1

Prof. Univ. dr. Ovidiu Ungureanu – Drept civil. Drepturi reale PROGRAMA ANALITICĂ • • • Facultatea de Drept „Simion Bărnuţiu” Profilul: Ştiinţe juridice Specializarea: Drept • Disciplina: Drept civil. Drepturile reale • An de studiu : II ID • Titular curs : Ovidiu Ungureanu • Categoria formativă a disciplinei: Disciplină fundamentală (DF) • Categoria de opţionalitate a disciplinei : Disciplină impusă (DI) • Scop : cunoaşterea instituţiilor studiate în cadrul disciplinei de drepturi reale ; înţelegerea acestor instituţii ; aplicarea cunoştinţelor teoretice în soluţionarea unor speţe. • Obiective : - însuşirea cunoştinţelor referitoare la patrimoniu, drepturile patrimoniale, bunuri, dreptul de proprietate (apărare, dezmembrăminte, moduri de dobândire), posesie, publicitate imobiliară ; - formarea capacităţii de analiză şi sinteză între instituţiile drepturilor reale ; - formarea deprinderii de a aplica cunoştinţele teoretice prin exemple şi soluţionarea de speţe ; - formarea deprinderii de a lucra cu Codul civil şi actele normative în materie ; - formarea deprinderii de a întocmi referate cu tematică dată ; dezvoltarea gândirii, memoriei, imaginaţiei, creativităţii. Forma de predare : prelegere Forma de evaluare: examen (E) Stabilirea notei finale: teste pe parcursul semestrului – 20%; răspunsuri la examen – 60% ; teme de control, referate – 20%. Materialelor didactice necesare : suport de curs în format electronic, curs tipărit. Bibliografie obligatorie: O. Ungureanu, C. Munteanu, Drept civil. Drepturile reale, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2003. Bibliografie facultativă : G.N. Luţescu, Teoria generală a drepturilor reale, Bucureşti, 1947 ; C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu, Al. Băicoianu, Tratat de drept civil, vol. I, Restitutio, Aditura All, Bucureşti, 1995 ; C. Bîrsan, Drept civil. Drepturile reale principale, Editura All-Beck, Bucureşti, 2001; E. Chelaru, Curs de drept civil. Drepturile reale principale, Editura All-Beck, Bucureşti, 2000; L. Pop, Dreptul de proprietate şi dezmembrămintele sale, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2001;

2

Conţinut (descriptori)

1.Patrimoniul : noţiune, elemente, caractere juridice, funcţiile patrimoniului, teorii juridice cu privire la patrimoniu. 2. Consideraţii privind patrimoniul : drepturile reale, clasificarea drepturilor reale, drepturile de creanţă, comparaţie între drepturile reale şi drepturile de creanţă, categorii intermediare. 3.Clasificarea bunurilor: distincţia dintre bunuri mobile şi bunuri imobile, distincţii secundare (bunuri consumptibile şi bunuri neconsumptibile, bunuri fungibile şi nefungibile), gruparea bunurilor (noţiune, raporturi juridice între bunuri, universalităţi). 4.Dreptul de proprietate : definiţie, caractere juridice, atribute, limitări ale dreptului de proprietate, formele, dreptul de proprietate publică, dreptul de proprietate privată, regimul juridic al terenurilor, circulaţia juridică a construcţiilor, modalităţile dreptului de proprietate, proprietatea aparentă. 5. Posesia : definiţie, natura juridică, caractere, elementele posesiei, detenţia precară, intervertirea titlurilor, dobândire şi pierdere, dovada posesiei, calităţile şi viciile, efectele posesiei. 1. 6. Apărarea dreptului de proprietate : acţiunea în grăniţuire, acţiunea negatorie şi confesorie, acţiunea în revendicare, revendicarea imobilelor, revendicarea mobilelor. 7. Dezmembrămintele dreptului de proprietate : uzufructul, uzul şi abitaţia, dreptul de servitute, dreptul de superficie. 8. Modurile de dobândire a dreptului de proprietate : clasificare, convenţia, accesiunea, tradiţiunea, ocupaţiunea, hotărârea judecătorească, uzucapiunea. 9. Publicitatea imobiliară : sistemul registrelor de transcripţiuni şi inscripţiuni, sistemul cărţilor funciare, acţiunile de carte funciară, noile cărţi funciare. 2. 3. drept 4.

Enumeraţi şi explicaţi elementele şi caracterele juridice ale patrimoniului. Inalienabilitatea patrimoniului . Ce înţelegeţi prin funcţia patrimoniului de a constitui gajul general al creditorilor chirografari ? Explicaţi funcţia patrimoniului care constă în a face posibilă subrogaţia reală cu titlu universal. 1.3 Capitolul I PATRIMONIUL §. Din cuprinsul definiţiei se pot desprinde urmãtoarele idei: . Caractere: 1. 2. 4. obligaţia de a face sau obligaţia de a nu face ceva ce ar fi putut face dacă titularul nu s-ar fi obligat la abţinere. §. Activul patrimonial este alcătuit din drepturile patrimoniale. 2. Divizibilitatea patrimoniului Pentru persoanele fizice divizibilitatea patrimoniului este prevãzutã de lege. Noţiunea juridică de patrimoniu Denumim patrimoniu totalitatea drepturilor şi obligaţiilor care au valoare economicã. cazul acceptãrii moştenirii sub beneficiu de inventar.patrimoniul este compus dintr-un activ şi un pasiv . . §. 3. dreptul de a primi preţul asupra bunului vândut etc. Patrimoniul este o universalitate juridicã.drepturile care îl compun sunt patrimoniale. . Ele constau din obligaţia de a da. Capitolul II . adică acelea care pot fi exprimate în bani (de exemplu. De exemplu.explicã şi face posibilã subrogaţia realã cu titlu universal. .. Unicitatea patrimoniului . dreptul de proprietate asupra apartamentului. aparţinând unei persoane . Elementele şi caracterele juridice ale patrimoniului Patrimoniul este un compus între activ şi pasiv.patrimoniul este distinct de bunurile care îl compun la un moment dat. cazul separaţiei de patrimonii.face posibilã transmisiunea universalã şi cu titlu universal a drepturilor şi obligaţiilor. 3.constituie gajul general al creditorilor chirografari. Test de autocontrol : Definiţi patrimoniul. Funcţiile patrimoniului Patrimoniul prezintã o importanţã practicã deosebitã şi anume: . sarcinile) care pot fi evaluate în bani.) Pasivul patrimonial este compus din datoriile (obligaţiile.

2. §. uzufructuarul are dreptul de folosinţă pe când locatarul are dreptul pe care închiriatorul i l-a dat de folosinţă. Drepturile reale principale prevãzute de Codul civil sunt: dreptul de proprietate care poate fi publicã sau privatã. Drepturile reale accesorii reglementate de Codul civil sau de alte acte normative sunt: dreptul de gaj sau de amanet. două persoane. în principiu. 3. pe când drepturile de creanţă sunt relative. dreptul de uz. Daţi exemple. ca acesta sã dea. Dar ele se deosebesc în primul rând prin structura lor: în dreptul real o singură persoană în faţa lucrului. Definiţie Drepturile reale (jus in re) . sã facã sau sã nu facã ceva. dreptul de ipotecã şi privilegiile. Ele sunt nelimitate ca număr. Comparaţie între drepturile reale şi drepturile de creanţă Ambele sunt drepturi patrimoniale.4 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND DREPTURILE PATRIMONIALE §. în opoziţie cu cele reale. Menţionăm că dreptul de proprietate publică aparţine statului şi unităţilor administrativ-teritoriale iar dreptul de proprietate privată aparţine oricărui subiect de drept.sunt drepturi subiective patrimoniale în virtutea cãrora titularul lor îşi poate exercita atributele conferite de lege. Alte deosebiri:.. celălalt un drept de creanţă. dreptul de servitute şi dreptul de superficie. 1. 5. dreptul de abitaţie. Capitolul III CLASIFICAREA BUNURILOR . §. Drepturile reale. nemijlocit. Definiţi drepturile reale şi pe cele de creanţă. Drepturile de creanţã (sau personale) Acestea sunt drepturi subiective patrimoniale în temeiul cãrora titularul lor sau subiectul activ numit creditor poate pretinde subiectului pasiv numit debitor . Test de autocontrol: Realizaţi o schemă a drepturile patrimoniale. Cele două drepturi au o natură foarte diferită: de exemplu. asupra bunului la care se referã. Drepturile de creanţă mai sunt denumite adesea drepturi personale. fãrã a avea nevoie de concursul altor persoane. Faceţi o comparaţie între drepturile reale şi drepturile de creanţă. Clasificarea drepturilor reale Drepturile reale se clasificã în drepturi reale principale şi drepturi reale accesorii. în dreptul de creanţă. dreptul de uzufruct. Raporturile juridice izvorâte din drepturile de creanţă se numesc raporturi de obligaţii deoarece dreptului de creanţă îi corespunde o obligaţie. §. drepturile reale sunt absolute.drepturile reale prezintă două importante prerogative şi anume: dreptul de urmărire şi dreptul de preferinţă.privind subiectele şi obligaţiile subiectului pasiv. unul are un drept real.

Definiţie Codul civil consacră bunurilor Cartea a II-a intitulată „Despre bunuri şi despre deosebitele modificări ale proprietăţii” (art. – Sunt consumptibile bunurile care nu pot fi folosite. – Codul civil a aplicat criterii diferite bunurilor corporale şi incorporale. B) Bunuri incorporale. Criteriile clasificării. 3. economice. 468 C. se pare că între acestea nu există o categorie intermediară. În art. fără a li se consuma substanţa. Bunuri fungibile şi bunuri nefungibile a) Definire. substanţă). o monedă de aur veche. bunurile mobile sunt bunurile care nu au o aşezare fixă şi stabilă fiind susceptibile de deplasare dintr-un loc în altul.). Noţiunea de bun. bunurile incorporale etc. nu cad sub simţuri. fie prin ele însele. 2. adică printr-o declarare artificială a legii (art. alimentele etc. Aceasta nu semnifică neaparat că proprietatea imobiliară ar fi superioară. §.). art. fie cu concursul unei forţe străine. un tablou etc. 472 C.). – Din prevederile Codului se desprinde ideea că legiuitorul acordă mai multă importanţă imobilelor decât mobilelor. lucrurile separate de sol. Distincţii secundare 1.5 §. 461-643). Interesul practic al acestei distincţii. 471 C. ţigările. servituţile. 4. Pentru bunurile corporale a luat în considerare realitatea fizică. Cele neconsumptibile sunt acele bunuri care pot fi întrebuinţate în mod continuu fără ca prin aceasta să se consume substanţa lor sau să fie implicată înstrăinarea.civ. adică ele sunt imobile şi respectiv mobile prin natura lor (art. §. 465 C.). psihologice). – Bunurile fungibile sunt acelea care pot fi înlocuite unele cu altele în executarea unei obligaţii (banii. 474 C.civ. de exemplu. care stabileşte: „Toate bunurile sunt mobile sau imobile”. bunurile incorporale sunt drepturile. legiuitorul distinge o a treia categorie de bunuri: imobilele prin destinaţie iar art. evidenţiază şi o a treia varietate de mobile: mobilele prin anticipaţie. clădirile şi în general tot ce este legat de sol. Bunurile nefungibile sunt cele care nu se pot înlocui unele cu altele pentru a libera pe debitor (un cal de cursă.civ. 463.civ. Distincţia între bunurile mobile şi bunurile imobile 1. §. A) Bunuri corporale. cum sunt: animalele. ci doar că ea prezintă o diferenţă de regim juridic care are diverse cauze (fizice. Bunurile sunt acele lucruri care sunt utile omului şi pot fi apropriate sub forma drepturilor. acţiunile care tind la revendicarea unui imobil. Definire. Gruparea bunurilor . ele se văd. Şi tot în categoria bunurilor incorporale intră mobilele prin determinarea legii. ele sunt imobile prin obiectul la care se aplică (art.). 2. 461 C. le putem atinge şi pot fi posedate. Prin contrast sunt bunuri incorporale acelea care nu au o existenţă materială (corp. De altă parte. pentru bunurile incorporale distincţia devine artificială. Bunuri consumptibile şi bunuri neconsumptibile a)Definire. Acestea sunt bunurile care au o existenţă materială fiind percepute de simţurile omului. 3. conform destinaţiei lor obişnuite.civ. 2. 1. Bunurile imobile sunt acele bunuri care au o aşezare fixă şi stabilă cum sunt: pământul. –După formularea art.civ. uzufructul lucrurilor imobile.

terenul agricol care dă anual o recoltă sau o casă care este închiriată.) este bunul principal b) Bunuri frugifere şi bunuri nefrugifere. 483 C.). Test de autocontrol: Definiţi bunurile din punct de vedere juridic. Raporturi juridice între bunuri a) Bunuri principale şi bunuri accesorii. rama pentru tablou. 2) sau arborii tăiaţi izolat (art.civ. arenzi. Daţi exemplu de o universalitate de fapt. Universalităţile a) Universalităţile de fapt reprezintă o grupare de bunuri mai mult sau mai puţin omogene care prin voinţa proprietarului este considerată şi tratată ca un bun unic. pomi. Sunt clasice următoarele exemple: o bibliotecă (un ansamblu de volume). el nu se mai reproduce. Care este singura universalitate de drept? . Numim fruct orice bun accesoriu care este produs periodic dintr-un bun principal (teren.civ. pietrele desprinse episodic dintr-o carieră neexploatată (art. – Aşa cum am arătat. o turmă (o sumă de animale) etc. imobile prin destinaţie.6 1. –Un bun se poate găsi cu altul într-un anumit raport juridic sau dacă anumite bunuri reunite formează un ansamblu care are existenţa sa proprie vom fi în prezenţa unei universalităţi. ciupercile şi fructele copacilor). Care este sediul materiei? Care este principala distincţie a bunurilor cuprinsă în Codul civil? Daţi exemple de mobile prin anticipaţie. industriale bunăoară. De exemplu. căpăstrul pentru cal. 2. unica universalitate de drept este patrimoniul persoanelor fizice şi juridice. legumele obţinute prin cultură (art. – De exemplu. cheile pentru lacăt. Ce înţelegeţi prin bunuri frugifere şi de câte feluri sunt fructele. Care sunt distincţiile secundare privind bunurile? Explicaţi. 489 C. 3. chirii. Fructele sunt de trei feluri: naturale (de pildă. capital etc.) fără ca substanţa acestuia să se diminueze.civ. mobile prin determinarea legii. Productul presupune consumarea substanţei şi este produs de bunul principal la intervale neregulate. şi civile.). de exemplu. 531 C.537 alin. roata de rezervă pentru automobil. dobânzi etc. b) Universalităţi de drept. Noţiune. Din litera şi spiritul Codului civil mai rezultă o regulă şi anume: imobilul faţă de mobil este întotdeauna principal iar pământul (solul) în comparaţie cu construcţiile şi plantaţiile (art. – De exemplu.

2. Dreptul de proprietate este un drept exclusiv . Codul civil reglementează aceste raporturi în materia servituţilor.conferã proprietarului dreptul de a dispune liber de bunul sãu. §. Analiza atributelor dreptului de proprietate 1. În . Definim dreptul de proprietate ca fiind acel drept real care conferã titularului sãu posesia. folosinţa şi dispoziţia asupra unui bun. Dreptul de proprietate este un drept perpetuu. 1.El este exclusiv pentru cã puterile conferite de acest drept sunt independente de orice alte puteri ale altei persoane asupra bunului respectiv. parţială sau condiţionată a bunurilor antrenează nulitatea actului (de regulă. Raporturi de vecinătate cu caracter de drepturi reale.7 Capitolul IV DREPTUL DE PROPRIETATE §. 3. . cu respectarea normelor în vigoare . 2. Definiţie Definiţia este dată în art. Caracterele juridice ale dreptului de proprietate 1.civ. potrivit cãreia: "Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura şi de a dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut.civ. Limitări ale dreptului de proprietate izvorâte din raporturile de vecinătate. în putere proprie şi în interes propriu. 578-585 C.el conferă titularului totalitatea prerogativelor. 586-619 C. el este absolut pentru că este opozabil erga omnes. pe de o parte. Limitări ale dreptului de proprietate 1. însã în limitele determinate de lege" . Jus utendi – Acest atribut constã în prerogativa titularului dreptului de proprietate de a se servi sau întrebuinţa bunul.) şi servituţile legale (art.Fructus este în primul rând dreptul proprietarului de a fructifica bunul sãu sau de a-l lãsa neproductiv. Raporturi de vecinătate care constituie sarcini reale. 2. fiind vorba despre servituţile naturale (art. Nerespectarea dispoziţiilor legale privind inalienabilitatea totală. exclusiv şi perpetuu. §. 480 C. folosinţa şi dispoziţia . Jus abutendi .civ.de altă parte. – În această categorie o parte a doctrinei a inclus bunurile inalienabile definitiv sau temporar. Dreptul de proprietate este un drept absolut . Limitări care privesc exerciţiul atributului de dispoziţie juridică. Obligaţiile reale de a face sau obligaţiile propter rem sunt situate la limita dintre drepturile reale şi drepturile de creanţă. precum şi cele alienabile condiţionat. B. 3. A. 4. 2. pe de altă parte.Proprietatea este perpetuă în două sensuri : sub aspect ereditar şi sub aspectul imprescriptibilităţii. Ea nu este lipsită de critici. nulitatea absolută). şi bunurile aflate în circuitul civil în condiţii restrictive. adică posesia. §.). Ele pot rezulta din lege sau din voinţa părţilor şi se transmit o dată cu transmiterea bunului respectiv. Aceastã liberã dispoziţie se dezvoltã pe un plan material şi pe unul juridic. Jus fruendi . 3.

Abuzul de drept în raporturile de vecinătate. Sancţiunea inconvenientelor de vecinătate constă în primul rând într-o reparaţie în natură pentru că ea se apropie cel mai mult de principiul reparării integrale. D. Rechiziţia unor bunuri. Buna vecinătate presupune cel puţin două îndatoriri: prima.8 unele cazuri executarea acestor obligaţii presupune luarea în considerare a raporturilor de vecinătate. autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăţi imobiliare. în principiu. aprecierea responsabilităţii fiind o chestiune de fapt se va face de instanţa de judecată de la caz la caz. localizarea. în principiu. înlăturarea urmărilor unor dezastre. E. c) este o măsură obligatorie. de pildă. Raporturi faptice de vecinătate. cu obligaţia de a despăgubi . tolerarea vecinului de a lua apă din fântâna situată pe fondul altui proprietar sau acceptarea tacită de a trece pe fondul vecin etc. Ea prezintă următoarele caractere juridice: a) priveşte. Beneficiarul lor nu le poate redobândi prin justiţie şi nici nu poate invoca uzucapiunea. Abuzul de drept – condiţiile responsabilităţii: prejudiciul. un proprietar se obligă faţă de vecinul său să-i permită să ia apă din fântâna aflată pe fondul său. Proprietarii fondurilor învecinate pot încheia diferite convenţii prin care să-şi asume unele obligaţii reciproce dar nu cu titlu de servituţi. Limitări ale folosinţei unor bunuri în situaţii speciale. 1 care statuează: „Pentru lucrări de interes general. concentrări. 5. vecinul nu trebuie să-l incomodeze într-un mod intolerabil pe vecin. existenţa unei vinovăţii (neglijenţă. Aceste două situaţii corespund pe plan doctrinar şi jurisprudenţial la două teorii: abuzul de drept şi inconvenientele anormale de vecinătate. Inconvenientele anormale de vecinătate . prevenirea. În concluzie nu există un criteriu precis care să permită determinarea limitei care nu trebuie depăşită de proprietar. d) rechiziţia se face cu acordarea de despăgubiri atât în cazul rechiziţiei temporare (pentru degradarea sau devalorizarea bunului) cât şi în cazul rechiziţiei definitive (pentru valoarea bunurilor consumptibile sau perisabile).condiţiile responsabilităţii Prejudiciul (dauna). cât şi pe timpul acestor situaţii (Legea nr. – Sunt situaţii excepţionale când organele autorităţii publice sunt abilitate prin lege pentru a obliga agenţii economici. o măsură temporară care va înceta o dată cu încetarea situaţiei excepţionale şi când bunurile rechiziţionate vor trebui restituite. imprudenţă) chiar dacă ea nu apare întotdeauna cu claritate. vecinul să nu-l prejudicieze pe vecin şi a doua. De altă parte sunt actele de pură facultate. bunuri neconsumptibile. ci cu titlu de drepturi de creanţă. proprietarul care beneficiază de o anumită perspectivă deoarece pe terenul vecinului nu s-a construit nimic. aceste situaţii speciale sunt: declararea mobilizării generale sau parţiale ori a stării de război. De exemplu. Raporturi de vecinătate rezultate din contractele încheiate între proprietarii vecini. instituţiile publice precum şi alte persoane juridice sau fizice să cedeze temporar unele bunuri mobile sau imobile forţelor destinate apărării naţionale sau autorităţilor publice. 41 alin. În unele cazuri între proprietarii fondurilor învecinate se pot naşte simple raporturi de fapt (deci fără un conţinut juridic). lipsa unui interes serios şi legitim. b) este. 132/ 1997 privind rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public). Limitări ale dreptului de proprietate privind folosinţa subsolului. Complementar există acordarea de daune-interese. 4. exerciţii şi antrenamente de mobilizare. intenţia de a prejudicia. Această distincţie este importantă deoarece şi răspunderea este diferită. De pildă. C. instituirea stării de urgenţă sau de asediu. – Această limitare este prevăzută în Constituţie în art.

Legea nr. Tot tribunalul va hotărî şi asupra despăgubirilor cuvenite fiecăreia dintre persoanele interesate . 4 .dupã modul de dobândire: a) dreptul de proprietate dobândit prin acte juridice şi dreptul de proprietate dobândit prin fapte juridice. . Formele dreptului de proprietate În prezent distingem: 1 . c) dreptul de proprietate originarã şi dreptul de proprietate derivatã.Legea nr.se sting orice drepturi personale dobândite de alte persoane asupra imobilului expropriat (de exemplu.).9 proprietarul pentru daunele aduse solului. . Această clasificare este cea mai importantă.uzul.se sting drepturile reale principale derivate din dreptul de proprietate . în principiu. 5). Efectele exproprierii. fără a putea repune în discuţie. care stabileşte că: „Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. De asemenea se sting drepturile de concesiune şi dreptul de folosinţã. 2 . §. de comodat). afară numai pentru cauză de utilitate publică şi primind o dreaptă şi prealabilă despăgubire”. b) dreptul de proprietate dobândit prin acte între vii şi dreptul de proprietate dobândit prin acte pentru cauzã de moarte. uzufructul. faptul că nu a fost contestată hotărârea comisiei etc. necesitatea acesteia. 33/1994 enumerã principalele categorii de lucrãri de utilitate publicã într-o listã nelimitativã (art.Sunt expropriabile numai bunurile imobile proprietate privatã. 6). 33/1994 reglementeazã douã drepturi în favoarea proprietarului imobilului expropriat (art. . 35-37) şi anume: dreptul de a cere şi de a obţine retrocedarea imobilului expropriat şi dreptul de preemţiune la cumpãrarea imobilului în ipoteza în care expropriatorul s-ar hotãrî sã-l înstrãineze. acestea se strãmutã de drept asupra despãgubirii stabilite de instanţã .în ce priveşte dreptul de ipotecã şi privilegiul imobiliar special care greveazã bunul expropriat. Ea este cuprinsă în art. cele nãscute din contractul de locaţiune. Soluţionarea cererilor de expropriere este de competenţa tribunalului în raza căruia este situat imobilul. 41 din Constituţie şi în Legea nr. Utilitatea publicã se declarã pentru lucrãri de interes naţional sau pentru lucrãri de interes local (art. 5.civ. . abitaţie. Exproprierea propriu-zisă şi stabilirea despăgubirilor. . Retrocedarea şi dreptul de preemţiune la cumpărarea imobilului. 2) . Instanţa va verifica dacă sunt întrunite condiţiile cerute pentru expropriere. întinderea. plantaţiilor sau construcţiilor. superficie precum şi orice alte drepturi reale. – Exproprierea produce următoarele efecte : . Bunurile supuse exproprierii. 28 alin. – Acestea sunt reglementate în Capitolul IV al Legii nr. . Cedarea forţată aplicată imobilelor îmbracă forma exproprierii pentru cauză de utilitate publică. problemele de fond privitoare la expropriere (de exemplu. 3 . 6. Titularii acestor drepturi au drept la despăgubiri.imobilul expropriat trece în proprietatea publicã liber de orice sarcini . precum şi pentru alte daune imputabile autorităţii”. ea îşi găseşte actualmente reglementarea completă în art. 481 C.dupã cum dreptul de proprietate este afectat sau nu de modalitãţi deosebim: a) drept de proprietate pur şi simplu şi b) drept de proprietate afectat de modalitãţi.dupã subiectele dreptului de proprietate: a) dreptul de proprietate al persoanelor fizice şi b) dreptul de proprietate al persoanelor juridice.dupã regimul sãu juridic dreptul de proprietate se prezintã sub douã forme: a) drept de proprietate publicã şi b) drept de proprietate privatã. 33/1994. prin această dispoziţie legea reglementează un nou caz de subrogaţie cu titlu particular (art. Exproprierea pentru cauzã de utilitate publicã Noţiune şi reglementare.

municipiul şi judeţul) asupra bunurilor din domeniul public de interes local. Domeniul public şi domeniul privat 1.. concesionarea. 3. pentru cauzã de utilitate publicã. imprescriptibil şi insesizabil.prin exproprierea pentru cauzã de utilitate publicã. 2.alte moduri prevãzute de lege (de exemplu. Definiţie. 213/1998 privind proprietatea publicã şi regimul juridic al acesteia. – Potrivit dispoziţiilor legale în vigoare titularii dreptului de proprietate publică sunt : .unităţile administrativ-teritoriale (comuna.este acel domeniu din care fac parte numai bunurile care alcãtuiesc obiectul dreptului de proprietate publicã a statului şi a unitãţilor administrativ-teritoriale. Reglementare . vânzarea sau schimbul pentru cauzã de utilitate publicã etc.prin achiziţii publice efectuate în condiţiile legii. 4. din cele stabilite prin anexa care face parte integrantã din prezenta lege şi din orice bunuri care. În concret aceste modalitãţi sunt dreptul de administrare.10 §. în art. acestea sunt: . Dobândirea şi încetarea dreptului de proprietate publicã. 135 alin. . dreptul de proprietate publicã se dobândeşte prin urmãtoarele moduri: . 7 din Legea nr.. . §.prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau unitãţilor administrativ-teritoriale în domeniul public.statul cu privire la bunurile din domeniul public de interes naţional . 213/1998.. Domeniul public . 213/1998 circumscriu cu multã exactitate sfera bunurilor proprietate publicã statuând în art. pentru retrocedarea lor foştilor proprietari sau pentru a fi vândute. Dreptul de proprietate publicã 1.pe cale naturalã . oraşul. În ce priveşte modurile de încetare a dreptului de proprietate publicã. 135 alin.Dreptul de proprietate publicã este acel drept de proprietate în care atributele acestuia se exercită de către stat şi unităţile administrativ-teritoriale şi care poartã asupra bunurilor din domeniul public el fiind inalienabil. accesiunea. potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite de stat sau de unitãţile administrativ-teritoriale prin modurile prevãzute de lege.trecerea bunului în domeniul privat. în condiţiile legii. . închirierea şi dreptul de folosinţã asupra unor bunuri imobile. Reglementãrile Legii nr. 7. . 5. imprescriptibil şi insesizabil.. Obiectul dreptului de proprietate publică. .trecerea unor bunuri din domeniul public în domeniul privat pentru reconstituirea dreptului de proprietate particularã. 3 dispune cã: domeniul public este alcãtuit din bunurile prevãzute de art.). de organele competente atunci când bunul intrã în domeniul public. 4 din Constituţie. 3 alin. 6. 1 cã domeniul public este compus din urmãtoarele bunuri: .prin acte de donaţie sau legate acceptate. . confiscarea. .bunurile enumerate în art. 4 din Constituţie. comoara.Legea nr. În conformitate cu art. 6. Modalitãţile de exercitare a dreptului de proprietate publicã sunt de competenţa organelor centrale ale puterii executive pentru bunurile din domeniul public de interes naţional şi autoritãţile publice locale pentru bunurile din domeniul public de interes local. Caracterele dreptului de proprietate publicã sunt în numãr de trei: el este inalienabil.pieirea bunului pe cale naturalã sau prin intervenţia omului. Subiecţii (titularii) dreptului de proprietate publică.bunurile enumerate în anexa acestei legi.

§.Persoanele fizice pot dispune liber de dreptul lor de proprietate. dacã nu sunt destinate pentru uz sau interes public. 4. exercitarea dreptului de preemţiune recunoscut statului în anumite condiţii Regimul juridic al domeniului privat – De regulă regimul juridic al bunurilor din domeniul privat este – aşa cum am mai arătat – cel de drept comun. testamente sau alte acte juridice. . Domeniul privat .) sau prin modalităţi specifice pe care particularii nu le au (dobândirea bunurilor fără stăpân sau abandonate.Acestea sunt urmãtoarele: . Domeniul privat este supus dispoziţiilor de drept comun dacã prin lege nu se prevede altfel.dreptul de proprietate privatã este sesizabil. persoanele juridice de drept privat. clãdirile. Din domeniul privat fac parte bunurile care au încetat de a mai aparţine domeniului public. domeniul privat cuprinde bunurile (mobile sau imobile) pe care statul sau unitãţile administrativ-teritoriale le au ca orice persoanã fizicã sau juridicã. bunurile pe care statul sau unitãţile administrativteritoriale le dobândesc ca orice particular prin donaţie. Definiţie. donaţie. Dreptul de proprietate privatã (proprietatea privatã) 1. fiind alienabil. Legea nr. §. 4 din Legea nr. . de stat sau unităţile administrativ-teritoriale şi care poartă asupa bunurilor mobile şi imobile. Caracterele dreptului de proprietate privatã . a moştenirilor vacante. – Aşa cum am arătat. aşadar. Altfel spus. Statul şi unităţile administrativ-teritoriale (Domeniul privat). statul şi unitãţile administrativ-teritoriale. 215/2001. În ce priveşte dreptul de proprietate privatã al persoanelor juridice cum ar fi societãţile comerciale. Subiectele dreptului de proprietate privatã . deşi nu o găsim în Constituţie. 31/1990 privind societãţile comerciale. regimul lor este reglementat de Legea nr. statul şi unităţile administrative-teritoriale pot avea calitatea de titulari ai dreptului de proprietate privată. apoi. Reglementare – Dreptul de proprietate privată. Obiectul domeniului privat – potrivit art. poate fi definit ca fiind acel drept de proprietate în care prerogativele sale se exercită de către persoanele fizice. în condiţiile legii. sesizabil şi prescriptibil. 2. schimb. accesiune etc. alte imobile şi mobilierul lor. inclusiv prin crearea unor dezmembrãminte.dreptul de proprietate privatã este prescriptibil.este definit de obicei prin antitezã spunându-se cã el este acel domeniu din care fac parte bunurile statului care nu aparţin domeniului public. Regimul juridic al terenurilor . Constituirea domeniului privat – Domeniul privat se constituie prin mijloace de drept civil (vânzare-cumpărare. uzucapiune. Legea nr. 213/1998. 5.dreptul de proprietate privatã este alienabil. persoanele juridice de drept privat.Titulari ai acestui drept pot fi: persoanele fizice. Bunurile care formează proprietatea privată a statului şi a unităţilor administrative-teritoriale constituie domeniul privat. 18/1991. calitatea de persoane juridice civile. dezafectarea unor bunuri proprietate publică. Această noţiune. 8. Obiectul dreptului de proprietate privatã . Clãdirile pot fi închiriate iar terenurile arendate.orice alte bunuri care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite de stat sau de unitãţile administrativ-teritoriale prin modurile prevãzute de lege. bunurile fãrã stãpân. acestea sunt proprietare asupra patrimoniului lor etc. 9. 2. 3. legat. în opoziţie cu dreptul de proprietate publică. a primit o consacrare legală în legi organice precum Legea nr. acestea din urmã având. 213/1998 – este alcătuit din bunurile aflate în proprietatea statului şi a entităţilor sale teritoriale şi care nu fac parte din domeniul public.11 .

Proprietatea afectată unui scop este acea proprietate care este afectată fie exclusiv. –Din cuprinsul Legii nr. caz în care bunurile se vor întoarce în patrimoniul donatorului. a terenurilor agricole situate în extravilan se face cu respectarea dreptului de preemţiune al coproprietarilor. Codul civil. Proprietatea anulabilã. 4. Legea nr. Modalitãţile dreptului de proprietate 1. În ce ne priveşte considerăm că modalităţile dreptului de proprietate sunt : . se pot desprinde cel puţin trei principii majore: .. prin vânzare. 2. 16/1994 a arendei etc. 3. proprietate comună în devălmăşie şi proprietate periodică.12 1. Prin încheierea actului de donaţie are loc de îndată transferul dreptului de proprietate de la donator la donatar. fie de preferinţă unui scop care a fost determinat de proprietarul anterior. Deci soarta donaţiei va atârna de împlinirea unei condiţii rezolutorii (art. considerăm că sunt situaţii când o asemenea clauză de inalienabilitate trebuie acceptată în actele translative de proprietate. În concluzie. al vecinilor ori al arendaşilor” (art. . proprietatea anulabilă şi proprietatea comună.proprietatea anulabilă (care în sens larg este o proprietatea condiţională) .civ. Preliminarii . Proprietatea rezolubilã (sau condiţionalã) –Un exemplu va fi edificator: o persoană donează averea sa altuia cu condiţia că efectele donaţiei vor înceta dacă cel ce a primit gratificarea (donatarul) va înceta din viaţă înaintea donatorului. Proprietatea inalienabilă. astfel ea se apropie de uzufruct. Circulaţia terenurilor potrivit Legii nr. coproprietate forţată şi perpetuă.). Dar existenţa dreptului de proprietate dobândit de cel gratificat este nesigură atâta vreme cât condiţia se mai poate realiza. 18/1991. . . §.proprietatea comună cu variantele ei : coproprietate obişnuită sau temporară..Dreptul de proprietate poate fi pur şi simplu sau afectat de modalitãţi.principiul potrivit căruia înscrisul autentic este o condiţie de validitate a înstrăinării terenurilor.proprietatea rezolubilă sau condiţională . . – Proprietatea anulabilã reprezintã acea modalitate juridicã a dreptului de proprietate care apare în situaţia în care transferul proprietãţii se face în temeiul unui act lovit de nulitate relativã (anulabil). proprietarul actual suportă restricţiile în dreptul său iar la nevoie el va fi obligat să cedeze proprietatea altei persoane. Dacã acţiunea este admisã dreptul de proprietate al dobânditorului va fi desfiinţat retroactiv.principiul potrivit căruia înstrăinarea terenurilor prin vânzare se va face cu respectarea dreptului de preemţiune. proprietatea inalienabilă este o proprietate care se reduce la dreptul de a poseda şi a folosi. . 10. 5.proprietatea afectată unui scop (proprietatea afectaţiune) . . lipsindu-i temporar dreptul de dispoziţie. – Deşi. 54/1998. 1019 C. inalienabilitatea unui bun nu poate fi declarată prin voinţa omului. dreptul de proprietate al dobânditorului va fi consolidat. În doctrina noastră sunt cunoscute următoarele modalităţi ale dreptului de proprietate : proprietatea rezolubilă. 54/1958 stabileşte: „Înstrăinarea.principiul liberei circulaţii juridice a terenurilor. Aceasta sub dubla condiţie ca inalienabilitatea să fie stabilită temporar şi inalienabilitatea să fie justificată de un interes serios şi legitim. 54/1998 (dar şi din ansamblul legislaţiei în materie: Legea nr. În acest sens Legea nr. 5). în principiu. Aceasta deoarece nu se ştie încă dacă donatarul va supravieţui donatorului pentru ca astfel el să rămână definitiv proprietar al averii primite sau va deceda înaintea acestuia.proprietatea inalienabilă . În cazul în care actul translativ anulabil a fost confirmat.

coproprietatea asupra unor bunuri considerate de familie (hârtii de familie. b) Coproprietatea forţatã şi perpetuã. .proprietatea comunã pe cote pãrţi (coproprietatea) forţatã şi perpetuã.coproprietatea lucrurilor comune necesare sau utile pentru folosirea a douã imobile vecine. 6. .). Dar mai pot fi întâlnite şi alte cazuri. spre deosebire de coproprietatea forţată şi perpetuă. Obligaţiile coproprietarilor. În mod obişnuit sistarea coproprietãţii are loc prin partaj. De aceea coproprietatea obişnuită se mai numeşte voluntară sau temporară. Oricare dintre ei are libertatea de a-i pune capăt oricând cerând partajul (art. 728 C.în raport cu cota lor parte . . Proprietatea devãlmaşã a soţilor.Doctrina a reţinut urmãtoarele cazuri de coproprietate forţatã: . o liberalitate cu sarcină. abstractã din dreptul de proprietate.În calitatea lor de coproprietari aceştia au şi unele obligaţii. fiecare dintre aceştia având o cotã-parte idealã din dreptul de proprietate. . Ea poate fi: pe cote-pãrţi. de pildă. .coproprietatea despãrţiturilor dintre douã imobile (zidul. Proprietatea comunã.Proprietatea devãlmaşã a soţilor are ca obiect numai acele bunuri care au fost dobândite de ei sau de oricare dintre ei în timpul cãsãtoriei. conservarea şi administrarea bunului comun. cavouri şi alte lucrãri funerare). . ei nu au decât un drept nedeterminat din bunurile aflate în coproprietate şi b) cã fiecare dintre coproprietari este titularul exclusiv numai pentru o cotã idealã. Proprietatea comunã pe cote-pãrţi este acea modalitate a dreptului de proprietate care se caracterizeazã prin aceea cã un bun aparţine concomitent mai multor titulari. definiţie. Noţiune. Proprietatea comunã în devãlmãşie. Potrivit art.Dreptul de proprietate în devãlmãşie reprezintã acea proprietate comunã potrivit cãreia titularii sãi nu au determinatã o cotã-parte idealã (matematicã) din dreptul lor de proprietate. ei sunt obligaţi . 35 din Codul familiei administrarea.coproprietatea asupra pãrţilor comune din clãdirile cu douã sau mai multe apartamente având proprietari diferiţi.Proprietatea comunã este acea proprietate care se caracterizeazã prin aceea cã prerogativele dreptului de proprietate aparţin împreunã şi concomitent mai multor persoane.proprietatea comunã pe cote-pãrţi (coproprietatea) obişnuitã sau temporarã. B. Dacă bunul aflat în coproprietate (indiviziune) nu poate fi partajat în natură. Aşadar. fracţie ordinarã sau fracţie zecimalã Proprietatea comunã pe cote-pãrţi este de douã feluri dacã avem în vedere durata coproprietãţii: . . folosinţa şi dispoziţia asupra bunurilor comune se realizeazã de comun acord de cãtre ambii soţi. . şanţul şi gardul). tablouri de familie. A.13 Instituţia tip în care proprietatea afectată unui scop îşi are locul cel mai potrivit este fundaţia. exprimatã printr-un procent.la plata cheltuielilor şi datoriilor ocazionate de întreţinerea. . Cazurile de coproprietate forţatã. a) Proprietatea comunã pe cote-pãrţi obişnuitã sau temporarã. Astfel. . –Ceea ce caracterizează această modalitate este faptul că ea nu se menţine decât prin voinţa tuturor coproprietarilor. Legea instituie o prezumţie de mandat tacit reciproc între soţi. din aceastã definiţie rezultã douã reguli şi anume: a) nici unul dintre coproprietari nu este titularul exclusiv al unei fracţiuni materiale din bunul respectiv .civ. Este o coproprietate forţatã deoarece existã şi se menţine indiferent de voinţa coproprietarilor şi este perpetuã deoarece scopul bunurilor care îi alcãtuiesc obiectul este permanent. în devãlmãşie şi periodică. el va fi partajat în valoare.

? Care sunt limitele dreptului de proprietate ? Există abuz de drept în cazul în care aţi realiza pe terenul d-voastră o construcţie care nu prezintă nici o utilitate pentru d-voastră dar în schimb aduce prejudicii vecinului ? Argumentaţi. 11. §. – Într-o formă arhaică această proprietate a fost cunoscută de multă vreme. inclusiv statul. 36 alin. deşi terţul dobânditor primeşte bunul de la o persoanã care nu are nici un drept asupra lui. moment în care aceasta se transformã în proprietate comunã pe cote-pãrţi. 2 C.14 Proprietatea comunã devãlmaşã a soţilor înceteazã prin desfacerea sau încetarea cãsãtoriei. Ea a fost definită ca o „modalitate a dreptului de proprietate în cadrul căreia fiecare titular exercită în nume propriu şi în interes propriu prerogativele dreptului său de proprietate pe perioade determinate. la intervale regulate. Dacã la înstrãinat el trebuie sã restituie acestuia fie preţul pe care l-a încasat (dacã este de bunã credinţã).fam. Având în vedere cã teoria aparenţei protejeazã numai terţii înseamnã cã ea nu are nici un efect în raportul proprietar adevãrat . Aşadar. pentru motive temeinice (art. Care sunt sancţiunile aplicabile abuzului de drept ? Dar inconvenientelor anormale de vecinătate ? Ce constituie proprietatea rezolubilă ? care sunt efectele îndeplinirii condiţiei rezolutorii ? Faceţi o comparaţie între proprietatea comună pe cote părţi şi proprietatea devălmaşă ? Care sunt cazurile de coproprietate forţată şi perpetuă ? Dezvoltaţi-le. există această tendinţă şi în privinţa reşedinţelor de vacanţă. c) o eroare invincibilã . Care sunt condiţiile şi efectele proprietăţii aparente ? . Ce instituie partea a doua a definiţiei cuprinsă în art. devine totuşi proprietar sau titular al unui drept real: uzufruct. Astfel. Proprietatea periodică (partajabilă în timp). Test de autocontrol : Definiţi dreptul de proprietate. eroarea comunã şi invincibilã este creatoare de drept.proprietar aparent. presupunând cel puţin doi titulari care pot fi persoane fizice sau juridice. fiecare din ei pe câte un an (arat. dacă coproprietatea urbană s-a dezvoltat mult în zilele noastre. între care nu există nici un raport juridic”. Proprietatea aparentã Existã o strânsã legãturã între aparenţã şi adagiul latin error communis facit jus. ea poate înceta şi în timpul cãsãtoriei. care se repetă succesiv şi perpetuu.civ. Condiţii în care operează proprietatea aparentă sunt următoarele: a) buna credinţã a dobânditorului. Proprietarul aparent este obligat sã restituie adevãratului proprietar bunul (în naturã) dacã îl mai deţine. servitute etc. este aşa numita proprietate temporară. semănat. Efectele proprietãţii aparente. Daţi exemplu de un inconvenient de vecinătate care ar putea atrage răspunderea vecinului. Este cazul în care defunctul prin testamentul său desemnează pe cei doi nepoţi ai săi să fie proprietarii unui teren agricol. 480 C.). C. b) o eroare comunã. În raporturile dintre adevãratul proprietar şi terţi aparenţa este creatoare de drept. Enumeraţi şi explicaţi caracterele dreptului de proprietate şi atributele sale. fie valoarea actualã a bunului cu daune interese (dacã este de rea credinţã). recoltat). Societăţile de turism din alte ţări au preluat aceste formule pentru a asigura mai multor turişti aceeaşi locuinţă în staţiuni celebre (pe perioade eşalonate de timp şi cu drepturi exclusive) numindu-i proprietari. Dar excepţional. o aparenţã cu adevãrat serioasã poate valida actele îndeplinite fãrã drept . De fapt.

. nu şi celor de creanţã (personale). civ. Posesia şi detenţia precarã Detenţia precarã.posesia este incidentã numai drepturilor reale.prima diferenţã: putere de fapt sau existenţa unui titlu. spre deosebire de posesie. 1858 C.posesia face sã se nascã un drept probabil de proprietate sau un alt drept real. 4. stabileşte cazurile de intervertire a detenţiei precare. cãrãuşul. 3. §. 2 C. una sau alta. posesia nu este decât faptul. Acestea sunt: . b) . de noi înşine sau de altul în numele nostru". fie în virtutea unui titlu legal sau judiciar. Simplu spus: detentorul recunoaşte dreptul altuia. b) Elementul psihologic sau intenţional constã în intenţia sau voinţa celui care posedã de a exercita stãpânirea lucrului pentru sine. sunt detentori precari: depozitarul.obligaţia de restituire. adicã ca şi cum ar fi exercitat-o proprietarul sau titularul unui alt drept real. Intervertirea detenţiei precare (titlurilor) Art.Aceastã definiţie a detenţiei precare presupune trei condiţii şi anume: puterea de fapt . Comparaţie între detenţia precarã şi posesie. Posesia nu este decât un simplu fapt (res facti).civ. 5. Art. Elementele posesiei Pentru existenţa posesiei sunt necesare douã elemente cumulativ îndeplinite şi anume: unul material (corpus) şi altul psihologic (animus). Caracterele posesiei Caracterele posesiei sunt urmãtoarele: a) . c) . §. Posesia a fost definitã ca fiind o stare de fapt generatoare de efecte juridice care constã în stãpânirea materialã sau exercitarea unei puteri de fapt de cãtre o persoanã asupra unui bun cu intenţia şi voinţa de a se comporta faţã de toţi ceilalţi ca proprietar sau titular al unui drept real. §. §. creditorul gajist. adicã animus rem sibi habendi.posesia se bazeazã pe intenţia de a poseda pentru sine. Ele se diferenţiazã sensibil: . fie cu permisiunea şi pe contul proprietarului.a doua diferenţã: pretenţia la proprietate sau recunoaşterea dreptului proprietarului. De exemplu. a) Elementul material constã din totalitatea faptelor materiale exercitate direct asupra lucrului . tutorii pentru bunurile celor aflaţi sub ocrotirea lor etc. detenţia este o stare de drept (res juris). proprietatea este dreptul.puterea de drept . . 1846 alin. exercitatã. defineşte posesia astfel: "Posesia este deţinerea unui lucru sau folosirea de un drept.15 Capitolul V POSESIA §. locatarul. Detenţia a fost definitã ca fiind exerciţiul unei puteri de fapt asupra unui lucru. nu este o stare de fapt ci o stare de drept. Noţiune şi definiţie Posesia nu trebuie confundatã cu proprietatea. posesorul nu. 2. 1. .

.când deţinãtorul transmite posesia la altul printr-un act cu titlu universal. mandatarul. ele sunt: discontinuitatea (art.Viciile posesiei sunt reversul calitãţilor sale. 6. depozitarul etc. 1847 C.).posesia prelungitã duce prin uzucapiune la dobândirea dreptului de proprietate asupra imobilelor. şi anume: sã fie continuã.). publicã şi sub nume de proprietar. 1851 C. netulburatã.civ. violenţa (art. Dobândirea şi pierderea posesiei Posesia se dobândeşte prin întrunirea celor douã elemente (corpus şi animus). §. .când deţinãtorul strãmutã posesia lucrului printr-un act cu titlu particular la o persoanã de bunã credinţã. Calitãţile şi viciile posesiei Pentru ca posesia sã producã efecte juridice deosebit de întrunirea celor douã elemente. Dovada elementului material este relativ simplã şi ea se face prin orice mijloc de probã înclusiv martori şi prezumţii. În ce priveşte elementul material acesta poate fi exercitat fie personal de cãtre posesor.16 .posesorul de bunã credinţã al unui bun frugifer dobândeşte în proprietate fructele bunului pe care îl posedã. 1854 C. . . Posesia se pierde prin dispariţia celor douã elemente.prima este prezumţia de neprecaritate. Viciile posesiei. . . din diferite motive locatarul considerã cã el este proprietarul imobilului şi refuzã sã mai achite chiria . Privitor la elementul psihologic. Efectele posesiei Aceste efecte sunt: .) . §. 1848 C. prin natura lui. Pentru a fi utilã ea trebuie sã îndeplineascã anumite calitãţi prevãzute de art.posesia imobiliarã este apãratã prin acţiunile posesorii.posesia creazã o prezumţie de proprietate în favoarea posesorului.)şi echivocul. neîntreruptã. 1855 C. este mai dificil de probat. clandestinitatea (art.civ.civ.). 1852 C.atunci când deţinãtorul lucrului prin acte de rezistenţã neagã drepturile celui de la care deţine bunul. De pildã. adicã animus domini este prezumat (art. fie prin reprezentant (de exemplu. când bunul este furat şi deci dispare elementul corpus sau când posesia pentru sine se transformã în posesie pentru altul în care caz dispare elementul psihologic. La aceste calitãţi cerute posesiei doctrina şi jurisprudenţa a adãugat şi pe aceea de a fi neechivocã. 8. acesta trebuie sã fie prezent în mod nemijlocit în persoana posesorului şi nu a reprezentantului. 7. Dovada posesiei Ea se face prin probaţiunea celor douã elemente ale posesiei.civ. 9.a doua regulã este prezumţia de neintervertire de titlu prevãzutã de art. §. adică neviciată. dacã succesorul cu titlu universal este de bunã credinţã. Elementul psihologic.civ. Apare însã foarte logic ca posesia sã se piardã şi prin dispariţia numai a unuia dintre cele douã elemente. .civ. Bunãoarã. §. . .când deţinãtorul lucrului primeşte cu bunã credinţã de la altã persoanã decât adevãratul proprietar un titlu translativ de proprietate cu privire la bunul pe care îl deţine. ea trebuie sã fie utilã. Existã din acest punct de vedere douã reguli: .

sã înceteze exercitarea sa nelegitimã Acţiunea confesorie este acţiunea prin care reclamantul cere instanţei sã stabileascã cã el este titularul unui drept de uzufruct. Acţiunile petitorii sunt acele acţiuni prin care reclamantul cere instanţei de judecatã sã statueze cã el este titularul dreptului de proprietate sau al altui drept real cu privire la un anumit bun.17 Test de autocontrol : Ce reprezintă posesia raportat la proprietate ? Care sunt caracterele şi elementele ei ? Ce condiţii trebuie să îndeplinească posesia pentru a-şi produce efectele ? Articolul. Aceste mijloace directe sunt acţiunile petitorii şi acţiunile posesorii. acţiunea confesorie şi acţiunea în prestaţie tabularã. Prin ce este apărată posesia ? Poate fi admisibilă o acţiune în complângere intentată de posesor împotriva proprietarului ? Ce are la îndemână proprietarul dacă a pierdut o acţiune în reintegrare ? De ce ? Capitolul VI APÃRAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ŞI A CELORLALTE DREPTURI REALE §. 1. acţiunea negatorie. Noţiune. în consecinţã. definire. un drept de superficie. acţiunea confesorie Acţiunea în grãniţuire este acţiunea prin care titularul ei solicitã instanţei de judecatã sã stabileascã prin semne exterioare linia despãrţitoare între cele douã fonduri vecine.Acţiunea în revendicare este acea acţiune realã prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului sãu. Cum se numeşte operaţiunea juridică prin care poţi ca din detentor precar să devii posesor? Identificaţi art. al unui drept de uz sau abitaţie ori al unui drept de servitute cu privire la un bun şi sã-l oblige pe pârât (proprietar sau altã persoanã) sã-i permitã exercitarea netulburatã. 2. Acţiunea negatorie este acţiunea prin care reclamantul titular al dreptului de proprietate contestã (neagã) pârâtului cã ar avea un drept de uzufruct. Ea poate fi exercitatã de cãtre proprietar. al unui drept de superficie.) şi mijloace directe sau specifice care sunt aşa-numitele acţiuni reale. Cum se probează elementul psihologic al posesiei ? Faceţi o comparaţie între posesie şi detenţia precară. §. acţiunea în grãniţuire. §. Consideraţii preliminarii Mijloacele de apãrare a dreptului de proprietate au fost grupate în douã categorii: mijloace indirecte sau nespecifice precum acţiunile în justiţie întemeiate pe drepturile de creanţã (acţiunile în executarea contractelor. Acţiunea în revendicare 1. în rãspundere contractualã. uzufructuar şi chiar de cãtre posesor. un drept de uz. Sunt acţiuni petitorii: acţiunea în revendicare. Acţiunea în grãniţuire. 3. un drept de abitaţie sau un drept de servitute asupra unui bun proprietatea sa şi. în restituirea plãţii nedatorate etc. cere instanţei de judecatã sã i se recunoascã dreptul de proprietate asupra bunului şi restituirea acestuia de la posesorul neproprietar. . din Codul civil care instituie cazurile acestei operaţiuni. nu însã şi de cãtre detentorii precari. acţiunea negatorie. .

civ. §..civ. Regula prevãzutã de art.18 2. Pentru atenuarea dificultãţilor referitoare la proba dreptului de proprietate doctrinarii jurisprudenţa au cristalizat câteva reguli care se învârt în jurul noţiunilor de titlu şi de posesie şi impun o comparaţie a acestora şi anume : titlu contra titlu. atunci pârâtul este obligat sã-i plãteascã reclamantului un echivalent bãnesc.civ. Revendicarea bunurilor mobile este diferitã dupã cum pârâtul este un posesor de rea credinţã. Revendicarea bunurilor imobile Ea pune în discuţie douã probleme: proba dreptului de proprietate şi caracterul imprescriptibil al acţiunii în revendicare.civ. 2. 5.Atunci când acţiunea în revendicare este admisã instanţa prin hotãrâre judecãtoreascã va recunoaşte reclamantului dreptul de proprietate şi pe cale de consecinţã va dispune obligarea pârâtului la restituirea bunului (cu toate accesoriile lui) reclamantului sau. . titlu contra posesie şi posesie contra posesie.Revendicarea bunurilor mobile este esenţial deosebitã de revendicarea bunurilor imobile.ea este o acţiune petitorie. imprescriptibilã. fie expropriat). 1909 C. N.este o acţiune realã . 3. în principiu. A doua problemã: acţiunea în revendicare este. Atât posesorul de bunã credinţã cât şi cel de rea credinţã au dreptul de a cere reclamantului-proprietar restituirea cheltuielilor necesare şi a celor utile pe care le-au fãcut cu privire la bunul respectiv. formuleazã regula cã în materia bunurilor mobile posesia de bunã credinţã valoreazã titlul de proprietate.B. Art.acţiunea în revendicare este. un hoţ sau un gãsitor sau. Cheltuielile voluptorii (de plãcere sau de înfrumuseţare) sunt acelea pe care posesorul lea fãcut pentru plãcerea sa personalã. 1909 C. în principiu. De fapt art. fie cã a fost dobândit de un terţ. . trebuie ca fãrã ele conservarea bunului sã nu fi fost cu putinţã. dupã caz. Acest principiu decurge din caracterul perpetuu al dreptului de proprietate care nu se stinge prin neuz indiferent de timpul cât titularul sãu nu l-a exercitat. Dispoziţiile art. imprescriptibilã sub aspect extinctiv. . 1) Prima problemã: proba dreptului de proprietate (probatio diabolica) incumbã reclamantului care pretinde cã este proprietarul imobilului. Revendicarea bunurilor mobile 1. 1909 C. un posesor de bunã credinţã. §. pot fi invocate numai de terţul dobânditor care cu bunã credinţã a dobândit bunul de la un detentor precar cãruia adevãratul proprietar i l-a încredinţat de bunã voie. Efectele acţiunii în revendicare. Dacã bunul revendicat a produs fructe regimul lor va fi în funcţie de buna sau reaua credinţã a posesorului. 1909 C. Cheltuielile utile sunt acelea care deşi nu erau necesare au avut ca efect sporul de valoare sau creşterea gradului de utilitate a bunului. dimpotrivã. Dacã restituirea în naturã nu mai este posibilã (fie cã bunul a pierit. îl va obliga pe pârât de a se abţine a mai aduce atingere exerciţiului dreptului de proprietate. 4. Caracterele acţiunii în revendicare:. . prevede cã: "Lucrurile mişcãtoare se pescriu prin faptul posesiunii lor fãrã sã fie trebuinţã de vreo scurgere de timp". ele nu se restituie dar posesorul este în drept sã ridice acele lucruri fãrã însã a deteriora bunul respectiv. Cheltuielile necesare sunt acelea fãcute pentru conservarea bunului.

19 2. . 1909 alin. este inaplicabilã în cazul bunurilor pierdute sau furate. caractere. Test de autocontrol : Care sunt mijloacele de apărare ale dreptului de proprietate şi altor drepturi reale : clasificare. În ce constă acţiunea confesorie ? Cine poate exercita acţiunea negatorie ? Explicaţi revendicarea imobiliară. 1909 alin. . 3. dreptul de abitaţie. – Regula înscrisă în art.Uzufructul 1. care statueazã cã: "Dacã posesorul actual al lucrului furat sau pierdut l-a cumpãrat la bâlci sau la târg sau la o vindere publicã sau de la un negustor care vinde asemenea lucruri. . . Textul reprodus are în vedere situaţia în care bunul se aflã în posesia unui terţ dobânditor de bunã credinţã care a dobândit bunul de la hoţ sau gãsitor. 1. "cel ce a pierdut sau cel cãruia i s-a furat un lucru poate sã-l revendice în curs de 3 ani din ziua când l-a pierdut sau i s-a furat de la cel care îl gãseşte rãmânând acestuia recurs în contra celui de la care îl are". 2.civ.Potrivit art. 1909 alin. 2 C. . 2. Reguli derogatorii prevãzute de art. 2 suferã o excepţie înscrisã în art. Obiectul dreptului de uzufruct. 2.este un drept asupra bunului sau bunurilor aflate în proprietatea altuia (ius in re alliena) .uzufructul se poate constitui nu numai asupra unui lucru ci şi asupra unui drept . dreptul de superficie §. deci.este un drept esenţialmente temporar . Caracterele uzufructului sunt urmãtoarele: . dezmembrãmintele proprietãţii sunt drepturile reale rezultate prin desprinderea ori limitarea unor atribute din conţinutul dreptului de proprietate asupra bunurilor. proprietarul originar nu poate sã ia lucrul înapoi decât întorcând posesorului preţul ce l-a costat". dreptul de servitute.Potrivit Codului civil "Uzufructul se poate stabili pe tot felul de bunuri. 1910 C. 1909 alin. 520).civ. Ele sunt opozabile atât terţilor cât şi proprietarului.Uzufructul este acel drept real principal care conferã titularului sãu (numit uzufructuar) atributele de posesie şi folosinţã asupra bunului ce aparţine altei persoane (numit nud proprietar) cu obligaţia de a conserva substanţa.civ. mobile şi imobile" (art. 1 C.este un drept incesibil ceea ce înseamnã cã el nu poate fi transmis prin acte şi fapte juridice între vii ori pentru cauzã de moarte. Care este contradicţia cuprinsă în art. fungibile sau .civ. Consideraţii generale Aşadar. dreptul de uz. 1 referitor la prescripţia achizitivă ? Care sunt regulile aplicabile revendicării mobiliare? Capitolul VII DEZMEMBRÃMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE §. Uzufructul este reglementat de art.pe durata sa uzufructul acordã proprietarului bunului puteri reduse . Definiţie. corporale sau incorporale.civ. Se poate. 517-564 C. spune că uzufructul este un drept real de folosinţă şi posesie asupra lucrului altuia. . Regula instituitã de art. Dezmembrãmintele dreptului de proprietate sunt: dreptul de uzufruct. . 1910 C.

Drepturile şi obligaţiile nudului proprietar. uzufructuarul este obligat sã se foloseascã de lucru ca un bun proprietar conform art. 7.Art. Stingerea uzufructului are loc în urmãtoarele cazuri: . În ce priveşte obligaţiile uzufructuarului aici vom distinge : uzufructuarul are obligaţia de a proceda la inventarierea mobilelor şi a constata starea imobilelor (art.o obligaţie de garanţie prin care nudul proprietar trebuie sã-l garanteze pe uzufructuar împotriva evicţiunii. §. adicã prin consolidarea dreptului (art. Lichidarea uzufructului. ca şi cum le-ar fi cauzat el însuşi. De regulã el se constituie numai asupra bunurilor neconsumptibile deoarece uzufructuarul are obligaţia de a conserva substanţa bunului. bãuturi).prin abuz de folosinţã dacã prin acest abuz uzufructuarul a provocat stricãciuni fondului .La încetarea uzufructului principala obligaţie a uzufructuarului este aceea de a restitui proprietarului posesia bunului respectiv. Obligaţiile nudului proprietar sunt: . calitate şi valoare ori preţul. pentru protejarea dreptului sãu uzufructuarul are la îndemânã acţiunile posesorii. . 4.20 nefungibile. . în caz contrar el va rãmâne rãspunzãtor pentru toate daunele ce ar putea rezulta pentru proprietar. Actualmente. uzufructuarul are dreptul sã se foloseascã de bun precum şi de a-i culege fructele. . Dreptul de uz este acel drept real principal care conferã titularului atributele de posesie şi folosinţã asupra unui bun proprietatea altuia dar numai pentru nevoile sale şi ale familiei . atunci când uzufructuarul dobândeşte şi nuda proprietate. obligaţia de a aduce la cunoştinţa nudului proprietar orice încãlcãri sau uzurpãri ale dreptului celui din urmã. acţiunea în revendicare sau acţiunile posesorii).).civ . . statueazã cã "uzufructul se stabileşte prin lege şi prin voinţa omului". 518 C.În privinţa drepturilor distingem: . uzufructuarul are dreptul de a ceda beneficiul (emolumentul) dreptului sãu de uzufruct dar nu însuşi acest drept . 557 C. Constituirea uzufructului prin voinţa omului se poate face în douã moduri: prin convenţie şi prin testament. . 3. grâne.în cazul în care lucrul a pierit în totalitate. Constituirea dreptului de uzufruct. el poate fi dobândit fie prin voinţa omului (act juridic). .civ. 6.o obligaţie negativã de a nu aduce atingere exercitãrii de cãtre uzufructuar a drepturilor sale.el are dreptul sã cearã predarea în folosinţa sa a bunului supus uzufructului . uzufructuarul poate dispune de ele dar la sfârşitul uzufructului trebuie sã le restituie în aceeaşi cantitate. uzufructuarul este obligat de a da cauţiune . când uzufructul are ca obiect bunuri care se consumã prin folosinţã (bani. 541 C. 5.la împlinirea termenului pentru care a fost constituit. Dreptul de uz şi de abitaţie 1.). Drepturile şi obligaţiile uzufructuarului.uzufructul se stinge prin neuz sau prin prescripţie extinctivã. excepţie.civ.dreptul proprietarului de a dispune de lucru dar numai cu respectarea atributelor care revin uzufructuarului. 3. cazul în care uzufructul s-a stins prin consolidare sau prin pieirea totalã a bunului din cauze neimputabile uzufructuarului.civ. . fie prin uzucapiune. 540 C. . deoarece constituirea uzufructului prin lege a fost abrogatã.Culegerea fructelor poate fi fãcutã numai în naturã iar dacã acestea depãşesc trebuinţele . dreptul proprietarului de a exercita toate acţiunile care privesc proprietatea lucrului supus uzufructului (de exemplu. .prin moartea uzufructuarului.

).Dupã felul în care se manifestã: a) servituţi aparente fiind acelea care se cunosc datoritã unor semne exterioare. uzucapiune sau prin destinaţia proprietarului.. de pildã: servitutea de trecere. 622 alin. servitutea de trecere (art. testament.) care se constituie prin convenţie.servitutea nu poate fi înstrãinatã. 4.) dupã cum ele sunt constituite în folosul unei clãdiri sau al unui teren. Clasificarea servituţilor. servitutea izvorului (art.) servituţile se împart în: a) servituţi naturale adicã acelea care îşi au originea în situaţia naturalã a fondurilor.3 C.Urmãrind prevederile Codului civil deosebim urmãtoarele servituţi: A. aşadar. 577 C.). c) servituţi stabilite prin fapta omului (art. 611 C. Dreptul de uz se dobândeşte prin convenţie.). b) servituţile legale. servitutea de îngrãdire a proprietãţii (art. Dreptul de servitute este un drept real principal. 2 C. Dreptul de servitute 1. servitutea de vedere (art. 2. 620-643 C.civ. B.civ.civ. Dreptul de abitaţie este un drept real imobiliar care are ca obiect o locuinţã şi conferã titularului posesia şi folosinţa acelei locuinţe pentru el şi pentru familia sa.servitutea este un drept real .. o uşã. el are un caracter personal. Servituţile naturale şi servituţile legale. .civ. servitutea de a paşte animalele. C. Titular al dreptului de uz nu poate fi decât o persoanã fizicã.21 titularului dreptului şi ale familiei sale... un canal (art. cum este servitutea de a nu clãdi sau zidi decât pânã la o anumitã distanţã sau înãlţime sau cea de a nu planta la o distanţã mai micã decât cea prevãzutã de lege etc. . servitutea picãturilor din streaşinã etc. 578 C. 622 C. b) servituţi necontinue pentru a cãror existenţã şi exercitare este necesarã fapta omului. Definiţie.) etc. de exemplu: servitutea de scurgere a apelor naturale (art.).civ. 3. ele nu pot fi înstrãinate. Servituţile naturale.civ. imobile care aparţin unor proprietari diferiţi.civ. 565 C. servitutea de scurgere a apei de ploaie (art. §. Dreptul de uz se stinge în aceleaşi condiţii ca şi uzufructul (art. b) servituţi neaparente sunt acelea a cãror existenţã nu poate fi cunoscutã printr-un semn exterior. 2.). 616 C.civ. 621 C.). Acestea sunt cele stabilite de lege precum: servitutea de vedere (art.).).servitutea este un drept imobiliar . b) servituţi urbane sau rurale (art.civ. .civ. 578 C. D. un drept de uz care are ca obiect o locuinţã.) dar de acest drept vor putea beneficia şi moştenitorii uzuarului dacã aşa s-a convenit prin convenţie. ele se mai numesc servituţi veritabile sau propriu-zise. el este.civ. servitutea de a lua apã din fântânã (art. .servitutea este un drept perpetuu . Exemplu. Caracterele dreptului de servitute sunt urmãtoarele: . cum ar fi o fereastrã.servitutea este indivizibilã .Dupã originea sau modul lor de constituire (art. urmãritã sau ipotecatã independent de fondul al cãrui accesoriu este.civ.. 578 C. 622 alin.Dupã obiectul lor servituţile se clasificã în: a) servituţi pozitive şi negative. 622 alin.civ.. o cãrare. perpetuu şi indivizibil constituit asupra unui imobil numit fond aservit sau dominat pentru uzul şi utilitatea altui imobil numit fond dominant. .Dupã modul lor de exercitare distingem: a) servituţi continue pentru a cãror exercitare şi existenţã nu este nevoie de fapta actualã a omului. testament şi uzucapiune. 2 C.Aşa numitele servituţi naturale sunt urmãtoarele: .

el este un drept real imobiliar. 620-643 C.civ. rezilierea sau anularea dreptului care a întemeiat servitutea. adevãrate dezmembrãminte ale dreptului de proprietate. sunt reglementate servituţile legale şi anume: a) distanţa plantaţiilor . Stingerea servituţilor. . prin uzucapiune sau prin lege. 575-583 C. Caracterele juridice ale dreptului de superficie: . d) dreptul de îngrãdire (art.proprietarul aservit are obligaţia de a face unele cheltuieli . 2.prin renunţarea dreptului la servitute. b) servitutea izvoarelor (art.22 a) servitutea de scurgere a apelor naturale (art. e) servitutea de trecere (art. 578 C. 3. Drepturile şi obligaţiile generale ale proprietarului fondului aservit: . Dreptul de superficie 1. . .).civ).).prin pieirea fondului aservit. este un drept imprescriptibil aşa încât acţiunea confesorie poate fi oricând intentată. de a nu face lucrãri care ar antrena schimbãri împovãrãtoare pentru fondul aservit. Exercitarea dreptului de servitute. plantaţiilor sau al lucrărilor executate. prin uzucapiune.) .Dreptul de superficie se dobândeşte prin titlu. el nu poate face nimic pentru a scãdea sau îngreuna întrebuinţarea servituţii. Exercitarea dreptului de superficie. 9. 617-619 C. Aşadar el exercită asupra acestora atributele dreptului de . b) distanţa şi lucrãrile intermediare cerute pentru unele construcţii . . Definiţie.Dreptul de servitute se poate stinge în urmãtoarele moduri: . Constituirea servituţilor : prin titlu. §.civ. f) prin legi speciale sunt reglementate şi alte servituţi în domeniul apelor.civ. plantaţii sau lucrãri aşezate pe sol.). 4. este un drept perpetuu .prin revocarea. cele aeronautice ca şi servituţi de utilitate publicã Servituţile stabilite prin fapta omului. plantaţiilor sau altor lucrãri care se aflã pe un teren care aparţine altei persoane şi asupra cãruia superficiarul are un drept de folosinţã .civ. 611-614 C.civ.Drepturile şi obligaţiile generale ale proprietarului fondului dominant sunt: de a face toate lucrãrile necesare pentru conservarea şi exercitarea servituţii. c) dreptul de grãniţuire (art. 5. 586-619 C. Servituţile legale. 585 C.prin neuz sau prescripţie extinctivã ceea ce înseamnã cã ea nu se exercitã timp de 30 de ani. pãdurilor. – Superficiarul este proprietarul construcţiilor.) .) .civ. 615 C.este un drept real imobiliar având ca obiect construcţii.În art. şi sunt singurele servituţi veritabile. .Aceste servituţi sunt reglementate în art.prin confuziune adicã prin reunirea ambelor fonduri în patrimoniul aceluiaşi proprietar. . 584 C. . este un drept care conferã superficiarului un drept de folosinţã asupra terenului pe care se aflã construcţiile sau plantaţiile . . De regulã constituirea acestui drept se face prin convenţie încheiatã între constructor şi proprietarul terenului pe care s-a ridicat construcţia. Constituirea dreptului de superficie. .Dreptul de superficie este acel drept real principal care constã în dreptul de proprietate al unei persoane numitã superficiar asupra construcţiilor. d) picãtura streaşinilor (art. . c) servitutea de vedere (art.civ.civ. prin destinaţia proprietarului 8.

adică posesia. plantaţiei sau lucrãrii respective . Capitolul VIII MODURILE DE DOBÂNDIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE ŞI A CELORLALTE DREPTURI REALE §. 3) prin expropriere. 1. cã "proprietatea se mai dobândeşte prin accesiune sau incorporaţiune. b) dupã caracterul dobândirii deosebim moduri de dobândire cu titlu oneros şi moduri de dobândire cu titlu gratuit . succesiune.23 proprietate. §. uzucapiune . 2. deopotrivã. d) dupã situaţia juridicã a bunului în momentul dobândirii deosebim moduri originare şi moduri derivate de dobândire a proprietãţii. Noţiuni introductive Art. prin lege şi prin ocupaţiune".civ. prin convenţie şi prin tradiţiune" iar art. plantaţia sau lucrarea au pierit sau a fost desfiinţatã de superficiar şi 2) când proprietarul terenului devine . Stingerea dreptului de superficie. Test de autocontrol : Ce înseamnă şi care sunt dezmembrămintele dreptului de proprietate ? Identificaţi în Codul civil şi enumeraţi servituţile naturale. statueazã: "Proprietatea bunurilor se dobândeşte şi se transmite prin succesiune. O dată cu înstrăinarea construcţiei se va transmite dobânditorului şi dreptul de folosinţă asupra terenului. prin legate. 5.prin convenţie. Care sunt modalităţile de constituire ale uzufructului ? Ce drepturi şi obligaţii are uzufructuarul ? Dar nudul proprietar ? Faceţi o comparaţie între uzufruct şi servitute. dreptului de proprietate şi celorlalte drepturi reale. Aceste moduri generale de dobândire a dreptului de proprietate sunt aplicabile. 644 C. el poate constitui obiectul urmăririi silite imobiliare. dezmembrãminte.moduri de dobândire universalã sau cu titlu universal şi moduri de dobândire cu titlu particular .şi proprietar al construcţiei. prin prescripţie.Acest drept înceteazã în urmãtoarele douã situaţii: 1) când construcţia. Dreptul de proprietate publicã poate fi dobândit numai în temeiul legii. c) dupã momentul în care se produce efectul dobândirii dreptului de proprietate deosebim moduri de dobândire între vii şi moduri de dobândire pentru cauzã de moarte . folosinţa şi dispoziţia. 655 C. Clasificarea modurilor de dobândire a drepturilor reale Modurile de dobândire a drepturilor reale pot fi clasificate în funcţie de mai multe criterii: a) dupã întinderea dobândirii dreptului existã: . . Definiţi dreptul de superficie şi explicaţi cum se exercită acest drept.civ. el poate fi grevat de sarcini reale sau de dezmembrăminte ale dreptului de proprietate. Asupra terenului are doar un drept de folosinţă circumscris scopului exercitării acestui drept (inclusiv ridicarea construcţiei. Dreptul de superficie este transmisibil prin orice act juridic . .

. bunurile fãrã stãpân sunt în proprietatea statului. vânatul sau peştele când sunt dobândite legal. 494 C.civ).civ. Ocupaţiunea (ocuparea) Acest mod de dobândire a proprietãţii constã în luarea în posesie a unui bun care nu aparţine nimãnui. Art. apa dintr-un izvor pentru trebuinţele casnice. De la principiul expus există şi excepţii. 493-494 C. plantaţiilor sau altor lucrări făcute de o persoană cu materialele sale pe un teren aflat în proprietatea altuia (art. Doctrina a apreciat cã în aceastã categorie ar intra: apa de bãut dintr-un izvor natural. plantaţiilor sau altor lucrări făcute de un proprietar pe terenul său cu materialele aflate în proprietatea altei persoane şi b) accesiunea construcţiilor. în alte cuvinte este vorba de principiul consensualismului. 6.24 §. accesiunea animalelor sãlbatice şi accesiunea albiei pãrãsite. stabileşte cã: "Tot ce se uneşte şi se încorporeazã cu lucrul se cuvine proprietarului lucrului". Acestea sunt: a) accesiunea construcţiilor. Dar potrivit art. condiţie esenţialã în contractul de donaţie. În Codul nostru civil sunt reglementate trei cazuri de accesiune mobiliarã: adjuncţiunea. 1. 492 C. Hotãrârea judecãtoreascã . Convenţia sau contractul ca mod de dobândire a dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi reale În materie opereazã principiul potrivit cãruia transmisiunea dreptului de proprietate ori constituirea dreptului real are loc în momentul încheierii contractului.). Tradiţiunea Ea constituie un alt mod de dobândire a proprietãţii. 477 şi 646 C. Accesiunea imobiliarã naturalã . 494 C. distinge însã douã cazuri dupã cum constructorul a fost sau nu de bunã credinţã.civ. §. Accesiunea sau incorporaţiunea Accesiunea este încorporarea sau unirea unui lucru cu un alt lucru fiecare având proprietari diferiţi. Accesiunea imobiliarã artificialã. Aplicarea acestui principiu în materia vânzãrii este reflectatã de art.civ.civ. Art. Art. §. §.Ea presupune unirea sau încorporarea a douã bunuri având proprietari diferiţi fãrã intervenţia omului. 1 C. În prezent ea are o sferã de aplicare restrânsã. 4. 1295 alin. insulele şi prundişurile. predarea materialã a unui bun. 3. Codul civil reglementeazã urmãtoarele cazuri de accesiune naturalã: aluviunea. stabileşte cã "Orice construcţie. 488 C. §. prin ea are loc transferul dreptului de proprietate în cazul darurilor manuale (adicã a unor donaţii curente) înlocuind astfel forma înscrisului autentic.Aceasta presupune unirea a douã bunuri mobile care aparţin la proprietari diferiţi ori confecţionarea sau obţinerea unui bun de cãtre o persoanã prin munca sa folosind materialele altuia.Ea se realizeazã prin intervenţia omului.civ. 3. 2. a unui bun fãrã stãpân. 7. 5. . . Bunurile imobile nu sunt supuse acestui mod de dobândire a proprietãţii.civ. Accesiunea se clasificã dupã obiectul ei în: accesiune imobiliarã (naturalã şi artificialã) şi accesiune mobiliarã. Prin tradiţiune înţelegem remiterea. Codul reglementeazã douã cazuri de accesiune imobiliarã artificialã (art. specificaţiunea şi confuziunea sau amestecul. plantaţie sau lucru fãcut în pãmânt sau asupra pãmântului sunt prezumate a fi fãcute de proprietarul acelui pãmânt cu cheltuiala sa şi cã sunt ale lui pânã ce se dovedeşte din contra". Accesiunea mobiliarã. avulsiunea.

. 1909 C. sã uneascã posesia sa cu posesia autorului sãu”. fãrã trecerea unui interval de timp .drepturi reale care pot fi dobândite prin uzucapiune.Uzucapiunea sau prescripţia achizitivã este acel mod originar de dobândire a proprietãţii sau a altor drepturi reale privind un bun imobiliar prin posesia sa de cãtre o persoanã în condiţiile şi termenul prevãzute de lege.Prin aceasta înţelegem unirea posesiei uzucapantului (a posesorului actual) cu intervalul de timp cât posesia a fost exercitatã de cãtre autorul sãu cu scopul de a dobândi dreptul de proprietate prin uzucapiune. Joncţiunea posesiilor. 115/1938 reglementeazã douã cazuri de uzucapiune şi anume: uzucapiunea tabularã şi uzucapiunea extratabularã (art. potrivit legii. bunul sã fie un bun imobil individual determinat. Legea nr. Uzucapiunea în sistemul cãrţilor funciare. 1840 C. poate cere întabularea dreptului în favoarea sa. statueazã cã "Cel ce câştigã cu bunã credinţã şi printr-o justã cauzã un nemişcãtor determinat.Uzucapiunea dupã Codul civil este de douã feluri şi anume: uzucapiunea de 30 de ani şi uzucapiunea de 10 sau de 20 de ani ori de 10 pânã la 20 de ani. 2. . Art. timp de 10 ani.1895-1899 C. sintagma "fãrã cauzã legitimã" înseamnã un titlu nevalabil. Uzucapiunea de 30 de ani (art.). Uzucapiunea (prescripţia achizitivã) 1. Exemplu: ordonanţa de adjudecare prin care se definitiveazã executarea silitã constând în vânzarea prin licitaţie publicã a unor bunuri. stabileşte cã: „Orice posesor are facultatea. Art. Noţiune şi justificare. . prin însuşi faptul posesiei lor cu bunã credinţã. §. 5.posesia sã fie utilã (adicã o posesie propriu-zisã şi neviciatã).posesia sã se întemeieze pe un just titlu .fãrã cauzã legitimã . . Uzucapiunea extratabularã.civ.Uzucapiunea se aplicã numai bunurilor imobile. va prescrie proprietatea aceluia prin 10 ani dacã adevãratul proprietar locuieşte în raza teritorialã a tribunalului unde se aflã nemişcãtorul şi prin 20 de ani dacã locuieşte afarã din acea razã teritorialã". 27 şi 28 din lege). în acest caz cumpãrãtorul sau adjudecatarul devine proprietar. Ea implică elementul timp.Ea este reglementatã de art. ele vor rãmâne valabil dobândite dacã titularul dreptului le-a posedat cu bunã credinţã.civ. 6. 27 din Legea nr.civ. spre a putea opune prescripţia. 8.) are loc atunci când sunt îndeplinite douã condiţii: . 115/1938 şi nu Codului civil. 115/1938. Uzucapiunea tabularã (sau prin convalescenţa titlului) este reglementatã de art. . Condiţii : . Uzucapiunea în sistemul Codului civil.civ.25 Hotãrârea judecãtoreascã constituie un mod de dobândire a dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale numai atunci când ea are un caracter constitutiv sau atributiv de drepturi. Banat şi Bucovina. Domeniul de aplicare al uzucapiunii. posesia sã fie de bunã credinţã. .posesia sã fie exercitatã neîntrerupt timp de 30 de ani indiferent dacã posesorul este de bunã sau de rea credinţã.civ. . 1860 C. 1895 C. bunurile mobile dobândindu-se în baza art. . Acest text de lege prevede cã: persoana care a posedat un bun imobil în condiţiile legii timp de 20 de ani de la moartea titularului dreptului de proprietate care a fost înscris în cartea funciarã. Uzucapiunea în aceste teritorii este supusã Legii nr.Sistemul de publicitate imobiliarã prin cãrţile funciare se aplicã în Transilvania. 4. Uzucapiunea de 10 pânã la 20 de ani (art. 28 din Legea nr. 115/1938 care prevede cã în cazul în care s-au înscris în cartea funciarã .

Consideraţii generale Definire.când posesorul este şi rãmâne lipsit mai mult de un an de posesia bunului indiferent cine este autorul deposedãrii. cît şi securitatea juridică dinamică. . Sistemele de publicitate imobiliarã.Aceste cazuri sunt prevãzute de Decretul nr. 7/1976 ? Capitolul IX PUBLICITATEA IMOBILIARÃ §.26 Condiţii :1) sã existe o posesie propriu-zisã. în douã cazuri:.civ. ea este incidentã. 1864 C. Ce situaţii distingem în cadrul accesiunii imobiliare artificiale şi cum se soluţionează acestea. . dar acest efect este retroactiv ceea ce înseamnã cã uzucapantul devine proprietar din chiar momentul în care a început sã curgã termenul de prescripţie.El se calculeazã pe zile.Pe teritoriul ţãrii noastre existã urmãtoarele sisteme de publicitate imobiliarã: . Ziua în care începe prescripţia nu intrã în calcul iar prescripţia se încheie la miezul nopţii ultimei zile a termenului prevãzut de lege..Prin împlinirea uzucapiunii se naşte dreptul de proprietate al uzucapantului şi concomitent se stinge dreptul de proprietate al fostului proprietar. 1. Calculul termenului de prescripţie.Prin publicitatea imobiliară se realizează atît securitatea juridică statică.Prin publicitate imobiliarã se înţelege totalitatea mijloacelor juridice prin care se evidenţiazã situaţia materialã şi juridicã a imobilelor în mod public pentru a se ocroti circuitul lor civil. . 167/1958 privind prescripţia extinctivã. Întreruperea şi suspendarea cursului uzucapiunii. Creditorii uzucapantului pot invoca şi ei uzucapiunea pe calea acţiunii oblice.când bunul cu privire la care se exercitã posesia este declarat imprescriptibil de lege. prin faptul că ea conferă celor interesaţi date certe cu privire la situaţia juridică a imobilelor. 8. întreruperea naturalã este specificã numai prescripţiei achizitive. Dimpotrivã. conform art. ziua fiind de 24 de ore. 7.. sau dacã renunţarea s-a fãcut în frauda intereselor creditorilor. . Efectele uzucapiunii. Identificaţi articolele din Codul civil aplicabile accesiunii imobiliare naturale. aceştia au dreptul sã solicite revocarea renunţãrii prin acţiunea paulianã. 2) posesorul actual sã fi dobândit posesia bunului de la autorul sãu pe baza unui raport juridic. Test de autoevaluare : Care sunt modurile de dobândire a dreptului de proprietate ? Clasificaţi-le. prin aceea că atestă existenţa drepturilor imobiliare ale persoanelor fizice şi juridice. Ea începe la miezul nopţii şi se terminã la miezul nopţii urmãtoare. . Uzucapiunea trebuie invocatã pe cale de acţiune în justiţie sau pe cale de excepţie. 9. De câte feluri este uzucapiunea ? Care sunt regulile aplicabile uzucapiunii după Codul civil ? Dar uzucapiunii extratabulare? Ce act normativ reglementează pe viitor uzucapiunile începute şi neîmplinite până la intrarea în vigoare a Legii nr. . Scopul publicitãţii imobiliare.

oraş. se constituie un drept real sau se sting astfel de drepturi. ele se fac în registrele de inscripţiuni. cãrţile funciare constituie un sistem de publicitate real. 2. se numesc drepturi tabulare. §. dupã caz. este considerat real deoarece transcrierile se fac pe imobile şi nu pe proprietari.Cãrţile funciare sunt întocmite pe comune. . 5. Transcrierile se fac în registrul de transcrieri. Efectele transcrierii şi înscrierii rezidã în opozabilitatea faţã de terţi.sistemul registrelor de transcripţiuni şi inscripţiuni. 115/1938 aplicabil parţial în jud. Lipsa transcrierii sau înscrierii este sancţionatã cu inopozabilitatea faţã de terţi. este un sistem personal deoarece aceste registre se ţin pe numele proprietarilor şi nu pe imobile. Dacã cel care s-a obligat în acest fel refuzã sã-şi îndeplineascã aceastã obligaţie persoana îndreptãţitã se poate adresa instanţei de judecatã pentru ca aceasta. Banat şi Bucovina. 115/1938 cel care s-a obligat la constituirea. 22 şi 23 din Legea nr. Acţiunea în rectificarea înscrierilor în cartea funciarã. Ele sunt de douã feluri: acţiunea în prestaţie tabularã şi acţiunea în rectificarea înscrierilor în cartea funciarã. . În aceste registre care se ţin la judecãtorii se fac douã feluri de înregistrãri: transcrieri şi înscrieri. 115/1938 şi Decretul 241/1947 şi care este aplicabil în Transilvania.F. Înscrierile constau în consemnarea sau reproducerea unor clauze din actele juridice care se referã la privilegiile speciale imobiliare şi la ipoteci. Cartea funciarã propriu-zisã este alcãtuitã dintr-un titlu şi trei pãrţi sau foi :Partea I sau foaia de avere . 5. radierea dreptului real. transmiterea sau modificarea unui drept real imobiliar este obligat sã predea înscrisurile necesare pentru întabularea dreptului în cartea funciarã.27 . . Ilfov şi Bucureşti. Cãrţile funciare din aceeaşi unitate administrativã (comunã. Cãrţile funciare se ţin la Judecãtoria competentã. prin hotãrâre. Sistemul cãrţilor funciare Spre deosebire de registrele de transcripţiuni şi inscripţiuni care constituie un sistem personal. §. Acţiunea în prestaţie tabularã. Potrivit art. 3. 1. oraşe şi municipii. sã dispunã întabularea sau. Cuprinsul cãrţilor funciare. 115/1938. Drepturile reale imobiliare înscrise în C.sistemul intermediar al cãrţilor de publicitate funciarã reglementat de Decretul nr.sistemul cãrţilor funciare reglementat de Legea nr. . Acţiunile de carte funciarã Acestea se referã la înscrierile care se opereazã în cartea funciarã. 34-40 din Legea nr. Ele reprezintã copierea fidelã a actelor juridice prin care se transmite dreptul de proprietate asupra unui imobil. Sistemul registrelor de transcripţiuni şi inscripţiuni Acesta este un sistem personal de publicitate a drepturilor reale imobiliare. el este aplicabil în Vechea Ţarã (România înainte de 1918). sistem care este reglementat de Codul civil şi Codul de procedurã civilã. municipiu) alcãtuiesc registrul funciar. Partea a III-a sau foaia de sarcini . §. Sediul materiei: art. Partea a II-a sau foaia de proprietate cuprinde înscrieri cu privire la dreptul de proprietate asupra imobilului. Ea este acţiunea prin care se cere instanţei îndreptarea sau înlãturarea unei înscrieri din cartea funciarã necorespunzãtoare realitãţii pentru ca în acest fel sã se punã de acord situaţia tabularã cu situaţia juridicã realã a unui imobil. 242/1947 şi de unele dispoziţii ale Legii nr.

sunt de trei feluri: întabularea.sistemul real de publicitate. 6. ele se ţin de cãtre Biroul de carte funciarã aflat în subordinea Agenţiei Naţionale de Cadastru. pe lângă opozabilitatea faţă de terţi are ca efect şi informarea acestora cu privire la drepturile personale. Notarea. 7/1996 instituie principiul publicităţii integrale. 21 din lege. Noua lege a îmbrãţişat sistemul foilor personale în care persoana este elementul central în jurul cãreia graviteazã imobilele. Partea a III-a cuprinde înscrierile privind dezmembrãmintele dreptului de proprietate şi sarcini 4.Legea nr. . Înscrierile în cartea funciarã. Potrivit art. Generalitãţi. – Art. 2057) în care sunt reglementate noile cărţi funciare. 6. 58-72). aparţinând aceluiaşi proprietar. formeazã corpul de proprietate care se înscrie în cartea funciarã. „Dispoziţii tranzitorii. principiul oficialităţii.Publicitatea imobiliarã se realizeazã. Efectele înscrierii în cartea funciară.28 §. principiul legalităţii. precum şi trei pãrţi : Partea I care cuprinde descrierea imobilelor . 44 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a birourilor de carte funciară prevede că înscrisurile. se modifică sau se sting drepturile reale imobiliare. Test de autoevaluare: Ce înseamnă publicitate imobiliară şi care este scopul ei? Care sunt sistemele de publicitate imobiliară şi unde se aplică? Descrieţi aceste sisteme. cartea funciarã este structuratã astfel: un titlu care conţine numãrul ei şi numele localitãţii în care este situat imobilul. Sistematizarea reglementărilor în Legea 7/1996 este făcută în trei titluri : Titlul I.28 din Legea nr. faptele personale ori raporturile juridice referitoare la imobilele întabulate. Principiile noilor cărţi funciare.În conformitate cu art. potrivit noii legi.Art. . sancţiuni şi dispoziţii finale” (art. Partea a II-a se referã la înscrierile privind dreptul de proprietate . 7/1996? . 8. principiul disponibilităţii. înscrierea provizorie şi notarea. corpul de proprietate este susceptibil de alipiri sau dezlipiri. Întabularea şi înscrierea provizorie au ca efect opozabilitatea faţă de terţi a actelor şi faptelor juridice prin care se dobândesc. principiul relativităţii. 27. Corpul de proprietate. intitulat „Regimul general al cadastrului” (art. 2.Legea statueazã cã unul sau mai multe imobile alipite de pe teritoriul unei localitãţi. Cãrţile funciare. . principiul priorităţii. prin înscrierea în cãrţile funciare a actelor şi faptelor juridice referitoare la imobilele din aceeaşi localitate. 7/1996 privind cadastrul şi publicitatea imobiliarã a fost edictatã pentru a introduce un sistem unic pentru toatã ţara . 3. Registrul cadastral de publicitate imobiliarã. principiul forţei probante a înscrierilor drepturilor reale . 44. Care sunt modificările aduse publicităţii imobiliare prin Legea nr. 5. după obiectul lor. 1-19). Titlul al II-lea – „Publicitatea imobiliară” (art. Cãrţile funciare alcãtuiesc registrul cadastral de publicitate imobiliarã al unei anumite localitãţi. Titlul al III-lea. . . Noile cãrţi funciare 1.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.