctul de vedere al conţinutului:dreptul real conferă titularului său toate prerogativele asupra unui bun.C. acţiunile fiind bun propriu. “Z” S. Cerinţe: a) Prezentaţi natura drepturilor patrimoniale şi titularul lor din momentul înfiinţării societăţii comerciale şi până la distribuirea dividendelor.A. astfel încât. el contractează de 5 . rezultă că şi acţiunile şi beneficiile sunt tot bunuri comune ale soţilor. sunt absolute. în timp ce drepturile de creanţă sunt opozabile numai debitorului. ce urmează a fi împărţite în mod egal. subiect pasiv. S. căsătorit. e)Din punctul de vedere al opozabilităţii :drepturile reale sunt opozabile erga omnes. o donaţie în valoare de 20 000 de lei. în actul constitutiv este specificată contribuţia lui A la formarea noii entităţi juridice ( 500 milioane lei plus folosinţa autoturismului personal). In fapt.b)Din punctul de vedere al subiectelor pasive:este determinat doar subiectul pasiv al dreptului de creanta-în persoana debitorului-. se hotărăşte să cumpere acţiuni ale S. necesită o serie de reparaţii urgente.C.A. f)Din punctul de vedere al altor prerogative:numai drepturile reale conferă titularului prerogativa preferinţei şi urmăririi bunului în mâinile oricărei persoane. ceea ce constituie titlul sau de proprietate.M. aceasta prevede că în actul constitutiv al unei societăţi comerciale este specificat aportul fiecărui fondator si acţiunile care i se cuvin în schimbul acestui aport. reprezentand economiile familiei. primeşte de la părinţii săi. Legea 31/1990. în timp ce subiectul pasiv al dreptului real este nedeterminat. Cu referire la profit. pârâtul susţine următoarele: este adevărat că a devenit acţionar fondator ca urmare a aportării unui bun comun. devine profitabilă la doi ani de la înfiinţare.000 lei unitatea). . În replică . B.pe cale de consecinta. însî în această materie sunt aplicabile dispoziţiile legii comerciale. b)actiunile detinute de soţul ei. în timp ce drepturile reale sunt limitate prin lege. b) Precizaţi cu cine trebuie să trateze B pentru a dobândi acţiuni.A. Cu aceşti bani. Pentru efectuarea acestora. A. Cu ocazia dezbaterii procesului de divort. la societatea comercială “X” S.. necăsătorit. înfiinţează în 2000 împreună cu cinci parteneri de afaceri societatea comercială “Z” S. reclamanta arată că soţul său a fondat în 1996 împreună cu patru parteneri de afaceri societatea comercială “X” S.y/1993.A. fiind reprezentat de toatlitatea subiectelor de drept-altele decât titularul dreptului. însă. aportul lui constituindu-l suma de 10 milioane lei.Cu privire la teren. dar acest lucru s-a întâmplat în timpul căsătoriei.. urmează împărţirea beneficiului sub forma de dividende. În octombrie 2001. II.

Literatura juridică Comentaţi următoarele citate: a)“ Există un drept real atunci când un lucru se află – parţial sau total. patronul unei case de editură. un patrimoniu întreg”(Gaudement) 6 . în luna decembrie fiind contactat de B. reprezentând valoarea tirajului celei de-a doua ediţii.06. A are neplăcuta surpriza de a constata că o parte din ideile sale se regăsesc. Aceste contracte aveau ca obiect publicarea şi difuzarea romanului pentru ediţia 1915.în puterea unei persoane. B. pentru a pleca în concediu împreună cu soţia.1996.uneori în cadrul unor paragrafe întregi – într-o lucrare aparţinând lui X. casa este distrusă în totalitate ca urmare a unui cutremur. finalizează în septembrie 2000 lucrările la un manuscris de eseuri. 4. La 25. ci un drept relativ la un lucru : jus ad rem. să se arate dacă vor fi satisfăcute creanţele menţionate. introduce o acţiune împotriva Editurii Globus solicitând despăgubiri în valoare de 20 000 de lei. Totodată. Editura Globus publică şi difuzează în Ardeal şi Banat. decedat în 1928. b)Care este mijlocul juridic prin care A îl poate acţiona in justiţie pe X şi pe ce temei ? II.singura sa diferenţă faţă de dreptul real este că el nu priveşte în mod privativ un lucru determinat. în baza unor contracte. contractat de la B. nici împrumutul în valoare de 2 500 de lei contractat de la C. un împrumut în valoare de 17 500 de lei. în valoare de 3 000 de lei.Obligaşia impusă celorlalte persoane-altele decat titularul-este o obligatie pur negativă şi constă în abţinerea de la tot ceea ce ar putea tulbura posesia pe care legea o asigură titularului”.însemnând că are aceeaşi natură juridică ca şi obligatiile propriu-zise. pentru a achita o altă datorie contractată înainte de căsătorie. iar A. părţile înţelegându-se ca viitoarea carte sa apara în librării cel mai târziu în luna martie 2001. o societate de profil. este unicul succesor al lui X. nici un alt împrumut. şi editură. pe care îl garantează cu o ipotecă constituită asupra casei respective. în vederea unei colaborări . Ce soluţie va pronunţa instanţa cu privire la excepţia prescrierii acţiunii invocată de pârâtă la primul termen de judecată ? (a se vedea şi Legea nr.A. La cererea de chemare în judecată sunt anexate certificate de moştenitor din care rezultă că B. în virtutea unui raport imediat opozabil unei alte persoane”( Aubry si Rau) b)“Dreptul real este un raport juridic stabilit între o persoana ca subiect activ şi toate celelalte persoane ca subiecte pasive.filosof . iar acesta din urmă era singurul succesor al lui A.Acest raport este obligatoriu.8/1996) 5. La 23. fărăaa se face trimiterea corespunzătoare la opera sa .) c)Dreptul personal( dreptul de creanta-n. nu are resurse de a achita nici datoria faţă de bancă. Cerinţe : a) Precizaţi natura drepturilor care rezultă din faptul scrierii şi al publicării carţii lui A. o a doua ediţie a romanului menţionat.. Ţinând seama de împrejurarea că ultimele două datorii au devenit scadente la trei săptămâni după cutremur.n.) nu mai este un drept relativ la o persoană. decedat în 1958.la Banca X. de profesie analist sociologic. ci în mod colectiv. încheiate între A.. el încheie un contract de asigurare a casei cu Societatea Y.În 1915 este publicat la Editura Globus din Bucureşti şi difuzat prin grija acesteia un roman poliţist al autorului A. care se obligă să îi plătească o indemnizaţie de asigurare de 15 000 de lei în cazul pieirii fortuite a casei.11.2005. La scurt timp după publicare.( Demogue. Cu două săptămâni înainte de scadenţa împrumutului.

care-l claseazş printre drepturile intelectuale. sistemul lui Aubry si Rau continuă să aibă un loc important în gândirea contemporană..întrucât patrimoniul unei persoane nu poate fi divizat . Eroarea grosieră constă în a confunda producătorul cu proprietarul produsului .Planiol si G. 2)teoria dualistă care face din dreptul de autor un drept în acelaşi timp extra-patrimonial cât şi patrimonial( a primit consacrarea în Franţa prin legea din 11 martei 1957)..Ripert “Les Biens”) i)”În legatură cu natura juridică a drepturilor intelectuale şi în mod particular a celui mai complet dintre ele. .în special drepturile creditorilor chirografari şi mecanismul succesiunii in universum jus. ci de natura lucrului.. el elaborează noţiunea de <proprietate creaţie stratificată> . Că acest sistem este abstract.. care. un jurist belgian-M.( M.Indată ce se naşte un copil.Însă.Carbonnier ) h) “Multă vreme . el va avea.Lamartine a afirmat că proprietatea literara este < cea mai sfântă dintre proprietăţi>. în timp ce gândirea este însuşi omul.” ( Henry si Leon Mazeaud.Afirmând dintru-început că dreptul de autor este un drept real de proprietate. din punct de vedere politic.Recht. el are un drept în patrimoniu.Asupra acestei a treia teorii.domenium util care nu este decât o concesiune pe care Statul o protejează în contrapartidă. face din dreptul de autor un drept al personalităţii( ea predomina in Germania). Această concepţie a sfârşit prin a fi respinsă. care consideră că esenţial în dreptul de autor este monopolul exploatării lucrative. pentru fiecare dintre aceste societăţi. căci proprietatea obişnuită poartă asupra unori lucruri exterioare. îşi face opera cadou către societate.Dacă un comerciant vrea să exercite două activităţi comerciale şi să nu afecteze fiecăreia dintre ele decât o parte din averea sa. dreptul de autor. va crea două persoane juridice: două societăţi anonime sau două societăţi cu răspundere limitată constituind ca aport ..Prin acest mijloc.acest comerciant a atins rezultatul dorit: alături de patrimoniul său civil... . bunurile pe care vrea să le afecteze fiecăreia dintre activităţile lor.” (M..Este însăşi esenţa dreptului de proprietate.O dată publicarea realizată. Jean Mazeaud) g)”În temenii luptei de clasă.” ( Jean Carbonnier) 7 .. că opera este un bun patrimonial din momentul creării şi în mod independent de divulgarea sa.” ( J. unul sau mai multe patrimonii comerciale. publicul o posedă acum şi nu o mai poate pierde.. nu este de negat.Dreptul de autor se reduce la a fi un drept privativ de exploatare. Autorul devine proprietar din momentul creării.Djuvara) e)”Patrimoniul este emanaţiunea personalităţii şi expresia puterii juridice cu care o persoană este investită ca atare. s-a spus că proprietatea literară este cea mai personală.. i se poate reproşa un anume egocentrism. iar teoria obiectivă ca reflectând puternica presiune exercitată de clasa micilor comercianţi aflată în progres. prin esenţa lui este un drept de proprietate. 3)teoria dreptului de proprietate . cea mai intimă .a realizat o reconstrucţie remarcabilă. care păstrează domenium eminens în timp ce lui îi retrocedează domenium utile ( în sensul distincţiei feudale ). Producţia este o muncă ce merită un salariu : dar posibilitatea de apropriere nu depinde de dorinţa omului. întrucât îi exclude pe ceilalţi de la beneficiul lui.Dreptul asupra patrimoniului .a fost comparat scriitorul care-şi vinde cartea cu fermierul care-şi vinde recolta.d)”Patrimoniul este obiectul unui drept . însă prin publicare. un marxist şi-ar fi imaginat teoria lui Aubry si Rau ca făcând alianţă cu creditorii chirografari şi cu bancherii.Totuşi.Aceste persoane nu se vor naşte şi nu vor trăi decât in scopul de a susţine un patrimoniu.. mai multe teorii au fost propuse : 1) teoria personalisă .El are cel puţin o valoare didactică: explică destul de bine ...” (Aubry si Rau ) f) “.. căci acesta presupune posibilitatea unei posesii exclusive. punând accesntul pe dreptul moral-nepatrimonial...Dezvoltându-se aceasta idee. se produce un fenomen pe care autorul nu-l mai poate stăpâni : ideea nu-i mai aparţine.Ideea se detaşează prin natura sa de dreptul de proprietate. chiar dacă nu are nimic. căci este vorba în general de dreptul de a avea drepturi apreciabile în bani. în fapt.Acest drept de proprietate este în acest sens înnăscut.. . se vor crea atâtea persoane câte mase de bunuri distincte se doreşte a se avea...

Ed. însă în limitele determinate de lege. cât şi obiectul acestui drept. drept care permite titularului să posede. 177-220.din punct de vedere tehnico-juridic desemnează obiectul dreptului subiectiv real de proprietate. adică o realitate socio-economică.Notiune. „Drept civil. 3. garantată şi ocrotită în mod egal de lege .480 prin raportare la dreptul subiectiv . Drepturile reale principale”.indiferent de titular (art. 2. -caracterul licit al dobandirii averii este prezumat ( art.Scurte precizari teoretice 1.135 alin. intitulat”Dreptul de proprietate privata .Bibliografie minimală: 1. V.44).2) . „Noţiunea juridică de patrimoniu”. în „Pandectele Române”. Stoica. G.Între termenii de “proprietate” şi “drept de proprietate” nu există întotdeauna o sinonimie perfectă. respectiv un raport juridic. în funcţie de perspectiva – economică sau juridică din care este abordată : -“proprietatea”. -proprietatea privată este inviolabilă în condiţiile legii organice. 8 .desemnează atât dreptul de proprietate . ALL Beck.135 alin. prin intervenţia Statului de a organiza prin intermediul normei juridice : realitatea socioeconomica(a proprietatii) încadrată de norma juridică devine realitatea juridică(a proprietatii). deoarece noţiunea de proprietate este susceptibilă de mai multe înţelesuri.44 alin. tratatele internaţionale la care Romania este parte. Bucureşti.5 si art. să folosească şi să dispună de acel lucru.(2) -“proprietatea” interesează dreptul civil din momentul în care a devenit o realitate juridică. 3. din perspectiva socio-economica este o relaţie economică de însuşire a unor bunuri. -dreptul de proprietate privată asupra terenurilor poate fi dobândit de cetaţenii străini şi apatrizi numai în următoarele condiţii : aderarea la Uniunea Europeană.Reglementarea dreptului de proprietate. reciprocitatea.Codul civil defineşte însă proprietatea în art. „Teoria generală a drepturilor reale”. Definiţia legala. în putere proprie şi in interes propriu. art.135 intitulat”Proprietatea “din titlul “Economia şi finantele publice “ -şi un sediu special pentru dreptul de proprietate privată.44 alin. C.44 alin. 2 teza a II-a).44. p. de unde rezultă că cele doua noţiuni sunt . Luţescu. 2001.7). p. Dreptul de proprietate este acel drept subiectiv. p. Supliment 2003 – 140 de ani de la naşterea lui Constantin Hamangiu.” 2. -exproprierea pentru o cauză de utilitate publică este condiţionata de o dreaptă şi prealabilă despăgubire iar naţionalizările sau orice alte masuri de trecere în proprietatea publică a unor bunuri pe baze discriminatorii sunt interzise( alin.art. Bucureşti.(3) Dacă ar fi să transpunem afirmaţia (1) îân planul ştiinţei dreptului ar rezulta că “proprietatea”. în cadrul şi cu respectarea legislaţiei existente. conform legii organice .1.(1) -“proprietatea”.Constituţia Romaniei consacră dreptului de proprietate un sediu general –art.Definiţia doctrinară. 9-80. DREPTUL DE PROPRIETATE I.4 . 3. adică dreptul de proprietate.1). 1-28.3 si alin. care dă expresia aproprierii unui bun. corespondente: “Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura şi a dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut. Bîrsan. dacă nu sinonime.capitolul “Drepturile şi libertăţile fundamentale :.” Principiile constituţionale în această materie sunt următoarele: -proprietatea este publică şi privată (art. 1947. moştenirea legala (art. în limbajul obişnuit .

.Conţinutul.10.85/2001privind organizarea si funcţionarea asociaţiilor de proprietari. nr.2.112/1995 privind reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinte trecute in proprietatea statului( M. prasila animalelor). Legea 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv (M. -Subiectul pasiv este nederminat – ca în cazul oricărui drept real.Of. privită ca subiect unic sau asociat în colectivităţi. nefiind deci.Legea nr.1.4.Suceava)” Se constată însă tendinţa de evoluţie în sensul recunoaşterii valorii juridice a Declaraţiei. 9 .21.18/1991( M.nr.1/ 05.1998).proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin lege iar bunurile proprietate publică sunt inalienabile ( alin.03.Ca orice raport juridic civil. . 3.-Subiectul activ este titularul dreptului.Closca.75/14.Codul civil distinge în art. care implică şi posesia.G. nr.. Convenţia europeană a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale ( intrată în vigoare în 1953 în Comunitatea europeană şi în ţara noastră în 1994).c)de a dispune de bun.1 că orice persoană fizică sau juridică are dreptul de a-i fi protejate bunurile sale.2001 s. civile( veniturile bunului: chiriile) şi industriale( ex. 3.Dreptul de proprietate este reglementat în tratate internaţionale la care Romania a aderat : “Declaraţia universala a drepturilor omului” în art. Legea nr. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevîzute de lege şi de principiile generale de drept internaţional. un izvor de drept de sine stătător.nr.7/1996 a cadastrului si a publicitatii imobiliare( M.114/1996 a locuinţei(M. conţinut.nr.Of.presupune săvârşirea de acte materiale asupra bunului şi --dispoziţia juridicăpresupune încheierea de acte juridice de dispoziţie cu privire la bun.Of. Legea nr.Of. nr.nr. art. 4.1996).Derivatele bunului sunt fructele şi productele.33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică(M.Obiectul derivat al dreptului de proprietate îl constutie orice bun mobil sau imobil care poate fi apropriat printr-unul din mijloacele legale. Legea nr.1.11. fiind format din totalitatea persoanelor cărora le revine obligaăia generală negativă de a nu aduce atingere dreptului titularului asupra bunului.a.2 si alin.Of.09.254.373.135). în M. distingem între : -dispoziţia materială.50/1991 privind autorizarea executatii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor( M.Nimeni nu poate fi privat în mod arbitrar de proprietatea sa”.persoana fizică sau juridică.Of.b) de a culege derivatele bunului –jus fruendi.483 între fructele naturale(ex. 4.61/26.Of. de drept public sau privat. nr.Of. art.care exercită prerogativele asupra bunului fără a avea nevoie de concursul altei persoane.2. Subiectul pasiv nedeterminat are obligaţia negativă generală de a nu face. Declaraţia universală a drepturilor omului este o rezoluţie adoptată de Adunarea generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite .1998). Legea nr.Of).17 prevede că “orice persoană . .01.3.nr ).I.03.448/24.Structura dreptului de proprietate.544/1.Of. are dreptul la proprietate. Declaraţia este considerată “modelul şi sursa da inspiraţie pentru sutele de instrumente ce alcătuiesc în prezent edificiul juridic al protecţiei fiinţei umane.1 alin.o1.2001). Legea nr.:recoltele ). 4. O serie de legi speciale contin prevederi referitoare la materia proprietatii private si publice : Legea fondului funciar nr.modificata si completata prin O.în structura dreptului de proprietate vom reţine următoarele elemente: subiecte.: păşunile.Dreptul de proprietate conferă titularului – subiectului activ-următoarele atribute : a ) de a folosi bunul – jus utendi-. fără consumarea sau alterarea substanţei lui. prevede în Protocolul adiţional nr.1996.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia ( M.3.8/1996 privind drepturile de autor ( M.Legea nr. Spre deosebire de Convenţia europeană a drepturilor omului care este o convenţie între statele semnatare şi are forţă juridică obligatorie pentru acestea. 4.Fructele sunt derivatele bunului care se obţin în mod periodic.Presupune un contact direct cu bunul.1998). nr.(I. obiect.60/26.

2.istoric : Revoluţia franceză a abolit regimul feudal al proprietăţii. de la tatal sau. întrucât conferă titularului plenitudinea prerogativelor asupra bunului sau.dreptul de proprietate nu se stinge prin neuz. .civ.5.Clasificări ale dreptului de proprietate. 6. paratul sustine ca actiunea acestuia a fost introdusa dupa 30 de ani de pasivitate din partera adevaratului proprietar si. In replica.politic : Codul civil . 5.Rezolvati urmatoarele spete: 1.3.Există mai multe criterii de clasificare: -din punctul de vedere al subiectelor1 . La 26.. 1 10 . prescriptibil achizitiv. Cerinte: a)Precizati care sunt problemele de drept din speta. In motivarea actiunii sale.1965. cu următoarele consecinţe : .este imprescriptibil extinctiv.din punctul de vedere al modalitatilor : dreptul de proprietate poate fi pur si simplu sau afectat de modalitati. la scurt timp dupa decesul tatalui sau. . trebuie respinsa in temeiul art. fără intervenţia altei persoane. II.12..dreptul de proprietate este exclusiv: proprietarul este îndreptăţit să exercite singur. ca atare. caracteristica dreptului de a fi “absolut” este interpretată dintr-un întreit punct de vedere : .1. 5. C si-a insusit in mod fraudulos acest tablou pe care l-a vandut paratului dupa trei ani de zile. codul civil proclamă ca fiind absolut dreptul de proprietate asupra domeniului util .-dreptul de proprietate este perpetuu: el nu are o durată limitată în timp.tehnic : dreptul de proprietate este cel mai complet dintre drepturile reale.din punctul de vedere al regimului bunurilor obiect al dreptului. despărţit de domeniul eminent.1996 A intenteaza impotriva lui B o actiune solicitand restituirea unui tablou pe care il primise.Caracterele juridice ale dreptului de proprietate sunt următoarele : 5.este însă. depinzând de existenţa materială a bunului care formează obiectul său.08. . acţiunea in revendicare poate fi introdusă oricând. fara a i se ascunde acestuia din urma imprejurarea ca nu este titularul dreptului de proprietate asupra bunului in discutie. cu titlu de mostenire. uzucaparea dreptului de către o terţă persoană paralizând acţiunea în revendicare . . distingem intre dreptul de proprietate privata si dreptul de proprietate publica. a consacrat principiul potrivit căruia proprietarul nu poate fi restricţionat în ceea ce priveşte exerciţiul dreptului sau. reclamantul arata ca in ziua de 28. . însă nu absolut în sine.-dreptul de proprietate este un drept absolut.1890 c.conform ideologiei liberale individualiste .împărţit în domenium eminens si domenium utile. prerogativele dreptului său . dreptul de proprietate poate apartine unor subiecte individuale sau unor subiecte colective de drept.

insa paratul a nesocotit intelegerea dintre ei. nr. Bucuresti. paratii arata ca ocupa imobilul in temeiul unui contract de inchiriere incheiat cu ICRAL “Unirea” la data de 12. sector x.1988.( a se citi si Decizia Curtii Constitutionale nr.” Avocatul reclamantului invoca in instanta exceptia de neconstitutionalitate a art. publicandu-le in revista al carui patron este. supuse normarii si inchirierii conform Legii nr..30/6 aprilie 1994. A formuleaza actiune in justitie la 10.10. In apararea lor. reclamantul prezinta instantei titlul sau de proprietate.78.situat in strada Sperantei nr. aratand instantei ca s-a mutat in locuinta in urma incheierii unui contract de inchiriere cu C. indiferent de proprietar. reclamanta considerandu-se prejudiciata prin publicarea unor scrisori de catre parat intr-o revista mondena. in aceleasi conditii.b)Solutionati cererea reclamantului. un contract de vanzare-cumparare pe care l-a incheiat cu X la data de 15. Bucuresti. In motivarea actuunii sale. Cerinte : a) Mentionati ce drept are A asupra scrisorilor primite de la X.1994 pentru evacuarea paratilor B si C din imobilul situat in strada Tacerii. fiind vorba de o nationalizare fara titilu valabil in favoarea Statului. se prelungesc de drept pe o perioada de 5 ani. b) Rezolvati speta pentru ipoteza in care B ar fi cunoscut. decedat recent.7/1973. privind suprafetele locative cu destinatia de locuinte.10.I din legea 17/1994. in timp ce paratul.17/1994 : “Contractele de inchiriere. 1980 astfel incat invoca art. in urma admiterii unei cereri de revendicare de drept comun. ocupa imobilul fara sa aiba un titlu in acest sens. ca i-a imprumutat scrisorile semnate de X numai pentru lectura personala. sustine A.A introduce o cerere de chemare in judecata a lui B . In fapt.nr 100/18. ca nu trateaza cu adevaratul proprietar al imobilului. sector x. Cerinte : a) Solutionati cererea introdusa de A. la data de 10.05. Din dosarul cauzei rezulta ca reclamantul a obtinut recunoasterea calitatii sale de proprietar asupra imobilului mentionat in luna septembrie 1993. Ar fi putut acesta introduce actiunea in justitie alaturi de A sau in mod separat ? 4. un scriitor celebru.1995. reclamanta arata ca s-a aflat cu B in relatii de prietenie in cadrul carora i-a relatat despre corespondenta pe care a purtat-o cu X.I din Legea nr.35.O.. in M. b) Care este natura juridica si temeiul actiunii lui A ? c) Rezolvati speta in ipoteza in care actinea ar fi fost introdusa in timpul vietii lui X.04. 11 . 2. B se apara. el contravenind articolelor 41 (1) si 135 (1) din Constitutie care prevad ocrotirea proprietatii private de catre Stat. la data incheierii contractului de inchiriere.A formuleaza o actiune in justitie indreptata impotriva lui B pentru evacuarea imobilului-casa de locuit. acesta din urma prezentandu-i un titlu de proprietate aparent valabil.10.1994) Cerinte : a) Considerati ca este intemeiata exceptia de neconstitutionalitate ? b) Ce atribut al dreptului de proprietate privata eate vizat prin prologarea legala a contractelor de inchiriere? c) Are vreo relevanta faptul ca reclamantul A nu a fost parte in contractul de inchiriere al paratilor ? 3.aflate in curs de executare la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

din punctul de vedere al libertatii.Se poate intampla. oricare ar fi ele fac parte integranta din personalitatea noastra. tot ce este juridiceste obiect de apropriere. artisica si industriala. intrucat lucrul este ceva negativ fata de ea... proprietatea ca prima fiinta – in-fapt a acesteia este scop esential pentru sine. X se hotaraste sa ia legatura cu adevaratul proprietar.In definitiv.. tot ce poate fi <al meu> . pozitia adevarata este insa ca. ca la un moment dat repartizarea bogatiilor sa prezinte un dzechilibru.Literatura juridica Comentati urmatoarele citate : a) “Socotim mai curand ca discutia asupra originii si fundamentului abstract al proprietatii este otioasa si fara importanta reala . mai putin complete decat dreptul de proprietate propriu-zis dar de acelasi ordin si care.. datorita valorii lor economice.”( C.Proprietatea are determinarile sale mai precise in raportul vointei fata de lucru: acest raport este : a. I.” ( M. G.dreptul de proprietate are o deosebita importanta pentru personalitatea juridica . apropiate fiind de acest drept.(G. nu este exact din punct de vedere strict tehnic. La adresa mentionata se prezinta X care se intereseaza daca B este proprietarul exclusiv al casei si-i solicita sa prezinte un act doveditor in acest sens.Rosetti-Balanescu. c.. Proprietatea este un fapt istoric si social persistent .Ripert) c)”. . din punctul de vedere al nevoii.folosire . mai precis a unor noi forme de apropriere ce se aplica bunurilor incorporale.5. si care trbuie primit ca atare. intrucat vointa are existenta –ei-infapt in lucru. sub presiunea necesitatilor sociale.Hegel) 12 .infapt in el..Dreptul de proprietate capata astfel toate atributele personalitatii noastre juridice. sa caute sa faca o repartitie mai dreapta. ca ceva pozitiv.Este vorba despre proprietatea literara. Cerinte: a) Considerati intemeiata atitudinea lui X ? c) In ce conditii ar fi putut B sa inchirieze imobilul? Dar daca ar fi fost coproprietar ? III..08.. Fara indoiala..Al.Hamangiu.reflexia vointei in sine din lucru-instrainare-judecata pozitiva.. ca fiind mijloc.”(M. necesitau a fi protejate.Djuvara ) d)” A avea proprietate apare.Nu trebuie sa confundam existenta proprietatii individuale cu repartitia ei . b.In cele din urma. toate proprietatile pe care le avem. necesar si neinlaturabil. in sensul cel mai larg al cuvantului. adica toate drepturile.. In primavara anului 2001.Baicoianu) b)”In cursul secolului trecut . .Legiuitorul poate. despre fondurile de comert si despre valorile mobiliare. negativa si infinita a vointei asupra lucrului. Planiol. sector x. notiunea de proprietate s-a extins asupra unor noi categorii de bunuri care. se paote afirma ca inflorirea proprietatilor incorporale corespunde unei extinderi a notiunii de propietate. care s-a transformat fara a pieri . situata in strada 1 Mai . care consista tocmai in conceptia atribuirii unor drepturi. vointa isi are existenta –sa.. cand se face din acesta factor prim. proprietatea lui A. B face cunoscut printr-un anunt la mica publicitate ca inchiriaza o parte din imobil...Intre A si B intervine la 12. permit sa-i apreciem forta sa de expansiune. Bucuresti. ca in ceva negat. luare nemilocita in posesie .2000 un contract de inchiriere privind o casa de locuit. sa calificam dreptul asupra acestor bunuri ca fiind un drept de proprietate.

2001.Notiune. .Rosetti-Balanescu. I. Editura ALL. Insa accentul politic al termenului a fost retinut. Justificare. această limitare a dreptului este precizată imediat după proclamarea caracterului său absolut. ALL Beck. formalităţi. limitarea dreptului de proprietate. C. C. Nu poate fi vorba de un drept de proprietate al unui Adam singur existent pe lume. prin intermediul aceastei funcţiuni a proprietăţii. pentru ca nu poate interveni decat cel putin intre doua persoane . titularul neputând uza sau dispune de dreptul său decât cu respectarea anumitor condiţii. Ed. „Drept civil. monarh absolut in casa sa.Al.Baicoianu. cele imobiliare). 2.”( J.”Tratat de drept civil roman”. inainte de aparitia Evei. cand titular ar fi un Robinson singur existent in insula lui.Hamangiu. Din punct de vedere tehnic. 13 . acestea impunându-se cu titlul de restricţii în cadrul exercitării dreptului său .enunţă că prerogativele sale se exercită în limitele determinate de lege.Poate ca ar trebui sa-l intelegem dintr-o perspectiva tehnica. marcand pozitia proprietatii in gama drepturilor reale. care pot fi grupate în două mari categorii: limite materiale şi limite teoretice ( juridice). Justificarea limitării se regăseşte în ideea armonizării interesului individual cu cel general al societăţii şi care. 2.e)”Dreptul de proprietate.definind dreptul de proprietate. Bîrsan..s-a conturat pe cale jurisprudenţială abuzul de drept în materia proprietăţii şi s-au elaborat legi speciale reglementând regimul şi circulaţia diverselor categorii de bunuri(în special.Clasificare.-sau mai precis. Orice drept se exercită în cadrul anumitor limite.o reflecţie cu rolul de a contribui la conturarea regimului juridic al dreptului de proprietate. 27-48. ca orice drept.480 Cod civil. Art. Vol.având ca izvor formal contractulvizează atributele sale şi se manifestă în sens negativ... LIMITELE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ I.8 s.p.Scurte precizari teoretice 1.Fiecare cetatean. astfel. p. fiecare francez devenit Ludovic al XIV-lea.Djuvara) f)”Termenul <absolut> este cel mai stralucitor din intreaga definitie a dreptului de proprietate. fără însă a muta discuţia pe terenul unei eventuale distincţii (cu serioase accente polemice)dintre proprietate ca drept subiectiv şi proprietate ca funcţie socială.Les Biens) Bibliografie minimala 1. o precizare importantă trebuie efectuată : vom reţine funcţia socială ca justificare a îngrădirii exerciţiului deptului de proprietate numai în măsura în care prin “proprietate-funcţie socială” vom înţelege nu o noţiune de drept ci o idee. nu asta inseamna Revolutia ? <Absolut> este in mod curent tradus ca nelimitat..u.” ( M. Aşadar.II. în scopul împlinirii ei. cum nu poate fi vorba de un drept de proprietate. Bucureşti. 1997. transpusă în materia proprietăţii este de a natură a reliefa funcţia socială a acesteia. este un drept social in principiu.. ceea ce creează o impresie oarecum contradictorie a definţiei legale.Carbonnier. Drepturile reale principale”.

de interes arhitectural.Regimul terenurilor şi construcţiilor. Limitele legale de interes public sunt susceptibile de mai multe clasificări. 3. -decurgând din caracterul periculos al anumitor bunuri .Codul civil tratează materia limitelor dreptului de proprietate în sarcina proprietarilor în titlul consacrat servituţilor. 4.a). istoric.Limitele legale. fie după felul bunului ( mobil sau imobil). 2) în înălţime. 3) convenţionale.limitele teoretice sau juridice se clasifică în funcţie de izvorul lor formal în : 1) legale. Sediul materiei regimului juridic al terenurilor se află în următoarele acte normative: Constituţia României. deoarece face o distincţie inutilă între cele două forme de servituţi. cultural) .44.1.653 din 22 iulie 2005). privind asigurarea siguranţei transporturilor aeriene.obiect al dreptului de proprietate: privind ocrotirea mediului inconjurator. decurgând din importanţa anumitor bunuri.nr. 2) judiciare. fie după natura interesului public ocrotit ( economic. întrucât include sub “paravanul” unei singure noţiuni. 3.of. sub denumirea de servituţi naturale si legale. de interes economic general. 4.vom reţine în cadrul acestei secţiuni îngrădirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor.1.în ceea ce priveşte limitele materiale. 3) în adâncime. cultural. 14 . decurgând din apărarea siguranţei naţionale. acestea interesează în principiu bunurile imobile şi au în vedere delimitarea proprietăţii asupra terenurilor: 1) in suprafaţă. social.servitutea.Această ultimă clasificare a servituţilor este criticabilă atât din motivul lipsei de fundament. Titlul X “Circulaţia juridică a terenurilor” din Legea nr 247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii şi justiţiei(M. de act normativ emis de Parlament.2 Limitele legale de interes privat. b).Limitele legale decurgând din importanţa anumitor bunuri.Apelând la criteriul mixt de clasificare a limitelor legale de interes public – natura interesului ocrotit şi felul bunului asupra căruia poartă dreptul de proprietate. 3.cât şi din lipsa utilităţii sale practice. Izvorul formal al acestei categorii de limite îl constituie legea – în accepţiunea ei largă.instituţii diferite. art.Criteriul în funcţie de care vom clasifica limitele legale va fi natura interesului vizat: public sau privat.În acest capitol ne vom ocupa exclusiv de limitele teoretice ale exerciţiului dreptului de proprietate.

-în caz de moştenire legală( art.Există câteva situaţii prevăzute în Legea nr.114/1996. caracterul străin al capitalului ( chiar şi sută la sută străin) unei persoane juridice române nu are relevanţă. 15 .350/2001.2.2 alin 1 Titlul X). c) Limitele legale ale exerciţiului dreptului de proprietate privată asupra construcţiilor sunt reprezentate de certificatul de urbanism şi autorizaţia pentru executarea lucrărilor de construire sau desfiinţare a construcţiilor. pentru identitate de raţiune. -forma autentică este necesară şi pentru constituirea unui dezmembrământ (alin.112/1995. economic şi tehnic al construcţiei. 2 Constituţie se aplică şi persoanelor juridice străine . Legea nr. b)Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în anumite condiţii : -aderarea la Uniunea Europeană.Eliberarea lui nu conferă dreptul de executare sau desfiinţare a construcţiei. b)Persoanele fizice şi juridice străine pot dobândi dreptul de proprietate asupra construcţiilor.44 alin . Legea nr. conţinând date referitoare la regimul juridic. Regulile de bază ale acestui regim juridic sunt următoarele: a)Terenurile proprietate privată sunt în circuitul civil. aceeaşi cerinţă este necesară şi pentru transferul dezmembrămintelor.453/2001 privind autorizarea executării de construcţii. însă. Legea nr.2 Titlul X.partajare sau comasare a bunurilor imobile). însă înstrăinarea şi dobândirea lor pot avea loc numai cu respectarea prevederilor legale (art.Legea nr. -autorizaţia de construire este un act administrativ emis pentru a asigura concordanţa dintre activităţile de construcţii şi conţinutul documnetaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism(art. 4.44 alin.2 art.2 Constitutie). -potrivit tratatelor internaţionale .342/1997. -certificatul de urbanism este un act administrativ de informare. -în funcţie de reciprocitate.85/1992.29 în care eliberarea certificatului d eurbanism este obliogatorie pentru încheierea anumitor operaţiuni juridice( autentificarea actelor de înstrăinare. -conform legii organice. Sediul materiei este reprezentat de Legea nr.61/1990.2 legea 50/1991) d)Prin legi speciale este reglementată dobândirea în proprietate privată a locuinţelor proprietatea statului sau construite de către stat: Decretul –lege nr.1 Titlul X Legea 247/2005). Regimul juridic al construcţiilor.art. art. d) Se interzice înstrăinarea terenurilor cu privire la titlul cărora există litigii privind reconstituirea dreptului de proprietate privată şi legalitatea titlului de proprietate (art.213/2005 privind dobândirea de către cetăţenii străini şi apatrizi a dreptului de proprietate asupra terenurilor .350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul şi de Legea nr. Principalele reguli aplicabile circulaţiei juridice a construcţiilor sunt : a)Construcţiile proprietate privată sunt în circuitul civil iar înstrăinarea şi dobândirea lor sunt guvernate de principiul consensualismului. Conform Deciziei Curţii Constituţionale nr. c)Este necesară forma autentică a contractelor de înstrăinare şi dobândire a terenurilor (art.4 Titlul X).

4 Legea nr.Legea declară inalienabile anumite bunuri.pentru lucrări de utilitate publică. 7 Legea nr. 6. . .3. Sediul materiei: -Constituţia Romaniei : art.44 alin.Trei condiţii sunt necesare pentru declararea utilităţii publice: -efectuarea unei cercetări prealabile de către comisii. însă.33/1994 sunt menţionate lucrările de utilitate publică. 33/1994).3 . prin cesiunea amiabilă a dreptului de proprietate asupra imobilului (art. municipiilor şi judetelor. Sunt exceptate bunurile imobile proprietate publică şi bunurile proprietate privată a statului. alin.6 din Legea nr.înscrierea lucrării de utilitate publică în planurile urbanistice şi de amenajare a teritoriului.Limite legale care conduc la pierderea dreptului de proprietate privată.29 şi art.33/1994 din bunurile imobile proprietatea persoanelor fizice şi juridice(cu sau fără scop lucrativ). precum şi din cele aflate în proprietatea privată a comunelor. Din definiţie rezultă condiţiile şi obiectul exproprierii.pentru alte lucrări utilitatea publică se declară prin lege. . 6.33/1994.Expropierea se poate face numai în cazuri excepţionale. Exproprierea pentru cauza de utilitate publică.. socotiţi de la inceputul anului următor celui în care s-a făcut înscrierea proprietăţii . -dreptul de uz are un caracter strict personal. art. în schimbul unei despăgubiri. despăgubirea va cuprinde valoarea reală a imobilului precum şi prejudiciul suferit de proprietar sau alte persoane îndreptăţite. adică anterioară transferului dreptului de proprietate din patrimoniul proprietarului.2 din Legea nr. Despăgubirea trebuie să fie dreaptă. se parcurg trei etape: a)Declararea utilităţii publice de către Guvern sau consiliul local( art.civ). 33/1994). Definiţie: exproprierea pentru cauza de utilitate publică reprezintă mecanismul de trecere în proprietatea publică a unor bunuri imobile proprietate privată. 3 indice 1 şi alin.În art. de drept substanţial şi de drept procedural.Obiectul exproprierii este format. obiecte ale dreptului de proprietate privată : -terenurile atribuite prin constituiea dreptului de proprietate.Acordarea de despăgubiri drepte şi prealabile. fără ca această enumarare să fie limitativă.1. Exproprierea se poate realiza prin bună învoială.39 Legea 18/1991 nu se pot înstrăina timp de 10 ani. -locuinţele cumpărate în condiţiile art.Inalienabilitatea legală. adică să acopere întreaga pierdere înregistrată de persoanele vizate prin măsura expropierii.5. potrivit art. -Legea nr. Despăgubirea trebuie să fie prealabilă.33/1994.26 din legea nr.Potrivit art.9 Legea 112/1995 nu pot fi vândute de către chiriaşiicumpărători timp de 10 ani calculaţi din momentul cumpărării. de drept public şi privat. numite de Guvern sau de către consiliul judeţean. În lipsa unei cesiuni amiabile. Exproprierea are o natură juridică complexă. 5. oraşelor. -existenţa interesului naţional sau local care să confere lucrărilor caracter de utilitate publică.18 (1). 5.571 C. B. în scopul executării unor lucrări de interes public. Condiţiile exproprierii sunt considerate adevărate principii care guvernează materia exproprierii:declararea utilităţii publice şi acordarea unei despăgubiri drepte şi prealabile. A.Declararea utilităţii publice . neputând fi cedat sau închiriat (art. întrucât în conţinutul ei intră mai multe acte şi fapte juridice .Procedura exproprierii. 16 . adică cele dobândite potrivit art.

35 şi 36 din Legea 33/1994: dreptul de retrocedare şi de preferinţă la vânzarea imobilului expropriat. nu si in ipoteza imobilelor expropriate in baza legii vechi.” Se adauga premisa ca existenta proprietatilor invecinate este de natura sa impuna titularilor si o obligatie generala de a nu aduce atingere dreptului vecinului. Protecţia expropriatului se realizează în condiţiile art. Textele legale care permit restrângerea dreptului de proprietate pe cale contractual ă sunt art.588 c. Insa aceasta teorie ridica de lege lata doua probleme : una de ordin general.b)Măsurile pregătitoare exproprierii (art.civ.13-20 Legea nr.1-3 Decretul31/1954 si care cere corelarea dreptului subiectiv cu interesul obstesc( criteriul obiectiv al teoriei abuzului de drept) .Limitele conventionale ale dreptului de proprietate.588 C. Fundamentul juridic al limitarii dreptului de proprietate il constituie abuzul de drept al proprietarului vecin.33/1994).Exista o serie de texte legale care permit ingradirea dreptului de proprietate pe cale judecatoreasca: . 17 . 7. Domeniul de aplicaţie îl formează starea de vecinatate alături de clauza de inalienabilitate.4 din Constitutie :”Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati.iar in lipsa acestora. civ care pleaca de la premisa unor obligatii asumate prin conventie . legii revenindu. Dreptul de retrocedare se aplica numai in cazul imobilelor expropriate dupa intrarea in vigoare a L 33/1994( sau aflate in curs de expropriere la acea data).având in vedere reglementarea ei actuala in art.art.si care vizeaza insasi revizuirea intregii teorii a abuzului de drept. b c)Exproprierea şi stabilirea despăgubirilor ( art.” -art. 33/1994).”Legea obliga pe proprietari la osebite obligatii unul catre altul. 21-33 Legea nr. Expropriatorul întocmeşte propunerile de expropriere (planul imobilului şi oferta de despăgubire) care se depun la consiliile locale şi se notifică titularului dreptului de proprietate. intrucat se opune principiul neretroactivitatii legii civile. fara chiar se existe vreo conventie intre dansii..i rolul de a statornici regulile raporturilor de vecinatate.41 pct..Limitele judiciare ale dreptului de proprietate.44(6) Constitutie si art. iar a doua problema.de ordin particular.este dictata de aplicarea teoriei in materia starii de vecinatate care presupune existenta unor inconveniente independent de ideea producerii uniu prejudiciu propriu-zis. 8.

după cum limitarea proprietăţii constituie obiectul principal al contractului sau se realizează ca urmare a asumării de catre proprietar a unor obligaţii secundare: -conventia are ca obiect însăşi îngrădirea dreptului de proprietate. a)Sediul materiei. Faptul reglementarii relativ recente a clauzei de inalienabilitate in dreptul francez nu a oferit insa rezolvare unor probleme teoretice si practice datand inca de la sfarsitul secolului al XIX-lea referitoare la natura juridica a clauzei si la sanctiunea care intervine in caz de nerespectare a acesteia ( mai precis. b) Admisibilitatea în principiu a clauzei . c)Conditiile de admitere a clauzei de inalienabilitate: c.1310. -convenţia are ca obiect transmiterea cu titlu oneros sau gratuit a dreptului de proprietate cu privire la un bun . pentru efectul de opozabilitate fata de terti.În ceea ce priveşte operarea limitărilor pe cale convenţională . şi anume : evitarea reinstaur ă rii aş a-ziselor bunuri de mân ă moart ă .o asemenea clauză – indisponibilizarea temporar ă a bunului.civ.si al caror câmp de aplicare sar opune acceptarii unei clauze de inalienabilitate.Meme dans ce cas.al destinatarului clauzei sau al unui terţ. decât în anumite condiţii de distanţă sau înălţime. Este considerată . problema fundamentului sanctionarii).-interzice substitutiile fidei comisare .1.803 C. ” Les clauses d’inalienabilite affectant un bien donne ou legue ne sont valables que si elles sont temporaires et justifies par un interet serieux et legitime.Al ă turi de îndep ă rtarea acestor obiec ţ iuni teoretice.-să fie întemeiată pe un interes serios şi legitim.de exemplu. art.de a planta reciproc sau unilateral arbori la o distanţă mai mică decât cea legală. In materie imobiliară. se impune notarea clauzei de inalienabilitate in cartea funciara . a obligaţiilor asumate de proprietarii vecini.1306-statueaza ca pot vinde si cumpara toti cei carora nu le este oprit prin lege . 8.Dimpotrivă. le donataire ou le legataire peut etre judiciarement autorise a disposer du bien si l’interet qui avait justifie la clause a disparu ou s’il advient qu’un interet plus important l’exige. art. spre deosebire de Codul civil francez care a fost modificat prin Legea din 3 iulie 1971. Obiectul clauzei de inalienabilitate il constituie lipsirea dreptului de proprietate de atributul sau esential -abusus . 2 18 . temporară o clauză care este prevăzută până la ajungerea la maturitatea legală a destinatarului ei.Clauza de inalienabilita t e .-clauza sa fie temporară. introducandu-se articolul 900-12.pentru validarea clauzei de inalienabilitate au contat o serie de considerente de ordin practic : intersul serios al dispun ă torului clauzei şi caracterul temporar al acesteia.se disting două moduri .se în vedere scopul urm ă rit prin legiferarea lui.Este ipoteza stării de vecinătate.de exemplu. nu îndeplineşte această condiţie o clauză care ar fi stipulată pe toată durata vieţii stipulantului sau destinatarului ei. care poate fi al dispunătorului. Considerat cel mai puternic argument contrar admiterii clauzei de inalienabilitate . principiul circula ţ iei libere a bunurilor a fost însă înlă turat de la aplicare . Faţă de obiectul principal al convenţiei (transmiterea unui drept real) limitarea dreptului de proprietate transmis are un caracter secundar în aceste ipoteze. 2.ridicate la rangul de principii.:art. avându. In Codul francez clauza de inalienabilitate este reglementata in titlul consacrat liberalitatilor.deziderat care nu este în pericol faţă de efectul realizat printr.1.consacra principiul liberei circulatii a bunurilor. Exista insa unele texte ale Codului civil.Codul civil roman nu contine o reglementare a acestei materii. instituindu-se obligaţia cumpărătorului sau donatarului de a nu-l înstraina sau de a nu construi de exemplu.

.cit.Vasilesco. U. nu se pot aplica în acest caz. este necesar să se distingă între o eventuală incapacitate a persoanei .Vasilesco. În al doilea rând. art. În general. ”En verite. întrucât nu şi-a găsit ecou în cadrul dispoziţiilor art.civ. pe cand executarea silită a obligatiilor de a face priveşte un act juridic valabil încheiat. în discutarea naturii juridice a clauzei de inalienabilitate se porneşte de la următoarea observaţie : clauza este inserată într-un act juridic fie în considerarea bunului(indisponibilitate reală). absolută a bunului în considerarea naturii sale (de bun aflat in domeniul public.cu privire la modalitatea de înţelegere a inalienabilităţii respective în sarcina dobânditorului . în scopul desfiinţării actului de înstrăinare prohibit.p. pe scurt. ar însemna ca studiul de faţă să se preocupe de interdicţia de înstrăinare. înţelegem să avem următoarele comentarii .” U. întrucât suntem în prezenţa a două domenii distincte de aplicare: nulitatea presupune un act juridic nevalabil. de exemplu). însă.civ. p . unul de natură principială.4 Faţă de aceste repere generale .Al.18/1991. Ibidem. op.cit.60. 3 4 5 6 C.213/1995 ş.Natura juridică a clauzei de inalienabilitate.Mais un proprietaire ne peut pas prendre une disposition qui frapperait un bien d’indisponibilite reele. şi nu de clauza de inalienabilitate.209.900-1din Codul civil francez care utilizează denumirea “clauza de inalienabilitate”.Dans ce cas. se înţelege prin clauza de inalienabilitate o indisponibilitate totală şi perpetuă a bunului (punându-se semnul identităţii între cele doua noţiuni).8. fiind vorba mai mult de valoarea sa explicativă – doar parţială .cit.2.a.60. Hamangiu. Principalele sisteme propuse pentru explicarea naturii juridice a clauzei de inalienabilitate sunt. nu este judicios a se subsuma noţiunea inalienabilităţii unui bun noţiunii de indisponibilizare totală . există exemple de inalienabilităţi legale temporare a unor bunuri care se aflau în circuitul civil( cele stabilite prin Legea nr. Legea nr. nu şi cele care sunt în comerţ .op. inalienabilitatea temporară stabilită în contract s-ar manifesta ca o obligaţie de non facere în sarcina dobânditorului bunului.) . şi astfel o consideră..p. l’objet n’est pas luimeme susceptibile d’appropriation privee. prin convenţia părţilor . continuând linia logica a distincţiei mentionate . şi care este exclusiv de apanajul legii. în sarcina dobânditorului bunului (fiind vorba de o obligaţie de non facere.Rosetti-Bălănescu. ar permite justificarea acţiunii stipulantului clauzei(înstrăinătorul) de anulare6 a actului subsecvent încheiat .. În al treilea rând. următoarele: a)-obligaţie de a nu face 5.p. Une condition de ce genre serait juridiquement impossible. Avantejele sistemului obligaţiei de non facere sunt doar aparente. fie în considerarea persoanei( proprietarului bunului) .care este exclusiv de domeniul legii – şi o simplă obligaţie instituită .On ne voit d’exemples semblablesque dans le domaine public.Potrivit acestei teze. al doilea ţinând de particularităţile clauzei: principial. implicit ca fiind imposibilă juridiceşte.207..3 Dintr-o altă perspectivă ..1076 C. 19 .1075-1076 C. în opinia noastră. ca argument invocându-se faptul că numai bunurile din domeniul public sunt inalienabile prin natura lor. în ipoteza acceptării tezei potrivit căreia clauza de inalienabilitate a fost stipulată în considerarea persoanei. În primul rând.Băicoianu. op. de asemenea.I. Criticile care pot fi aduse sunt de natură a anula avantajele aparente menţionate şi vizează două aspecte.Se observă că această distincţie nu a trecut testul timpului. în plus. il est difficile de concevoir une chose indisponible par sa nature. cu referire la noţiunea indisponibilităţii reale. a cărei încălcare ar permite intervenirea creditorului(înstrăinătorul) în temeiul art. de o condiţie rezolutorie sau de o sarcină în cadrul unei liberalităţi).

Sistemul propus este lesne de înlăturat. şi anume.a art. aceasta se transmite şi moştenitorilor destinatarului clauzei. operată distinctia dintre bunurile mobile si cele imobile. având în vedere în primul rând. 10 a se vedea autorii citaţi de U. în ambele situaţii nu se justifică din punct de vedere juridic posibilitatea de desfiinţare a actului de înstrăinare a bunului către un terţ. art. 7 20 . p.Droit civil francais.323. Problematica domeniului de aplicare al clauzei este în strânsă legătură cu natura sau regimul său juridic .). cu consecinţa revocării donaţiei pentru neîndeplinirea sarcinii. reţinerea culpei acestuia–nemo auditur propriam turpitudinem allegans. prin înstrăinarea bunului de către destinatarul clauzei.Chenon. Dintre acestea. aşa cum vom demonstra . întrucât eventualul cumpărător nu ar fi dispus să ofere decât un preţ mult sub nivelul pieţei pentru un bun de care nu ar putea dispune juridic. întrucât.explicaţia este simplă.Les demembrements de la propriete fonciere. e)-modalitate sui-generis a actului juridic . mai precis. op. Paris.Planiol. obiecte ale clauzei.350..II. ci numai prin lege(de exemplu.Soluţiile jurisprudenţei franceze mai vechi de acordare a acţiunii în anulare destinatarului clauzei nu sunt la adăpostul criticilor. opera jurisprudenţei.- concret.3.949. 1881.cit. sau . influenţându-le în funcţie de felul contractului în care se regăseşte .p. d)-condiţie rezolutorie10 . 8. 11 Faţă de criticile la care sunt expuse majoritatea sistemelor oferite ca explicaţii ale clauzei de inalienabilitate. Ibidem.Vasilesco.p. clauza ar îmbrăca regimul juridic al unei sarcini.Efectele faţă de terţi.231. 8. dincolo de orice justificare.Din această perspectivă. 9 M. 11 Ibidem.4.206.G.Luţescu. p. acesta apare ca tentativă de surmontare a tuturor dificultăţilor întâlnite.cit. Domeniul de aplicaţie al clauzei de inalienabilitate. c)-indisponibilitate reală-in rem9.p. b)-incapacitate prevazută în persoana destinatarului clauzei-in personam 8.Astfel.Diferenţa dintre acest sistem şi cel bazat pe obligaţia de a nu face constă în faptul că in cazul indisponibilităţii in rem . p. pe motivul ca incapacităţile nu pot fi instituite prin voinţa părţilor. condiţia rezolutorie nu explică soluţiile jurisprudenţiale de menţinere a actului juridic afectat de condiţie şi de desfiinţare a actului de înstrăinare consimţit de destinatarul clauzei.. În cazul înserării clauzei într-un contract de vânzare-cumpărare. o asemenea sancţionare a nerespectării clauzei este dependentă de opozabilitatea faţă de terţi.these. testamente) decât în cazul actelor cu titlu oneros. fiind de pur ordin practic: prezenţa unei asemenea clauze într-un contract de vânzare-cumparare ar diminua în mod evident valoarea lucrului vândut.Les Biens. 1926. Pentru a discuta efectele produse faţă de terţi ale clauzei de inalienabilitate. cea mai importantă critică rămâne cea refritoare la incompatibilitatea domeniului caluzei caoncepută ca obligaţie de non facere şi cel al nulităţii.Ca şi în cazul primului sistem propus. dar care trebuie pusă în acord cu chestiunea efectelor pentru ipoteza îndeplinirii condiţiei.1306 C. şi acesta se remarcă prin valoare sa explicativă.207.Clauza de inalienabilitate are o mai largă aplicare practică în cazul actelor juridice cu titlu gratuit ( donaţii . trebuie precizată în prealabil sfera noţiunii de terţi în această materie si de asemenea.vol. în privinţa contractelor de donaţie. în scopul aplicării clauzei –cu orice justificare.op. ca şi sancţiune pentru nerespecatrea clauzei. Paris. 8 E.civ.Considerăm că acest aspect nu poate constitui un impediment . rolul explicativ limitat se observă în ipotezele în care acţiunea în anulare a actului subsecvent este acordată-potrivit jurisprudenţei franceze -7 destinatarului clauzei.60. am fi în prezenţa unei condiţii rezolutorii ce antrenează desfiinţarea retroactivă a contractului în ipoteza îndeplinirii condiţiei.

În acest scop. Astfel. si .Of. cetăţean român. 12 13 M. deţine o cotă-parte indiviză de ½ care a fost dobândită printr-un contract de vânzare-cumpărare încheiat la data de 6 mai 1998. Acest teren are următoarea situaţie: a) este în suprafaţa totală de 110 ha..236 din 27 mai 1999..000.7/1996 si Regulamentul de organizare si functionare a birourilor de carte funciara. donator fiind W. 21 .Ipoteza opozabilitatii clauzei fata de tertul care achizitioneaza bunul mobil sau imobil (inalienabil temporar) de la destinatarul clauzei. C. coproprietarii unui teren agricol aflat în intravilanul comunei Mogoşoaia. b) A.99/199912) .000. poate să o aloce pentru finalizarea acestui proiect imobiliar este de 11. cu domiciliul în Bucureşti. Problema de drept este reprezentata de posibilitatea ca un asemenea bun sa formeze obiectul clauzei de inalienabilitate .000 de lei.1998. nr.Ipoteza eficacitatii clauzei fata de creditorii chirografari ai dobanditorului bunului imobil( destinatarul clauzei) .61 din 26 martie 1996 şi respectiv.In cadrul notiunii de terti se includ urmatoarele subiecte de drept :creditorii ( care au o garantie reala asupra bunului ) stipulantului clauzei.000.09.. iar suma totală pe care X. vânzător fiind Y. La 26..84 din 23 febr.Aspectul care intereseaza este daca inalienabilitatea temporara a bunului atrage si insesizabilitatea acestuia inlauntrul cat si dupa perioada de inalienabilitate. cetăţean român domiciliat în Franţa.civ. el urmăreşte să achiziţioneze un teren în suprafaţă de cel puţin 90 ha. doreşte să investească în domeniul construcţiilor. de dispozitiile legale referitoare la indeplinirea formalitatilor de publicitate in materie imobilara a clauzei de inalienabilitate ( Legea nr. nr. M. B. doreşte să-l edifice are un cost total (manopera+materiale de construcţie) estimat la 10.000.Ipoteza bunului mobil asupra caruia s-a constituit in prealabil o garantie mobiliara( in baza Legii nr.13) II.In discutarea acestei probleme se va tine seama de aplicabilitatea articolului 1909 C.nr .1999 X.000 de lei. restul de ½ a fost dobândit de B. persoană fizică ce şi-a redobândit cetăţenia română la data de 25 iunie 1997.Rezolvati urmatoarele spete: 1) X. şi B. M. la data de 20 iunie 1997 în urma unui contract de donaţie. respectiv.of.Of. eficacitatea sau opozabilitatea fata de terti se prezinta sub mai multe ipoteze : A. îi contactează pe A.. creditorii chirografari ai destinatarului clauzei (dobanditor al bunului) si tertul achizitor al bunului. Ansamblul de construcţii pe care X.

cu respectarea tuturor prevederilor legale.01.1997. in calitate de chirias din anul 1980 al imobilului situat in Bucuresti.000. strada Belvedere nr. aratati daca il sfatuiti sa incheie contractul de ipoteca in fiecare caz in parte. art. Cerinte: 1) Prezentati problemele de drept comune celor doua ipoteze ( a. iar X. ca un asemenea contract de ipoteca. in cote-parti egale. apelează la Dvs.Insa.b).persoana fizica.A trateaza cu B in vederea cumpararii cotei acestuia din dreptul de proprietate asuplra terenului. în timp ce B.112/1995.Intrucat proprietarul nu detine lichiditatile necesare reparatiilor.cumparare se perfecteaza la 12.15. deoarece nu s-ar respecta interdictia de inalienabilitate a imobilului cumparat in baza Legii nr. In luna martie 2002. garantand ca in cazul nerambursarii creditului si al executarii silite.9. devine inaplicabil. este nevoie de contractarea unui imprumut in valoare de 100 milioane lei. b)X contracteaza un imprumut de la Y. X este sfatuit de un prieten arhitect sa inceapa lucrarile de consolidare a casei.2002.112/1995. a) X . X. cu plata integrala a pretului. in valoare de 200 milioane lei pentru achizitionarea unui automobil BMW. în calitate de avocat specializat pe probleme imobiliare întrebându-vă: a) dacă datele mai sus-menţionate sunt suficiente pentru a contura situaţia juridică a terenului.10. 2) Verificati daca sunt respectate dispozitiile legale referitoare la dobandirea in proprietate a terenurilor agricole. timpul estimat pentru efectuarea lucrărilor este de 24 de luni. va obtine un pret foarte mare. 3. b)A detine impreuna cu familia lui un teren agricol in suprafata de 150 ha si in coproprietate cu B . El intentioneaza sa achizitioneze impreuna cu B si C.De asemenea. Institutia de credit la care X a apelat pentru acordarea imprumutului insista pentru inscrierea unui drept de ipoteca asupra imobilului .persoane care nu fac parte din familie.112/1995. confirm art.9 din legea nr.un teren de 300 ha. 2)In calitate de avocat al lui X.000 de lei. este de acord să o doneze. pentru garantarea creditului. in urma cumpararii in baza Legii nr. dacă are resurse financiare suficiente pentru finalizarea proiectului. consilierul juridic atrage atentia negociatorului financiar. care sa-i permita achizitionarea unui apartament intr-o zona centrala din Bucuresti.Contractul de vanzare. il manifesta fata de locuinta proprietatea lui X. oferă cota sa parte indiviză spre vânzare pentru un preţ de 200. in caz de insolvabilitate a debitorului. Cerinte: 1) Identificati problemele de drept comune celor doua ipoteze ( a. doreşte ca întregul fond imobiliar să fie dat spre exploatare cel mai târziu la 01. Pe de altă parte. el marturiseste interesul pe care o anumita persoana. a carei constructie dateaza din 1930. 2. b) care sunt etapele care trebuie parcurse şi condiţiile care trebuie îndeplinite ca proiectul să fie finalizat cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. Insa Y conditioneaza acordarea imprumutuluide inscrierea unui drept de ipoteca in favoarea sa asupra imobilului proprietatea lui X.A. 22 . a)A detine impreuna cu familia lui un teren agricol in suprafata de 150 ha. care deocamdata doreste sasi pastreze anonimatul. b) ale spetei. se hotaraste sa faca uz de dreptul sau de cumparare a acestei locuintei .un teren de 100 ha.

cu conditia de a nu o instraina.2000. b) Rezolvati speta pentru ipoteza in care interdictia de instrainare ar fi fost fixata pana la data in cara B ar fi implinit majoratul.O saptamana mai tarziu.se prezinta la notariat pentru autentificarea tranzactiei imobiliare. acesta chemand in judecata S. La 15. a) In conditiile in care B contracteaza cu C in vedrea achizitionarii de catre acesta a imobilului.380/30.G.02.nr. cu sediul in Bucuresti. actualul detinator al imobilului. investitorul este persoana fizica sau juridica. indicati subiectul de drept si mijlocul juridic prin care se poate sanctiona nerespectarea conditiei stipulate in contractul de donatie. instanta de judecata admita actiunea in revendicare a reclamantului. pentru a ramane in familie si pentru a se bucura de ea si generatia viitoare. X ii prezinta legea speciala in materia investitiilor.6 prevede ca orice investitor. Reclamantul arată că în acel an imobilul a făcut obiectul unei exproprieri pentru satisfacerea unui interes obştesc. in sensul nerecunoasterii dreptului persoanelor juridice straine de a dobandi terenuri in Romania. cu domiciliul sau cu sediul permanent in Romania.1996. O.12. proprietarul unui teren in extravilanul Capitalei.92/1997(M. c) Rezolvati speta pentru ipoteza in care aceleasi parti s-ar fi prezentat la notar inainte de intrarea in vigoare a Ordonantei Guvernului nr.1997.1995.02. cerandu-i concursul pentru demararea afacerii. A si X. Terenul respectiv este revendicat in justitie de catre A la data de 15. partenerul roman. care investeste in Romania. 7.02. iar potrivit art. introduce o acţiune împotriva Consiliului Local al Oraşului X. 5.in calitate de reprezentant al companiei straine.2 lit. situatie juridica ce contravine Constitutiei. care ar fi fost soarta dreptului de proprietate al companiei germane dupa momentul modificarii O. persoana fizica . achizitioneaza un teren in suprafata de 15 ha de la X. rezidenta sau nerezidenta. in acest sens.92/1997. Societatea comerciala “Bavariamobile” AG cu sediul la Munchen va investi in Romania in domeniul constructiilor de masini.”Bavariamobile” Romania SRL. poate dobandi drepturi reale asupra bunurilor mobile si imobile. b) Solutionati speta in situatia in care notarul ar fi autentificat tranzactia imobiliara.4.02.Of. la data de 12. Este legala solutia instantei ? 6.G.1997). A.10. managerul companiei il contacteaza pe X.1997. X trateaza in numele investitorului german cu A. iar societatea comerciala din Munchen are. fiind vorba de un imobil cu un stil arhitectural deosebit si cu valoare sentimentala deosebita pentru donator.nr. ori in strainatate. Comparand titlurile de proprietate ale partilor litigante. la 1.C.92/1997. Societatea comerciala “Bavariamobile”Romania SRL. Notarul refuza insa autentificarea.10.05.La 25. solicitând retrocedarea unui imobil care îi aparţinuse cu titlu de proprietate până în anul 1987.La 12. pentru achizitionarea imobilului si construirea fabricii.1997. nr.c. persoana a juridica rezidenta sau nerezidenta. al carui unic asociat este societatea comerciala “Bavariamobile” AG cu sediul in Munchen. A ii doneaza o casa nepotului sau B . motivand ca o asemenea operatiune juridica este contrara Constitutiei . intrucat considera ca societatea comerciala parata este formata cu captial 100% german.in varsta de 15 ani. care in art. Cerinte: a) Comentati refuzul notarului de a autentifica contractul de vanzare-cumparare la data de 23. de asemenea capital strain in totalitate. şi anume 23 .1996.

pusa in serviciul colectivitatii. transformand-o in proprietate colectiva. nu începuseră lucrările determinate în decretul de expropriere.. refelecteaza tendinta ca proprietatea sa inceteze de a mai fi un drept subiectiv intangibil si absolut spre a deveni. I.proprietarii ridica exceptia de neconstitutionalitate a acestei prevederi legale in raport cu art.33/1995. sa consemneze pe numele expropriatilor sumele stabilite drept despagubire. Ce solutie pronuunta instanta si cu ce motivare ? 9... si sa confiste. inalti fiecare de 20 m .” ( G. pe proprietatea sa ridica un numar de zece stalpi de lemn. ce intereseaza ordinea publica si declara ca intelege. A va solicita in calitate de avocat in legatura cu posibilitate introducerii unei actiuni in justitie impotriva lui B. solicitand punererea de indata in posesia terenurilor apartinand acestora. In motivarea actiunii. si se scoate mai mult in evidenta functiunea sociala pe care ea este chemata sa o indeplineasca..) individual . vecinul sau. ca dispozitia constitutionala nu consacra posibilitatea unei derogari de la caracterul prealabil al despagubirii acordate pentru expropriere.In aproprierea campului de testare . reclamanta invedereaza faptul ca exproprierea are loc in vederea efectuarii unei lucrari . B se opune. În motivarea acţiunii se menţionează că. legiuitorul trebuie sa se fereasca de a face doua lucruri: sa loveasca in principiul si in forma proprietatii individuale.Baicoianu) b)” Dar. in termen de 30 de zile de la data ramanerii definitive a hotararii. B si C .planoare.Literatura juridica Comentati urmatoarele citate : a)”.Care va fi temeiul acestei actiuni? III.33/1994. in regim de extrema urgenta. In replica. A ii cere lui B sa-i inlature. c)Solutionati conflictul de aplicare a legii in timp.Hamangiu.35 din Legea nr. Acţiunea este motivată în drept pe dispoziţiile art. bogatia economisita.41 alin. aratand.De aici nesfarsitul lant de ingradiri care merg de la simplele restrictiuni in exercitiul ei pana la suprimarea totala a acestuia prin expropriere si care.B.A se ocupa cu construirea si testarea unor aparate de zbor fara motor.nu ramane mai putin adevarat ca. sub forma exagerarii impozitelor.32 din Legea nr. pe capital sau pe succesiuni . se pune mai putin accent pe caracterul ei ( al proprietatii-n.n. invocand faptul ca poate dispune oricum de proprietatea sa.La 15. in mod constant. in cazul admiterii cererii sale urmate de punerea de indata in posesie.Lutescu) 24 .RosettiBalanescu. pe venit . Cerinte : a)Rezolvati cererea introdusa de A.. alaturi de familie. 3 din Constitutie. până la data introducerii cererii de chemare în judecată.Al.. intrucat mai multe planoare au fost distruse intrand in acesti stalpi.03 1999. in conceptia moderna. 8.construirea unei staţii hidrometeorologice pe terenul unde era situat imobilul în cauză.“ (C. o institutie supla si ordonata. b) Precizati care este natura juridica a dreptului de retrocedare. in conformitate cu art. Consiliul General al Municipiului Bucuresti formuleaza o cerere de expropriere impotriva proprietarilor A. in acest sens.

c)”Proprietarul este tinut de anumite obligatii datorita dreptului pe care il exercita supra bunului. reglementarea proprietatii trebuie sa se supuna unor directive de bun sens si care intereseaza sau aspectul sau material. si exproprierea este adesea pentru proprietar un izvor de beneficii.Dreptul de proprietate este afectat de modalitati atunci cand exercitiul sau este impartit fie prin vointa titularului.Hamangiu. 2. daca raporturile de vecinatate nasc in sarcina proprietarilor respectivi indatorirea de a-si exercita drepturile in asa fel incat sa nu jeneze exercitiul drepturilor celorlalti dimprejur. C.” (M.Planiol. Bucureşti. ci persoana abstracta a proprietarului. Atias) g) “ Cu aceste masuri.” (C. nu este deloc usor a stabilii criteriul dupa care se va aprecia raspunderea ce apasa asupra acestora cand au depasit limita exercitiului normal al drepturilor reale.Dimpotriva. fie prin vointa legiuitorului . MODALITATILE DREPTULUI DE PROPRIETATE I.”(M. proprietatea anulabila. G. exproprierea este arareori pagubitoare proprietarilor expropriati.Lutescu .” ( G. 1946.Filipescu G.Planiol.Sistemul fondat pe raspunderea delictuala. intre doua sau mai multe persoane care exercita cumulativ toate prerogativele dreptului.Enumerare.Sistemul obligatiunilor nascand din quasi-contractul de vecinatate. 2. valoarea sa. pe care o gasim exprimata in unele hotarari judecatoresti. 48-82.Notiune.Ion .” (Ch.”Teoria generala adrepturilor reale”. 2001. valoarea bunurilor expropriate se socoteste in genere in mod larg. Drepturile reale principale”.p.Specific experientei juridice este de a ajuta la reconstructia reactiilor individuale.Ripert) e)”Pe de alta parte.Lutescu) f)”Stabilirea restrictiilor proprietatii nu este o initiativa de luat la modul lejer! Pentru a fi oportuna.Rosetti-Balanescu. aceste obligatii sunt calificate propter rem pentru ca debitorul nu este o persoana determinata .Al. jurisprudenta a conceput clauzele de inalienabilitate ca pe o categorie distincta a sarcinilor personale si conditilor rezolutorii propriu-zise care lovesc bunurile obiect al donatiilor sau legatelor de o indisponibilitate reala (in rem). trei au fost sistemele spre care s-a indreptat atentia doctrinei si jurisprudentei:1. 25 . Idea indisponibilitatii reale .Ele au acest caracter remarcabil de a fi transmise pasiv in acelasi timp cu dreptul de proprietate pe care il insotesc.230-254. folosinta directa.Baicoianu) Bibliografie minimala 1. In aceasta privinta. Consecintele sociale ale constrangerilor exercitate asupra proprietarului se pot prevedea cu greutate : ele dejoaca calcule si anticipari si deschid calea catre altele asemenea .Ripert) d)”In realitate. I.Scurte precizari teoretice 1. sau aspectul sau juridic. da un fundament actiunii in nulitate si determinarii persoanelor care pot exercita aceasta actiune. ALL Beck. G. „Drept civil. Ed.3. Bîrsan. p.Tribunalele vegheza de altfel cu grija ca exproprierile sa nu fie un izvor de abuzuri pentru auroritatile administrative . In dreptul civil exista urmatoarele modalitati ale dreptului de proprietate privata : proprietatea rezolubila.Sistemul bazat pe notiunea de abuz de drept.

conditia rezolutorie este reprezentata de faptul ca in urma partajului bunul sa nu cada in lotul celuilalt coproprietar. Din aceasta definitie rezulta trasaturile juridice urmatoare : exista doi proprietari asupra aceluiasi bun : dobanditorul este proprietar sun conditie rezolutorie iar transmitatorul este proprietar sub conditie suspensiva . transmitatorul este proprietar sub conditie suspensiva.1.PROPRIETATEA REZOLUBILA 1.3.Efectele proprietatii rezolubile sunt prezente in functie de urmatoarele ipoteze: -a)conditia rezolutorie este pendinte: dobanditorul este proprietar sub conditie rezolutorie . neavand posibilitatea de a savarsi acte de folosinta materiala asupra bunului.1.introducerea cu succes a actiunii in nulitate relativa are rolul unei conditii rezolutorii.dreptul de proprietate al tertului dobanditor al unui bun comun achizitionat de la un singur proprietar . 2.PROPRIETATEA ANULABILA 2.PROPRIETATEA COMUNA 3. Caracteristicile proprietatii anulabile : .Proprietatea rezolubila atipica: este acea varietate a proprietatii rezolubile care rezulta dintr-un fapt juridic: . potrivit vointei partilor sau in virtutea legii. 3.civ. proprietatea rezolubila poate fi conventionala sau legala. 1. 1.1.Forme. -b)conditia rezolutorie s-a realizat: efectele se produc retroactiv:dreptul dobanditorului dispare iar instrainatorul este considerat proprietar pur si simplu din momentul incheierii actului juridic.Definitie. 26 .836 c.Exista proprietate comuna atunci cand dreptul de proprietate asupra unuia sau mai multor bunuri apartine mai multor titulari care exercita impreuna atributele conferite de acest drept.implinirea termenului de prescriptie sau confirmarea nulitatii consolideaza definitiv dreptul dobanditorului. putand exercita asupra bunului toate drepturile unui proprietar pur si simplu. . 1. el are doar un drept eventual asupra bunului.2.proprietatea comuna in devalmasie.Proprietatea comuna-ca principala modalitate a dreptului de proprietate-se prezinta sub doua forme: -proprietate comuna pe cote parti(si care la randul ei este de mai multe feluri) si .Definitie. Notiune.Proprietatea este anulabila atunci cand transferul dreptului de proprietate s-a realizat in temeiul unui act juridic lovit de nulitate relativa.: revocarea dreptului donatatului pentru survenienta de copil al donatorului.conditia rezolutorie este reprezentata de faptul invocarii accesiunii de catre proprietarul terenului.dreptul de proprietate asupra constructiei al celui ce a construit pe terenul altei persoane.Caracteristici.- proprietatea comuna. proprietatea rezolubila rezulta de regula dintr-un act juridic. . Proprietatea este rezolubila atunci cand transfereul dreptului de proprietate se realizeaza in temeiul unui act juridic afectat de o conditie rezolutorie. 1.4.Caracteristici.Cazuri de proprietate rezolubila legala: art.civ :donatia intre soti in timpul casastoriei este revocabila : art.973 c. -dobanditorul bunului este proprietar sub conditie rezolutorie. -c)conditia rezolutorie cade: dreptul proprietarului sub conditie rezolutorie se consolideaza definitiv iar alienatorul pierde orice drept asupra bunului.

1.mentinere sau incetare depind de vointa titularilor si care poarta asupra unui bun nefractionat in materialitatea lui.o lege speciala-Legea 114/1995-reglementeaza o forma speciala a proprietati comune pe cote parti(fortata si perpetua).starea de coproprietate este nevoie de vointa a cel putin doua persoane.este suficienta vointa unui singur copartas . 14 27 . ca obiect al acestui drept.ceea ce contravine ideii de proprietate comuna pe cote parti.Felurile proprietatii comune pe cote parti.Reglementare.Doua sunt motivele care ne salveaza de aceasta posibila confuzie: 1).In doctrina.definitia opereaza cu doua notiuni dreptul de proprietate si bunul .fiecare dintre titulari avand numai o cota parte ideala din dreptul de proprietate.Precizari terminologice. Doua criterii sunt coroborate pentru a rezulta felurile acestei forme de coproprietate:rolul vointei copartasilor in legatura cu nasterea si mentinerea starii de coproprietate si posibilitatea incetarii coproprietatii prin partaj15: A)-proprietatea comuna pe cote parti (coproprietatea) obisnuita B)-proprietatea comuna pe cote parti(coproprietate) fortata si perpetua . asupra caruia titularii -ce au numai o cota parte din dreptul de proprietate asupra bunului comun.ambele fiind comune titularilor. altfel s-ar transforma dreptul de priprietate comuna intr-o juxtapunere de drepturi individuale si exclusive asupra unei fractiuni corespondente din bun.intrucât incetarea prin partaj depinde tot de vointa copartasilor.dupa cum urmeaza. apartine concomitent mai multor titulari.nefractionat in materialitatea sa.pentru a se naste –pe cale conventionala. Codul civil român de la 1864 se ocupa de coproprietate la materia succesiunii. 15 In legatura cu criteriile folosite s-ar putea obiecta ca primul il include pe cel de.exprimata matematic printr-o fractie.3.insa aceasta comuniune se manifesta din punct de vedere juridic in mod diferit.in cazul coproprietatii obisnuite.temporar.Proprietatea comuna pe cote parti obisnuita este acea forma a coproprietatii a carei nastere. Dreptul de proprietate comuna pe cote parti este acel drept de proprietate al carui bun.al doilea.Definitie.bunul comun nu este impartit ca si dreptul.care exercita impreuna atributele conferite de dreptul de proprietate.pentru a denumi proprietatea comuna pe cote parti se folosesc doi termeni:”coproprietate” si “indiviziune”.Definitie.2.PROPRIETATEA COMUNA PE COTE -PARTI (COPROPRIETATEA) 4. 2). 4. b)-dreptul de proprietate este comun titularilor in sensul ca fiecare exercita un drept de proprietate exclusiv asupra unei cote parti ideale si abstracte din acest drept de proprietate comuna.14 4.accentul cade in al doilea criteriu pe posibilitatea legala de a cere partajul si care nu exista datorita naturii si destinatiei bunuluicomun.in timp ce pentru a se cere impartirea bunului.coproprietatea obisnuita are un caracter provizoriu.Proprietatea comuna pe cote parti(coproprietatea) obisnuita 1.exercita impreuna atributele dreptului de proprietate.in timp ce proprietatea comuna in devalmasie isi afla sediul materiei in Codul familiei.Din aceasta definitie analitica apar o serie de caracteristici si consecinte ale coproprietatii obisnuite: a).Din definitie se desprind o serie de idei definitorii pentru conturarea regimului juridic al coproprietatii : a). c).2. A.

Principiile care caracterizeaza coproprietatea obisnuita au fost formulate pe cale doctrinara si jurisprudentiala: 1-nici un coproprietar nu are un drept exclusiv asupra unei parti determinate dintr-un bun in materialitatea sa. -actele juridice de conservare : prin aceste acte se urmareste pastrarea sau conservarea dreptului iar efectuarea lor necesita uneori inteventii urgente. dupa cum acesta cunostea sau nu calitatea de coproprietar a vanzatorului . in 28 . datorita gravitatii consecintelor unui asemenea act . 4.chiar daca nu a participat la culegerea acestora.Reglementare.in literatura ea a fost criticata iar fostul Tribunal Suprem prin decizia nr.728)din care se desprind caracterul provizoriu al acesteia precum si posibilitatea incheierii unor conventii intre coproprietari pentru mentinerea starii de coproprietate. Drepturile coproprietarilor. In capitolul din Codul civil referitor la succesiuni. respectiv .ei pot apela la justitie).b)-modul in care titularii exercita atributele dreptului de proprietate poate avea o baza conventionala (formând obiectul unei conventii intre copartasi) sau judiciara(in caz de neintelegere intre coproprietari.59) . o mai judicioasa interpretare a chiar textelor Codului civil de la 1864 ar fi condus la o practica unitara:avem in vedere art. exceptia formând-o imprejurarile in care efectuarea unui act de administrare de catre unul din copartasi profita intregi stari de coproprietate. 2. actul de instrainare era supus nulitati relative . 4.solutia difera insa in ipoteza in care un coproprietar savarseste un act de dispozitie cu intentia fatisa de a contracta – bineinteles cu depasirea puterii de care dispune – asupra bunului comun .Izvoarele coproprietatii obisnuitesunt :mostenirea legala. In prima varianta . b)Actele juridice cu privire la intregul bun. regula unanimitatii ramâne valabila. partile nu urmaresc intotodeauna sistarea starii de coproprietate (care este costisitoare).1955 p.Instantele judecatoresti s-au pronuntat in functie de buna sau reaua credinta a cumparatorului . cu conditia de a respecta drepturile celorlati copartasi si de a nu schimba unilateral destinatia bunului.fiind viciat prin eroare. De asemenea. 2.fiecare coproprietar are un drept exclusiv numai asupra cotei sale parti abstracte din dreptul asupra bunului comun.) 3. Drepturile coproprietarilor asupra intregului bun comun sunt guvernate de regula unanimitatii.in conditiile gestiunii de afaceri.incetarea casatoriei prin moartea unui sot sau desfacerae ei prin divorti.D.se regasesc cateva precizari in legatura cu “indiviziunea’(art. -actele de administrare : in principiu.106/1969 a recunoscut posibilitatea unui copartas de a efectua acte de conservare si administrare . argumente contra: o eventuala partajare a bunului comun se opune principiilor ce guverneaza materia coproprietatii.(C.este evident ca regula unanimitatii devine impovaratoare pentru gestionarea bunului in astfel de situatii . in ceea ce priveste actul juridic ca izvor al coproprietatii .civ.1.484 si 485 C. a)Actele materiale asupra bunului comun : bunul poate fi folosit numai de unul dintre copartasi. este discutabila posibilitatea de efectuare a unui partaj de folosinta (voluntar sau apeland la justitie): argumente in favoarea partajului de folosinta: Codul civil nu –l interzice in mod expres. -actele de dispozitie : regula unanimitatii nu cunoaste derogari cu referire la savarsirea unui act de dispozitie cu privire la bunul comun .uzucapiunea.trebuie distins intre actul juridic inter vivos(o conventie) si actul juridic mortis causam(testamentul). anumite reguli de organizare au fost deduse din aplicarea dispozitiilor relative la societatea civila(art.1501 si urm.1864care puteau fi fundamentul dreptuiui copartasului la fructele bunului comun. Absenta reglementarilor in materia organizarii coproprietatii a dus la solutii jurisprudentiale controversate cu privire la culegerea fructelor bunului comun . si nu doar asupra cotei sale ideale din dreptul de proprietate.

Actele juridice asupra cotei –parti ideale din dreptul de proprietate nu se supun vreunei reguli.Incetarea coproprietatii pe cote-parti are loc atunci cand coproprietatea se transforma in proprietate exclusiva apartinanad unui singur titular.prin pieirea materiala a bunului –obiect al dreptului de proprietate comuna datorita unei cauze de forta majora sau caz fortuit. 2. c) coproprietatea fortata asupra despartiturilor comune. uzucapiune. donatie.Caracteristic acestei forme de coproprietate este existenta a doua raporturi juridice de proprietate care au ca obiect un bun principal si respectiv. obligatiile( cheltuielile ) comune revin fiecarui coproprietar in mod proportional cu suprafata bunului flat in proprietate exclusiva.partajul poate fi conventional sau judiciar.Exercitarea drepturilor coproprietarilor este mai elastica decat in cazul coproprietatii obisnuite.Definitie. fiecare copartas poate sa dispuna liber de cota sa parte din drept.Sediul materiei: Legea nr. Caracteristici. d) coproprietatea fortata asupra unor bunuri considerate ca bunuri de familie(Tablouri de familie. comisia de cenzori si comitetulexecutiv. regulile privind operatiunea partajului se regasesc in Codul de procedura civila art. -organele asociatiei de proprietari sunt: adunarea generala. 5. .2. expropriere . suucesiune.D. . 4. folosinta sa fie exercitata potrivit destinatiei bunului comun. B. Proprietatea comuna pe cote-parti stabila si fortata sau pepetua 1. 3. fantani). fiecare coproprietar putand efectua acte de folosinta exclusiva asupra bunului comun. care se constituie prin acordul de asociere al proprietarilor si dobandeste personalitate juridica din momentul inregistrarii la judecatorie.nr.114/1995 si O. fiecare dobandind un drept de proprietate exclusiva asupra unui bun sau asupra unei parti materiale din bun.modul specific de incetare este imparteala sau partajul : operatiunea prin care bunul este impartit materialmente intre copartasi. 29 .673 de la indice 1 pana la indice 13. poteci. b) coproprietatea lucrurilor comune necesare sau utile pentru folosirea a doua imobile vecine( izvoare.timp ce in a doua situatie s-a considerat a fi afectat de conditia rezolutorie a caderii bunului in lotul copartasului.Proprietatea comuna pe cote-parti stabila si fortata din cladirile cu mai multe apartamente.Este acea forma a coproprietatii ce apare in mod independent de vointa coprioprietarilor si poarta asupra unor bunuri care prin natura sau destinatia lorpot fi folosite de mai multi cproprietari si care au o cota-parte ideala si abstracta din dreptul comun de proprietate. constructii funerare etc).Cazurile de proprietate comuna pe cote-parti stabila si fortata: -a) coproprietatea stabila asupra partilor si dotarilor comune din cladirile cu mai multe apartamentede locuit .85/2001 privind organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari.vanzator cu ocazia partajului ( C.G. prin mai multe moduri:vazare-cumparare.83). un bun accesoriu : -dreptul de proprietate exclusiva ce apartine fiecarui titular asupra bunului principal si -dreptul de proprietate pe cote-parti stabila si perpetua asupra bunurilor accesorii pe langa cele principale.Actele juridice asupra bunurilor comune accesorii se infaptuiesc prin intermediul asociatiei de proprietari. cu respectarea a doua conditii: sa nu se aduca atingere drepturilor egale ale celorlalti coproprietari. 4. -activitatea de administrare a cladirii se asigura de catre un administrator-persoana fizica sau juridica. 1967 p.

6. starea de co-devalmasie nu ia nastere intuitu personae.1.Definitie. apartin concomitent mai multor persoane. care poate fi voluntar sau judiciar.Asemanarile constau in urmatoarele aspecte : a). titulari ai dreptului de proprietate comuna.terenuri si constructii.4. a fractiunilor materiale din bunul asupra caruia poarta acest drept.Din definitie rezulta urmatoarele caracteristici ale proprietatii comune in devalmasie : a).de regula. -exista prezumtia unui mandat tacit reciproc intre soti cu privire la bunurile comune. -exproprierea bunului. -pentru incheierea actelor de instrainare sau de grevare a bunurilor imobile. care fixeaza urmatoarele reguli: -sotii administreaza. e)-cu referire la izvoarele .incetarea casatoriei prin divort. b).este necesar consimtamantul expres al celuilalt sot: limitele mandatului tacit reciproc.C. exisa o asemanare partiala numai cu cat priveste conventia partilor.Incetarea proprietatii comune in devalmasie ae loc in urmatoarele cazuri: .contractul dintre parti.3.ambele sunt modalitati ale dreptului de proprietate. cât si cea devalmasa se pot mentine numai prin acordul tuturor coproprietarilor exprimat in acest sens . Proprietatea comuna in devalmasie este acea forma a proprietatii comune in care atât dreptul cât si bunul comun. moartea sau declararea judecatoreasca a mortii unuia dintre soti.35. Proprietatea comuna in devalmasie poate apare ca urmare a unor dispozitii legale sau a conventiei partilor 5. 5. nefractionate in cote-parti abstracte sau respectiv materiale. -in conditiile prevazute in izvorul formal al devalmasiei.Incetarea coproprietatii fortate intervine inurmatoarele cazuri: -pieirea materila a bunului imobil obiect al coproprietatii. folosesc si dispun impreuna in ceea ce priveste bunurile comune.fiecare persoana este titular al dreptului in integralitatea lui si isi exercita puterile asupra intregului bun in materialitatea lui . deciziile se iau in prezenta a doua treimi din membri si cu un vot reprezentand majoritatea simpla( 50% +1 din 2/3 membri inscrisi)..Comparatie intre proprietatea comuna devalmasa si pe cote-parti 6. presupunând existenta mai multor titulari ai dreptului ce poarta asupra unuia sau mai multor bunuri comune. c)-in ambele stari de coproprietate. Izvoare.2. in celelalte cazuri.urmeaza partajul .1. Caracteristici.de formarea unei persoane juridice. 5.in ambele cazuri suntem in prezenta a mai multor subiecte de drept si a unei organizari a exercitarii dreptului de proprietate. c). 16 30 .Exercitarea dreptului de proprietate comuna in devalmasie de catre soti are loc in conditiile art. 5. 5. b). nici un coproprietar obisnuit sau devalmas nu are in proprietate individuala o parte materiala din bunul sau bunurile comune. -transformarea ei in proprietatea exclusiva a unui singur subiect de drept. care poate fi retinuta ca si sursa comuna . cu atât mai mult.fam. intrucat atât copropretatea pe cote-parti.nu exista o determinare a cotelor –parti ideale si abstracte din dreptul comun sau . cu exceptia situatiei in care izvoraste din casatorie si cand se retine acest caracter.PROPRIETATEA COMUNA IN DEVALMASIE 5.insa nu se poate vorbi-in principiu16. o exceptie de la aceasta regula am regasit-o cu ocazia prezentarii proprietatii comune fortate : asociatia de proprietari din cladirile cu mai multe apartamente.-in cadrul adunarii generale. d)-rolul vointei partilor este asemanator.

10. pentru a solicita respingerea acţiunii ? Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare ? 3. A. inclusiv prin instrainare. b).Aceasta situatie de fapt. cunoscând faptul că este interesat să obţină în cele din urmă posesiunea legitimă şi exclusivă asupra apartamentului ? 2) La 12. în coproprietate după cum urmează : A.f)-ambele inceteaza prin aceeasi modalitate. care nu se regaseste in cazul coproprietatii pe cote-parti. or.1998 au rămas ca moştenitori B... în nume propriu. e). intre cei cinci proprietari de apartamente. reclamantii invedereaza faptul ca. au dobândit apartamentul la 13. are in vedere coproprietatea temporara. În susţinerea acţiunii..Deosebirile intre cele doua forme de coproprietate sunt urmatoarele: a)-in timp ce la coproprietatea pe cote-parti. La o săptămână de la eliberarea certificatului de moştenitor. din pricina nefractionarii dreptului comun. In sustinerea actiunii. II . in speta. survenit la 24.civ. d)-numai in ipoteza in care proprietatea devalmasa apare ca urmare a casatoriei (nu si a conventiei partilor) se retine caracterul ei intuitu personae.. folosirea efectiva a podului a fost impartita in mod egal. o cotă-parte ideală de 15%. B .728 C.1998. casatoria pentru co-devalmasie. neivindu-se niciodata diferende intre ei cu privire la acest aspect.la copropretatea pe cote-parti se aplica principiul unanimitatii pentru savarsirea unor anumite acte juridice asupra bunului comun. 17 subliniem ca aceasta observatie subzista numai atunci cand co-devalmasia isi are izvorul in casatorie.exista o serie de izvoare ce sunt specifice fiecarei forme de proprietate comuna cum ar fi : legea. solicitând obligarea pârâtului la restituirea unui apartament. f). in opinia reclamantilor.09. succesiunea pentru coproprietatea pe cote-parti si respectiv. fiecare copartas are un drept exclusiv de proprietate asupra unei cote-parte ideale din dreptul comun. se solicita partajarea unui bun aflat in coproprietate fortata.despre coproprietatea pe cote-parti se spune uneori ca are un caracter instabil si temporar fata de proprietatea devalmasa care se caracterizeaza prin stabilitate17. de altfel. masa succesorală conţinând un apartament situat în Piteşti. introduce o acţiune în justiţie împotriva lui C. in cazul co-devalmasiei functioneaza un mandat tacit reciproc intre proprietari. Ce fel de acţiune credeţi că ar trebui să introducă C.06. uzucapiunea. reclamantul depune la dosarul cauzei contractul de vânzare-cumpărare prin care el şi B. ce argumente credeţi că ar putea opune C. apartamentul către D. o cotă-parte ideală de 85%. de la bun inceput. bun a carui destinatie. Rezolvati urmatoarele spete : 1) În urma decesului lui A. nu si in contract . pe cale conventionala. posibilitatea efectiva a unei imparteli in natura a bunului. care intră de îndată în posesia acestuia. facultate care nu exista pentru co-devalmasi. 31 .2. c). la proprietatea devalmasa nu exista o asemenea fractionare a dreptului comun . fustifica.partajul. B. vinde. aratand ca art. 6. si anume. B.1998 A. C si D formuleaza o actiune de partaj impotriva lui E cu privire la podul imobilului in care fiecare dintre acestia este tiularul unui drept de proprietate asupra unuia dintre cele cinci apartamente. şi C. Faţă de această situaţie. Paratul se opune admiterii actiunii.fiecare co-partas poate dispune in mod absolut de partea sa determinata din dreptul comun.

a) Fratii A si B au dobandit in urma decesului tatalui lor . 4. culminand cu introducerea da catre B a unei actiuni in justitie in noiembrie 2002 impotriva fratelui sau. La 15 aprilie 1995. acţiune în partaj.considerand abuziva cererea reclamantului. Intre cei doi apar in curand neintelegeri referitoare la impartirea recoltei. proportional cu cota sa de ½ din dreptul de proprietate asupra terenului. B.. astfel cum este ea reglementata prin Legea nr. o locuinţă. fiind singurii ca sfolosesc uscatoria aflata la acelasi etaj.18/1991.08. Lumina Lex. p. 2002. domiciliat in comuna. 3)Solutionati cererea introdusa de reclamant. cumpără. o locuinţă stabilă pentru ultimii 3 ani de liceu”. A se apara . solicitand contravaloarea recoltei culese de catre acesta in ultimii patru ani.. şi B.In plus. La 15 mai 1995. iar paratii sunt proprietarii aparatamentelor de la ultimul nivel al blocului. decedează. Y.05. 6. introduce împotriva lui Y. un teren agricol in extravilan in suprafata de 30 de ha in comuna Lunca. invocand urmatoarele argumente: reclamantul nu are calitatea procesula activa necesara introducerii actiunii. în vârstă de 15 ani.1558 din 26. paratul arata ca B nu si-a indeplinit astfel obligatia de valorificare a terenurilor. în coproprietate. va împlini vârsta majoratului. Solutionati actiunea reclamantilor. Bucuresti. determina caracterul esentialmente perpetuu al acestei coproprietati. caracter ce ar putea fi inlaturat numai prin acordul copartasilor. pe această cale. aanalizand si apararea formulata de parati. pentru ca acestuia din urmă să-i fie asigurată.22-23) Solutionati actiunea introdusa de reclamant.aceea de a pune in valoare apartamentele ca bunuri principale. Cerinte: 1)Precizati sediul materiei abuzului de drept si specificul sau prin raportare la datele din speta. lăsându-l ca unic moştenitor pe tatăl său.La 15. care nu este in drept sa emita pretentii la recolta.2000 A formuleaza o actiune in justitie impotriva lui B si C solicitand instantei sa –i oblige pe acestia la eliberarea spatiului pe care l-au ocupat in dispretul dreptului de folosinta comuna. demersul sau nefiind sustinut si de ceilalti proprietari ai apartamentelor din bloc. 2)Poate fi invinuit B de neindeplinirea obligatiei de valorificare a terenurilor agricole ? Argumentati. B.2000.4 din contract. nu a facut dovada dreptului sau de proprietate asupra spatiului a carui folosinta o solicita. A. La 25 mai 1994. 32 .11. in plus. Fiind ocupat cu conducerea unei afaceri in Bucuresti. datorita lipsei sale de interes manifestata de-a lungul timpului fata de cultivarea terenului. de altfel. deoarece in contractul de vanzare-cumparare nu figureaza si spatiul in litigiu.4 mai sus-menţionat ? Argumentaţi răspunsul. Potrivit art. ceea ce inseamna ca nu a i-a fost transmis in proprietate. Paratii se opun admiterii actiunii. “poate cere partajul atunci când A. Este admisibilă acţiunea în raport cu art. Din datele dosarului rezulta ca A a devenit proprietarul unui apartament situat la etajul 1. B nu a avut timpul necesar pentru valorificarea terenului. judetul T. in urma contractului de vanzare-cumparare incheiat cu X la 14. 5.2001 a Curtii de Apel Iasi in “Jurisprudenta Curtii de Apel Iasi”. A.( A se vedea Decizia civila nr. de acest aspect preocupandu-se A.

A. iar cealalta parte a fost inchiriata unitatii “X” . corespunzator recoltei de pe suprafata de 5 ha. In urma decesului lui A. asupra imobilului in litigiu. a admis actiunea formulata de reclamanta A impotriva paratului B. ceea ce in speta nu s-a dovedit.F.de asemenea ca bun propriu. indiferent de partajarea bunului aflat in indiviziune. intre acestia a avut loc o invoiala consfiintita de Judecatorie prin sentinta civila nr. conform intelegerii dintre ei”. obligand paratul la plata sumei de 35 de milioane lei.sotiei lui A.in cote egale. ca pentru a putea promova o asemenea actiune.in extravilanul comunei Lunca. cerand obligarea reclamantei-parate S la plata semintelor si a lucrarilor efectuate pe suprafata respectiva de teren. instanta a ridicat exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei. inainte ca S sa o poata valorifica. in fine. solicitand a se dispune obligarea acestora la plata sumei de 49. reclamantul arata ca este coproprietar . reclamantul nu a cerut iesirea din indiviziune. C si S ( in calitate de unica mostenitoare a defunctului) cu privire la teren. ar trebui sa se faca dovada imposibilitatii exercitarii actiunii in partaj din cauze obiective. plus o portiune de 0. reprezentand contravaloarea recoltei pe anul 2001. B si C detin in coproprietate . In imediata vecinatate se afla o parcela de teren agricol de 2 ha care si care apartine . a fost respinsa cererea reconventionala a paratului-reclamant. Reclamanta invedereaza instantei ca paratul a ocupat abuziv si a cultivat singur o suprafata de teren compusa din partea de 5 ha care-i revenea potrivit intelegerii din 1998. prin care solicitaobligaea acestuia la plata sumei de 60 de milioane lei. 2001 S intenteaza o actiune impotriva lui B.Judecatoria sectorului s. fara sa-i plateasca partea care i se cuvenea potrivit dreptului de accesiune conformart. pentru restul . reprezentand contravaloarea chiriilor incasate pe perioada 1970-1977 pentru un imobil situat in Bucuresti. La 30. In motivarea actiunii. avand urmatorul continut:”Suprafata terenului revine in metraj de persoana de 40 mp si suntem de acord ca partea lui X sa fie folosita de B. 33 .civ.De asemenea. Judecatoria sectorului x din Bucuresti a respins actiunea cu urmatoarea motivare:”imparteala chiriei se poate solicita numai odata cu actiunea privind iesirea din indiviziune. distrugand intreaga productie. b) Care a fost temeiul respingerii cererii reconventionale ? 9. in cote-parti egale. independente de vointa celor indreptatiti sa o ceara.7. ca o parte din imobil a fost locuit de parati. b) Care este temeiul de drept al actiunii reclamantului? c) Comentati hotararea pronuntata. a chemat in judecata pe S. fiind somat sa nu culeaga recolta de pe aceasta suprafata. obligandu-l pe acesta sa lase libera folosinta terenului in litigiu si sa-si ridice constructia edificata pe teren. 8. avand o cota de ½ din dreptul de proprietate. intervine o intelegere intre B. A . cauzat de un accident in 1998.” Cerinte: a) Precizati care sunt problemele de drept din speta.157/1997.I. cu precizarea problemelor de drept din speta. paratul a reactionat in mod violent.. ca.10. Instanta de fond a retinut ca terenul in suprafata de 120 mp era detinut initial in coproprietate de catre B si fratii acestuia X si Y.Din anul 1997. astfel incat fiecare sa se foloseasca cum crede de cuviinta pentru o parte de 5 ha. si A.V.La data de 1 iunie 1977 S.483 c. un teren agricol – bun propriu al fiecaruia dintre ei. Cerinte: a) Comentati hotararea data. impreuna cu paratii. Instanta admite in parte actiunea formulata de S. in suprafata de 15 ha.(S) si fratelui acesteia.707 lei.7 ha din terenul pe care reclamanta il detine du fratele sau . ca in perioada 1970-1977 paratii au incasat chiria . Paratul-reclamant B formuleaza cerere reconventionala.

Ulterior. sfatuindu-l pe B doar sa repare pe alocuri acoperisul deteriorat.Teoria mostenitorului aparent este recunoscuta de doctrina si jurisprudenta in ideea ocrotirii tertului. A si B detin in coproprietate in cote de 25 % si respectiv. in luna august.(G. cu buna credinta si cu titlu oneros a cotractat cu un mostenitor aparent.aparenta in consolidarea concesiunilor petrolifere si aparenta in constituirea ipotecilor conventionale in folosul unor anumite institutiuni de credit”.ulterior inlaturat de adevaratul mostenitor.n. 10.si anume.efecte juridice : “aparenta izvorand din actele savarsite de eredele aparent.autorul supune analizei trei situatii in care proprietatii aparente ii erau recunoscute-la acea vreme.se observa ca proprietatea aparenta nu se incadreaza in sfera notiunii de modalitate a proprietatii .ca si in cazul precedent. B a inceput lucrarile de edificare a unei constructii ce acoperea 80% din suprafata intregului teren. si nu in ideea considerarii ei ca modalitate juridica a dreptului de proprietate.In martie 1998. care se pretinde a fi adevaratul proprietar al imobilului. Y a vandut partea sa de 40 mp lui A.A s-a opus unei asemenea investitii majore. Cu precizarea ca numai prima situatie enumerata este aplicabila dreptului actual. Prin raportare la ceea ce este caracteristic notiunii de care ne ocupam.In cazul proprietatii 18 34 . B se vede nevoit a introduce o actiune in justitie de revendicare. ce modalitate de impartire s-ar impune fata de datele din speta ? III. varul lui A. casa este ocupata de catre X.exercitarea de catre doua (sau mai multe) persoane in comun si simultan in timp a atributelor proprietatii. temandu-se sa nu-si deterioreze relatiile de familie. Literatura juridica Comentati urmatoarele citate : a) “Foarte apropiata de proprietatea conditionala(proprietatea rezolubila si proprietatea anulabilan. Cerinte : 1)In calitate de avocat al lui B cum il sfatuiti sa actioneze in fiecare caz in parte? 2) Daca A si B . existand pericolul ca apa de ploaie sa patrunda in casa. cerandu-i in acest sens concursul lui A.cu motivarea ce urmeaza. care.”18 . fapt pentru care a avut o convorbire telefonica cu A pentru a-l informa ca s-a hotarat sa cumpere materialul de constructi necesar pentru a schimba acoperisul. iar B s-a confruntat cu urmatoarele probleme legate de imobil: a)In primavara aceluiasi an s-a stricat acoperisul.Lutescu) In cercetarea acestui tip distinct de modalitate a dreptului de proprietate.Insa acest argumentoarecum exterior si independent notiunii de modalitate a dreptului de proprietate-nu este singurul pe care il aducem pentru respingerea proprietatii aparente ca si modalitate juridica a proprietatii. A a lucrat in strainatate timp de 10 luni in cursul anului 2002. care in luna noiembrie a aceluiasi an a introdus actiunea ( ale carei capete de cerere au fost mai sus mentionate) impotriva lui B.dintre care una este chiar veritabilul proprietar.iar cealalta exercita atributele proprietatii fara a avea insa nici un drept asupra lucrului care-i serveste de obiect. proprietatea se disputa intre doua persoane. ar ajuge la partajul judiciar al imobilului. acesta insa considera ca o asemenea atitudine nu ar fi oportuna. 75% o casa compusa din 4 camere plus dependinte. a) Prezentati problemele de drept din speta. caci si aici. b) Solutionati cererea introdusa de A.nu sustinem incadrarea proprietatii aparente in randul modalitatilor juridice ale dreptului de proprietate. in caz de neintelegere. in septembrie 1998. b)In timp ce se afla in vacanta.) este proprietatea aparenta.

si nu este nici perpetuu ..n. 35 . concept a carui autonomie s-a manifestat treptat in cursul seccolului XX. iar coproprietatea ca un mod de apropriere a lucrurilor.Reglementare. „Drept civil. din cauza dificultatii de a dministra lucrul de comun acord..” (Jean Carbonnier) Bibliografie minimala 1.De aceea.Acestor modalitati traditionale li se adauga astazi si proprietatea afectata (unui scop sau unei garantii). dispune de lucrul comun.”Teoria generala a drepturilor reale”.Lutescu) e)” O alta modalitate a dreptului de propreitate este proprietatea inalienabila si care consta intr-o paralizara ( temporara) a atribututui abusus. ele are o existente provizorie. si anume ca obiectul dreptului de proprietate periodica este bunul. Al. ALL Beck.aceptand asftel dobandirea dreptului .proprietarul aparent exercita singur o perioada de timp –pana la interventia adevaratului proprietartoate atributele dreptului de proprietate si numai din momentul implicarii adevaratului proprietar se poate vorbi de o anumita disputa in exercitarea atributelor dreptului.”( C.Scurte precizari teoretice 1. deosebita de proprietatea individuala si de proprietatea colectiva. si din cauza deselor conflicte ce se ivesc intre coproprietari. .) ? Bunul. ea a luat masuri pentru ca indiviziunea sa poata lua sfarsit oricand si in mod cat mai liber...”( G. p. 2 . fiindca apartine. Cadrul legal este reprezentat de : aparente.Dreptul de proprietate apare astfel remodelat prin actul de afectatiune.Rosetti-Balanescu. sau perioada de timp?Perioada de timp convenita oricum nu poate constitui obiect al unui drept. judetul) asupra bunurilor care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public. 1946..Baicoianu) c)”Pe fond insa nu se intelege care este obiectul dreptului ( al asa-numitei proprietati temporare..iar prerogativele dreptului se exercita in anumite perioade de timp” (C.timpul nu poate forma nici macar obiectul unui drept incorporal. fie in functie de preferinta. in interesul liberei circulatii a bunurilor cat si in interesul particular al coproprietarilor. Si atunci ramane cealalta ipoteza..Dreptul de proprietate publica este acel drept de proprietate ce apartine statului sau unitatilor administrativ teritoriale( comuna. DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLICA I. Bucureşti. unui scop care a fost determinat de catre proprietarul anterior.G. 2001. prin natura sa.Definitie.b) “Legea considera indiviziunea ca o situatie putin avantajoasa pentru proprietari si putin favorabila pentru exploatarea economica a bunului.. fiindca niciunul dintre copropreitari nu poate. Ed.la mai multe persoane. Bîrsan.n. ....p.Dreptul de coproprietate ar urma sa fie privit ca un drept sui-generis.Lutescu . cand aceste apartine la mai multe persoane. C. deoarece..Proprietarul actual suporta restrictiile dreptului sau. in acelasi timp. si anume ca dreptul de coproprietate ar fi un drept real de sine statator. in materialitatea lui. care va lua sfarsit odata cu iesirea din indiviziune.Hamangiu. municipiul. ar putea chiar sa fie tinut a-si ceda dreptul.Dreptul de coproprietate nu este nici absolut. fara insa ca lucrul sa fie materialmente impartit. impartasind conceptia romana. I. priveste dreptul de coproprietate ca fiind o stare a dreptului de proprietate asupra unui lucru. orasul. fara ceilalti..Dar. Drepturile reale principale”. in speta apartamentul. O parte din doctrina moderna inclina insa sa adopte o alta conceptie.Birsan) d)Dreptul de coproprietate “ este o modalitate a dreptului de proprietate ori este el un drept de sine statator? Doctrina clasica . este obligat sa se conformeze afectatiei dorite de autorul sau. O proprietate este considerata afectata atunci cand utilitatile pe care ea le comporta trebuie sa fie aplicate-partial sau total-fie in mod exclusiv. nu este nici exclusiv. 167-198.

izvorul : hotarare a Guvernului sau a consiliiilor locale. folosinta.2. Regimul juridic al bunurilor din domeniul privat este cel de drept comun al proprietatii private ( art. bunurile sunt date in administrare.bunurile proprietate publica au un regim juridic special art. dispozitia ) in conditiile actului de concesiune).35 L219/1998):denuntarea unilaterala. 2. ci conform art.t.135.135 alin. L nr.a. disparitia bunului concesionat.213/1998.t. pot fi concesionate.Concesionarea bunurilor proprietate publica( art. 36 . Regimul juridic al bunurilor din domeniul public este derogator de la dreptul comun( art. bunurile proprietate publica nu pot fi dobandite prin uzucapiune in contra statului sau u. 4 Constitutie. Proprietatea publica = domeniul public Domeniul privat = proprietatea statului ( u. -alte legi contin prevederi referitoare la proprietatea publica :Codul civil ( art. -titularul( concesionar):orice persoana fizica sau juridica de drept privat . folosinta si dispozitia asupra bunurilor care alcatuiesc domeniul public.135 alin . dispozitia( in conditiile actului de administrare) ( art. .476.).” Exercitarea dreptului de propreitate publica nu se infaptuieste direct de catre titular.Raportul conceptual proprietate publica –domeniul public. .Sfera celor doua notiuni poate fi precizata prin raportare la L nr. actiunea in revendicarea bunurilor proprietate publica pate fi introdusa oricand -achizitiv.213 /1998.135 alin.478). folosinta. insesizabile : nu pot fi urmarite de creditorii statului si u. -incetarea dreptului de administrare : revocarea si trecerea bunului in administrarea altui subiect de drept. L114/1996.3 L 213/1998).135 alin. art. -subiectele dreptului de proprietate publica sunt statul si unitatile administrativ teritoriale( u.t.garantarea de catre stat a proprietatii publice .12 l213/1998): -izvorul : contractul de concesiune. Conform art.obiectul dreptului de porprietate publica este format din bunurile enumerate in art. Darea in administrare (art.Continutul si exercitarea dreptului de proprietate publica.Domeniul privat.L 18/1991.a. 4.titularul:regiile autonome ( companiile nationale). . romana sau straina. rezilierea unilaterala.-Constitutia Romaniei art. renuntarea concesionarului.) – domeniul public 3Regimul juridic al bunurilor din domeniul public si privat.1.natura juridica : drept real cu urmatoarele atribute :posesia.2 L 231/1998.135 alin.12 alin.prin analogie cu dreptul de administrare-cu urmatoarele atribute: posesia .219/1998.135 alin 4 Constituie si art. L 69/1991. -natura juridica: drept real .2 L 213/1998).4. bunurile fiind: inalienabile : nu pot fi instrainate.5 alin.4 Constitutie. Din reglementarea proprietatii publice rezulta urmatoarele idei: .4 Constitutie. -Legea organica in aceasta materie : L nr. imprescriptibile : -extinctiv. .a. art. din cuprinsul careia rezulta ca notiunea de proprietate publica si cea de domeniu public sunt echivalente.3 Constitutie si din alte bunuri stabilite de lege. . inchiriate sau date in folosinta gratuita : 4.t. -incetarea : in cazul incetarii contractului de concesiune (art.12 L213/1998): . L 219/1998. 4.11 L213/1998).a. “statul sau unitatile administrativ-teritoriale exercita posesia.

Criteriile sunt oferite de l213/1998 in art.3.9. 7.titularul : persoane juridice fara scop lucrativ. II. . Pe aceeaşi dată prin ordin al Ministrului Culturii.Criterii de delimitare intre domeniul public si domeniul privat.a. 4. restituirea în deplină proprietate şi posesie a imobilului în discuţie.20-21 L231/1998) 6.1 : legea si natura bunului. romana sau straina. -titularul dreptului de creanta : orice persoana fizica sau juridica.bunurile din domeniul public sunt inventariate(art.art. imobilul este dat în folosinţa asociaţiei “Salvaţi Copiii” pe toată durata de existenţă a acesteia.a.t. precum şi. -natura juridica : raport juridic obligational. spre a aplana un eventual litigiu.4 Constitutie. -incetarea : in conditiile prevazute in contractul de inchiriere. la data de 1 aprilie 1999. -natura juridica : drept real temporar. oferă acesteia o sumă egală cu valoarea de circulaţie a imobilului la care se adaugă dobânda aferentă acestei sume.135 alin.4. institutiilor de utilitate publica : -incetare: la incetarea teremnului . 37 .Modurile de dobandire a proprietatii publice sunt enumerate in art.Darea in folosinta gratuita a unori bunuri proprietate publica (art. in domeniul privat al acestora. 5. Aceasta operatiune de delimitare este subsidiara examinarii titlului de proprietare al statului sau al u.4 Constitutie.135 alin.t.10 L213/1998): pieirea bunului.4. -prin expropriere pentru cauza de utilitate publica. Din domeniul public fac parte urmatoarele categorii de bunuri : . Evaluaţi şansele de succes pe care societatea comercială le are pentru a reuşi într-un asemenea demers.bunurile prevazute in art.t.in conditiile actului administrativ.Ce se intelege prin dobandirea pe cale naturala a bunurilor proprietate publica ? -prin achizitii publice. Societatea comercială respinge această ofertă fără a indica vreun temei şi afirmă intenţia sa de a obţine anularea hotărârii de guvern şi a ordinului amintit. pe cale de consecinţă. calculată între 25 martie 1999 şi 1 aprilie 1999.135 alin 3 Constitutie bunurile continute in anexa 1 la L 213/1998 bunurile care potrivit naturii lor apartin domeniului public.A.” cu capital integral de stat este trecut în administrarea Ministerului Culturii.14-16 L213/1998): -izvorul : contract de inchirere aprobat de Guvern sau de consiliile locale. -prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al u.Inchirierea bunurilor proprietate publica (art.art. Cunoscând nemulţumirea societăţii comerciale faţă de hotărârea de guvern şi de ordinul mai sus menţionat.17 L 213/1998) : -izvorul : act administrativ al autoritatilor publice. trecerea bunului in domeniul privat al statului sau u.Rezolvati urmatoarele spete : 1.a. -prin alte moduri prevazute de lege. -prin acte de donatie acceptate de Guvern sau de consiliile locale. Guvernul României.Moduri de incetare a proprietatii publice ( art.7 L 213/1998: pe cale naturala.La 25 martie 1999 Guvernul adoptă o hotărâre prin care un imobil format din clădire şi terenul aferent aflat în patrimoniul societăţii comerciale “Caraimanul S.

constructiile au fost demolate.15/1993 privind unele masuri pentru restructurarea activitatii regiilor autonome-“Bunurile proprietate publica . Din dosarul cauzei rezulta ca dupa demolarea constructiilor expropriate au fost edificate blocuri de locuinte.2 din Ordonanta nr. pentru a se constata ca au dobandit prin uzucapiune dreptul viager de folosinta asupra unei parcele de 540 mp din trenul in suprafata totala de 2134 mp. se interzice regiilor autonome sa constituie garantii de orice fel cu privire la acele bunuri”-.477 C. A a inceput sa il stapaneasca pentru sine. dupa ce au fost inzestrati de antecesori.Profitand de impejurarea ca statul nu a intrat in posesia unuiteren ce facea parte din masa succesorala .1 -”Restructurara activitatii regiilor autonome are drept scop.954 din 23 iunie 1981.03. procurorul general a declarat rcurs extraordinar.10. un prieten al sau.1996 prefectul judetului in a carui raza se afla sediul regiei a solicitat desfiintarea contactului de gaj. de catre regia autonoma. iar A va infatiseaza urmatoarea situatie: la 30. p. in notificare se arata ca predarea imediata a terenului l-ar exonera de plata catre stat de daune-interese reprezentand contavaloarea lipsei de folosinta a terenului intre data deschiderii succesiunii si data notificarii.11. In motivarea actiuni.civ.2. a admis actiunea astfel cum a fost formulata.1991. iar ulterior.-.Dupa o saptamana. ale art. restul fiind liber. Calea Sagului nr. 1992. Ce solutie pronunta instanta si cu ce motivare ? 5. Regia Autonoma “X” a achizionat la 03. 3. reclamantii au sustinut ca prin Decretul nr.7 s. somandu-l sa predea terenul si punandu-i in vedere faptul ca.988 din 4 iunie 1980 . s-a emis certificat de vacanta succesorala.1996 zece autotirisme. Prin sentinta civila nr..10 alin.. din teren fiind afectata de detalii de sistematizare o suprafata de 300mp. In motivarea actiunii.. La 15. oricat de indelungata.si al eart. Prin actiunea formulata. nu i-ar permite dobandirea proprietatii prin uzucapiune. Ministerul Finantelor.5 –“Administrarea. 38 .( Din decizia Sectiei civile nr. Sotii AV si AM au chemat in judecata pe ZS.civ. in numele statului. str.. acesti antecesori au avut posesia de la data cand au facut schimb cu coproprietarii tabulari ZS si ZA. in conformitate cu art. Sunteti avocat . Judecatoria Viseu de Sus . de cand au fost inzestrati de parintii reclamantei si ca . nu erau mostenitori. coroborat cu art. pentru motiv de nulitate absoluta. regia a constituit un gaj asupra acestor autoturisme pentru garantarea uni credit contractat cu Banca “Y”.) Precizati motivele care au stat la baza recursului extraordinar. Impotriva acestei sentinte. prin sentinta civila nr. CD 1981. administrarea bunurilor proprietate pubica”. solicitand sa fie obligat sa le restituie terenul situat in Timisoara. a bunurilor proprietate publica se face cu diligenta unui bun proprietar”.01. terenul in litigiu fiind amplasat intre blocuri..u. 4. a decedat si .99 inscris in cartea funciara sub nr.1991.care il inconjoara in forma de careu.inscris a cartea funciara a orasului. in mod efectiv cu incepere de la 12. reclamantii au aratat ca poseda terenul de 11 ani. 65/1987 al Fostului Consiliu de Stat le-a fost expropriat imobilul compus din teren si casa de locuit . Solutionati apelul declarat impotriva sentintei tribunalului.4989. ZA si Consiliul popular al orasului Viseu de Sus.1844 C.10. reclamantii VI si VA au chemat in judecata Consiliul local al municipiului Timisoara. posesia sa. fiind potrivit art. la randul lor.In plus.1299/1997 Tribunalul Timis a respins actiunea ca neintemeiata . B .135 din Constitutie inalienabile. i-a trimis o notificare la 13. in speta.reclamantii au declarat apel sustinand ca terenului revendicat ii lipsesc amenajarile ce caracterizeaza o zona verde. intrucat .si dreptul de proprietate asupra constructiei ce au edificat pe acest teren. invacand dispozitiile art.

Termenul de posesie are mai multe acceptiuni. G. Treilhard spunea in Expunerea de motive ca < bunurile care apartin particularilor sunt singurele de care Codul civil trebuie sa se ocupe. in cadrul disciplinei drepturilor reale.stare de drept. nr. relatia posesie – drept de proprietate este de la parte la intreg. revigorat incepand cu anii 70 prin preocuparile contradictorii de urbanism si de mediu.n. . 1. in acest caz prin notiunea de posesie se suprapune peste dreptul de proprietate.Aceasta ultima accceptiune este retinuta pentru a fi analizata de sine statator.”(M. dar ea s-a dezvoltat considerabil de la mijlocul secolului. Ed.”(J. ingloband si celelalte atribute ale acestuia. in ceea ce priveste proprietatea. > Poate ca este putin exagerat. 2. devenit general. C. ALL Beck. daca a consacrat anumite articole bunurilor din domeniul public.posesia . fara de care civilistul risca sa-i atribuie proprietatii imobiliare mai multa forta decat ea are in mod real.Scurte precizari teoretice.Aceasta interventie se manifesta sub mai multe feluri: prin restrictionarile drepturilor proprietarilor funciari. p.Autorii Codului lui Napoleon au inteles acest lucru . corespunzator aspectului dinamic al unui drept real. Astfel. Drepturile reale principale”. 39 . in acest caz. anuntandu-le printr-un titlu destul de obscur: Despre bunuri in raporturile lor cu cei care le poseda. insa Codul civil nu a facut nimic asemanator. ca un aspect esential al unui dirijism economic.M.Interventia dreptului public asupra imobilelor este traditionala si se explica prin natura lor teritoriala . supusa unor reguli particulare si a plasat aceste articole la clasificarea bunurilor.Proprietatea privata se inrudeste cu domeniul public si legea civila poate sa regleze o serie de chestiuni care rezulta din raporturile de drept public.Planiol.) releva in mod direct dreptul administativ.6/1999. ele depinzand de relatia care se stabileste in mod particular intre posesie si dreptul de proprietate.posesia . a fost pentru ca aceste bunuri formeaza o categorie aparte. trebuie sa se ocupe de aceea care apartine particularilor.posesia – ca intentie sau convingere a posesorului de a exista dreptul real in conditiile savarsirii actelor de stapanire asupra unui bun. Bucureşti. POSESIA I. Bîrsan.Carbonnier) Bibliografie minimala 1. ca atribut al dreptului de proprietate. si care.Nicolae. sa formulam aici o idee generala.Ce solutie il sfatuiti sa adopte in continuare ? III.Ripert) b)”Materia ( dreptul public asupra imobilelor-n. totusi. 2001.Notiune. posesiei ii pot fi conferite trei acceptiuni : . fie al legilor administrative. prin exproprierea pentru cauza de utilitate publica. . Literatura juridica Comentati urmatoarele citate : a)”Dispozitiile relative la domeniul public nu se afla la locul lor in Codul civil. prin existenta domeniului imobiliar al colectivitatilor publice.Trebuie. 85-117. care are ca si obiect propriu dreptul privat. Revista Dreptul. in acest caz intereseaza atat aspectul psihologic cat si cel material ( ca stare de fapt) al posedarii unui bun iar posesia este distincta de dreptul de proprietate.stare de fapt. celelalte sunt de resortul fie al unui Cod de drept public. „Drept civil.

: posesia “este tulburata cand este fundata sau conservata prin acte de violenta in contra sau din partea adversarului. Definitia posesiei.” Dincolo de criticile intemeiate care au fost aduse acestei definitii legale .. b) violenta .2.Ce subiect de drept poate fi considerat “adversarul” posesorului ? 40 .Posesia si detentia pecara .cea subiectiva si cea obiectiva asupra posesiei.Ce intelegeti prin expresiile “violenta activa “ si “ violenta pasiva”? Se regasesc ele in spiritul si /sau litera articolului 1851 c. care. aplicandu-se . pe de o alta parte. este vorba despre titlul XX intitulat “ Despre prescriptie”. asadar. au aparut cele doua teorii.1852c. o deosebire de natura juridica.” Viciul discontinuitatii are caracter temporar si absolut. 3. care constituie titlul sau. apare ca fiind manifestarea exterioara a unui drept real Codul civil defineste posesia in art.In doctrina posesia este definita ca fiind stapanirea de fapt a unui lucru .Viciile posesiei. Lipsa acestui element psihologic specific echivaleaza cu lipsa calitatii de posesor .civ. in cazul posesiei bunurilor imobile.1846 alineatul 2: “ detinerea unui lucru sau folosirea de un drept. printr-o interpretare sistematica . adica cu intermitente anormale. : ”posesia este clandestina cand posesorul o exercita in ascuns de adversarul sau. aplicandu-se atat la bunuri mobile. Conform art.si anume.Elementale posesiei sunt : .Elementele posesiei .animus domini sau animus possidendi(ap) . .1851 c. civ.civ:”posesia este discontinua cand posesorul o exercita in mod neregulat. a)-discontinuitatea : art. 4. exercitata.un element material. ? c)-clandestinitatea : art. stapanitorul bunului respectiv fiind un detentor precar.cel mai important din punct de vedere practic. care este: e) echivocul. concretizat in acte materiale sau juridice. . de la preeminenta unuia sau altuia in definirea acestui concept .causa detentionis( cp). c) clandestinitatea. El detine bunul de cele mai multe ori in temeiul unui contract .de regula. Rezulta ca posesia a fost retinuta spre reglementare de redactorii codului civil in principal prin prisma unuia dintre efectele ei.Ce intelegeti prin expresia “ in mod neregulat. din punctul de vedere al comportarii posesorului .” Viciul violentei are caracter relativ si temporar.corpus ( c) : presupune un contact direct cu lucrul. Viciul clandestinitatii are caracter relativ si temporar. Intre posesie si detentia precara exista. animus detinendi (ad). viciile posesiei sunt: a)discontinuitatea.un element psihologic. nereglementat de Codul civil. si anume. . consideram ca mai trebuie avut in verdere si un alt aspect. posibilitatea de a duce la dobandirea unui drept real prin prescriptia achizitiva.1847 c.civ. cat si la bunuri imobile. una sau alta. Pornindu-se de la chestiunea elementelor constitutive ale posesiei . Teoria subiectiva (Savigny) : P = ap + c D = ad + c Teoria obiectiva (Ihering) : P = a + c D = a + c – cp. . asadar. incat acesta nu este in stare de a putea sa o cunoasca”. adica cu intermitente anormale”? b)-violenta :art.civ. avand.prin prisma elementelor constitutive – posesia(P) pe de o parte. aplicandu-se . acela al raporatarii la titlul din codul civil in cadrul caruia este regelementata posesia. care detine lucrul pentru proprietar.1848 c. .animus (a): constain intentia celui ce stapaneste bunul de a efectua aceasta stapanire pentru sine.Deosebirile constau din modul in care sunt concepute. d) precaritatea. Acestei enumerari i se adauga un alt viciu al posesiei. de regula. si detentia precara(D) . in cazul bunurilor mobile. care determina o diferenta in ceea ce priveste efectele celor doua notiuni. de noi insine sau de altul in numele nostru.

” Precaritatea ( detentia precara) este mai mult decat un simplu viciu al posesiei . Posesia.674-676: -actiunea posesorie generala ( actiunea in complangere) este folosita de posesor si –in anumite cazuri exceptionale – si de detentorul precar. fara a se pune in discutie. se vor prescrie prin treizeci de ani.-pentru a face sa inceteze orice fel de tulburare a posesiei.” c)Posesia este ocrotita prin actiunile posesorii.C.486 c.Efectele posesiei.: “Toate actiunile.civ.Considerati ca se poate stabili o coresponenta inte posesia utila si posesia de buna-credinta? Dar intre posesia viciata si posesia de rea-credinta ? 6.duce la dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune : art.. Potrivit art. adica in calitate de locatari. -actiunea posesorie speciala este introdusa de posesor atunci cand deposedarea sau tulburarea posesiei sale s-a produs prin violenta.972.: “Posesorul nu castiga proprietatea fructelor decat cand poseda cu buna-cedinta.civ. Atunci cand posesia este de buna-credinta produce in plus umatoarele efecte : d)Posesorul de buna-credinta dobandeste fructele bunului posedat : art. nu este vorba despre orice fel de vicii ale titltului .1890 C. sau asupra unui lucru comun.civ. b) Posesia prelungita .Actiunile posesori sunt actiuni reale ce ocrotesc posesia bunurilor imobile si drepturile reale imobiliare susceptibile a fi dobandite prin uzucapiune.1858 C. indiferent ca este de buna –credinta sau de rea-credinta.de 30 de ani..485 coroborat cu art. produce urmatoarele efecte: a) Posesia creeaza o prezumtie de proprietate : art. sub nume precar.civ.civ. sau si din alte situatii ? . nu consituie o posesiune sub nume de proprietar. ci numai de acelea care nu permit transferul dreptului de proprietate . :”Actele ce exercitam asupra unui lucru al altuia .486 C.1 coroborat cu art. depozitari. 5. .civ.Caraceristica posesorului de a fi de rea-credinta rezulta numai din interpretarea per a contrario a articolului 486 c.Care sunt viciile precaritatii in conceptia Codului civil ? Precaritatea se transforma in posesie printr-unul din modurile prevazute de art.” In aceasta materie. existenta dreptului de propietate. apta sa produca efectele recunoscute de lege. daca un este probat ca a inceput a poseda pentru altul. art.civ. . pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile si pentru care n-a defipt un temen de prescriptie.pr.echivocul : posesia este echivoca prin raportare la elementul sau psihologic. 41 . atat reale cat si personale.) se activeaza in conditiile in care adevaratul proprietar redobandeste stapanirea bunului in urma unei actiuni in revendicare. sub nume de proprietar.1853 C.1854:”posesorul este presupus ca poseda pentru sine.1909 alin...si fara sa i se poata opune reaua-credinta. art.”Acest efect al posesiei de bunacredinta( art. respectiv atunci cand nu se poate sti cu certitudine ca exista in persoana posesorului animus possidendi sau animus sibi habendi. fara ca cel ce invoca aceasta prscriptie sa fie obligat a produce vreun titlu. e).este lipsa posesiei.” Aseasta prezumtie este relativa i privinta bunurilor imobile si irefragabila in privinta bunurilor mobile in conditiile speciale ale art.Posesia de buna-credinta si posesia de rea-credinta.485 C.civ.676 c. uzufructuari etc.: “Posesorul este de bunacredinta atunci cand poseda ca proprietar in puterea unui titlu translativ de proprietate ale carui vicii nu-i sunt cunoscute. in cadrul lor.civ.Reglementarea actiunilor posesorii se regaseste in Codul de procedura civila. Atunci cand posesia nu prezinta nici unul dintre viciile sale ea este utila si deci.d)-precaritatea : art.

printr-un mandatar din capitala. În susţinerea pretenţiilor sale. daca adevaratul proprietar locuieste in circumscriptia tribunalului judetean unde se afla nemiscatorul .”Cel care castiga cu buna-credinta si printr-o justa cauza un nemiscator determinat va prescrie proprietatea acestuia prin zece ani. în care X. printr-un act sub semnatura privata.1997 A.05. şi C. C. nu ar putea admite capătul de cerere referitor la restituirea sumei de 1000 de euro.Rezolvati urmatoarele spete: 1) La 29. întrucât a fost de bunăcredinţă atunci când a cumpărat de la X. după doi ani de la data la care X. care consacra dobândirea de către B.2005 a cumpărat apartamentul de la X.Ulterior.e)Posesia de buna-credinta intemeiata pe un just-titlu conduce la dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 10-20 de ani :art. B.1996 pârâtul a intrat în posesia imobilului fără acordul său. pârâtul face proba dreptului său de proprietate asupra imobilului în litigiu printr-o hotărâre judecătorească.. daca locuieste afara din acea circumscriptie.01. 42 .05. aşa cum relevase instanţa penală în baza unor cercetări declanşate după 01. inchiriaza partial casa lui C. nr. Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare ? 2) La 22. fusese falsificată de însuşi donatarul.2004 între B. la data ultimei sale intrări în posesie.1996. nu era decât locatarul lui X. În replică. rămasă definitivă şi irevocabilă la data de 14. o casa de locuit. Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare ? 3)In 1997 A ii doneaza lui B. Reclamantul învederează că la 23. introduce o acţiune în justiţie împotriva lui B. dar semnătura donatorului. introduce o acţiune în justiţie solicitând obligarea lui B. A.in 1998.10.B . intrase în posesia imobilului ameninţându-l pe pârât cu moartea. strada Orizontului nr. se încheiase un contract de închiriere pe termen de un an. solicitând obligarea pârâtului la restituirea în deplină proprietate şi posesie a unui apartament. cetatean italian. nepotul sau.03. iar locatorul a acceptat această plată. obligându-se la plata unei chirii de 100 lei/lună.2004. el considerandu-se adevaratul proprietar. la restituirea posesiei unui imobil. situata in Bucuresti. A.2005 A. care l-a indus în eroare prezentându-i un contract de donaţie.06. În plus.1992. pe durată nedeterminată. si prin douazeci de ani .06. menţionează că la 29.in temeiul unui contract de inchiriere valabil in perioada 1994-1996.D intenteaza o actiune in justitie cu urmatoarele capete de cerere: -restituirea in deplina proprietate si linistita posesie a imobilului din strada Orizontului. In februarie 2000. precum şi la plata sumei de 1000 de euro. figura ca donatar. în temeiul contractului încheiat între cei doi.” II. la 23. a dreptului de proprietate prin uzucapiune împotriva lui X. susţine că instanţa.08. -contravaloarea chiriei pe care B a incasat-o de la C precum si a celei pe care A a perceput-o de la X. în mod anticipat.112. reclamantul face dovada dreptului său de proprietate asupra apartamentului. Pârâtul se opune la admiterea capătului de cerere privitor la restituirea imobilului arătând că la 12.112. În fapt.1895. Totodată. chiria datorată pentru toată durata contractului. chiriaşul a plătit. chiar dacă ar dispune restituirea apartamentului către reclamant. De asemenea. pârâtul menţionează că.

c.Luand cunostinta de cererea introdusa de catre D.A solicitain justitie desfiintarea contractului si restituirea chiriilor perecepute de la Y. acesta din urma il actioneaza in justitie pentru a fi obligat sa execute indatorirea de plata a chiriei. Intre A. La 15. b)In ianuarie 1999.un imobil de locuit. 2) Solutionati cele doua cereri referitoare la restituirea contravalorii chiriilor percepute de catre B in fiecare caz in parte. aratand ca el ar trbui considerat posesor de buna-credinta pana in momentul introducerii cererii de chemare in judecata si invoca in favoarea sa dispozitiile art.casa de locuit – lui B. B inchiriaza casa lui Y. animalele vor ramane in turma lui A pana cand B va fi finalizat lucrarile de construire a unor noi dependinte de pe langa gospodaria sa. In martie 1999.485. B ii pune in vedere lui C sa-i predea cele 15 oi impreuna cu mieii nascuti intre timp. B se apara .b) ale spetei. 5. C refuza sa-i mai plateasca chirie lui B.a) In ianuarie 1999 A ii vinde un imobil. 1) Identificati problemele de drept comune celor doua ipoteze ( a.10. in consecinta.Neintelegerile dintre ei se soldeaza cu introducerea de catre B a unei actiuni in justitie pentru a-si valorifica in natura dreptul sau de proprietate asupra animalelor. A introduce in luna august 2000 o actiune in rezolutiunea vanzarii. 4. plata facandu-se in mod anticipat pe un an de zile. Instanta admite in parte actiunea. fiul sau. intervine decesul lui A. conform intelegerii dintre ei. Cerinte: a) Prezentati problemele de drept din speta.2000. In luna mai a aceluiasi an. astfel incat. urmandca pretul sa fie platit in termen de un an de zile. C. in primavara. cioban – in calitate de vanzator – si B – in calitate de cumparator a intrvenit un acord verbal la 15 octombrie 1999 privind instrainarea a unui numar de 15 oi. la un pret mult sub nivelul pietei. Deoarece pana in anul 2000 B nu si-a indeplinit promisiunea facuta cu ocazia vanzarii-cumpararii. 43 . b) Este corecta solutia instantei? Motivati raspunsul. Cerinte: a) Analizati problemele de drept din speta. In toamna aceluiasi an. A ii vinde lui B. Cum pana in primavara anului 2000 B nu-si executase obligatie de plata a pretului vanzariicumpararii. b) Solutionatati cererile introduse referitoare la plata chiriei si a restituirii chiriilor deja percepute. plata facandu-se in mod anicipat. urmand ca B sa-l primeasca pe X( fiul lui A) in calitate de avocat stagiar la firma sa de avocatura. In ianuarie 2000. in sensul ca nu-i recunoaste reclamantului vreun drept asupra mieilor. solicitand sa elibereze apartamentul pe care el ( reclamantul) il detine cu titlu de inchiriere . este nevoit sa se intoarca in satul natal pentru a continua munca tatalui sau. A introduce o actiune in justitie impotriva lui C. fixand o chirie de 150 $ lunar. 6. in jurul lunii septembrie 2000. Cerinte. in urma unui contract incheiat cu B la data de 20.10 2002. fixand o chirie de 100 $ lunar. B inchiriaza casa lui C. solicitand totodata si si restituirea contravalorii chiriei percepute de la C.civ.

X. fiindu-i atribuit de catre organele locale competente in aplicarea Legii 18/1991 si prezinta in acest sens adeverinta de proprietate si procesul –verbal de punere in posesie. acesta din urma amenintandu-l cu scoaterea lui din testament. Printr-o cerere de chemare in ludecata indreptata impotriva lui B. 44 . trebuie sa produca o dovada in acest sens.precum si chiriile pecepute in urma incheierii unui contract de locatiune intre B si C. B invedereaza instantei ca detine imobilul in baza testamentului olograf emis de T la data de 20 10. Instanta respinge actiunea introdusa de A ca fiind prescrisa. C se apara sustinand ca a cumparat apartamentul de la B la data de 10.04. b) In aceste conditi. paratul a profitat de absenta sa si s-a instalat in imobil in vara anului 2001. A este chemat in judecata de catre B pentru a-i lasa in deplina folosinta si posesie un teren agricol. datat 15. A sustine ca a ocupat in mod legal terenul in litigiu.Din 1996. in 1996 A il actioneaza in justitie pe B. Cerinte: a) Precizati cae este natura juridica si temeiul actiunii reclamantului. prezentand drept titlu de proprietate adeverinta de proprietate. astefel incat. solicitand instantei obligarea acestuia la a –i elibera casa de vacanta pe care a ocupat-o fara vreun drept impreuna cu familia sa. in care acesta isi manifesta ingrijorarea in legatura cu o serie de dispute grave pe care le avea cu T. inrucat s-a pornit un nou proces intre aceleasi parti cu privire la acelasi bun. Este corecta solutia instantei ? Motivati raspunsul.Reclamantul arata ca in timp ce-si petrecea concediul in strainatate. B este de acord cu admiterea in parte a actiunii. c) Solutionati actiunea in justitie.1999. A depune la dosar o scrisoare a lui B datata 12. b) Aratati ce fel de dovezi trebuie sa aduca reclamantul in sustinerea cererii sale. la aceeasi instanta de judecata . fratii A si B sunt mostenitorii averii tatalui lor.1997. b) Este corecta solutia instantei ? Motivati. de aproape un an de zile. instanta respinge actiunea lui A. In plus.2001. In cursul dezbaterilor. 9.si se opune admiterii capatului de cerere referitor la restituirea chiriilor .12.674 C.. Este legala aceasta hotarare ? Motivati raspunsul. Instanta admite actiunea reclamantului astfel cum a fost formulata. In apararea sa. paratul sustine ca intelege sa se comporte doar ca un comostenitor al tatalui lor.in ceea ce priveste recunoasterea lui A in calitate de proprietar. cu privire la acelasi teren. Prin hotarare motivata. Care este solutia instantei si cu ce motivare ? 8.pr. Prin avocatul sau.08. A solicita ca paratul sa fie obligat a-i lasa in deplina proprietate si posesie un imobil-casa de locuit. compusa din mai multe bunuri mobile si imobile . Reclamantul isi intemeiaza dreptul de proprietate de asemenea pe un testament al lui T. 1999 din care rezulta ca este beneficiarul mortis causa al imobilului respectiv. invocand din oficiu exceptia autoritatii de lucru judecat . necunoscand existenta contractului de inchiriere. intre cei doi apar neintelegeri cu privire la stapanirea bunurilor succesorale. Cerinte: a) Precizati natura juridica a actiunii reclamantului. In replica.civ. a)In cadrul unei actiuni intemeiate pe art. A se hotaraste sa introduca o actiune in revendicare impotriva lui B. Prin intampinare. iar daca A reclama vreun drept exclusiv asupra imobilului. 7.

in a carui posesiune eu nu ma aflu inca.( Ihering) d)“Lucrurile incorporale. In replica. constituie posesiunea . ale posesiei.Conditia subiectiva a posibilitatii de intrebuintare in genere este posesiunea.. corespunzator art. G. ea trebuind adusa la indeplinire. numai daca conceptul de posesiune nu ar fi pasibil de doua sensuri diferite.civ.civ. ea insasi exterioara.posesia este privita in sensul ei restrans si originar : ea evoca in acelasi timp ideea de bun material si pe aceea de proprietate. Posesia este un fapt. m-ar leza.1864 c.Ripert) f) “Din afara. ca vointa libera.(M. instinct sau liber. B isi motiveaza patrunderea pe teren prin faptul ca a castigat un proces de revenicare impotriva lui X.Distinctia este exclusiv juridica: este vorba de diferenta de natura juridica. ele nu privesc decat o quasi-posesie. b) Considerati ca A ar fi trebuit sa introduca o actiune in revendicare impotriva lui B ? III.Planiol.674.Este o greseala. nu observand in holul unui hotel pe un portar si pe un hot care pun mana fiecare pe cate o valiza. vom invata a distinge detentia precara de posesie ( oare din aceasta cauza li sau dat uniforme speciale portarilor de hotel ? ) . A introduce o actiune in justitie impotriva lui B in temeiul art. pe considerentul ca o hotarare judecatoreasca definitiva si executorie nu poate fi ignorata. Comentati urmatoarele citate: a) ”Se spune uneori ca posesia este o institutie juridica.2228 c. A sustine ca nu a avut cunostinta de existenta procesului cu privire la terenul in litigiu. ca un stapan al lucrului. constituie interesul particular al posesiei.Astfel .pr. constituie ce este adevarat si juridic in ea : determinatia proprietatii.. In cadrul apararii sale. incat. si astfel sunt mai intai vointa reala. sunt institutii juridice numai mijloacele prin care legea le utilizeaza pentru a proteja sau pentru a distruge acest fapt al posesiei. posesia este protejata de lege.quae in jure consistunt. (Jean Carbonnier) g) “Faptul ca eu am ceva in putereamea.Ripert) b) Posesia este”puterea fizica pe care o persoana o exercita asupra unui lucru cu intentia de a se comporta fata de toata lumea ca un adevarat proprietar. Cerinte: a) Este corecta solutia instantei ? Argumentati. care determina o diferenta in ceea ce priveste efectele detentiei si respectiv.Insa ideea de posesie a cunoscut o extindere progresiva. dupa cum latura particulara ca eu fac din nevoie naturala.nu sunt susceptibile de o posesiune veritabila si propriu-zisa.”( Savigny) c) “Posesiunea va exista oridecateori o persoana are o putere fizica exercitata in mod voit asupra unui lucru” .civ.. unul de posesiune sensibila si unul de posesiune 45 .”. De regula. iar quasi-posesia unui drept consta in folosinta pe care o are acela caruia ii apartine dreptul”. dar nu intotdeauna: legea uneori o sanctioneaza prin intermediul revendicarii” ( M.(Pothier) e) “Astfel definita – prin art. G. Instanta respinge actiunea lui A. daca cineva s-ar putea folosi de el fara asentimentul meu. imi sunt mie. ca ceva sa fie al meu.10.Planiol. considerand ca paratul ii tulbura folosinta si posesia terenului agricol t1. contactul direct pe care detentorul precar il are cu lucrul nu este diferit de cel pe care il are orice posesor cu bunul posedat.” ( Hegel ) h) “Ceea ce este al meu din punct de vedere juridic (meum iuris) este acel ceva atat de apropiat mie.Latura insa prin care eu.arbitru. in posesie obiectiv.Este in sine contradictoriu sa avem ceva exterior ca pe ceea ce este al sau. C. Ceva exterior ar deveni al meu atunci cand eu as putea admite ca ar fi posibil sa fiu lezat prin intrebuintaea pe care celalalt o da unui lucru. Lectura juridica.fr. fapt consemnat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila. pusa in executare prin intermediul executorului judecatoresc.fr.

in functie de caracterul transmisiunii: moduri de dobandire cu titlu oneros si cu titlu gratuit. in art. 2. 2001.I. teoria generala a contractului va fi studiata in cadrul disciplinei obligatiilor civile. lege si ocupatiune .Un act normativ nu poate da nastere unui raport juridic in mod concret.p. c)-in functie de situatia juridica a bunului in momentul dobandirii: moduri de dobandire originare si derivate. vol. legea.”Teoria generala adrepturilor reale”..2004.Modurile de dobandire a drepturilor reale sunt categorii de acte sau fapte juridice care genereaza dobandirea sau /si transferarea dreptului de proprietate si a celorlate drepturi reale principale.Dintre aceste moduri. Bucureşti.237-260. „Drept civil.Notiune. b)-in functie de momentul dobandirii : moduri de dobandire intre vii si pentru cauza de moarte . acestei enumarari trebuie sa i se aduage si hotararea judecatoreasca.p. Codul civil.. in conditiile unei puteri legislative publice.Scurte precizari teoretice 1. prscriptie. 1946. 3.644 si 645 enumera diferitele moduri de dobandire a proprietatii : sucesiune.Stoica.G. iar prin cel de-al doilea. nu numai a celor reale. traditiune.645 c. 2 . 2. C. Retinem in acasta materie urmatoarele cazuri de dobandire a proprietatii prin efectul legii: -dobandirea fructelor prin posesia de buna-credinta(art.” ( Kant ) Bibliografie minimala 1.Prin exceptie. d). doar o posesiune juridica a aceluiasi obiect.civ.Bucuresti. 3. ci este nevoie de un act sau fapt juridic in acest scop.Clasificarea modurilor de dobandire. ALL Beck.Cu privire la conventie. conventie. Bîrsan.Humanitas. prin cel dintai putandu-se intelege posesiunea fizica. Majoritatea modurilor de dobandire a proprietatii sunt in acelasi timp si moduri de dobandire pentru celelalte drepturi reale. 46 . accesiune sau incorporatiune. trebuie observat ca ea este un mod general de dobandire a tuturor drepturilor patrimoniale.485 c. V.A poseda ceva exterior ca pe ceea ce este al sau nu este posibil decat intr-o situatie juridica .civ. MODURILE DE DOBÂNDIRE A PROPRIETATII I. a)-in functie de intinderea dobandirii: moduri de dobandire cu titlu universal si cu titlu particular. Drepturile reale principale”.in sens larg poate fi mod de dobandire a proprietatii numai daca este vorba de un act normativ cu caracter individual: de exemplu o hoatarare de guvern In acceptiunea art. adica intr-o situatie civila.Lutescu . Drepturile reale principale”.toate acele moduri care nu pot fi incadrate intr-una din categoriile enuntate de Codul civil. sunt considerate ca moduri de dobandire prin efectul legii . succesiunile si legatele formeaza materie de studiu a dreptului civil in anul III . Ed.). Drept civil. legate.Legea ca mod de dobandire a drepturilor reale.inteligibila .

Retinem doar hotararile judecatoresti constitutive de drepturi reale: -hotararea judecatoreasca de suplinire a consimtamantului uneia dintre parti la incheierea unui act translativ de proprietate in materie imobiliare( in baza art.mod de dobandire a drepturilor reale. 5. 4.Explicatiile teoretice propuse regulii: . 4.1909 alin.civ.”Lucrurile miscatoare se prescriu prin faptul posesiunii lor.).Traditiunea(predarea materiala a bunului) ca mod de dobandire a drepturilor reale principale.Conditii referitoare la posesie. 5.un mod de dobandire a bunurilor mobile prin efectul legii.Sediul materiei:art. . -dobanditorul bunului mobil de la un non dominus devine proprietar in baza posesiei sale.justul-titlu nu este cerut ca un element separat de buna-credinta. el poate fi si putativ.1909 C.bunul mobil sa fie privit ut singuli. 4.nu se aplica : bunurilor mobile din domeniul public.civ.Conditiile referitoare la persoane pot fi reprezentate astfel: desesizare voluntara Prorietarul --------------> instrainare prin vanzare Detentorul ----------------> Tertul posesor cu titlu oneros precar de buna-credinta =beneficiarul regulii art.598c.Dobandirea bunurilor mobile prin posesia de buna-credinta.2.civ:executarea silita directa atipica a obligatiilor de a face.1909 4.bunurilor mobile inalienabile. traditiunea opereaza transferul proprietatii in cazul : -darurilor manuale.1.).1 C.-dobandirea coproprietatii zidului comun(art.597.1).1909 alin.o prezumtie absoluta de proprietate . este ca in materie mobiliara posesia de buna-credinta valoreaza titlu de proprietate: “en fait de meubles possession vaut titre.Hotararea judecatoreasca. In sensul art.Posesia trebuie sa fie : -reala si utila.Conditii referitoare la bun : .civ. Conditiile invocarii regulii en fait de meubles possession vaut titre: 4. -de buna-credinta-prin raportare la art. bunurilor mobile suspuse unui regim de inregistrare si publicitate. fara sa fie trebuinta de vreo curgere de timp.civ. .972 C.)..civ.” Regula continuta de art 1909 alin. in ipoteza in care adevaratul proprietar s-a desesizat voluntar de bun.1075-1077 C. -dobandirea bunurilor mobile prin posesia de buna-credinta(art. .”Doua intelesuri ii sunt atribuite acestei maxime: -posesorul unui bun mobil poate opune posesia sa proprietarului –revendicant ca o prezumtie de proprietate.3. 47 .644 C. exista o exceptie : titlurile la purtator (bunuri incorporale) .se refera numai la bunuri mobile corporale.(o aplicatie a art.4.prescriptie instantanee .

civ. dar cu materialele altei persoane: . -in situatia vanatului si a pestelui capturat in conditiile legii.494 C.civ.502 C.civ.Ocupatiunea (luarea in stapanire a unui bun care nu apartine nimanui)este retinuta ca mod de dobandire a drepturilor reale : -in cazul bunurilor comune: apa de baut luata de la un izvor natural. 7.503 C.Ipoteza constructiei sau plantatiei facuta de o persoana . Definitie:accesiunea consta in incorprorarea materiala a unui lucru mai putin important intr-un lucru mai important.civ. accesiunea este imobiliara si mobiliara. Sporul de valoare al fondului este diferenta dintre valoarea terenului inainte de efecuarea lucrarilor si valoarea intregului imobil dupa ridicarea constructiilor. 6.regimul juridic este continut in art. nu se aplica in situatia existentei unui contract intre proprietarul terenuli si constructor.Ipoteza constructiei sau plantatiei facuta de proprietar pe terenul sau . 19 48 .500-501 C.civ.: lucrarile apartin proprietarului terenului ( indiferent de buna sau reaua sa credinta).destinatarul legii este numai constructorul care are calitatea de posesor al terenului ( nu detentor precar).493 C.legea il obliga pe proprietarul terenului sa pastreze lucrarile cu indatorirea de plata a unei indemnizatii( valoarea materialelor si pretul muncii sau sporul de valoare al fondului. In functie de natura obiectului principal . si Legea nr.Accesiunea imobiliara artificiala.103/1996 privitoare la fondul cinegetic si protectia vanatului.solutia este continuta in dispozitiile art. nu imbunatatiri aduse unui imobil.1.civ. accesiunea imobiliara poate fi naturala si artificiala.494 aplica regula quod solo aedificatur solo cedit:proprietarul terenului devine prinaccesiune. dar pe ternul altei persoane.495-497 c. d). Domeniul de aplicare al art.7/1996.Accesiunea imobiliara naturala consta in unirea –fara interventia omului-a doua bunuri dintre care cel putin bunul principal este imobil. 7.accesiunea albiei unui rau : este definintade art.2. care are insa obligatia de platas a despagubirlior catre proprietarul materialelor.civ.posesorul este de buna -credinta atunci cand stapaneste terenul in virtutea unui titlu translativ de proprietate ale carui vicii nu-i sunt cunoscute-prin raportare la art. Codul civil porneste de la regula ca lucrul principla este terenul si reglementeaza doua ipoteze: 7. b)-avulsiunea este definita in art. c)-insulele si prundisurile .Codul civil reglementeaza urmatoarele cazuri de accesiune imobilara naturala: a)-aluviunea este reglementata de art.Accesiunea ca mod de dobandire a drepturilor reale. proprietarul lucrarilor.2.. sau in baza unui antecontract de vanzare-cumparare. si Legea apelor. Legea civila distinge intre constructorul ( posesorul terenului) de buna credinta si cel de reacredinta: . . sunt aplicabile si dispozitiile cuprinse in Legea apelor nr. nenominative.19). buna-credinta este suficient sa existe in momentul incorporarii in sol a constructiei: mala fides superveniens non nocet. Codul civil in art. 7. e)-accesiunea animalelor : este reglementata de art.498 C.-actiunilor (titlurilor de valoare) “la purtator”.2. cu materialele sale.486 C.2. 7.1.civ.:lucrari sau constructii noi.

504 c. .civ.Uzucapiunea de 10 pana la 20 de ani: a)sediul materiei art. 8.instantele nu vor deduce reaua-credinta numai din faptul ca cel care a construit.n.Probleme comune pentru constructorul de buna-credinta si pentru cel de rea-cedtinta: .. 7. in conditiile art..cit. prin posesia bunului in tot timpul fixat de lege.Instantele vor cauta sa inlocuiasca solutia neeconomica a daramarii sau demolarii constructiei printr-o despagubire in bani. cu obligatia de a plati despagubiri.constructorul este indreptatit sa obtina despagubirile si de la subdobanditorul ulterior al imobilului..13/1959 a fostului Tribunal Suprem : ”1 . -nu se cere ca posesia sa fie de buna-credinta.(subl. 20 49 .civ.1890 C.1847.Instantele vor cereceta daca actiunea proprietarului fondului nu imbraca aspectul uni abuz de drept.civ.2. bunurile mobile ar putea fi uzucapate de catre posesorul de rea-credinta in ipoteza in care nu sunt indeplinite conditiile art.3.. Domeniul de aplicare : bunuri imobile aflate in circuitul civil. 2.civ.3.Accesiunea mobiliara opereaza in urmatoarele cazuri: -adjuctiunea: art. 21 Din punct de vedere strict teoretic.1895 C. pentru ca acest drept exceptional nu poate sa aiba loc decat in cazurile anume statornicite de lege.1910 C.Alexandresco.. -posesia echivoca exercitata de un coproprietar asupra intregului bun comun nu conduce la uzucapiune decat in situatia in care ar fi intervenit transformarea ei in posesie utila..1. .in cazul posesorului de rea-credinta legea ii ofera proprietarului un drept de optiune intre a pastra constructia( situatie in care va plati constructorului despagubiri reprezentand valoarea materialelor si pretul muncii) si a cere demolarea20 .351).actele de simpla tolerenta exercitate asupra unui imobil( cu consimtamantul proprietarului) nu conduc la uzucapiune..” In cazul demolarii este necesara autorizatia administrativa prealabila. -specificatiunea :art.) Regula este ca proprietarul bunului principal devine prin accesiune proprietar al bunului mai putin important su unit cu primul. -confuziunea: art.cerinte: -posesie utila si neintrerupta timp de 30 de ani.”( D.Instanele vor cereceta daca prin facerea lucrarilor s-a adus reclamantului un prejudiciu efectiv si apreciabil. . aceasta chestiune este controversata:”dreptul de retentie este inadmisibil . 8. facand opunerea sau introducand actiunea numai dupa termianrea acestora sau aproape de sfarsitul lor..civ.constructorul devine creditor pentru suma de bani repezentand despagubirile ce au a fi platite de proprietarul terenului.p.Pentru opozabilitatea dreptului de retentie fata de alte persoane ( creditori ai proprietarului terenului) este necesara inscrierea dreptului in cartea funciara a imobilului. ori de cate ori aceasta solutir apare mai echitabila. -detentia precara nu poate conduce la uzucapiune.plantat sau executat lucrari pe un teren ce nu-i apartine nu are vreun titlu asupra terenului...508-509 c.Posesia necesara pentru a uzucapa: posesia utila. 8. 7.Prescriptia achizitiva (uzucapiunea ) este un mijloc de a dobandi dreptul de proprietate si dezmembramintele acestuia asupra unui bun.civ.op..Uzucapiunea de 30 de ani (logissimi temporis):sediul materiei art.) prin pasivitatea sau acceptarea acestuia de a face lucrarile..aplicabilitate : Pentru ipoteza demolarii a se vedea Decizia de indrumare nr. 8.2. ci vor cerceta conditiile in care sau facut constructiile.511-512C.constructorul are un drept de retentie 21cu privire la constructie.3.

bunuri imobile privite ut singuli . spre deosebire de cel al dreptului de prorpeitate sau al uzufructului.cit.330). in doctrina s-a afirmat ca in realitate.Calculul termenului se face conform art.civ.290).1864 C.1897 C. -justul-titlu trebuie sa emane de la alta persoamna decat adevaratul proprietar . -intreruperea prescriptiei : art.nu exista nici unargument logic sau juridic pentru a impiedica aplicarea uzucapiunii prescurtate.4.1898 alin 1 si 2( prezuma buna-credinta)C.Un argument impotriva aplicabilitatii uzucapiunii prescurtate a fost acela ca exercitiul servitutilor .astfel incat a operat o intrerupere naturala a prescriptiei. sa nu fie nul sau putativ si sa aiba data certa.Contra. intrucat ar trebui sa se inlature si uzucapiunea de 30 de ani.59 si 59 din 1974 : opinia majoritara este in sensul ca prinintrarea in vigoare a acestor legidreptul de proprietate asupra terenurilor nu a mai putut fi dobandit prin uzucapiune.Hamangiu(ibidem) sustine ca aceasta justificare este gresita.poate conduce si la dobandirea dezmembramintelor dreptului de proprietate:uzufruct si servituti continue si aparente(chestiune discutata in doctrina). intrucat terenurilor au fost scoase din circuitul civil.civ.p. aceasta nu mai poate fi opusa. 1970 inceputul termenului posesiei prescurtate 1974 intrarea in vigoare a 1990 reintrarea terenurilor in circuitul civil= 2010 implinirea prescriptiei - L58si 59 un nou curs al prescriptiei = intreruperea cursului prescriptiei In privinta uzufructului. -inceputul si sfarsitul:art. citati de Hamangiu in op.se referea numai la prescriptia de 30 de ani. posesorul acestuia ar deveni el insusi proprietar.ca vecinul sa uzucapeze servitutea in 10 sau 20 de ani. presupunand intrunirea unor circumstante destul de complicate:1.1887-1888 c..Planiol redactorii codului civuil nu au retuinut acesta posibilitate.civ.civ. . ipoteza este urmatoarea: o persoana dobandeste cu buna-credinta un drept de uzufruct in virtutea unui titlu care nu emana de la adevaratul proprietar.civ.ca servitutea sa fie constituita de posesorul ne-proprietar al fondului aservit. nu ca universalitati.3. 2.4.Astfel.ca vecinul care dobandeste servitutea crede ca trateaza cu adevaratul proprietar. astfel incat acesta nu are interes intotodeauna sa se opuna acestui exercitiusi adesea nici nu observa uzurparea pe care o sufera (Aubry si rau. iar daca se produce dupa implinirea uzucapiunii fondului aservit. definit in art. (a se vedea C. 8.623 C. 23 Cu referire la ultimul caz de intrerupere naturala se discuta in doctrina si in practica juridica efectul legilor nr.. desi art.Barsan. conform lul M.22 b)Conditiile: -posesia sa se intemeieze pe un just-titlu . 22 50 . -posesia sa fie de buna-credinta :art. intrucat ea este rara in practica . in functie de domiciliul adevaratului proprietar. C.ca adevaratul proprietar sa revendice bunul (fondul aservit)in intervalul dintre momentul cand se implineste uzucapiunea de 10-20 ani a servitutii si momentul cand s-ar fi implinit uzucapiunea fondului aservit de catre posesorul-constitutor al servitutii. caci daca revendicarea se produce anterior uzucaparii servitutii. iar servitutea ar fi validata”. op.civ..p.cit. in privinta servitutilor.-cand posesorul este lipsit mai mult de 1 an de folosinta lucrului -cand lucrul este declarat imprescriptibil pe cale legala23. nu aduce adesea nici o paguba reala proprietarului.1896c.

Cu două luni înaintea intentării acţiunii de faţă. cat si pe cale de abstentiune. De asemenea. 8. la 11. la data de 14. introduce o acţiune în justiţie împotriva lui B.. la rândul său.in conditiile art.10.2005.: dupa implinirea termenului si avand capacitate deplina de exercitiu. după care l-a vândut pârâtului. asistase la o discuţie purtată între reclamant şi C. c)-suspendarea prescriptiei .2005 A.player. o terţă persoană l-a furat.09. Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare? 3) La 24.2005 A.invocarea uzucapiunii poate avea loc atat pe cale de actiune. Rezolvati urmatoarele spete : 1) La 18.167/1958. introduce o acţiune în justiţie împotriva lui B..principalul efect este dobandirea dreptului de proprietate in mod retroactiv.1909 alin. proprietarul originar al bunului. . solicitând restituirea unui cuptor cu microunde.civ. B.D.civ. solicitând respingerea acţiunii în temeiul art.b)civila-in conditiile Decretului nr.beneficiarul prescriptiei poate renunta in conditiile art.2005 B..2005 prin care se desfiinţa pentru error in substantiam contractul încheiat între A.deoarece el îl deţinea de la reclamant cu titlu de depozit. nu era însă adevăratul proprietar al bunului -. să îi restituie în deplină proprietate şi posesie un teren. în care cel dintâi îi punea în vedere celui de-al doilea să nu întârzie restituirea bunului. solicitând restituirea unui C. Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare ? 4) A.2005. pârâtul invocă art. În susţinerea pretenţiilor sale.fapt pe care pârâtul nu îl cunoştea la momentul cumpărării bunului -.11. Pârâtul invocă buna sa credinţă.04.1860 C. În apărarea sa.11. D.. vă consultă în calitate de avocat în următoarea speţă : la 12. Din probele administrate în cauză rezultă că la 23. solicitând restituirea unui videocasetofon.Efectele uzucapiunii: .civ. pârâtul nu o contestă în instanţă.civ.2005. a formulat împotriva sa o acţiune în justiţie solicitând ca A. C. a preluat bunul după trei săptămâni de la încheierea contractului deoarece prezenta anumite deficienţe ce trebuiau în prealabil remediate de către vânzător.167/1958.09.1838-1840 c.07. şi se dispunea repunerea părţilor în situaţia anterioară.13-14 decretul nr.07. şi C. îl cumpărase cu o lună în urmă de la A. -transmiterea posesiei catre posesorul actual are loc in cadrul unui raport juridic. Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare? 2) La 24.1859 . introduce o acţiune în justiţie împotriva lui B.1 C. iar acesta din urmă.6.5. precum şi să 51 . scadenţa obligaţiei de restituire fiind fixată la 26. 8. dar cu două zile înainte de restituirea bunului către A.) -jonctiunea posesiilor este posibila si facultativa. reclamantul înfăţişează hotărârea judecătorească pronunţată la 12.1 C.Jonctiunea posesiilor: este adaugarea la teremenul prescriptiei actuale a posesorului a timpului cat lucrul a fost posedat de autorul sau(art. -actualul posesor nu poate schimba caracterele posesiei autorului sau.2005 A. -autorul este o persoana care nu este adevaratul posesor al bunului. de altfel. II. reclamantul arată că pârâtul a cumpărat bunul de la C.2004 reclamantul a închiriat cuptorul lui C. . arătând că a cumpărat bunul de la C. împrejurare pe care.1909 alin. B.10.

valoarea investiţiei efectuate de constructor se cifrează la 70..1994. B. reclamantul a depus la dosarul cauzei notificarea pe care i-a trimis-o lui A. 5. introduce o acţiune în justiţie împotriva lui X.2002 prin care îi spunea acestuia din urmă că este îngrijorat de intenţia lui A. care imediat a inceput lucrarile de ridicare a vilei(p+2 etaje). A. Expunându-vă această situaţie de fapt. conform Codului civil.2000. se pronunţă. Care sunt argumentele pe care le veţi invoca spre a atinge acest obiectiv ? 6.10.2 C. încheie un contract de vânzare-cumpărare cu B. conform expertizei efectuate în cauză. obţine o hotărâre judecătorească. a ignorat această notificare finalizând construcţia cu toate cele patru etaje proiectate. vă solicită. 52 . dacă va continua să construiască şi ultimele două etaje ale construcţiei. prin efort propriu. cu aratarea problemelor de drept si cu analiza apararii formulate de parat. vă solicită să îi apăraţi interesele astfel încât să obţină respingerea pretenţiilor lui B. pe de altă parte.03. cumpărătorul ridică. construcţia ridicată pe terenul menţionat piere în urma unui incendiu provocat. la 25.)La 23. cea mai bună poziţie posibilă faţă de dispoziţiile legale aplicabile. îl va obliga la demolare.civ.08.Paratul B se opune. prilej cu care s-a platit o parte din pret si s-a predat terenul lui A. La 10. pe de o parte. A si B au semnat un acord in vederea incheierii ulterioare a unui contract prin care A sa dobandeasca terenul si fundatia unei constructii apartinand lui B. Faţă de împrejurarea că la o săptămână de la acest fapt.. solicitând obligarea acestuia din urmă la plata de daune-interese pentru prejudiciul cauzat. iar. La 13. În susţinerea pretenţiilor sale privitoare la teren. reclamantul a făcut proba dreptului său de proprietate. prin care. un terţ neproprietar. a solicitat instanţei să dispună obligarea lui A.000 euro. în final. Rezolvati cererea introdusa de A. iar sporul de valoare al întregului fond ca urmare a ridicării construcţiei este de 100. astfel incat intelege sa-I restituie acontul primit. o hotărâre judecătorească "ce ţine loc de titlu". rămasă definitivă prin neapelare. formată din patru etaje ridicată de posesorul-pârât pe acest teren în perioada iunieoctombrie 2002. în ce priveşte capătul de cerere referitor la construcţie.05.03.494 alin. sustunand ca reclamantul este constructor de rea-credinta..1993 B. În acest sens. intră în stăpânirea terenului. La 15.2001. se constată nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare încheiat în 1993 pe temeiul că bunul nu se afla în circuitul civil. de X.09. de a ridica o construcţie pe terenul său după ce intrase în posesia acestuia în urmă cu trei ani. de care aflase din diferite surse.demoleze construcţia. o construcţie pe terenul menţionat.2002 prin care îi punea în vedere că el (B. având ca obiect un teren din Curtea de Argeş. A primeste o notificare prin care B il instiinteza ca s-a razgandit in privinta perfectarii contractului de vanzare-cumparare intrucat un alt cumparator I-a oferit un pret considerabil mai mare. A. Pe data încheierii contractului.1073 şi 1077 C. în temeiul art.1989 A.000 de euro. la demolarea construcţiei. să îi apăraţi interesele astfel încât să obţină în raporturile cu B. A. o scrisoare trimisă de B. iar.. în plus. După doi ani. La 24. el continuand lucrarile si dupa primirea notificarii. B.) este adevăratul proprietar al terenului şi că. Pe de altă parte. a invocat art. pe baza unui contract de vânzare-cumpărare încheiat cu X. iar B. X.02.civ. A solicita cheltuieli reprezentand sporul de valoare al intregului imobil conform Codului civil. Prin cerea de chemare in judecata introdusa la 30.2002. vă pune la dispoziţie. către fratele lui la 13. din neglijenţă. primeşte suma convenită ca preţ.11. având în vedere faptul că acel contract era valabil ca antecontract de vânzare-cumpărare. În condiţiile în care A.

şi A.M. dandu-i caracter de act autentic. În anul 1964 F. paratul Y solisita demolarea constructiei pentru urmatoarele argumente: in primul rand. iar A.1996 X a intrat in posesia terenului in urma incheierii unui contract de vanzare cumparare cu W . se apără invocând uzucapiunea. se stabileşte pe terenul cumpărat. el . neavand cunostiinta de existenta unei situatii litigioase asupra terenului.La 15.021997. considerand-o inaplicabila.C. Instanta de fond admite in parte actiunea reclamantei numai cu privire la validarea antecontractului de vanzare-cumparare. A. intrucat a fost notificat la 25. introdusa la 22. dec .in al doilea rand.C.T. Impotriva sentintei judecatoriei paratii declara apel. prin care X a convenit sa-i vanda lui A suprafata de 1. cu urmatoarele capete de cerere: a).1374/1999. instanta retine ca la 20 martie 1991 intre A si X s-a incheiat un act sub semnatura privata . nepublicata) Cerinte: 53 .reclamantul este de rea-credinta. acesta insa nu s-a incheiat pana la data de 20 iunie. defunctul tata al paratilor..existand mentiunea ca actul respectiv va ramane valabil pana la data intocmirii actului autentic de instrainare.7. care s-a prezentat ca find proprietar . iar titlul de proprietate a fost emis ulterior in beneficiul mostenitorilor pentru un teren in suprafata de 7 ha.C.anularea titlului de proprietate nr.1996. In sustinerea cererii sale. solicitand instsntei anularea antecontractului de vanzare – cumparare incheiat de reclamanta cu tatal lor. b).02. la data incheierii acestuia. urmare a procesului costisitor purtat impotriva lui W.( Curtea de Apel Iasi.analizand si apararea formulata de Y. a inceput imediat lucrarile la fundatia constructiei. dar care a fost evins de catre Y printr-o actiune in revendicare asupra aceluiasi teren . respingand capatul de cerere referitor la anularea lui.2001 X il actioneaza in justitie pe Y pentru plata contravalorii constructiei( p+1etaj) edificata pe terenul proprietatea acestuia din urma. 8)În anul 1943.T.5 ha ce formase deja obiectul instrainarii.1997. Ce soluţie pronunţă instanţa şi cum o motivează ? 9)La data de 21 mai 1999 Reclamanta A a introdus o actiune in justitie impotriva paratilor B si C . nu era adevăratul proprietar.02.02. rezulta ca la 10. emigrează în S. În anul 1945 A. este anterior emiterii titlului de proprietate. reclamanta arata ca actul de vanzare-cumparare fiind incheiat in martie 1991. Din actele depuse la dosar.03. au cumpărat împreună de la S. data cand a intervenit decesul lui X.280/17 mai 1994 emis pe numele paratilor cu privire la ternul contractat de reclamanta cu autorul paratilor. a)Precizati drepturile si obligatiile subiectelor de drept X si Y. un teren situat în localitatea SnagovSat fiecare plătind câte ½ din preţul terenului. Reclamantul X arata ca bazandu-se pe titlul sau de proprietate datat 10. se afla intr-o stare de insolvabilitate financiara. cand i s-a cerut incetarea lucrarilor.civ. Paratii au formulat cerere reconventionala.U. paratul.5 ha.A.validarea antecontractului de vanzare-cumparare incheiat de reclamanta cu X. A. mentine titlul de proprietate emis in 1994. astfel ca acesta nu putea sa cuprinda si suprafata de teren de 1.1996 si ramasa definitiva si irevocabila la 18.In apararea sa. demonstrând că la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare S. b)Solutionati cerera introdusa de X. deoarece. In fapt.C.pentru ca se mentin doua titluri de proprietate pentru aceeasi suprafata de teren( actul de vanzare-cumparare autentificat de instanta si titlul de proprietate prin care lis-a reconstituit dreptul de proprietate). introduce o acţiune în revendicare împotriva lui A. fara sa dea insa curs acestei notificari.nu era emis titlul de proprietate asupra terenului.M.D.05.

prin uzucapiune. ci in anul 1997 intre aceleasi parti. C. Consilierul juridic al Consiliului popular a solicitat respingerea actiunii. Fostul tribunal popular Bucuresti a admis actiunea Sectiei financiare si a dispus trecerea imobilului in proprietatea statului prin sentinta civila 218/1952.care invoca in favoarea lor existanta unei hotarari judecatoresti de trecere a imobilului in proprietatea statuluui in baza Decretului nr.1895 c. mobilul in litigiu de la NV si AV.3466 sub numarul topografic 5390/2 si sa se dispuna inscrierea parcelei in cartea funciara sub un numar topografic nou. Din copia dovezilor de comunicare catre fostii proprietari NV si AV. iar in plus. sector 2. pe baza bunei-credinte si a hotararii judecatoresti ce constituie justul. Consiliul popular al municipiului Bucuresti si ICRAL Colentina. se constata ca reclamantul CM a cumparat. civ. p. sotii BG si BC au chemat in judecata Consiliul popular al orasului Viseu de Sus. inscris in cartea funciara si de la care statul a preluat o parte din imobil.1979. incluzand si portiunea in litigiu.detin in realitate imobilul fara drept. in timpul casatoriei cu CG.La 16 iunie 1978.. reclamantii au platit impozitul pe cladire si asigurarile ADAS. prin care au cumparat parcela de teren de la descendentii proprietarului FS. Cu toate acestea. pentru a se constata ca sunt proprietarii . 54 .1979 a Sectiei civile a Tribunalului Suprem. reclamantii CG si CM au chemat in judecata Statul roman prin Ministerul de finante. deoarece statul si-a exercitat posesia pe acest interval de timp. prevazuta de art. hotarearea invocata nu le este opozabila( reclamantilor).1) Precizati modul si momentul dobandirii dreptului de proprietate asupra terenului in litigiu.17/13 august 1979 a Tribunalului Suprem.40 s.( Din decizia civ. Prin actiunea introdusa la 4 mai 1977.pana la intrarea in vigoare a legii din 1974. cerand treceea imobilului in proprietatea statului in temeiul Decretului nr. sustinand ca paratii .( Din decizia civila 2100/20 nov. Judecatoria Viseu de Sus a admis actiunea reclamantilor. prinactul de vanzare –cumparare autentificat la Notariatul de Stat Bucuresti. 10. iar Cosiliul popular prin decizia 248/1959 a transerat imobilul in administrarea ICRAL Colentina. pe motiv ca timpul de prescriptie nu s-a implinit in favoarea reclamantilor. Sectia financiara a chemat in judecata pe fostii proprietari. strada Rozelor. Reclamantii au motivat ca poseda terenul din 1947 in baza unui contract sub semnatura privata din 24 august 1945. considerand ca acestia sunt indreptatiti a uni posesiunea lor cu posesia autorului lor. a unei portiuni din terenul inscris in Cartea funciara nr. b) Este corecta solutia judecatoriei ? Motivati raspunsul.Dupa obtinerea dreptului de proprietate. care au figurat ca parti in proces. CD 1979. b) Rezolvati speta in ipoteza in care actiunea ar fi introdusa nu in anul 1977.) Cerinte: a) Prezentati problemele de drept din speta. In aparare.D. in decembrie 1951.u.111/1951. cu prezentarea problemelor de drept si a apararii formulate de consilierul juridic. in principal datorita intrarii in vigoare a Legii nr. sub nr.59/1974. consilierul juridic al paratilor sustine ca in cauza opereaza in favoarea statului prescriptia achizitiva de 10 ani.111/1951 . 11.titlu. se constata ca sentinta tribunalului le-a fost comunicata in octombrie 1958. Din actele dosarului.32s.) Cerinte: a) Solutionati cererea reclamantilor. p.2933/1951 si transcris la grefa tribunalului Ilfov. 2) Solutionati apelul declarat de parati.u. pentru a fi obligati sa le lasa in deplina proprietate si posesie un imodil situat in Bucuresti.

intentia paratului fiind de a reactiva un drept de proprietate pe care l-a pierdut prin nelocuirea timp indelungat in imobil. impreuna cu B si C . Solutionati cererea reclamantului. aducand-o si pe ea in casa. ca intrucat actul lui de cumparare a fost interpretat in sensul aratat. ca efect al prescriptiei achizitive. prin contractul autentificat sub nr. c) sa se evacueze paratii de la adresa mentionata. a mai aratat ca tarenul a fost luat in stapanire pe nedrept de catre parat. criticand solutia ca fiind nelegala si netemeinica. dreptul de proprietate asupra imobilului situat in Bucuresti. str. prin care s-a prevazut ca A are un drept de uzufruct. CD 1979.1895 c. ca suprafata de teren cumparata are la drumul public latimea de 20 m.y/2001. la Judecatoria Barlad. Reclamantul a motivat ca terenul mentionat este proprietatea sa . ci un alt teren. paratul B s-a instalat in imobil pe motivul unor neintelegeri cu sotia . ca in urma incheierii contractului de vanzare-cumparare a ocupat intregul teren. Apusului nr.1979 a Tribunalului Suprem. incheiat intre B in calitate de vanzator si D in calitate de cumparatoare. b) sa se anuleze contractul de vanzare-cumparare autentificat cu nr. Solutionati apelul. cu prezentarea motivelor si a problemelor de drept. paratii au declarat apel. prin interpretarea actului de vanzare-cumparare . A sustine ca respectivul contract s-a incheiat in frauda legii.Din momentul cumparararii. vecin cu acesta. intr-un apartament repartizat de unitatea la care era angajat. Prin sentinta civila nr. catre fiica sa.34 format din teren in suprafata de 300mp si o casa de locuit . iar nu de jumatate din aceasta latime .inclusiv parcela de 1000 mp revendicata de TG – si a fost chemat in judecata de vanzatorul AT. conform art. situatie in care in favoarea lui opereaza uzucapiunea de 10 ani. paratul sustine ca poseda terenul in discutie din martie 1959.1200/1957 . a a chitat impozitele.u. urmeaza sa fie considerat posesor de buna-credinta al bunului revendicat de reclamant.92/1996. analizand si apararea formulata de parat. p. care la acea data avea 18 ani. abia terminase liceul si care nu a contribuit cu nimic la plata pretului imobilului.1957 a cumparat de la X . imobilul din litigiu pe numele fiului sau B. paratul. ca l-a dobandit prin cumparare de la AT.(Din Decizia Sectiei civile nr. reclamantul TG a chemat in judecata pe paratul CG. situat in Barlad. 55 . exercitand continuu posesia asupra acesteia. paratul B s-a casatorit si a locuit impreuna cu sotia. C si D avand urmatoarele capete de cerere: a) sa se constate ca a dobandit . In replica. judecatoria a admis actiunea formulata.civ.139/24 ian. solicaitand obligarea acestuia de a-i lasa in deplina deplina proprietate si posesie un teren cu suprafata de 1000 mp.42 s.1976. dupa o vreme s-au impacat.) a) b) Cerinte: Prezentati problemele de drept din speta. 13) Reclamanta A a formulat actiune in justitie impotriva paratilor B. La scurt timp de la achizitionarea imobilului. ca prin decizia civila nr. prin intermediul unui avocat a aflat ca paratul a incheiat un contract de vanzarea imobilului in litigiu . deoarece acesta a cumparat de la acelasi proprietar nu terenul din litigiu. a inchiriat camere diversilor chiriasi. din 1957 si pana in prezent a adus imbunatatiri imobilului. Reclamanta probeaza cu martori ca paratii manifesta fata de ea o comportare necorespunzatoare. reclamanta arata ca s-a stabilit in locuinta.1949 .12) Prin actiunea introdusa la 24 oct.536/1959 fostul Tribunal regional Iasi a constatat. In luna aprilie 2000. el. conform actului de vanzare-cumparare din 7 nov. Reclamanta sustine ca la 26 oct. C.

cu prilejul casatoriei sale. c) Solutionati speta pentru ipoteza in care A ar fi cunoscut la momentul achizitionarii terenului despre anulabilitatea adeverintei de proprietate a autorului sau.Din datele dosarului rezulta ca X a stapanit imobilul intre 1965-1980.08 2000. fapt constatat in 1967 pritr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila. b) Motivati solutia pe care o va pronunta instanta. deoarece nu a fost urmat niciodata de incheierea unui contract in forma autentica. d) Solutionati speta in cazul in care contractul de vanzare-cumparare din 1965 ar fi fost valabil.58 si nr. a intervenit in 1963 o intelegere consemnata printr-un inscris sub semnatura privata privind achizitionarea terenului in litigiu.14) In septembrie 2003 A a chemat in judecata Consiliul popular al comunei X si a cerut sa se constate ca a dobandit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra unui teren agricol in suprafata de 8 ha.1965. care-l detinea in temeiul unei adeverinte de proprietate. e) Rezolvati speta in ipoteza in cae imobilul in litigiu ar fi fost un teren. Cerinte: a) Analizati motivele invocate de parat. unul in care.A solicita instantei unirea posesiei sale cu cea a autorului sau X. 56 . 16) La 20. in anul 1974 au intervenit legile nr. paratul se opune admiterii actiunii lui A.in al doilea rand.1992. . deoarece comisia de aplicare a Legii 18/1991 si-a dat seama ulterior ca a eliberat adeverinta pentru o suprafata mai mare decat ceea ce i se cuvenea de drept lui B. 59 cu privire la scoaterea terenurilor din circuitul civil. Reclamantul isi motiveaza actiunea prin faptul ca titlul sau de proprietate este desfiintat ca urmare a anularii adeverintei de proprietate a autorului sau. fiind plecat in strainatate un timp indelungat. Reclamantul arata ca locuieste din imobil din 1980. arata ineficienta actului juridic incheiat in 1963. 10. 15) La 15. Paratul B se opune admiterii cererii invocand urmatoarele motive: . ca si titlu de proprietate a imobilului ? b) Este in interesul lui B sa invoce nevalabilitatea contractului din 1965 ? c) Precizati daca instanta poate dispune unirea celor doua posesii .1995 A formuleaza o actiune in justitie impotriva lui B pentru a se constata dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra unui teren agricol in suprafata de 6 ha. Din datele dosarului rezulta ca intre A si antecesorul paratului.in primul rand. B invedereaza instantei ca respectivul contract de vanzare-cumparare nu a fost valabil incheiat.De asemenea.151/1950). fiind anulabil pentru vicii de cosimtamant in persoana vanzatorului. i-a daruit ca zestre casa din litigiu. B arata ca in calitate de unic mostenitor a lui Y nu a putut pune in aplicare hotararea mentionata. avand drept obiect constatarea dreptului sau de proprietate dobandit prin uzucapiune asupra locuintei sale compusa din 3 camere plus dependinte. tatal sau. in baza unui contract de vanzarecumparare incheiat cu Y ( tatal paratului B) la 14.08.In consecinta. asa cum prevedea legislatia vremii( Decretul nr.10. X. b) Prezentati care este relevanta legilor din 1974 asupra dobandirii prin uzucapiune a dreptului de proprietate asupra terenurilor. Din dosarul cauzei rezulta ca reclamantul a cumparat ternul in litigiu de la B la data de 12. A formuleaza o actiune in justitie impotriva lui B. Prin intampinare. Cerinte: a) Se poate baza A pe inzestrarea facuta de tatal sau . Cerinte: a) Prezentati problemele de drept din speta. X.

care impiedica uzucapiunea. mai are el acest drept dupa ce a recunoscut ca poseda 57 .civ. pentru ca palntele sporesc pe masura cresterii lor .”(I. –n.Al. afara de cazul cand constructiile facute de posesorul de buna-credinta ar influenta asupra acestui venit. avea dreptul de a prescrie prin uzucapuina scurta de 10-20 de ani. se afla stinsa prin prescriptie extinctiva. iar nu cheltuielilor facute de posesor..? Astfel.. pe buna dreptate. Pentru a se aprecia cresterea valorii fondului.. obligatia de restituire.Kant) c)”Art. facandu-se o comparatie intre valoarea venala ce avea fondul inaintea facerii lucrarilor si aceea ce el o are in urma facerii lor. dupa o lunga perioada de neintrebuintare. un altul a intrat in posesiunea sa...Alexandresco) d)”Recunoasterea voluntara produce si alte efecte( in afara de intreruperea cursului prescriptiein. iar nu cel a levictiunii. numai in privinta plantelor se va avea in vedere momentul cand s-a facut plantatia . Se decide . iar proprietatea ramasese fara intrerupere lipsita de un act juridic. fara a se avea in vedere venitul ce ar produce stabilimentul . Precaritatea este deci un viciu perpetuu. caci obstacolul.Baicoianu) b)”Acela care nu-si exercita constant actul de posesiune( actus possesssorius) asupra unui lucru exterior ca asupra a ceea ce este al sau e considerat. adica actiunea personala a autorului detentorului. in urma lui. putand sa tina seama si de foloasele personale ce lucrarile facute de posesorul de buna-credinta au putut sa aduca proprietarului fondului.. se va avea in vedere momentul cand se face restituirea.Hamangiu. Sporirea valorii fondului se va putea afla . se afla inlaturat. si aceasta crestere se datoreste pamantului in care s-au nutrit. si atunci cand. garanteaza cuiva ceea ce este al sau.Rosetti-Balanescu.Numai un act juridic de proprietate . ca judecatorii au o putere suverana de apreciere spre a determina plus-valuta fondului.Lectura juridica Comentati urmatoarele citate: a) “ Sa presupunem ca un detentor precar. conform dreptului comun.494 nu se va aplica deci decateori posesorul va fi deposedat prin efectele anularii sau rezolutiei unei vanzari. mentinut si intarit continuu cu documente . dar in prezent nu mai este.. detentorul sa poata incepe o posesie utila si deci sa uzucapeze. conform regulii de mai sus ( art. inexistent (ca posesor).”(D.n).c) Solutionati cererea reclamantului. el nu se poate plange de lezarea ce i s-a facut . ori prin revocarea unei donatiuni. detine lucrul de 30 de ani. detentorul nu va putea uzucapa prin nici o curgere de timp. pentru ca in urma anularii sau revocarii contractului . numarand din momentul cand trebuia sa faca restituirea.de unii.. autor al recunoasterii.. “(C. daca posesorul. Astfel. sporirea valorii acestui fond sau plus-valuta lui se va socoti dupa valoarea intreaga a constructiilor facute de posesor.) ? Poate ea schimba natura posesiunii.. 1858 c. partile sunt puse in starea in care erau inaintea incheierii lui. atata timp cat nu are dreptul la titlul de posesor .chiar dupa stingerea obligatiei de restituire.. Ar fi logic ca odata obligatia de restituire stinsa. asadar.n. Totusi . asa ca posesorul care a facut lucrari pe fondul altuia n-a avut niciodata un titlu translativ de proprietate.. . daca este vorba de un stabiliment industrial . . obligat la restituire. I. el ar motiva ca odinioara fusese proprietar. III.

c)dreptul de abitatie. plasand posesorul in stare de precaritate.C. insa cu indatorirea de a le conserva substanta. Bîrsan... 58 . opozabil erga omnes. care deriva dintr-un contract anterior de inchiriere. Drepturile reale principale”. S-a pretins ca recunoasterea voluntara are ca efect imposibilitatea de a uzucapa in viitor .proprietatea altuia ? .517 ca fiind: ” dreptul de a se bucura cineva de bunurile ce sunt proprietatea altuia.Dezmembramintele sunt drepturile reale principale rezultate din separarea atributelor componente ale dreptului de proprietate. 2.etc.G.Ripert) Bibliografie minimala 1.. 2001. Bucureşti. 2. uzufructul prezinta si urmatoarele caractere: .Este o eroare care vine dintr-o analiza incompleta a situatiei. recunoasterea pe care o emite nu creeaza aceasta calitate . op. Dezmembramintele dreptului de proprietate sunt urmatoarele : a) dreptul de uzufrct.Definitie.Enumerare. „Drept civil. DEZMEMBRĂMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE I.Or.192. 24 C.Caracterele juridice.f)dreptul real de folosinta.. ALL Beck. care este un drept de creanta.e)dreptul de superficie.Baicoianu.adica are obligatia de restituire catre proprietar. In plus. I.Scurte precizari teoretice 1.Codul civil defineste uzufructul in art.1.nu contine facultatea de a dispune de lucru (“insa cu indatorirea de a le conserva substanta”)..Precaritatea presupune ca posesorul detine mobilul pentru altul. (M. de mandat. aceasta precaritate preexista recunoasterii si nu decurge din ea.” In definitia legala a uzufructului sunt surprinse numai doua din caracterele juridice ale acestui drept24 : . intocmai ca insusi proprietarul lor.b)dreptul de uz. ci si ca este debitor. Pentru ca autorul recunoasterii sa se gaseasca totusi in stare de precaritate.Planiol. din aceasta perspectiva se deosebeste de dreptul de folosinta a unui lucru rezultat dintr-o locatiune . Al.este un jus in re aliena ( “bunurile ce sunt proprietatea aluia”) .cit.Hamangiu. d)dreptul de servitute. ar trebui sa recunoasca nu numai ca nu este proprietarul imobilului. p..Rosetti-Balanescu.p.. Dreptul de uzufruct.Notiune.este un drept real principal. in calitate de locatar etc.305-337. . Ed.

-uzufruct-cu titlu particular ( un bun ut singuli) . .civ.517 si 521 C.407-408.cand uzufructul se constituie asupra unui imobil prin acte intre vii( donatie. art. in ipoteza incare un non dominus a concedat unui tert de buna credinta un uzufruct asupra unui bun mobil.de a cere predarea in folosinta a bunului ( printr-o actiune confesorie sau printr-o actiune personala izvorata din contract).Felurile de uzufruct in functie de bunurile.Drepturile si obligatiile uzufructuarului: a) Drepturile uzufructuarului: .fructus dreptul de proprietate -abusus nuda proprietate 2.neconsumptibile ( = regula) .411. iar intre parti contactul se va incheia chiar daca predarea lucrului nu a avut loc.civ. D.Alexandresco. . Cu privire la bunurile mobile corporale. presupunand asadar.). .incorporale .de a ceda beneficiul ( emolumentul) dreptului sau de uzufruct( art.obiect al dreptului: -uzufruct asupra bunurilor-corporale( mobile si imobile. etc.de a se folosi de lucru si de a-i culege fructele ( art.prin conventie ( in mod direct sau indirect):uzufructul constituit printr-o donatie este un act solemn..25 .uzufructul se va constitui numai cu respectarea formelor cerute pentru valabilitatea testamentului in speta.Constituirea uzufructului poate avea loc prin urmatoarele moduri: 3 a)Prin acte juridice: .26 2. uzufructul se dobandeste prin “prescriptia instantanee”.usus uzufructul .civ.1909 C. deci si a a unui dezmembramant al acesteia). .526 C.p.534 c.) .cvasiuzufruct. vanzare. tranzactie. .universal ( o universalitate de bunuri) .uzufructul se constituie prin vanzare. incheierea formelor necesare. in conditile art. 25 26 A se vedea. in baza art. prin uzucapiunea de 30 de ani sau de 10-20 de ani( cand exista buna –credinta si un titlu de uzufruct care nu emana de la adevaratrul proprietar).2.) .este intuitu personae si incesibil.consumptibile ( = exceptia.4.. -uzufruct asupra bunurilor. Raportul dintre dreptul de proprietate si uzufruct poate fi reprezentat in felul urmator: .) el nu va fi opzabil tertilor decat prin inscriere in cartea funciara.971 si 1295 C civ. 59 .3. Ibidem. art. b) Prin uzucapiune (intrucat prescriptia este un mod de a dobandi proprietatea. schimb.) 2 2.cu titlu universal ( o fractiune dintr-o universalitate de bunuri)) . etc.civ.opcit.de a introduce actiune posesorie pentru apararea dreptului de uzufruct.520 C.civ.prin testament.este temporar prin esenta sa .p.

548-549 c.Codul civil defineste servitutea in art.Stingerea uzufructului: .2. Servitutea nu apare ca o dezmembrare a dreptului de proprietate.prin exproprierea pentru utilitate publica( art. nici o obligatie pozitiva.”27 Caracterele juridice ale servitutii: -este un drept real principal imobiliar.517 C. Drepturile si obligatiile nudului proprietar: a) Drepturile nudului proprietar: .de a beneficia de productele lucrului.civ.civ. . Asemanari :-sunt varietati ale dreptului de uzufruct. -este un accesoriu al fondului caruia ii profita ( fondul domunant). .la moartea uzufructuarului sau la expirarea termenului pentru care a fost constituit (art.319/1944). de a a nu-l tulbura pe uzufructuar.de a proceda la inventarierea mobilelor si constatarea starii imobilelor( art.prin renuntarea uzufructuarului la dreptul sau.558 c. .p.33/1994). de a garanta pe uzufructuar impotriva evictiunii.Birsan. . . -consituirea. -este reglementat un drept special de abitatie in favoarea sotului supravietuitor care nu are locuinta proprie( Legea nr.).dreptul de abitatie are ca obiect o casa de locuit( art.civ. -presupune existenta a doua imobile( fondul dominant si fondul aservit) ce apartin la doi proprietari diferiti. 3. . -este indivizibila.). .540 C.b) Obligatiile uzufructuarului: . 4.Definitie si caractere juridice. .cit.titularul dobandeste dreptul de a folosi lucrul si de a-i culege fructele numai pentru nevoile lui si ale familiei sale.civ. pentru uzul si utilitatea unui imobil avand un alt stapan. prin pieirea totala a lucrului (art557 C.de a introduce o actiune in justitie prin care uzufructuarul sa fie obligat la executarea obligatiilor ce-i revin sau la plata de daune-interese.).civ.civ.6. .(C.de a dispune de lucru. .de a suporta anumite cheltuieli si sarcini ale lucrului( art. 2. .).).).Clasificarea servitutilor.in unele cazuri.565-567 C.541 C.28 alin.).intotdeauna are o obligatie negativa. Deosebiri:. b) Obligatiile nudului proprietar : acesta nu are .3 L nr. 4. exercitarea si stingerea lor au loc dupa regulile prevazute la uzufruct( art.prin consolidare .civ.civ.541 C.de a da cautiune ( art.prin neuz sau prescriptie extinctiva.561 C.de a aduce la cunostinta nudului proprietar orice incalcari sau uzurpari ale dreptului acestuia ( art.. .op. in principiu .datorita abuzului de folosinta ( art.557 C.civ.5.).572 C.civ.).554 C.civ. 27 60 .de a se folosi de lucru ca un bun proprietar ( art.de a respecta si a continua modul de folosire a lucrului stabilit de proprietar(art. . ci ca o limitate a exercitiului acestuia. cu respectarea atriburelor ce apartin uzufructuarului( art.Dreptul de uz si dreptul de abitatie.576: “o sarcina impusa unui imobil.). -are un caracter perepetuu.civ. . 2. .).).280). 4.de a exercita toate actiunile care intereseaza dreptul de proprietate asupra lucrului.Dreptul de servitute.1.

ea ar putea fi explicata prin faptul ca adevaratul proprietar nu ar putea observa exercitarea posesiei asupra servitutilor neaparente sau necontinue.630).) b)-prin uzucapiune. d)-dupa modul de constituire(art.635).civ. proprietarul care ar fi pretins ca folosinta exercitata de altul pe fondul sau este precara . servituti : –naturale:servitutea de scurgere a apelor naturale(art. Aceasta limitare este criticata in doctrina29 .. b)-dupa modul de execitare(art.cit.584). servituti ..op.a)-dupa natura fondului (art. 28 -prin fapta omului. -de a nu face nimic de natura a agrava servitutea.610). se considera ca”in realitate nu exista o buna justificare a regulilor art. b)Obligatiile proprietarului fondului dominant: -de a exercita servitutea numai in limitle stabilite prin titlu(art.624 C.p.. 28 29 61 .Servitutile stabilite prin fapta omului sunt considerate adevarate servituti.servitutea de trecere(art.op.).579). -de a efectua lucrarile necesare asigurarii existentei si conservarii servitutii(art. 4.civ.).). ar fi avut sarcina sa dovedeasca precaritatea”.Baicoianu.288-289).pr. distanta si lucrarile intermediare pentru anumite constructii(art. d)Obligatiile proprietarului fondului aservit: C.Al. -de a pretinde despagubiri de la titularul servitutii.). I.servituti-aparente -neaparente. a)Drepturile proprietarului fondului dominant: -de a folosi servitutea.civ. Servitutile naturale si legale nu sunt considerate adevarate servituti.Ele se aplica numai prin faptul ca autorii Codului Napoleonian. dreptul de ingradire(art.621 c.615).Birsan. fiindca se exercita cu titlu de toleranta sau de pura facultate.616-619).622C. servituti -continue -necontinue.civ. . c) -prin destinatia proprietarului (art. ci doar limitari ale exercitiului dreptului de proprietate. c)Drepturile proprietarului fondului aservit: -de a instraina bunul sau de a-l greva cu sarcini.622C. o admiteau pentru toate servitutile.641.611-613).578C.Rosetti-Balanescu.rurale (in folosul terenurilor) -urbane(in folosul cladirilor). -de a exercita si servitutea accesorie. -de a exercita actiunea negatorie de servitute.585). dimpotriva. (C. Se prescrie nu numai dreptul de servitute.).675 C.623 si 624. conform art. 4.Exercitarea dreptului de servitute.4.Hamangiu.civ.Legiuitorul codului nostru ar fi fost mai bine inspirat daca admitea uzucapiunea pentru toate servitutile.se constituie prin : a)-titlu (art.283.servitutea de picatura strasinilor( art. au vrtu sa faca o tranzactie intre diferitele obiceiuri ale vechiului drept francez . conform art. ci si modul de exercitare a servitutii.civ.civ.servitutea de vedere(art.In acest fel. supunand numai posesia lor la regulile generale ale posesiei.servitutea izvoarelor(art. Astfel. -legale: distanta plantatiilor(art. -de a abandona fondul la dispozitia titularului servitutii.).cit. iar altele.de a exercita actiunea confesorie precum si actiunea posesorie(art.625 ). c)-dupa modul de a sa manifesta in exterior(art.3. dreptul de granituire(art.623 numai servitutile continue si aparente.p.577 c. dintre care unele inlaturau prescriptia pentru toate servitutile.607). relative la continuitate si neclandestinitate.

prin confuziune. cumpărătorii nu au intrat în posesia terenului vândut 30 C.Definitie.28 alin. .Exercitarea dreptului de superficie.1.Dreptul de superficie. rezolutiune.3.297. proprietarul unui teren în suprafaţă de 1.30 C.civ.000 m2 situat în intravilan şi a cărui latură nordică se afla la şosea vinde lui B.Constituirea dreptului de superficie: . confuziunea.3 L33/1994) II. A. şi D. Conform art.28 alin. constructiilor . 5. . .636-643 c.. 62 . b) -cauze speciale ( art. op.4 din contract. ca o consecinta a art.-de a se abtine de la orice act de natura a impiedica execitiul servitutii.asupra constructiilor. 5.. a) –cauze generale de stingere: modurile de desfiintare a titlului de constituire (anulare. plantatiilor sau altor lucrari care se afla pe o suprafata de teren ce apartine altei persoane.620 C. -este imprescriptibil.3 L33/1994).492.civ. latură la care lotul se învecinează cu o altă proprietate. -de a efectua lucrarile asumate pentru exercitarea si intretinerea servitutii.civ. . -superficiarul –exercita atributele dreptului de proprietate asupra plantatiilor. 5.c. . Rezolvati umatoarele spete : 1)La 23 septembrie 1961 printr-un act încheiat în formă autentică.Caracteristici.5. etc).(art.prin testament.Nu exista o definitie legala a dreptului de superficie . . 5. p.fam.are drept de folosinta asupra terenului. -poate transmite prin acte juridice dreptul sau de superficie. C. În fapt.cit.Birsan.prin exproprierea pentru cauza de utilitate publica a terenului si/sau a constructiilor. 4. definitia doctrinara :dreptul de superficie este acel drept ce consta in dreptul de proprietate pe care –l are o persoana – superficiarul.”.2. terenasupra caruia superficiarul va avea un drept de folosinta. 5. neuzul(prescriptia extinctiva)si exproprierea bunului pentru utilitate publica ( art. în cote indivize egale un lot de 600 m2 situat în partea dinspre latura sudică a terenului.prin conventia partilor( nu este necesara forma autentica ). -este perpetuu.4. . revocare.prin pieirea sau desfiintarea constructiiilor sau plantatiilor.prin uzucapiune. “vânzătorul recunoaşte cumpărătorilor dreptul de a trece pe terenul său pentru a ieşi la şosea în baza art.Stingerea servitutilor.prin lege.Stingerea dreptului de superficie..30 Dreptul de superficie apare ca o derogare de la regula inscrisa in art. Caracterele juridice : -este un drept real imobiliar.):imposibilitatea materiala de exercitare.

între timp. X. B. îi cer lui B. de la acea dată. X. A. un contract de constituire a dreptului de uzufruct asupra unui teren agricol. să fie despăgubit pentru investiţia efectuată constând în instalarea unui sistem modern de irigaţii.1992. proprietarul terenului pe care se face această trecere. introduce o acţiune prin care solicită obligarea lui B. sub condiţia de a urma studiile universitare. B..00 şi 18. X. plata unei sume de 180 de milioane lei cu titlu de arendă pentru perioada 1997-2002.. şi fără a fi încasat vreo sumă de bani în baza contractului de arendare. Acesta din urmă a intrat în posesia terenului după 2 ani de la încheierea contractului.. Aflând la 5 ianuarie 2003 despre existenţa uzufructului şi a arendării. îl somează pe B. şi Y. zidind poarta ce făcea legătura dintre terenuri.30. reamenajând poarta în mod corespunzător poarta dintre cele două terenuri.00-11. se opune la admiterea acţiunii în ce priveşte contravaloarea lipsei de folosinţă şi. se opune la această cerere arătând că a plătit deja această sumă lui Q. 2) Fiind deranjat de faptul că A. accesul lui A. motivată de faptul că dreptul de trecere pretins nu fusese menţionat nici în contractul dintre dintre D. şi Y. trecerea în condiţii mai convenabile pentru B. B. X. pe de o parte. împlinea vârsta de 25 de ani. un contract de arendare având ca obiect terenul agricol respectiv. după doi ani. Arătaţi ce acţiune ar putea introduce X. cu două zile în urmă. decedează. Cu un an înainte de a împlini vârsta arătată. cu alţi doi proprietari de terenuri din vecinătate. Conform contractului. şi B. ce apărări ar putea formula pârâtul spre a obţine respingerea ei. La 1 ianuarie 1997. o convenţie prin care obţine dreptul de a trece pe acele terenuri pentru a ajunge la aceeaşi stradă. moştenitorul lui A.00-19. Pe 21 iunie 2001. a încheiat cu B. pe acest din urmă teren. În fapt. care. şi X. pe de altă parte. îşi exercită abuziv dreptul de a trece pe terenul său spre a ajunge la stradă. vinde terenul său lui B. X.până în anul 2000 când D. blochează. Cumpărătorul intră în posesie fără a schimba situaţia în ce priveşte poarta zidită dintre cele două proprietăţi.01. A. solicită vânzătorului să îi asigure accesul la stradă. 63 . În încercarea de a ieşi la şosea pe terenul ce aparţinuse lui A.. După doi ani de la acest deces. După trei ani. la predarea terenului. de asemenea.1993 se încheie. A. X. acesta din urmă a constituit la 23 septembrie 1996 un drept de uzufruct în favoarea lui A. totodată. să renunţe la această măsură angajându-se.01.. beneficia de acest drept până când fiul său. A.1958. şi care. a întâmpinat rezistenţa acestuia din urmă. lăsând ca moştenitori pe X. încheie. în următoarele condiţii : trecerea se face numai între orele 10. pe viitor. şi Q. printr-un înscris sub semnătură privată. W. ce soluţie va pronunţa instanţa şi cu ce motivare ? 3) La 25. B. la data de 13. şi Y. şi nici în cel încheiat între A. la două săptămâni de la încheierea contractului. precum şi la plata contravalorii folosinţei terenului de care a fost lipsit de la data decesului lui X. şi Y.. proprietar al unui teren agricol. X. La 22. fără a cere în prealabil acordul lui Q. să-şi exercite. Care este natura acţiunii. pentru a obţine trecerea pe terenul lui Y. în plus. A. vă solicită o consultaţie cu privire la diferendul dintre ei.02. şi Y. Faţă de refuzul lui B. a vândut cota sa indiviză către X.. vecinul său. nu ar mai fi avut nevoie de veniturile tatălui său pentru se întreţine. Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare ? 4)La 25 ianuarie 2003 X.. fusese vândut lui Y. între A. introduce o acţiune în justiţie. B. pretinde să fie lăsat a culege pentru sine ultima recoltă şi. pentru o sumă lunară egală cu chiria ce se plăteşte pentru un apartament cu două camere dintr-un cartier rezidenţial. considerându-se că. decedează. Prin contract se stabilea o arendă anuală de 30 milioane lei care trebuia să fie plătită pe data de 31 decembrie a fiecărui an.. pe termen de 10 ani.. în condiţiile în care acesta din urmă nu se conformează. Pe cale de cerere reconvenţională. vinde acelaşi teren lui X. însă.

Arătaţi argumentat ce fel de acţiune ar putea să introducă X.1995 un contract de uzufruct viager cu privire la un imobil. pentru a intra în posesia sumei pretinse şi evaluaţi şansele de admitere a acestei acţiuni.casa de locuit. B este nevoit sa formuleze actiune in justitie impotriva lui X . la intoarecerea din concediul petrecut in strainatate. B il gaseste pe X instalat in casa impreuna cu intreaga lui familie.2003) 5. proprietatea lui A. a) Intre A si B intervine la 18.obiect al uzufructului – ar fi fost ocupat de A (nudul proprietar). aratati ce actiuni ar avea la indemana B ( titularul dreptului de uzufruct). 64 . solicitand sa i se lasa in deplina posesie imobulul respectiv. cosiderandu-l pe B doar un detentor precar ce nu are calitatea procesuala activa necesara. pretinzand ca ar fi adevaratul proprietar al imobilului.(stete ex.. In septembrie 1997. 2) Ce fel de actiune are la indemana uzufructuarul impotriva tertilor ? 3) Dar nudul proprietar ? b) In situatia in care imobilul. Cerinte : 1) Analizati apararea paratului conform careia uzufructuarul are calitatea unui detentor precar. şi Y.Avocatul paratului cere instantei introducerea in cauza a lui A .10.

in urma unei inundatii.dreptul de a trece pe jos prin curtea vecinului sau B pentru a avea acces spre padurea din apropiere. In primavara anului 2000. Cum se poate apara B fata de aceasta acuzatie ? b)La 12.civ. A solicita instantei sa se pronunte in legatura cu nasterea unui drept de trecere in favoarea sa.o parcela de teren pe care o detine in sat. aratand ca este in masura sa-i ofere lui B – ca si despagubiri. mostenitorul lui A. constatand ca o portiune din terenul sau este grav deteriorata datorita urmelor adanci lasate de rotile trasurii lui A. la distanta care-i permite o vedere panoramica a proprietatii reclamantului.. la fiecare sfarsit de saptamana se indreapta cu respectivul mijloc de transport spre padure. Solutionati cererea introdusa de A. X.10. A il actioneaza in justitie pe B in temeiul art. Cerinte : Analizati apararea lui B. Intrucat cei doi proprietari vecini nu reusesc sa ajunga la un acord amiabil. La 15.10. cu ocazia unor reparatii majore la casa sa.civ. A ii cere vecinului sau B un drept de trecere pe proprietatea acestuia.1970 A dobandeste . Sotii AB si AC au contractat la 15. 7.06.1992 cu X instrainarea apartamentului lor. acesta depinzand de sezoanele ploioase.612 C. B deschide o a doua fereastra spre proprietatea vecinului sau. In cursul dezbaterilor.2002. B invedereaza instantei ca ferestrele respective nu intra sub incidenta prohibitiei legale invocate de catre A . fiind deschise in peretele podului casei sale. 2)Exista vreo diferenta in ceea ce priveste solutionarea lor in fiecare caz in parte? 9. A isi cumpara o trasura si impreuna cu familia sa. Cerinte : 65 . iar X se instaleaza intr-o parte a imobilului. de asemenea.1970 o intelegere consemnata printr-un inscris sub semnatura privata privind deschiderea de catre B a unei ferestre spre proprietatea apartinand lui A la o distanta mai mica decat cea prevazuta in Codul civil.10. paratul cere respingerea actiunii pe considerentul ca reclamantul nu a dovedit prejudiciul suferit .616 C. a) Intre A si B intervine la 14. B ii interzice sa mai travereseze altfel dect pe jos curtea sa. pentru a avea acces la drumul public. ii pune in vedere lui B ca nu a respectat titlul de constituire a servitutii .In 1999 intervine decesul lui AB. In primavara anului 2003.6.printr-un contract inheiat sub semnatura privata. de 40/30 cm. Cerinte : a)Il poate obliga instanta pe B sa accepte parcela da teren ca despagubire? b) Se poate naste un drept de servitute din datele spetei ? 8. in temeiul art. B isi motiveaza impotrivirea pe faptul ca nu intotdeauna drumul lui A catre calea publica este impracticabil. Cum il sfatutiti pe A sa procedeze ? Cerinte: I)Identificati problemele de drept comune celor doua ipoteze (a si b). In primavara anului 1972.Un an mai tarziu. intrucat au dimensiuni relativ reduse. cu clauza de a continua sa locuiasca in imobil. solicitand obligarea paratului de a inchide ferestrele pe care le-a deschis cu nerespectarea distantei de 19 decimetri si . pana la sfarsitul vietii lor.in plus. AC introduce o actiune in justitie impotriva acestuia pentru apararea dreptului sau de a folosi intreaga locuinta.

Prin actiunea inregistrata sub nr. asupra constructiei. Dreptul nu se transmite in 66 . Cerinte: a)Calificati dreptul pe care il are reclamantul asupra imobilului in litigiu. reclamantul A a solicitat rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare a unui imobil -casa de locuitincheiat cu paratul B. Cerinte : 1)Prezentati ce dreptuiri au sotii asupra terenului si respectiv. Ea poate avea drept obiect principal o prestatie pozitiva. Obligatia exista independent de posesia unui imobil de catre creditor. O parte din materialele de constructie au fost donate de catre nasii familiei A.a) Intre A si B s-a incheiat la 15. dreptul de uz real si servitutea reala . B incepe lucrarile la construirea unei case de locuit.1290/25. c) Solutionati cererea introdusa de AC. si anume. fara a se transmite dobanditorilor cu titlu particular ai fondurilor debitorului si creditorului. cu observarea legilor aplicabile. urmat de predarea ternului si de plata pretului. de a respecta folosirea de catre A – cu titlu viager. reclamantul arata ca B nu si-a indeplinit obligatiile asumate prin contractul mentionat. 2) Raspundeti la aceeasi cerinta pentru ipoteza in care materialele de constructii ar fi fost procurate de catre AB inca din anul 1998.a)Calificati natura juridica a actiunii lui AC si termenul inlauntrul caruia poate fi introdusa cu succes. Dreptul de uz exista de asemenea independent de posesia unui imobil de catre uzuar. sotii AB si AC – proaspat casatoriti.10. b)Precizati ce drept poate invoca paratul pentru a-si motiva ocuparea imobilului . iar mostenitorii lui nu sunt de acord sa perfecteze contractul cu B. Literatura juridica Comentati urmatoarele citate: a)”Rezumam aici deosebirile dintre obligatia personala.x/2000depusa la judecatoria sectorului y din Bucuresti. cealalta parte urmand a fi achizitionata de catre soti impreuna. b)Solutionati speta potrivit legislatiei actuale. astfel incat.se hotarasc sa inceapa lucrarile de construire a unui imobil tip vila pe terenul care a fost donat de parintii lui Ab acestuia in 1995.08. Insa proprietarul imobililui lovit de acest drept nu poate fi tinut la o prestatie pozitiva.a unei camere plus dependinte din imobil. In motivarea cererii sale. 11. A demonstreaza cu martori ca paratul ii aplica rele tratamente cu scopul de a-l determina sa paraseasca imobilul.1998. care sunt asociati la o firma de constructii. 10. a) In anul 2000. contract autentifiat sub nr. III. 12. in decembrie 1973 A decedeaza . b)Ce actiune are la indemana A pentru apararea dreptului sau?Solutionati cererea lui A. Ea se trasnmite in mod pasiv mostenitorilor debitorului si in mod activ mostenitorilor creditorului. Imediat dupa incheierea respectivului act juridic. in 1976 acesta formuleaza o actiune in justitie pentru a fi recunoscut ca proprietar asupra imobilului format din teren plus constructie.1972 un antecontract de vanzare-cumparare cu privire la un teren intravilan proprietatea lui A. Cerinte : a) Rezolvati problemele de drept din speta.

op..637 Codul ( francez. sa faca constructiile necesare la folosinta sa. “(C. ... si a fortiori.Alexandresco. in principiu.Conceptia functionala este mai restictiva: ea impune conservarea <manierei de a fi intr-unanumit fel a lucrului>. el n-ar putea. cei doi termeni par sinonimi.p828-860.Alexandresco)33 d)”Sarcina de a conserva substanta.Nimic uimitor in asta. aceasta ne mai insemnand a se folosi.. prilejuieste discutii doctrinalede cea mai mare densitate.fara consimtamantul nudului proprietar.. sa faca modificarile care.civ. precum: hambare.. Proprietarul unui fond inchis este liber sa-l exploateze cum doreste si a-i aduca orice inovatie pe care o considera utila.558). Doua conceptii principale ale substantei se opun: cea materiala si cea functionala. neque villam diruere..III.cit..p.. cu titlu universal sau particular ai imobilului.G. Servitutea de trecere (subl.El ar putea chiar sa cladeasca o uzina pe fondul supus uzufructului.402-403 31 32 67 .Ripert. servitutea necesita posesia unui imobil .art..) nu se mentioneaza decat uzul si utilitatea.Al. 33 D.vol... . .cit. este perpetua prin natura ei si nu poate fi cedata independent de fond..Rosetti-Balanescu. dupa parerea tuturor.op.ar prefera sa aiba fereste mari sau mici.Astfel este servitutea de prospect care impiedica un proprietar de a construi sau planta . I. daca aceasta ar fi mijlocul de a trage foloase mai mari din produsul fondului.Rosetti-Balanescu.Felul serviciului pe care fondul aservit il face fondului dominant nu este determiant de lege. poate varia de la caz la caz.mod pasiv mostenitorilor proprietarului grevat. sa schimbe configuratia externa a casei supusa uzufructului. fara a tinge forma lucrului. de vreme ce controversele dateaza din dreptul roman iar autorii Codului civil au refuzat sa le transeze. A fortiori. el n-ar putea sa darame o cladire.Baicoianu)31 b)”Servitutile au fost inventate pentru marirea utilitatii anumitor bunuri. a C..G. sa-i imbrace in tapete.... sau vice-versa.Trebuie mers chiar mai departe. salva rerum substantia..Ripert)32 c)Uzufructuarul “ar putea.. Uzufructuarul ar putea insa. cosare.( art. a unui stabiliment industrial.284 M. nu poate avea ca obiect principal o prestatie personala pozitiva si nu se transmite mostenitorilor proprietarului care nu iau posesia imobilului grevat. fie ca stapanul casei. un nou pasaj de trecere .. ci a abuza de folosinta sa.p.Dupa prima conceptie.”(M.sa sa taie copacii roditori.”( D. Servitutea reala. dupa parerea tuturor.Planiol. pentru a-l menaja pe vecinul sau in legatura cu privelistea de care de bucura.op.Al.. daca cel initial a devenit insuficient.Tot astfel.Se recunoaste in mod unanim ca servitutea poate fi stabilita pentru simplul agrement al fondului dominant. cat si pentru cultura cartofilor.n.. Insa .rom.exploatarea industriala trebuie luata in considerare in acelasi fel cu exploatarea agricola. ca si dreptul de uz.cit.Astfel. sa sfarseasca constructiile incepute de altii in acest scop... a unui zacamant. sa transforme o vie sau o livada intr-un pamant de aratura. el n-ar putea sa mareasca sau sa micsoreze ferestrele imobilului. I... de exemplu: sa zugraveasca peretii imobilului.. cel putin dupa unii..-n.Planiol.. etc.576 C..Hamangiu. de a mari. sa aseze un uluc sau un conduct de apa sau sa strice peretii. dar se transmite in schimb tuturor dobanditorilor. de exemplu stabilimentul industrial reclamand. sa aseze parchete. ar tinde numai a-l imbunatati si a-i mari valoarea. deci.El n-ar putea. fie ca pentru aceasta ar trebui sa se atinga de peretii cei grosi. substanta de conservat ar putea fi materia din care se compune lucrul sau forma sa constitutiva. etc. El n-ar putea insa.Multe schimbari de destinatie par a fi astfel posibile. pe cale de consecinta.Proprietarul poate reclama trecerea atat pentru exploatarea unei cariere..n) este acordata de lege in virtutea exploatarii fondurilor.Hamangiu.In art. nici distributia interioara a partamentelor.Baicoianu. transformarea unui imobil de locuit intr-un loc de exercitare a unei profesii nu presupune intotdeauna amenajari ale materiei sau ale formei. .

269-305.cit.p339 si autorii citati la nota 1.Sistemul cartii funciare.Humanitas. in vederea ocrotirii intereselor titularilor de drepturi reale imobiliare si cele legate de asigurarea circulatiei lor in conditiile legii”. 2. 2. 2. aceste interpretari sfarsesc prin a interzice schimbarile in folosinta lucrului. 36 A se vedea C.1.<ansamblului principalelor calitati care fac lucrul potrivit pentru un anumit uzaj>. fata de aspectul ca in materie imbiliara posesiunea nu valoreaza titlu de proprietate . 2.465-553. .35 Prin publicitatea imobilara intelegem “totalitatea mijloacelor juridice prevazute de lege prin care s edetermina situatia materiala si juridica a bunurilor imobiliare .5. M.3. „Drept civil. 34 35 68 .Edit press MIHAELA s.op.r. Drepturile reale principale”.dupa caz.78.137-138.I. p.prin registre special tinute de autoritatile statale.Scurte precizari teoretice.Sistemul intermediar al cartilor de publicitate funciara. Bîrsan. Bucureşti.V. Drept civil. 2.Sistemul intermediar al cartilor de evidenta funciara .Bucuresti.2000.p..sunt savarsite in locuri publice . C.Sistemele de publicitate imobiliara existente de-a lungul timpului in tara noastra: 2.realizarea opozabilitatii fata de terti a actelor juridice constitutive sau translative de drepturi reale imobiliare.l.Sistemul de publicitate al registrelor de transcriptiuni si inscriptiuni..Atias. Drepturile reale principale”.op.Barsan. 1.In mod insensibil. ALL Beck.p.asigurarea certitudinii juridice a operatiunilor imobiliare.4.cit.Bucuresti. ”(C. 2001. vol. cu sau fara participarea acestuia”.36 Necesitatea publicitatii imobiliare: .2004. Publicitatea imobiliara si noile carti funciare. Ed.2.p. 2.C.Atias)34 Bibliografie minimala 1.Notiunea de publicitate desemneaza “modalitatile prin care anumite acte sau operatiuni juridice sunt aduse la cunostinta publicului ori.Stoica.Sistemul mixt al noilor carti funciare reglementat prin Legea nr. in mod public.Nicolae.. PUBLICITATEA IMOBILIARA I.7/1996.

nr.247/2005.37 L 7/1996). -Posesor tabular : persoana inscrisa in cartea funciara . c)Principiul legalitatii :judecatorul va incuviinta inscrierea in cartea funciara dupa verificarea indeplinirii conditiilor prevazute de lege( art. economica si juridica prin care s erealizeaza identificarea.Notiuni terminologice: -Carte funciara:a)inscris sau document de publicitate imobiliara. se transmite . modificata primn legea nr. p. 39 M. partea I . 38 Publicat in “Monitorul oficial”.3 L 7/1996).50-52 L 7/1996).c)institutia juridica care cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementeaza in mod unitar publicitatea drepturilor reale imobilare prin cartile funciare.b)registru funciar.653 din 22 iulie 2005. modificarea au stingerea unui drept real imobiliar nu poate fi opusa tertilor decat dupa inscrierea in cartea funciara(art.27 L 7/1996).40 c). exceptie art. actiunile in justitie .39 -Cadastrul general:sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica.Principiile noilor carti funciare.. e)Principiul prioritatii inscrierilor: ordinea inregistrarii cererilor determina rangul inscrierilor (art. b)-Principiul relativitatii: inscrierea unui drept in cartea funciara se poate face numai impotriva celui care.304.7/1996 a cadastrului si publicitatii imobiliare37.Cuprinsul cartilor funciare. -Imobil:parcela de teren.28 L 7/1996.84 din 23 februarie 1998. a)-Principiul publicitatii integrale: in cartea funciara trebuie inscrise toate drepturile reale. ministrul justitiei nr. ministrul justitiei nr. faptele sau raporturile juridice referitoare la imobilelel cuprinsein carte funciara). Ipoteza este urmatoarea: Publicata in “Monitorul oficial” nr. 37 69 .28 L7/1996.O.Sediul materiei: Legea nr.34 si art. Instructiunile privind infiintarea cartilor funciare cu caracter nedefinitiv. aprobat prin Ordinul ministrului de stat. aprobate prin Ordinul ministrului de stat. la inregistrarea cererii sale era inscris sau urmeaza sa fie inscris ca titular al dreptului asupra caruia inscrierea urmeaza a fi facuta (art.(art. exceptie: art. daca in momentul dobandirii dreptului nu a fost notata in cartea funciara vreo actiune prin care se contesta cuprinsul ei sau daca din titlul transmitatorului si din cuprinsul cartii funciare nu reiese vreo neconcordanta intre aceasta si situatia juridica reala.1 L7/1996).134.a).61 din 26 martie 1996.nr. publicata in M. cu sau fara constructii( art.1330/C/1999 ( nepublicate).24 L 7/1996).27 L 7/1996). d)Principiul opozabilitatii fata de terti a inscrierilor in cartea funciara:dobandirea. operatiunile materiale si cele juridice prin care se constituie. 2.op. 40 Ibidem. indiferent de destinatia lor si de proprietar(art. iar cel care urmeaza sa fie inscris este succesorul tabular . reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a tuturor terenurilor .cit. b).Nicolae.se modifica sau se stinge un drept real (si in unele cazuri si drepturile de creanta . -Drept tabular : drept real imobiliar inscris in cartea funciara. f)Principiul fortei probante absolute a inscrierilor de drepturi reale in favoarea tertilor (principiul publicitatii materiale a cartilor funciare): cuprinsul cartilor funciare se considera exact in folosul acelora care au dobandit un drept real cu titlu oneros sau gratuit . numita in raport cu cel care dobandeste dreptul si antecesor tabular. precum si a celorlator bunuri imobile de pe intreg teriroriul tarii.1 alin.Regulamentul de organizare si functionare a birourilor de carte funciara ale judecatoriilor.2371/C/199738. p.6.

1. in calitate de cumparator se incheie la 25. modificarea sau stingerea unui drept real devine opozabila tertilor de la data inregistrarii cererii de inscriere.la 10. b)Actiunea in rectificarea inscrierilor in cartea funciara. Ulterior.7. c)-notarea : are ca obiect actele. in scopul de a le face opozabile tertilor sau numai de a le aduce la cunostinta acestora( art.modificarea sau stingerea unui drept real devine opozabila tertilor. 2.1999 un contract de vanzare –cumparare printr-un act sub semnatura privata cu privire la un apartament situat in Bucuresti. Actiunile de carte funciara.Inscrierile in cartea funciara-art. in calitate de vanzator si B.10. 37. faptele sau raporturile juridice referitoare la drepturile reale intabulate si la titularii lor. A doneaza acelasi apartament lui C. indreptata impotriva tertului care a dobandit ulterior imobilul cu titlu gratuit sau a fost de rea-credinta la incheierea actului. iar in alin. constituirea. tinand cont de faptul ca C ii opune lipsa formei autentice a titlului lui B precum si neideplinirea formalitatilor de publicitate. Art .(art.34.95 96. titularul este obligat sa predea inscrisurile necesare radierii. b)-inscrierea provizorie: este operatiunea prin care transmiterea. avand ca obiect inscrierea definitiva a drepturiloe reale (art.90.dobanditorul anterior va cere astfel instantei sa acorde inscrierii sale rang preferential.29 L 7/1996 prevede cacel care s-a obligat sa stramute sau sa constituie un drept real este obligat sa predea toate inscrisurile necesare inscrierii.3 se prevede posiblitatea ca prin instanta sa se suplineasca consimtamantul celui care refuza sa predea inscrisurile. 70 . In alin.( antecesor tabular) (posesor tabular) (succesor tabular de bunacredinta) Primus -----------------------> Secundus ----------------------------> Tertius transmitere nevalabila drept real transmitere valabila drept real cu titlu gratuit sau oneros Inscriere inexacta =beneficiarul regulii art. constituirea.Art II. Alin.28 L 7/1996).Rezolvati urmatoarele spete.8.97 Regulament).2 se precizeaza ca dca un drept real se stinge.44 Regulament: a)-intabularea:este operatiunea prin care transmiterea.02.28 L7/1996. a)Actiunea in prestatie tabulara.2000.28 L 7/1996). sub conditie si in masura justificarii ei.art.5 reglementeaza actiunea in prestatie tabulara speciala.Intre A. dobanditor de buna credinta. aceasta ultima stramutare fiind singura urmata de inscrierea in cartea funciara. 38 2. dobanditorul intrand in posesie la cateva zile de la semnarea actului. Precizati mijlocul juridic prin care B poate obtine recunoasterea dreptului sau asupra imobilului in cauza.

s-au prezentat la notarul N pentru autentificarea contractului de vanzare-cumparare a unei case si a terenului aferent Notarul consemneaza ca instrainatorul isi dovedeste calitatea de proprietar al imobilului invocand o posesie neintrerupta de peste 30 de ani. Cerinte : a) Considerati ca plata partiala a pretului trebuie mentionata in actul notarial de autentificare ? b) Cum se va proceda la intabularea in cartea funciara intr-o asemenea situatie ? Este nevoie de o mentiune speciala? 4. considerati ca se va putea solicita ulterior inscierea in cartea funciara in mod separat a acestor portiuni de 10 ha ? ( a se vedea art. Judeacatorul de carte funciara refuza insa efectuarea intabularii. A si B se prezinta la biroul de carte funciara de pe langa judecatoria x pentru intabularea dreptului de proprietate referitor la o casa plus terenul aferent gospadariei: cererea de intabulare este insotita de contractul de vanzare –cumparare autentificat si de masuratorile cadastrale. prin incheiere motivata. Ce motive poate invoca X si care este modalitatea juridica de a actiona ? Bibliografie minimala 30 71 . A si B au incheiat un contract de vanzare-cumparare cu privire la un teren: partile s-au inteles ca la data autenrificarii contractului sa se plateasca o parte din pret. pe considerentul ca vanzatorul nu si-a dovedit dreptul de proprietate.2. mostenitorul lui A. a) La 10.. conform art. intre A si B intervine un contract de vanzare –cumparare referitor la o casa de locuit plus terenul aferent.136 Regulament. 3.o4. B si C au cumparat un teren agricol in comuna Lunca . sumade 30 de milioane lei.18/1991. si anume. respinge cererea de intabulare.2000. urmand ca restul de 18 milioane lei sa fie platit peste un an de zile. invocand lipsa de dovada a dreptului de proprietate a instrainatorului. Este legala respingerea cererii de intabulare ? 6.36 ali. jud.. este interesat sa solicite pe cale judecatoreasca desfiintarea contractului incheiat intre autorul sau si B in anul 2000. intrucat nu a prezentat ordinul prefectului de atribuire a terenului aferent gospodariei. a)Cum se va face intabularea in cartea funciara cu caracter nedefinitiv a dreptului de proprietate respectiv ? b)Avand in vedere ca partile au folosit si cultivat fiecare cate 10 ha de teren .T.2003 A va solicita sfatul in calitate de avocat .) 5. judecatorul de carte funciara. la 12. prezentand si certificatele de atestare fiscala din care rezulta ca imobilul se afla in patrimoniul lui A din 1970. La 18.10 2002 A – in calitate de vanzator – si B – in calitate de cumparator. X. efectuandu-se totoodata si inscrierea in caretea funciara a acestei tranzactii. Cum il sfatuiti pe A sa actoineze ? b) B stramuta cu titlu gratuit dreptul sau de proprietate asupra imobilului rspectiv asupra lui C . La15.23 din Legea nr.6 din Legea nr. Instrainatorul A sustine ca a dobandit dreptul de proprietate asupra terenului in virtutea art. operatiune urmata d eintabularea dreptului pe numele cumparatorului. Este legal refuzul judecatorului ? Argumentati. in cote egale.18/1991. intrucat urmareste sa obtina desfiintarea cotractului pe motivul neindeplinirii d ecatre B a unei obligatii contracutale.. in suprafata de ha.A.2002.11.10 .

1.C. Bîrsan, „Drept civil. Drepturile reale principale”, Ed. ALL Beck, Bucureşti, 2001,p.339-346. 2. M.Nicolae, Publicitatea imobiliara si noile carti funciare,Edit press MIHAELA s.r.l.,Bucuresti,2000,

APARAREA DREPTURILOR REALE PRINCIPALE I.Scurte consideratii teoretice Trebuie facuta distinctia intre apararea dreptului de proprietate si apararea celorlator drepturi reale. 1.Mijloace de aparare: a)-Constitutia prevede garantarea dreptului de proprietate precum si interdictia unor masuri de trecere fortata in proprietatea statului; b)-in dreptul civil proprietatea este aparata prin mijloace nespecifice ( ex.; actiuni in anulara sau nuluitastea unor contracte, actiuni personale nascute din contracte et.) si mijloace specifice(actiunea in revendicare). 2.Actiunea in revendicare.Definitie : este acea actiune reala prin care proprietarul neposesor cere restituirea bunului de la posesorul neproprietar sau de al detentorul precar.41 Fundamentul actiunii inrevendicare este dreptul de proprietate, iarscopul actiunii este recastigarea posesiei, ca atribut al dreptului. 2.1.Caracterele actiunii: -este reala(se intemeiaza pe dreptul de proprietate) -este petitorie ( spre deosebire de actiunile posesorii). 2.2.Conditii de exercitare. 4 Reclamantul trebuie sa fie titularul exclusiv al dreptului de proprietate. 5 In materia trecerii unor bunuri imobile in proprietatea statului in perioada 1945-1989, s-a pus problema daca instantele au dreptul de a se pronunta asupra legalitatii modului de trecere in proprietatea statului; aceasta chestiune se raporteaza la legile speciale : L nr.112/1995 si L nr.10/2001. 2.3.Felurile actiunii in revendicare: - imobiliara Fata de detentorul precar, proprietarul neposesor mai are la indemana o actiune: cea personala,de rstituire a bunului, nascuta din contract.
41

72

-mobiliara. Regimul lor juridic este diferit in ceea ce priveste proba dreptului de proprietate si identic in ceea ce priveste imprescriptibilitatea si efectele lor. Imprescriptibilitatea actiunii in revendicare mobiliara si imobiliara decurge din caracterul perpetuu al dreptului de proprietate. 2.4.Actiunea in revendicare imobiliara.Proba. Intr-o actiune in revendicare, reclamantul trebuie sasi dovedeasca dreptul sau de proprietate. In materie imobilara notiunea de titlu are doua acceptiuni; -lato-sensu : temeiul juridic (acte juridice unilaterale sau bilaterale, fapte juridice )al invocarii dreptului sau, din care sa rezulte concluzia existentei valabile a dreptului; proba va varia in functie de izvorul juridic pe care isi intemeiaza dreptul sau (actul sau faptul juridic stricto-sensu). -stricto-sensu : prin titlu se intelege instrumentul probationis. Toate mijloacele de proba sunt prezumtii, va castiga cel care invoca in favoarea sa o prezumtie mai puternica;singura prezumtie absoluta este uzucapiunea. Fata de dificultatile teoretice si practice de proba a dreptului de proprietate, practica judecatoreasca a conturat urmatoarele reguli sintetizate in tabelul de mai jos :

Dovada dreptului de proprietate Nici o parte nu are titlu Una din parti are titlu

Reclamantul titlu

Paratul posesie

Solutia Compararea celor doua posesii ; va castiga partea care va invoca o posesia mai caracterizata. Reclamantul va castiga daca data titlului este anterioara posesiei paratului( datorita caracterului absolut al dreptului real ) Actiunea reclamantului va fi respinsa. -daca provin de la acelasi autor va castiga partea care a efectuat formalitatile de publicitate(si ambele titluri sunt cu titlu oneros 42) sau partea care are titlul cu data mai veche; -daca provin de la autori diferiti se vor compara drepturile de proprietate ale acestora.

-//- -//Ambele parti au titluri.

titlu

titlu titlu

In acest tabel, notiunea de titlu se refera la acceptiunea de instrumentum probationis. daca al doilea titlu este inscris in cartea funciara dar este o liberalitate, conform art.30 L 7/1996,primul dobanditor cu titlu oneros va putea obtine o inscriere cu rang preferential( actiune in prestatie tabulara speciala).
42

73

2.5.Actiunea in revendicare mobiliara.In materie mobiliara proba dreptului de proprietate prezinta anumite particularitati : - posesia instituie o prezumtie absoluta de proprietate pentru posesorul de buna-credinta; - actiunea in revendicare nu este posibila in conditiile art.1909 alin.1. Actiunile in revendicarea bunurilor mobile pot fui reprezentate astfel:

Temeiul juridic Art.1909 alin.1 C.civ. Art.1909 alin.2 C.civ. Art. 1910

Reclamantul Proprietarul care s-a desesizat in mod voluntar de bun. Proprietarul care a pierdut sau caruia i s-a furat bunul Proprietarul care a pierdut sau caruia i s-a furat bunul. Proprietarul -neposesor

Paratul Posesorul de buna-credinta si cu titlu oneros al bunului. Posesorul de buna-credinta si cu titlu oneros al bunului. Posesorul de buna-credinta si cu titlu oneros al bunului acizitionat la”balci,targ sau vindere publica” Posesorul de rea-credinta Detentorul precar Hotul Gasitorul

Solutia Actiune in revendicare inadmsibila. Actiune in revendicare admisibila in 3 ani. Actiune in revendicare conditionata de restituirea pretului catre parat. Actiune in revendicare imprescriptibila.

Art.480 s.u.C.civ. (dreptul comun)

2.6.Efectele actiunii in revendicare. a)-restituirea lucrului: liber de orice sarcini; b)-restituirea fructelor: numai posesorul de rea-credinta ; c)-cheltuieleile facute cu lucrul: - necesare-se restituie - utile-se restituie in masura sporului de valoare -voluptuarii-nu se restituie daca nu maresc valoarea lucrului. 3.Actiunea negatorie. -reclamantul:titularul dreptului de proprietate; -paratul:titularul unui drept real-uzufruct,uz,abitatie, superficie; -obiectul actiunii:negarea dreptului real al paratului asupra imobilului proprietatea reclamantului ; -este imprescriptibila extinctiv, dar prescriptibila achizitiv. 4.Actiunea confesorie.

74

-reclamantul: cel ce se pretinde titularul unui dezmembramant al dreptului de proprietate; -paratul:detinatorul sau proprietarul imobilului; -este prescriptibila in termenul de 30 de ani.

II.Rezolvati urmatoarele spete. 1. La 23 februarie 1998, la câteva ore după ce cumpărase un radiocasetofon primind în acest sens o factură doveditoare de la un magazin specializat, A. îl pierde în zona centrului Capitalei. B. îl găseşte şi îl aduce la el acasă, folosindu-l în interes propriu. Nemulţumit de uzura acumulată în timp, la 18 februarie 2001, B. se duce la talcioc unde se înţelege cu X. asupra condiţiilor şi preţului de vânzare a radiocasetofonului. Deoarece X. nu avea asupra sa suma cuvenită cu titlu de preţ, predarea radiocasetofonului de la B. la X. are loc după 5 zile, când se plăteşte şi preţul. În ziua executării celor două prestaţii, A. află identitatea celui care a găsit radiocasetofonului şi se deplasează la domiciliul acestuia cerând restituirea, însă B. îl informează că l-a predat deja lui X. Peste alte 5 zile, A. introduce împotriva lui X. o acţiune prin care solicită restituirea radiocasetofonului în deplină proprietate şi posesie, depunând la dosarul cauzei factura de provenienţă a bunului şi consemnând în mod irevocabil la dispoziţia pârâtului o sumă egală cu preţul la care acesta din urmă a cumpărat bunul. Ce soluţie va pronunţa instanţa şi cu ce motivare? 2. Sotii AB si AC locuiesc impreuna de peste zece ani in casa din strada Orhideei nr.69, Bucuresti.In vara anului 2002, pe cand se intorceau din vacanta, spre surprinderea lor l-au gasit instalat in casa pe X, un var indeparatat de-al domnului AC; intrusul reclama un drept asupra imobilului, al carui temei ar fi un testament redactat de T la 12.10.1989. In consecinta, AB formuleaza o actiune in revendicare impotriva lui X, prezentand ca titlu de proprietate contractul de vanzare –cumparare datat 14.11.1990, incheiat intre el si sotia sa , pe de o parte ( in calitate de cumparatori) si T, pe de alta parte ,in calitate de vanzator. Cerinte: a) Solutionati cererea introdusa de catre AB,cu precizarea problemelor de drept inerente.. b) Rezolvati speta in conditiile in care obiectul revendicarii l-ar fi constituit un tablou, sustras de X din casa familiei AB. c)Rezolvati speta in situatia in care AB, AC si X ar fi cumparat impreuna – in cote parti egaleimobilul de la T. 3. Gradinarul A ingrijeste curtea si gradina lui B de peste treizeci de ani.In primavara anului 1972 i s-a defectat masina de tuns iarba , astfel incat ii cere permisiunea lui B sa foloseasca masina acestuia , pentru asi putea onora obligatiile de serviciu fata de ceilalti proprietari din cartier. La scurt timp, B decedeaza , iar mostenitorul sau,X, afla abia in 2002 – citind o scrisoare mai veche de-a tatalui sau- ca utilajul respectiv se afla inca la A.Datorita valorii sentimentale a bunului respectiv, ii pune in vedere batranului gradinar sa il predea. A se apara , fiind sfatuit de nepotul sau, student la Drept, sa sustina ca a dobandit dreptul de proprietate prin uzucapiune, in favoarea sa implinindu-se teremnul de treizeci de ani stipulat de art.1890 C.civ.

75

32. detinea imobilul in temeiul contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. X. pentru a i se lasa in deplina proprietate si linistita posesie imobilul. si care figura in listele –anexa la decret la pozitia 190.Civ. nr. paratul a intrat in mod nelegal si abuziv in posesia imobilului. Cerinte : a) Precizati modul si momentul transferului dreptului de proprietate asupra imobilului. In motivarea actiunii. reclamantul produce contrctul autentic de vanzare-cumparare prin efectul caruia a dobandit proprietatea asupra imobilului si evidentiaza ca. constata ca potrivit art.casa de locuit.223/1974. la data de 10. 76 . decedat in anul 1989 si cae.A intenteaza o actiune in justitie impotriva lui B la 12. iar parata nu a fost in masura sa produca o dovada in acest sens. La 15.1996. se refera exclusiv la bunuri imobile. 6. si afirmand. Cerinte: a a)Solutionati actiunea in justitie introdusa de X. 4 din Decretul nr. compus din parter plus doua nivele. Reclamanta isi dovedeste dreptul sau de proprietate pe baza testamentului olograf al tatalui sau. aflandu-se la acea data in proprietatea tatalui lor. Instanta.09. Cerinte : a) Ce solutie pronunta instanta? b) Considerati ca solutia depinde de un anumit aspect. A formuleaza o actiune in justitie impotriva Consiliului general al municipiului Bucuresti.10.X. un imobil trecea in proprietatea statului pe data emiterii unei decizii administrative.In sustinerea pretentiei sale. dupa cinci ani de la incheierea acestui contract . solicitand sa-i lase in deplina proprietate si linistita posesie bunul respectiv . reclamantii A si B au actionat in justitie Consiliul general al municipiului Bucuresti pentru a le lasa in deplina proprietate si linistita posesie imobilul situat in strada Zorilor.1976.1996. B se apara invocand articolul 973 C.92/1950 .neprecizat in speta ? 5. iar in calitate parat ar fi fost chemat in judacata mostenitorul acestuia. A si B sustin ca Decretul nr.2000 solicitand instantei ca paratul sa fie obligat sa ii lase in deplina proprietate si linistita posesie un imobil. Are vreo imortanta buna sau reaua credinta a acestuia ? c d 4. nu ii este opozabil. la randul sau. invocand rolul sau activ in cadrul procesului civil. pe acest tmei.16.din strada Roma. reclamantii arata ca imobilul a fost nationalizat prin Decretul nr. asadar.11. intrucat acesta era in acea perioada asistent universitar la Facultatea de Filosofie. Bucuresti.223/1974. industrias. Reclamanta invedereaza instantei ca nici ea. b) Care considerati ca era functia deciziei administrative ? c) Solutionati cererea introdusa de reclamanta.1230/1960. nr. X introduce o cerere de chemare in judecata a lui A. in aceste conditii.01.92/1950 a fost aplicat gresit cu privire la proprietatea autorului lor. bancher sau mare comerciant. nici autorul ei nu au luat cunostinta de existenta unei asemenea decizii adminstrative.civ. b b)Rezolvati speta in ipoteza in care gradinarul ar fi decedat . nefiid . in ceea ce priveste sustinerea paratului. a) Prin actiunea civila nr.Ia aceste conditii.x/12. care. Y. sector 1. de asemenea . . Consilierul juridic al paratei sustine ca in evidenta Consiliului imobilul figureaza ca trecand in proprietatea statului in baza Decretului nr. X afirma in fata instantei ca uzucapiunea reglementata prin 1890 C. faptul ca in realitate contractul produs de reclamant este fata de el un res inter alios acta .

La 15. Comentati urmatoarele citate: a) “ La Romani posesorul putea sa exercite dreptul de retentie asupra imobilului revendicat.02. nr. dupa rigoarea principiilor.1444.ICRAL.. retentia nu poate fi admisa. astfel incat respinge actiunea formulata.III din Decretul nr. b) Rezolvati speta in ipoteza in care actiunea ar fi fost introdusa dupa intrarea in vigoare a Hotararii Guvernului nr.771.509.111/1951. . inainte de data publicarii sale. de peste treizeci de ani.care i-a reparizat imobilul in litigiu. In subsidiar. Lectura juridica.1323. in aceea a unei organizatiii cooperatiste sau a oricarei organizatii obstesti.112/1995.1700 c. insa considera ca statul a dobandit dreptul de proprietate prin posesia indelungata. adica: in cazurile art. 7. Cerinte : 1)Aratati care sunt motivele de apel care pot fi sustinete de reclamanti.. decat in cazurile anume statornicite de lege. Juristul chematei in garantie nu contesta faptul ca ICRAL-ul nu detine un titlu de proprietate .1694. fiind de stricta interpretare. se prescrie prin doi ani socotiti da la data cand a avut loc intrarea in posesie.civ.” Cerinte : a) Analizati apararea chematei in garantie. juristul solicita sa se constate ca imobilul a trecut in proprietatea statului ca urmare a aplicarii Decretului nr. strada Apusului. fie fara nici un titlu.Impotriva acestei sentinte. in natura sau prin echivalent.1960.218/1960. fie in cadrul procedurii prevazute de Decretul nr.1377.1999 A formuleaza o actiune in justitie impotriva Societatii comerciale “X” pentru a elibera imobilul situat in Bucuresti.1619.Ar fi fost diferita solutia ? c) Rezolvati speta in ipoteza in care . asupra caruia reclamanta sustine ca are un drept de proprietate rezultand contractul de vanzare-cumparare . pentru ca garantiile si cauzele de precadere admise de lege. III. a intrat deja in vigoare Legea nr.92/1950 si a listelor-anexa in Buletinul oficial.1618. c) Solutionati actiunea introdusa de reclamant.11/1997.08. cu doua saptamani inainte de publicarea Decretului nr.care reglementeaza situatia juridica a imobilelor cu destinatia de locuinte trecuta in proprietatea statului-. etc. paratul solicita instantei introducerea in cauza a unitatii de administrare a cladirilor din fondul de stat. b) Precizati care sunt problemele de drept ridicate prin aplicarea art.167/1958 privitor la prescriptia extinctiva si care.218 /1960 pentru modificarea Decretului nr. in articolul III prevedea :”dreptul la actiune avand ca obiect restituirea . imobilul ar fi fost donat reclamantilor printr-un contract autentificat si transcris in registrele de transcriptiuni. a unu bun intrat.1322. In cadrul apararii.Instanta constata ca data introdecerii actiunii de revendicare. in posesia statului. autentificat si transcris in registrul de transcriptiunui la 10. recalamantii au formulat apel. 2)Solutionati apelul. 77 . El nu mai poate insa exercita acest dreot in legislatia actuala.12.

de un fel de cauza de preferinta.Rosetti-Balanescu. deci.. aici este in discutie tocmai existenta proprietatii....3 p. care tine de natura generala a probei in materie de proprietate. Pentru aceasta trebuie insa sa existe conexitate intre lucrul retinut si creanta retentorului. c) patrimoniul formeaza obiectul gajului general al creditorilor chirografari.potrivit Constitutiei. c) pot urmari si bunurile viitoare a le debitorului. si pentru care titlul este res inter alios acta ? Ar trebui sa decidem in rigoarea principiilor.orice achizitionare a cuiva.Baicoianu ) c)”.1010 si 10121013).. fie chiar de buna credinta . In realitate cand o parte opune adversarului sau un titlu de proprietate ..C.Hamangiu. in functie de interesele sale economice. „Drept civil. b) trebuie sa indeplineasca masuri de publicitate a gajului lor general asupra bunurilor debitorului. vol. este un drept absolut. 2001.Al. in care ultima nu este parte. dupa un alt sistem tribunalele ar putea admite dreptul de retentie in favoarea unui posesor de buna credinta. ea nu invoca nicidecum un efect absolut al titlului. S-a obiectat . pe care o admite Curtea de casatie si este cam periculos .199234. c) apartinand statului sau unitatilor administrativ teritoriale are un regim juridic special. Drepturile reale principale”. totusi numai un proprietar putativ( dominus putativus). 3)Dreptul de proprietate privata : a) este sacru si inviolabil . Este insa de observat ca nici un text de lege nu confera judecatorilor aceasta putere discretionara.) Pentru a justifica acest sistem. TESTE GRILA 1)Creditorii chirografari : a) suporta efectele tuturor actelor incheiate de debitorii lor cu tertii.Kant) Bibliografie minimala 1. si de aceea titlul care o constata are si el un efect absolut si poate fi opus si celor care nu au luat parte la el ( Planiol. ci invoca pur si simplu o prezumtie de proprietate in favoarea sa. Bucureşti. I... opozabil tuturor. s-a spus ca proprietatea .. ALL Beck.267 ). Eu pot fi intotdeauna un posesor loial al lucrului ( possesor bona fidei) . Totusi atat jurisprudenta.” ( D. Alexandresco vol.Eu nu pot sa folosesc pentru mine din ceea ce este al altuia mai mult decat a avut el insusi legal.Alexandresco ) b)“ Cum poate una din parti sa opuna celeilalte un titlu...( . care nu este proprietarul lucrului( a non domino) este nul si neavenit.p. spre deosebire de dreptul de creanta. 78 . b)reprezinta regula in materia regimului proprietatii in tara noastra. 2)In materia patrimoniului: a) numai persoanele casatorite au patrimoniul impartit in mase distincte de bunuri. nu poate sa retie imobilul pana la plata impenselor ce-i datoreste proprietarul.” (C. Conchidem . la care acesta nu a luat parte. ca proprietatea nu are un caracter absolut decat atunci cand ea exista..(I. de cate ori reclamantul in revendicare n-ar infatisa garantii indestulatoare de solvabilitate.2455. care nu poate fi stabilita decat cu conditia ca titlul invocat sa fie opozabil adversarului. in favoarea sau in contra creditorului.1 n. Bîrsan. iar adevaratul proprietar are dreptul de redobandire( rem suam vindicandi). nu trebuie sa confundam dreptul transmis cu actul translativ. cat si doctrina se pronunta unanim in sens contrar . de a da judecatorului dreptul de a dispune dupa bunul sau plac de un drept real. ca posesorul.b) o persoana poate sa aiba mai multe patrimonii.. si ca acest drept exceptional trebuie strict marginit in limitele legii.1 p. D-nii Colin si Capitant au gasit deci alta justificare.( Colin et Capitant vol. ca o parte nu poate pune adversarului un act. Ed. or.

inalienabil. cuprinzand si bunurile proprietate privata ce necesita un regim de paza si protectie. inseamna exercitarea dreptului de proprietate privata contrar scopului economic si social . b) priveste atat bunurile publice. 11) Raporturile de vecinatate intre proprietari: a)nu pot face obiectul unor conventi intre proprietari. 18)Detentia precara : a) este un viciu al posesiei in conceptia Codului civil. b) se dobandeste prin licitatie publica : c) se exercita in virtutea unui contract de inchiriere. c)de lege lata. 10)Clauza de inalienabilitate : a) este o limitare judiciara a dreptului de proprietate privata .teritoriale. b) este cel mai comlet drept real. b) poate fi dovedita prin orice mijloc de proba . fara existenta vreunui element intentional. b) are si o acceptiune larga in dreptul civil. compusa din dominium utile si dominium eminens. c) se poate dobandi in urma unei proceduri de licitatie. 5) Proprietatea publica : a) este un sinonim pentru notiunea de domeniu public.c)poate fi exercitat fara vreo limita. 17) Posesia: a) ca atribut al dreptului de proprietate . perpetuu. 7)Dreptul de administrare: a) poate fi incredintat regiilor autonome sau persoanelor juridice de drept privat pentru explorarea unui bun public. b) este inalienabila. 79 . c ) este un drept real. material cu bunul. c) poate fi instrainat catre cetateni straini dinmomentul modificarii Constitutiei. 6)Notiunea de domeniu public : a) se refera numai la bunurile apartinand statului sau unitatilor administratativ teritoriale. 9) Dreptul de inchiriere a bunurilor publice : a) este un drept real. 16)Coproprietarii: a) detin o cota materiala din bunul comun. b) pot crea drepturi reale in favoarea acestora . cat si bunurile proprietate privata. c) presupune un contact direct. c) poate fi stipulata numai in actele cu titlu grastuit. proportionala cu cota ideala din dreptul de proprietate.este o stare de drept. opozabil erga omnes. b) obliga la indeplinirea unor obligati propter rem prevazute in legi speciale.c) denumesc o limitare a dreptului de proprietate privata. b) este o stare de drept si conforma cu ddreptul de proprietate.din punct de vedere material. in sesnul ca bunurile propreitate publica nu-si pot pierde in nici o circumstanta aceasta calitate. b) este interzisa in legislatia civila . b) are o consacrare constitutionala. independent de existenta culpei. c) este garantata constitutional in ideea protejarii proprietatii unitatilor administrativ. c) se poate realiza cu titlu gratuit. supus dreptului civil. c) este intotdeauna conforma cu dreptul de proprietate asupra bunului . 14)Nu pot dobandi terenuri in Romania : a) persoanele juridice straine b) persoanele juridice romane cu capital suta la suta strain. 12) Abuzul de drept in materia proprietatii : a) se paote solutiona pe cale judecatoreasca. b) face obiectul unei legi speciale de reglementare. 15) Dreptul de proprietate privata asupra terenurilor : a) se poate dobandi nelimitat. c) cetatenii straina in baza unui testament. c ) pot instraina numai impreuna cotele ideale din dreptul de proprietate asupra bunului comun. 8) Dreptul de concesiune: a)poate sa apartina persoanelor fizice sau juridice de drept privat.prin mostenire. b)este o exceptie de la caracterul inalienabil al bunurilor publice. 13) Exproprierea: a) este interzisa in Constitutie in conditiile incare este efectuata pe criterii discriminatorii.4) Dreptul de proprietate este un drept absolut in sensul ca: a) este opus regimului proprietatii feudale. b) pot detine o portiune din bunul comun in baza unui partaj voluntar de folosinta .

c) produce efecte ini favoarea terutlui care a contractat cu proprietarul aparent. c) se bazeaza pe existenta unui titlu translativ de proprietate. b) actiunea in revendicare este imprescriptibila.1820 C. c) hotul. c) intinderea dreptului constructorului la despagubiri nu este influentata de buna sa credinta. c) admiterea ei depinde de buna sau de reaua credinta a paratului. c) poate sa solicite partajarea bunului comun. 21) Posesia utila : a) este ceruta ca si conditie pentru intentarea actiunii posesorii speciale. 31) Intr-o actiune introdusa pentru recunoasterea dobandirii dreptlului de proprietate prin uzucapiune.1 C. c) actiunea in revendicare depinde de caracterul oneros sau gratuit al actului juridic al acestuia. c) poate fi aparata prin actiunile posesorii. c) este prescriptibila in teremenul de 30 de ani. 25)Impotriva detinatorului de rea-credinta al bunului comun: a) actiunea in revendicare este admisibila in conditiile art.civ. fiind recunoscuta in vederea protejarii intereselor acestuia.civ.19) Posesia de buna-credinta : a) este singura care conduce la dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.c) se includ si imbunatatirile aduse imobilului reparat de constructor. c) se sanctioneaza cu neacordarea dreptului la despagubiri.. 20) Posesia de rea –credinta : a ) creeaza o prezumtie de proprietate in favoarea posesorului. b)produce efecte favorabile proprietarului aparent. b) instrainatorul de rea-credinta al imobilului catre posesor. b) presupune lipsa elementului intentional animus sibi habendi. ca si actiunea in revendicare imobiliara. 27)Constituie just-titlu: a) hotararea judecatoreasca de suplinire a consimtamntului debitorului. conform art. 26)Proprietatea aparenta : a) este o modalitate a dreptului de proprietate privata. b) reprezinta o posesie lipsita de vicii. 80 . b) buna-credinta a constructorului poate rezulta si dintr-o promisiune de vanzare-cumparare.1909 alin. b) consta in pasivitatea proprietarului terenului. b) acela care detine bunul in baza unui contract. d) contractul de inchiriere pe o durat amai mare de 5 ani. 23) Actiunea in revendicare imobiliara : a) are ca efect reintrarea bunului in patrimoniului reclamantului. 32)Este detentor precar : a) acela care foloseste un bun imobil cu ingaduint aproprietarului. 24) Actiunea in revendicare mobiliara : a) este inadmisibila in conditiile art. 28)In materia accesiunii imobiliare artificiale : a) dreptul de proprietate asupra constructiei se dobandeste in momentul in care proprietarul terenului inoca dreptul de accesiune. c) certificatul de mostenitor.1909-1910 C. b) partajul. c) persoana care are un titlu de proprietate valabil asupra imobilului. 29) Abuzul de drept in cazul accesiunii imobiliare artificiale : a) consta in faptul constructorului de rea-credinta de a construi pe ternul altei persoane. b) este imprescriptibila. b) presupune existenta elementului psihologic de a poseda pentru sine. c) este o notiune de factura obiectiva. paratul este : a) primarai sau consiliul local al localitatii in care se afla situat imobilul. neimplicand o apreciere subiectiva a posesorului.b) constructorul trebuie sa fie posesorul terenului. b) conduce la redobandirea posesiei. 30) In cazul accesiunii imobiliare artificiale: a) despagubirile cuvenite constructorului se acorda in virtutea conventiei incheiate anterior construirii. 22) Un singur coproprietar: a) nu poate sa introduca actiunea in revendicare: b) poate sa incheie un contract de inchiriere pe o durats mai mare de 5 ani.civ.

p.. Editura ALL. b)inscrierea cu buna-credinta a unui drept de proprietate produce efecte juridice independent de valabilitatea dreptului autorului. Editura Academiei.323.Lex.Les Biens M.”Des clauses d’inalienabilite”.1946. Bibliografie generala D.II. U. 1969 Kant.33) Este posesor de rea-credinta : a) cel care uzurpeaza un bun imobil. Ed.Suceava ”Tratat de drepturile omului”. I.8 M. 1926.Editura Antaios. 1920 Ch.p.Lutescu.Luncan. Paris.”Tratat de drept civil roman”. b) cel care dobandeste bunul in baza uni contract nul pentru vicii necunoscute. 1999 81 .Europa Nova. ed.Vasilesco.Alexandresco I.b) presupune ca transmitatorul bunului sa fi fost adevaratul proprietar.Al. 1994 C.vol.p.Rosetti-Balanescu. 1997.”Principiile filosofiei dreptului”.Carbonnier. c) are loc numai daca posesia actuala este de buna-credinta. Paris.Closca.Duculescu “Drepturile omului”. c) cel care gaseste un bun pierdut. Atias J.Baicoianu. Vol.Djuvara G.Hamangiu. 35) In materia publicitatii imobiliare: a) din anul 1999 inscrierile drepturilor reale imobiliare se fac in carti funciare cu caracter nedefinitiv. c) intabularea in vechile cartile funciare existente in Transilvania continua sa produca efecte constitutive de drepturi. these.1996 V.II.”Teoria generala a drepturilor reale”. I. “Metafizica moravurilor”.231 Hegel.Planiol”Droit civil francais”Les Biens.V. 34)Unirea posesiei actuale cu posesia anterioara : a) se face impotriva adevaratului proprietar.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->