1

Prof. Univ. dr. Ovidiu Ungureanu – Drept civil. Drepturi reale PROGRAMA ANALITICĂ • • • Facultatea de Drept „Simion Bărnuţiu” Profilul: Ştiinţe juridice Specializarea: Drept • Disciplina: Drept civil. Drepturile reale • An de studiu : II ID • Titular curs : Ovidiu Ungureanu • Categoria formativă a disciplinei: Disciplină fundamentală (DF) • Categoria de opţionalitate a disciplinei : Disciplină impusă (DI) • Scop : cunoaşterea instituţiilor studiate în cadrul disciplinei de drepturi reale ; înţelegerea acestor instituţii ; aplicarea cunoştinţelor teoretice în soluţionarea unor speţe. • Obiective : - însuşirea cunoştinţelor referitoare la patrimoniu, drepturile patrimoniale, bunuri, dreptul de proprietate (apărare, dezmembrăminte, moduri de dobândire), posesie, publicitate imobiliară ; - formarea capacităţii de analiză şi sinteză între instituţiile drepturilor reale ; - formarea deprinderii de a aplica cunoştinţele teoretice prin exemple şi soluţionarea de speţe ; - formarea deprinderii de a lucra cu Codul civil şi actele normative în materie ; - formarea deprinderii de a întocmi referate cu tematică dată ; dezvoltarea gândirii, memoriei, imaginaţiei, creativităţii. Forma de predare : prelegere Forma de evaluare: examen (E) Stabilirea notei finale: teste pe parcursul semestrului – 20%; răspunsuri la examen – 60% ; teme de control, referate – 20%. Materialelor didactice necesare : suport de curs în format electronic, curs tipărit. Bibliografie obligatorie: O. Ungureanu, C. Munteanu, Drept civil. Drepturile reale, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2003. Bibliografie facultativă : G.N. Luţescu, Teoria generală a drepturilor reale, Bucureşti, 1947 ; C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu, Al. Băicoianu, Tratat de drept civil, vol. I, Restitutio, Aditura All, Bucureşti, 1995 ; C. Bîrsan, Drept civil. Drepturile reale principale, Editura All-Beck, Bucureşti, 2001; E. Chelaru, Curs de drept civil. Drepturile reale principale, Editura All-Beck, Bucureşti, 2000; L. Pop, Dreptul de proprietate şi dezmembrămintele sale, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2001;

2

Conţinut (descriptori)

1.Patrimoniul : noţiune, elemente, caractere juridice, funcţiile patrimoniului, teorii juridice cu privire la patrimoniu. 2. Consideraţii privind patrimoniul : drepturile reale, clasificarea drepturilor reale, drepturile de creanţă, comparaţie între drepturile reale şi drepturile de creanţă, categorii intermediare. 3.Clasificarea bunurilor: distincţia dintre bunuri mobile şi bunuri imobile, distincţii secundare (bunuri consumptibile şi bunuri neconsumptibile, bunuri fungibile şi nefungibile), gruparea bunurilor (noţiune, raporturi juridice între bunuri, universalităţi). 4.Dreptul de proprietate : definiţie, caractere juridice, atribute, limitări ale dreptului de proprietate, formele, dreptul de proprietate publică, dreptul de proprietate privată, regimul juridic al terenurilor, circulaţia juridică a construcţiilor, modalităţile dreptului de proprietate, proprietatea aparentă. 5. Posesia : definiţie, natura juridică, caractere, elementele posesiei, detenţia precară, intervertirea titlurilor, dobândire şi pierdere, dovada posesiei, calităţile şi viciile, efectele posesiei. 1. 6. Apărarea dreptului de proprietate : acţiunea în grăniţuire, acţiunea negatorie şi confesorie, acţiunea în revendicare, revendicarea imobilelor, revendicarea mobilelor. 7. Dezmembrămintele dreptului de proprietate : uzufructul, uzul şi abitaţia, dreptul de servitute, dreptul de superficie. 8. Modurile de dobândire a dreptului de proprietate : clasificare, convenţia, accesiunea, tradiţiunea, ocupaţiunea, hotărârea judecătorească, uzucapiunea. 9. Publicitatea imobiliară : sistemul registrelor de transcripţiuni şi inscripţiuni, sistemul cărţilor funciare, acţiunile de carte funciară, noile cărţi funciare. 2. 3. drept 4.

) Pasivul patrimonial este compus din datoriile (obligaţiile. Unicitatea patrimoniului . Ce înţelegeţi prin funcţia patrimoniului de a constitui gajul general al creditorilor chirografari ? Explicaţi funcţia patrimoniului care constă în a face posibilă subrogaţia reală cu titlu universal. . dreptul de proprietate asupra apartamentului. 2. Elementele şi caracterele juridice ale patrimoniului Patrimoniul este un compus între activ şi pasiv. De exemplu. Divizibilitatea patrimoniului Pentru persoanele fizice divizibilitatea patrimoniului este prevãzutã de lege. dreptul de a primi preţul asupra bunului vândut etc. cazul separaţiei de patrimonii.constituie gajul general al creditorilor chirografari. cazul acceptãrii moştenirii sub beneficiu de inventar. obligaţia de a face sau obligaţia de a nu face ceva ce ar fi putut face dacă titularul nu s-ar fi obligat la abţinere.explicã şi face posibilã subrogaţia realã cu titlu universal. Activul patrimonial este alcătuit din drepturile patrimoniale.patrimoniul este compus dintr-un activ şi un pasiv . Noţiunea juridică de patrimoniu Denumim patrimoniu totalitatea drepturilor şi obligaţiilor care au valoare economicã.face posibilã transmisiunea universalã şi cu titlu universal a drepturilor şi obligaţiilor. Capitolul II .drepturile care îl compun sunt patrimoniale. Patrimoniul este o universalitate juridicã. §. Enumeraţi şi explicaţi elementele şi caracterele juridice ale patrimoniului. Ele constau din obligaţia de a da. §. Caractere: 1. Din cuprinsul definiţiei se pot desprinde urmãtoarele idei: .patrimoniul este distinct de bunurile care îl compun la un moment dat. 3. sarcinile) care pot fi evaluate în bani. adică acelea care pot fi exprimate în bani (de exemplu. 1. Test de autocontrol : Definiţi patrimoniul. . 2. . 4. Inalienabilitatea patrimoniului . aparţinând unei persoane . Funcţiile patrimoniului Patrimoniul prezintã o importanţã practicã deosebitã şi anume: . 3..3 Capitolul I PATRIMONIUL §.

3. dreptul de uzufruct. Comparaţie între drepturile reale şi drepturile de creanţă Ambele sunt drepturi patrimoniale.sunt drepturi subiective patrimoniale în virtutea cãrora titularul lor îşi poate exercita atributele conferite de lege. în opoziţie cu cele reale. Drepturile de creanţă mai sunt denumite adesea drepturi personale. Menţionăm că dreptul de proprietate publică aparţine statului şi unităţilor administrativ-teritoriale iar dreptul de proprietate privată aparţine oricărui subiect de drept.. §. Alte deosebiri:. dreptul de ipotecã şi privilegiile. în dreptul de creanţă. nemijlocit.privind subiectele şi obligaţiile subiectului pasiv. celălalt un drept de creanţă. §. Clasificarea drepturilor reale Drepturile reale se clasificã în drepturi reale principale şi drepturi reale accesorii.4 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND DREPTURILE PATRIMONIALE §. uzufructuarul are dreptul de folosinţă pe când locatarul are dreptul pe care închiriatorul i l-a dat de folosinţă. unul are un drept real. ca acesta sã dea. Raporturile juridice izvorâte din drepturile de creanţă se numesc raporturi de obligaţii deoarece dreptului de creanţă îi corespunde o obligaţie. dreptul de abitaţie. Capitolul III CLASIFICAREA BUNURILOR . în principiu. 5. Definiţie Drepturile reale (jus in re) . Test de autocontrol: Realizaţi o schemă a drepturile patrimoniale. Drepturile de creanţã (sau personale) Acestea sunt drepturi subiective patrimoniale în temeiul cãrora titularul lor sau subiectul activ numit creditor poate pretinde subiectului pasiv numit debitor . Drepturile reale accesorii reglementate de Codul civil sau de alte acte normative sunt: dreptul de gaj sau de amanet. drepturile reale sunt absolute. două persoane. Drepturile reale. §. Drepturile reale principale prevãzute de Codul civil sunt: dreptul de proprietate care poate fi publicã sau privatã. asupra bunului la care se referã. dreptul de servitute şi dreptul de superficie. 1.drepturile reale prezintă două importante prerogative şi anume: dreptul de urmărire şi dreptul de preferinţă. Faceţi o comparaţie între drepturile reale şi drepturile de creanţă. pe când drepturile de creanţă sunt relative. dreptul de uz. fãrã a avea nevoie de concursul altor persoane. Daţi exemple. 2. Definiţi drepturile reale şi pe cele de creanţă. sã facã sau sã nu facã ceva. Cele două drepturi au o natură foarte diferită: de exemplu. Ele sunt nelimitate ca număr. Dar ele se deosebesc în primul rând prin structura lor: în dreptul real o singură persoană în faţa lucrului.

2. §. –După formularea art. clădirile şi în general tot ce este legat de sol. Criteriile clasificării. adică ele sunt imobile şi respectiv mobile prin natura lor (art. B) Bunuri incorporale. Bunurile nefungibile sunt cele care nu se pot înlocui unele cu altele pentru a libera pe debitor (un cal de cursă.civ.civ. Cele neconsumptibile sunt acele bunuri care pot fi întrebuinţate în mod continuu fără ca prin aceasta să se consume substanţa lor sau să fie implicată înstrăinarea. 465 C. se pare că între acestea nu există o categorie intermediară. de exemplu. Prin contrast sunt bunuri incorporale acelea care nu au o existenţă materială (corp. 461 C. bunurile mobile sunt bunurile care nu au o aşezare fixă şi stabilă fiind susceptibile de deplasare dintr-un loc în altul. Aceasta nu semnifică neaparat că proprietatea imobiliară ar fi superioară.civ. fie cu concursul unei forţe străine. 1. – Bunurile fungibile sunt acelea care pot fi înlocuite unele cu altele în executarea unei obligaţii (banii. lucrurile separate de sol. – Sunt consumptibile bunurile care nu pot fi folosite.). Bunurile sunt acele lucruri care sunt utile omului şi pot fi apropriate sub forma drepturilor. Distincţii secundare 1. 2. evidenţiază şi o a treia varietate de mobile: mobilele prin anticipaţie.). adică printr-o declarare artificială a legii (art. uzufructul lucrurilor imobile. – Din prevederile Codului se desprinde ideea că legiuitorul acordă mai multă importanţă imobilelor decât mobilelor.). fără a li se consuma substanţa. – Codul civil a aplicat criterii diferite bunurilor corporale şi incorporale. un tablou etc. servituţile. Noţiunea de bun. fie prin ele însele. legiuitorul distinge o a treia categorie de bunuri: imobilele prin destinaţie iar art. 471 C. 3. 468 C. ele sunt imobile prin obiectul la care se aplică (art. acţiunile care tind la revendicarea unui imobil. Interesul practic al acestei distincţii. economice. Gruparea bunurilor . Şi tot în categoria bunurilor incorporale intră mobilele prin determinarea legii. Acestea sunt bunurile care au o existenţă materială fiind percepute de simţurile omului. le putem atinge şi pot fi posedate. Distincţia între bunurile mobile şi bunurile imobile 1. care stabileşte: „Toate bunurile sunt mobile sau imobile”. 461-643). ele se văd.5 §. 463.). nu cad sub simţuri. conform destinaţiei lor obişnuite. Pentru bunurile corporale a luat în considerare realitatea fizică. cum sunt: animalele. În art. bunurile incorporale etc. ţigările. ci doar că ea prezintă o diferenţă de regim juridic care are diverse cauze (fizice. Bunurile imobile sunt acele bunuri care au o aşezare fixă şi stabilă cum sunt: pământul. Definiţie Codul civil consacră bunurilor Cartea a II-a intitulată „Despre bunuri şi despre deosebitele modificări ale proprietăţii” (art. art. Bunuri consumptibile şi bunuri neconsumptibile a)Definire. 2. 472 C. 3.civ. 474 C. 4. psihologice).civ. o monedă de aur veche. pentru bunurile incorporale distincţia devine artificială. alimentele etc. §.civ. A) Bunuri corporale. substanţă). De altă parte. Bunuri fungibile şi bunuri nefungibile a) Definire. Definire.). bunurile incorporale sunt drepturile. §.

industriale bunăoară. – De exemplu. unica universalitate de drept este patrimoniul persoanelor fizice şi juridice. Fructele sunt de trei feluri: naturale (de pildă. Raporturi juridice între bunuri a) Bunuri principale şi bunuri accesorii. Universalităţile a) Universalităţile de fapt reprezintă o grupare de bunuri mai mult sau mai puţin omogene care prin voinţa proprietarului este considerată şi tratată ca un bun unic. b) Universalităţi de drept.) este bunul principal b) Bunuri frugifere şi bunuri nefrugifere. cheile pentru lacăt. de exemplu. ciupercile şi fructele copacilor).).6 1.) fără ca substanţa acestuia să se diminueze. Daţi exemplu de o universalitate de fapt. capital etc. terenul agricol care dă anual o recoltă sau o casă care este închiriată. arenzi. căpăstrul pentru cal. 489 C.civ.civ. imobile prin destinaţie. Care sunt distincţiile secundare privind bunurile? Explicaţi. pietrele desprinse episodic dintr-o carieră neexploatată (art. – Aşa cum am arătat.civ. 483 C. mobile prin determinarea legii. Productul presupune consumarea substanţei şi este produs de bunul principal la intervale neregulate.). Numim fruct orice bun accesoriu care este produs periodic dintr-un bun principal (teren. chirii. rama pentru tablou. legumele obţinute prin cultură (art.537 alin. Sunt clasice următoarele exemple: o bibliotecă (un ansamblu de volume). 531 C. şi civile. dobânzi etc. Din litera şi spiritul Codului civil mai rezultă o regulă şi anume: imobilul faţă de mobil este întotdeauna principal iar pământul (solul) în comparaţie cu construcţiile şi plantaţiile (art. Test de autocontrol: Definiţi bunurile din punct de vedere juridic. Care este sediul materiei? Care este principala distincţie a bunurilor cuprinsă în Codul civil? Daţi exemple de mobile prin anticipaţie. o turmă (o sumă de animale) etc. – De exemplu. 2) sau arborii tăiaţi izolat (art. –Un bun se poate găsi cu altul într-un anumit raport juridic sau dacă anumite bunuri reunite formează un ansamblu care are existenţa sa proprie vom fi în prezenţa unei universalităţi. roata de rezervă pentru automobil. 2. Noţiune. pomi. Care este singura universalitate de drept? . De exemplu. Ce înţelegeţi prin bunuri frugifere şi de câte feluri sunt fructele. 3. el nu se mai reproduce.

586-619 C. Obligaţiile reale de a face sau obligaţiile propter rem sunt situate la limita dintre drepturile reale şi drepturile de creanţă.civ. Limitări care privesc exerciţiul atributului de dispoziţie juridică. şi bunurile aflate în circuitul civil în condiţii restrictive.) şi servituţile legale (art. Ea nu este lipsită de critici. §. 2.Fructus este în primul rând dreptul proprietarului de a fructifica bunul sãu sau de a-l lãsa neproductiv.7 Capitolul IV DREPTUL DE PROPRIETATE §. Raporturi de vecinătate cu caracter de drepturi reale. 1. pe de altă parte. folosinţa şi dispoziţia . Limitări ale dreptului de proprietate izvorâte din raporturile de vecinătate. §. însã în limitele determinate de lege" . Jus utendi – Acest atribut constã în prerogativa titularului dreptului de proprietate de a se servi sau întrebuinţa bunul. nulitatea absolută). §.El este exclusiv pentru cã puterile conferite de acest drept sunt independente de orice alte puteri ale altei persoane asupra bunului respectiv. potrivit cãreia: "Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura şi de a dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut. cu respectarea normelor în vigoare . Aceastã liberã dispoziţie se dezvoltã pe un plan material şi pe unul juridic. 480 C.Proprietatea este perpetuă în două sensuri : sub aspect ereditar şi sub aspectul imprescriptibilităţii.civ. 4. 2. folosinţa şi dispoziţia asupra unui bun. 578-585 C. Jus abutendi . Raporturi de vecinătate care constituie sarcini reale.). Definiţie Definiţia este dată în art. Jus fruendi . parţială sau condiţionată a bunurilor antrenează nulitatea actului (de regulă. Dreptul de proprietate este un drept absolut . . adică posesia. în putere proprie şi în interes propriu. el este absolut pentru că este opozabil erga omnes. Dreptul de proprietate este un drept perpetuu. Ele pot rezulta din lege sau din voinţa părţilor şi se transmit o dată cu transmiterea bunului respectiv.civ. A. – În această categorie o parte a doctrinei a inclus bunurile inalienabile definitiv sau temporar. 3. În . Limitări ale dreptului de proprietate 1. Definim dreptul de proprietate ca fiind acel drept real care conferã titularului sãu posesia.el conferă titularului totalitatea prerogativelor. fiind vorba despre servituţile naturale (art. 2. B. 2. Dreptul de proprietate este un drept exclusiv . 3. 3. Codul civil reglementează aceste raporturi în materia servituţilor. exclusiv şi perpetuu. pe de o parte. Caracterele juridice ale dreptului de proprietate 1.conferã proprietarului dreptul de a dispune liber de bunul sãu. Nerespectarea dispoziţiilor legale privind inalienabilitatea totală.de altă parte. precum şi cele alienabile condiţionat. Analiza atributelor dreptului de proprietate 1.

exerciţii şi antrenamente de mobilizare. Proprietarii fondurilor învecinate pot încheia diferite convenţii prin care să-şi asume unele obligaţii reciproce dar nu cu titlu de servituţi. 1 care statuează: „Pentru lucrări de interes general. vecinul să nu-l prejudicieze pe vecin şi a doua. în principiu. Aceste două situaţii corespund pe plan doctrinar şi jurisprudenţial la două teorii: abuzul de drept şi inconvenientele anormale de vecinătate. Ea prezintă următoarele caractere juridice: a) priveşte. Această distincţie este importantă deoarece şi răspunderea este diferită. autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăţi imobiliare. În unele cazuri între proprietarii fondurilor învecinate se pot naşte simple raporturi de fapt (deci fără un conţinut juridic). Complementar există acordarea de daune-interese. instituţiile publice precum şi alte persoane juridice sau fizice să cedeze temporar unele bunuri mobile sau imobile forţelor destinate apărării naţionale sau autorităţilor publice. Inconvenientele anormale de vecinătate . Rechiziţia unor bunuri. înlăturarea urmărilor unor dezastre. C. De altă parte sunt actele de pură facultate. D. 5. b) este. tolerarea vecinului de a lua apă din fântâna situată pe fondul altui proprietar sau acceptarea tacită de a trece pe fondul vecin etc. imprudenţă) chiar dacă ea nu apare întotdeauna cu claritate. 41 alin. Raporturi de vecinătate rezultate din contractele încheiate între proprietarii vecini. E. – Această limitare este prevăzută în Constituţie în art. bunuri neconsumptibile. În concluzie nu există un criteriu precis care să permită determinarea limitei care nu trebuie depăşită de proprietar. De pildă. intenţia de a prejudicia. Abuzul de drept – condiţiile responsabilităţii: prejudiciul. o măsură temporară care va înceta o dată cu încetarea situaţiei excepţionale şi când bunurile rechiziţionate vor trebui restituite. De exemplu. prevenirea. vecinul nu trebuie să-l incomodeze într-un mod intolerabil pe vecin. Limitări ale dreptului de proprietate privind folosinţa subsolului. de pildă.condiţiile responsabilităţii Prejudiciul (dauna). Abuzul de drept în raporturile de vecinătate. d) rechiziţia se face cu acordarea de despăgubiri atât în cazul rechiziţiei temporare (pentru degradarea sau devalorizarea bunului) cât şi în cazul rechiziţiei definitive (pentru valoarea bunurilor consumptibile sau perisabile).8 unele cazuri executarea acestor obligaţii presupune luarea în considerare a raporturilor de vecinătate. aceste situaţii speciale sunt: declararea mobilizării generale sau parţiale ori a stării de război. 132/ 1997 privind rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public). Sancţiunea inconvenientelor de vecinătate constă în primul rând într-o reparaţie în natură pentru că ea se apropie cel mai mult de principiul reparării integrale. Raporturi faptice de vecinătate. localizarea. c) este o măsură obligatorie. lipsa unui interes serios şi legitim. un proprietar se obligă faţă de vecinul său să-i permită să ia apă din fântâna aflată pe fondul său. cât şi pe timpul acestor situaţii (Legea nr. – Sunt situaţii excepţionale când organele autorităţii publice sunt abilitate prin lege pentru a obliga agenţii economici. proprietarul care beneficiază de o anumită perspectivă deoarece pe terenul vecinului nu s-a construit nimic. instituirea stării de urgenţă sau de asediu. Limitări ale folosinţei unor bunuri în situaţii speciale. existenţa unei vinovăţii (neglijenţă. aprecierea responsabilităţii fiind o chestiune de fapt se va face de instanţa de judecată de la caz la caz. în principiu. Beneficiarul lor nu le poate redobândi prin justiţie şi nici nu poate invoca uzucapiunea. Buna vecinătate presupune cel puţin două îndatoriri: prima. ci cu titlu de drepturi de creanţă. concentrări. 4. cu obligaţia de a despăgubi .

abitaţie. . Bunurile supuse exproprierii. faptul că nu a fost contestată hotărârea comisiei etc. 3 . 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. 33/1994 reglementeazã douã drepturi în favoarea proprietarului imobilului expropriat (art.dupã cum dreptul de proprietate este afectat sau nu de modalitãţi deosebim: a) drept de proprietate pur şi simplu şi b) drept de proprietate afectat de modalitãţi. 481 C.dupã regimul sãu juridic dreptul de proprietate se prezintã sub douã forme: a) drept de proprietate publicã şi b) drept de proprietate privatã. Instanţa va verifica dacă sunt întrunite condiţiile cerute pentru expropriere. Retrocedarea şi dreptul de preemţiune la cumpărarea imobilului. ea îşi găseşte actualmente reglementarea completă în art. acestea se strãmutã de drept asupra despãgubirii stabilite de instanţã .9 proprietarul pentru daunele aduse solului.uzul.dupã modul de dobândire: a) dreptul de proprietate dobândit prin acte juridice şi dreptul de proprietate dobândit prin fapte juridice.Sunt expropriabile numai bunurile imobile proprietate privatã.Legea nr. 41 din Constituţie şi în Legea nr. 33/1994 enumerã principalele categorii de lucrãri de utilitate publicã într-o listã nelimitativã (art. 5). Soluţionarea cererilor de expropriere este de competenţa tribunalului în raza căruia este situat imobilul. precum şi pentru alte daune imputabile autorităţii”. Titularii acestor drepturi au drept la despăgubiri. Formele dreptului de proprietate În prezent distingem: 1 . afară numai pentru cauză de utilitate publică şi primind o dreaptă şi prealabilă despăgubire”. Exproprierea pentru cauzã de utilitate publicã Noţiune şi reglementare. . – Exproprierea produce următoarele efecte : . plantaţiilor sau construcţiilor. 2) . Legea nr. De asemenea se sting drepturile de concesiune şi dreptul de folosinţã. necesitatea acesteia. problemele de fond privitoare la expropriere (de exemplu. 2 . – Acestea sunt reglementate în Capitolul IV al Legii nr. Cedarea forţată aplicată imobilelor îmbracă forma exproprierii pentru cauză de utilitate publică. b) dreptul de proprietate dobândit prin acte între vii şi dreptul de proprietate dobândit prin acte pentru cauzã de moarte. în principiu. de comodat). . Exproprierea propriu-zisă şi stabilirea despăgubirilor. întinderea. 6). . Această clasificare este cea mai importantă.dupã subiectele dreptului de proprietate: a) dreptul de proprietate al persoanelor fizice şi b) dreptul de proprietate al persoanelor juridice. 28 alin.se sting drepturile reale principale derivate din dreptul de proprietate . Utilitatea publicã se declarã pentru lucrãri de interes naţional sau pentru lucrãri de interes local (art. care stabileşte că: „Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa. cele nãscute din contractul de locaţiune. . superficie precum şi orice alte drepturi reale.civ. fără a putea repune în discuţie. Ea este cuprinsă în art. §.imobilul expropriat trece în proprietatea publicã liber de orice sarcini . 6. 4 . 35-37) şi anume: dreptul de a cere şi de a obţine retrocedarea imobilului expropriat şi dreptul de preemţiune la cumpãrarea imobilului în ipoteza în care expropriatorul s-ar hotãrî sã-l înstrãineze. c) dreptul de proprietate originarã şi dreptul de proprietate derivatã. 33/1994. 5. . uzufructul. Efectele exproprierii.se sting orice drepturi personale dobândite de alte persoane asupra imobilului expropriat (de exemplu.în ce priveşte dreptul de ipotecã şi privilegiul imobiliar special care greveazã bunul expropriat. prin această dispoziţie legea reglementează un nou caz de subrogaţie cu titlu particular (art. Tot tribunalul va hotărî şi asupra despăgubirilor cuvenite fiecăreia dintre persoanele interesate .).

4. 135 alin.pe cale naturalã . . pentru cauzã de utilitate publicã.bunurile enumerate în art.10 §. imprescriptibil şi insesizabil. .pieirea bunului pe cale naturalã sau prin intervenţia omului. Reglementãrile Legii nr. În concret aceste modalitãţi sunt dreptul de administrare.prin exproprierea pentru cauzã de utilitate publicã. 135 alin.. 3 dispune cã: domeniul public este alcãtuit din bunurile prevãzute de art. Reglementare . Caracterele dreptului de proprietate publicã sunt în numãr de trei: el este inalienabil. închirierea şi dreptul de folosinţã asupra unor bunuri imobile. în art. . Dreptul de proprietate publicã 1.trecerea unor bunuri din domeniul public în domeniul privat pentru reconstituirea dreptului de proprietate particularã. . comoara. concesionarea..Dreptul de proprietate publicã este acel drept de proprietate în care atributele acestuia se exercită de către stat şi unităţile administrativ-teritoriale şi care poartã asupra bunurilor din domeniul public el fiind inalienabil. Subiecţii (titularii) dreptului de proprietate publică. imprescriptibil şi insesizabil.alte moduri prevãzute de lege (de exemplu. oraşul. 7. 1 cã domeniul public este compus din urmãtoarele bunuri: .trecerea bunului în domeniul privat. vânzarea sau schimbul pentru cauzã de utilitate publicã etc. 4 din Constituţie. – Potrivit dispoziţiilor legale în vigoare titularii dreptului de proprietate publică sunt : . 4 din Constituţie. potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite de stat sau de unitãţile administrativ-teritoriale prin modurile prevãzute de lege.prin achiziţii publice efectuate în condiţiile legii. 2. 7 din Legea nr.statul cu privire la bunurile din domeniul public de interes naţional .. 213/1998 circumscriu cu multã exactitate sfera bunurilor proprietate publicã statuând în art.Legea nr. . 6. Domeniul public . pentru retrocedarea lor foştilor proprietari sau pentru a fi vândute. 3. confiscarea. Modalitãţile de exercitare a dreptului de proprietate publicã sunt de competenţa organelor centrale ale puterii executive pentru bunurile din domeniul public de interes naţional şi autoritãţile publice locale pentru bunurile din domeniul public de interes local. acestea sunt: . dreptul de proprietate publicã se dobândeşte prin urmãtoarele moduri: . Obiectul dreptului de proprietate publică.unităţile administrativ-teritoriale (comuna.este acel domeniu din care fac parte numai bunurile care alcãtuiesc obiectul dreptului de proprietate publicã a statului şi a unitãţilor administrativ-teritoriale. municipiul şi judeţul) asupra bunurilor din domeniul public de interes local. Definiţie. în condiţiile legii.prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau unitãţilor administrativ-teritoriale în domeniul public. §. Domeniul public şi domeniul privat 1. .bunurile enumerate în anexa acestei legi. accesiunea. 6. 213/1998.).prin acte de donaţie sau legate acceptate. din cele stabilite prin anexa care face parte integrantã din prezenta lege şi din orice bunuri care. 3 alin. În ce priveşte modurile de încetare a dreptului de proprietate publicã. 5.. Dobândirea şi încetarea dreptului de proprietate publicã. . În conformitate cu art. 213/1998 privind proprietatea publicã şi regimul juridic al acesteia. de organele competente atunci când bunul intrã în domeniul public.

sesizabil şi prescriptibil. . Domeniul privat . acestea sunt proprietare asupra patrimoniului lor etc. inclusiv prin crearea unor dezmembrãminte. aşadar. Obiectul domeniului privat – potrivit art.Titulari ai acestui drept pot fi: persoanele fizice. 3.Acestea sunt urmãtoarele: . Dreptul de proprietate privatã (proprietatea privatã) 1. §. statul şi unităţile administrative-teritoriale pot avea calitatea de titulari ai dreptului de proprietate privată. acestea din urmã având. 9. 213/1998. 215/2001. bunurile fãrã stãpân. calitatea de persoane juridice civile. alte imobile şi mobilierul lor. accesiune etc. 4. 8. testamente sau alte acte juridice. 213/1998 – este alcătuit din bunurile aflate în proprietatea statului şi a entităţilor sale teritoriale şi care nu fac parte din domeniul public. dacã nu sunt destinate pentru uz sau interes public. donaţie. schimb. regimul lor este reglementat de Legea nr. Obiectul dreptului de proprietate privatã . poate fi definit ca fiind acel drept de proprietate în care prerogativele sale se exercită de către persoanele fizice. legat. 18/1991. apoi. 5. Legea nr. a primit o consacrare legală în legi organice precum Legea nr. Clãdirile pot fi închiriate iar terenurile arendate. a moştenirilor vacante.Persoanele fizice pot dispune liber de dreptul lor de proprietate.11 . 2. 2. Regimul juridic al terenurilor . Statul şi unităţile administrativ-teritoriale (Domeniul privat). §. Domeniul privat este supus dispoziţiilor de drept comun dacã prin lege nu se prevede altfel. Bunurile care formează proprietatea privată a statului şi a unităţilor administrative-teritoriale constituie domeniul privat. Altfel spus. deşi nu o găsim în Constituţie.) sau prin modalităţi specifice pe care particularii nu le au (dobândirea bunurilor fără stăpân sau abandonate. dezafectarea unor bunuri proprietate publică. În ce priveşte dreptul de proprietate privatã al persoanelor juridice cum ar fi societãţile comerciale. în condiţiile legii. clãdirile. Reglementare – Dreptul de proprietate privată.dreptul de proprietate privatã este alienabil. fiind alienabil. 31/1990 privind societãţile comerciale. statul şi unitãţile administrativ-teritoriale. uzucapiune. Definiţie.este definit de obicei prin antitezã spunându-se cã el este acel domeniu din care fac parte bunurile statului care nu aparţin domeniului public. Această noţiune. bunurile pe care statul sau unitãţile administrativteritoriale le dobândesc ca orice particular prin donaţie.orice alte bunuri care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite de stat sau de unitãţile administrativ-teritoriale prin modurile prevãzute de lege. Subiectele dreptului de proprietate privatã . – Aşa cum am arătat. persoanele juridice de drept privat. 4 din Legea nr. în opoziţie cu dreptul de proprietate publică. Din domeniul privat fac parte bunurile care au încetat de a mai aparţine domeniului public. . domeniul privat cuprinde bunurile (mobile sau imobile) pe care statul sau unitãţile administrativ-teritoriale le au ca orice persoanã fizicã sau juridicã. exercitarea dreptului de preemţiune recunoscut statului în anumite condiţii Regimul juridic al domeniului privat – De regulă regimul juridic al bunurilor din domeniul privat este – aşa cum am mai arătat – cel de drept comun.dreptul de proprietate privatã este sesizabil. Caracterele dreptului de proprietate privatã . persoanele juridice de drept privat. Legea nr.dreptul de proprietate privatã este prescriptibil. de stat sau unităţile administrativ-teritoriale şi care poartă asupa bunurilor mobile şi imobile. Constituirea domeniului privat – Domeniul privat se constituie prin mijloace de drept civil (vânzare-cumpărare.

principiul potrivit căruia înstrăinarea terenurilor prin vânzare se va face cu respectarea dreptului de preemţiune. proprietatea anulabilă şi proprietatea comună. 3. În ce ne priveşte considerăm că modalităţile dreptului de proprietate sunt : . Preliminarii . proprietate comună în devălmăşie şi proprietate periodică. . 54/1958 stabileşte: „Înstrăinarea.proprietatea anulabilă (care în sens larg este o proprietatea condiţională) . În acest sens Legea nr. În cazul în care actul translativ anulabil a fost confirmat. Dar existenţa dreptului de proprietate dobândit de cel gratificat este nesigură atâta vreme cât condiţia se mai poate realiza. Proprietatea afectată unui scop este acea proprietate care este afectată fie exclusiv. Codul civil. 4. 1019 C.proprietatea comună cu variantele ei : coproprietate obişnuită sau temporară. 10. Aceasta deoarece nu se ştie încă dacă donatarul va supravieţui donatorului pentru ca astfel el să rămână definitiv proprietar al averii primite sau va deceda înaintea acestuia.. Legea nr. 18/1991. 2. 54/1998 (dar şi din ansamblul legislaţiei în materie: Legea nr. În concluzie.Dreptul de proprietate poate fi pur şi simplu sau afectat de modalitãţi. Prin încheierea actului de donaţie are loc de îndată transferul dreptului de proprietate de la donator la donatar.proprietatea inalienabilă . al vecinilor ori al arendaşilor” (art. –Din cuprinsul Legii nr.proprietatea afectată unui scop (proprietatea afectaţiune) . inalienabilitatea unui bun nu poate fi declarată prin voinţa omului. Proprietatea rezolubilã (sau condiţionalã) –Un exemplu va fi edificator: o persoană donează averea sa altuia cu condiţia că efectele donaţiei vor înceta dacă cel ce a primit gratificarea (donatarul) va înceta din viaţă înaintea donatorului. se pot desprinde cel puţin trei principii majore: . . §. . – Deşi. Circulaţia terenurilor potrivit Legii nr. lipsindu-i temporar dreptul de dispoziţie. 54/1998. astfel ea se apropie de uzufruct.). 5. Dacã acţiunea este admisã dreptul de proprietate al dobânditorului va fi desfiinţat retroactiv.principiul liberei circulaţii juridice a terenurilor.principiul potrivit căruia înscrisul autentic este o condiţie de validitate a înstrăinării terenurilor. caz în care bunurile se vor întoarce în patrimoniul donatorului. a terenurilor agricole situate în extravilan se face cu respectarea dreptului de preemţiune al coproprietarilor. Modalitãţile dreptului de proprietate 1. în principiu.proprietatea rezolubilă sau condiţională .civ. . Deci soarta donaţiei va atârna de împlinirea unei condiţii rezolutorii (art. Proprietatea inalienabilă. dreptul de proprietate al dobânditorului va fi consolidat. . prin vânzare.12 1. proprietarul actual suportă restricţiile în dreptul său iar la nevoie el va fi obligat să cedeze proprietatea altei persoane. – Proprietatea anulabilã reprezintã acea modalitate juridicã a dreptului de proprietate care apare în situaţia în care transferul proprietãţii se face în temeiul unui act lovit de nulitate relativã (anulabil). Proprietatea anulabilã. 5). Aceasta sub dubla condiţie ca inalienabilitatea să fie stabilită temporar şi inalienabilitatea să fie justificată de un interes serios şi legitim. coproprietate forţată şi perpetuă. . În doctrina noastră sunt cunoscute următoarele modalităţi ale dreptului de proprietate : proprietatea rezolubilă. 16/1994 a arendei etc. considerăm că sunt situaţii când o asemenea clauză de inalienabilitate trebuie acceptată în actele translative de proprietate.. fie de preferinţă unui scop care a fost determinat de proprietarul anterior. proprietatea inalienabilă este o proprietate care se reduce la dreptul de a poseda şi a folosi.

.Proprietatea devãlmaşã a soţilor are ca obiect numai acele bunuri care au fost dobândite de ei sau de oricare dintre ei în timpul cãsãtoriei. Cazurile de coproprietate forţatã. Proprietatea devãlmaşã a soţilor.Dreptul de proprietate în devãlmãşie reprezintã acea proprietate comunã potrivit cãreia titularii sãi nu au determinatã o cotã-parte idealã (matematicã) din dreptul lor de proprietate. ei sunt obligaţi . Dar mai pot fi întâlnite şi alte cazuri. b) Coproprietatea forţatã şi perpetuã. de pildă. . din aceastã definiţie rezultã douã reguli şi anume: a) nici unul dintre coproprietari nu este titularul exclusiv al unei fracţiuni materiale din bunul respectiv . . Dacă bunul aflat în coproprietate (indiviziune) nu poate fi partajat în natură. abstractã din dreptul de proprietate.Proprietatea comunã este acea proprietate care se caracterizeazã prin aceea cã prerogativele dreptului de proprietate aparţin împreunã şi concomitent mai multor persoane. A. Proprietatea comunã în devãlmãşie. . . o liberalitate cu sarcină. Proprietatea comunã. Astfel. Proprietatea comunã pe cote-pãrţi este acea modalitate a dreptului de proprietate care se caracterizeazã prin aceea cã un bun aparţine concomitent mai multor titulari. 35 din Codul familiei administrarea. tablouri de familie.coproprietatea asupra unor bunuri considerate de familie (hârtii de familie. În mod obişnuit sistarea coproprietãţii are loc prin partaj. conservarea şi administrarea bunului comun. exprimatã printr-un procent. Este o coproprietate forţatã deoarece existã şi se menţine indiferent de voinţa coproprietarilor şi este perpetuã deoarece scopul bunurilor care îi alcãtuiesc obiectul este permanent. Ea poate fi: pe cote-pãrţi. şanţul şi gardul). –Ceea ce caracterizează această modalitate este faptul că ea nu se menţine decât prin voinţa tuturor coproprietarilor. B.Doctrina a reţinut urmãtoarele cazuri de coproprietate forţatã: . De aceea coproprietatea obişnuită se mai numeşte voluntară sau temporară.proprietatea comunã pe cote-pãrţi (coproprietatea) obişnuitã sau temporarã. spre deosebire de coproprietatea forţată şi perpetuă.proprietatea comunã pe cote pãrţi (coproprietatea) forţatã şi perpetuã. în devãlmãşie şi periodică. a) Proprietatea comunã pe cote-pãrţi obişnuitã sau temporarã. Noţiune. Obligaţiile coproprietarilor.13 Instituţia tip în care proprietatea afectată unui scop îşi are locul cel mai potrivit este fundaţia. .coproprietatea asupra pãrţilor comune din clãdirile cu douã sau mai multe apartamente având proprietari diferiţi. ei nu au decât un drept nedeterminat din bunurile aflate în coproprietate şi b) cã fiecare dintre coproprietari este titularul exclusiv numai pentru o cotã idealã. definiţie.În calitatea lor de coproprietari aceştia au şi unele obligaţii. . Potrivit art. el va fi partajat în valoare.la plata cheltuielilor şi datoriilor ocazionate de întreţinerea. Aşadar. . cavouri şi alte lucrãri funerare).).în raport cu cota lor parte . fracţie ordinarã sau fracţie zecimalã Proprietatea comunã pe cote-pãrţi este de douã feluri dacã avem în vedere durata coproprietãţii: . . Oricare dintre ei are libertatea de a-i pune capăt oricând cerând partajul (art. folosinţa şi dispoziţia asupra bunurilor comune se realizeazã de comun acord de cãtre ambii soţi.coproprietatea lucrurilor comune necesare sau utile pentru folosirea a douã imobile vecine. fiecare dintre aceştia având o cotã-parte idealã din dreptul de proprietate. 728 C. .civ. Legea instituie o prezumţie de mandat tacit reciproc între soţi.coproprietatea despãrţiturilor dintre douã imobile (zidul. 6.

? Care sunt limitele dreptului de proprietate ? Există abuz de drept în cazul în care aţi realiza pe terenul d-voastră o construcţie care nu prezintă nici o utilitate pentru d-voastră dar în schimb aduce prejudicii vecinului ? Argumentaţi. care se repetă succesiv şi perpetuu.civ. Condiţii în care operează proprietatea aparentă sunt următoarele: a) buna credinţã a dobânditorului. fiecare din ei pe câte un an (arat. c) o eroare invincibilã . 2 C. este aşa numita proprietate temporară. Proprietarul aparent este obligat sã restituie adevãratului proprietar bunul (în naturã) dacã îl mai deţine. dacă coproprietatea urbană s-a dezvoltat mult în zilele noastre. Dacã la înstrãinat el trebuie sã restituie acestuia fie preţul pe care l-a încasat (dacã este de bunã credinţã). servitute etc. Ce instituie partea a doua a definiţiei cuprinsă în art. Societăţile de turism din alte ţări au preluat aceste formule pentru a asigura mai multor turişti aceeaşi locuinţă în staţiuni celebre (pe perioade eşalonate de timp şi cu drepturi exclusive) numindu-i proprietari. fie valoarea actualã a bunului cu daune interese (dacã este de rea credinţã). Daţi exemplu de un inconvenient de vecinătate care ar putea atrage răspunderea vecinului. C. pentru motive temeinice (art. Proprietatea aparentã Existã o strânsã legãturã între aparenţã şi adagiul latin error communis facit jus.14 Proprietatea comunã devãlmaşã a soţilor înceteazã prin desfacerea sau încetarea cãsãtoriei. De fapt. Proprietatea periodică (partajabilă în timp). b) o eroare comunã. moment în care aceasta se transformã în proprietate comunã pe cote-pãrţi. deşi terţul dobânditor primeşte bunul de la o persoanã care nu are nici un drept asupra lui. Astfel. între care nu există nici un raport juridic”. Dar excepţional. semănat. la intervale regulate. 36 alin. Este cazul în care defunctul prin testamentul său desemnează pe cei doi nepoţi ai săi să fie proprietarii unui teren agricol. eroarea comunã şi invincibilã este creatoare de drept. ea poate înceta şi în timpul cãsãtoriei. o aparenţã cu adevãrat serioasã poate valida actele îndeplinite fãrã drept . Aşadar. Care sunt condiţiile şi efectele proprietăţii aparente ? .fam. – Într-o formă arhaică această proprietate a fost cunoscută de multă vreme. 11. Ea a fost definită ca o „modalitate a dreptului de proprietate în cadrul căreia fiecare titular exercită în nume propriu şi în interes propriu prerogativele dreptului său de proprietate pe perioade determinate. În raporturile dintre adevãratul proprietar şi terţi aparenţa este creatoare de drept.proprietar aparent. presupunând cel puţin doi titulari care pot fi persoane fizice sau juridice. 480 C. Care sunt sancţiunile aplicabile abuzului de drept ? Dar inconvenientelor anormale de vecinătate ? Ce constituie proprietatea rezolubilă ? care sunt efectele îndeplinirii condiţiei rezolutorii ? Faceţi o comparaţie între proprietatea comună pe cote părţi şi proprietatea devălmaşă ? Care sunt cazurile de coproprietate forţată şi perpetuă ? Dezvoltaţi-le. recoltat). Având în vedere cã teoria aparenţei protejeazã numai terţii înseamnã cã ea nu are nici un efect în raportul proprietar adevãrat . devine totuşi proprietar sau titular al unui drept real: uzufruct.). Test de autocontrol : Definiţi dreptul de proprietate. Efectele proprietãţii aparente. există această tendinţă şi în privinţa reşedinţelor de vacanţă. Enumeraţi şi explicaţi caracterele dreptului de proprietate şi atributele sale. inclusiv statul. §.

15 Capitolul V POSESIA §. Acestea sunt: . de noi înşine sau de altul în numele nostru". una sau alta. nu şi celor de creanţã (personale). proprietatea este dreptul. §. 2 C. adicã animus rem sibi habendi.Aceastã definiţie a detenţiei precare presupune trei condiţii şi anume: puterea de fapt . civ. defineşte posesia astfel: "Posesia este deţinerea unui lucru sau folosirea de un drept. 3. b) Elementul psihologic sau intenţional constã în intenţia sau voinţa celui care posedã de a exercita stãpânirea lucrului pentru sine. . §. §. exercitatã. nu este o stare de fapt ci o stare de drept. Elementele posesiei Pentru existenţa posesiei sunt necesare douã elemente cumulativ îndeplinite şi anume: unul material (corpus) şi altul psihologic (animus). Comparaţie între detenţia precarã şi posesie.puterea de drept . detenţia este o stare de drept (res juris).obligaţia de restituire. Intervertirea detenţiei precare (titlurilor) Art. Ele se diferenţiazã sensibil: .prima diferenţã: putere de fapt sau existenţa unui titlu.a doua diferenţã: pretenţia la proprietate sau recunoaşterea dreptului proprietarului. Posesia a fost definitã ca fiind o stare de fapt generatoare de efecte juridice care constã în stãpânirea materialã sau exercitarea unei puteri de fapt de cãtre o persoanã asupra unui bun cu intenţia şi voinţa de a se comporta faţã de toţi ceilalţi ca proprietar sau titular al unui drept real. fie în virtutea unui titlu legal sau judiciar. . Posesia şi detenţia precarã Detenţia precarã. 4.posesia este incidentã numai drepturilor reale. c) . 1846 alin. 1. b) . posesorul nu. adicã ca şi cum ar fi exercitat-o proprietarul sau titularul unui alt drept real. tutorii pentru bunurile celor aflaţi sub ocrotirea lor etc.civ. a) Elementul material constã din totalitatea faptelor materiale exercitate direct asupra lucrului . creditorul gajist. locatarul. §. Posesia nu este decât un simplu fapt (res facti).posesia face sã se nascã un drept probabil de proprietate sau un alt drept real. Art. Simplu spus: detentorul recunoaşte dreptul altuia. fie cu permisiunea şi pe contul proprietarului. cãrãuşul. Detenţia a fost definitã ca fiind exerciţiul unei puteri de fapt asupra unui lucru. De exemplu. 1858 C.posesia se bazeazã pe intenţia de a poseda pentru sine. spre deosebire de posesie. 2. stabileşte cazurile de intervertire a detenţiei precare. posesia nu este decât faptul. 5. . Caracterele posesiei Caracterele posesiei sunt urmãtoarele: a) . Noţiune şi definiţie Posesia nu trebuie confundatã cu proprietatea. sunt detentori precari: depozitarul.

adică neviciată. . §. Viciile posesiei. 9. . publicã şi sub nume de proprietar.posesia prelungitã duce prin uzucapiune la dobândirea dreptului de proprietate asupra imobilelor. . fie prin reprezentant (de exemplu.). adicã animus domini este prezumat (art. Apare însã foarte logic ca posesia sã se piardã şi prin dispariţia numai a unuia dintre cele douã elemente.când deţinãtorul strãmutã posesia lucrului printr-un act cu titlu particular la o persoanã de bunã credinţã. violenţa (art. 1847 C. Posesia se pierde prin dispariţia celor douã elemente. Existã din acest punct de vedere douã reguli: .prima este prezumţia de neprecaritate. 1848 C. . depozitarul etc.civ. mandatarul. Dovada posesiei Ea se face prin probaţiunea celor douã elemente ale posesiei.a doua regulã este prezumţia de neintervertire de titlu prevãzutã de art. Calitãţile şi viciile posesiei Pentru ca posesia sã producã efecte juridice deosebit de întrunirea celor douã elemente.posesia imobiliarã este apãratã prin acţiunile posesorii. Bunãoarã. Pentru a fi utilã ea trebuie sã îndeplineascã anumite calitãţi prevãzute de art. când bunul este furat şi deci dispare elementul corpus sau când posesia pentru sine se transformã în posesie pentru altul în care caz dispare elementul psihologic. La aceste calitãţi cerute posesiei doctrina şi jurisprudenţa a adãugat şi pe aceea de a fi neechivocã.posesia creazã o prezumţie de proprietate în favoarea posesorului.)şi echivocul.posesorul de bunã credinţã al unui bun frugifer dobândeşte în proprietate fructele bunului pe care îl posedã. De pildã. Efectele posesiei Aceste efecte sunt: . netulburatã. 6. 8. .civ. şi anume: sã fie continuã. este mai dificil de probat. . neîntreruptã.civ. . 1854 C. ele sunt: discontinuitatea (art.) . . §. clandestinitatea (art. . prin natura lui. 1852 C.când deţinãtorul transmite posesia la altul printr-un act cu titlu universal. dacã succesorul cu titlu universal este de bunã credinţã.civ. 1855 C. acesta trebuie sã fie prezent în mod nemijlocit în persoana posesorului şi nu a reprezentantului.civ. ea trebuie sã fie utilã.când deţinãtorul lucrului primeşte cu bunã credinţã de la altã persoanã decât adevãratul proprietar un titlu translativ de proprietate cu privire la bunul pe care îl deţine.Viciile posesiei sunt reversul calitãţilor sale. Privitor la elementul psihologic.). 1851 C. §.atunci când deţinãtorul lucrului prin acte de rezistenţã neagã drepturile celui de la care deţine bunul.16 . Dovada elementului material este relativ simplã şi ea se face prin orice mijloc de probã înclusiv martori şi prezumţii. §.). În ce priveşte elementul material acesta poate fi exercitat fie personal de cãtre posesor. Elementul psihologic. 7. din diferite motive locatarul considerã cã el este proprietarul imobilului şi refuzã sã mai achite chiria .civ. Dobândirea şi pierderea posesiei Posesia se dobândeşte prin întrunirea celor douã elemente (corpus şi animus).

3. al unui drept de superficie. în consecinţã. . acţiunea negatorie. 1. un drept de abitaţie sau un drept de servitute asupra unui bun proprietatea sa şi. Aceste mijloace directe sunt acţiunile petitorii şi acţiunile posesorii. Cum se probează elementul psihologic al posesiei ? Faceţi o comparaţie între posesie şi detenţia precară. un drept de uz. Acţiunea în grãniţuire. acţiunea negatorie. în restituirea plãţii nedatorate etc. Prin ce este apărată posesia ? Poate fi admisibilă o acţiune în complângere intentată de posesor împotriva proprietarului ? Ce are la îndemână proprietarul dacă a pierdut o acţiune în reintegrare ? De ce ? Capitolul VI APÃRAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ŞI A CELORLALTE DREPTURI REALE §. Acţiunea în revendicare 1. Sunt acţiuni petitorii: acţiunea în revendicare. un drept de superficie. §.Acţiunea în revendicare este acea acţiune realã prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului sãu. cere instanţei de judecatã sã i se recunoascã dreptul de proprietate asupra bunului şi restituirea acestuia de la posesorul neproprietar. Ea poate fi exercitatã de cãtre proprietar. nu însã şi de cãtre detentorii precari. Consideraţii preliminarii Mijloacele de apãrare a dreptului de proprietate au fost grupate în douã categorii: mijloace indirecte sau nespecifice precum acţiunile în justiţie întemeiate pe drepturile de creanţã (acţiunile în executarea contractelor. Noţiune. Acţiunile petitorii sunt acele acţiuni prin care reclamantul cere instanţei de judecatã sã statueze cã el este titularul dreptului de proprietate sau al altui drept real cu privire la un anumit bun.17 Test de autocontrol : Ce reprezintă posesia raportat la proprietate ? Care sunt caracterele şi elementele ei ? Ce condiţii trebuie să îndeplinească posesia pentru a-şi produce efectele ? Articolul. uzufructuar şi chiar de cãtre posesor. 2. din Codul civil care instituie cazurile acestei operaţiuni. Acţiunea negatorie este acţiunea prin care reclamantul titular al dreptului de proprietate contestã (neagã) pârâtului cã ar avea un drept de uzufruct. sã înceteze exercitarea sa nelegitimã Acţiunea confesorie este acţiunea prin care reclamantul cere instanţei sã stabileascã cã el este titularul unui drept de uzufruct. Cum se numeşte operaţiunea juridică prin care poţi ca din detentor precar să devii posesor? Identificaţi art.) şi mijloace directe sau specifice care sunt aşa-numitele acţiuni reale. acţiunea confesorie şi acţiunea în prestaţie tabularã. . în rãspundere contractualã. al unui drept de uz sau abitaţie ori al unui drept de servitute cu privire la un bun şi sã-l oblige pe pârât (proprietar sau altã persoanã) sã-i permitã exercitarea netulburatã. acţiunea în grãniţuire. §. definire. acţiunea confesorie Acţiunea în grãniţuire este acţiunea prin care titularul ei solicitã instanţei de judecatã sã stabileascã prin semne exterioare linia despãrţitoare între cele douã fonduri vecine.

Revendicarea bunurilor mobile este esenţial deosebitã de revendicarea bunurilor imobile. 3. dupã caz. pot fi invocate numai de terţul dobânditor care cu bunã credinţã a dobândit bunul de la un detentor precar cãruia adevãratul proprietar i l-a încredinţat de bunã voie.ea este o acţiune petitorie. §. în principiu.civ. atunci pârâtul este obligat sã-i plãteascã reclamantului un echivalent bãnesc. Regula prevãzutã de art. Art. . Cheltuielile voluptorii (de plãcere sau de înfrumuseţare) sunt acelea pe care posesorul lea fãcut pentru plãcerea sa personalã.civ.Atunci când acţiunea în revendicare este admisã instanţa prin hotãrâre judecãtoreascã va recunoaşte reclamantului dreptul de proprietate şi pe cale de consecinţã va dispune obligarea pârâtului la restituirea bunului (cu toate accesoriile lui) reclamantului sau. Caracterele acţiunii în revendicare:. Revendicarea bunurilor imobile Ea pune în discuţie douã probleme: proba dreptului de proprietate şi caracterul imprescriptibil al acţiunii în revendicare. trebuie ca fãrã ele conservarea bunului sã nu fi fost cu putinţã. Pentru atenuarea dificultãţilor referitoare la proba dreptului de proprietate doctrinarii jurisprudenţa au cristalizat câteva reguli care se învârt în jurul noţiunilor de titlu şi de posesie şi impun o comparaţie a acestora şi anume : titlu contra titlu. Dispoziţiile art. ele nu se restituie dar posesorul este în drept sã ridice acele lucruri fãrã însã a deteriora bunul respectiv.B.18 2. Atât posesorul de bunã credinţã cât şi cel de rea credinţã au dreptul de a cere reclamantului-proprietar restituirea cheltuielilor necesare şi a celor utile pe care le-au fãcut cu privire la bunul respectiv. 1909 C. De fapt art. Cheltuielile necesare sunt acelea fãcute pentru conservarea bunului. . Revendicarea bunurilor mobile 1. Acest principiu decurge din caracterul perpetuu al dreptului de proprietate care nu se stinge prin neuz indiferent de timpul cât titularul sãu nu l-a exercitat. în principiu. . 2. fie cã a fost dobândit de un terţ.. titlu contra posesie şi posesie contra posesie. Revendicarea bunurilor mobile este diferitã dupã cum pârâtul este un posesor de rea credinţã.civ. imprescriptibilã sub aspect extinctiv. îl va obliga pe pârât de a se abţine a mai aduce atingere exerciţiului dreptului de proprietate. Dacã restituirea în naturã nu mai este posibilã (fie cã bunul a pierit. .acţiunea în revendicare este.civ. prevede cã: "Lucrurile mişcãtoare se pescriu prin faptul posesiunii lor fãrã sã fie trebuinţã de vreo scurgere de timp". Efectele acţiunii în revendicare. Cheltuielile utile sunt acelea care deşi nu erau necesare au avut ca efect sporul de valoare sau creşterea gradului de utilitate a bunului. Dacã bunul revendicat a produs fructe regimul lor va fi în funcţie de buna sau reaua credinţã a posesorului. dimpotrivã.este o acţiune realã . imprescriptibilã. fie expropriat). N. 1909 C. un hoţ sau un gãsitor sau. 5. 1909 C. 4. 1909 C. formuleazã regula cã în materia bunurilor mobile posesia de bunã credinţã valoreazã titlul de proprietate. 1) Prima problemã: proba dreptului de proprietate (probatio diabolica) incumbã reclamantului care pretinde cã este proprietarul imobilului. A doua problemã: acţiunea în revendicare este. un posesor de bunã credinţã. §.

2 suferã o excepţie înscrisã în art.Potrivit art. care statueazã cã: "Dacã posesorul actual al lucrului furat sau pierdut l-a cumpãrat la bâlci sau la târg sau la o vindere publicã sau de la un negustor care vinde asemenea lucruri. dreptul de abitaţie.Potrivit Codului civil "Uzufructul se poate stabili pe tot felul de bunuri. caractere. Uzufructul este reglementat de art. dezmembrãmintele proprietãţii sunt drepturile reale rezultate prin desprinderea ori limitarea unor atribute din conţinutul dreptului de proprietate asupra bunurilor. Textul reprodus are în vedere situaţia în care bunul se aflã în posesia unui terţ dobânditor de bunã credinţã care a dobândit bunul de la hoţ sau gãsitor. 1. . 1910 C. Reguli derogatorii prevãzute de art. – Regula înscrisă în art.19 2.civ.Uzufructul este acel drept real principal care conferã titularului sãu (numit uzufructuar) atributele de posesie şi folosinţã asupra bunului ce aparţine altei persoane (numit nud proprietar) cu obligaţia de a conserva substanţa. 1909 alin. . "cel ce a pierdut sau cel cãruia i s-a furat un lucru poate sã-l revendice în curs de 3 ani din ziua când l-a pierdut sau i s-a furat de la cel care îl gãseşte rãmânând acestuia recurs în contra celui de la care îl are".civ.civ. . 517-564 C. 3.civ. Dezmembrãmintele dreptului de proprietate sunt: dreptul de uzufruct. În ce constă acţiunea confesorie ? Cine poate exercita acţiunea negatorie ? Explicaţi revendicarea imobiliară. Obiectul dreptului de uzufruct. Ele sunt opozabile atât terţilor cât şi proprietarului.civ.este un drept incesibil ceea ce înseamnã cã el nu poate fi transmis prin acte şi fapte juridice între vii ori pentru cauzã de moarte. 1909 alin. deci. 2. . Test de autocontrol : Care sunt mijloacele de apărare ale dreptului de proprietate şi altor drepturi reale : clasificare. fungibile sau .este un drept esenţialmente temporar .este un drept asupra bunului sau bunurilor aflate în proprietatea altuia (ius in re alliena) . 1 C. . 520). dreptul de uz. . mobile şi imobile" (art. Care este contradicţia cuprinsă în art. 2. Consideraţii generale Aşadar. este inaplicabilã în cazul bunurilor pierdute sau furate. corporale sau incorporale. 1909 alin.pe durata sa uzufructul acordã proprietarului bunului puteri reduse . Definiţie. 1 referitor la prescripţia achizitivă ? Care sunt regulile aplicabile revendicării mobiliare? Capitolul VII DEZMEMBRÃMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE §. 2. 2 C.uzufructul se poate constitui nu numai asupra unui lucru ci şi asupra unui drept . 1909 alin. . dreptul de superficie §. dreptul de servitute. 1910 C. proprietarul originar nu poate sã ia lucrul înapoi decât întorcând posesorului preţul ce l-a costat". spune că uzufructul este un drept real de folosinţă şi posesie asupra lucrului altuia. Se poate.Uzufructul 1. Caracterele uzufructului sunt urmãtoarele: . Regula instituitã de art.

. deoarece constituirea uzufructului prin lege a fost abrogatã. pentru protejarea dreptului sãu uzufructuarul are la îndemânã acţiunile posesorii.civ . . Stingerea uzufructului are loc în urmãtoarele cazuri: . 3. Drepturile şi obligaţiile uzufructuarului. 518 C.el are dreptul sã cearã predarea în folosinţa sa a bunului supus uzufructului .La încetarea uzufructului principala obligaţie a uzufructuarului este aceea de a restitui proprietarului posesia bunului respectiv. Constituirea dreptului de uzufruct.civ. calitate şi valoare ori preţul.20 nefungibile. grâne.prin abuz de folosinţã dacã prin acest abuz uzufructuarul a provocat stricãciuni fondului .). Obligaţiile nudului proprietar sunt: . statueazã cã "uzufructul se stabileşte prin lege şi prin voinţa omului". . Lichidarea uzufructului.Art. Dreptul de uz este acel drept real principal care conferã titularului atributele de posesie şi folosinţã asupra unui bun proprietatea altuia dar numai pentru nevoile sale şi ale familiei .dreptul proprietarului de a dispune de lucru dar numai cu respectarea atributelor care revin uzufructuarului.Culegerea fructelor poate fi fãcutã numai în naturã iar dacã acestea depãşesc trebuinţele .în cazul în care lucrul a pierit în totalitate. bãuturi). Actualmente. 5. 4. uzufructuarul este obligat de a da cauţiune . 7. . . De regulã el se constituie numai asupra bunurilor neconsumptibile deoarece uzufructuarul are obligaţia de a conserva substanţa bunului.la împlinirea termenului pentru care a fost constituit. când uzufructul are ca obiect bunuri care se consumã prin folosinţã (bani. uzufructuarul este obligat sã se foloseascã de lucru ca un bun proprietar conform art. 3. adicã prin consolidarea dreptului (art.o obligaţie de garanţie prin care nudul proprietar trebuie sã-l garanteze pe uzufructuar împotriva evicţiunii. Constituirea uzufructului prin voinţa omului se poate face în douã moduri: prin convenţie şi prin testament. uzufructuarul are dreptul de a ceda beneficiul (emolumentul) dreptului sãu de uzufruct dar nu însuşi acest drept . §.În privinţa drepturilor distingem: . excepţie. . 541 C.civ.). 540 C.uzufructul se stinge prin neuz sau prin prescripţie extinctivã. uzufructuarul poate dispune de ele dar la sfârşitul uzufructului trebuie sã le restituie în aceeaşi cantitate. obligaţia de a aduce la cunoştinţa nudului proprietar orice încãlcãri sau uzurpãri ale dreptului celui din urmã. ca şi cum le-ar fi cauzat el însuşi. În ce priveşte obligaţiile uzufructuarului aici vom distinge : uzufructuarul are obligaţia de a proceda la inventarierea mobilelor şi a constata starea imobilelor (art. cazul în care uzufructul s-a stins prin consolidare sau prin pieirea totalã a bunului din cauze neimputabile uzufructuarului.civ. 557 C. . fie prin uzucapiune. Dreptul de uz şi de abitaţie 1. atunci când uzufructuarul dobândeşte şi nuda proprietate. acţiunea în revendicare sau acţiunile posesorii). în caz contrar el va rãmâne rãspunzãtor pentru toate daunele ce ar putea rezulta pentru proprietar.prin moartea uzufructuarului. .o obligaţie negativã de a nu aduce atingere exercitãrii de cãtre uzufructuar a drepturilor sale. el poate fi dobândit fie prin voinţa omului (act juridic). . dreptul proprietarului de a exercita toate acţiunile care privesc proprietatea lucrului supus uzufructului (de exemplu. Drepturile şi obligaţiile nudului proprietar. uzufructuarul are dreptul sã se foloseascã de bun precum şi de a-i culege fructele. 6.

civ.servitutea este un drept real .). 577 C..Aşa numitele servituţi naturale sunt urmãtoarele: . cum este servitutea de a nu clãdi sau zidi decât pânã la o anumitã distanţã sau înãlţime sau cea de a nu planta la o distanţã mai micã decât cea prevãzutã de lege etc. 611 C.civ. o cãrare.servitutea nu poate fi înstrãinatã.Dupã felul în care se manifestã: a) servituţi aparente fiind acelea care se cunosc datoritã unor semne exterioare.civ. testament. Clasificarea servituţilor. Dreptul de abitaţie este un drept real imobiliar care are ca obiect o locuinţã şi conferã titularului posesia şi folosinţa acelei locuinţe pentru el şi pentru familia sa. el are un caracter personal.civ.civ.civ.Dupã modul lor de exercitare distingem: a) servituţi continue pentru a cãror exercitare şi existenţã nu este nevoie de fapta actualã a omului. . Dreptul de servitute este un drept real principal. de exemplu: servitutea de scurgere a apelor naturale (art. .civ. 2.). o uşã.civ.). un canal (art. de pildã: servitutea de trecere. . 578 C.. B. 616 C. servitutea de a paşte animalele..Dupã obiectul lor servituţile se clasificã în: a) servituţi pozitive şi negative. uzucapiune sau prin destinaţia proprietarului. servitutea de trecere (art. b) servituţile legale. Dreptul de uz se dobândeşte prin convenţie. . Dreptul de servitute 1. Titular al dreptului de uz nu poate fi decât o persoanã fizicã. §. un drept de uz care are ca obiect o locuinţã.). testament şi uzucapiune. 622 alin.) dupã cum ele sunt constituite în folosul unei clãdiri sau al unui teren. 620-643 C.). servitutea picãturilor din streaşinã etc. b) servituţi neaparente sunt acelea a cãror existenţã nu poate fi cunoscutã printr-un semn exterior.).civ. Acestea sunt cele stabilite de lege precum: servitutea de vedere (art. Caracterele dreptului de servitute sunt urmãtoarele: .) servituţile se împart în: a) servituţi naturale adicã acelea care îşi au originea în situaţia naturalã a fondurilor. 3. 565 C. ele se mai numesc servituţi veritabile sau propriu-zise. b) servituţi necontinue pentru a cãror existenţã şi exercitare este necesarã fapta omului. D.servitutea este indivizibilã . el este.servitutea este un drept perpetuu . Dreptul de uz se stinge în aceleaşi condiţii ca şi uzufructul (art. servitutea de a lua apã din fântânã (art.) dar de acest drept vor putea beneficia şi moştenitorii uzuarului dacã aşa s-a convenit prin convenţie.21 titularului dreptului şi ale familiei sale. imobile care aparţin unor proprietari diferiţi. servitutea de îngrãdire a proprietãţii (art. aşadar. Exemplu. ele nu pot fi înstrãinate. Servituţile naturale şi servituţile legale. 622 alin.civ. 622 C. 2 C. servitutea de scurgere a apei de ploaie (art.. urmãritã sau ipotecatã independent de fondul al cãrui accesoriu este.) care se constituie prin convenţie.civ..servitutea este un drept imobiliar . perpetuu şi indivizibil constituit asupra unui imobil numit fond aservit sau dominat pentru uzul şi utilitatea altui imobil numit fond dominant. 578 C.civ.civ. 578 C.) etc. 2.).). servitutea izvorului (art. servitutea de vedere (art.Dupã originea sau modul lor de constituire (art. 2 C.3 C. cum ar fi o fereastrã. 622 alin. b) servituţi urbane sau rurale (art. . Servituţile naturale. c) servituţi stabilite prin fapta omului (art. Definiţie. 4.Urmãrind prevederile Codului civil deosebim urmãtoarele servituţi: A. 621 C. C..

. e) servitutea de trecere (art.prin neuz sau prescripţie extinctivã ceea ce înseamnã cã ea nu se exercitã timp de 30 de ani. sunt reglementate servituţile legale şi anume: a) distanţa plantaţiilor . §. Aşadar el exercită asupra acestora atributele dreptului de . d) dreptul de îngrãdire (art. .Dreptul de superficie se dobândeşte prin titlu. 9.Dreptul de superficie este acel drept real principal care constã în dreptul de proprietate al unei persoane numitã superficiar asupra construcţiilor.civ. De regulã constituirea acestui drept se face prin convenţie încheiatã între constructor şi proprietarul terenului pe care s-a ridicat construcţia. 4. .civ. c) dreptul de grãniţuire (art. Servituţile legale.civ. adevãrate dezmembrãminte ale dreptului de proprietate. 615 C.) . Exercitarea dreptului de servitute.prin revocarea.) . 5. 3. este un drept care conferã superficiarului un drept de folosinţã asupra terenului pe care se aflã construcţiile sau plantaţiile . . .Drepturile şi obligaţiile generale ale proprietarului fondului dominant sunt: de a face toate lucrãrile necesare pentru conservarea şi exercitarea servituţii.). . 585 C. rezilierea sau anularea dreptului care a întemeiat servitutea. d) picãtura streaşinilor (art. .).proprietarul aservit are obligaţia de a face unele cheltuieli .civ. 2. 617-619 C. .civ).civ.Aceste servituţi sunt reglementate în art. plantaţiilor sau altor lucrãri care se aflã pe un teren care aparţine altei persoane şi asupra cãruia superficiarul are un drept de folosinţã . de a nu face lucrãri care ar antrena schimbãri împovãrãtoare pentru fondul aservit. 611-614 C. 586-619 C.).civ.22 a) servitutea de scurgere a apelor naturale (art.Dreptul de servitute se poate stinge în urmãtoarele moduri: . Dreptul de superficie 1.) . el este un drept real imobiliar. c) servitutea de vedere (art.prin pieirea fondului aservit.este un drept real imobiliar având ca obiect construcţii. . b) distanţa şi lucrãrile intermediare cerute pentru unele construcţii . prin uzucapiune sau prin lege. Drepturile şi obligaţiile generale ale proprietarului fondului aservit: . este un drept imprescriptibil aşa încât acţiunea confesorie poate fi oricând intentată. pãdurilor. 584 C.prin renunţarea dreptului la servitute. şi sunt singurele servituţi veritabile.prin confuziune adicã prin reunirea ambelor fonduri în patrimoniul aceluiaşi proprietar. Caracterele juridice ale dreptului de superficie: . plantaţii sau lucrãri aşezate pe sol. el nu poate face nimic pentru a scãdea sau îngreuna întrebuinţarea servituţii. – Superficiarul este proprietarul construcţiilor. Constituirea servituţilor : prin titlu. 578 C.civ. prin uzucapiune. 620-643 C. Exercitarea dreptului de superficie. este un drept perpetuu . Definiţie. f) prin legi speciale sunt reglementate şi alte servituţi în domeniul apelor. b) servitutea izvoarelor (art. plantaţiilor sau al lucrărilor executate. . 575-583 C.În art. cele aeronautice ca şi servituţi de utilitate publicã Servituţile stabilite prin fapta omului.civ. Stingerea servituţilor. Constituirea dreptului de superficie. prin destinaţia proprietarului 8.

civ. Test de autocontrol : Ce înseamnă şi care sunt dezmembrămintele dreptului de proprietate ? Identificaţi în Codul civil şi enumeraţi servituţile naturale. Capitolul VIII MODURILE DE DOBÂNDIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE ŞI A CELORLALTE DREPTURI REALE §. 3) prin expropriere. Asupra terenului are doar un drept de folosinţă circumscris scopului exercitării acestui drept (inclusiv ridicarea construcţiei. prin convenţie şi prin tradiţiune" iar art. el poate fi grevat de sarcini reale sau de dezmembrăminte ale dreptului de proprietate. Noţiuni introductive Art. folosinţa şi dispoziţia.civ. plantaţia sau lucrarea au pierit sau a fost desfiinţatã de superficiar şi 2) când proprietarul terenului devine . .şi proprietar al construcţiei. 5. . Stingerea dreptului de superficie. 655 C. 644 C. succesiune. c) dupã momentul în care se produce efectul dobândirii dreptului de proprietate deosebim moduri de dobândire între vii şi moduri de dobândire pentru cauzã de moarte . prin legate. plantaţiei sau lucrãrii respective . d) dupã situaţia juridicã a bunului în momentul dobândirii deosebim moduri originare şi moduri derivate de dobândire a proprietãţii. Clasificarea modurilor de dobândire a drepturilor reale Modurile de dobândire a drepturilor reale pot fi clasificate în funcţie de mai multe criterii: a) dupã întinderea dobândirii dreptului existã: . §. el poate constitui obiectul urmăririi silite imobiliare. O dată cu înstrăinarea construcţiei se va transmite dobânditorului şi dreptul de folosinţă asupra terenului. Definiţi dreptul de superficie şi explicaţi cum se exercită acest drept.Acest drept înceteazã în urmãtoarele douã situaţii: 1) când construcţia. deopotrivã. 1. dreptului de proprietate şi celorlalte drepturi reale. Care sunt modalităţile de constituire ale uzufructului ? Ce drepturi şi obligaţii are uzufructuarul ? Dar nudul proprietar ? Faceţi o comparaţie între uzufruct şi servitute. adică posesia. Aceste moduri generale de dobândire a dreptului de proprietate sunt aplicabile. uzucapiune . prin lege şi prin ocupaţiune". prin prescripţie. statueazã: "Proprietatea bunurilor se dobândeşte şi se transmite prin succesiune. b) dupã caracterul dobândirii deosebim moduri de dobândire cu titlu oneros şi moduri de dobândire cu titlu gratuit . 2.prin convenţie.moduri de dobândire universalã sau cu titlu universal şi moduri de dobândire cu titlu particular . Dreptul de proprietate publicã poate fi dobândit numai în temeiul legii.23 proprietate. Dreptul de superficie este transmisibil prin orice act juridic . cã "proprietatea se mai dobândeşte prin accesiune sau incorporaţiune. dezmembrãminte.

Accesiunea sau incorporaţiunea Accesiunea este încorporarea sau unirea unui lucru cu un alt lucru fiecare având proprietari diferiţi. stabileşte cã "Orice construcţie. insulele şi prundişurile. Art. §. Accesiunea se clasificã dupã obiectul ei în: accesiune imobiliarã (naturalã şi artificialã) şi accesiune mobiliarã. Acestea sunt: a) accesiunea construcţiilor. În Codul nostru civil sunt reglementate trei cazuri de accesiune mobiliarã: adjuncţiunea. Codul civil reglementeazã urmãtoarele cazuri de accesiune naturalã: aluviunea. apa dintr-un izvor pentru trebuinţele casnice. . specificaţiunea şi confuziunea sau amestecul.civ. stabileşte cã: "Tot ce se uneşte şi se încorporeazã cu lucrul se cuvine proprietarului lucrului". prin ea are loc transferul dreptului de proprietate în cazul darurilor manuale (adicã a unor donaţii curente) înlocuind astfel forma înscrisului autentic. accesiunea animalelor sãlbatice şi accesiunea albiei pãrãsite. 494 C. plantaţie sau lucru fãcut în pãmânt sau asupra pãmântului sunt prezumate a fi fãcute de proprietarul acelui pãmânt cu cheltuiala sa şi cã sunt ale lui pânã ce se dovedeşte din contra". avulsiunea. Accesiunea imobiliarã artificialã. 3. predarea materialã a unui bun. Tradiţiunea Ea constituie un alt mod de dobândire a proprietãţii.). 488 C. Dar potrivit art.24 §. distinge însã douã cazuri dupã cum constructorul a fost sau nu de bunã credinţã. . 1295 alin.civ. condiţie esenţialã în contractul de donaţie. 494 C. 1 C. 6. 4. 493-494 C. Art. 477 şi 646 C. Convenţia sau contractul ca mod de dobândire a dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi reale În materie opereazã principiul potrivit cãruia transmisiunea dreptului de proprietate ori constituirea dreptului real are loc în momentul încheierii contractului.civ. §. 492 C.civ. Art. §. 3. Hotãrârea judecãtoreascã . §. în alte cuvinte este vorba de principiul consensualismului. vânatul sau peştele când sunt dobândite legal. Prin tradiţiune înţelegem remiterea. 7. Ocupaţiunea (ocuparea) Acest mod de dobândire a proprietãţii constã în luarea în posesie a unui bun care nu aparţine nimãnui. bunurile fãrã stãpân sunt în proprietatea statului.civ. În prezent ea are o sferã de aplicare restrânsã. 1.Ea presupune unirea sau încorporarea a douã bunuri având proprietari diferiţi fãrã intervenţia omului.civ. Accesiunea mobiliarã. Codul reglementeazã douã cazuri de accesiune imobiliarã artificialã (art.Aceasta presupune unirea a douã bunuri mobile care aparţin la proprietari diferiţi ori confecţionarea sau obţinerea unui bun de cãtre o persoanã prin munca sa folosind materialele altuia. Doctrina a apreciat cã în aceastã categorie ar intra: apa de bãut dintr-un izvor natural. a unui bun fãrã stãpân. plantaţiilor sau altor lucrări făcute de un proprietar pe terenul său cu materialele aflate în proprietatea altei persoane şi b) accesiunea construcţiilor. 2. Aplicarea acestui principiu în materia vânzãrii este reflectatã de art. 5. Bunurile imobile nu sunt supuse acestui mod de dobândire a proprietãţii. De la principiul expus există şi excepţii. Accesiunea imobiliarã naturalã .civ).Ea se realizeazã prin intervenţia omului. plantaţiilor sau altor lucrări făcute de o persoană cu materialele sale pe un teren aflat în proprietatea altuia (art. .

spre a putea opune prescripţia. va prescrie proprietatea aceluia prin 10 ani dacã adevãratul proprietar locuieşte în raza teritorialã a tribunalului unde se aflã nemişcãtorul şi prin 20 de ani dacã locuieşte afarã din acea razã teritorialã".25 Hotãrârea judecãtoreascã constituie un mod de dobândire a dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale numai atunci când ea are un caracter constitutiv sau atributiv de drepturi. . .civ. 27 şi 28 din lege). Noţiune şi justificare.civ. stabileşte cã: „Orice posesor are facultatea. . prin însuşi faptul posesiei lor cu bunã credinţã. Uzucapiunea de 30 de ani (art. . bunurile mobile dobândindu-se în baza art.Uzucapiunea se aplicã numai bunurilor imobile. 2. 1909 C.Prin aceasta înţelegem unirea posesiei uzucapantului (a posesorului actual) cu intervalul de timp cât posesia a fost exercitatã de cãtre autorul sãu cu scopul de a dobândi dreptul de proprietate prin uzucapiune. .civ. ele vor rãmâne valabil dobândite dacã titularul dreptului le-a posedat cu bunã credinţã. . 115/1938 şi nu Codului civil.civ. Uzucapiunea de 10 pânã la 20 de ani (art. 1895 C. sintagma "fãrã cauzã legitimã" înseamnã un titlu nevalabil. Uzucapiunea în aceste teritorii este supusã Legii nr. Uzucapiunea tabularã (sau prin convalescenţa titlului) este reglementatã de art. potrivit legii. Banat şi Bucovina.Sistemul de publicitate imobiliarã prin cãrţile funciare se aplicã în Transilvania. timp de 10 ani. Acest text de lege prevede cã: persoana care a posedat un bun imobil în condiţiile legii timp de 20 de ani de la moartea titularului dreptului de proprietate care a fost înscris în cartea funciarã. 115/1938 care prevede cã în cazul în care s-au înscris în cartea funciarã . Uzucapiunea (prescripţia achizitivã) 1.fãrã cauzã legitimã . în acest caz cumpãrãtorul sau adjudecatarul devine proprietar. Domeniul de aplicare al uzucapiunii. 1860 C. Legea nr.). 115/1938 reglementeazã douã cazuri de uzucapiune şi anume: uzucapiunea tabularã şi uzucapiunea extratabularã (art. 5.civ. Art.posesia sã fie exercitatã neîntrerupt timp de 30 de ani indiferent dacã posesorul este de bunã sau de rea credinţã.) are loc atunci când sunt îndeplinite douã condiţii: . Uzucapiunea în sistemul cãrţilor funciare. §. Uzucapiunea în sistemul Codului civil. . 8. posesia sã fie de bunã credinţã. 27 din Legea nr. 28 din Legea nr.Uzucapiunea sau prescripţia achizitivã este acel mod originar de dobândire a proprietãţii sau a altor drepturi reale privind un bun imobiliar prin posesia sa de cãtre o persoanã în condiţiile şi termenul prevãzute de lege.Uzucapiunea dupã Codul civil este de douã feluri şi anume: uzucapiunea de 30 de ani şi uzucapiunea de 10 sau de 20 de ani ori de 10 pânã la 20 de ani. Art. 1840 C. 115/1938. poate cere întabularea dreptului în favoarea sa.1895-1899 C.drepturi reale care pot fi dobândite prin uzucapiune. 6. Ea implică elementul timp. fãrã trecerea unui interval de timp . 4. statueazã cã "Cel ce câştigã cu bunã credinţã şi printr-o justã cauzã un nemişcãtor determinat.posesia sã fie utilã (adicã o posesie propriu-zisã şi neviciatã). Exemplu: ordonanţa de adjudecare prin care se definitiveazã executarea silitã constând în vânzarea prin licitaţie publicã a unor bunuri.posesia sã se întemeieze pe un just titlu . bunul sã fie un bun imobil individual determinat.Ea este reglementatã de art. sã uneascã posesia sa cu posesia autorului sãu”. . Uzucapiunea extratabularã. Joncţiunea posesiilor. Condiţii : .

Creditorii uzucapantului pot invoca şi ei uzucapiunea pe calea acţiunii oblice. .. ziua fiind de 24 de ore. cît şi securitatea juridică dinamică. Sistemele de publicitate imobiliarã. dar acest efect este retroactiv ceea ce înseamnã cã uzucapantul devine proprietar din chiar momentul în care a început sã curgã termenul de prescripţie. conform art.26 Condiţii :1) sã existe o posesie propriu-zisã. Efectele uzucapiunii. . Ziua în care începe prescripţia nu intrã în calcul iar prescripţia se încheie la miezul nopţii ultimei zile a termenului prevãzut de lege. De câte feluri este uzucapiunea ? Care sunt regulile aplicabile uzucapiunii după Codul civil ? Dar uzucapiunii extratabulare? Ce act normativ reglementează pe viitor uzucapiunile începute şi neîmplinite până la intrarea în vigoare a Legii nr.când posesorul este şi rãmâne lipsit mai mult de un an de posesia bunului indiferent cine este autorul deposedãrii. ea este incidentã.Prin publicitate imobiliarã se înţelege totalitatea mijloacelor juridice prin care se evidenţiazã situaţia materialã şi juridicã a imobilelor în mod public pentru a se ocroti circuitul lor civil. 2) posesorul actual sã fi dobândit posesia bunului de la autorul sãu pe baza unui raport juridic. 8. 1864 C.El se calculeazã pe zile. Test de autoevaluare : Care sunt modurile de dobândire a dreptului de proprietate ? Clasificaţi-le. 1. în douã cazuri:. Întreruperea şi suspendarea cursului uzucapiunii. . Ce situaţii distingem în cadrul accesiunii imobiliare artificiale şi cum se soluţionează acestea.Prin împlinirea uzucapiunii se naşte dreptul de proprietate al uzucapantului şi concomitent se stinge dreptul de proprietate al fostului proprietar.când bunul cu privire la care se exercitã posesia este declarat imprescriptibil de lege. 7.civ. Ea începe la miezul nopţii şi se terminã la miezul nopţii urmãtoare. Dimpotrivã. Calculul termenului de prescripţie. Identificaţi articolele din Codul civil aplicabile accesiunii imobiliare naturale. . sau dacã renunţarea s-a fãcut în frauda intereselor creditorilor. . prin aceea că atestă existenţa drepturilor imobiliare ale persoanelor fizice şi juridice. 7/1976 ? Capitolul IX PUBLICITATEA IMOBILIARÃ §. Scopul publicitãţii imobiliare. . aceştia au dreptul sã solicite revocarea renunţãrii prin acţiunea paulianã.Prin publicitatea imobiliară se realizează atît securitatea juridică statică. Uzucapiunea trebuie invocatã pe cale de acţiune în justiţie sau pe cale de excepţie. întreruperea naturalã este specificã numai prescripţiei achizitive. 167/1958 privind prescripţia extinctivã.Pe teritoriul ţãrii noastre existã urmãtoarele sisteme de publicitate imobiliarã: .. 9. Consideraţii generale Definire. prin faptul că ea conferă celor interesaţi date certe cu privire la situaţia juridică a imobilelor.Aceste cazuri sunt prevãzute de Decretul nr.

se numesc drepturi tabulare. este considerat real deoarece transcrierile se fac pe imobile şi nu pe proprietari. §. §.Cãrţile funciare sunt întocmite pe comune.sistemul registrelor de transcripţiuni şi inscripţiuni.27 . sistem care este reglementat de Codul civil şi Codul de procedurã civilã. . Efectele transcrierii şi înscrierii rezidã în opozabilitatea faţã de terţi. Ele reprezintã copierea fidelã a actelor juridice prin care se transmite dreptul de proprietate asupra unui imobil. 5.F. Ea este acţiunea prin care se cere instanţei îndreptarea sau înlãturarea unei înscrieri din cartea funciarã necorespunzãtoare realitãţii pentru ca în acest fel sã se punã de acord situaţia tabularã cu situaţia juridicã realã a unui imobil. prin hotãrâre. 34-40 din Legea nr. Înscrierile constau în consemnarea sau reproducerea unor clauze din actele juridice care se referã la privilegiile speciale imobiliare şi la ipoteci.sistemul intermediar al cãrţilor de publicitate funciarã reglementat de Decretul nr. Dacã cel care s-a obligat în acest fel refuzã sã-şi îndeplineascã aceastã obligaţie persoana îndreptãţitã se poate adresa instanţei de judecatã pentru ca aceasta. Ilfov şi Bucureşti. cãrţile funciare constituie un sistem de publicitate real. În aceste registre care se ţin la judecãtorii se fac douã feluri de înregistrãri: transcrieri şi înscrieri.sistemul cãrţilor funciare reglementat de Legea nr. 3. Banat şi Bucovina. oraş. 115/1938 cel care s-a obligat la constituirea. dupã caz. Transcrierile se fac în registrul de transcrieri. . Acţiunea în prestaţie tabularã. Cãrţile funciare din aceeaşi unitate administrativã (comunã. . Cãrţile funciare se ţin la Judecãtoria competentã. Acţiunile de carte funciarã Acestea se referã la înscrierile care se opereazã în cartea funciarã. Sistemul registrelor de transcripţiuni şi inscripţiuni Acesta este un sistem personal de publicitate a drepturilor reale imobiliare. 1. Sediul materiei: art. Sistemul cãrţilor funciare Spre deosebire de registrele de transcripţiuni şi inscripţiuni care constituie un sistem personal. Lipsa transcrierii sau înscrierii este sancţionatã cu inopozabilitatea faţã de terţi. Cuprinsul cãrţilor funciare. 242/1947 şi de unele dispoziţii ale Legii nr. sã dispunã întabularea sau. 5. se constituie un drept real sau se sting astfel de drepturi. 115/1938 aplicabil parţial în jud. Partea a III-a sau foaia de sarcini . transmiterea sau modificarea unui drept real imobiliar este obligat sã predea înscrisurile necesare pentru întabularea dreptului în cartea funciarã. municipiu) alcãtuiesc registrul funciar. Acţiunea în rectificarea înscrierilor în cartea funciarã. 2. el este aplicabil în Vechea Ţarã (România înainte de 1918). . ele se fac în registrele de inscripţiuni. este un sistem personal deoarece aceste registre se ţin pe numele proprietarilor şi nu pe imobile. 115/1938 şi Decretul 241/1947 şi care este aplicabil în Transilvania. radierea dreptului real. oraşe şi municipii. Cartea funciarã propriu-zisã este alcãtuitã dintr-un titlu şi trei pãrţi sau foi :Partea I sau foaia de avere . Potrivit art. §. 22 şi 23 din Legea nr. Ele sunt de douã feluri: acţiunea în prestaţie tabularã şi acţiunea în rectificarea înscrierilor în cartea funciarã. Drepturile reale imobiliare înscrise în C. 115/1938. Partea a II-a sau foaia de proprietate cuprinde înscrieri cu privire la dreptul de proprietate asupra imobilului.

2. Notarea. Generalitãţi. 2057) în care sunt reglementate noile cărţi funciare.Publicitatea imobiliarã se realizeazã. faptele personale ori raporturile juridice referitoare la imobilele întabulate. Care sunt modificările aduse publicităţii imobiliare prin Legea nr. potrivit noii legi. „Dispoziţii tranzitorii. . Noua lege a îmbrãţişat sistemul foilor personale în care persoana este elementul central în jurul cãreia graviteazã imobilele. după obiectul lor. Partea a II-a se referã la înscrierile privind dreptul de proprietate . Corpul de proprietate. 1-19). Titlul al II-lea – „Publicitatea imobiliară” (art. pe lângă opozabilitatea faţă de terţi are ca efect şi informarea acestora cu privire la drepturile personale. 6. sunt de trei feluri: întabularea.28 din Legea nr. Întabularea şi înscrierea provizorie au ca efect opozabilitatea faţă de terţi a actelor şi faptelor juridice prin care se dobândesc.28 §. 7/1996? . 44 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a birourilor de carte funciară prevede că înscrisurile. Cãrţile funciare alcãtuiesc registrul cadastral de publicitate imobiliarã al unei anumite localitãţi. Partea a III-a cuprinde înscrierile privind dezmembrãmintele dreptului de proprietate şi sarcini 4. principiul disponibilităţii. se modifică sau se sting drepturile reale imobiliare. 58-72). principiul relativităţii. principiul priorităţii. Cãrţile funciare. 7/1996 privind cadastrul şi publicitatea imobiliarã a fost edictatã pentru a introduce un sistem unic pentru toatã ţara . – Art. principiul legalităţii. 6.În conformitate cu art. . Sistematizarea reglementărilor în Legea 7/1996 este făcută în trei titluri : Titlul I.sistemul real de publicitate. 44. înscrierea provizorie şi notarea. corpul de proprietate este susceptibil de alipiri sau dezlipiri. Registrul cadastral de publicitate imobiliarã. precum şi trei pãrţi : Partea I care cuprinde descrierea imobilelor .Legea nr.Art. principiul oficialităţii. 27. Principiile noilor cărţi funciare. Test de autoevaluare: Ce înseamnă publicitate imobiliară şi care este scopul ei? Care sunt sistemele de publicitate imobiliară şi unde se aplică? Descrieţi aceste sisteme. ele se ţin de cãtre Biroul de carte funciarã aflat în subordinea Agenţiei Naţionale de Cadastru. . Titlul al III-lea. . Înscrierile în cartea funciarã. aparţinând aceluiaşi proprietar. Noile cãrţi funciare 1. . cartea funciarã este structuratã astfel: un titlu care conţine numãrul ei şi numele localitãţii în care este situat imobilul. 5. Potrivit art.Legea statueazã cã unul sau mai multe imobile alipite de pe teritoriul unei localitãţi. prin înscrierea în cãrţile funciare a actelor şi faptelor juridice referitoare la imobilele din aceeaşi localitate. principiul forţei probante a înscrierilor drepturilor reale . 7/1996 instituie principiul publicităţii integrale. formeazã corpul de proprietate care se înscrie în cartea funciarã. 8. intitulat „Regimul general al cadastrului” (art. Efectele înscrierii în cartea funciară. 21 din lege. sancţiuni şi dispoziţii finale” (art. 3.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.