Sunteți pe pagina 1din 11

PROIECT DE LECŢIE

Instituţia de învăţământ:
Data:
Disciplina: Religie
Clasa: a XI – a
Profesor:
Unitatea de învăţare: Dogmatică
Subiectul lecţiei: Sfânta Scriptură
Tipul lecţiei: transmitere şi însuşire de noi cunoştinţe
Scopul lecţiei: cultivarea interesului faţă de importanţa Sfintei Scripturi în viaţa de credinţă
Competenţe derivate:
C1 – prezentarea Bibliei ca formă a Revelaţiei supranaturale folosind definiţia din
Erickson cât şi cunoştinţele anterioare elevilor
C2 – recunoaşterea şi aprofundarea informaţiilor despre structura Bibliei folosind
cunoştinţele anterioare ale elevilor
C3 – exemplificarea traducerilor universale şi româneşti ale Bibliei folosind diverse
ediţii ale Sfintei Scripturi
C4 – promovarea lecturării Sfintei Scripturi prin diverse teme săptămânale
Resurse:
1. Oficiale: – Programa şcolară pentru disciplina Religie, clasa a XI – a
– Planificarea calendaristică orientativă, clasa a XI – a
– Proiectarea unităţii de învăţare
2. Temporale: – număr de lecţii: 2
– durata: 2 x 50’
3. Bibliografice :
– *** , Biblia sau Sfânta Scriptură, Ed. I.B.M al B.O R, Bucureşti, 1994
– Şebu, Pr. prof. univ. dr. Sebastian, Opriş, Prof. Dorin, Metodica predării religiei,
Ed. Reîntregirea, Alba Iulia, 2000
Millard J. Erickson – Teologie creştină, Ed. Cartea Creştină, Oradea, 2004
Învăţături pentru tineri – vol.1, organizaţia Licht im Osten, Elveţia
Strategia didactică:
1. Metode şi procedee:
M1 –conversaţia,
M2 – exerciţiul,
M3 – explicaţia,
M4 – lectura,
M5 – problematizarea
2. Mijloace de învăţământ:
m1 – Manualul de religie,
m2 – textul biblic,
m3 – fişe de lucru
1
m4 – video proiectorul, laptop
m5 – prezentare power point
3. Forme de organizare a activităţii elevilor: activitate frontală, individuală

2
SCENARIUL DIDACTIC

Etapele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea


elevilor
1. Moment - salută - spun împreună
organizatoric - asigură ordinea şi liniştea rugăciunea Tatăl
- verifică prezenţa Nostru – M 2

Anunţă şi scrie pe tablă data şi titlul lecţiei: Sfânta


2. Anunţarea - vor scrie titlul în
titlului lecţiei Scriptură. caiete
noi şi Se prezintă citatul: „Biblia nu este învechită, nici modernă,
prezentarea este eternă”. Luther, şi se discută pe marginea acestuia
competenţelor
împreună cu elevii.
specifice

Precizează competenţele derivate

În această lecţie ne vom opri asupra subiectului Sfânta


Scriptură. Vom observa în această lecţie cum Biblia este
revelaţie supranaturală, că este inspirată de Duhul Sfânt,
despre scrierea şi structura acesteia, traducerile ei cât şi
actualitatea ei în zilele noastre.

3. Transmiterea 1. Biblia ca formă a revelaţiei supranaturale C 1


noilor Termenul principal pentru a denumi "revelaţia" este în
M 1, M 3
cunoştinţe Vechiul Testament "gala" (a dezveli, a lăsa deschis, a expune),
iar în Noul Testament "apokalypto" (de la grecescul
"apokalopsis" - a descoperi, a comunica un mesaj, a dezveli).
Încă de la Creaţie, Dumnezeu se descoperă oamenilor
în toată măreţia şi slava Sa..
Cum se descoperă Dumnezeu oamenilor? - elevii vor da
exemple de
Printre formele de revelaţie se află şi cea prin Cuvântul divin. revelaţie a lui
Se prezintă inspiraţia divină: Dumnezeu

“Prin inspiraţia Scripturii noi înţelegem acea - elevii notează


influenţă supranaturală a Duhului Sfânt asupra scriitorilor definiţia inspiraţiei
Scripturii care a făcut ca scrierile lor să fie o înregistrare
exactă a revelaţiei sau care a avut ca rezultat faptul că ceea

3
ce au scris ei este realmente Cuvântul lui Dumnezeu.”
(Millard J. Erickson – Teologie creştină, Ed. Cartea
Creştină, Oradea, 2004, p. 177)
Se folosesc textele Biblice: "Toata Scriptura este insuflată de - elevii lucrează cu
Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să textul Sfintei
Scripturi – M 2,
dea înţelepciune în neprihănire." (2 Tim. 3:16)
M 4, m 2
(2 Petru 1:19-21; 1 Petru 1:9-12; Rom. 10:10; Evrei
11:1; Ev. 1:1-3).
2. Libertatea stilului scriitorilor sub inspiraţia
C1
Duhului Sfânt
Patruzeci de scriitori, un singur autor!
Majoritatea scriitorilor Bibliei au recunoscut că au scris
M3
în numele lui Iahve (Osea 1:1; Iona 1:1) “Oamenii au vorbit de
la Dumnezeu, mânaţi de Duhul Sfint”. 2 Petru 1:21.
Se prezintă faptul că scriitorii aveau meserii diferite şi
proveneau din medii diverse. "În procesul inspiratiei, Duhul
lui Dumnezeu a lucrat asupra minţii celor care au scris
într-un mod tainic, ce nu le-a anulat sau deformat
personalitatea.”
Ca rezultat final al inspiraţiei, Biblia este în întregime
un produs divin, dar tot în întregime şi un produs uman.
Întrebare: Conţine Biblia erori, contradicţii sau
Elevii vor răspunde
discrepanţe? – M 1, M 5 la întrebare
Structura Bibliei şi conţinutul ei
C3
Se prezintă: - de unde provine cuvântul Biblia Elevii contribuie la
autorii prezentarea
structurii Bibliei din
părţile cunoştinţele
cărţile anterioare – M 1
- limbile în care a fost scrisă – ebraică, aramaică, Elevii completează
greacă fişa de lucru nr 1
M 2, m 3
alte denumiri ale Bibliei
A). Împartirea Vechiului Testament pe vremea Domnului
-elevii notează în
Iisus
caiete

4
Biblia evreilor era Vechiul Testament, denumită
„Legea, Prorocii şi Scrierile”, fără vreo denumire specială.
M 3, m 1
Thora=”Legea”. Rădăcina acestui cuvânt se trage din „Jara”
= a învăţa, a preda. Ea cuprinde cele cinci Cărţi ale lui Moise.
Nebijim=”Prorocii”, cuprind două feluri de scrieri:
a) Nebijim risonim, primii proroci, sau prima
grupare de prorooci. Din ea fac parte: Iosua, Jedecători,
1-2 Samuel, 1-2 Împăraţi
b) Nebijim acharonim, prorocii de mai târziu,
sau a doua grupare de prooroci: Isaia, Ieremia, Ezechiel
şi restul de 12 prooroci „mici”.
Ketubim=”Scrierile” erau formate din trei părţi
a) Psalmii, Proverbe şi Iov,
b) Cântarea Cântărilor, Rut, Plângerile,
Eclesiastul şi Estera. Această parte se numea
„Megilloth”, adică „Sulurile”,
c) Daniel, Ezra, Neemia şi Cronici.
B). Împărţirea actuală
Vechiul Testament
a) 17 cărţi istorice: Geneza – Estera Elevii ajută la
recunoaşterea
b) 5 cărţi didactice sau poetice: Iov - Cântarea Cântarilor
cărţilor componente
c) 17 cărţi profetice: Isaia – Maleahi
d) 14 cărţi necanonice („bune de citit”): Tobit – Rugăciunea lui M 1, M 2, M 4,
m2
Manase
Noul Testament
a) 5 cărţi istorice: Matei – Faptele Apostolilor
b) 21 didactice: Epistolele
c) 1 carte profetică: Apocalipsa

Traduceri universale şi româneşti ale Bibliei


Se amintesc: - Textele de la Qumran - 1947
C 3, M 3, m 1
- Scrierile masoretice – aprox 100 d.Hr.
- Septuaginta (LXX)
- Vulgata –aprox 390 d Hr.
5
……- Traducerea în germană a lui Luther -1532
- Noul Testament de la Alba Iulia al
Mitropolitului Simion Ştefan -1648
- Biblia de la Bucureşti a lui Cantacuzino – 1688
- Traducerea lui Cornilescu – 1923

5. Îndemnul lecturării Bibliei de către tineri şi


actualitatea Scripturii
Se motivează elevii pentru citirea zilnică a textelor din C 4, M 1
Sfânta Scriptură.
Se accentuează relevanţa Bibliei pentru zilele noastre.
Cel mai important mesaj al Bibliei – mântuirea – este
aplicabil oriunde şi în orice moment din viaţa oamenilor.
Cuvântul lui Dumnezeu – Biblia – nu va fi niciodată învechit,
depăşit sau necesar de revizuit.
Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor
trece.” Marcu 13:31
“Cuvântul Domnului rămâne în veac.” 1 Petru 1:25

Fixarea cunoştinţelor predate se va face prin fişa de lucru nr.2

4. Fixarea care conţine Lanţul Revelaţiei. – M 2, m 3


noilor Elevii lucrează cu
cunoştinţe fişa de lucru
- apreciez participarea elevilor la oră şi îi notez.
- se propune tema de discuţie: „Are Biblia structură unitară?” –
5. Aprecierea, M 1, M 5
asocierea şi
Elevii participă
generalizarea activ la discuţie
- la finalul lecţiei se prezintă un material în format Power Point
despre Biblie.
m 4, m5
- rostim rugăciunea “Tatăl nostru”
- salutul
6. Încheierea M2

6
SCHIŢA LECŢIEI

Motto: „Biblia nu este învechita, nici modernă, este eternă”- Luther


1) Biblia ca formă a revelaţiei supranaturale
“Prin inspiraţia Scripturii noi înţelegem acea influenţă supranaturală a Duhului Sfânt asupra
scriitorilor Scripturii care a făcut ca scrierile lor să fie o înregistrare exactă a revelaţiei sau care a avut ca
rezultat faptul că ceea ce au scris ei este realmente Cuvântul lui Dumnezeu.”
2) Libertatea stilului scriitorilor sub inspiraţia Duhului Sfânt
În procesul inspiraţiei, Duhul lui Dumnezeu a lucrat asupra minţii celor care au scris într-un mod
tainic, ce nu le-a anulat sau deformat personalitatea.”
3) Structura Bibliei şi conţinutul ei
A). Împărţirea Vechiului Testament pe vremea Domnului Iisus
Thora=”Legea”
Nebijim=”Prorocii”
a) Nebijim risonim: Iosua, Jedecatori, 1-2 Samuel, 1-2 Împăraţi
b) Nebijim acharonim: Isaia, Ieremia, Ezechiel şi restul de 12 prooroci „mici”.
Ketubim=”Scrierile”
a) Psalmii, Proverbe şi Iov,
b) Cântarea Cântărilor, Rut, Plângerile, Eclesiastul şi Estera.
c) Daniel, Ezra, Neemia şi Cronici.
B). Împărţirea actuală
Vechiul Testament
a) 17 cărţi istorice: Geneza – Estera
b) 5 cărţi didactice sau poetice: Iov - Cântarea Cântărilor
c) 17 cărţi profetice: Isaia – Maleahi
d) 14 cărţi necanonice („bune de citit”): Tobit – Rugăciunea lui Manase

Noul Testament
a) 5 cărţi istorice: Matei – Faptele Apostolilor
b) 21 didactice: Epistolele
c) 1 carte profetică: Apocalipsa
4) Traduceri universale şi româneşti ale Bibliei

7
- Textele de la Qumran - 1947
- Scrierile masoretice – aprox 100 d.Hr.
- Septuaginta (LXX)
- Vulgata –aprox 390 d Hr.
- Traducerea în germană a lui Luther -1532
- Noul Testament de la Alba Iulia al Mitropolitului Simion Ştefan -1648
- Biblia de la Bucureşti a lui Cantacuzino – 1688
- Traducerea lui Cornilescu – 1923
5) Îndemnul lecturării Bibliei de către tineri şi actualitatea Scripturii

8
FIŞĂ DE LUCRU – NR 1

LIMBA ARAMAICĂ ÎN VECHIUL TESTAMENT

- Numele unei localităţi în Geneza 31:47;


- Un verset din Ieremia 10:11;
- aprox. 6 capitole din cartea Daniel, cap. 2:4b-7,28;
- câteva capitole din Ezra, cap. 4:8, 6:18, 7:12-26.

LIMBA ARAMAICĂ ŞI EBRAICĂ ÎN NOUL TESTAMENT

,-
REFERINŢĂ ARAMAICĂ ROMANĂ

MARCU 5:41

MARCU 7:34

MATEI 27:46

ROMANI 8:15
I
1 CORINTENI 16:22 i

REFERINŢĂ EBRAICĂ ROMANĂ

IOAN 19:13

IOAN 19:17

9
LANŢUL DE REVELAŢIE PRIN BIBLIE – FIŞA NR. 2

DUMNEZEU

REVELAŢIA (Dumnezeu se descoperă pe Sine oamenilor)

INSPIRAŢIA (Dumnezeu călăuzeşte oamenii în scrierea cărţilor Bibliei)

RECUNOAŞTEREA (Dumnezeu convinge oamenii să accepte cărţile sfinte)

CANONIZAREA (Biblia este formată ca o culegere de cărţi)

PĂSTRAREA (Biblia este copiata exact şi multiplicată)

TRADUCEREA (Biblia este dăruită tuturor neamurilor)

OBSERVAREA (Biblia este citită şi cunoscută)

ILUMINAREA (Duhul Sfânt lămureşte textul Bibliei)

INTERPRETAREA ("Ce?", "De ce?" şi "Pentru ce?" este scris în Biblie)

APLICAREA (Oamenii pun principiile Bibliei în practica zilnică)

10
Structura unitară a Bibliei – MODEL DE DISCUŢIE

Biblia este o carte unitară. Există câteva elemente care i-a atest această unitate:
(1) Pe toate paginile ei ne întâlnim cu acelaşi Dumnezeu unic, creator al cerurilor şi al pământului.
De la Geneza până la Apocalipsa, cărţile Bibliei ne vorbesc despre acest Dumnezeu atotputernic şi
atotînţelept care conduce istoria lumii înspre împlinirea planurilor Sale desăvârşite.
(2) Biblia este, de la un capăt la celalalt, revelaţia unui plan unic - planul lucrărilor lui Dumnezeu cu
omenirea.
(3) Cărţile Bibliei se succed într-un tot armonios completându-se şi lămurindu-se unele pe altele.
Profeţiile anuntate cu întrazneală în unele din cărţile Bibliei sunt reluate în altele, care le consemnează
împlinirea.
(4) Biblia este o revelaţie progresivă a adevarului. Dumnezeu a ales să ne transmită ceea ce trebuie
să ştim despre lume, viaţă şi viitor într-un mod treptat care culminează cu descoperirea de Sine prin Fiul
Său : Isus Hristos (Evrei 1:1-2).
(5) Biblia ne prezintă un singur plan de mântuire. Toată istoria biblică curge în matca timpului spre
punctul de apogeu al răstignirii Domnului nostru Isus Hristos. Pe bolta circulara a unei cunoscute catedrale,
cineva a pictat pe circumferinţa chipurile proorocilor şi apostolilor. Toţi au mâna întinsă arătând spre
centrul bolţii în care a fost pictat chipul Domnului Hristos. Singura diferenţă dintre prooroci şi apostoli a
fost aceea ca unii îl arătau pe Domnul privind în timp înainte, iar ceilalţi îl arătau privind înapoi.
(6) De la început şi până la sfârşit, Biblia se ocupă de fapt cu o singură persoană: Domnul Isus
Hristos, Fiul Dumnezeului celui viu. În mod explicit El este numit: "Cuvântul" (Ioan 1:1). Legea, proorocii
şi Psalmi (conform lui Luca 24:44) ca şi toate cărţile Noului Testament sunt pline de mesaje care ne
vorbesc despre persoana şi activitatea Sa mântuitoare.
(7) Învaţătura Bibliei este aceiaşi în toate cărţile ei, deşi au existat 44 de autori înşiraţi de-a lungul a
peste şaisprezece secole. Aşa se face că Pavel poate citi un text din Geneza 2:24 în sprijinul ideii susţinute
de el în Efeseni 5:31. Miile de ani scurse între aceste două pasaje nu există atunci când cauţi să le pătrunzi
înţelesul.

11