Sunteți pe pagina 1din 9

Capitolul 10- Autocad-Autor: Prof.dr.ing.

Baicu Ioan

CAPITOLUL 10 TEHNICI AVANSATE DE EDITARE. TIPĂRIREA


DESENELOR

10.1. Tehnici avansate de editare a elementelor geometrice

10.1.1. Inserarea blocurilor prin tăiere şi lipire

Prin “tăiere şi lipire” se înţelege procesul de selectare a unui obiect sau a


unui grup de obiecte şi copierea (tăierea) acestora în memoria Clipboard a
sistemului de operare Windows. Atunci când obiectele selectate sunt tăiate, ele
sunt copiate în memoria Clipboard şi şterse, totodată din documentul original.
Spre deosebire de operaţia de tăiere (cut), prin copiere (copy) obiectele selectate
sunt înregistrate în memoria Clipboard fără a fi afectate în vreun mod oarecare
în documentul original.
Dacă atunci când lucraţi la un desen în AutoCAD 2000, utilizaţi opţiunea
Paste din meniul Edit, conţinutul memoriei Clipboard va fi inserat în desenul
respectiv sub formă de obiecte individuale. Acest lucru constituie o modificare
faţă de AutoCAD 14, unde conţinutul memoriei Clipboard ar fi fost inserat sub
forma unui bloc.
În AutoCAD 2000 a fost introdusă o noua opţiune de copiere, numită
Copy with Base Point (copiere cu punct de bază). Această opţiune vă permite
să specificaţi coordonatele unui punct şi să le salvaţi în cadrul copiei stocate în
memoria Clipboard. Complementara acestei opţiuni este Paste to Original
Coordinates (Lipire la coordonatele originale), care vă permite să lipiţi datele
salvate utilizând punctul de bază stocat odată cu acestea. Aceste două opţiuni
sunt foarte utile atunci când doriţi să transferaţi date dintr-un desen în altul,
păstrându-le în acelaşi timp poziţia pe care o aveau în desenul din care provin.
Pentru copierea şi lipirea obiectelor dintr-un desen în altul, se vor
parcurge următorii paşi:
1) Deschideţi un desen din care urmează să copiaţi obiecte existente, apoi
deschideţi un altul (sau începeţi un nou desen) în care doriţi să lipiţi
obiectele.
2) Dupa ce aţi deschis ambele desene, selectaţi opţiunea Tile Vertically din
meniul Window. Programul Autocad dispune cele două desene deschise
unul lângă celălalt.
3) Selectaţi obiectele de copiat, dupa care executaţi clic-dreapta pentru a
determina afişarea meniului de scurtătură.
4) Din meniul de scurtătură, selectaţi Copy with Base Point. Programul
AutoCAD afişează un prompt prin care vă cere să specificaţi punctul de
bază.

121
Capitolul 10- Autocad-Autor: Prof.dr.ing.Baicu Ioan

5) Selectaţi punctul de bază, utilizând oricare din metodele de selectare a


punctelor, disponibile în AutoCAD.
6) Mutaţi cursorul în celălalt desen şi executaţi clic în fereastra de desenare.
Fereastra de desenare primeşte actualizarea.
7) Executaţi clic dreapta pentru a determina afişarea meniului de scurtătură.
8) Din meniul de scurtătura, selectati opţiune Paste as Block. În desen apare
conturul obiectelor selectate, punctul de bază specificat aflându-se în centrul
reticulului.
9) Selectaţi punctul de inserare pentru obiectul de tip bloc. Programul
AutoCAD inserează, sub formă de bloc, obiectele selectate.
Atunci când inseraţi un bloc din memoria Clipboard, puteţi opta pentru
a-l lipi utilizând fie un punct de bază selectat anterior, fie coordonatele originale
ale blocului. Opţiunea Paste to Original Coordinates, accesibilă din meniul de
scurtătură, salvează coordonatele din desenul original ale obiectelor selectate şi
lipeşte aceste obiecte în noul desen, la aceleaşi coordonate. Această opţiune este
utilă atunci când desenele între care transferaţi obiectele utilizează acelaşi
sistem de coordonate. Pentru a avea acces la opţiunea Paste to Original
Coordinates, trebuie să aveţi un punct de bază salvat anterior şi să vă aflaţi în
modul de lucru MDE (Multiple Document Editor).

10.1.2. Inserarea blocurilor prin tragere şi plasare

Atunci când trageţi şi plasaţi obiecte, mutaţi aceste obiecte dintr-un loc în
altul. Atunci când executaţi această operaţie în cadrul aceluiaşi desen din
AutoCAD, efectul obţinut va fi similar cu cel al utilizării comenzii MOVE
pentru a muta obiectul selectat. Atunci când trageţi şi plasaţi un obiect dintr-un
desen în altul, efectul obţinut va fi similar cu cel al copierii obiectului respectiv
din desenul original în desenul ţintă, fără însă a putea selecta cu precizie un
punct de bază în scopul lipirii obiectelor sub formă de bloc.

10.1.3. Editarea cu ajutorul punctelor de prindere

Punctele de prindere constituie o facilitate opţională, pe care o puteţi


folosi sau nu. În mod prestabilit, punctele de prindere sunt activate, dar aveţi
posibilitatea de a le dezactiva cu ajutorul comutatorului Enable Grips din
eticheta Selection a casetei de dialog Options, accesibilă prin intermediul
opţiunii Options a meniului derulant Tools. După ce aţi activat punctele de
prindere, veţi porni procesul de utilizare a modurilor de editare prin prindere,
selectând, atunci când apare prompterul Command:, obiectele pe care doriţi să
le editaţi. Cu alte cuvinte, nu trebuie să lansaţi în execuţie nici o comandă, ci
numai să selectaţi obiectele dorite, fie în mod direct, fie cu ajutorul unei ferestre
implicite. După ce aţi selectat obiectele, programul AutoCAD afişează punctele
de prindere ale acestora, sub forma unor mici pătrate de culoare albastră.

122
Capitolul 10- Autocad-Autor: Prof.dr.ing.Baicu Ioan

Culoarea şi dimensiunea punctelor de prindere neselectate sunt stabilite cu


ajutorul butonului Unselected (neselectate) din caseta de dialog Grips (puncte
de prindere). Punctele de prindere afişate corespund punctelor de control ale
obiectelor şi, de cele mai multe ori, coincid cu punctele de fixare (snap) ale
obiectelor respective.
În urma selectării unui punct de prindere, acesta va fi afişat – în mod
prestabilit – sub forma unei casete roşii şi este numit punct de prindere cald sau
selectat. Culoarea utilizată la umplerea casetei de prindere este stabilită în
eticheta Selection a casetei de dialog Options. În continuare, punctul de
prindere selectat este folosit ca punct de bază pentru diferite moduri de editare
prin prindere: Stretch (deformare), Move (mutare), Rotate (rotire), Scale
(scale) şi Mirror (oglindire).
Dacă selectaţi obiecte la promptul Command:, programul AutoCAD
evidenţiază obiectele şi afişează punctele de prindere ale acestora. Dacă apăsaţi
apoi tasta ESC, obiectele vor fi deselectate, dar punctele de prindere vor fi
afişate în continuare. Pentru a anula afişarea punctelor de prindere, nu trebuie
decât să mai apăsaţi o dată tasta ESC.
Modul de editare prestabilit este Stretch, care vă permite să repoziţionaţi
un punct de prindere selectat. De exemplu, dacă punctul de prindere selectat
este capătul unei linii, acesta poate fi mutat într-o nouă poziţie. Dacă punctul de
prindere selectat este un capăt comun pentru două linii, atunci ambele linii vor fi
deformate până în noua poziţie a capătului respectiv.
Dacă doriţi să repoziţionaţi, în acelaşi timp, mai multe puncte ale
obiectului selectat, se menţine tasta Shift apăsată şi selectaţi toate punctele de
prindere pe care doriţi să le editaţi în timpul procedurii de deformare. Apoi,
după ce eliberaţi tasta Shift, selectaţi punctul de prindere pe care doriţi să-l
folosiţi ca punct de bază (punctul de prindere cald) al deformării.
Modul de editare prin prindere Rotate vă permite să rotiţi obiectele
selectate în jurul punctului de prindere selectat. Unghiul de rotaţie care va fi
aplicat obiectelor selectate poate fi specificat în mod grafic cu ajutorul liniei
elastice, fie introducându-se de la tastatură valoarea unghiului de rotaţie.
Modul de editare prin prindere Scale vă permite să scalaţi obiectele
selectate faţă de punctul de prindere selectat. Factorul de scalare poate fi
specificat fie introducând de la tastatură valoarea acestuia, fie în mod grafic,
selectând un punct cu ajutorul liniei elastice. Punctul de prindere selectat este
punctul static faţă de care obiectul este mărit sau micşorat.
Modul de editare prin prindere Mirror vă permite să oglindiţi obiectele
selectate faţă de o linie ancorată în punctul de prindere selectat. Linia de
oglindire este linia imaginară faţă de care sunt rotite toate obiectele selectate.
Obiectele de tip text sau multitext sunt de asemenea “reflectate în oglindă”,
astfel încât vor apărea scrise invers. Dacă doriţi ca obiectele de tip text să
rămână lizibile, introduceţi de la tastatură textul MIRRTEXT la promptul de
comandă şi apoi valoarea 0 pentru a dezactiva oglindirea obiectelor de tip text.

123
Capitolul 10- Autocad-Autor: Prof.dr.ing.Baicu Ioan

10.2. Modificarea proprietăţilor unui obiect

Proprietăţile unui obiect sunt stratul, culoarea şi tipul de linie, la care,


pentru majoritatea obiectelor se mai adaugă scara tipului de linie şi/sau
grosimea. Pentru a modifica proprietăţile unui obiect, puteţi folosi bara cu
instrument Object Properties, instrumentul Properties de pe bara cu
instrumente Object Properties sau instrumentul Match Properties (copierea
proprietăţilor) de pe bara cu instrumente Standard.

10.2.1. Object Properties Manager

Caseta de dialog Properties este un editor de proprietăţi din ultima


generaţie, care vă oferă facilităţi ce variază de la capacitatea de a modifica o
simplă atribuire de strat, până la aceea de a manipula în mod individual
variabilele de cotare ale setului de cote selectat. Caseta de dialog Properties
poate fi accesată fie selectând opţiunea Properties din meniul derulant Tools,
fie selectând un anumit obiect şi utilizând opţiunea Properties a meniului de
scurtătură afişat în urma execuţiei unui clic-dreapta.
Caseta de dialog Properties este structurată în jurul a două etichete
principale: Alphabetic şi Categorized. În eticheta Alphabetic, opţiunile sunt
listate în ordine alfabetică, lucru util atunci când cunoaşteţi numele proprietăţii
pe care doriţi să o modificaţi. Eticheta Categorized conţine, în esenţă, aceleaşi
informaţii, cu deosebirea că sunt împărţite în grupuri pentru un singur obiect sau
pentru obiecte de acelaşi tip, în cele mai multe cazuri aceste grupuri fiind
General şi Geometry.

Atunci când selectaţi mai multe obiecte, caseta de dialog Properties va


filtra opţiunile disponibile, afişându-le numai pe cele comune tuturor obiectelor
selectate. De exemplu, dacă aţi selectat două cercuri, aveţi posibilitatea de a
edita razele acestora. În cazul în care aţi selectat un cerc şi o linie, vor fi afişate
numai setările standard legate de aspect, cum ar fi stratul şi culoarea.
În partea de sus a casetei de dialog Properties se află o listă derulantă
care conţine tipurile obiectelor selectate. Această listă vă oferă posibilitatea de a
modifica simultan obiectele de acelaşi tip din cadrul setului de selecţie. De
exemplu, dacă aţi selectat un cerc şi două linii, această lista vă oferă
posibilitatea de a modifica toate proprietăţile generale, cât şi posibilitatea de a
modifica proprietăţile cercului independent de restul obiectelor selectate. Veţi
putea apoi opta pentru modificarea celor două linii, ceea ce va determina
afişarea valorilor proprietăţilor acestora.

124
Capitolul 10- Autocad-Autor: Prof.dr.ing.Baicu Ioan

10.2.2. Instrumentul Match Properties

Comanda MATCHPROP poate fi accesată selectând instrumentul


Match Properties din meniul derulant Modify sau scriind numele comenzii la
tastatură. Comanda permite utilizatorului să copieze proprietăţile unui obiect
(obiectul sursă), după care să atribuie aceiaşi parametri obiectelor selectate
(obiectele destinaţie). Obiectele destinaţie pot fi selectate prin intermediul
oricărei metode disponibile de selectare a obiectelor.
Cu ajutorul comenzii MATCHPROP pot fi modificate proprietăţile:
strat, culoare, grosimea liniei, tipul de linie, scara tipului de linie, grosimea
obiectului, text, cota, haşura. Proprietăţile obiectului (obiectelor) destinaţie sunt
modificate, astfel încât să corespundă cu cele ale obiectului sursă. Dialogul
decurge astfel:
Command: '_matchprop
Select source object: (se selectează obiectul ale cărui proprietăţi le vom
transfera altui obiect)
Current active settings: Layer Ltype Ltscale Lineweight Thickness Text Dim
Hatch
Select destination object(s) or [Settings]: (se selectează obiectul care va
„împrumuta proprietăţile obiectului sursă)
Select destination object(s) or [Settings]: s (dacă alegem această opţiune, de
setare, apare o casetă de dialog în care se poate stabili care sunt proprietăţile ce
vor putea fi transferate obiectului destinaţie, vezi figura 10.1)

Fig.10.1. Caseta de dialog Property Settings

Deci, în caseta de dialog din figura 10.1, se poate alege, prin bifare, care
dintre proprietăţi vor fi copiate de obiectul destinaţie.

10.3. Tipărirea desenelor

125
Capitolul 10- Autocad-Autor: Prof.dr.ing.Baicu Ioan

Cele mai multe dintre desenele realizate cu ajutorul AutoCAD trebuie


tipărite la imprimantă sau la plotter pentru a fi utilizate ca desene de execuţie de
către muncitorii care lucrează pe maşinile-unelte.

10.3.1. Configurarea imprimantei

Din bara superioară se selectează File, iar din meniul derulant se


selectează Plotter Manger... . Apare pagina Plotters (figura 10.2), în care se
execută un dublu clic pe fişierul Add-A-Plotter-Wizard, determinând astfel
afişarea paginii Add Plotter- Introduction (figura 10.3).

Fig.10.2. Pagina Plotters

Fig.10.3. Pagina Add Plotter- Introduction

De aici înainte, urmând instrucţiunile care sunt furnizate după apăsarea


butonului Next, se va ajunge la o corectă configurare a imprimantei şi toate
informaţiile legate de această configurare vor fi stocate într-un fişier PC3. În
pagina Add Plotter-Begin se va opta ca driver-ul imprimantei să fie gestionat
de calculatorul la care lucraţi, deci veţi selecta butonul radio My computer.
Urmează pagina Add Plotter-Plotter Model, în care veţi selecta producătorul şi
modelul imprimantei pe care o veţi folosi. În continuare se stabileşte portul către

126
Capitolul 10- Autocad-Autor: Prof.dr.ing.Baicu Ioan

care va fi trimis desenul şi se va alege un nume pentru fişierul PC3 care conţine
informaţiile legate de configurarea imprimantei.

10.3.2. Stilul de plotare (tipărire)

Stilul de plotare permite controlarea aspectului obiectelor tipărite. Prin


stilul de plotare se pot controla proprietăţile obiectelor tipărite: culoarea, tipul
de linie, grosimea liniei. Se poate de asemenea stabili care să fie aspectul
punctelor de îmbinare a liniilor sau care să fie aspectul capetelor de linie,
intensitatea culorii la tipărire, fără însă să se modifice desenul realizat în
AutoCAD.
Stilurile de plotare sunt salvate in fişiere cu extensia STB sau CTB.
Aceste fişiere cuprind de fapt tabele cu stilurile de plotare. Cum se crează aceste
tabele ? Din bara superioară se selectează File, iar din meniul derulant se
selectează Plot Style Manager... Apare pagina Plot Syles (figura 10.4), care
cuprinde fişiere cu tabele ale stilurilor de plotare, dar si pagina Add-A-Plot
Style Table Wizard pe care o veţi selecta cu un dublu clic.

Fig. 10.4. Pagina Plot Syles cu tabele cu stilurile de plotare


Programul wizard permite utilizatorului crearea unui tabel nou al stilurilor de
plotare pornind de la zero, sau utilizarea unui tabel existent cu stiluri de plotare
sau chiar importul unor informaţii din fişiere PCP, PC2.

Fig.10.5. Pagina Add Plot Style Table - Begin

127
Capitolul 10- Autocad-Autor: Prof.dr.ing.Baicu Ioan

La pagina Add Plot Style - Begin din figura 10.5 se ajunge prin
selectarea butonului Next din pagina Add Plot Styles Table afişată imediat
după selectarea programului wizard.
În pagina Add Plot Style - Begin se selectează butonul radio Start from
scratch (deci se pleacă de la zero pentru crearea unui tabel nou cu stiluri de
plotare), se execută un clic pe butonul Next şi se ajunge în pagina Add Plot
Style Table - Pick Plot Style Table.
Din această pagină utilizatorul trebuie să opteze pentru un anumit tip de
tabel cu stiluri de plotare:
- tabel cu stiluri de plotare, dependent de culoare (fişiere cu extensia CTB);
- tabel cu stiluri de plotare, denumit (fişiere cu extensia STB).
Tabelul dependent de culoare poate cuprinde maximum 255 de stiluri de
plotare şi depind de culoarea obiectului sau a stratului pe care se află obiectul.
Tabelul denumit permite cuprinderea unui număr nelimitat de stiluri de plotare.
Unui desen i se va atribui doar unul din tipurile de tabele cu stiluri de plotare.

Fig.10.6. Alegerea tipului tabelului cu stiluri de plotare

În figura 10.6., se vede că s-a selectat butonul radio care semnifică alegerea
tipului de tabel dependent de culoare şi urmează apăsărea butonul Next care
conduce utilizatorul în pagina Add Plot Style Table - File name.

Fig.10.7. Stabilirea denumirii tabelului cu stiluri de plotare

128
Capitolul 10- Autocad-Autor: Prof.dr.ing.Baicu Ioan

În rubrica File name din pagina Add Plot Style Table - File name (figura10.7)
se va introduce un nume pentru noul tabel dependent de culoare care a fost
creat. Fişierul căruia i-am dat denumirea proba44 va avea extensia CTB şi-l
vom regasi salvat in pagina Plot Styles. Din pagina Add Plot Style Table - File
name prin selectarea butonul Next se ajunge în pagina finală Add Plot Style
Table - Finish (figura 10.8).

Fig.10.8. Pagina Add Plot Style Table - Finish

129

S-ar putea să vă placă și