Luxaţia congenitală

de şold
 Luxaţia = incongruenţa articulaţiei şoldului
 Consecinţă şi complicaţie a displaziei

 Displazia
 anomalie a:
 structurilor articulare Sindrom
 structurilor periarticulare displazic
 instabilitate a şoldului
 laxitate capsulară
Luxaţia pasivă
 acetabul anormal
a capului
femural
Repere topografice
Structura arhitecturală
 Incidenţă
 Variază în funcţie de: Europa 0.6-1.8 %0
 Arie geografică
Ungaria 27.5 %0
 Factori favorizanţi – laxitate
ligamentară, estrogeni Navajo (SUA) 32.55 %0

Walker 1973 Manitoba (Canada) 188.5 %0

Klisic 1975 Belgrad (Iugoslavia) 75.1%0
Hiertonn James 1968 Upsala (Suedia) 20.0%0
Von Rosen 1962 Malmo (Suedia) 1.7%0
Patterson 1976 Adelaide (Australia) 10.0%0
Barlow 1962 Sanford (Anglia) 1.7%0
Hoaglund 1981 Hong Kong 0.15%0
Edelstein 1966 Bantu (Africa) 0
Concentrare familială: 2.2-14%0
Concordanţa la monozigoţi:34%
Concordanţa la dizigoţi:38%

Mai frecvent unilateral

Predomină la fete (84%)

Raport sex feminin / masculin – 6/1

 Genetica

 Viciu acetabular (displazia acetabulară)

condiţionat poligenic
 Laxitatea articulară
genă autozomal dominantă
grup de gene
condiţie extremă a unui caracter normal
Genetic – sisteme
poligenice
 Sindromul artro-oftalmic Stickler
 Miopie
congenitală mare (>8 dioptrii)
 Anomalii epifizare

 Sindromul cerebro-oculo-facio-
scheletal
 Malformaţii grave acromielice
 Clasificare
 Luxaţie teratologică:
 Agenezia rahisului lombar
 Anomalii cromozomiale
 Anomalii neuromusculare

 Luxaţie tipică:
 Şoldul luxabil (displazie luxantă)
 Subluxaţii
 Şoldul luxat
 Patogenie
Articulaţia şoldului:
enartroză imperfect
adaptată la mersul
biped
Pînă în luna a 4-a
axul colului este
perpendicular pe
deschiderea
acetabulului
Patogenie
După luna a 4-a:
 Creştere in lungime a membrelor de 3 ori mai mare
decât trunchiul
 Are loc antetorsiunea colului femural şi aplatizarea
acetabulului
 Unghiul colului - 35 de grade
La naştere:
 extensia membrelor
 Antetorsiune
 Acetabul mai puţin adânc
Echilibrul şoldului
Centre de osificare
 Anatomie patologică
 Capul femural  Limbusul
 Şold luxabil  hipertrofiat
 Luxaţie marginală
 Luxaţie iliacă
 Capsula articulară
 cameră cefalică
 Colul femural se
scurtează şi se îngroaşă  cameră acetabulară
 Coxa valga Ligamentul rotund
 Coxa vara  Rupt
 Acetabulul  Hipertrofiat
 Plat  Hipoplazic
 Tavan oblic
Anatomie patologică

Camera cefalica

Camera acetabulara
 Simptomatologie – şoldul
luxabil
 Semnul resortului Ortolani (Le Damany)
 Ortolani îl consideră constant şi patognomonic
 Primul timp ADDUCŢIE
 Al doilea timp ABDUCŢIE
 Valoare diagnostică până la 3 luni
 Peste trei luni arată laxitate articulară
 Unul din trei cazuri cu Ortolani pozitiv va dezvolta
luxaţie de şold
 Semnul Barlow
 Primul timp ABDUCŢIE
 Al doilea timp ADDUCŢIE
Manevra Ortolani – timpul 1
Manevra Ortolani – timpul 2
Manevra Barlow
Simptomatologie – şoldul
luxat
 Motivele consultaţiei
 Asimetria pliurilor de pe faţa internă a
coapsei
 Un membru pelvin mai scurt

 Abducţia coapselor este inegală

 Întârzierea mersului
Asimetria pliurilor
Şoldul luxat la copilul
care nu a mers
 Limitarea mişcărilor de abducţie
 Cu coapsele întinse
 Cu coapsele flectate la 90
 Asimetria membrelor pelvine
 Scurtarea membrului inferior – luxaţia unilaterală
 Oblicitatea fantei vulvare
 Inegalitatea de înălţime a pliurilor gluteene
 Asimetria pliurilor de pe faţa internă a coapsei
(semnul Peter-Bade)
Şoldul luxat la copilul
care nu a mers
 Semne de laxitate ligamentară
 Exagerarea rotaţiei interne (Gourdon)
 Exagerarea rotaţiei externe (Lance)
 Exagerarea adducţiei (Nove-Josserand)
 Mişcarea de pompă a femurului (Dupuytren)
 Exagerarea scurtării membrului luxat (Savariaud)
Şoldul luxat la copilul
care nu a mers
 Deplasarea unor repere osoase
 Capul femural
• Normal extern de artera femurală la baza triunghiului
Scarpa
• Luxat – depresiune, capul se palpează mai sus sau în fosa
iliacă externă
 Marele trohanter – proeminent şi ascensionat
• Triunghiul Bryant
• Linia Nelaton-Rosen
• Linia Schoemacher
 Întârzierea mersului
Triunghiul Bryant
Linia Nelaton-Rosen
Linia Shoemaker
Şoldul luxat la copilul
care merge
 Membrul pelvin hipoplazic şi mai scurt
 Fantă vulvară oblică
 Genunchiul sănătos flectat
 Mers în equin
 Semnul Trendelenburg (bascularea
bazinului posterior şi anterior)
Semnul Trendelenburg

Negativ Pozitiv bilateral Pozitiv pe dreapta

Examenul radiologic

 Nu este concludent la nou-născut – se

recomandă ecografie
 Este util la sugar – se recomandă la 3-
4 luni
 Radiografia trebuie să fie executată
corect
Examen radiologic -
semne
 Oblicitatea acetabulului
 Schema Hilgenreiner (linia care trece prin
cartilajele în Y – linia tavanului acetabular)
 Normal 30 grade
 Şold luxabil peste 30 grade
 Ascensionarea femurului –
cadranele Ombredanne
 Normal în cadranul inferointern
 Şold luxat – în cadranele inferoextern sau
superoextern
Examen radiologic -
semne
 Întreruperea arcului cervicoobturator
 Intârzierea apariţiei sau rămânerea în
urmă a nucleului epifizar femural (semn
Putti - la sugarul peste 5 luni)
 Sincondroză mai largă de partea
afectată
 Gradul acoperirii osoase a capului
femural (unghiul Weiberg)
Cadranele Ombredanne
Examen radiologic
Examen radiologic
Examen radiologic
Examen radiologic
Alte investigaţii
 Ecografia
 Artrografia
 Componenta cartilaginoasă
 Părţile moi
 Dimensiunile capului şi raportul cu acetabulul
 Poziţia şi diametrul istmului capsular
 Situaţia limbusului, ligamentului rotund şi transvers

 CT scan cu studiu computerizat comparativ – mult

mai eficace
 Diagnostic diferenţial

 Luxaţia patologică
 Coxa vara congenitală
 Displazia congenitală de femur
 Luxaţia din poliomielită sau paralizii spastice

Semne de luxaţie
Limitare mişcări active mai puţin evidente
ROT diminuate Evidente semnele
bolii de bază
Tratament

 Ortopedic
Aparate de abducţie pentru
menţinerea capului femural în
acetabul:
 PernaFreika
 Hamul Pawlik
Tratament ortopedic
Tratament ortopedic
Tratament

 Chirurgical
Tenotomii
Reducere deschisă
Osteotomii de centrare (derotare,
varizare, valgizare)
Acetabuloplastii
Artroplastii