Drept Civil, Drepturi Reale

1

Prof. Univ. dr. Ovidiu Ungureanu – Drept civil. Drepturi reale PROGRAMA ANALITICĂ • • • Facultatea de Drept „Simion Bărnuţiu” Profilul: Ştiinţe juridice Specializarea: Drept • Disciplina: Drept civil. Drepturile reale • An de studiu : II ID • Titular curs : Ovidiu Ungureanu • Categoria formativă a disciplinei: Disciplină fundamentală (DF) • Categoria de opţionalitate a disciplinei : Disciplină impusă (DI) • Scop : cunoaşterea instituţiilor studiate în cadrul disciplinei de drepturi reale ; înţelegerea acestor instituţii ; aplicarea cunoştinţelor teoretice în soluţionarea unor speţe. • Obiective : - însuşirea cunoştinţelor referitoare la patrimoniu, drepturile patrimoniale, bunuri, dreptul de proprietate (apărare, dezmembrăminte, moduri de dobândire), posesie, publicitate imobiliară ; - formarea capacităţii de analiză şi sinteză între instituţiile drepturilor reale ; - formarea deprinderii de a aplica cunoştinţele teoretice prin exemple şi soluţionarea de speţe ; - formarea deprinderii de a lucra cu Codul civil şi actele normative în materie ; - formarea deprinderii de a întocmi referate cu tematică dată ; dezvoltarea gândirii, memoriei, imaginaţiei, creativităţii. Forma de predare : prelegere Forma de evaluare: examen (E) Stabilirea notei finale: teste pe parcursul semestrului – 20%; răspunsuri la examen – 60% ; teme de control, referate – 20%. Materialelor didactice necesare : suport de curs în format electronic, curs tipărit. Bibliografie obligatorie: O. Ungureanu, C. Munteanu, Drept civil. Drepturile reale, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2003. Bibliografie facultativă : G.N. Luţescu, Teoria generală a drepturilor reale, Bucureşti, 1947 ; C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu, Al. Băicoianu, Tratat de drept civil, vol. I, Restitutio, Aditura All, Bucureşti, 1995 ; C. Bîrsan, Drept civil. Drepturile reale principale, Editura All-Beck, Bucureşti, 2001; E. Chelaru, Curs de drept civil. Drepturile reale principale, Editura All-Beck, Bucureşti, 2000; L. Pop, Dreptul de proprietate şi dezmembrămintele sale, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2001;

2

Conţinut (descriptori)

1.Patrimoniul : noţiune, elemente, caractere juridice, funcţiile patrimoniului, teorii juridice cu privire la patrimoniu. 2. Consideraţii privind patrimoniul : drepturile reale, clasificarea drepturilor reale, drepturile de creanţă, comparaţie între drepturile reale şi drepturile de creanţă, categorii intermediare. 3.Clasificarea bunurilor: distincţia dintre bunuri mobile şi bunuri imobile, distincţii secundare (bunuri consumptibile şi bunuri neconsumptibile, bunuri fungibile şi nefungibile), gruparea bunurilor (noţiune, raporturi juridice între bunuri, universalităţi). 4.Dreptul de proprietate : definiţie, caractere juridice, atribute, limitări ale dreptului de proprietate, formele, dreptul de proprietate publică, dreptul de proprietate privată, regimul juridic al terenurilor, circulaţia juridică a construcţiilor, modalităţile dreptului de proprietate, proprietatea aparentă. 5. Posesia : definiţie, natura juridică, caractere, elementele posesiei, detenţia precară, intervertirea titlurilor, dobândire şi pierdere, dovada posesiei, calităţile şi viciile, efectele posesiei. 1. 6. Apărarea dreptului de proprietate : acţiunea în grăniţuire, acţiunea negatorie şi confesorie, acţiunea în revendicare, revendicarea imobilelor, revendicarea mobilelor. 7. Dezmembrămintele dreptului de proprietate : uzufructul, uzul şi abitaţia, dreptul de servitute, dreptul de superficie. 8. Modurile de dobândire a dreptului de proprietate : clasificare, convenţia, accesiunea, tradiţiunea, ocupaţiunea, hotărârea judecătorească, uzucapiunea. 9. Publicitatea imobiliară : sistemul registrelor de transcripţiuni şi inscripţiuni, sistemul cărţilor funciare, acţiunile de carte funciară, noile cărţi funciare. 2. 3. drept 4.

Activul patrimonial este alcătuit din drepturile patrimoniale.face posibilã transmisiunea universalã şi cu titlu universal a drepturilor şi obligaţiilor.constituie gajul general al creditorilor chirografari. Caractere: 1. Capitolul II . aparţinând unei persoane . Unicitatea patrimoniului . Ele constau din obligaţia de a da. . dreptul de a primi preţul asupra bunului vândut etc. adică acelea care pot fi exprimate în bani (de exemplu.) Pasivul patrimonial este compus din datoriile (obligaţiile.. §. .patrimoniul este distinct de bunurile care îl compun la un moment dat.drepturile care îl compun sunt patrimoniale. Patrimoniul este o universalitate juridicã. cazul acceptãrii moştenirii sub beneficiu de inventar. Ce înţelegeţi prin funcţia patrimoniului de a constitui gajul general al creditorilor chirografari ? Explicaţi funcţia patrimoniului care constă în a face posibilă subrogaţia reală cu titlu universal. 4. obligaţia de a face sau obligaţia de a nu face ceva ce ar fi putut face dacă titularul nu s-ar fi obligat la abţinere. Inalienabilitatea patrimoniului . 3. Noţiunea juridică de patrimoniu Denumim patrimoniu totalitatea drepturilor şi obligaţiilor care au valoare economicã. Din cuprinsul definiţiei se pot desprinde urmãtoarele idei: . 2. §. Enumeraţi şi explicaţi elementele şi caracterele juridice ale patrimoniului.patrimoniul este compus dintr-un activ şi un pasiv . Elementele şi caracterele juridice ale patrimoniului Patrimoniul este un compus între activ şi pasiv. Funcţiile patrimoniului Patrimoniul prezintã o importanţã practicã deosebitã şi anume: . Divizibilitatea patrimoniului Pentru persoanele fizice divizibilitatea patrimoniului este prevãzutã de lege. dreptul de proprietate asupra apartamentului. sarcinile) care pot fi evaluate în bani. cazul separaţiei de patrimonii. 1. Test de autocontrol : Definiţi patrimoniul.explicã şi face posibilã subrogaţia realã cu titlu universal. De exemplu. 3.3 Capitolul I PATRIMONIUL §. . 2.

Definiţie Drepturile reale (jus in re) .drepturile reale prezintă două importante prerogative şi anume: dreptul de urmărire şi dreptul de preferinţă. în principiu. asupra bunului la care se referã. celălalt un drept de creanţă. §. Definiţi drepturile reale şi pe cele de creanţă. uzufructuarul are dreptul de folosinţă pe când locatarul are dreptul pe care închiriatorul i l-a dat de folosinţă. dreptul de uz.sunt drepturi subiective patrimoniale în virtutea cãrora titularul lor îşi poate exercita atributele conferite de lege. §. Drepturile reale accesorii reglementate de Codul civil sau de alte acte normative sunt: dreptul de gaj sau de amanet. ca acesta sã dea. dreptul de ipotecã şi privilegiile. în opoziţie cu cele reale. Alte deosebiri:. Drepturile de creanţă mai sunt denumite adesea drepturi personale. pe când drepturile de creanţă sunt relative. nemijlocit. Dar ele se deosebesc în primul rând prin structura lor: în dreptul real o singură persoană în faţa lucrului. dreptul de uzufruct. Test de autocontrol: Realizaţi o schemă a drepturile patrimoniale. 5. fãrã a avea nevoie de concursul altor persoane. Faceţi o comparaţie între drepturile reale şi drepturile de creanţă.. Ele sunt nelimitate ca număr. 2. 3. în dreptul de creanţă. §. două persoane. Daţi exemple. dreptul de servitute şi dreptul de superficie. Comparaţie între drepturile reale şi drepturile de creanţă Ambele sunt drepturi patrimoniale.4 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND DREPTURILE PATRIMONIALE §. sã facã sau sã nu facã ceva.privind subiectele şi obligaţiile subiectului pasiv. Raporturile juridice izvorâte din drepturile de creanţă se numesc raporturi de obligaţii deoarece dreptului de creanţă îi corespunde o obligaţie. drepturile reale sunt absolute. dreptul de abitaţie. Capitolul III CLASIFICAREA BUNURILOR . Cele două drepturi au o natură foarte diferită: de exemplu. Menţionăm că dreptul de proprietate publică aparţine statului şi unităţilor administrativ-teritoriale iar dreptul de proprietate privată aparţine oricărui subiect de drept. 1. Clasificarea drepturilor reale Drepturile reale se clasificã în drepturi reale principale şi drepturi reale accesorii. unul are un drept real. Drepturile de creanţã (sau personale) Acestea sunt drepturi subiective patrimoniale în temeiul cãrora titularul lor sau subiectul activ numit creditor poate pretinde subiectului pasiv numit debitor . Drepturile reale. Drepturile reale principale prevãzute de Codul civil sunt: dreptul de proprietate care poate fi publicã sau privatã.

uzufructul lucrurilor imobile. Şi tot în categoria bunurilor incorporale intră mobilele prin determinarea legii. §. 2. §. pentru bunurile incorporale distincţia devine artificială. bunurile incorporale sunt drepturile.civ. 461 C. Definiţie Codul civil consacră bunurilor Cartea a II-a intitulată „Despre bunuri şi despre deosebitele modificări ale proprietăţii” (art. 2.civ. 465 C. bunurile incorporale etc. un tablou etc. A) Bunuri corporale. Distincţia între bunurile mobile şi bunurile imobile 1.civ. 3. 1. se pare că între acestea nu există o categorie intermediară. servituţile.civ. Prin contrast sunt bunuri incorporale acelea care nu au o existenţă materială (corp. De altă parte. – Codul civil a aplicat criterii diferite bunurilor corporale şi incorporale. cum sunt: animalele. – Sunt consumptibile bunurile care nu pot fi folosite. ţigările. Aceasta nu semnifică neaparat că proprietatea imobiliară ar fi superioară. fie cu concursul unei forţe străine. 472 C.). 461-643). 474 C. Bunurile sunt acele lucruri care sunt utile omului şi pot fi apropriate sub forma drepturilor. ele se văd. §.). 468 C. ci doar că ea prezintă o diferenţă de regim juridic care are diverse cauze (fizice. – Bunurile fungibile sunt acelea care pot fi înlocuite unele cu altele în executarea unei obligaţii (banii. de exemplu.). Bunurile nefungibile sunt cele care nu se pot înlocui unele cu altele pentru a libera pe debitor (un cal de cursă. Acestea sunt bunurile care au o existenţă materială fiind percepute de simţurile omului. clădirile şi în general tot ce este legat de sol.). Interesul practic al acestei distincţii. fără a li se consuma substanţa. În art. adică printr-o declarare artificială a legii (art. 4. art. evidenţiază şi o a treia varietate de mobile: mobilele prin anticipaţie. bunurile mobile sunt bunurile care nu au o aşezare fixă şi stabilă fiind susceptibile de deplasare dintr-un loc în altul. Bunurile imobile sunt acele bunuri care au o aşezare fixă şi stabilă cum sunt: pământul. Pentru bunurile corporale a luat în considerare realitatea fizică. Bunuri fungibile şi bunuri nefungibile a) Definire.civ. 463. legiuitorul distinge o a treia categorie de bunuri: imobilele prin destinaţie iar art. B) Bunuri incorporale. ele sunt imobile prin obiectul la care se aplică (art.5 §. Definire. psihologice). substanţă). – Din prevederile Codului se desprinde ideea că legiuitorul acordă mai multă importanţă imobilelor decât mobilelor. 2. alimentele etc. Criteriile clasificării. Bunuri consumptibile şi bunuri neconsumptibile a)Definire. o monedă de aur veche. care stabileşte: „Toate bunurile sunt mobile sau imobile”. fie prin ele însele. nu cad sub simţuri. Noţiunea de bun. conform destinaţiei lor obişnuite. 3. adică ele sunt imobile şi respectiv mobile prin natura lor (art. le putem atinge şi pot fi posedate. Distincţii secundare 1. 471 C. acţiunile care tind la revendicarea unui imobil. Cele neconsumptibile sunt acele bunuri care pot fi întrebuinţate în mod continuu fără ca prin aceasta să se consume substanţa lor sau să fie implicată înstrăinarea. Gruparea bunurilor . lucrurile separate de sol. –După formularea art.).civ. economice.

Sunt clasice următoarele exemple: o bibliotecă (un ansamblu de volume). căpăstrul pentru cal.6 1. 489 C.) fără ca substanţa acestuia să se diminueze.civ. capital etc. b) Universalităţi de drept.). 483 C. unica universalitate de drept este patrimoniul persoanelor fizice şi juridice. Universalităţile a) Universalităţile de fapt reprezintă o grupare de bunuri mai mult sau mai puţin omogene care prin voinţa proprietarului este considerată şi tratată ca un bun unic. Test de autocontrol: Definiţi bunurile din punct de vedere juridic. Care este singura universalitate de drept? . Daţi exemplu de o universalitate de fapt. Noţiune. De exemplu.537 alin. arenzi. – Aşa cum am arătat. pietrele desprinse episodic dintr-o carieră neexploatată (art. Fructele sunt de trei feluri: naturale (de pildă. imobile prin destinaţie. dobânzi etc. – De exemplu. roata de rezervă pentru automobil. 531 C. industriale bunăoară. terenul agricol care dă anual o recoltă sau o casă care este închiriată.civ. Care sunt distincţiile secundare privind bunurile? Explicaţi. rama pentru tablou. Ce înţelegeţi prin bunuri frugifere şi de câte feluri sunt fructele. ciupercile şi fructele copacilor).civ. – De exemplu. 2) sau arborii tăiaţi izolat (art. Din litera şi spiritul Codului civil mai rezultă o regulă şi anume: imobilul faţă de mobil este întotdeauna principal iar pământul (solul) în comparaţie cu construcţiile şi plantaţiile (art. –Un bun se poate găsi cu altul într-un anumit raport juridic sau dacă anumite bunuri reunite formează un ansamblu care are existenţa sa proprie vom fi în prezenţa unei universalităţi. Productul presupune consumarea substanţei şi este produs de bunul principal la intervale neregulate. şi civile. Care este sediul materiei? Care este principala distincţie a bunurilor cuprinsă în Codul civil? Daţi exemple de mobile prin anticipaţie. o turmă (o sumă de animale) etc.). de exemplu. Numim fruct orice bun accesoriu care este produs periodic dintr-un bun principal (teren.) este bunul principal b) Bunuri frugifere şi bunuri nefrugifere. Raporturi juridice între bunuri a) Bunuri principale şi bunuri accesorii. chirii. 3. pomi. el nu se mai reproduce. cheile pentru lacăt. 2. mobile prin determinarea legii. legumele obţinute prin cultură (art.

Obligaţiile reale de a face sau obligaţiile propter rem sunt situate la limita dintre drepturile reale şi drepturile de creanţă. 3.el conferă titularului totalitatea prerogativelor. Jus utendi – Acest atribut constã în prerogativa titularului dreptului de proprietate de a se servi sau întrebuinţa bunul. folosinţa şi dispoziţia asupra unui bun. Dreptul de proprietate este un drept absolut . cu respectarea normelor în vigoare . Raporturi de vecinătate cu caracter de drepturi reale.civ. În . Analiza atributelor dreptului de proprietate 1. 586-619 C. pe de altă parte. 2. 2. Limitări ale dreptului de proprietate 1.Proprietatea este perpetuă în două sensuri : sub aspect ereditar şi sub aspectul imprescriptibilităţii. 3.Fructus este în primul rând dreptul proprietarului de a fructifica bunul sãu sau de a-l lãsa neproductiv. însã în limitele determinate de lege" . parţială sau condiţionată a bunurilor antrenează nulitatea actului (de regulă. Caracterele juridice ale dreptului de proprietate 1. şi bunurile aflate în circuitul civil în condiţii restrictive. în putere proprie şi în interes propriu.) şi servituţile legale (art. adică posesia. .El este exclusiv pentru cã puterile conferite de acest drept sunt independente de orice alte puteri ale altei persoane asupra bunului respectiv. Ea nu este lipsită de critici. Jus fruendi . B. Raporturi de vecinătate care constituie sarcini reale. Nerespectarea dispoziţiilor legale privind inalienabilitatea totală. Limitări care privesc exerciţiul atributului de dispoziţie juridică. Dreptul de proprietate este un drept perpetuu. §. 480 C. Codul civil reglementează aceste raporturi în materia servituţilor. 1.). Dreptul de proprietate este un drept exclusiv . 578-585 C. folosinţa şi dispoziţia . Ele pot rezulta din lege sau din voinţa părţilor şi se transmit o dată cu transmiterea bunului respectiv. nulitatea absolută). 4. §. Definim dreptul de proprietate ca fiind acel drept real care conferã titularului sãu posesia.civ. 2. 3. §. el este absolut pentru că este opozabil erga omnes. Jus abutendi . exclusiv şi perpetuu.de altă parte. precum şi cele alienabile condiţionat. fiind vorba despre servituţile naturale (art. potrivit cãreia: "Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura şi de a dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut. pe de o parte.conferã proprietarului dreptul de a dispune liber de bunul sãu. Aceastã liberã dispoziţie se dezvoltã pe un plan material şi pe unul juridic. Definiţie Definiţia este dată în art. Limitări ale dreptului de proprietate izvorâte din raporturile de vecinătate. – În această categorie o parte a doctrinei a inclus bunurile inalienabile definitiv sau temporar.civ. 2. A.7 Capitolul IV DREPTUL DE PROPRIETATE §.

Rechiziţia unor bunuri. Sancţiunea inconvenientelor de vecinătate constă în primul rând într-o reparaţie în natură pentru că ea se apropie cel mai mult de principiul reparării integrale. prevenirea. 5. b) este.8 unele cazuri executarea acestor obligaţii presupune luarea în considerare a raporturilor de vecinătate. În concluzie nu există un criteriu precis care să permită determinarea limitei care nu trebuie depăşită de proprietar. exerciţii şi antrenamente de mobilizare. ci cu titlu de drepturi de creanţă. Această distincţie este importantă deoarece şi răspunderea este diferită. localizarea. E. C. în principiu. aceste situaţii speciale sunt: declararea mobilizării generale sau parţiale ori a stării de război. aprecierea responsabilităţii fiind o chestiune de fapt se va face de instanţa de judecată de la caz la caz. existenţa unei vinovăţii (neglijenţă. Buna vecinătate presupune cel puţin două îndatoriri: prima. concentrări. bunuri neconsumptibile. 132/ 1997 privind rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public). Abuzul de drept – condiţiile responsabilităţii: prejudiciul. instituirea stării de urgenţă sau de asediu. Ea prezintă următoarele caractere juridice: a) priveşte. o măsură temporară care va înceta o dată cu încetarea situaţiei excepţionale şi când bunurile rechiziţionate vor trebui restituite. cu obligaţia de a despăgubi . de pildă.condiţiile responsabilităţii Prejudiciul (dauna). proprietarul care beneficiază de o anumită perspectivă deoarece pe terenul vecinului nu s-a construit nimic. – Sunt situaţii excepţionale când organele autorităţii publice sunt abilitate prin lege pentru a obliga agenţii economici. Complementar există acordarea de daune-interese. De pildă. vecinul să nu-l prejudicieze pe vecin şi a doua. Aceste două situaţii corespund pe plan doctrinar şi jurisprudenţial la două teorii: abuzul de drept şi inconvenientele anormale de vecinătate. Raporturi de vecinătate rezultate din contractele încheiate între proprietarii vecini. Limitări ale dreptului de proprietate privind folosinţa subsolului. De exemplu. Proprietarii fondurilor învecinate pot încheia diferite convenţii prin care să-şi asume unele obligaţii reciproce dar nu cu titlu de servituţi. 4. vecinul nu trebuie să-l incomodeze într-un mod intolerabil pe vecin. 1 care statuează: „Pentru lucrări de interes general. 41 alin. imprudenţă) chiar dacă ea nu apare întotdeauna cu claritate. instituţiile publice precum şi alte persoane juridice sau fizice să cedeze temporar unele bunuri mobile sau imobile forţelor destinate apărării naţionale sau autorităţilor publice. D. În unele cazuri între proprietarii fondurilor învecinate se pot naşte simple raporturi de fapt (deci fără un conţinut juridic). d) rechiziţia se face cu acordarea de despăgubiri atât în cazul rechiziţiei temporare (pentru degradarea sau devalorizarea bunului) cât şi în cazul rechiziţiei definitive (pentru valoarea bunurilor consumptibile sau perisabile). Raporturi faptice de vecinătate. Limitări ale folosinţei unor bunuri în situaţii speciale. c) este o măsură obligatorie. De altă parte sunt actele de pură facultate. Beneficiarul lor nu le poate redobândi prin justiţie şi nici nu poate invoca uzucapiunea. autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăţi imobiliare. tolerarea vecinului de a lua apă din fântâna situată pe fondul altui proprietar sau acceptarea tacită de a trece pe fondul vecin etc. Abuzul de drept în raporturile de vecinătate. cât şi pe timpul acestor situaţii (Legea nr. în principiu. lipsa unui interes serios şi legitim. înlăturarea urmărilor unor dezastre. – Această limitare este prevăzută în Constituţie în art. intenţia de a prejudicia. un proprietar se obligă faţă de vecinul său să-i permită să ia apă din fântâna aflată pe fondul său. Inconvenientele anormale de vecinătate .

dupã cum dreptul de proprietate este afectat sau nu de modalitãţi deosebim: a) drept de proprietate pur şi simplu şi b) drept de proprietate afectat de modalitãţi.dupã regimul sãu juridic dreptul de proprietate se prezintã sub douã forme: a) drept de proprietate publicã şi b) drept de proprietate privatã. întinderea.uzul. 3 . §. 4 . . Soluţionarea cererilor de expropriere este de competenţa tribunalului în raza căruia este situat imobilul. Cedarea forţată aplicată imobilelor îmbracă forma exproprierii pentru cauză de utilitate publică. afară numai pentru cauză de utilitate publică şi primind o dreaptă şi prealabilă despăgubire”. .). Tot tribunalul va hotărî şi asupra despăgubirilor cuvenite fiecăreia dintre persoanele interesate .dupã modul de dobândire: a) dreptul de proprietate dobândit prin acte juridice şi dreptul de proprietate dobândit prin fapte juridice.imobilul expropriat trece în proprietatea publicã liber de orice sarcini . De asemenea se sting drepturile de concesiune şi dreptul de folosinţã. problemele de fond privitoare la expropriere (de exemplu. prin această dispoziţie legea reglementează un nou caz de subrogaţie cu titlu particular (art. – Exproprierea produce următoarele efecte : .se sting drepturile reale principale derivate din dreptul de proprietate . 41 din Constituţie şi în Legea nr.Legea nr. Legea nr. Exproprierea propriu-zisă şi stabilirea despăgubirilor. cele nãscute din contractul de locaţiune. 2) . . Această clasificare este cea mai importantă.dupã subiectele dreptului de proprietate: a) dreptul de proprietate al persoanelor fizice şi b) dreptul de proprietate al persoanelor juridice. acestea se strãmutã de drept asupra despãgubirii stabilite de instanţã . uzufructul.9 proprietarul pentru daunele aduse solului. ea îşi găseşte actualmente reglementarea completă în art. 33/1994 reglementeazã douã drepturi în favoarea proprietarului imobilului expropriat (art. faptul că nu a fost contestată hotărârea comisiei etc. 33/1994 enumerã principalele categorii de lucrãri de utilitate publicã într-o listã nelimitativã (art. Efectele exproprierii. Instanţa va verifica dacă sunt întrunite condiţiile cerute pentru expropriere. 35-37) şi anume: dreptul de a cere şi de a obţine retrocedarea imobilului expropriat şi dreptul de preemţiune la cumpãrarea imobilului în ipoteza în care expropriatorul s-ar hotãrî sã-l înstrãineze. 481 C. 6). Utilitatea publicã se declarã pentru lucrãri de interes naţional sau pentru lucrãri de interes local (art. 2 . . Retrocedarea şi dreptul de preemţiune la cumpărarea imobilului. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. 5).civ. care stabileşte că: „Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa. superficie precum şi orice alte drepturi reale. Bunurile supuse exproprierii. Titularii acestor drepturi au drept la despăgubiri. de comodat).Sunt expropriabile numai bunurile imobile proprietate privatã. Ea este cuprinsă în art. plantaţiilor sau construcţiilor. b) dreptul de proprietate dobândit prin acte între vii şi dreptul de proprietate dobândit prin acte pentru cauzã de moarte. Exproprierea pentru cauzã de utilitate publicã Noţiune şi reglementare.în ce priveşte dreptul de ipotecã şi privilegiul imobiliar special care greveazã bunul expropriat. 5. 28 alin. – Acestea sunt reglementate în Capitolul IV al Legii nr. fără a putea repune în discuţie.se sting orice drepturi personale dobândite de alte persoane asupra imobilului expropriat (de exemplu. în principiu. Formele dreptului de proprietate În prezent distingem: 1 . abitaţie. . necesitatea acesteia. . 6. c) dreptul de proprietate originarã şi dreptul de proprietate derivatã. precum şi pentru alte daune imputabile autorităţii”. 33/1994.

prin exproprierea pentru cauzã de utilitate publicã. municipiul şi judeţul) asupra bunurilor din domeniul public de interes local.Legea nr. concesionarea. în art.pieirea bunului pe cale naturalã sau prin intervenţia omului. . confiscarea. 3 dispune cã: domeniul public este alcãtuit din bunurile prevãzute de art. 7.bunurile enumerate în anexa acestei legi. imprescriptibil şi insesizabil. Dreptul de proprietate publicã 1. 213/1998 privind proprietatea publicã şi regimul juridic al acesteia. în condiţiile legii.Dreptul de proprietate publicã este acel drept de proprietate în care atributele acestuia se exercită de către stat şi unităţile administrativ-teritoriale şi care poartã asupra bunurilor din domeniul public el fiind inalienabil. închirierea şi dreptul de folosinţã asupra unor bunuri imobile. Dobândirea şi încetarea dreptului de proprietate publicã. Obiectul dreptului de proprietate publică. . din cele stabilite prin anexa care face parte integrantã din prezenta lege şi din orice bunuri care. 6. 2. §. .. . În conformitate cu art. potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite de stat sau de unitãţile administrativ-teritoriale prin modurile prevãzute de lege. vânzarea sau schimbul pentru cauzã de utilitate publicã etc.10 §. Reglementare . Domeniul public şi domeniul privat 1. 3. 135 alin. Modalitãţile de exercitare a dreptului de proprietate publicã sunt de competenţa organelor centrale ale puterii executive pentru bunurile din domeniul public de interes naţional şi autoritãţile publice locale pentru bunurile din domeniul public de interes local. 7 din Legea nr.. 135 alin. 4 din Constituţie.pe cale naturalã . pentru retrocedarea lor foştilor proprietari sau pentru a fi vândute. 213/1998 circumscriu cu multã exactitate sfera bunurilor proprietate publicã statuând în art..este acel domeniu din care fac parte numai bunurile care alcãtuiesc obiectul dreptului de proprietate publicã a statului şi a unitãţilor administrativ-teritoriale. imprescriptibil şi insesizabil.bunurile enumerate în art. Subiecţii (titularii) dreptului de proprietate publică. Reglementãrile Legii nr. 3 alin. comoara. accesiunea. – Potrivit dispoziţiilor legale în vigoare titularii dreptului de proprietate publică sunt : . .statul cu privire la bunurile din domeniul public de interes naţional .). 5. 1 cã domeniul public este compus din urmãtoarele bunuri: . Caracterele dreptului de proprietate publicã sunt în numãr de trei: el este inalienabil. În ce priveşte modurile de încetare a dreptului de proprietate publicã. . 213/1998. pentru cauzã de utilitate publicã.trecerea unor bunuri din domeniul public în domeniul privat pentru reconstituirea dreptului de proprietate particularã. 6. dreptul de proprietate publicã se dobândeşte prin urmãtoarele moduri: . 4 din Constituţie.prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau unitãţilor administrativ-teritoriale în domeniul public.trecerea bunului în domeniul privat. Definiţie.prin achiziţii publice efectuate în condiţiile legii. În concret aceste modalitãţi sunt dreptul de administrare.prin acte de donaţie sau legate acceptate. oraşul.unităţile administrativ-teritoriale (comuna..alte moduri prevãzute de lege (de exemplu. . de organele competente atunci când bunul intrã în domeniul public. acestea sunt: . Domeniul public . 4.

4 din Legea nr. 9. exercitarea dreptului de preemţiune recunoscut statului în anumite condiţii Regimul juridic al domeniului privat – De regulă regimul juridic al bunurilor din domeniul privat este – aşa cum am mai arătat – cel de drept comun. Caracterele dreptului de proprietate privatã . dezafectarea unor bunuri proprietate publică. 31/1990 privind societãţile comerciale. 8. Legea nr.dreptul de proprietate privatã este prescriptibil. inclusiv prin crearea unor dezmembrãminte. Constituirea domeniului privat – Domeniul privat se constituie prin mijloace de drept civil (vânzare-cumpărare. Domeniul privat . apoi. domeniul privat cuprinde bunurile (mobile sau imobile) pe care statul sau unitãţile administrativ-teritoriale le au ca orice persoanã fizicã sau juridicã. 213/1998 – este alcătuit din bunurile aflate în proprietatea statului şi a entităţilor sale teritoriale şi care nu fac parte din domeniul public. – Aşa cum am arătat. 4. a moştenirilor vacante. statul şi unitãţile administrativ-teritoriale. bunurile fãrã stãpân. Bunurile care formează proprietatea privată a statului şi a unităţilor administrative-teritoriale constituie domeniul privat. Definiţie.11 . Reglementare – Dreptul de proprietate privată.este definit de obicei prin antitezã spunându-se cã el este acel domeniu din care fac parte bunurile statului care nu aparţin domeniului public. Subiectele dreptului de proprietate privatã . §. Această noţiune. 5. 213/1998. 18/1991. §. fiind alienabil. persoanele juridice de drept privat. schimb. poate fi definit ca fiind acel drept de proprietate în care prerogativele sale se exercită de către persoanele fizice. 2. calitatea de persoane juridice civile. Din domeniul privat fac parte bunurile care au încetat de a mai aparţine domeniului public. acestea din urmã având.Titulari ai acestui drept pot fi: persoanele fizice. regimul lor este reglementat de Legea nr. alte imobile şi mobilierul lor. uzucapiune.Acestea sunt urmãtoarele: . Dreptul de proprietate privatã (proprietatea privatã) 1. deşi nu o găsim în Constituţie. a primit o consacrare legală în legi organice precum Legea nr.dreptul de proprietate privatã este alienabil. Clãdirile pot fi închiriate iar terenurile arendate. aşadar. 2. testamente sau alte acte juridice. persoanele juridice de drept privat.orice alte bunuri care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite de stat sau de unitãţile administrativ-teritoriale prin modurile prevãzute de lege. În ce priveşte dreptul de proprietate privatã al persoanelor juridice cum ar fi societãţile comerciale. Obiectul dreptului de proprietate privatã .Persoanele fizice pot dispune liber de dreptul lor de proprietate. . sesizabil şi prescriptibil. 215/2001. Regimul juridic al terenurilor . 3. donaţie.dreptul de proprietate privatã este sesizabil. Legea nr. în opoziţie cu dreptul de proprietate publică. Altfel spus. de stat sau unităţile administrativ-teritoriale şi care poartă asupa bunurilor mobile şi imobile. accesiune etc. bunurile pe care statul sau unitãţile administrativteritoriale le dobândesc ca orice particular prin donaţie. statul şi unităţile administrative-teritoriale pot avea calitatea de titulari ai dreptului de proprietate privată. Domeniul privat este supus dispoziţiilor de drept comun dacã prin lege nu se prevede altfel. . Statul şi unităţile administrativ-teritoriale (Domeniul privat). Obiectul domeniului privat – potrivit art. acestea sunt proprietare asupra patrimoniului lor etc. în condiţiile legii. dacã nu sunt destinate pentru uz sau interes public.) sau prin modalităţi specifice pe care particularii nu le au (dobândirea bunurilor fără stăpân sau abandonate. clãdirile. legat.

3. Circulaţia terenurilor potrivit Legii nr. 4. proprietatea inalienabilă este o proprietate care se reduce la dreptul de a poseda şi a folosi. proprietatea anulabilă şi proprietatea comună. inalienabilitatea unui bun nu poate fi declarată prin voinţa omului. Deci soarta donaţiei va atârna de împlinirea unei condiţii rezolutorii (art.. Proprietatea inalienabilă. Modalitãţile dreptului de proprietate 1. proprietarul actual suportă restricţiile în dreptul său iar la nevoie el va fi obligat să cedeze proprietatea altei persoane. în principiu. Dar existenţa dreptului de proprietate dobândit de cel gratificat este nesigură atâta vreme cât condiţia se mai poate realiza.principiul potrivit căruia înstrăinarea terenurilor prin vânzare se va face cu respectarea dreptului de preemţiune. În acest sens Legea nr. – Deşi. În cazul în care actul translativ anulabil a fost confirmat. 54/1998 (dar şi din ansamblul legislaţiei în materie: Legea nr. caz în care bunurile se vor întoarce în patrimoniul donatorului. 54/1998. Codul civil. astfel ea se apropie de uzufruct. Aceasta deoarece nu se ştie încă dacă donatarul va supravieţui donatorului pentru ca astfel el să rămână definitiv proprietar al averii primite sau va deceda înaintea acestuia. 5. –Din cuprinsul Legii nr..proprietatea rezolubilă sau condiţională . Proprietatea anulabilã. 1019 C. considerăm că sunt situaţii când o asemenea clauză de inalienabilitate trebuie acceptată în actele translative de proprietate. proprietate comună în devălmăşie şi proprietate periodică. 10.principiul liberei circulaţii juridice a terenurilor.proprietatea afectată unui scop (proprietatea afectaţiune) . Proprietatea rezolubilã (sau condiţionalã) –Un exemplu va fi edificator: o persoană donează averea sa altuia cu condiţia că efectele donaţiei vor înceta dacă cel ce a primit gratificarea (donatarul) va înceta din viaţă înaintea donatorului.). 16/1994 a arendei etc.proprietatea inalienabilă . – Proprietatea anulabilã reprezintã acea modalitate juridicã a dreptului de proprietate care apare în situaţia în care transferul proprietãţii se face în temeiul unui act lovit de nulitate relativã (anulabil). Legea nr. coproprietate forţată şi perpetuă.12 1.civ. al vecinilor ori al arendaşilor” (art. Prin încheierea actului de donaţie are loc de îndată transferul dreptului de proprietate de la donator la donatar.proprietatea comună cu variantele ei : coproprietate obişnuită sau temporară. În ce ne priveşte considerăm că modalităţile dreptului de proprietate sunt : . §.principiul potrivit căruia înscrisul autentic este o condiţie de validitate a înstrăinării terenurilor. 54/1958 stabileşte: „Înstrăinarea. . dreptul de proprietate al dobânditorului va fi consolidat. 2. 18/1991. . se pot desprinde cel puţin trei principii majore: . . . Aceasta sub dubla condiţie ca inalienabilitatea să fie stabilită temporar şi inalienabilitatea să fie justificată de un interes serios şi legitim. Proprietatea afectată unui scop este acea proprietate care este afectată fie exclusiv. prin vânzare. În concluzie. lipsindu-i temporar dreptul de dispoziţie. .Dreptul de proprietate poate fi pur şi simplu sau afectat de modalitãţi. Preliminarii . .proprietatea anulabilă (care în sens larg este o proprietatea condiţională) . În doctrina noastră sunt cunoscute următoarele modalităţi ale dreptului de proprietate : proprietatea rezolubilă. fie de preferinţă unui scop care a fost determinat de proprietarul anterior. 5). a terenurilor agricole situate în extravilan se face cu respectarea dreptului de preemţiune al coproprietarilor. Dacã acţiunea este admisã dreptul de proprietate al dobânditorului va fi desfiinţat retroactiv.

din aceastã definiţie rezultã douã reguli şi anume: a) nici unul dintre coproprietari nu este titularul exclusiv al unei fracţiuni materiale din bunul respectiv . abstractã din dreptul de proprietate. Potrivit art. de pildă. .coproprietatea lucrurilor comune necesare sau utile pentru folosirea a douã imobile vecine. fiecare dintre aceştia având o cotã-parte idealã din dreptul de proprietate. a) Proprietatea comunã pe cote-pãrţi obişnuitã sau temporarã. –Ceea ce caracterizează această modalitate este faptul că ea nu se menţine decât prin voinţa tuturor coproprietarilor. b) Coproprietatea forţatã şi perpetuã. De aceea coproprietatea obişnuită se mai numeşte voluntară sau temporară. el va fi partajat în valoare. În mod obişnuit sistarea coproprietãţii are loc prin partaj. în devãlmãşie şi periodică. Dar mai pot fi întâlnite şi alte cazuri.coproprietatea asupra unor bunuri considerate de familie (hârtii de familie.13 Instituţia tip în care proprietatea afectată unui scop îşi are locul cel mai potrivit este fundaţia. Obligaţiile coproprietarilor. . . . definiţie. . Proprietatea comunã pe cote-pãrţi este acea modalitate a dreptului de proprietate care se caracterizeazã prin aceea cã un bun aparţine concomitent mai multor titulari. . Aşadar.). Noţiune. fracţie ordinarã sau fracţie zecimalã Proprietatea comunã pe cote-pãrţi este de douã feluri dacã avem în vedere durata coproprietãţii: . Proprietatea comunã. Cazurile de coproprietate forţatã.proprietatea comunã pe cote pãrţi (coproprietatea) forţatã şi perpetuã.în raport cu cota lor parte . A. tablouri de familie. . ei sunt obligaţi .În calitatea lor de coproprietari aceştia au şi unele obligaţii.coproprietatea asupra pãrţilor comune din clãdirile cu douã sau mai multe apartamente având proprietari diferiţi. .Proprietatea devãlmaşã a soţilor are ca obiect numai acele bunuri care au fost dobândite de ei sau de oricare dintre ei în timpul cãsãtoriei. Este o coproprietate forţatã deoarece existã şi se menţine indiferent de voinţa coproprietarilor şi este perpetuã deoarece scopul bunurilor care îi alcãtuiesc obiectul este permanent. şanţul şi gardul). Proprietatea comunã în devãlmãşie. conservarea şi administrarea bunului comun. Oricare dintre ei are libertatea de a-i pune capăt oricând cerând partajul (art. ei nu au decât un drept nedeterminat din bunurile aflate în coproprietate şi b) cã fiecare dintre coproprietari este titularul exclusiv numai pentru o cotã idealã. .proprietatea comunã pe cote-pãrţi (coproprietatea) obişnuitã sau temporarã. folosinţa şi dispoziţia asupra bunurilor comune se realizeazã de comun acord de cãtre ambii soţi. Ea poate fi: pe cote-pãrţi.coproprietatea despãrţiturilor dintre douã imobile (zidul.civ. spre deosebire de coproprietatea forţată şi perpetuă.Proprietatea comunã este acea proprietate care se caracterizeazã prin aceea cã prerogativele dreptului de proprietate aparţin împreunã şi concomitent mai multor persoane. Astfel. o liberalitate cu sarcină. . 35 din Codul familiei administrarea. exprimatã printr-un procent. cavouri şi alte lucrãri funerare). Dacă bunul aflat în coproprietate (indiviziune) nu poate fi partajat în natură. Proprietatea devãlmaşã a soţilor. 728 C. B. 6.Doctrina a reţinut urmãtoarele cazuri de coproprietate forţatã: .Dreptul de proprietate în devãlmãşie reprezintã acea proprietate comunã potrivit cãreia titularii sãi nu au determinatã o cotã-parte idealã (matematicã) din dreptul lor de proprietate. Legea instituie o prezumţie de mandat tacit reciproc între soţi.la plata cheltuielilor şi datoriilor ocazionate de întreţinerea.

este aşa numita proprietate temporară. dacă coproprietatea urbană s-a dezvoltat mult în zilele noastre. presupunând cel puţin doi titulari care pot fi persoane fizice sau juridice. ? Care sunt limitele dreptului de proprietate ? Există abuz de drept în cazul în care aţi realiza pe terenul d-voastră o construcţie care nu prezintă nici o utilitate pentru d-voastră dar în schimb aduce prejudicii vecinului ? Argumentaţi. Aşadar. servitute etc. 11. Dar excepţional. – Într-o formă arhaică această proprietate a fost cunoscută de multă vreme. Este cazul în care defunctul prin testamentul său desemnează pe cei doi nepoţi ai săi să fie proprietarii unui teren agricol. Test de autocontrol : Definiţi dreptul de proprietate. Dacã la înstrãinat el trebuie sã restituie acestuia fie preţul pe care l-a încasat (dacã este de bunã credinţã). Societăţile de turism din alte ţări au preluat aceste formule pentru a asigura mai multor turişti aceeaşi locuinţă în staţiuni celebre (pe perioade eşalonate de timp şi cu drepturi exclusive) numindu-i proprietari. fie valoarea actualã a bunului cu daune interese (dacã este de rea credinţã). Astfel. moment în care aceasta se transformã în proprietate comunã pe cote-pãrţi. De fapt. devine totuşi proprietar sau titular al unui drept real: uzufruct. semănat. la intervale regulate. Condiţii în care operează proprietatea aparentă sunt următoarele: a) buna credinţã a dobânditorului.fam. Ea a fost definită ca o „modalitate a dreptului de proprietate în cadrul căreia fiecare titular exercită în nume propriu şi în interes propriu prerogativele dreptului său de proprietate pe perioade determinate. pentru motive temeinice (art.proprietar aparent.civ. recoltat).). §. c) o eroare invincibilã . Având în vedere cã teoria aparenţei protejeazã numai terţii înseamnã cã ea nu are nici un efect în raportul proprietar adevãrat . Proprietarul aparent este obligat sã restituie adevãratului proprietar bunul (în naturã) dacã îl mai deţine. 36 alin. între care nu există nici un raport juridic”. Ce instituie partea a doua a definiţiei cuprinsă în art. Care sunt sancţiunile aplicabile abuzului de drept ? Dar inconvenientelor anormale de vecinătate ? Ce constituie proprietatea rezolubilă ? care sunt efectele îndeplinirii condiţiei rezolutorii ? Faceţi o comparaţie între proprietatea comună pe cote părţi şi proprietatea devălmaşă ? Care sunt cazurile de coproprietate forţată şi perpetuă ? Dezvoltaţi-le. Enumeraţi şi explicaţi caracterele dreptului de proprietate şi atributele sale. 480 C. 2 C. Efectele proprietãţii aparente. eroarea comunã şi invincibilã este creatoare de drept. b) o eroare comunã. care se repetă succesiv şi perpetuu. inclusiv statul.14 Proprietatea comunã devãlmaşã a soţilor înceteazã prin desfacerea sau încetarea cãsãtoriei. fiecare din ei pe câte un an (arat. În raporturile dintre adevãratul proprietar şi terţi aparenţa este creatoare de drept. există această tendinţă şi în privinţa reşedinţelor de vacanţă. Proprietatea aparentã Existã o strânsã legãturã între aparenţã şi adagiul latin error communis facit jus. deşi terţul dobânditor primeşte bunul de la o persoanã care nu are nici un drept asupra lui. Daţi exemplu de un inconvenient de vecinătate care ar putea atrage răspunderea vecinului. ea poate înceta şi în timpul cãsãtoriei. Proprietatea periodică (partajabilă în timp). Care sunt condiţiile şi efectele proprietăţii aparente ? . o aparenţã cu adevãrat serioasã poate valida actele îndeplinite fãrã drept . C.

Aceastã definiţie a detenţiei precare presupune trei condiţii şi anume: puterea de fapt . b) Elementul psihologic sau intenţional constã în intenţia sau voinţa celui care posedã de a exercita stãpânirea lucrului pentru sine. exercitatã. locatarul. Caracterele posesiei Caracterele posesiei sunt urmãtoarele: a) .prima diferenţã: putere de fapt sau existenţa unui titlu. Simplu spus: detentorul recunoaşte dreptul altuia. spre deosebire de posesie. tutorii pentru bunurile celor aflaţi sub ocrotirea lor etc. adicã ca şi cum ar fi exercitat-o proprietarul sau titularul unui alt drept real. posesorul nu.obligaţia de restituire. b) . adicã animus rem sibi habendi.puterea de drept . Detenţia a fost definitã ca fiind exerciţiul unei puteri de fapt asupra unui lucru. §. Comparaţie între detenţia precarã şi posesie. stabileşte cazurile de intervertire a detenţiei precare. Art. sunt detentori precari: depozitarul. fie cu permisiunea şi pe contul proprietarului. fie în virtutea unui titlu legal sau judiciar. nu este o stare de fapt ci o stare de drept.posesia se bazeazã pe intenţia de a poseda pentru sine.civ. §. Intervertirea detenţiei precare (titlurilor) Art. §. civ. creditorul gajist. de noi înşine sau de altul în numele nostru". Acestea sunt: . . Posesia a fost definitã ca fiind o stare de fapt generatoare de efecte juridice care constã în stãpânirea materialã sau exercitarea unei puteri de fapt de cãtre o persoanã asupra unui bun cu intenţia şi voinţa de a se comporta faţã de toţi ceilalţi ca proprietar sau titular al unui drept real. De exemplu. 3. 1. proprietatea este dreptul. 4. a) Elementul material constã din totalitatea faptelor materiale exercitate direct asupra lucrului . detenţia este o stare de drept (res juris). . Noţiune şi definiţie Posesia nu trebuie confundatã cu proprietatea. una sau alta.posesia face sã se nascã un drept probabil de proprietate sau un alt drept real. 1858 C. cãrãuşul. 2 C. 2. 5.15 Capitolul V POSESIA §.a doua diferenţã: pretenţia la proprietate sau recunoaşterea dreptului proprietarului. 1846 alin. c) . defineşte posesia astfel: "Posesia este deţinerea unui lucru sau folosirea de un drept. nu şi celor de creanţã (personale). Posesia şi detenţia precarã Detenţia precarã. Ele se diferenţiazã sensibil: . Posesia nu este decât un simplu fapt (res facti). . Elementele posesiei Pentru existenţa posesiei sunt necesare douã elemente cumulativ îndeplinite şi anume: unul material (corpus) şi altul psihologic (animus).posesia este incidentã numai drepturilor reale. §. posesia nu este decât faptul.

clandestinitatea (art. ea trebuie sã fie utilã.). 7.posesia creazã o prezumţie de proprietate în favoarea posesorului.civ.prima este prezumţia de neprecaritate. prin natura lui. .când deţinãtorul transmite posesia la altul printr-un act cu titlu universal. dacã succesorul cu titlu universal este de bunã credinţã.Viciile posesiei sunt reversul calitãţilor sale. La aceste calitãţi cerute posesiei doctrina şi jurisprudenţa a adãugat şi pe aceea de a fi neechivocã.16 . Viciile posesiei.civ.atunci când deţinãtorul lucrului prin acte de rezistenţã neagã drepturile celui de la care deţine bunul. Existã din acest punct de vedere douã reguli: .). mandatarul. neîntreruptã. 1848 C. §. Posesia se pierde prin dispariţia celor douã elemente. 1852 C. . netulburatã.).civ. 1847 C. 1855 C. Calitãţile şi viciile posesiei Pentru ca posesia sã producã efecte juridice deosebit de întrunirea celor douã elemente.civ. . este mai dificil de probat. . §.a doua regulã este prezumţia de neintervertire de titlu prevãzutã de art. Apare însã foarte logic ca posesia sã se piardã şi prin dispariţia numai a unuia dintre cele douã elemente. adicã animus domini este prezumat (art. Elementul psihologic. Bunãoarã. . şi anume: sã fie continuã.) . când bunul este furat şi deci dispare elementul corpus sau când posesia pentru sine se transformã în posesie pentru altul în care caz dispare elementul psihologic. În ce priveşte elementul material acesta poate fi exercitat fie personal de cãtre posesor.)şi echivocul. Efectele posesiei Aceste efecte sunt: .când deţinãtorul strãmutã posesia lucrului printr-un act cu titlu particular la o persoanã de bunã credinţã. Dobândirea şi pierderea posesiei Posesia se dobândeşte prin întrunirea celor douã elemente (corpus şi animus). Dovada elementului material este relativ simplã şi ea se face prin orice mijloc de probã înclusiv martori şi prezumţii. publicã şi sub nume de proprietar. Pentru a fi utilã ea trebuie sã îndeplineascã anumite calitãţi prevãzute de art. . 1854 C.când deţinãtorul lucrului primeşte cu bunã credinţã de la altã persoanã decât adevãratul proprietar un titlu translativ de proprietate cu privire la bunul pe care îl deţine. . 1851 C. . din diferite motive locatarul considerã cã el este proprietarul imobilului şi refuzã sã mai achite chiria . §.posesia imobiliarã este apãratã prin acţiunile posesorii. Dovada posesiei Ea se face prin probaţiunea celor douã elemente ale posesiei. De pildã. 9. §. Privitor la elementul psihologic. adică neviciată. ele sunt: discontinuitatea (art.posesorul de bunã credinţã al unui bun frugifer dobândeşte în proprietate fructele bunului pe care îl posedã. .civ. violenţa (art.posesia prelungitã duce prin uzucapiune la dobândirea dreptului de proprietate asupra imobilelor. depozitarul etc. 8. 6. fie prin reprezentant (de exemplu. acesta trebuie sã fie prezent în mod nemijlocit în persoana posesorului şi nu a reprezentantului.civ.

acţiunea negatorie. §. Sunt acţiuni petitorii: acţiunea în revendicare. acţiunea confesorie Acţiunea în grãniţuire este acţiunea prin care titularul ei solicitã instanţei de judecatã sã stabileascã prin semne exterioare linia despãrţitoare între cele douã fonduri vecine. . Acţiunea în grãniţuire. uzufructuar şi chiar de cãtre posesor. Ea poate fi exercitatã de cãtre proprietar. Acţiunea negatorie este acţiunea prin care reclamantul titular al dreptului de proprietate contestã (neagã) pârâtului cã ar avea un drept de uzufruct. Cum se numeşte operaţiunea juridică prin care poţi ca din detentor precar să devii posesor? Identificaţi art. Prin ce este apărată posesia ? Poate fi admisibilă o acţiune în complângere intentată de posesor împotriva proprietarului ? Ce are la îndemână proprietarul dacă a pierdut o acţiune în reintegrare ? De ce ? Capitolul VI APÃRAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ŞI A CELORLALTE DREPTURI REALE §. 3. . din Codul civil care instituie cazurile acestei operaţiuni.) şi mijloace directe sau specifice care sunt aşa-numitele acţiuni reale. acţiunea negatorie. 2. Noţiune. al unui drept de superficie. definire.Acţiunea în revendicare este acea acţiune realã prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului sãu. un drept de abitaţie sau un drept de servitute asupra unui bun proprietatea sa şi. în rãspundere contractualã. acţiunea confesorie şi acţiunea în prestaţie tabularã. sã înceteze exercitarea sa nelegitimã Acţiunea confesorie este acţiunea prin care reclamantul cere instanţei sã stabileascã cã el este titularul unui drept de uzufruct. Aceste mijloace directe sunt acţiunile petitorii şi acţiunile posesorii. Acţiunile petitorii sunt acele acţiuni prin care reclamantul cere instanţei de judecatã sã statueze cã el este titularul dreptului de proprietate sau al altui drept real cu privire la un anumit bun. §. nu însã şi de cãtre detentorii precari. cere instanţei de judecatã sã i se recunoascã dreptul de proprietate asupra bunului şi restituirea acestuia de la posesorul neproprietar. Acţiunea în revendicare 1. în consecinţã. un drept de superficie. 1.17 Test de autocontrol : Ce reprezintă posesia raportat la proprietate ? Care sunt caracterele şi elementele ei ? Ce condiţii trebuie să îndeplinească posesia pentru a-şi produce efectele ? Articolul. al unui drept de uz sau abitaţie ori al unui drept de servitute cu privire la un bun şi sã-l oblige pe pârât (proprietar sau altã persoanã) sã-i permitã exercitarea netulburatã. Consideraţii preliminarii Mijloacele de apãrare a dreptului de proprietate au fost grupate în douã categorii: mijloace indirecte sau nespecifice precum acţiunile în justiţie întemeiate pe drepturile de creanţã (acţiunile în executarea contractelor. acţiunea în grãniţuire. Cum se probează elementul psihologic al posesiei ? Faceţi o comparaţie între posesie şi detenţia precară. un drept de uz. în restituirea plãţii nedatorate etc.

prevede cã: "Lucrurile mişcãtoare se pescriu prin faptul posesiunii lor fãrã sã fie trebuinţã de vreo scurgere de timp". fie cã a fost dobândit de un terţ. Dispoziţiile art.civ. dupã caz. Efectele acţiunii în revendicare.18 2. De fapt art. Revendicarea bunurilor mobile este diferitã dupã cum pârâtul este un posesor de rea credinţã. ele nu se restituie dar posesorul este în drept sã ridice acele lucruri fãrã însã a deteriora bunul respectiv. . în principiu.acţiunea în revendicare este. un hoţ sau un gãsitor sau.Atunci când acţiunea în revendicare este admisã instanţa prin hotãrâre judecãtoreascã va recunoaşte reclamantului dreptul de proprietate şi pe cale de consecinţã va dispune obligarea pârâtului la restituirea bunului (cu toate accesoriile lui) reclamantului sau.civ. 1909 C. atunci pârâtul este obligat sã-i plãteascã reclamantului un echivalent bãnesc. Acest principiu decurge din caracterul perpetuu al dreptului de proprietate care nu se stinge prin neuz indiferent de timpul cât titularul sãu nu l-a exercitat. 4. Cheltuielile necesare sunt acelea fãcute pentru conservarea bunului. imprescriptibilã. 3. dimpotrivã. . 1909 C.ea este o acţiune petitorie. A doua problemã: acţiunea în revendicare este.B. Revendicarea bunurilor mobile 1.este o acţiune realã . fie expropriat).civ. §. Cheltuielile utile sunt acelea care deşi nu erau necesare au avut ca efect sporul de valoare sau creşterea gradului de utilitate a bunului. formuleazã regula cã în materia bunurilor mobile posesia de bunã credinţã valoreazã titlul de proprietate. imprescriptibilã sub aspect extinctiv. N. Pentru atenuarea dificultãţilor referitoare la proba dreptului de proprietate doctrinarii jurisprudenţa au cristalizat câteva reguli care se învârt în jurul noţiunilor de titlu şi de posesie şi impun o comparaţie a acestora şi anume : titlu contra titlu. Atât posesorul de bunã credinţã cât şi cel de rea credinţã au dreptul de a cere reclamantului-proprietar restituirea cheltuielilor necesare şi a celor utile pe care le-au fãcut cu privire la bunul respectiv. 1909 C. Dacã bunul revendicat a produs fructe regimul lor va fi în funcţie de buna sau reaua credinţã a posesorului. 2. . Revendicarea bunurilor imobile Ea pune în discuţie douã probleme: proba dreptului de proprietate şi caracterul imprescriptibil al acţiunii în revendicare. 5. trebuie ca fãrã ele conservarea bunului sã nu fi fost cu putinţã. un posesor de bunã credinţã.Revendicarea bunurilor mobile este esenţial deosebitã de revendicarea bunurilor imobile. 1) Prima problemã: proba dreptului de proprietate (probatio diabolica) incumbã reclamantului care pretinde cã este proprietarul imobilului. Dacã restituirea în naturã nu mai este posibilã (fie cã bunul a pierit. pot fi invocate numai de terţul dobânditor care cu bunã credinţã a dobândit bunul de la un detentor precar cãruia adevãratul proprietar i l-a încredinţat de bunã voie. în principiu. Caracterele acţiunii în revendicare:. îl va obliga pe pârât de a se abţine a mai aduce atingere exerciţiului dreptului de proprietate. 1909 C. §. Cheltuielile voluptorii (de plãcere sau de înfrumuseţare) sunt acelea pe care posesorul lea fãcut pentru plãcerea sa personalã.. Art.civ. Regula prevãzutã de art. . titlu contra posesie şi posesie contra posesie.

. 1910 C.este un drept incesibil ceea ce înseamnã cã el nu poate fi transmis prin acte şi fapte juridice între vii ori pentru cauzã de moarte.civ. . Test de autocontrol : Care sunt mijloacele de apărare ale dreptului de proprietate şi altor drepturi reale : clasificare. 1909 alin. dreptul de uz. Caracterele uzufructului sunt urmãtoarele: . 3. Uzufructul este reglementat de art. dreptul de abitaţie. 2 suferã o excepţie înscrisã în art. 1909 alin. – Regula înscrisă în art.este un drept esenţialmente temporar . 2 C. "cel ce a pierdut sau cel cãruia i s-a furat un lucru poate sã-l revendice în curs de 3 ani din ziua când l-a pierdut sau i s-a furat de la cel care îl gãseşte rãmânând acestuia recurs în contra celui de la care îl are". Obiectul dreptului de uzufruct. Regula instituitã de art. 1.civ. deci.civ. . este inaplicabilã în cazul bunurilor pierdute sau furate.Potrivit Codului civil "Uzufructul se poate stabili pe tot felul de bunuri. .civ. 520). corporale sau incorporale. 2. proprietarul originar nu poate sã ia lucrul înapoi decât întorcând posesorului preţul ce l-a costat". fungibile sau . 1 referitor la prescripţia achizitivă ? Care sunt regulile aplicabile revendicării mobiliare? Capitolul VII DEZMEMBRÃMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE §. Definiţie. dreptul de servitute. Ele sunt opozabile atât terţilor cât şi proprietarului. În ce constă acţiunea confesorie ? Cine poate exercita acţiunea negatorie ? Explicaţi revendicarea imobiliară. 1909 alin. Reguli derogatorii prevãzute de art. mobile şi imobile" (art. 1 C.uzufructul se poate constitui nu numai asupra unui lucru ci şi asupra unui drept . Dezmembrãmintele dreptului de proprietate sunt: dreptul de uzufruct.civ. dreptul de superficie §. . . Se poate.Potrivit art. 2.19 2. 2. Textul reprodus are în vedere situaţia în care bunul se aflã în posesia unui terţ dobânditor de bunã credinţã care a dobândit bunul de la hoţ sau gãsitor.este un drept asupra bunului sau bunurilor aflate în proprietatea altuia (ius in re alliena) .Uzufructul 1. spune că uzufructul este un drept real de folosinţă şi posesie asupra lucrului altuia. . care statueazã cã: "Dacã posesorul actual al lucrului furat sau pierdut l-a cumpãrat la bâlci sau la târg sau la o vindere publicã sau de la un negustor care vinde asemenea lucruri. 517-564 C. caractere. Care este contradicţia cuprinsă în art. dezmembrãmintele proprietãţii sunt drepturile reale rezultate prin desprinderea ori limitarea unor atribute din conţinutul dreptului de proprietate asupra bunurilor. Consideraţii generale Aşadar.Uzufructul este acel drept real principal care conferã titularului sãu (numit uzufructuar) atributele de posesie şi folosinţã asupra bunului ce aparţine altei persoane (numit nud proprietar) cu obligaţia de a conserva substanţa.pe durata sa uzufructul acordã proprietarului bunului puteri reduse . 1909 alin. 1910 C.

Culegerea fructelor poate fi fãcutã numai în naturã iar dacã acestea depãşesc trebuinţele . uzufructuarul este obligat sã se foloseascã de lucru ca un bun proprietar conform art. atunci când uzufructuarul dobândeşte şi nuda proprietate. . grâne. Dreptul de uz este acel drept real principal care conferã titularului atributele de posesie şi folosinţã asupra unui bun proprietatea altuia dar numai pentru nevoile sale şi ale familiei . calitate şi valoare ori preţul.prin abuz de folosinţã dacã prin acest abuz uzufructuarul a provocat stricãciuni fondului . Obligaţiile nudului proprietar sunt: . uzufructuarul este obligat de a da cauţiune . Drepturile şi obligaţiile nudului proprietar.o obligaţie negativã de a nu aduce atingere exercitãrii de cãtre uzufructuar a drepturilor sale. uzufructuarul poate dispune de ele dar la sfârşitul uzufructului trebuie sã le restituie în aceeaşi cantitate. 7. Stingerea uzufructului are loc în urmãtoarele cazuri: .La încetarea uzufructului principala obligaţie a uzufructuarului este aceea de a restitui proprietarului posesia bunului respectiv. deoarece constituirea uzufructului prin lege a fost abrogatã.în cazul în care lucrul a pierit în totalitate. 3.În privinţa drepturilor distingem: . uzufructuarul are dreptul de a ceda beneficiul (emolumentul) dreptului sãu de uzufruct dar nu însuşi acest drept . 557 C. Actualmente.el are dreptul sã cearã predarea în folosinţa sa a bunului supus uzufructului .dreptul proprietarului de a dispune de lucru dar numai cu respectarea atributelor care revin uzufructuarului. 3.la împlinirea termenului pentru care a fost constituit. acţiunea în revendicare sau acţiunile posesorii). pentru protejarea dreptului sãu uzufructuarul are la îndemânã acţiunile posesorii. Dreptul de uz şi de abitaţie 1. ca şi cum le-ar fi cauzat el însuşi. . .civ . când uzufructul are ca obiect bunuri care se consumã prin folosinţã (bani. . 6.uzufructul se stinge prin neuz sau prin prescripţie extinctivã. statueazã cã "uzufructul se stabileşte prin lege şi prin voinţa omului". . adicã prin consolidarea dreptului (art.). obligaţia de a aduce la cunoştinţa nudului proprietar orice încãlcãri sau uzurpãri ale dreptului celui din urmã. cazul în care uzufructul s-a stins prin consolidare sau prin pieirea totalã a bunului din cauze neimputabile uzufructuarului. 541 C. §. uzufructuarul are dreptul sã se foloseascã de bun precum şi de a-i culege fructele. Constituirea uzufructului prin voinţa omului se poate face în douã moduri: prin convenţie şi prin testament.civ. . 4.20 nefungibile.civ. 518 C. 5.civ.prin moartea uzufructuarului. . În ce priveşte obligaţiile uzufructuarului aici vom distinge : uzufructuarul are obligaţia de a proceda la inventarierea mobilelor şi a constata starea imobilelor (art. în caz contrar el va rãmâne rãspunzãtor pentru toate daunele ce ar putea rezulta pentru proprietar. Drepturile şi obligaţiile uzufructuarului.Art. bãuturi). fie prin uzucapiune.). dreptul proprietarului de a exercita toate acţiunile care privesc proprietatea lucrului supus uzufructului (de exemplu. 540 C. .o obligaţie de garanţie prin care nudul proprietar trebuie sã-l garanteze pe uzufructuar împotriva evicţiunii. Lichidarea uzufructului. el poate fi dobândit fie prin voinţa omului (act juridic). Constituirea dreptului de uzufruct. De regulã el se constituie numai asupra bunurilor neconsumptibile deoarece uzufructuarul are obligaţia de a conserva substanţa bunului. . excepţie.

civ. . Clasificarea servituţilor. Dreptul de uz se stinge în aceleaşi condiţii ca şi uzufructul (art.).civ. de pildã: servitutea de trecere.servitutea este un drept perpetuu .) etc. §.civ.).civ. C. 2 C.civ.Urmãrind prevederile Codului civil deosebim urmãtoarele servituţi: A. o cãrare.) dar de acest drept vor putea beneficia şi moştenitorii uzuarului dacã aşa s-a convenit prin convenţie. 622 alin. Caracterele dreptului de servitute sunt urmãtoarele: . 565 C. . 2. 577 C. 2. Dreptul de servitute este un drept real principal. .servitutea este un drept imobiliar .).Dupã originea sau modul lor de constituire (art. servitutea de scurgere a apei de ploaie (art.Dupã felul în care se manifestã: a) servituţi aparente fiind acelea care se cunosc datoritã unor semne exterioare..Aşa numitele servituţi naturale sunt urmãtoarele: .).Dupã obiectul lor servituţile se clasificã în: a) servituţi pozitive şi negative. el este. .). 611 C. b) servituţi necontinue pentru a cãror existenţã şi exercitare este necesarã fapta omului. D.) servituţile se împart în: a) servituţi naturale adicã acelea care îşi au originea în situaţia naturalã a fondurilor. 4.. Titular al dreptului de uz nu poate fi decât o persoanã fizicã. Dreptul de abitaţie este un drept real imobiliar care are ca obiect o locuinţã şi conferã titularului posesia şi folosinţa acelei locuinţe pentru el şi pentru familia sa.civ. Dreptul de uz se dobândeşte prin convenţie. servitutea de a paşte animalele.civ.Dupã modul lor de exercitare distingem: a) servituţi continue pentru a cãror exercitare şi existenţã nu este nevoie de fapta actualã a omului. imobile care aparţin unor proprietari diferiţi. 578 C.). cum ar fi o fereastrã.21 titularului dreptului şi ale familiei sale. 621 C. Dreptul de servitute 1.civ.). uzucapiune sau prin destinaţia proprietarului.) care se constituie prin convenţie. Servituţile naturale şi servituţile legale. 616 C.servitutea este indivizibilã . servitutea de a lua apã din fântânã (art. b) servituţi urbane sau rurale (art. Servituţile naturale. Acestea sunt cele stabilite de lege precum: servitutea de vedere (art.)..3 C. b) servituţile legale.civ. B. 2 C. un canal (art. b) servituţi neaparente sunt acelea a cãror existenţã nu poate fi cunoscutã printr-un semn exterior. cum este servitutea de a nu clãdi sau zidi decât pânã la o anumitã distanţã sau înãlţime sau cea de a nu planta la o distanţã mai micã decât cea prevãzutã de lege etc. un drept de uz care are ca obiect o locuinţã. el are un caracter personal.servitutea este un drept real . de exemplu: servitutea de scurgere a apelor naturale (art. 622 C. perpetuu şi indivizibil constituit asupra unui imobil numit fond aservit sau dominat pentru uzul şi utilitatea altui imobil numit fond dominant. servitutea de îngrãdire a proprietãţii (art. urmãritã sau ipotecatã independent de fondul al cãrui accesoriu este. 622 alin.. servitutea de vedere (art. servitutea picãturilor din streaşinã etc. 578 C. 622 alin. servitutea de trecere (art. aşadar. testament şi uzucapiune. Exemplu. ele se mai numesc servituţi veritabile sau propriu-zise. Definiţie. 578 C. servitutea izvorului (art. o uşã. ele nu pot fi înstrãinate.civ. 3.civ.civ. 620-643 C. testament. ..) dupã cum ele sunt constituite în folosul unei clãdiri sau al unui teren.servitutea nu poate fi înstrãinatã.. c) servituţi stabilite prin fapta omului (art.civ.

el nu poate face nimic pentru a scãdea sau îngreuna întrebuinţarea servituţii. Exercitarea dreptului de superficie. este un drept imprescriptibil aşa încât acţiunea confesorie poate fi oricând intentată. e) servitutea de trecere (art.civ. 4. este un drept care conferã superficiarului un drept de folosinţã asupra terenului pe care se aflã construcţiile sau plantaţiile .). b) servitutea izvoarelor (art. Exercitarea dreptului de servitute.) .prin renunţarea dreptului la servitute.civ. b) distanţa şi lucrãrile intermediare cerute pentru unele construcţii .). De regulã constituirea acestui drept se face prin convenţie încheiatã între constructor şi proprietarul terenului pe care s-a ridicat construcţia. . este un drept perpetuu . 620-643 C.Dreptul de superficie este acel drept real principal care constã în dreptul de proprietate al unei persoane numitã superficiar asupra construcţiilor. . Constituirea dreptului de superficie.) . şi sunt singurele servituţi veritabile. 9.civ. c) dreptul de grãniţuire (art.Dreptul de superficie se dobândeşte prin titlu.prin neuz sau prescripţie extinctivã ceea ce înseamnã cã ea nu se exercitã timp de 30 de ani.22 a) servitutea de scurgere a apelor naturale (art. . 586-619 C.civ. 615 C. 5.). prin uzucapiune sau prin lege. pãdurilor. §.civ. Servituţile legale. c) servitutea de vedere (art. plantaţiilor sau altor lucrãri care se aflã pe un teren care aparţine altei persoane şi asupra cãruia superficiarul are un drept de folosinţã . .civ. . 575-583 C. prin uzucapiune. 584 C. 578 C. sunt reglementate servituţile legale şi anume: a) distanţa plantaţiilor .Aceste servituţi sunt reglementate în art. cele aeronautice ca şi servituţi de utilitate publicã Servituţile stabilite prin fapta omului.prin revocarea. f) prin legi speciale sunt reglementate şi alte servituţi în domeniul apelor. plantaţiilor sau al lucrărilor executate.prin confuziune adicã prin reunirea ambelor fonduri în patrimoniul aceluiaşi proprietar. .prin pieirea fondului aservit. – Superficiarul este proprietarul construcţiilor.Drepturile şi obligaţiile generale ale proprietarului fondului dominant sunt: de a face toate lucrãrile necesare pentru conservarea şi exercitarea servituţii. Definiţie. 2. adevãrate dezmembrãminte ale dreptului de proprietate. .Dreptul de servitute se poate stinge în urmãtoarele moduri: .proprietarul aservit are obligaţia de a face unele cheltuieli .) . . Dreptul de superficie 1. prin destinaţia proprietarului 8. 617-619 C. . Aşadar el exercită asupra acestora atributele dreptului de . 611-614 C. Stingerea servituţilor. 3. rezilierea sau anularea dreptului care a întemeiat servitutea.civ. el este un drept real imobiliar. d) dreptul de îngrãdire (art.civ). d) picãtura streaşinilor (art.În art. de a nu face lucrãri care ar antrena schimbãri împovãrãtoare pentru fondul aservit. 585 C. .este un drept real imobiliar având ca obiect construcţii. Drepturile şi obligaţiile generale ale proprietarului fondului aservit: . Caracterele juridice ale dreptului de superficie: . Constituirea servituţilor : prin titlu.civ. plantaţii sau lucrãri aşezate pe sol.

655 C. cã "proprietatea se mai dobândeşte prin accesiune sau incorporaţiune. plantaţiei sau lucrãrii respective . 3) prin expropriere.prin convenţie. . d) dupã situaţia juridicã a bunului în momentul dobândirii deosebim moduri originare şi moduri derivate de dobândire a proprietãţii. Test de autocontrol : Ce înseamnă şi care sunt dezmembrămintele dreptului de proprietate ? Identificaţi în Codul civil şi enumeraţi servituţile naturale. §. succesiune. dreptului de proprietate şi celorlalte drepturi reale. deopotrivã.23 proprietate.moduri de dobândire universalã sau cu titlu universal şi moduri de dobândire cu titlu particular . 5. . uzucapiune . prin lege şi prin ocupaţiune". Aceste moduri generale de dobândire a dreptului de proprietate sunt aplicabile. 2. prin legate. dezmembrãminte. prin prescripţie. 644 C. c) dupã momentul în care se produce efectul dobândirii dreptului de proprietate deosebim moduri de dobândire între vii şi moduri de dobândire pentru cauzã de moarte . folosinţa şi dispoziţia. Noţiuni introductive Art. Care sunt modalităţile de constituire ale uzufructului ? Ce drepturi şi obligaţii are uzufructuarul ? Dar nudul proprietar ? Faceţi o comparaţie între uzufruct şi servitute. adică posesia. Dreptul de proprietate publicã poate fi dobândit numai în temeiul legii. Definiţi dreptul de superficie şi explicaţi cum se exercită acest drept. Asupra terenului are doar un drept de folosinţă circumscris scopului exercitării acestui drept (inclusiv ridicarea construcţiei. 1. Dreptul de superficie este transmisibil prin orice act juridic . el poate fi grevat de sarcini reale sau de dezmembrăminte ale dreptului de proprietate.şi proprietar al construcţiei. Capitolul VIII MODURILE DE DOBÂNDIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE ŞI A CELORLALTE DREPTURI REALE §. Stingerea dreptului de superficie.civ. prin convenţie şi prin tradiţiune" iar art. plantaţia sau lucrarea au pierit sau a fost desfiinţatã de superficiar şi 2) când proprietarul terenului devine . el poate constitui obiectul urmăririi silite imobiliare. b) dupã caracterul dobândirii deosebim moduri de dobândire cu titlu oneros şi moduri de dobândire cu titlu gratuit .Acest drept înceteazã în urmãtoarele douã situaţii: 1) când construcţia. statueazã: "Proprietatea bunurilor se dobândeşte şi se transmite prin succesiune.civ. O dată cu înstrăinarea construcţiei se va transmite dobânditorului şi dreptul de folosinţă asupra terenului. Clasificarea modurilor de dobândire a drepturilor reale Modurile de dobândire a drepturilor reale pot fi clasificate în funcţie de mai multe criterii: a) dupã întinderea dobândirii dreptului existã: .

Prin tradiţiune înţelegem remiterea.civ. 5. 2. 477 şi 646 C. avulsiunea.). plantaţiilor sau altor lucrări făcute de un proprietar pe terenul său cu materialele aflate în proprietatea altei persoane şi b) accesiunea construcţiilor. În prezent ea are o sferã de aplicare restrânsã. 488 C. accesiunea animalelor sãlbatice şi accesiunea albiei pãrãsite.civ.Aceasta presupune unirea a douã bunuri mobile care aparţin la proprietari diferiţi ori confecţionarea sau obţinerea unui bun de cãtre o persoanã prin munca sa folosind materialele altuia. Acestea sunt: a) accesiunea construcţiilor. Bunurile imobile nu sunt supuse acestui mod de dobândire a proprietãţii. §. 1 C. . Doctrina a apreciat cã în aceastã categorie ar intra: apa de bãut dintr-un izvor natural. 3. 6. Accesiunea imobiliarã artificialã. 492 C. Accesiunea se clasificã dupã obiectul ei în: accesiune imobiliarã (naturalã şi artificialã) şi accesiune mobiliarã. Aplicarea acestui principiu în materia vânzãrii este reflectatã de art. predarea materialã a unui bun. §. Art. în alte cuvinte este vorba de principiul consensualismului. §. Dar potrivit art. Hotãrârea judecãtoreascã . Accesiunea imobiliarã naturalã . plantaţie sau lucru fãcut în pãmânt sau asupra pãmântului sunt prezumate a fi fãcute de proprietarul acelui pãmânt cu cheltuiala sa şi cã sunt ale lui pânã ce se dovedeşte din contra". Accesiunea sau incorporaţiunea Accesiunea este încorporarea sau unirea unui lucru cu un alt lucru fiecare având proprietari diferiţi. stabileşte cã "Orice construcţie.Ea se realizeazã prin intervenţia omului. plantaţiilor sau altor lucrări făcute de o persoană cu materialele sale pe un teren aflat în proprietatea altuia (art. 1. condiţie esenţialã în contractul de donaţie. Convenţia sau contractul ca mod de dobândire a dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi reale În materie opereazã principiul potrivit cãruia transmisiunea dreptului de proprietate ori constituirea dreptului real are loc în momentul încheierii contractului. Accesiunea mobiliarã.civ.civ. Art.civ). 493-494 C. 494 C. stabileşte cã: "Tot ce se uneşte şi se încorporeazã cu lucrul se cuvine proprietarului lucrului". apa dintr-un izvor pentru trebuinţele casnice. De la principiul expus există şi excepţii. prin ea are loc transferul dreptului de proprietate în cazul darurilor manuale (adicã a unor donaţii curente) înlocuind astfel forma înscrisului autentic. Tradiţiunea Ea constituie un alt mod de dobândire a proprietãţii. specificaţiunea şi confuziunea sau amestecul. a unui bun fãrã stãpân.Ea presupune unirea sau încorporarea a douã bunuri având proprietari diferiţi fãrã intervenţia omului. Codul reglementeazã douã cazuri de accesiune imobiliarã artificialã (art. 494 C. 7. bunurile fãrã stãpân sunt în proprietatea statului. În Codul nostru civil sunt reglementate trei cazuri de accesiune mobiliarã: adjuncţiunea.civ. 3. Codul civil reglementeazã urmãtoarele cazuri de accesiune naturalã: aluviunea. Art.civ. . 1295 alin.24 §. §. Ocupaţiunea (ocuparea) Acest mod de dobândire a proprietãţii constã în luarea în posesie a unui bun care nu aparţine nimãnui. distinge însã douã cazuri dupã cum constructorul a fost sau nu de bunã credinţã. . insulele şi prundişurile. vânatul sau peştele când sunt dobândite legal. 4.

statueazã cã "Cel ce câştigã cu bunã credinţã şi printr-o justã cauzã un nemişcãtor determinat. Joncţiunea posesiilor. .Ea este reglementatã de art. potrivit legii. 4. va prescrie proprietatea aceluia prin 10 ani dacã adevãratul proprietar locuieşte în raza teritorialã a tribunalului unde se aflã nemişcãtorul şi prin 20 de ani dacã locuieşte afarã din acea razã teritorialã". 115/1938 reglementeazã douã cazuri de uzucapiune şi anume: uzucapiunea tabularã şi uzucapiunea extratabularã (art.civ. bunul sã fie un bun imobil individual determinat. .posesia sã fie exercitatã neîntrerupt timp de 30 de ani indiferent dacã posesorul este de bunã sau de rea credinţã.Uzucapiunea sau prescripţia achizitivã este acel mod originar de dobândire a proprietãţii sau a altor drepturi reale privind un bun imobiliar prin posesia sa de cãtre o persoanã în condiţiile şi termenul prevãzute de lege. 1895 C. Uzucapiunea în sistemul cãrţilor funciare. . . sintagma "fãrã cauzã legitimã" înseamnã un titlu nevalabil. 115/1938. fãrã trecerea unui interval de timp . 27 din Legea nr. Noţiune şi justificare. . 27 şi 28 din lege).1895-1899 C.). timp de 10 ani. stabileşte cã: „Orice posesor are facultatea. Uzucapiunea de 30 de ani (art.civ. 115/1938 şi nu Codului civil.Uzucapiunea se aplicã numai bunurilor imobile.) are loc atunci când sunt îndeplinite douã condiţii: .Prin aceasta înţelegem unirea posesiei uzucapantului (a posesorului actual) cu intervalul de timp cât posesia a fost exercitatã de cãtre autorul sãu cu scopul de a dobândi dreptul de proprietate prin uzucapiune. bunurile mobile dobândindu-se în baza art. 8.civ. Art. 6. Uzucapiunea în sistemul Codului civil. Art. Exemplu: ordonanţa de adjudecare prin care se definitiveazã executarea silitã constând în vânzarea prin licitaţie publicã a unor bunuri. 1909 C.posesia sã se întemeieze pe un just titlu .25 Hotãrârea judecãtoreascã constituie un mod de dobândire a dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale numai atunci când ea are un caracter constitutiv sau atributiv de drepturi.drepturi reale care pot fi dobândite prin uzucapiune.civ. sã uneascã posesia sa cu posesia autorului sãu”. . Uzucapiunea în aceste teritorii este supusã Legii nr. prin însuşi faptul posesiei lor cu bunã credinţã.Sistemul de publicitate imobiliarã prin cãrţile funciare se aplicã în Transilvania. Uzucapiunea extratabularã. 1860 C. Uzucapiunea (prescripţia achizitivã) 1.posesia sã fie utilã (adicã o posesie propriu-zisã şi neviciatã). Uzucapiunea de 10 pânã la 20 de ani (art. Acest text de lege prevede cã: persoana care a posedat un bun imobil în condiţiile legii timp de 20 de ani de la moartea titularului dreptului de proprietate care a fost înscris în cartea funciarã. . posesia sã fie de bunã credinţã. 115/1938 care prevede cã în cazul în care s-au înscris în cartea funciarã . Ea implică elementul timp.fãrã cauzã legitimã . Uzucapiunea tabularã (sau prin convalescenţa titlului) este reglementatã de art. . 1840 C. 5. §. ele vor rãmâne valabil dobândite dacã titularul dreptului le-a posedat cu bunã credinţã.civ.Uzucapiunea dupã Codul civil este de douã feluri şi anume: uzucapiunea de 30 de ani şi uzucapiunea de 10 sau de 20 de ani ori de 10 pânã la 20 de ani. Banat şi Bucovina. Condiţii : . Legea nr. spre a putea opune prescripţia. Domeniul de aplicare al uzucapiunii. în acest caz cumpãrãtorul sau adjudecatarul devine proprietar. 28 din Legea nr. poate cere întabularea dreptului în favoarea sa. 2.

Întreruperea şi suspendarea cursului uzucapiunii. aceştia au dreptul sã solicite revocarea renunţãrii prin acţiunea paulianã. conform art. în douã cazuri:. 1864 C.Prin publicitate imobiliarã se înţelege totalitatea mijloacelor juridice prin care se evidenţiazã situaţia materialã şi juridicã a imobilelor în mod public pentru a se ocroti circuitul lor civil.când posesorul este şi rãmâne lipsit mai mult de un an de posesia bunului indiferent cine este autorul deposedãrii. 1. Scopul publicitãţii imobiliare. Ce situaţii distingem în cadrul accesiunii imobiliare artificiale şi cum se soluţionează acestea. ziua fiind de 24 de ore. Dimpotrivã. 2) posesorul actual sã fi dobândit posesia bunului de la autorul sãu pe baza unui raport juridic. . cît şi securitatea juridică dinamică. prin faptul că ea conferă celor interesaţi date certe cu privire la situaţia juridică a imobilelor. 9. De câte feluri este uzucapiunea ? Care sunt regulile aplicabile uzucapiunii după Codul civil ? Dar uzucapiunii extratabulare? Ce act normativ reglementează pe viitor uzucapiunile începute şi neîmplinite până la intrarea în vigoare a Legii nr. Uzucapiunea trebuie invocatã pe cale de acţiune în justiţie sau pe cale de excepţie..când bunul cu privire la care se exercitã posesia este declarat imprescriptibil de lege.El se calculeazã pe zile. . Ea începe la miezul nopţii şi se terminã la miezul nopţii urmãtoare.Aceste cazuri sunt prevãzute de Decretul nr. . dar acest efect este retroactiv ceea ce înseamnã cã uzucapantul devine proprietar din chiar momentul în care a început sã curgã termenul de prescripţie. Identificaţi articolele din Codul civil aplicabile accesiunii imobiliare naturale. . . 7.Prin împlinirea uzucapiunii se naşte dreptul de proprietate al uzucapantului şi concomitent se stinge dreptul de proprietate al fostului proprietar. Test de autoevaluare : Care sunt modurile de dobândire a dreptului de proprietate ? Clasificaţi-le.Prin publicitatea imobiliară se realizează atît securitatea juridică statică.Pe teritoriul ţãrii noastre existã urmãtoarele sisteme de publicitate imobiliarã: . Ziua în care începe prescripţia nu intrã în calcul iar prescripţia se încheie la miezul nopţii ultimei zile a termenului prevãzut de lege. ea este incidentã. Creditorii uzucapantului pot invoca şi ei uzucapiunea pe calea acţiunii oblice. . 7/1976 ? Capitolul IX PUBLICITATEA IMOBILIARÃ §. 8. 167/1958 privind prescripţia extinctivã. întreruperea naturalã este specificã numai prescripţiei achizitive.civ. Sistemele de publicitate imobiliarã. prin aceea că atestă existenţa drepturilor imobiliare ale persoanelor fizice şi juridice. sau dacã renunţarea s-a fãcut în frauda intereselor creditorilor. Efectele uzucapiunii. Calculul termenului de prescripţie. Consideraţii generale Definire.26 Condiţii :1) sã existe o posesie propriu-zisã..

sistem care este reglementat de Codul civil şi Codul de procedurã civilã.F. Transcrierile se fac în registrul de transcrieri.27 . 242/1947 şi de unele dispoziţii ale Legii nr. Banat şi Bucovina. Cuprinsul cãrţilor funciare. §. Sistemul cãrţilor funciare Spre deosebire de registrele de transcripţiuni şi inscripţiuni care constituie un sistem personal. 115/1938 şi Decretul 241/1947 şi care este aplicabil în Transilvania.Cãrţile funciare sunt întocmite pe comune. transmiterea sau modificarea unui drept real imobiliar este obligat sã predea înscrisurile necesare pentru întabularea dreptului în cartea funciarã. . Ea este acţiunea prin care se cere instanţei îndreptarea sau înlãturarea unei înscrieri din cartea funciarã necorespunzãtoare realitãţii pentru ca în acest fel sã se punã de acord situaţia tabularã cu situaţia juridicã realã a unui imobil. .sistemul registrelor de transcripţiuni şi inscripţiuni. 115/1938. Cãrţile funciare din aceeaşi unitate administrativã (comunã. radierea dreptului real. Cartea funciarã propriu-zisã este alcãtuitã dintr-un titlu şi trei pãrţi sau foi :Partea I sau foaia de avere . . Sistemul registrelor de transcripţiuni şi inscripţiuni Acesta este un sistem personal de publicitate a drepturilor reale imobiliare. Dacã cel care s-a obligat în acest fel refuzã sã-şi îndeplineascã aceastã obligaţie persoana îndreptãţitã se poate adresa instanţei de judecatã pentru ca aceasta. În aceste registre care se ţin la judecãtorii se fac douã feluri de înregistrãri: transcrieri şi înscrieri. oraşe şi municipii. municipiu) alcãtuiesc registrul funciar. dupã caz. Acţiunile de carte funciarã Acestea se referã la înscrierile care se opereazã în cartea funciarã. 5. Efectele transcrierii şi înscrierii rezidã în opozabilitatea faţã de terţi. 115/1938 aplicabil parţial în jud. oraş. Partea a II-a sau foaia de proprietate cuprinde înscrieri cu privire la dreptul de proprietate asupra imobilului. Drepturile reale imobiliare înscrise în C. 22 şi 23 din Legea nr. 115/1938 cel care s-a obligat la constituirea. se numesc drepturi tabulare. este un sistem personal deoarece aceste registre se ţin pe numele proprietarilor şi nu pe imobile. §. Ele sunt de douã feluri: acţiunea în prestaţie tabularã şi acţiunea în rectificarea înscrierilor în cartea funciarã. Înscrierile constau în consemnarea sau reproducerea unor clauze din actele juridice care se referã la privilegiile speciale imobiliare şi la ipoteci. ele se fac în registrele de inscripţiuni. 5. Ele reprezintã copierea fidelã a actelor juridice prin care se transmite dreptul de proprietate asupra unui imobil. Acţiunea în prestaţie tabularã. 34-40 din Legea nr. Potrivit art. sã dispunã întabularea sau. 2. prin hotãrâre. Cãrţile funciare se ţin la Judecãtoria competentã. 3. se constituie un drept real sau se sting astfel de drepturi. Lipsa transcrierii sau înscrierii este sancţionatã cu inopozabilitatea faţã de terţi. Ilfov şi Bucureşti. este considerat real deoarece transcrierile se fac pe imobile şi nu pe proprietari. cãrţile funciare constituie un sistem de publicitate real.sistemul intermediar al cãrţilor de publicitate funciarã reglementat de Decretul nr. . §. el este aplicabil în Vechea Ţarã (România înainte de 1918). Partea a III-a sau foaia de sarcini . Sediul materiei: art.sistemul cãrţilor funciare reglementat de Legea nr. 1. Acţiunea în rectificarea înscrierilor în cartea funciarã.

sistemul real de publicitate. pe lângă opozabilitatea faţă de terţi are ca efect şi informarea acestora cu privire la drepturile personale. potrivit noii legi. 7/1996? . 1-19). Test de autoevaluare: Ce înseamnă publicitate imobiliară şi care este scopul ei? Care sunt sistemele de publicitate imobiliară şi unde se aplică? Descrieţi aceste sisteme. Partea a III-a cuprinde înscrierile privind dezmembrãmintele dreptului de proprietate şi sarcini 4. . 27. aparţinând aceluiaşi proprietar. Cãrţile funciare. „Dispoziţii tranzitorii. Înscrierile în cartea funciarã. cartea funciarã este structuratã astfel: un titlu care conţine numãrul ei şi numele localitãţii în care este situat imobilul. Corpul de proprietate. Sistematizarea reglementărilor în Legea 7/1996 este făcută în trei titluri : Titlul I. Notarea. Care sunt modificările aduse publicităţii imobiliare prin Legea nr. Generalitãţi. ele se ţin de cãtre Biroul de carte funciarã aflat în subordinea Agenţiei Naţionale de Cadastru. principiul legalităţii. – Art. 6. Efectele înscrierii în cartea funciară. intitulat „Regimul general al cadastrului” (art.Legea nr. 8. Registrul cadastral de publicitate imobiliarã. Titlul al III-lea. principiul priorităţii. principiul disponibilităţii. sunt de trei feluri: întabularea. formeazã corpul de proprietate care se înscrie în cartea funciarã. după obiectul lor.Art. precum şi trei pãrţi : Partea I care cuprinde descrierea imobilelor . se modifică sau se sting drepturile reale imobiliare. .Legea statueazã cã unul sau mai multe imobile alipite de pe teritoriul unei localitãţi. prin înscrierea în cãrţile funciare a actelor şi faptelor juridice referitoare la imobilele din aceeaşi localitate. 7/1996 instituie principiul publicităţii integrale. 58-72). sancţiuni şi dispoziţii finale” (art. 2. Cãrţile funciare alcãtuiesc registrul cadastral de publicitate imobiliarã al unei anumite localitãţi. 3. . înscrierea provizorie şi notarea. principiul forţei probante a înscrierilor drepturilor reale . principiul oficialităţii. Principiile noilor cărţi funciare.28 din Legea nr. . corpul de proprietate este susceptibil de alipiri sau dezlipiri. Întabularea şi înscrierea provizorie au ca efect opozabilitatea faţă de terţi a actelor şi faptelor juridice prin care se dobândesc. Partea a II-a se referã la înscrierile privind dreptul de proprietate . 6.Publicitatea imobiliarã se realizeazã. Noua lege a îmbrãţişat sistemul foilor personale în care persoana este elementul central în jurul cãreia graviteazã imobilele. Potrivit art. 5. principiul relativităţii. faptele personale ori raporturile juridice referitoare la imobilele întabulate. 44. Titlul al II-lea – „Publicitatea imobiliară” (art. 2057) în care sunt reglementate noile cărţi funciare. Noile cãrţi funciare 1.În conformitate cu art. 44 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a birourilor de carte funciară prevede că înscrisurile. 7/1996 privind cadastrul şi publicitatea imobiliarã a fost edictatã pentru a introduce un sistem unic pentru toatã ţara . 21 din lege.28 §. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful