1

Prof. Univ. dr. Ovidiu Ungureanu – Drept civil. Drepturi reale PROGRAMA ANALITICĂ • • • Facultatea de Drept „Simion Bărnuţiu” Profilul: Ştiinţe juridice Specializarea: Drept • Disciplina: Drept civil. Drepturile reale • An de studiu : II ID • Titular curs : Ovidiu Ungureanu • Categoria formativă a disciplinei: Disciplină fundamentală (DF) • Categoria de opţionalitate a disciplinei : Disciplină impusă (DI) • Scop : cunoaşterea instituţiilor studiate în cadrul disciplinei de drepturi reale ; înţelegerea acestor instituţii ; aplicarea cunoştinţelor teoretice în soluţionarea unor speţe. • Obiective : - însuşirea cunoştinţelor referitoare la patrimoniu, drepturile patrimoniale, bunuri, dreptul de proprietate (apărare, dezmembrăminte, moduri de dobândire), posesie, publicitate imobiliară ; - formarea capacităţii de analiză şi sinteză între instituţiile drepturilor reale ; - formarea deprinderii de a aplica cunoştinţele teoretice prin exemple şi soluţionarea de speţe ; - formarea deprinderii de a lucra cu Codul civil şi actele normative în materie ; - formarea deprinderii de a întocmi referate cu tematică dată ; dezvoltarea gândirii, memoriei, imaginaţiei, creativităţii. Forma de predare : prelegere Forma de evaluare: examen (E) Stabilirea notei finale: teste pe parcursul semestrului – 20%; răspunsuri la examen – 60% ; teme de control, referate – 20%. Materialelor didactice necesare : suport de curs în format electronic, curs tipărit. Bibliografie obligatorie: O. Ungureanu, C. Munteanu, Drept civil. Drepturile reale, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2003. Bibliografie facultativă : G.N. Luţescu, Teoria generală a drepturilor reale, Bucureşti, 1947 ; C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu, Al. Băicoianu, Tratat de drept civil, vol. I, Restitutio, Aditura All, Bucureşti, 1995 ; C. Bîrsan, Drept civil. Drepturile reale principale, Editura All-Beck, Bucureşti, 2001; E. Chelaru, Curs de drept civil. Drepturile reale principale, Editura All-Beck, Bucureşti, 2000; L. Pop, Dreptul de proprietate şi dezmembrămintele sale, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2001;

2

Conţinut (descriptori)

1.Patrimoniul : noţiune, elemente, caractere juridice, funcţiile patrimoniului, teorii juridice cu privire la patrimoniu. 2. Consideraţii privind patrimoniul : drepturile reale, clasificarea drepturilor reale, drepturile de creanţă, comparaţie între drepturile reale şi drepturile de creanţă, categorii intermediare. 3.Clasificarea bunurilor: distincţia dintre bunuri mobile şi bunuri imobile, distincţii secundare (bunuri consumptibile şi bunuri neconsumptibile, bunuri fungibile şi nefungibile), gruparea bunurilor (noţiune, raporturi juridice între bunuri, universalităţi). 4.Dreptul de proprietate : definiţie, caractere juridice, atribute, limitări ale dreptului de proprietate, formele, dreptul de proprietate publică, dreptul de proprietate privată, regimul juridic al terenurilor, circulaţia juridică a construcţiilor, modalităţile dreptului de proprietate, proprietatea aparentă. 5. Posesia : definiţie, natura juridică, caractere, elementele posesiei, detenţia precară, intervertirea titlurilor, dobândire şi pierdere, dovada posesiei, calităţile şi viciile, efectele posesiei. 1. 6. Apărarea dreptului de proprietate : acţiunea în grăniţuire, acţiunea negatorie şi confesorie, acţiunea în revendicare, revendicarea imobilelor, revendicarea mobilelor. 7. Dezmembrămintele dreptului de proprietate : uzufructul, uzul şi abitaţia, dreptul de servitute, dreptul de superficie. 8. Modurile de dobândire a dreptului de proprietate : clasificare, convenţia, accesiunea, tradiţiunea, ocupaţiunea, hotărârea judecătorească, uzucapiunea. 9. Publicitatea imobiliară : sistemul registrelor de transcripţiuni şi inscripţiuni, sistemul cărţilor funciare, acţiunile de carte funciară, noile cărţi funciare. 2. 3. drept 4.

patrimoniul este distinct de bunurile care îl compun la un moment dat. §.3 Capitolul I PATRIMONIUL §. Unicitatea patrimoniului . Test de autocontrol : Definiţi patrimoniul.) Pasivul patrimonial este compus din datoriile (obligaţiile. 4. 1. aparţinând unei persoane . Ce înţelegeţi prin funcţia patrimoniului de a constitui gajul general al creditorilor chirografari ? Explicaţi funcţia patrimoniului care constă în a face posibilă subrogaţia reală cu titlu universal. Caractere: 1. Elementele şi caracterele juridice ale patrimoniului Patrimoniul este un compus între activ şi pasiv.drepturile care îl compun sunt patrimoniale.constituie gajul general al creditorilor chirografari.face posibilã transmisiunea universalã şi cu titlu universal a drepturilor şi obligaţiilor. cazul separaţiei de patrimonii. obligaţia de a face sau obligaţia de a nu face ceva ce ar fi putut face dacă titularul nu s-ar fi obligat la abţinere. Din cuprinsul definiţiei se pot desprinde urmãtoarele idei: . adică acelea care pot fi exprimate în bani (de exemplu. Activul patrimonial este alcătuit din drepturile patrimoniale. Noţiunea juridică de patrimoniu Denumim patrimoniu totalitatea drepturilor şi obligaţiilor care au valoare economicã. cazul acceptãrii moştenirii sub beneficiu de inventar. . Inalienabilitatea patrimoniului .explicã şi face posibilã subrogaţia realã cu titlu universal.patrimoniul este compus dintr-un activ şi un pasiv . 3. §. Funcţiile patrimoniului Patrimoniul prezintã o importanţã practicã deosebitã şi anume: . . Enumeraţi şi explicaţi elementele şi caracterele juridice ale patrimoniului. Divizibilitatea patrimoniului Pentru persoanele fizice divizibilitatea patrimoniului este prevãzutã de lege. 2. 3. dreptul de proprietate asupra apartamentului. Capitolul II .. Ele constau din obligaţia de a da. 2. sarcinile) care pot fi evaluate în bani. dreptul de a primi preţul asupra bunului vândut etc. . De exemplu. Patrimoniul este o universalitate juridicã.

Dar ele se deosebesc în primul rând prin structura lor: în dreptul real o singură persoană în faţa lucrului. Test de autocontrol: Realizaţi o schemă a drepturile patrimoniale. §. Ele sunt nelimitate ca număr. Alte deosebiri:. celălalt un drept de creanţă. 5. Comparaţie între drepturile reale şi drepturile de creanţă Ambele sunt drepturi patrimoniale. Drepturile reale principale prevãzute de Codul civil sunt: dreptul de proprietate care poate fi publicã sau privatã.. 3. în opoziţie cu cele reale.sunt drepturi subiective patrimoniale în virtutea cãrora titularul lor îşi poate exercita atributele conferite de lege. Drepturile de creanţă mai sunt denumite adesea drepturi personale. sã facã sau sã nu facã ceva. dreptul de uzufruct. Drepturile reale. în dreptul de creanţă. Drepturile reale accesorii reglementate de Codul civil sau de alte acte normative sunt: dreptul de gaj sau de amanet. Definiţie Drepturile reale (jus in re) . Definiţi drepturile reale şi pe cele de creanţă. drepturile reale sunt absolute. dreptul de servitute şi dreptul de superficie. §. Capitolul III CLASIFICAREA BUNURILOR . Cele două drepturi au o natură foarte diferită: de exemplu. unul are un drept real. 1. §. uzufructuarul are dreptul de folosinţă pe când locatarul are dreptul pe care închiriatorul i l-a dat de folosinţă. ca acesta sã dea.privind subiectele şi obligaţiile subiectului pasiv.drepturile reale prezintă două importante prerogative şi anume: dreptul de urmărire şi dreptul de preferinţă. Drepturile de creanţã (sau personale) Acestea sunt drepturi subiective patrimoniale în temeiul cãrora titularul lor sau subiectul activ numit creditor poate pretinde subiectului pasiv numit debitor .4 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND DREPTURILE PATRIMONIALE §. în principiu. asupra bunului la care se referã. două persoane. 2. Faceţi o comparaţie între drepturile reale şi drepturile de creanţă. Clasificarea drepturilor reale Drepturile reale se clasificã în drepturi reale principale şi drepturi reale accesorii. nemijlocit. dreptul de ipotecã şi privilegiile. Menţionăm că dreptul de proprietate publică aparţine statului şi unităţilor administrativ-teritoriale iar dreptul de proprietate privată aparţine oricărui subiect de drept. Daţi exemple. pe când drepturile de creanţă sunt relative. dreptul de uz. dreptul de abitaţie. fãrã a avea nevoie de concursul altor persoane. Raporturile juridice izvorâte din drepturile de creanţă se numesc raporturi de obligaţii deoarece dreptului de creanţă îi corespunde o obligaţie.

2. 3. conform destinaţiei lor obişnuite. uzufructul lucrurilor imobile. Criteriile clasificării. §. §. fie prin ele însele. Prin contrast sunt bunuri incorporale acelea care nu au o existenţă materială (corp. legiuitorul distinge o a treia categorie de bunuri: imobilele prin destinaţie iar art. Pentru bunurile corporale a luat în considerare realitatea fizică. De altă parte. Cele neconsumptibile sunt acele bunuri care pot fi întrebuinţate în mod continuu fără ca prin aceasta să se consume substanţa lor sau să fie implicată înstrăinarea. – Din prevederile Codului se desprinde ideea că legiuitorul acordă mai multă importanţă imobilelor decât mobilelor.civ. Şi tot în categoria bunurilor incorporale intră mobilele prin determinarea legii. fără a li se consuma substanţa. Aceasta nu semnifică neaparat că proprietatea imobiliară ar fi superioară. 2. substanţă). Acestea sunt bunurile care au o existenţă materială fiind percepute de simţurile omului. B) Bunuri incorporale.civ. bunurile incorporale etc. – Codul civil a aplicat criterii diferite bunurilor corporale şi incorporale. Bunurile nefungibile sunt cele care nu se pot înlocui unele cu altele pentru a libera pe debitor (un cal de cursă. clădirile şi în general tot ce este legat de sol.civ. Bunurile sunt acele lucruri care sunt utile omului şi pot fi apropriate sub forma drepturilor. evidenţiază şi o a treia varietate de mobile: mobilele prin anticipaţie. Bunurile imobile sunt acele bunuri care au o aşezare fixă şi stabilă cum sunt: pământul. §. Distincţii secundare 1. ele sunt imobile prin obiectul la care se aplică (art. – Bunurile fungibile sunt acelea care pot fi înlocuite unele cu altele în executarea unei obligaţii (banii. art. nu cad sub simţuri. Distincţia între bunurile mobile şi bunurile imobile 1. Definiţie Codul civil consacră bunurilor Cartea a II-a intitulată „Despre bunuri şi despre deosebitele modificări ale proprietăţii” (art. 471 C. Definire.). servituţile. În art. A) Bunuri corporale. care stabileşte: „Toate bunurile sunt mobile sau imobile”. ci doar că ea prezintă o diferenţă de regim juridic care are diverse cauze (fizice.civ. cum sunt: animalele. psihologice). 472 C. le putem atinge şi pot fi posedate. 3. Bunuri consumptibile şi bunuri neconsumptibile a)Definire.).civ. de exemplu. pentru bunurile incorporale distincţia devine artificială. adică ele sunt imobile şi respectiv mobile prin natura lor (art. un tablou etc. se pare că între acestea nu există o categorie intermediară.5 §. alimentele etc. fie cu concursul unei forţe străine. 461 C. o monedă de aur veche. 2. 463. bunurile incorporale sunt drepturile. ele se văd. Gruparea bunurilor .). 1. economice. ţigările. Bunuri fungibile şi bunuri nefungibile a) Definire. 468 C. Interesul practic al acestei distincţii. lucrurile separate de sol. bunurile mobile sunt bunurile care nu au o aşezare fixă şi stabilă fiind susceptibile de deplasare dintr-un loc în altul. acţiunile care tind la revendicarea unui imobil. –După formularea art. adică printr-o declarare artificială a legii (art.).). 465 C. Noţiunea de bun.civ. 461-643). 4. – Sunt consumptibile bunurile care nu pot fi folosite. 474 C.

Fructele sunt de trei feluri: naturale (de pildă.) este bunul principal b) Bunuri frugifere şi bunuri nefrugifere. Daţi exemplu de o universalitate de fapt. De exemplu. 2.). Noţiune. 489 C. –Un bun se poate găsi cu altul într-un anumit raport juridic sau dacă anumite bunuri reunite formează un ansamblu care are existenţa sa proprie vom fi în prezenţa unei universalităţi. legumele obţinute prin cultură (art. Ce înţelegeţi prin bunuri frugifere şi de câte feluri sunt fructele. o turmă (o sumă de animale) etc.civ. mobile prin determinarea legii. Care sunt distincţiile secundare privind bunurile? Explicaţi. – Aşa cum am arătat. Universalităţile a) Universalităţile de fapt reprezintă o grupare de bunuri mai mult sau mai puţin omogene care prin voinţa proprietarului este considerată şi tratată ca un bun unic. 483 C. terenul agricol care dă anual o recoltă sau o casă care este închiriată. Din litera şi spiritul Codului civil mai rezultă o regulă şi anume: imobilul faţă de mobil este întotdeauna principal iar pământul (solul) în comparaţie cu construcţiile şi plantaţiile (art. capital etc. Numim fruct orice bun accesoriu care este produs periodic dintr-un bun principal (teren. arenzi. rama pentru tablou.) fără ca substanţa acestuia să se diminueze. Productul presupune consumarea substanţei şi este produs de bunul principal la intervale neregulate. roata de rezervă pentru automobil. Care este singura universalitate de drept? . 3. ciupercile şi fructele copacilor).civ. 531 C. – De exemplu. căpăstrul pentru cal. Raporturi juridice între bunuri a) Bunuri principale şi bunuri accesorii. Test de autocontrol: Definiţi bunurile din punct de vedere juridic. de exemplu. dobânzi etc. 2) sau arborii tăiaţi izolat (art. cheile pentru lacăt. b) Universalităţi de drept. pomi.). Sunt clasice următoarele exemple: o bibliotecă (un ansamblu de volume). şi civile. industriale bunăoară.537 alin.6 1. pietrele desprinse episodic dintr-o carieră neexploatată (art. imobile prin destinaţie. Care este sediul materiei? Care este principala distincţie a bunurilor cuprinsă în Codul civil? Daţi exemple de mobile prin anticipaţie. el nu se mai reproduce. unica universalitate de drept este patrimoniul persoanelor fizice şi juridice. chirii.civ. – De exemplu.

Limitări ale dreptului de proprietate 1. Nerespectarea dispoziţiilor legale privind inalienabilitatea totală. 480 C. Obligaţiile reale de a face sau obligaţiile propter rem sunt situate la limita dintre drepturile reale şi drepturile de creanţă. Limitări ale dreptului de proprietate izvorâte din raporturile de vecinătate.civ. A.Fructus este în primul rând dreptul proprietarului de a fructifica bunul sãu sau de a-l lãsa neproductiv.civ. el este absolut pentru că este opozabil erga omnes. Aceastã liberã dispoziţie se dezvoltã pe un plan material şi pe unul juridic. 3. pe de altă parte. Raporturi de vecinătate cu caracter de drepturi reale. nulitatea absolută). 2. . 586-619 C. Definiţie Definiţia este dată în art. potrivit cãreia: "Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura şi de a dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut. – În această categorie o parte a doctrinei a inclus bunurile inalienabile definitiv sau temporar. 1.El este exclusiv pentru cã puterile conferite de acest drept sunt independente de orice alte puteri ale altei persoane asupra bunului respectiv. Codul civil reglementează aceste raporturi în materia servituţilor. cu respectarea normelor în vigoare . şi bunurile aflate în circuitul civil în condiţii restrictive. 4. precum şi cele alienabile condiţionat. exclusiv şi perpetuu. Dreptul de proprietate este un drept absolut . Ea nu este lipsită de critici.civ. Ele pot rezulta din lege sau din voinţa părţilor şi se transmit o dată cu transmiterea bunului respectiv. §. 2. adică posesia. însã în limitele determinate de lege" .) şi servituţile legale (art. fiind vorba despre servituţile naturale (art.conferã proprietarului dreptul de a dispune liber de bunul sãu. 3. Analiza atributelor dreptului de proprietate 1. Jus fruendi . Jus utendi – Acest atribut constã în prerogativa titularului dreptului de proprietate de a se servi sau întrebuinţa bunul. 578-585 C. în putere proprie şi în interes propriu. folosinţa şi dispoziţia asupra unui bun. 3. Raporturi de vecinătate care constituie sarcini reale. folosinţa şi dispoziţia . Dreptul de proprietate este un drept perpetuu. Caracterele juridice ale dreptului de proprietate 1. 2.de altă parte. În . Limitări care privesc exerciţiul atributului de dispoziţie juridică. B. Dreptul de proprietate este un drept exclusiv .el conferă titularului totalitatea prerogativelor.7 Capitolul IV DREPTUL DE PROPRIETATE §.Proprietatea este perpetuă în două sensuri : sub aspect ereditar şi sub aspectul imprescriptibilităţii. Definim dreptul de proprietate ca fiind acel drept real care conferã titularului sãu posesia.). §. Jus abutendi . §. pe de o parte. 2. parţială sau condiţionată a bunurilor antrenează nulitatea actului (de regulă.

C. b) este. Buna vecinătate presupune cel puţin două îndatoriri: prima. vecinul nu trebuie să-l incomodeze într-un mod intolerabil pe vecin. înlăturarea urmărilor unor dezastre. instituţiile publice precum şi alte persoane juridice sau fizice să cedeze temporar unele bunuri mobile sau imobile forţelor destinate apărării naţionale sau autorităţilor publice. 5. Beneficiarul lor nu le poate redobândi prin justiţie şi nici nu poate invoca uzucapiunea. În unele cazuri între proprietarii fondurilor învecinate se pot naşte simple raporturi de fapt (deci fără un conţinut juridic). Raporturi faptice de vecinătate. De altă parte sunt actele de pură facultate. o măsură temporară care va înceta o dată cu încetarea situaţiei excepţionale şi când bunurile rechiziţionate vor trebui restituite. De exemplu. Aceste două situaţii corespund pe plan doctrinar şi jurisprudenţial la două teorii: abuzul de drept şi inconvenientele anormale de vecinătate. Proprietarii fondurilor învecinate pot încheia diferite convenţii prin care să-şi asume unele obligaţii reciproce dar nu cu titlu de servituţi. 132/ 1997 privind rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public). Limitări ale folosinţei unor bunuri în situaţii speciale. Inconvenientele anormale de vecinătate .condiţiile responsabilităţii Prejudiciul (dauna). instituirea stării de urgenţă sau de asediu. în principiu. lipsa unui interes serios şi legitim.8 unele cazuri executarea acestor obligaţii presupune luarea în considerare a raporturilor de vecinătate. d) rechiziţia se face cu acordarea de despăgubiri atât în cazul rechiziţiei temporare (pentru degradarea sau devalorizarea bunului) cât şi în cazul rechiziţiei definitive (pentru valoarea bunurilor consumptibile sau perisabile). E. În concluzie nu există un criteriu precis care să permită determinarea limitei care nu trebuie depăşită de proprietar. 41 alin. 1 care statuează: „Pentru lucrări de interes general. bunuri neconsumptibile. aceste situaţii speciale sunt: declararea mobilizării generale sau parţiale ori a stării de război. Ea prezintă următoarele caractere juridice: a) priveşte. – Sunt situaţii excepţionale când organele autorităţii publice sunt abilitate prin lege pentru a obliga agenţii economici. autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăţi imobiliare. Abuzul de drept – condiţiile responsabilităţii: prejudiciul. localizarea. aprecierea responsabilităţii fiind o chestiune de fapt se va face de instanţa de judecată de la caz la caz. Sancţiunea inconvenientelor de vecinătate constă în primul rând într-o reparaţie în natură pentru că ea se apropie cel mai mult de principiul reparării integrale. De pildă. Raporturi de vecinătate rezultate din contractele încheiate între proprietarii vecini. D. intenţia de a prejudicia. Abuzul de drept în raporturile de vecinătate. imprudenţă) chiar dacă ea nu apare întotdeauna cu claritate. c) este o măsură obligatorie. tolerarea vecinului de a lua apă din fântâna situată pe fondul altui proprietar sau acceptarea tacită de a trece pe fondul vecin etc. proprietarul care beneficiază de o anumită perspectivă deoarece pe terenul vecinului nu s-a construit nimic. un proprietar se obligă faţă de vecinul său să-i permită să ia apă din fântâna aflată pe fondul său. – Această limitare este prevăzută în Constituţie în art. de pildă. prevenirea. cu obligaţia de a despăgubi . exerciţii şi antrenamente de mobilizare. existenţa unei vinovăţii (neglijenţă. concentrări. Rechiziţia unor bunuri. în principiu. Această distincţie este importantă deoarece şi răspunderea este diferită. ci cu titlu de drepturi de creanţă. Limitări ale dreptului de proprietate privind folosinţa subsolului. Complementar există acordarea de daune-interese. 4. cât şi pe timpul acestor situaţii (Legea nr. vecinul să nu-l prejudicieze pe vecin şi a doua.

).uzul.în ce priveşte dreptul de ipotecã şi privilegiul imobiliar special care greveazã bunul expropriat. 2 . 2) . 481 C. Instanţa va verifica dacă sunt întrunite condiţiile cerute pentru expropriere. . .dupã subiectele dreptului de proprietate: a) dreptul de proprietate al persoanelor fizice şi b) dreptul de proprietate al persoanelor juridice. 35-37) şi anume: dreptul de a cere şi de a obţine retrocedarea imobilului expropriat şi dreptul de preemţiune la cumpãrarea imobilului în ipoteza în care expropriatorul s-ar hotãrî sã-l înstrãineze. – Acestea sunt reglementate în Capitolul IV al Legii nr. 33/1994. precum şi pentru alte daune imputabile autorităţii”.se sting drepturile reale principale derivate din dreptul de proprietate . de comodat). care stabileşte că: „Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa.imobilul expropriat trece în proprietatea publicã liber de orice sarcini . afară numai pentru cauză de utilitate publică şi primind o dreaptă şi prealabilă despăgubire”.dupã modul de dobândire: a) dreptul de proprietate dobândit prin acte juridice şi dreptul de proprietate dobândit prin fapte juridice. ea îşi găseşte actualmente reglementarea completă în art. De asemenea se sting drepturile de concesiune şi dreptul de folosinţã. necesitatea acesteia. Cedarea forţată aplicată imobilelor îmbracă forma exproprierii pentru cauză de utilitate publică.9 proprietarul pentru daunele aduse solului.se sting orice drepturi personale dobândite de alte persoane asupra imobilului expropriat (de exemplu. plantaţiilor sau construcţiilor. Legea nr. 28 alin. 5. 4 . §.Sunt expropriabile numai bunurile imobile proprietate privatã.dupã regimul sãu juridic dreptul de proprietate se prezintã sub douã forme: a) drept de proprietate publicã şi b) drept de proprietate privatã. c) dreptul de proprietate originarã şi dreptul de proprietate derivatã. Utilitatea publicã se declarã pentru lucrãri de interes naţional sau pentru lucrãri de interes local (art. . uzufructul. prin această dispoziţie legea reglementează un nou caz de subrogaţie cu titlu particular (art.civ. 33/1994 enumerã principalele categorii de lucrãri de utilitate publicã într-o listã nelimitativã (art. . Exproprierea propriu-zisă şi stabilirea despăgubirilor. Efectele exproprierii. Tot tribunalul va hotărî şi asupra despăgubirilor cuvenite fiecăreia dintre persoanele interesate . 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Titularii acestor drepturi au drept la despăgubiri.dupã cum dreptul de proprietate este afectat sau nu de modalitãţi deosebim: a) drept de proprietate pur şi simplu şi b) drept de proprietate afectat de modalitãţi. – Exproprierea produce următoarele efecte : . Retrocedarea şi dreptul de preemţiune la cumpărarea imobilului. fără a putea repune în discuţie. întinderea. superficie precum şi orice alte drepturi reale. 41 din Constituţie şi în Legea nr. 6. 33/1994 reglementeazã douã drepturi în favoarea proprietarului imobilului expropriat (art. cele nãscute din contractul de locaţiune. problemele de fond privitoare la expropriere (de exemplu. în principiu. Această clasificare este cea mai importantă. b) dreptul de proprietate dobândit prin acte între vii şi dreptul de proprietate dobândit prin acte pentru cauzã de moarte. Formele dreptului de proprietate În prezent distingem: 1 . Exproprierea pentru cauzã de utilitate publicã Noţiune şi reglementare. . acestea se strãmutã de drept asupra despãgubirii stabilite de instanţã . . Soluţionarea cererilor de expropriere este de competenţa tribunalului în raza căruia este situat imobilul. 5). 3 . 6). abitaţie.Legea nr. Bunurile supuse exproprierii. faptul că nu a fost contestată hotărârea comisiei etc. Ea este cuprinsă în art.

statul cu privire la bunurile din domeniul public de interes naţional .prin acte de donaţie sau legate acceptate. imprescriptibil şi insesizabil.pieirea bunului pe cale naturalã sau prin intervenţia omului. 5. 135 alin.prin exproprierea pentru cauzã de utilitate publicã.Legea nr. .trecerea bunului în domeniul privat.. 4 din Constituţie. închirierea şi dreptul de folosinţã asupra unor bunuri imobile..prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau unitãţilor administrativ-teritoriale în domeniul public. 213/1998 privind proprietatea publicã şi regimul juridic al acesteia. pentru cauzã de utilitate publicã. 213/1998. Caracterele dreptului de proprietate publicã sunt în numãr de trei: el este inalienabil. 4 din Constituţie. Definiţie.10 §.este acel domeniu din care fac parte numai bunurile care alcãtuiesc obiectul dreptului de proprietate publicã a statului şi a unitãţilor administrativ-teritoriale. 7.unităţile administrativ-teritoriale (comuna. comoara. Domeniul public şi domeniul privat 1. 3 dispune cã: domeniul public este alcãtuit din bunurile prevãzute de art. vânzarea sau schimbul pentru cauzã de utilitate publicã etc. . Obiectul dreptului de proprietate publică. 6. accesiunea. 1 cã domeniul public este compus din urmãtoarele bunuri: . 3. 7 din Legea nr. . .trecerea unor bunuri din domeniul public în domeniul privat pentru reconstituirea dreptului de proprietate particularã. Modalitãţile de exercitare a dreptului de proprietate publicã sunt de competenţa organelor centrale ale puterii executive pentru bunurile din domeniul public de interes naţional şi autoritãţile publice locale pentru bunurile din domeniul public de interes local. 213/1998 circumscriu cu multã exactitate sfera bunurilor proprietate publicã statuând în art. 3 alin. acestea sunt: .. . În concret aceste modalitãţi sunt dreptul de administrare. în condiţiile legii.alte moduri prevãzute de lege (de exemplu. oraşul. În conformitate cu art. dreptul de proprietate publicã se dobândeşte prin urmãtoarele moduri: . Subiecţii (titularii) dreptului de proprietate publică. 6. pentru retrocedarea lor foştilor proprietari sau pentru a fi vândute. În ce priveşte modurile de încetare a dreptului de proprietate publicã. de organele competente atunci când bunul intrã în domeniul public. Reglementãrile Legii nr.bunurile enumerate în art. 4. . 135 alin.prin achiziţii publice efectuate în condiţiile legii.. – Potrivit dispoziţiilor legale în vigoare titularii dreptului de proprietate publică sunt : . Dobândirea şi încetarea dreptului de proprietate publicã. Domeniul public . în art.Dreptul de proprietate publicã este acel drept de proprietate în care atributele acestuia se exercită de către stat şi unităţile administrativ-teritoriale şi care poartã asupra bunurilor din domeniul public el fiind inalienabil. Reglementare . 2. §. potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite de stat sau de unitãţile administrativ-teritoriale prin modurile prevãzute de lege.bunurile enumerate în anexa acestei legi. din cele stabilite prin anexa care face parte integrantã din prezenta lege şi din orice bunuri care. municipiul şi judeţul) asupra bunurilor din domeniul public de interes local.).pe cale naturalã . concesionarea. confiscarea. . Dreptul de proprietate publicã 1. imprescriptibil şi insesizabil.

4 din Legea nr.Titulari ai acestui drept pot fi: persoanele fizice. regimul lor este reglementat de Legea nr. Dreptul de proprietate privatã (proprietatea privatã) 1.dreptul de proprietate privatã este sesizabil. . accesiune etc. dacã nu sunt destinate pentru uz sau interes public. Domeniul privat este supus dispoziţiilor de drept comun dacã prin lege nu se prevede altfel. – Aşa cum am arătat. aşadar. persoanele juridice de drept privat. exercitarea dreptului de preemţiune recunoscut statului în anumite condiţii Regimul juridic al domeniului privat – De regulă regimul juridic al bunurilor din domeniul privat este – aşa cum am mai arătat – cel de drept comun.dreptul de proprietate privatã este prescriptibil. 5. poate fi definit ca fiind acel drept de proprietate în care prerogativele sale se exercită de către persoanele fizice. a moştenirilor vacante. uzucapiune. Obiectul dreptului de proprietate privatã . testamente sau alte acte juridice. Definiţie. în condiţiile legii. Legea nr. Domeniul privat . donaţie. domeniul privat cuprinde bunurile (mobile sau imobile) pe care statul sau unitãţile administrativ-teritoriale le au ca orice persoanã fizicã sau juridicã. dezafectarea unor bunuri proprietate publică. bunurile fãrã stãpân. statul şi unităţile administrative-teritoriale pot avea calitatea de titulari ai dreptului de proprietate privată. . schimb. 3. 18/1991. alte imobile şi mobilierul lor. sesizabil şi prescriptibil.) sau prin modalităţi specifice pe care particularii nu le au (dobândirea bunurilor fără stăpân sau abandonate. 8. Această noţiune. calitatea de persoane juridice civile. clãdirile. în opoziţie cu dreptul de proprietate publică. acestea sunt proprietare asupra patrimoniului lor etc. deşi nu o găsim în Constituţie. Legea nr. 2. Obiectul domeniului privat – potrivit art. În ce priveşte dreptul de proprietate privatã al persoanelor juridice cum ar fi societãţile comerciale. 4.dreptul de proprietate privatã este alienabil. Constituirea domeniului privat – Domeniul privat se constituie prin mijloace de drept civil (vânzare-cumpărare.11 . Din domeniul privat fac parte bunurile care au încetat de a mai aparţine domeniului public. §. fiind alienabil. de stat sau unităţile administrativ-teritoriale şi care poartă asupa bunurilor mobile şi imobile. 213/1998. Bunurile care formează proprietatea privată a statului şi a unităţilor administrative-teritoriale constituie domeniul privat. apoi. a primit o consacrare legală în legi organice precum Legea nr. persoanele juridice de drept privat.orice alte bunuri care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite de stat sau de unitãţile administrativ-teritoriale prin modurile prevãzute de lege. 215/2001. Caracterele dreptului de proprietate privatã . inclusiv prin crearea unor dezmembrãminte. Reglementare – Dreptul de proprietate privată. Statul şi unităţile administrativ-teritoriale (Domeniul privat). acestea din urmã având. Clãdirile pot fi închiriate iar terenurile arendate. 2. 213/1998 – este alcătuit din bunurile aflate în proprietatea statului şi a entităţilor sale teritoriale şi care nu fac parte din domeniul public. §.este definit de obicei prin antitezã spunându-se cã el este acel domeniu din care fac parte bunurile statului care nu aparţin domeniului public. Subiectele dreptului de proprietate privatã . 9. bunurile pe care statul sau unitãţile administrativteritoriale le dobândesc ca orice particular prin donaţie. Regimul juridic al terenurilor . legat. statul şi unitãţile administrativ-teritoriale. Altfel spus.Persoanele fizice pot dispune liber de dreptul lor de proprietate.Acestea sunt urmãtoarele: . 31/1990 privind societãţile comerciale.

Codul civil. coproprietate forţată şi perpetuă. considerăm că sunt situaţii când o asemenea clauză de inalienabilitate trebuie acceptată în actele translative de proprietate. Dar existenţa dreptului de proprietate dobândit de cel gratificat este nesigură atâta vreme cât condiţia se mai poate realiza.. .principiul liberei circulaţii juridice a terenurilor. fie de preferinţă unui scop care a fost determinat de proprietarul anterior. Prin încheierea actului de donaţie are loc de îndată transferul dreptului de proprietate de la donator la donatar. caz în care bunurile se vor întoarce în patrimoniul donatorului. 54/1998. În concluzie.principiul potrivit căruia înstrăinarea terenurilor prin vânzare se va face cu respectarea dreptului de preemţiune. Aceasta sub dubla condiţie ca inalienabilitatea să fie stabilită temporar şi inalienabilitatea să fie justificată de un interes serios şi legitim. lipsindu-i temporar dreptul de dispoziţie. proprietatea anulabilă şi proprietatea comună.proprietatea inalienabilă . –Din cuprinsul Legii nr. prin vânzare. . .proprietatea comună cu variantele ei : coproprietate obişnuită sau temporară. – Proprietatea anulabilã reprezintã acea modalitate juridicã a dreptului de proprietate care apare în situaţia în care transferul proprietãţii se face în temeiul unui act lovit de nulitate relativã (anulabil). Aceasta deoarece nu se ştie încă dacă donatarul va supravieţui donatorului pentru ca astfel el să rămână definitiv proprietar al averii primite sau va deceda înaintea acestuia. . Circulaţia terenurilor potrivit Legii nr.Dreptul de proprietate poate fi pur şi simplu sau afectat de modalitãţi. 10. 16/1994 a arendei etc. proprietarul actual suportă restricţiile în dreptul său iar la nevoie el va fi obligat să cedeze proprietatea altei persoane. 3. Legea nr. a terenurilor agricole situate în extravilan se face cu respectarea dreptului de preemţiune al coproprietarilor. 5. . Proprietatea anulabilã. În ce ne priveşte considerăm că modalităţile dreptului de proprietate sunt : . 4. – Deşi.civ.proprietatea anulabilă (care în sens larg este o proprietatea condiţională) .principiul potrivit căruia înscrisul autentic este o condiţie de validitate a înstrăinării terenurilor.12 1. 54/1998 (dar şi din ansamblul legislaţiei în materie: Legea nr. În doctrina noastră sunt cunoscute următoarele modalităţi ale dreptului de proprietate : proprietatea rezolubilă. proprietatea inalienabilă este o proprietate care se reduce la dreptul de a poseda şi a folosi. astfel ea se apropie de uzufruct. în principiu. .proprietatea afectată unui scop (proprietatea afectaţiune) . proprietate comună în devălmăşie şi proprietate periodică. 5). Proprietatea rezolubilã (sau condiţionalã) –Un exemplu va fi edificator: o persoană donează averea sa altuia cu condiţia că efectele donaţiei vor înceta dacă cel ce a primit gratificarea (donatarul) va înceta din viaţă înaintea donatorului.proprietatea rezolubilă sau condiţională . 18/1991. Preliminarii . 2. §. Dacã acţiunea este admisã dreptul de proprietate al dobânditorului va fi desfiinţat retroactiv. 54/1958 stabileşte: „Înstrăinarea. Modalitãţile dreptului de proprietate 1. inalienabilitatea unui bun nu poate fi declarată prin voinţa omului. Proprietatea afectată unui scop este acea proprietate care este afectată fie exclusiv.. dreptul de proprietate al dobânditorului va fi consolidat. se pot desprinde cel puţin trei principii majore: .). În cazul în care actul translativ anulabil a fost confirmat. 1019 C. Deci soarta donaţiei va atârna de împlinirea unei condiţii rezolutorii (art. al vecinilor ori al arendaşilor” (art. Proprietatea inalienabilă. În acest sens Legea nr.

.coproprietatea asupra pãrţilor comune din clãdirile cu douã sau mai multe apartamente având proprietari diferiţi.la plata cheltuielilor şi datoriilor ocazionate de întreţinerea. În mod obişnuit sistarea coproprietãţii are loc prin partaj. 6. exprimatã printr-un procent. de pildă. De aceea coproprietatea obişnuită se mai numeşte voluntară sau temporară. Obligaţiile coproprietarilor. Cazurile de coproprietate forţatã. .). şanţul şi gardul). . b) Coproprietatea forţatã şi perpetuã. . el va fi partajat în valoare. folosinţa şi dispoziţia asupra bunurilor comune se realizeazã de comun acord de cãtre ambii soţi. ei sunt obligaţi . 728 C. .civ.Dreptul de proprietate în devãlmãşie reprezintã acea proprietate comunã potrivit cãreia titularii sãi nu au determinatã o cotã-parte idealã (matematicã) din dreptul lor de proprietate. . Noţiune. Proprietatea devãlmaşã a soţilor. . Legea instituie o prezumţie de mandat tacit reciproc între soţi. în devãlmãşie şi periodică. B. Dar mai pot fi întâlnite şi alte cazuri. Este o coproprietate forţatã deoarece existã şi se menţine indiferent de voinţa coproprietarilor şi este perpetuã deoarece scopul bunurilor care îi alcãtuiesc obiectul este permanent. abstractã din dreptul de proprietate. cavouri şi alte lucrãri funerare). 35 din Codul familiei administrarea. Proprietatea comunã pe cote-pãrţi este acea modalitate a dreptului de proprietate care se caracterizeazã prin aceea cã un bun aparţine concomitent mai multor titulari.proprietatea comunã pe cote pãrţi (coproprietatea) forţatã şi perpetuã. tablouri de familie.Proprietatea comunã este acea proprietate care se caracterizeazã prin aceea cã prerogativele dreptului de proprietate aparţin împreunã şi concomitent mai multor persoane. ei nu au decât un drept nedeterminat din bunurile aflate în coproprietate şi b) cã fiecare dintre coproprietari este titularul exclusiv numai pentru o cotã idealã.Doctrina a reţinut urmãtoarele cazuri de coproprietate forţatã: .În calitatea lor de coproprietari aceştia au şi unele obligaţii. Dacă bunul aflat în coproprietate (indiviziune) nu poate fi partajat în natură. fracţie ordinarã sau fracţie zecimalã Proprietatea comunã pe cote-pãrţi este de douã feluri dacã avem în vedere durata coproprietãţii: .coproprietatea asupra unor bunuri considerate de familie (hârtii de familie.13 Instituţia tip în care proprietatea afectată unui scop îşi are locul cel mai potrivit este fundaţia. o liberalitate cu sarcină. Aşadar. .în raport cu cota lor parte . –Ceea ce caracterizează această modalitate este faptul că ea nu se menţine decât prin voinţa tuturor coproprietarilor.proprietatea comunã pe cote-pãrţi (coproprietatea) obişnuitã sau temporarã. Proprietatea comunã în devãlmãşie. . Oricare dintre ei are libertatea de a-i pune capăt oricând cerând partajul (art.coproprietatea lucrurilor comune necesare sau utile pentru folosirea a douã imobile vecine. Ea poate fi: pe cote-pãrţi. Astfel. din aceastã definiţie rezultã douã reguli şi anume: a) nici unul dintre coproprietari nu este titularul exclusiv al unei fracţiuni materiale din bunul respectiv .Proprietatea devãlmaşã a soţilor are ca obiect numai acele bunuri care au fost dobândite de ei sau de oricare dintre ei în timpul cãsãtoriei. definiţie. . A. fiecare dintre aceştia având o cotã-parte idealã din dreptul de proprietate. Potrivit art. Proprietatea comunã. a) Proprietatea comunã pe cote-pãrţi obişnuitã sau temporarã. conservarea şi administrarea bunului comun.coproprietatea despãrţiturilor dintre douã imobile (zidul. spre deosebire de coproprietatea forţată şi perpetuă.

C.civ. De fapt. 2 C. pentru motive temeinice (art. între care nu există nici un raport juridic”.). Aşadar. 11. Societăţile de turism din alte ţări au preluat aceste formule pentru a asigura mai multor turişti aceeaşi locuinţă în staţiuni celebre (pe perioade eşalonate de timp şi cu drepturi exclusive) numindu-i proprietari. Astfel. la intervale regulate. Proprietatea aparentã Existã o strânsã legãturã între aparenţã şi adagiul latin error communis facit jus. ea poate înceta şi în timpul cãsãtoriei. Care sunt sancţiunile aplicabile abuzului de drept ? Dar inconvenientelor anormale de vecinătate ? Ce constituie proprietatea rezolubilă ? care sunt efectele îndeplinirii condiţiei rezolutorii ? Faceţi o comparaţie între proprietatea comună pe cote părţi şi proprietatea devălmaşă ? Care sunt cazurile de coproprietate forţată şi perpetuă ? Dezvoltaţi-le. Daţi exemplu de un inconvenient de vecinătate care ar putea atrage răspunderea vecinului. Având în vedere cã teoria aparenţei protejeazã numai terţii înseamnã cã ea nu are nici un efect în raportul proprietar adevãrat . În raporturile dintre adevãratul proprietar şi terţi aparenţa este creatoare de drept. §. fie valoarea actualã a bunului cu daune interese (dacã este de rea credinţã). b) o eroare comunã. Este cazul în care defunctul prin testamentul său desemnează pe cei doi nepoţi ai săi să fie proprietarii unui teren agricol. 480 C. este aşa numita proprietate temporară. Condiţii în care operează proprietatea aparentă sunt următoarele: a) buna credinţã a dobânditorului. inclusiv statul. servitute etc. Dacã la înstrãinat el trebuie sã restituie acestuia fie preţul pe care l-a încasat (dacã este de bunã credinţã). Test de autocontrol : Definiţi dreptul de proprietate. care se repetă succesiv şi perpetuu. dacă coproprietatea urbană s-a dezvoltat mult în zilele noastre. fiecare din ei pe câte un an (arat. eroarea comunã şi invincibilã este creatoare de drept. Care sunt condiţiile şi efectele proprietăţii aparente ? . c) o eroare invincibilã . Dar excepţional. moment în care aceasta se transformã în proprietate comunã pe cote-pãrţi. presupunând cel puţin doi titulari care pot fi persoane fizice sau juridice.14 Proprietatea comunã devãlmaşã a soţilor înceteazã prin desfacerea sau încetarea cãsãtoriei. 36 alin. o aparenţã cu adevãrat serioasã poate valida actele îndeplinite fãrã drept . Ce instituie partea a doua a definiţiei cuprinsă în art. ? Care sunt limitele dreptului de proprietate ? Există abuz de drept în cazul în care aţi realiza pe terenul d-voastră o construcţie care nu prezintă nici o utilitate pentru d-voastră dar în schimb aduce prejudicii vecinului ? Argumentaţi. există această tendinţă şi în privinţa reşedinţelor de vacanţă. recoltat). Ea a fost definită ca o „modalitate a dreptului de proprietate în cadrul căreia fiecare titular exercită în nume propriu şi în interes propriu prerogativele dreptului său de proprietate pe perioade determinate. Enumeraţi şi explicaţi caracterele dreptului de proprietate şi atributele sale. deşi terţul dobânditor primeşte bunul de la o persoanã care nu are nici un drept asupra lui. semănat. Efectele proprietãţii aparente. Proprietarul aparent este obligat sã restituie adevãratului proprietar bunul (în naturã) dacã îl mai deţine.fam. Proprietatea periodică (partajabilă în timp).proprietar aparent. devine totuşi proprietar sau titular al unui drept real: uzufruct. – Într-o formă arhaică această proprietate a fost cunoscută de multă vreme.

cãrãuşul.civ. 1846 alin. spre deosebire de posesie. 1. 3. creditorul gajist. nu şi celor de creanţã (personale). Comparaţie între detenţia precarã şi posesie. Posesia nu este decât un simplu fapt (res facti). adicã animus rem sibi habendi. sunt detentori precari: depozitarul. una sau alta. a) Elementul material constã din totalitatea faptelor materiale exercitate direct asupra lucrului . posesia nu este decât faptul. . Caracterele posesiei Caracterele posesiei sunt urmãtoarele: a) . adicã ca şi cum ar fi exercitat-o proprietarul sau titularul unui alt drept real. Simplu spus: detentorul recunoaşte dreptul altuia. b) .posesia face sã se nascã un drept probabil de proprietate sau un alt drept real. Posesia a fost definitã ca fiind o stare de fapt generatoare de efecte juridice care constã în stãpânirea materialã sau exercitarea unei puteri de fapt de cãtre o persoanã asupra unui bun cu intenţia şi voinţa de a se comporta faţã de toţi ceilalţi ca proprietar sau titular al unui drept real. 2 C. 2. tutorii pentru bunurile celor aflaţi sub ocrotirea lor etc. fie în virtutea unui titlu legal sau judiciar. 5.obligaţia de restituire. c) .a doua diferenţã: pretenţia la proprietate sau recunoaşterea dreptului proprietarului.posesia se bazeazã pe intenţia de a poseda pentru sine. posesorul nu. §. proprietatea este dreptul. Detenţia a fost definitã ca fiind exerciţiul unei puteri de fapt asupra unui lucru. Acestea sunt: . §. . nu este o stare de fapt ci o stare de drept. 1858 C. De exemplu. Elementele posesiei Pentru existenţa posesiei sunt necesare douã elemente cumulativ îndeplinite şi anume: unul material (corpus) şi altul psihologic (animus). Intervertirea detenţiei precare (titlurilor) Art.puterea de drept . detenţia este o stare de drept (res juris). stabileşte cazurile de intervertire a detenţiei precare.Aceastã definiţie a detenţiei precare presupune trei condiţii şi anume: puterea de fapt . Art.15 Capitolul V POSESIA §. b) Elementul psihologic sau intenţional constã în intenţia sau voinţa celui care posedã de a exercita stãpânirea lucrului pentru sine. exercitatã. de noi înşine sau de altul în numele nostru". 4. Posesia şi detenţia precarã Detenţia precarã. §. civ. defineşte posesia astfel: "Posesia este deţinerea unui lucru sau folosirea de un drept. fie cu permisiunea şi pe contul proprietarului. Ele se diferenţiazã sensibil: . §.prima diferenţã: putere de fapt sau existenţa unui titlu. locatarul. .posesia este incidentã numai drepturilor reale. Noţiune şi definiţie Posesia nu trebuie confundatã cu proprietatea.

Dovada elementului material este relativ simplã şi ea se face prin orice mijloc de probã înclusiv martori şi prezumţii. . depozitarul etc. În ce priveşte elementul material acesta poate fi exercitat fie personal de cãtre posesor.Viciile posesiei sunt reversul calitãţilor sale. De pildã. clandestinitatea (art. prin natura lui.civ. 1852 C. .).civ. 7. Posesia se pierde prin dispariţia celor douã elemente. Privitor la elementul psihologic. §. ea trebuie sã fie utilã. Existã din acest punct de vedere douã reguli: .a doua regulã este prezumţia de neintervertire de titlu prevãzutã de art. Dovada posesiei Ea se face prin probaţiunea celor douã elemente ale posesiei. când bunul este furat şi deci dispare elementul corpus sau când posesia pentru sine se transformã în posesie pentru altul în care caz dispare elementul psihologic.) . §. dacã succesorul cu titlu universal este de bunã credinţã. Dobândirea şi pierderea posesiei Posesia se dobândeşte prin întrunirea celor douã elemente (corpus şi animus). din diferite motive locatarul considerã cã el este proprietarul imobilului şi refuzã sã mai achite chiria .posesia creazã o prezumţie de proprietate în favoarea posesorului. . acesta trebuie sã fie prezent în mod nemijlocit în persoana posesorului şi nu a reprezentantului. violenţa (art. fie prin reprezentant (de exemplu.posesorul de bunã credinţã al unui bun frugifer dobândeşte în proprietate fructele bunului pe care îl posedã.16 . 1848 C. Efectele posesiei Aceste efecte sunt: .civ. Calitãţile şi viciile posesiei Pentru ca posesia sã producã efecte juridice deosebit de întrunirea celor douã elemente. 1851 C. Viciile posesiei. Bunãoarã. 1854 C. publicã şi sub nume de proprietar. 9.când deţinãtorul strãmutã posesia lucrului printr-un act cu titlu particular la o persoanã de bunã credinţã. ele sunt: discontinuitatea (art.atunci când deţinãtorul lucrului prin acte de rezistenţã neagã drepturile celui de la care deţine bunul.posesia imobiliarã este apãratã prin acţiunile posesorii.când deţinãtorul lucrului primeşte cu bunã credinţã de la altã persoanã decât adevãratul proprietar un titlu translativ de proprietate cu privire la bunul pe care îl deţine. 1855 C.când deţinãtorul transmite posesia la altul printr-un act cu titlu universal.civ.posesia prelungitã duce prin uzucapiune la dobândirea dreptului de proprietate asupra imobilelor. 1847 C.civ. şi anume: sã fie continuã. . . .).civ. adicã animus domini este prezumat (art. adică neviciată. Pentru a fi utilã ea trebuie sã îndeplineascã anumite calitãţi prevãzute de art.prima este prezumţia de neprecaritate. §. . Elementul psihologic. 8. . 6. Apare însã foarte logic ca posesia sã se piardã şi prin dispariţia numai a unuia dintre cele douã elemente. . §. netulburatã. mandatarul.)şi echivocul. neîntreruptã. La aceste calitãţi cerute posesiei doctrina şi jurisprudenţa a adãugat şi pe aceea de a fi neechivocã. este mai dificil de probat.).

uzufructuar şi chiar de cãtre posesor. Ea poate fi exercitatã de cãtre proprietar. acţiunea negatorie. Cum se probează elementul psihologic al posesiei ? Faceţi o comparaţie între posesie şi detenţia precară. cere instanţei de judecatã sã i se recunoascã dreptul de proprietate asupra bunului şi restituirea acestuia de la posesorul neproprietar. Acţiunea în revendicare 1. nu însã şi de cãtre detentorii precari. Cum se numeşte operaţiunea juridică prin care poţi ca din detentor precar să devii posesor? Identificaţi art. Acţiunea în grãniţuire. §.) şi mijloace directe sau specifice care sunt aşa-numitele acţiuni reale. Aceste mijloace directe sunt acţiunile petitorii şi acţiunile posesorii. 1. acţiunea în grãniţuire. un drept de uz. în rãspundere contractualã. Noţiune. 3. acţiunea negatorie. Acţiunile petitorii sunt acele acţiuni prin care reclamantul cere instanţei de judecatã sã statueze cã el este titularul dreptului de proprietate sau al altui drept real cu privire la un anumit bun. al unui drept de uz sau abitaţie ori al unui drept de servitute cu privire la un bun şi sã-l oblige pe pârât (proprietar sau altã persoanã) sã-i permitã exercitarea netulburatã. 2.Acţiunea în revendicare este acea acţiune realã prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului sãu. definire. Prin ce este apărată posesia ? Poate fi admisibilă o acţiune în complângere intentată de posesor împotriva proprietarului ? Ce are la îndemână proprietarul dacă a pierdut o acţiune în reintegrare ? De ce ? Capitolul VI APÃRAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ŞI A CELORLALTE DREPTURI REALE §. §. acţiunea confesorie Acţiunea în grãniţuire este acţiunea prin care titularul ei solicitã instanţei de judecatã sã stabileascã prin semne exterioare linia despãrţitoare între cele douã fonduri vecine. sã înceteze exercitarea sa nelegitimã Acţiunea confesorie este acţiunea prin care reclamantul cere instanţei sã stabileascã cã el este titularul unui drept de uzufruct. un drept de superficie. Sunt acţiuni petitorii: acţiunea în revendicare. Acţiunea negatorie este acţiunea prin care reclamantul titular al dreptului de proprietate contestã (neagã) pârâtului cã ar avea un drept de uzufruct. în consecinţã. . acţiunea confesorie şi acţiunea în prestaţie tabularã. în restituirea plãţii nedatorate etc. al unui drept de superficie.17 Test de autocontrol : Ce reprezintă posesia raportat la proprietate ? Care sunt caracterele şi elementele ei ? Ce condiţii trebuie să îndeplinească posesia pentru a-şi produce efectele ? Articolul. . din Codul civil care instituie cazurile acestei operaţiuni. Consideraţii preliminarii Mijloacele de apãrare a dreptului de proprietate au fost grupate în douã categorii: mijloace indirecte sau nespecifice precum acţiunile în justiţie întemeiate pe drepturile de creanţã (acţiunile în executarea contractelor. un drept de abitaţie sau un drept de servitute asupra unui bun proprietatea sa şi.

§.acţiunea în revendicare este. îl va obliga pe pârât de a se abţine a mai aduce atingere exerciţiului dreptului de proprietate. §. Revendicarea bunurilor imobile Ea pune în discuţie douã probleme: proba dreptului de proprietate şi caracterul imprescriptibil al acţiunii în revendicare. 1909 C. titlu contra posesie şi posesie contra posesie.Atunci când acţiunea în revendicare este admisã instanţa prin hotãrâre judecãtoreascã va recunoaşte reclamantului dreptul de proprietate şi pe cale de consecinţã va dispune obligarea pârâtului la restituirea bunului (cu toate accesoriile lui) reclamantului sau. ele nu se restituie dar posesorul este în drept sã ridice acele lucruri fãrã însã a deteriora bunul respectiv. Atât posesorul de bunã credinţã cât şi cel de rea credinţã au dreptul de a cere reclamantului-proprietar restituirea cheltuielilor necesare şi a celor utile pe care le-au fãcut cu privire la bunul respectiv. 1) Prima problemã: proba dreptului de proprietate (probatio diabolica) incumbã reclamantului care pretinde cã este proprietarul imobilului. . . imprescriptibilã sub aspect extinctiv. N.civ. 4. imprescriptibilã. Art. 1909 C.civ.B. Revendicarea bunurilor mobile 1. dimpotrivã.18 2.este o acţiune realã . Cheltuielile utile sunt acelea care deşi nu erau necesare au avut ca efect sporul de valoare sau creşterea gradului de utilitate a bunului. Caracterele acţiunii în revendicare:. 3.. în principiu. De fapt art. . 2.civ. Pentru atenuarea dificultãţilor referitoare la proba dreptului de proprietate doctrinarii jurisprudenţa au cristalizat câteva reguli care se învârt în jurul noţiunilor de titlu şi de posesie şi impun o comparaţie a acestora şi anume : titlu contra titlu. un hoţ sau un gãsitor sau. prevede cã: "Lucrurile mişcãtoare se pescriu prin faptul posesiunii lor fãrã sã fie trebuinţã de vreo scurgere de timp". un posesor de bunã credinţã. trebuie ca fãrã ele conservarea bunului sã nu fi fost cu putinţã. Revendicarea bunurilor mobile este diferitã dupã cum pârâtul este un posesor de rea credinţã. dupã caz. A doua problemã: acţiunea în revendicare este. Regula prevãzutã de art. Acest principiu decurge din caracterul perpetuu al dreptului de proprietate care nu se stinge prin neuz indiferent de timpul cât titularul sãu nu l-a exercitat. Efectele acţiunii în revendicare.civ. 1909 C. Cheltuielile voluptorii (de plãcere sau de înfrumuseţare) sunt acelea pe care posesorul lea fãcut pentru plãcerea sa personalã. Cheltuielile necesare sunt acelea fãcute pentru conservarea bunului. Dispoziţiile art. fie cã a fost dobândit de un terţ. . atunci pârâtul este obligat sã-i plãteascã reclamantului un echivalent bãnesc. pot fi invocate numai de terţul dobânditor care cu bunã credinţã a dobândit bunul de la un detentor precar cãruia adevãratul proprietar i l-a încredinţat de bunã voie.Revendicarea bunurilor mobile este esenţial deosebitã de revendicarea bunurilor imobile. în principiu. 1909 C. 5. Dacã bunul revendicat a produs fructe regimul lor va fi în funcţie de buna sau reaua credinţã a posesorului. Dacã restituirea în naturã nu mai este posibilã (fie cã bunul a pierit. fie expropriat). formuleazã regula cã în materia bunurilor mobile posesia de bunã credinţã valoreazã titlul de proprietate.ea este o acţiune petitorie.

este inaplicabilã în cazul bunurilor pierdute sau furate. 2.uzufructul se poate constitui nu numai asupra unui lucru ci şi asupra unui drept . "cel ce a pierdut sau cel cãruia i s-a furat un lucru poate sã-l revendice în curs de 3 ani din ziua când l-a pierdut sau i s-a furat de la cel care îl gãseşte rãmânând acestuia recurs în contra celui de la care îl are". care statueazã cã: "Dacã posesorul actual al lucrului furat sau pierdut l-a cumpãrat la bâlci sau la târg sau la o vindere publicã sau de la un negustor care vinde asemenea lucruri.Potrivit art. 520).civ. Dezmembrãmintele dreptului de proprietate sunt: dreptul de uzufruct. Obiectul dreptului de uzufruct.Uzufructul 1. caractere. corporale sau incorporale. . 1910 C. Consideraţii generale Aşadar.este un drept esenţialmente temporar . mobile şi imobile" (art. Se poate. dreptul de uz. proprietarul originar nu poate sã ia lucrul înapoi decât întorcând posesorului preţul ce l-a costat". 2 C. În ce constă acţiunea confesorie ? Cine poate exercita acţiunea negatorie ? Explicaţi revendicarea imobiliară. . Regula instituitã de art. 1909 alin. dezmembrãmintele proprietãţii sunt drepturile reale rezultate prin desprinderea ori limitarea unor atribute din conţinutul dreptului de proprietate asupra bunurilor.civ. – Regula înscrisă în art.este un drept asupra bunului sau bunurilor aflate în proprietatea altuia (ius in re alliena) . Uzufructul este reglementat de art. Definiţie.este un drept incesibil ceea ce înseamnã cã el nu poate fi transmis prin acte şi fapte juridice între vii ori pentru cauzã de moarte. 2. Caracterele uzufructului sunt urmãtoarele: . spune că uzufructul este un drept real de folosinţă şi posesie asupra lucrului altuia. 517-564 C. 2. dreptul de abitaţie. fungibile sau .Uzufructul este acel drept real principal care conferã titularului sãu (numit uzufructuar) atributele de posesie şi folosinţã asupra bunului ce aparţine altei persoane (numit nud proprietar) cu obligaţia de a conserva substanţa.pe durata sa uzufructul acordã proprietarului bunului puteri reduse . 1 C. Test de autocontrol : Care sunt mijloacele de apărare ale dreptului de proprietate şi altor drepturi reale : clasificare. Ele sunt opozabile atât terţilor cât şi proprietarului. . 1 referitor la prescripţia achizitivă ? Care sunt regulile aplicabile revendicării mobiliare? Capitolul VII DEZMEMBRÃMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE §. 2 suferã o excepţie înscrisã în art. 1909 alin.19 2.Potrivit Codului civil "Uzufructul se poate stabili pe tot felul de bunuri. deci. Reguli derogatorii prevãzute de art. . 1. 3. . dreptul de superficie §. . Textul reprodus are în vedere situaţia în care bunul se aflã în posesia unui terţ dobânditor de bunã credinţã care a dobândit bunul de la hoţ sau gãsitor. 1909 alin. dreptul de servitute.civ. 1909 alin. . Care este contradicţia cuprinsă în art.civ. 1910 C.civ.

4. bãuturi). cazul în care uzufructul s-a stins prin consolidare sau prin pieirea totalã a bunului din cauze neimputabile uzufructuarului. 7. De regulã el se constituie numai asupra bunurilor neconsumptibile deoarece uzufructuarul are obligaţia de a conserva substanţa bunului.). uzufructuarul este obligat sã se foloseascã de lucru ca un bun proprietar conform art. Dreptul de uz este acel drept real principal care conferã titularului atributele de posesie şi folosinţã asupra unui bun proprietatea altuia dar numai pentru nevoile sale şi ale familiei . uzufructuarul are dreptul sã se foloseascã de bun precum şi de a-i culege fructele.).Culegerea fructelor poate fi fãcutã numai în naturã iar dacã acestea depãşesc trebuinţele . fie prin uzucapiune. Lichidarea uzufructului. . grâne. .civ. Drepturile şi obligaţiile nudului proprietar. 541 C. 3. . atunci când uzufructuarul dobândeşte şi nuda proprietate. pentru protejarea dreptului sãu uzufructuarul are la îndemânã acţiunile posesorii. deoarece constituirea uzufructului prin lege a fost abrogatã. uzufructuarul poate dispune de ele dar la sfârşitul uzufructului trebuie sã le restituie în aceeaşi cantitate. în caz contrar el va rãmâne rãspunzãtor pentru toate daunele ce ar putea rezulta pentru proprietar. .prin abuz de folosinţã dacã prin acest abuz uzufructuarul a provocat stricãciuni fondului .dreptul proprietarului de a dispune de lucru dar numai cu respectarea atributelor care revin uzufructuarului.La încetarea uzufructului principala obligaţie a uzufructuarului este aceea de a restitui proprietarului posesia bunului respectiv. uzufructuarul are dreptul de a ceda beneficiul (emolumentul) dreptului sãu de uzufruct dar nu însuşi acest drept . 540 C.civ.Art. . adicã prin consolidarea dreptului (art. el poate fi dobândit fie prin voinţa omului (act juridic). §. . excepţie. Actualmente.prin moartea uzufructuarului. 5. obligaţia de a aduce la cunoştinţa nudului proprietar orice încãlcãri sau uzurpãri ale dreptului celui din urmã. Drepturile şi obligaţiile uzufructuarului.20 nefungibile. 518 C.la împlinirea termenului pentru care a fost constituit. calitate şi valoare ori preţul.civ.el are dreptul sã cearã predarea în folosinţa sa a bunului supus uzufructului . Constituirea uzufructului prin voinţa omului se poate face în douã moduri: prin convenţie şi prin testament. Constituirea dreptului de uzufruct.o obligaţie negativã de a nu aduce atingere exercitãrii de cãtre uzufructuar a drepturilor sale. Obligaţiile nudului proprietar sunt: .o obligaţie de garanţie prin care nudul proprietar trebuie sã-l garanteze pe uzufructuar împotriva evicţiunii. statueazã cã "uzufructul se stabileşte prin lege şi prin voinţa omului". . când uzufructul are ca obiect bunuri care se consumã prin folosinţã (bani.În privinţa drepturilor distingem: . 3. . În ce priveşte obligaţiile uzufructuarului aici vom distinge : uzufructuarul are obligaţia de a proceda la inventarierea mobilelor şi a constata starea imobilelor (art. dreptul proprietarului de a exercita toate acţiunile care privesc proprietatea lucrului supus uzufructului (de exemplu. acţiunea în revendicare sau acţiunile posesorii). ca şi cum le-ar fi cauzat el însuşi. Stingerea uzufructului are loc în urmãtoarele cazuri: . 6.în cazul în care lucrul a pierit în totalitate.uzufructul se stinge prin neuz sau prin prescripţie extinctivã. 557 C. .civ . Dreptul de uz şi de abitaţie 1. uzufructuarul este obligat de a da cauţiune .

cum ar fi o fereastrã. Clasificarea servituţilor.civ. 2 C. c) servituţi stabilite prin fapta omului (art. servitutea izvorului (art..civ. el are un caracter personal.). §. D. Dreptul de abitaţie este un drept real imobiliar care are ca obiect o locuinţã şi conferã titularului posesia şi folosinţa acelei locuinţe pentru el şi pentru familia sa.servitutea este indivizibilã . servitutea de a paşte animalele. 578 C.Dupã originea sau modul lor de constituire (art. uzucapiune sau prin destinaţia proprietarului.civ. Dreptul de uz se dobândeşte prin convenţie. servitutea de trecere (art. Caracterele dreptului de servitute sunt urmãtoarele: ..civ.servitutea este un drept imobiliar .civ. servitutea de îngrãdire a proprietãţii (art. Exemplu. C.. 2 C. Servituţile naturale şi servituţile legale. Definiţie.Dupã obiectul lor servituţile se clasificã în: a) servituţi pozitive şi negative. . 565 C.) dupã cum ele sunt constituite în folosul unei clãdiri sau al unui teren. b) servituţi neaparente sunt acelea a cãror existenţã nu poate fi cunoscutã printr-un semn exterior.). 611 C. 577 C.) care se constituie prin convenţie. de exemplu: servitutea de scurgere a apelor naturale (art.civ.civ. b) servituţi urbane sau rurale (art. ele nu pot fi înstrãinate. B. o uşã. cum este servitutea de a nu clãdi sau zidi decât pânã la o anumitã distanţã sau înãlţime sau cea de a nu planta la o distanţã mai micã decât cea prevãzutã de lege etc. 4. un canal (art. Dreptul de servitute 1.21 titularului dreptului şi ale familiei sale.) servituţile se împart în: a) servituţi naturale adicã acelea care îşi au originea în situaţia naturalã a fondurilor.Urmãrind prevederile Codului civil deosebim urmãtoarele servituţi: A.Dupã felul în care se manifestã: a) servituţi aparente fiind acelea care se cunosc datoritã unor semne exterioare. 622 C. 578 C. . ele se mai numesc servituţi veritabile sau propriu-zise. Titular al dreptului de uz nu poate fi decât o persoanã fizicã.civ.. b) servituţi necontinue pentru a cãror existenţã şi exercitare este necesarã fapta omului.). de pildã: servitutea de trecere. b) servituţile legale.servitutea nu poate fi înstrãinatã.).). 621 C. urmãritã sau ipotecatã independent de fondul al cãrui accesoriu este. Servituţile naturale. o cãrare. 620-643 C. servitutea de a lua apã din fântânã (art. 2.servitutea este un drept real .3 C. Acestea sunt cele stabilite de lege precum: servitutea de vedere (art.servitutea este un drept perpetuu . . Dreptul de uz se stinge în aceleaşi condiţii ca şi uzufructul (art. 616 C.). 578 C. testament şi uzucapiune. 3. imobile care aparţin unor proprietari diferiţi. servitutea de vedere (art. . Dreptul de servitute este un drept real principal. servitutea de scurgere a apei de ploaie (art.) etc. aşadar. 622 alin. 622 alin. perpetuu şi indivizibil constituit asupra unui imobil numit fond aservit sau dominat pentru uzul şi utilitatea altui imobil numit fond dominant. servitutea picãturilor din streaşinã etc. 622 alin. un drept de uz care are ca obiect o locuinţã.civ.civ. .civ.). el este..Dupã modul lor de exercitare distingem: a) servituţi continue pentru a cãror exercitare şi existenţã nu este nevoie de fapta actualã a omului.. 2.).Aşa numitele servituţi naturale sunt urmãtoarele: .) dar de acest drept vor putea beneficia şi moştenitorii uzuarului dacã aşa s-a convenit prin convenţie. testament.civ.civ.

.civ. b) distanţa şi lucrãrile intermediare cerute pentru unele construcţii . §. Constituirea dreptului de superficie. 575-583 C.).civ. .) . De regulã constituirea acestui drept se face prin convenţie încheiatã între constructor şi proprietarul terenului pe care s-a ridicat construcţia. sunt reglementate servituţile legale şi anume: a) distanţa plantaţiilor . şi sunt singurele servituţi veritabile.prin neuz sau prescripţie extinctivã ceea ce înseamnã cã ea nu se exercitã timp de 30 de ani. d) picãtura streaşinilor (art.civ. rezilierea sau anularea dreptului care a întemeiat servitutea.civ. el este un drept real imobiliar. e) servitutea de trecere (art.Dreptul de superficie este acel drept real principal care constã în dreptul de proprietate al unei persoane numitã superficiar asupra construcţiilor. . . este un drept care conferã superficiarului un drept de folosinţã asupra terenului pe care se aflã construcţiile sau plantaţiile . . Drepturile şi obligaţiile generale ale proprietarului fondului aservit: . – Superficiarul este proprietarul construcţiilor.Drepturile şi obligaţiile generale ale proprietarului fondului dominant sunt: de a face toate lucrãrile necesare pentru conservarea şi exercitarea servituţii. 3. . 584 C.Dreptul de servitute se poate stinge în urmãtoarele moduri: . f) prin legi speciale sunt reglementate şi alte servituţi în domeniul apelor.prin confuziune adicã prin reunirea ambelor fonduri în patrimoniul aceluiaşi proprietar.Aceste servituţi sunt reglementate în art.civ.civ). 5. 578 C. Dreptul de superficie 1. Servituţile legale. este un drept imprescriptibil aşa încât acţiunea confesorie poate fi oricând intentată. . este un drept perpetuu . Constituirea servituţilor : prin titlu. plantaţiilor sau altor lucrãri care se aflã pe un teren care aparţine altei persoane şi asupra cãruia superficiarul are un drept de folosinţã .este un drept real imobiliar având ca obiect construcţii.22 a) servitutea de scurgere a apelor naturale (art. 615 C.). . prin uzucapiune.) . 617-619 C. adevãrate dezmembrãminte ale dreptului de proprietate. c) servitutea de vedere (art. d) dreptul de îngrãdire (art. Exercitarea dreptului de superficie. plantaţiilor sau al lucrărilor executate. 586-619 C. Definiţie.) . 4.Dreptul de superficie se dobândeşte prin titlu. pãdurilor. 585 C. Aşadar el exercită asupra acestora atributele dreptului de . . prin uzucapiune sau prin lege. plantaţii sau lucrãri aşezate pe sol. Exercitarea dreptului de servitute.).prin revocarea. cele aeronautice ca şi servituţi de utilitate publicã Servituţile stabilite prin fapta omului. c) dreptul de grãniţuire (art.civ.În art. el nu poate face nimic pentru a scãdea sau îngreuna întrebuinţarea servituţii.civ. Caracterele juridice ale dreptului de superficie: . 620-643 C. 9. .proprietarul aservit are obligaţia de a face unele cheltuieli .prin pieirea fondului aservit. 611-614 C. prin destinaţia proprietarului 8. Stingerea servituţilor. b) servitutea izvoarelor (art. de a nu face lucrãri care ar antrena schimbãri împovãrãtoare pentru fondul aservit.prin renunţarea dreptului la servitute.civ. 2.

dreptului de proprietate şi celorlalte drepturi reale. folosinţa şi dispoziţia. Asupra terenului are doar un drept de folosinţă circumscris scopului exercitării acestui drept (inclusiv ridicarea construcţiei. 2.civ. 1. 5. d) dupã situaţia juridicã a bunului în momentul dobândirii deosebim moduri originare şi moduri derivate de dobândire a proprietãţii. dezmembrãminte. prin convenţie şi prin tradiţiune" iar art.moduri de dobândire universalã sau cu titlu universal şi moduri de dobândire cu titlu particular .prin convenţie. 3) prin expropriere. uzucapiune . Clasificarea modurilor de dobândire a drepturilor reale Modurile de dobândire a drepturilor reale pot fi clasificate în funcţie de mai multe criterii: a) dupã întinderea dobândirii dreptului existã: . 655 C. el poate constitui obiectul urmăririi silite imobiliare. Dreptul de proprietate publicã poate fi dobândit numai în temeiul legii. Test de autocontrol : Ce înseamnă şi care sunt dezmembrămintele dreptului de proprietate ? Identificaţi în Codul civil şi enumeraţi servituţile naturale. prin legate. prin lege şi prin ocupaţiune".Acest drept înceteazã în urmãtoarele douã situaţii: 1) când construcţia. 644 C. Capitolul VIII MODURILE DE DOBÂNDIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE ŞI A CELORLALTE DREPTURI REALE §. prin prescripţie. plantaţiei sau lucrãrii respective . b) dupã caracterul dobândirii deosebim moduri de dobândire cu titlu oneros şi moduri de dobândire cu titlu gratuit . Definiţi dreptul de superficie şi explicaţi cum se exercită acest drept. . Aceste moduri generale de dobândire a dreptului de proprietate sunt aplicabile. c) dupã momentul în care se produce efectul dobândirii dreptului de proprietate deosebim moduri de dobândire între vii şi moduri de dobândire pentru cauzã de moarte . deopotrivã.civ. §. . Dreptul de superficie este transmisibil prin orice act juridic . Noţiuni introductive Art.23 proprietate.şi proprietar al construcţiei. statueazã: "Proprietatea bunurilor se dobândeşte şi se transmite prin succesiune. O dată cu înstrăinarea construcţiei se va transmite dobânditorului şi dreptul de folosinţă asupra terenului. el poate fi grevat de sarcini reale sau de dezmembrăminte ale dreptului de proprietate. plantaţia sau lucrarea au pierit sau a fost desfiinţatã de superficiar şi 2) când proprietarul terenului devine . succesiune. Care sunt modalităţile de constituire ale uzufructului ? Ce drepturi şi obligaţii are uzufructuarul ? Dar nudul proprietar ? Faceţi o comparaţie între uzufruct şi servitute. Stingerea dreptului de superficie. cã "proprietatea se mai dobândeşte prin accesiune sau incorporaţiune. adică posesia.

distinge însã douã cazuri dupã cum constructorul a fost sau nu de bunã credinţã. 488 C. 2. 7. 3. 494 C. Prin tradiţiune înţelegem remiterea. În prezent ea are o sferã de aplicare restrânsã. Accesiunea imobiliarã naturalã . 493-494 C.civ. Accesiunea sau incorporaţiunea Accesiunea este încorporarea sau unirea unui lucru cu un alt lucru fiecare având proprietari diferiţi. Art. Accesiunea se clasificã dupã obiectul ei în: accesiune imobiliarã (naturalã şi artificialã) şi accesiune mobiliarã. accesiunea animalelor sãlbatice şi accesiunea albiei pãrãsite. §. 4.). a unui bun fãrã stãpân. vânatul sau peştele când sunt dobândite legal. În Codul nostru civil sunt reglementate trei cazuri de accesiune mobiliarã: adjuncţiunea. plantaţiilor sau altor lucrări făcute de o persoană cu materialele sale pe un teren aflat în proprietatea altuia (art. Acestea sunt: a) accesiunea construcţiilor.civ. 1 C. Accesiunea imobiliarã artificialã.civ). specificaţiunea şi confuziunea sau amestecul. avulsiunea. . plantaţie sau lucru fãcut în pãmânt sau asupra pãmântului sunt prezumate a fi fãcute de proprietarul acelui pãmânt cu cheltuiala sa şi cã sunt ale lui pânã ce se dovedeşte din contra".Aceasta presupune unirea a douã bunuri mobile care aparţin la proprietari diferiţi ori confecţionarea sau obţinerea unui bun de cãtre o persoanã prin munca sa folosind materialele altuia. predarea materialã a unui bun. Convenţia sau contractul ca mod de dobândire a dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi reale În materie opereazã principiul potrivit cãruia transmisiunea dreptului de proprietate ori constituirea dreptului real are loc în momentul încheierii contractului. . insulele şi prundişurile. 3. în alte cuvinte este vorba de principiul consensualismului.civ. 494 C. Codul reglementeazã douã cazuri de accesiune imobiliarã artificialã (art. Codul civil reglementeazã urmãtoarele cazuri de accesiune naturalã: aluviunea. prin ea are loc transferul dreptului de proprietate în cazul darurilor manuale (adicã a unor donaţii curente) înlocuind astfel forma înscrisului autentic. Doctrina a apreciat cã în aceastã categorie ar intra: apa de bãut dintr-un izvor natural. 492 C. 5. Art. De la principiul expus există şi excepţii.civ. Dar potrivit art. 1. .civ. Hotãrârea judecãtoreascã . stabileşte cã: "Tot ce se uneşte şi se încorporeazã cu lucrul se cuvine proprietarului lucrului". 1295 alin. apa dintr-un izvor pentru trebuinţele casnice. condiţie esenţialã în contractul de donaţie.Ea se realizeazã prin intervenţia omului. Aplicarea acestui principiu în materia vânzãrii este reflectatã de art. Art. Tradiţiunea Ea constituie un alt mod de dobândire a proprietãţii. stabileşte cã "Orice construcţie.civ. Ocupaţiunea (ocuparea) Acest mod de dobândire a proprietãţii constã în luarea în posesie a unui bun care nu aparţine nimãnui. Bunurile imobile nu sunt supuse acestui mod de dobândire a proprietãţii.Ea presupune unirea sau încorporarea a douã bunuri având proprietari diferiţi fãrã intervenţia omului. 6. §. 477 şi 646 C.24 §. §. Accesiunea mobiliarã. plantaţiilor sau altor lucrări făcute de un proprietar pe terenul său cu materialele aflate în proprietatea altei persoane şi b) accesiunea construcţiilor. §. bunurile fãrã stãpân sunt în proprietatea statului.

8. în acest caz cumpãrãtorul sau adjudecatarul devine proprietar. 115/1938 şi nu Codului civil. . Banat şi Bucovina. . §. Art. sintagma "fãrã cauzã legitimã" înseamnã un titlu nevalabil.Uzucapiunea sau prescripţia achizitivã este acel mod originar de dobândire a proprietãţii sau a altor drepturi reale privind un bun imobiliar prin posesia sa de cãtre o persoanã în condiţiile şi termenul prevãzute de lege.posesia sã fie utilã (adicã o posesie propriu-zisã şi neviciatã). Exemplu: ordonanţa de adjudecare prin care se definitiveazã executarea silitã constând în vânzarea prin licitaţie publicã a unor bunuri.civ.). 2.civ. Ea implică elementul timp. 4. bunurile mobile dobândindu-se în baza art. . . . 115/1938 reglementeazã douã cazuri de uzucapiune şi anume: uzucapiunea tabularã şi uzucapiunea extratabularã (art. Legea nr.Ea este reglementatã de art. Art. 27 din Legea nr. Acest text de lege prevede cã: persoana care a posedat un bun imobil în condiţiile legii timp de 20 de ani de la moartea titularului dreptului de proprietate care a fost înscris în cartea funciarã. Uzucapiunea în sistemul Codului civil. fãrã trecerea unui interval de timp . 115/1938 care prevede cã în cazul în care s-au înscris în cartea funciarã .Prin aceasta înţelegem unirea posesiei uzucapantului (a posesorului actual) cu intervalul de timp cât posesia a fost exercitatã de cãtre autorul sãu cu scopul de a dobândi dreptul de proprietate prin uzucapiune. Domeniul de aplicare al uzucapiunii. Uzucapiunea în aceste teritorii este supusã Legii nr. va prescrie proprietatea aceluia prin 10 ani dacã adevãratul proprietar locuieşte în raza teritorialã a tribunalului unde se aflã nemişcãtorul şi prin 20 de ani dacã locuieşte afarã din acea razã teritorialã". statueazã cã "Cel ce câştigã cu bunã credinţã şi printr-o justã cauzã un nemişcãtor determinat.posesia sã fie exercitatã neîntrerupt timp de 30 de ani indiferent dacã posesorul este de bunã sau de rea credinţã. posesia sã fie de bunã credinţã. 1860 C. 115/1938. spre a putea opune prescripţia.Uzucapiunea se aplicã numai bunurilor imobile. Joncţiunea posesiilor. Uzucapiunea de 30 de ani (art. bunul sã fie un bun imobil individual determinat. Uzucapiunea extratabularã. 1895 C. Condiţii : . . 1840 C. .1895-1899 C. Uzucapiunea tabularã (sau prin convalescenţa titlului) este reglementatã de art. Uzucapiunea (prescripţia achizitivã) 1. poate cere întabularea dreptului în favoarea sa.civ.25 Hotãrârea judecãtoreascã constituie un mod de dobândire a dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale numai atunci când ea are un caracter constitutiv sau atributiv de drepturi. sã uneascã posesia sa cu posesia autorului sãu”. timp de 10 ani. 5. 6.civ. stabileşte cã: „Orice posesor are facultatea. 27 şi 28 din lege). potrivit legii. 1909 C.fãrã cauzã legitimã . ele vor rãmâne valabil dobândite dacã titularul dreptului le-a posedat cu bunã credinţã.) are loc atunci când sunt îndeplinite douã condiţii: . Uzucapiunea în sistemul cãrţilor funciare.Uzucapiunea dupã Codul civil este de douã feluri şi anume: uzucapiunea de 30 de ani şi uzucapiunea de 10 sau de 20 de ani ori de 10 pânã la 20 de ani.Sistemul de publicitate imobiliarã prin cãrţile funciare se aplicã în Transilvania.civ. Uzucapiunea de 10 pânã la 20 de ani (art. 28 din Legea nr. . prin însuşi faptul posesiei lor cu bunã credinţã. Noţiune şi justificare.posesia sã se întemeieze pe un just titlu .drepturi reale care pot fi dobândite prin uzucapiune.

când posesorul este şi rãmâne lipsit mai mult de un an de posesia bunului indiferent cine este autorul deposedãrii. . Ce situaţii distingem în cadrul accesiunii imobiliare artificiale şi cum se soluţionează acestea. 2) posesorul actual sã fi dobândit posesia bunului de la autorul sãu pe baza unui raport juridic. Uzucapiunea trebuie invocatã pe cale de acţiune în justiţie sau pe cale de excepţie. sau dacã renunţarea s-a fãcut în frauda intereselor creditorilor. Întreruperea şi suspendarea cursului uzucapiunii. 167/1958 privind prescripţia extinctivã. Sistemele de publicitate imobiliarã.civ.Pe teritoriul ţãrii noastre existã urmãtoarele sisteme de publicitate imobiliarã: . Ea începe la miezul nopţii şi se terminã la miezul nopţii urmãtoare. 7/1976 ? Capitolul IX PUBLICITATEA IMOBILIARÃ §. Calculul termenului de prescripţie. . conform art. Dimpotrivã. Identificaţi articolele din Codul civil aplicabile accesiunii imobiliare naturale. prin aceea că atestă existenţa drepturilor imobiliare ale persoanelor fizice şi juridice. aceştia au dreptul sã solicite revocarea renunţãrii prin acţiunea paulianã. De câte feluri este uzucapiunea ? Care sunt regulile aplicabile uzucapiunii după Codul civil ? Dar uzucapiunii extratabulare? Ce act normativ reglementează pe viitor uzucapiunile începute şi neîmplinite până la intrarea în vigoare a Legii nr. 8. ziua fiind de 24 de ore. . cît şi securitatea juridică dinamică. ea este incidentã. dar acest efect este retroactiv ceea ce înseamnã cã uzucapantul devine proprietar din chiar momentul în care a început sã curgã termenul de prescripţie.Aceste cazuri sunt prevãzute de Decretul nr. Consideraţii generale Definire.. Test de autoevaluare : Care sunt modurile de dobândire a dreptului de proprietate ? Clasificaţi-le..Prin împlinirea uzucapiunii se naşte dreptul de proprietate al uzucapantului şi concomitent se stinge dreptul de proprietate al fostului proprietar. Ziua în care începe prescripţia nu intrã în calcul iar prescripţia se încheie la miezul nopţii ultimei zile a termenului prevãzut de lege. Scopul publicitãţii imobiliare. 1.26 Condiţii :1) sã existe o posesie propriu-zisã.Prin publicitatea imobiliară se realizează atît securitatea juridică statică.Prin publicitate imobiliarã se înţelege totalitatea mijloacelor juridice prin care se evidenţiazã situaţia materialã şi juridicã a imobilelor în mod public pentru a se ocroti circuitul lor civil. 9. . Efectele uzucapiunii. 1864 C. .când bunul cu privire la care se exercitã posesia este declarat imprescriptibil de lege. . 7. Creditorii uzucapantului pot invoca şi ei uzucapiunea pe calea acţiunii oblice. întreruperea naturalã este specificã numai prescripţiei achizitive. prin faptul că ea conferă celor interesaţi date certe cu privire la situaţia juridică a imobilelor.El se calculeazã pe zile. în douã cazuri:.

oraşe şi municipii.sistemul intermediar al cãrţilor de publicitate funciarã reglementat de Decretul nr. prin hotãrâre. el este aplicabil în Vechea Ţarã (România înainte de 1918). radierea dreptului real. §. În aceste registre care se ţin la judecãtorii se fac douã feluri de înregistrãri: transcrieri şi înscrieri. Efectele transcrierii şi înscrierii rezidã în opozabilitatea faţã de terţi. 2. 1. . 115/1938 cel care s-a obligat la constituirea. Transcrierile se fac în registrul de transcrieri. 3. Partea a II-a sau foaia de proprietate cuprinde înscrieri cu privire la dreptul de proprietate asupra imobilului. Partea a III-a sau foaia de sarcini . este un sistem personal deoarece aceste registre se ţin pe numele proprietarilor şi nu pe imobile. Ele sunt de douã feluri: acţiunea în prestaţie tabularã şi acţiunea în rectificarea înscrierilor în cartea funciarã. Sistemul cãrţilor funciare Spre deosebire de registrele de transcripţiuni şi inscripţiuni care constituie un sistem personal. Înscrierile constau în consemnarea sau reproducerea unor clauze din actele juridice care se referã la privilegiile speciale imobiliare şi la ipoteci. oraş. dupã caz.sistemul cãrţilor funciare reglementat de Legea nr. sã dispunã întabularea sau. 5. Banat şi Bucovina. Cãrţile funciare din aceeaşi unitate administrativã (comunã. Ea este acţiunea prin care se cere instanţei îndreptarea sau înlãturarea unei înscrieri din cartea funciarã necorespunzãtoare realitãţii pentru ca în acest fel sã se punã de acord situaţia tabularã cu situaţia juridicã realã a unui imobil. 115/1938 aplicabil parţial în jud.27 . ele se fac în registrele de inscripţiuni. . transmiterea sau modificarea unui drept real imobiliar este obligat sã predea înscrisurile necesare pentru întabularea dreptului în cartea funciarã. Sistemul registrelor de transcripţiuni şi inscripţiuni Acesta este un sistem personal de publicitate a drepturilor reale imobiliare. . 34-40 din Legea nr. sistem care este reglementat de Codul civil şi Codul de procedurã civilã. Potrivit art. 115/1938 şi Decretul 241/1947 şi care este aplicabil în Transilvania. Acţiunea în rectificarea înscrierilor în cartea funciarã. Sediul materiei: art. Cãrţile funciare se ţin la Judecãtoria competentã. 5. §. 242/1947 şi de unele dispoziţii ale Legii nr.sistemul registrelor de transcripţiuni şi inscripţiuni.F. 22 şi 23 din Legea nr.Cãrţile funciare sunt întocmite pe comune. Lipsa transcrierii sau înscrierii este sancţionatã cu inopozabilitatea faţã de terţi. Cuprinsul cãrţilor funciare. Ilfov şi Bucureşti. se numesc drepturi tabulare. Acţiunea în prestaţie tabularã. cãrţile funciare constituie un sistem de publicitate real. §. 115/1938. se constituie un drept real sau se sting astfel de drepturi. . Cartea funciarã propriu-zisã este alcãtuitã dintr-un titlu şi trei pãrţi sau foi :Partea I sau foaia de avere . Drepturile reale imobiliare înscrise în C. este considerat real deoarece transcrierile se fac pe imobile şi nu pe proprietari. municipiu) alcãtuiesc registrul funciar. Ele reprezintã copierea fidelã a actelor juridice prin care se transmite dreptul de proprietate asupra unui imobil. Acţiunile de carte funciarã Acestea se referã la înscrierile care se opereazã în cartea funciarã. Dacã cel care s-a obligat în acest fel refuzã sã-şi îndeplineascã aceastã obligaţie persoana îndreptãţitã se poate adresa instanţei de judecatã pentru ca aceasta.

principiul forţei probante a înscrierilor drepturilor reale .28 §. Corpul de proprietate. 21 din lege. Noile cãrţi funciare 1. intitulat „Regimul general al cadastrului” (art. faptele personale ori raporturile juridice referitoare la imobilele întabulate. precum şi trei pãrţi : Partea I care cuprinde descrierea imobilelor . Notarea. 2057) în care sunt reglementate noile cărţi funciare. principiul oficialităţii. Partea a III-a cuprinde înscrierile privind dezmembrãmintele dreptului de proprietate şi sarcini 4. principiul disponibilităţii. Test de autoevaluare: Ce înseamnă publicitate imobiliară şi care este scopul ei? Care sunt sistemele de publicitate imobiliară şi unde se aplică? Descrieţi aceste sisteme. 27. Sistematizarea reglementărilor în Legea 7/1996 este făcută în trei titluri : Titlul I. 1-19). – Art. după obiectul lor. 7/1996 privind cadastrul şi publicitatea imobiliarã a fost edictatã pentru a introduce un sistem unic pentru toatã ţara .sistemul real de publicitate. . aparţinând aceluiaşi proprietar. sunt de trei feluri: întabularea. principiul relativităţii.Legea nr. Titlul al III-lea. Întabularea şi înscrierea provizorie au ca efect opozabilitatea faţă de terţi a actelor şi faptelor juridice prin care se dobândesc.Legea statueazã cã unul sau mai multe imobile alipite de pe teritoriul unei localitãţi. 7/1996 instituie principiul publicităţii integrale. 5. ele se ţin de cãtre Biroul de carte funciarã aflat în subordinea Agenţiei Naţionale de Cadastru. 58-72). 44 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a birourilor de carte funciară prevede că înscrisurile. prin înscrierea în cãrţile funciare a actelor şi faptelor juridice referitoare la imobilele din aceeaşi localitate. 6. Înscrierile în cartea funciarã.Publicitatea imobiliarã se realizeazã. Cãrţile funciare. 44. pe lângă opozabilitatea faţă de terţi are ca efect şi informarea acestora cu privire la drepturile personale. Titlul al II-lea – „Publicitatea imobiliară” (art.28 din Legea nr. Registrul cadastral de publicitate imobiliarã. . principiul priorităţii. . . 2. Care sunt modificările aduse publicităţii imobiliare prin Legea nr. Potrivit art. principiul legalităţii. Principiile noilor cărţi funciare. Efectele înscrierii în cartea funciară. înscrierea provizorie şi notarea. „Dispoziţii tranzitorii. sancţiuni şi dispoziţii finale” (art. Noua lege a îmbrãţişat sistemul foilor personale în care persoana este elementul central în jurul cãreia graviteazã imobilele. se modifică sau se sting drepturile reale imobiliare. 3. potrivit noii legi. Partea a II-a se referã la înscrierile privind dreptul de proprietate . Generalitãţi. cartea funciarã este structuratã astfel: un titlu care conţine numãrul ei şi numele localitãţii în care este situat imobilul.Art. formeazã corpul de proprietate care se înscrie în cartea funciarã.În conformitate cu art. . 8. corpul de proprietate este susceptibil de alipiri sau dezlipiri. Cãrţile funciare alcãtuiesc registrul cadastral de publicitate imobiliarã al unei anumite localitãţi. 6. 7/1996? .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful