1

Prof. Univ. dr. Ovidiu Ungureanu – Drept civil. Drepturi reale PROGRAMA ANALITICĂ • • • Facultatea de Drept „Simion Bărnuţiu” Profilul: Ştiinţe juridice Specializarea: Drept • Disciplina: Drept civil. Drepturile reale • An de studiu : II ID • Titular curs : Ovidiu Ungureanu • Categoria formativă a disciplinei: Disciplină fundamentală (DF) • Categoria de opţionalitate a disciplinei : Disciplină impusă (DI) • Scop : cunoaşterea instituţiilor studiate în cadrul disciplinei de drepturi reale ; înţelegerea acestor instituţii ; aplicarea cunoştinţelor teoretice în soluţionarea unor speţe. • Obiective : - însuşirea cunoştinţelor referitoare la patrimoniu, drepturile patrimoniale, bunuri, dreptul de proprietate (apărare, dezmembrăminte, moduri de dobândire), posesie, publicitate imobiliară ; - formarea capacităţii de analiză şi sinteză între instituţiile drepturilor reale ; - formarea deprinderii de a aplica cunoştinţele teoretice prin exemple şi soluţionarea de speţe ; - formarea deprinderii de a lucra cu Codul civil şi actele normative în materie ; - formarea deprinderii de a întocmi referate cu tematică dată ; dezvoltarea gândirii, memoriei, imaginaţiei, creativităţii. Forma de predare : prelegere Forma de evaluare: examen (E) Stabilirea notei finale: teste pe parcursul semestrului – 20%; răspunsuri la examen – 60% ; teme de control, referate – 20%. Materialelor didactice necesare : suport de curs în format electronic, curs tipărit. Bibliografie obligatorie: O. Ungureanu, C. Munteanu, Drept civil. Drepturile reale, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2003. Bibliografie facultativă : G.N. Luţescu, Teoria generală a drepturilor reale, Bucureşti, 1947 ; C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu, Al. Băicoianu, Tratat de drept civil, vol. I, Restitutio, Aditura All, Bucureşti, 1995 ; C. Bîrsan, Drept civil. Drepturile reale principale, Editura All-Beck, Bucureşti, 2001; E. Chelaru, Curs de drept civil. Drepturile reale principale, Editura All-Beck, Bucureşti, 2000; L. Pop, Dreptul de proprietate şi dezmembrămintele sale, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2001;

2

Conţinut (descriptori)

1.Patrimoniul : noţiune, elemente, caractere juridice, funcţiile patrimoniului, teorii juridice cu privire la patrimoniu. 2. Consideraţii privind patrimoniul : drepturile reale, clasificarea drepturilor reale, drepturile de creanţă, comparaţie între drepturile reale şi drepturile de creanţă, categorii intermediare. 3.Clasificarea bunurilor: distincţia dintre bunuri mobile şi bunuri imobile, distincţii secundare (bunuri consumptibile şi bunuri neconsumptibile, bunuri fungibile şi nefungibile), gruparea bunurilor (noţiune, raporturi juridice între bunuri, universalităţi). 4.Dreptul de proprietate : definiţie, caractere juridice, atribute, limitări ale dreptului de proprietate, formele, dreptul de proprietate publică, dreptul de proprietate privată, regimul juridic al terenurilor, circulaţia juridică a construcţiilor, modalităţile dreptului de proprietate, proprietatea aparentă. 5. Posesia : definiţie, natura juridică, caractere, elementele posesiei, detenţia precară, intervertirea titlurilor, dobândire şi pierdere, dovada posesiei, calităţile şi viciile, efectele posesiei. 1. 6. Apărarea dreptului de proprietate : acţiunea în grăniţuire, acţiunea negatorie şi confesorie, acţiunea în revendicare, revendicarea imobilelor, revendicarea mobilelor. 7. Dezmembrămintele dreptului de proprietate : uzufructul, uzul şi abitaţia, dreptul de servitute, dreptul de superficie. 8. Modurile de dobândire a dreptului de proprietate : clasificare, convenţia, accesiunea, tradiţiunea, ocupaţiunea, hotărârea judecătorească, uzucapiunea. 9. Publicitatea imobiliară : sistemul registrelor de transcripţiuni şi inscripţiuni, sistemul cărţilor funciare, acţiunile de carte funciară, noile cărţi funciare. 2. 3. drept 4.

dreptul de proprietate asupra apartamentului. 4. §. obligaţia de a face sau obligaţia de a nu face ceva ce ar fi putut face dacă titularul nu s-ar fi obligat la abţinere. Patrimoniul este o universalitate juridicã. Elementele şi caracterele juridice ale patrimoniului Patrimoniul este un compus între activ şi pasiv. Enumeraţi şi explicaţi elementele şi caracterele juridice ale patrimoniului. De exemplu. Caractere: 1. Unicitatea patrimoniului . aparţinând unei persoane . Ele constau din obligaţia de a da. . §. . sarcinile) care pot fi evaluate în bani.explicã şi face posibilã subrogaţia realã cu titlu universal. dreptul de a primi preţul asupra bunului vândut etc. Inalienabilitatea patrimoniului . 2.face posibilã transmisiunea universalã şi cu titlu universal a drepturilor şi obligaţiilor.3 Capitolul I PATRIMONIUL §. Ce înţelegeţi prin funcţia patrimoniului de a constitui gajul general al creditorilor chirografari ? Explicaţi funcţia patrimoniului care constă în a face posibilă subrogaţia reală cu titlu universal.) Pasivul patrimonial este compus din datoriile (obligaţiile.patrimoniul este compus dintr-un activ şi un pasiv . Din cuprinsul definiţiei se pot desprinde urmãtoarele idei: . cazul acceptãrii moştenirii sub beneficiu de inventar. 3. adică acelea care pot fi exprimate în bani (de exemplu. . Funcţiile patrimoniului Patrimoniul prezintã o importanţã practicã deosebitã şi anume: .patrimoniul este distinct de bunurile care îl compun la un moment dat. 3.drepturile care îl compun sunt patrimoniale.constituie gajul general al creditorilor chirografari. Test de autocontrol : Definiţi patrimoniul. 1. Noţiunea juridică de patrimoniu Denumim patrimoniu totalitatea drepturilor şi obligaţiilor care au valoare economicã. cazul separaţiei de patrimonii. 2. Activul patrimonial este alcătuit din drepturile patrimoniale. Divizibilitatea patrimoniului Pentru persoanele fizice divizibilitatea patrimoniului este prevãzutã de lege. Capitolul II ..

Alte deosebiri:.sunt drepturi subiective patrimoniale în virtutea cãrora titularul lor îşi poate exercita atributele conferite de lege. drepturile reale sunt absolute. Drepturile de creanţă mai sunt denumite adesea drepturi personale. 5. două persoane. Ele sunt nelimitate ca număr.privind subiectele şi obligaţiile subiectului pasiv. sã facã sau sã nu facã ceva. Drepturile reale principale prevãzute de Codul civil sunt: dreptul de proprietate care poate fi publicã sau privatã. 1. Drepturile de creanţã (sau personale) Acestea sunt drepturi subiective patrimoniale în temeiul cãrora titularul lor sau subiectul activ numit creditor poate pretinde subiectului pasiv numit debitor . Drepturile reale. în opoziţie cu cele reale. §. Definiţi drepturile reale şi pe cele de creanţă. Clasificarea drepturilor reale Drepturile reale se clasificã în drepturi reale principale şi drepturi reale accesorii. nemijlocit. ca acesta sã dea. dreptul de abitaţie. uzufructuarul are dreptul de folosinţă pe când locatarul are dreptul pe care închiriatorul i l-a dat de folosinţă. Test de autocontrol: Realizaţi o schemă a drepturile patrimoniale. Capitolul III CLASIFICAREA BUNURILOR . dreptul de uz. §. Daţi exemple. §. Drepturile reale accesorii reglementate de Codul civil sau de alte acte normative sunt: dreptul de gaj sau de amanet. Definiţie Drepturile reale (jus in re) . pe când drepturile de creanţă sunt relative. 3. 2. Faceţi o comparaţie între drepturile reale şi drepturile de creanţă. celălalt un drept de creanţă. Dar ele se deosebesc în primul rând prin structura lor: în dreptul real o singură persoană în faţa lucrului. Comparaţie între drepturile reale şi drepturile de creanţă Ambele sunt drepturi patrimoniale. dreptul de uzufruct. Cele două drepturi au o natură foarte diferită: de exemplu.drepturile reale prezintă două importante prerogative şi anume: dreptul de urmărire şi dreptul de preferinţă. asupra bunului la care se referã. fãrã a avea nevoie de concursul altor persoane. în dreptul de creanţă.4 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND DREPTURILE PATRIMONIALE §. dreptul de servitute şi dreptul de superficie. dreptul de ipotecã şi privilegiile. în principiu. Raporturile juridice izvorâte din drepturile de creanţă se numesc raporturi de obligaţii deoarece dreptului de creanţă îi corespunde o obligaţie.. unul are un drept real. Menţionăm că dreptul de proprietate publică aparţine statului şi unităţilor administrativ-teritoriale iar dreptul de proprietate privată aparţine oricărui subiect de drept.

cum sunt: animalele. Interesul practic al acestei distincţii. În art. art. Gruparea bunurilor . A) Bunuri corporale. Bunuri fungibile şi bunuri nefungibile a) Definire. Distincţii secundare 1. 471 C. – Sunt consumptibile bunurile care nu pot fi folosite. 3. bunurile mobile sunt bunurile care nu au o aşezare fixă şi stabilă fiind susceptibile de deplasare dintr-un loc în altul. ele se văd. De altă parte. 472 C. Definiţie Codul civil consacră bunurilor Cartea a II-a intitulată „Despre bunuri şi despre deosebitele modificări ale proprietăţii” (art. o monedă de aur veche. 2. Cele neconsumptibile sunt acele bunuri care pot fi întrebuinţate în mod continuu fără ca prin aceasta să se consume substanţa lor sau să fie implicată înstrăinarea. acţiunile care tind la revendicarea unui imobil. de exemplu. legiuitorul distinge o a treia categorie de bunuri: imobilele prin destinaţie iar art. 2. nu cad sub simţuri. Aceasta nu semnifică neaparat că proprietatea imobiliară ar fi superioară. adică printr-o declarare artificială a legii (art. Bunurile imobile sunt acele bunuri care au o aşezare fixă şi stabilă cum sunt: pământul. 461 C. 461-643). 4.civ. alimentele etc. un tablou etc. ţigările. Bunuri consumptibile şi bunuri neconsumptibile a)Definire.civ. B) Bunuri incorporale. 465 C. fie cu concursul unei forţe străine. care stabileşte: „Toate bunurile sunt mobile sau imobile”. psihologice). §. 3. economice. conform destinaţiei lor obişnuite. bunurile incorporale etc. 468 C. clădirile şi în general tot ce este legat de sol. Bunurile sunt acele lucruri care sunt utile omului şi pot fi apropriate sub forma drepturilor.civ. §. lucrurile separate de sol. Prin contrast sunt bunuri incorporale acelea care nu au o existenţă materială (corp. Criteriile clasificării. bunurile incorporale sunt drepturile.).5 §. Pentru bunurile corporale a luat în considerare realitatea fizică. le putem atinge şi pot fi posedate.).civ. Acestea sunt bunurile care au o existenţă materială fiind percepute de simţurile omului.). 474 C. §. uzufructul lucrurilor imobile. Definire. se pare că între acestea nu există o categorie intermediară. Distincţia între bunurile mobile şi bunurile imobile 1. pentru bunurile incorporale distincţia devine artificială. – Codul civil a aplicat criterii diferite bunurilor corporale şi incorporale. 463.). Şi tot în categoria bunurilor incorporale intră mobilele prin determinarea legii. Bunurile nefungibile sunt cele care nu se pot înlocui unele cu altele pentru a libera pe debitor (un cal de cursă. ele sunt imobile prin obiectul la care se aplică (art.civ. 2. ci doar că ea prezintă o diferenţă de regim juridic care are diverse cauze (fizice. servituţile.). substanţă). fie prin ele însele. –După formularea art.civ. adică ele sunt imobile şi respectiv mobile prin natura lor (art. – Bunurile fungibile sunt acelea care pot fi înlocuite unele cu altele în executarea unei obligaţii (banii. evidenţiază şi o a treia varietate de mobile: mobilele prin anticipaţie. – Din prevederile Codului se desprinde ideea că legiuitorul acordă mai multă importanţă imobilelor decât mobilelor. Noţiunea de bun. fără a li se consuma substanţa. 1.

Noţiune. o turmă (o sumă de animale) etc.6 1. pomi. el nu se mai reproduce.) fără ca substanţa acestuia să se diminueze. Care este singura universalitate de drept? . Fructele sunt de trei feluri: naturale (de pildă. roata de rezervă pentru automobil. b) Universalităţi de drept. 489 C. Raporturi juridice între bunuri a) Bunuri principale şi bunuri accesorii. 2. şi civile. terenul agricol care dă anual o recoltă sau o casă care este închiriată. Daţi exemplu de o universalitate de fapt.).civ.). – Aşa cum am arătat. industriale bunăoară. Test de autocontrol: Definiţi bunurile din punct de vedere juridic. mobile prin determinarea legii. Productul presupune consumarea substanţei şi este produs de bunul principal la intervale neregulate. Care sunt distincţiile secundare privind bunurile? Explicaţi. căpăstrul pentru cal.civ. De exemplu. chirii. ciupercile şi fructele copacilor). unica universalitate de drept este patrimoniul persoanelor fizice şi juridice. legumele obţinute prin cultură (art.537 alin. 483 C. cheile pentru lacăt. – De exemplu. 3. pietrele desprinse episodic dintr-o carieră neexploatată (art. imobile prin destinaţie. –Un bun se poate găsi cu altul într-un anumit raport juridic sau dacă anumite bunuri reunite formează un ansamblu care are existenţa sa proprie vom fi în prezenţa unei universalităţi. Universalităţile a) Universalităţile de fapt reprezintă o grupare de bunuri mai mult sau mai puţin omogene care prin voinţa proprietarului este considerată şi tratată ca un bun unic. Sunt clasice următoarele exemple: o bibliotecă (un ansamblu de volume). Care este sediul materiei? Care este principala distincţie a bunurilor cuprinsă în Codul civil? Daţi exemple de mobile prin anticipaţie. Ce înţelegeţi prin bunuri frugifere şi de câte feluri sunt fructele. de exemplu. Din litera şi spiritul Codului civil mai rezultă o regulă şi anume: imobilul faţă de mobil este întotdeauna principal iar pământul (solul) în comparaţie cu construcţiile şi plantaţiile (art. capital etc. rama pentru tablou. dobânzi etc.civ. Numim fruct orice bun accesoriu care este produs periodic dintr-un bun principal (teren. – De exemplu. arenzi. 531 C.) este bunul principal b) Bunuri frugifere şi bunuri nefrugifere. 2) sau arborii tăiaţi izolat (art.

Proprietatea este perpetuă în două sensuri : sub aspect ereditar şi sub aspectul imprescriptibilităţii. şi bunurile aflate în circuitul civil în condiţii restrictive. 2.el conferă titularului totalitatea prerogativelor. Limitări ale dreptului de proprietate izvorâte din raporturile de vecinătate. el este absolut pentru că este opozabil erga omnes. 578-585 C.El este exclusiv pentru cã puterile conferite de acest drept sunt independente de orice alte puteri ale altei persoane asupra bunului respectiv. exclusiv şi perpetuu.civ. Caracterele juridice ale dreptului de proprietate 1. Definiţie Definiţia este dată în art.de altă parte.). În . Limitări care privesc exerciţiul atributului de dispoziţie juridică. 3. 480 C. pe de altă parte. fiind vorba despre servituţile naturale (art. 4. Raporturi de vecinătate care constituie sarcini reale. folosinţa şi dispoziţia . Jus fruendi . A. folosinţa şi dispoziţia asupra unui bun. însã în limitele determinate de lege" . 3.) şi servituţile legale (art.civ. pe de o parte. Aceastã liberã dispoziţie se dezvoltã pe un plan material şi pe unul juridic. Jus abutendi . §. parţială sau condiţionată a bunurilor antrenează nulitatea actului (de regulă. Obligaţiile reale de a face sau obligaţiile propter rem sunt situate la limita dintre drepturile reale şi drepturile de creanţă. 586-619 C. 3. Definim dreptul de proprietate ca fiind acel drept real care conferã titularului sãu posesia.civ. precum şi cele alienabile condiţionat. Jus utendi – Acest atribut constã în prerogativa titularului dreptului de proprietate de a se servi sau întrebuinţa bunul. . Analiza atributelor dreptului de proprietate 1.7 Capitolul IV DREPTUL DE PROPRIETATE §. 2. §. 1. cu respectarea normelor în vigoare . B. în putere proprie şi în interes propriu. Dreptul de proprietate este un drept absolut . 2. nulitatea absolută). 2. Dreptul de proprietate este un drept exclusiv . Dreptul de proprietate este un drept perpetuu. potrivit cãreia: "Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura şi de a dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut. Nerespectarea dispoziţiilor legale privind inalienabilitatea totală. adică posesia. – În această categorie o parte a doctrinei a inclus bunurile inalienabile definitiv sau temporar. Ele pot rezulta din lege sau din voinţa părţilor şi se transmit o dată cu transmiterea bunului respectiv. §. Limitări ale dreptului de proprietate 1.conferã proprietarului dreptul de a dispune liber de bunul sãu. Ea nu este lipsită de critici. Raporturi de vecinătate cu caracter de drepturi reale. Codul civil reglementează aceste raporturi în materia servituţilor.Fructus este în primul rând dreptul proprietarului de a fructifica bunul sãu sau de a-l lãsa neproductiv.

4. Ea prezintă următoarele caractere juridice: a) priveşte. 132/ 1997 privind rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public). Abuzul de drept în raporturile de vecinătate. Rechiziţia unor bunuri. În concluzie nu există un criteriu precis care să permită determinarea limitei care nu trebuie depăşită de proprietar. ci cu titlu de drepturi de creanţă. În unele cazuri între proprietarii fondurilor învecinate se pot naşte simple raporturi de fapt (deci fără un conţinut juridic). – Sunt situaţii excepţionale când organele autorităţii publice sunt abilitate prin lege pentru a obliga agenţii economici. imprudenţă) chiar dacă ea nu apare întotdeauna cu claritate. Aceste două situaţii corespund pe plan doctrinar şi jurisprudenţial la două teorii: abuzul de drept şi inconvenientele anormale de vecinătate. prevenirea. 5. D. Proprietarii fondurilor învecinate pot încheia diferite convenţii prin care să-şi asume unele obligaţii reciproce dar nu cu titlu de servituţi. De altă parte sunt actele de pură facultate. Complementar există acordarea de daune-interese. Sancţiunea inconvenientelor de vecinătate constă în primul rând într-o reparaţie în natură pentru că ea se apropie cel mai mult de principiul reparării integrale. cu obligaţia de a despăgubi . Această distincţie este importantă deoarece şi răspunderea este diferită. concentrări. C. în principiu. de pildă. Limitări ale folosinţei unor bunuri în situaţii speciale. în principiu. Inconvenientele anormale de vecinătate . E. aprecierea responsabilităţii fiind o chestiune de fapt se va face de instanţa de judecată de la caz la caz. bunuri neconsumptibile. Limitări ale dreptului de proprietate privind folosinţa subsolului.8 unele cazuri executarea acestor obligaţii presupune luarea în considerare a raporturilor de vecinătate. tolerarea vecinului de a lua apă din fântâna situată pe fondul altui proprietar sau acceptarea tacită de a trece pe fondul vecin etc. c) este o măsură obligatorie. vecinul nu trebuie să-l incomodeze într-un mod intolerabil pe vecin. Raporturi de vecinătate rezultate din contractele încheiate între proprietarii vecini. instituirea stării de urgenţă sau de asediu. 41 alin. – Această limitare este prevăzută în Constituţie în art. înlăturarea urmărilor unor dezastre. De pildă. 1 care statuează: „Pentru lucrări de interes general. aceste situaţii speciale sunt: declararea mobilizării generale sau parţiale ori a stării de război. d) rechiziţia se face cu acordarea de despăgubiri atât în cazul rechiziţiei temporare (pentru degradarea sau devalorizarea bunului) cât şi în cazul rechiziţiei definitive (pentru valoarea bunurilor consumptibile sau perisabile). vecinul să nu-l prejudicieze pe vecin şi a doua. Beneficiarul lor nu le poate redobândi prin justiţie şi nici nu poate invoca uzucapiunea. De exemplu. existenţa unei vinovăţii (neglijenţă. un proprietar se obligă faţă de vecinul său să-i permită să ia apă din fântâna aflată pe fondul său. intenţia de a prejudicia. proprietarul care beneficiază de o anumită perspectivă deoarece pe terenul vecinului nu s-a construit nimic. Buna vecinătate presupune cel puţin două îndatoriri: prima. o măsură temporară care va înceta o dată cu încetarea situaţiei excepţionale şi când bunurile rechiziţionate vor trebui restituite. localizarea. b) este. exerciţii şi antrenamente de mobilizare. autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăţi imobiliare. lipsa unui interes serios şi legitim. instituţiile publice precum şi alte persoane juridice sau fizice să cedeze temporar unele bunuri mobile sau imobile forţelor destinate apărării naţionale sau autorităţilor publice. Abuzul de drept – condiţiile responsabilităţii: prejudiciul. Raporturi faptice de vecinătate. cât şi pe timpul acestor situaţii (Legea nr.condiţiile responsabilităţii Prejudiciul (dauna).

35-37) şi anume: dreptul de a cere şi de a obţine retrocedarea imobilului expropriat şi dreptul de preemţiune la cumpãrarea imobilului în ipoteza în care expropriatorul s-ar hotãrî sã-l înstrãineze. prin această dispoziţie legea reglementează un nou caz de subrogaţie cu titlu particular (art.imobilul expropriat trece în proprietatea publicã liber de orice sarcini . Instanţa va verifica dacă sunt întrunite condiţiile cerute pentru expropriere. 4 . Ea este cuprinsă în art.dupã regimul sãu juridic dreptul de proprietate se prezintã sub douã forme: a) drept de proprietate publicã şi b) drept de proprietate privatã. De asemenea se sting drepturile de concesiune şi dreptul de folosinţã. întinderea. 28 alin. precum şi pentru alte daune imputabile autorităţii”. în principiu. – Exproprierea produce următoarele efecte : . Utilitatea publicã se declarã pentru lucrãri de interes naţional sau pentru lucrãri de interes local (art. Această clasificare este cea mai importantă. necesitatea acesteia. de comodat). problemele de fond privitoare la expropriere (de exemplu. fără a putea repune în discuţie. Exproprierea pentru cauzã de utilitate publicã Noţiune şi reglementare. 2 . uzufructul.civ. 33/1994 enumerã principalele categorii de lucrãri de utilitate publicã într-o listã nelimitativã (art.dupã modul de dobândire: a) dreptul de proprietate dobândit prin acte juridice şi dreptul de proprietate dobândit prin fapte juridice. . care stabileşte că: „Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa. .se sting orice drepturi personale dobândite de alte persoane asupra imobilului expropriat (de exemplu. plantaţiilor sau construcţiilor. §. 33/1994. afară numai pentru cauză de utilitate publică şi primind o dreaptă şi prealabilă despăgubire”. cele nãscute din contractul de locaţiune. Bunurile supuse exproprierii. c) dreptul de proprietate originarã şi dreptul de proprietate derivatã.se sting drepturile reale principale derivate din dreptul de proprietate . faptul că nu a fost contestată hotărârea comisiei etc. .). acestea se strãmutã de drept asupra despãgubirii stabilite de instanţã . 33/1994 reglementeazã douã drepturi în favoarea proprietarului imobilului expropriat (art.Legea nr. b) dreptul de proprietate dobândit prin acte între vii şi dreptul de proprietate dobândit prin acte pentru cauzã de moarte. . Efectele exproprierii. 41 din Constituţie şi în Legea nr. 2) . 5).dupã cum dreptul de proprietate este afectat sau nu de modalitãţi deosebim: a) drept de proprietate pur şi simplu şi b) drept de proprietate afectat de modalitãţi. Titularii acestor drepturi au drept la despăgubiri. 6). . Formele dreptului de proprietate În prezent distingem: 1 . 6.uzul.Sunt expropriabile numai bunurile imobile proprietate privatã. Retrocedarea şi dreptul de preemţiune la cumpărarea imobilului.în ce priveşte dreptul de ipotecã şi privilegiul imobiliar special care greveazã bunul expropriat. 5. 481 C. Legea nr. Exproprierea propriu-zisă şi stabilirea despăgubirilor.9 proprietarul pentru daunele aduse solului. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. ea îşi găseşte actualmente reglementarea completă în art. Cedarea forţată aplicată imobilelor îmbracă forma exproprierii pentru cauză de utilitate publică. . superficie precum şi orice alte drepturi reale. abitaţie. Soluţionarea cererilor de expropriere este de competenţa tribunalului în raza căruia este situat imobilul. – Acestea sunt reglementate în Capitolul IV al Legii nr. Tot tribunalul va hotărî şi asupra despăgubirilor cuvenite fiecăreia dintre persoanele interesate .dupã subiectele dreptului de proprietate: a) dreptul de proprietate al persoanelor fizice şi b) dreptul de proprietate al persoanelor juridice. 3 .

10 §.. de organele competente atunci când bunul intrã în domeniul public. pentru retrocedarea lor foştilor proprietari sau pentru a fi vândute. 135 alin.trecerea unor bunuri din domeniul public în domeniul privat pentru reconstituirea dreptului de proprietate particularã. . 3 dispune cã: domeniul public este alcãtuit din bunurile prevãzute de art.bunurile enumerate în anexa acestei legi.). în art. §. 3 alin. Definiţie. comoara.pe cale naturalã . În ce priveşte modurile de încetare a dreptului de proprietate publicã. 135 alin. În concret aceste modalitãţi sunt dreptul de administrare. . 3. imprescriptibil şi insesizabil. oraşul. Caracterele dreptului de proprietate publicã sunt în numãr de trei: el este inalienabil. vânzarea sau schimbul pentru cauzã de utilitate publicã etc.alte moduri prevãzute de lege (de exemplu.statul cu privire la bunurile din domeniul public de interes naţional . închirierea şi dreptul de folosinţã asupra unor bunuri imobile.prin exproprierea pentru cauzã de utilitate publicã. Reglementãrile Legii nr. pentru cauzã de utilitate publicã.Dreptul de proprietate publicã este acel drept de proprietate în care atributele acestuia se exercită de către stat şi unităţile administrativ-teritoriale şi care poartã asupra bunurilor din domeniul public el fiind inalienabil. 7 din Legea nr. 5. 6. . 7. Reglementare .trecerea bunului în domeniul privat. dreptul de proprietate publicã se dobândeşte prin urmãtoarele moduri: . Domeniul public . . 213/1998.. 4 din Constituţie. 1 cã domeniul public este compus din urmãtoarele bunuri: .prin acte de donaţie sau legate acceptate. municipiul şi judeţul) asupra bunurilor din domeniul public de interes local. 213/1998 circumscriu cu multã exactitate sfera bunurilor proprietate publicã statuând în art. Subiecţii (titularii) dreptului de proprietate publică.pieirea bunului pe cale naturalã sau prin intervenţia omului. Dobândirea şi încetarea dreptului de proprietate publicã. 4. Modalitãţile de exercitare a dreptului de proprietate publicã sunt de competenţa organelor centrale ale puterii executive pentru bunurile din domeniul public de interes naţional şi autoritãţile publice locale pentru bunurile din domeniul public de interes local.unităţile administrativ-teritoriale (comuna. imprescriptibil şi insesizabil. 4 din Constituţie.bunurile enumerate în art.Legea nr. din cele stabilite prin anexa care face parte integrantã din prezenta lege şi din orice bunuri care. – Potrivit dispoziţiilor legale în vigoare titularii dreptului de proprietate publică sunt : . .este acel domeniu din care fac parte numai bunurile care alcãtuiesc obiectul dreptului de proprietate publicã a statului şi a unitãţilor administrativ-teritoriale. 6. . Obiectul dreptului de proprietate publică. în condiţiile legii. Domeniul public şi domeniul privat 1.. .prin achiziţii publice efectuate în condiţiile legii. potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite de stat sau de unitãţile administrativ-teritoriale prin modurile prevãzute de lege. 2. confiscarea. Dreptul de proprietate publicã 1. accesiunea.prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau unitãţilor administrativ-teritoriale în domeniul public. 213/1998 privind proprietatea publicã şi regimul juridic al acesteia. În conformitate cu art.. acestea sunt: . concesionarea.

Caracterele dreptului de proprietate privatã . aşadar. Reglementare – Dreptul de proprietate privată. . clãdirile. 31/1990 privind societãţile comerciale. uzucapiune. Constituirea domeniului privat – Domeniul privat se constituie prin mijloace de drept civil (vânzare-cumpărare. în opoziţie cu dreptul de proprietate publică. 5.dreptul de proprietate privatã este prescriptibil.dreptul de proprietate privatã este alienabil. a moştenirilor vacante. Obiectul domeniului privat – potrivit art. . bunurile fãrã stãpân. accesiune etc.orice alte bunuri care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite de stat sau de unitãţile administrativ-teritoriale prin modurile prevãzute de lege. 2. 215/2001. schimb. Clãdirile pot fi închiriate iar terenurile arendate. Din domeniul privat fac parte bunurile care au încetat de a mai aparţine domeniului public. testamente sau alte acte juridice. fiind alienabil. de stat sau unităţile administrativ-teritoriale şi care poartă asupa bunurilor mobile şi imobile. 8. Bunurile care formează proprietatea privată a statului şi a unităţilor administrative-teritoriale constituie domeniul privat. poate fi definit ca fiind acel drept de proprietate în care prerogativele sale se exercită de către persoanele fizice. Legea nr. Definiţie. 9. calitatea de persoane juridice civile.este definit de obicei prin antitezã spunându-se cã el este acel domeniu din care fac parte bunurile statului care nu aparţin domeniului public. Regimul juridic al terenurilor . 3.Persoanele fizice pot dispune liber de dreptul lor de proprietate. acestea sunt proprietare asupra patrimoniului lor etc. În ce priveşte dreptul de proprietate privatã al persoanelor juridice cum ar fi societãţile comerciale. a primit o consacrare legală în legi organice precum Legea nr. în condiţiile legii. Legea nr. persoanele juridice de drept privat. Dreptul de proprietate privatã (proprietatea privatã) 1. legat. dacã nu sunt destinate pentru uz sau interes public. sesizabil şi prescriptibil. Domeniul privat . exercitarea dreptului de preemţiune recunoscut statului în anumite condiţii Regimul juridic al domeniului privat – De regulă regimul juridic al bunurilor din domeniul privat este – aşa cum am mai arătat – cel de drept comun. bunurile pe care statul sau unitãţile administrativteritoriale le dobândesc ca orice particular prin donaţie. Această noţiune. alte imobile şi mobilierul lor. regimul lor este reglementat de Legea nr. domeniul privat cuprinde bunurile (mobile sau imobile) pe care statul sau unitãţile administrativ-teritoriale le au ca orice persoanã fizicã sau juridicã. Subiectele dreptului de proprietate privatã . statul şi unitãţile administrativ-teritoriale.Acestea sunt urmãtoarele: . §. Statul şi unităţile administrativ-teritoriale (Domeniul privat). inclusiv prin crearea unor dezmembrãminte. §. Obiectul dreptului de proprietate privatã .) sau prin modalităţi specifice pe care particularii nu le au (dobândirea bunurilor fără stăpân sau abandonate.11 . 213/1998 – este alcătuit din bunurile aflate în proprietatea statului şi a entităţilor sale teritoriale şi care nu fac parte din domeniul public. statul şi unităţile administrative-teritoriale pot avea calitatea de titulari ai dreptului de proprietate privată. 4. persoanele juridice de drept privat. deşi nu o găsim în Constituţie. – Aşa cum am arătat. 2.Titulari ai acestui drept pot fi: persoanele fizice. dezafectarea unor bunuri proprietate publică. 4 din Legea nr. 213/1998.dreptul de proprietate privatã este sesizabil. acestea din urmã având. donaţie. Altfel spus. apoi. Domeniul privat este supus dispoziţiilor de drept comun dacã prin lege nu se prevede altfel. 18/1991.

principiul potrivit căruia înscrisul autentic este o condiţie de validitate a înstrăinării terenurilor. În ce ne priveşte considerăm că modalităţile dreptului de proprietate sunt : . 54/1998 (dar şi din ansamblul legislaţiei în materie: Legea nr. 2. considerăm că sunt situaţii când o asemenea clauză de inalienabilitate trebuie acceptată în actele translative de proprietate. Modalitãţile dreptului de proprietate 1. Proprietatea afectată unui scop este acea proprietate care este afectată fie exclusiv.proprietatea inalienabilă . Dar existenţa dreptului de proprietate dobândit de cel gratificat este nesigură atâta vreme cât condiţia se mai poate realiza. 18/1991. al vecinilor ori al arendaşilor” (art. Proprietatea inalienabilă.12 1. Legea nr. . Aceasta sub dubla condiţie ca inalienabilitatea să fie stabilită temporar şi inalienabilitatea să fie justificată de un interes serios şi legitim. Proprietatea rezolubilã (sau condiţionalã) –Un exemplu va fi edificator: o persoană donează averea sa altuia cu condiţia că efectele donaţiei vor înceta dacă cel ce a primit gratificarea (donatarul) va înceta din viaţă înaintea donatorului. . 3. . În acest sens Legea nr. coproprietate forţată şi perpetuă. proprietatea anulabilă şi proprietatea comună. 1019 C. prin vânzare.Dreptul de proprietate poate fi pur şi simplu sau afectat de modalitãţi. 10.civ. . Preliminarii . Codul civil. Proprietatea anulabilã. astfel ea se apropie de uzufruct. – Proprietatea anulabilã reprezintã acea modalitate juridicã a dreptului de proprietate care apare în situaţia în care transferul proprietãţii se face în temeiul unui act lovit de nulitate relativã (anulabil). caz în care bunurile se vor întoarce în patrimoniul donatorului. Aceasta deoarece nu se ştie încă dacă donatarul va supravieţui donatorului pentru ca astfel el să rămână definitiv proprietar al averii primite sau va deceda înaintea acestuia.proprietatea rezolubilă sau condiţională .). În doctrina noastră sunt cunoscute următoarele modalităţi ale dreptului de proprietate : proprietatea rezolubilă. a terenurilor agricole situate în extravilan se face cu respectarea dreptului de preemţiune al coproprietarilor. 5).principiul liberei circulaţii juridice a terenurilor.. Dacã acţiunea este admisã dreptul de proprietate al dobânditorului va fi desfiinţat retroactiv.principiul potrivit căruia înstrăinarea terenurilor prin vânzare se va face cu respectarea dreptului de preemţiune. se pot desprinde cel puţin trei principii majore: . –Din cuprinsul Legii nr. lipsindu-i temporar dreptul de dispoziţie. În concluzie. În cazul în care actul translativ anulabil a fost confirmat.proprietatea comună cu variantele ei : coproprietate obişnuită sau temporară. 54/1998.proprietatea afectată unui scop (proprietatea afectaţiune) . – Deşi. 4. inalienabilitatea unui bun nu poate fi declarată prin voinţa omului. în principiu.proprietatea anulabilă (care în sens larg este o proprietatea condiţională) . proprietarul actual suportă restricţiile în dreptul său iar la nevoie el va fi obligat să cedeze proprietatea altei persoane. fie de preferinţă unui scop care a fost determinat de proprietarul anterior. §. Prin încheierea actului de donaţie are loc de îndată transferul dreptului de proprietate de la donator la donatar. dreptul de proprietate al dobânditorului va fi consolidat. proprietatea inalienabilă este o proprietate care se reduce la dreptul de a poseda şi a folosi. Circulaţia terenurilor potrivit Legii nr. . 5. proprietate comună în devălmăşie şi proprietate periodică. 16/1994 a arendei etc. Deci soarta donaţiei va atârna de împlinirea unei condiţii rezolutorii (art. 54/1958 stabileşte: „Înstrăinarea. ..

cavouri şi alte lucrãri funerare). Este o coproprietate forţatã deoarece existã şi se menţine indiferent de voinţa coproprietarilor şi este perpetuã deoarece scopul bunurilor care îi alcãtuiesc obiectul este permanent. Proprietatea comunã în devãlmãşie.coproprietatea asupra pãrţilor comune din clãdirile cu douã sau mai multe apartamente având proprietari diferiţi.coproprietatea lucrurilor comune necesare sau utile pentru folosirea a douã imobile vecine. 728 C. În mod obişnuit sistarea coproprietãţii are loc prin partaj. 6.În calitatea lor de coproprietari aceştia au şi unele obligaţii. el va fi partajat în valoare. ei nu au decât un drept nedeterminat din bunurile aflate în coproprietate şi b) cã fiecare dintre coproprietari este titularul exclusiv numai pentru o cotã idealã.Dreptul de proprietate în devãlmãşie reprezintã acea proprietate comunã potrivit cãreia titularii sãi nu au determinatã o cotã-parte idealã (matematicã) din dreptul lor de proprietate.la plata cheltuielilor şi datoriilor ocazionate de întreţinerea. Dacă bunul aflat în coproprietate (indiviziune) nu poate fi partajat în natură. conservarea şi administrarea bunului comun. Cazurile de coproprietate forţatã. Obligaţiile coproprietarilor. de pildă.în raport cu cota lor parte . exprimatã printr-un procent. Proprietatea comunã. Noţiune. . spre deosebire de coproprietatea forţată şi perpetuă. Proprietatea comunã pe cote-pãrţi este acea modalitate a dreptului de proprietate care se caracterizeazã prin aceea cã un bun aparţine concomitent mai multor titulari. 35 din Codul familiei administrarea.civ.coproprietatea asupra unor bunuri considerate de familie (hârtii de familie. în devãlmãşie şi periodică. Proprietatea devãlmaşã a soţilor. . Ea poate fi: pe cote-pãrţi.proprietatea comunã pe cote-pãrţi (coproprietatea) obişnuitã sau temporarã. Oricare dintre ei are libertatea de a-i pune capăt oricând cerând partajul (art. folosinţa şi dispoziţia asupra bunurilor comune se realizeazã de comun acord de cãtre ambii soţi.Proprietatea comunã este acea proprietate care se caracterizeazã prin aceea cã prerogativele dreptului de proprietate aparţin împreunã şi concomitent mai multor persoane. fiecare dintre aceştia având o cotã-parte idealã din dreptul de proprietate. tablouri de familie. abstractã din dreptul de proprietate.). fracţie ordinarã sau fracţie zecimalã Proprietatea comunã pe cote-pãrţi este de douã feluri dacã avem în vedere durata coproprietãţii: . Astfel.13 Instituţia tip în care proprietatea afectată unui scop îşi are locul cel mai potrivit este fundaţia. .proprietatea comunã pe cote pãrţi (coproprietatea) forţatã şi perpetuã.Doctrina a reţinut urmãtoarele cazuri de coproprietate forţatã: . a) Proprietatea comunã pe cote-pãrţi obişnuitã sau temporarã. .Proprietatea devãlmaşã a soţilor are ca obiect numai acele bunuri care au fost dobândite de ei sau de oricare dintre ei în timpul cãsãtoriei. A. Potrivit art. B. De aceea coproprietatea obişnuită se mai numeşte voluntară sau temporară. . Dar mai pot fi întâlnite şi alte cazuri. Aşadar.coproprietatea despãrţiturilor dintre douã imobile (zidul. . o liberalitate cu sarcină. şanţul şi gardul). . . . ei sunt obligaţi . Legea instituie o prezumţie de mandat tacit reciproc între soţi. b) Coproprietatea forţatã şi perpetuã. . –Ceea ce caracterizează această modalitate este faptul că ea nu se menţine decât prin voinţa tuturor coproprietarilor. definiţie. din aceastã definiţie rezultã douã reguli şi anume: a) nici unul dintre coproprietari nu este titularul exclusiv al unei fracţiuni materiale din bunul respectiv .

fiecare din ei pe câte un an (arat. Proprietatea periodică (partajabilă în timp). Ea a fost definită ca o „modalitate a dreptului de proprietate în cadrul căreia fiecare titular exercită în nume propriu şi în interes propriu prerogativele dreptului său de proprietate pe perioade determinate. recoltat). deşi terţul dobânditor primeşte bunul de la o persoanã care nu are nici un drept asupra lui. 2 C. semănat. De fapt. inclusiv statul. În raporturile dintre adevãratul proprietar şi terţi aparenţa este creatoare de drept. 480 C. 11. servitute etc. Este cazul în care defunctul prin testamentul său desemnează pe cei doi nepoţi ai săi să fie proprietarii unui teren agricol.proprietar aparent. ea poate înceta şi în timpul cãsãtoriei. c) o eroare invincibilã . Efectele proprietãţii aparente. Ce instituie partea a doua a definiţiei cuprinsă în art. Astfel. 36 alin. Dacã la înstrãinat el trebuie sã restituie acestuia fie preţul pe care l-a încasat (dacã este de bunã credinţã). eroarea comunã şi invincibilã este creatoare de drept. ? Care sunt limitele dreptului de proprietate ? Există abuz de drept în cazul în care aţi realiza pe terenul d-voastră o construcţie care nu prezintă nici o utilitate pentru d-voastră dar în schimb aduce prejudicii vecinului ? Argumentaţi. moment în care aceasta se transformã în proprietate comunã pe cote-pãrţi. Societăţile de turism din alte ţări au preluat aceste formule pentru a asigura mai multor turişti aceeaşi locuinţă în staţiuni celebre (pe perioade eşalonate de timp şi cu drepturi exclusive) numindu-i proprietari.). la intervale regulate. C. b) o eroare comunã. Test de autocontrol : Definiţi dreptul de proprietate. o aparenţã cu adevãrat serioasã poate valida actele îndeplinite fãrã drept .fam. Aşadar. Proprietarul aparent este obligat sã restituie adevãratului proprietar bunul (în naturã) dacã îl mai deţine. Dar excepţional. care se repetă succesiv şi perpetuu. devine totuşi proprietar sau titular al unui drept real: uzufruct. Condiţii în care operează proprietatea aparentă sunt următoarele: a) buna credinţã a dobânditorului.14 Proprietatea comunã devãlmaşã a soţilor înceteazã prin desfacerea sau încetarea cãsãtoriei. Daţi exemplu de un inconvenient de vecinătate care ar putea atrage răspunderea vecinului. pentru motive temeinice (art. există această tendinţă şi în privinţa reşedinţelor de vacanţă. Care sunt sancţiunile aplicabile abuzului de drept ? Dar inconvenientelor anormale de vecinătate ? Ce constituie proprietatea rezolubilă ? care sunt efectele îndeplinirii condiţiei rezolutorii ? Faceţi o comparaţie între proprietatea comună pe cote părţi şi proprietatea devălmaşă ? Care sunt cazurile de coproprietate forţată şi perpetuă ? Dezvoltaţi-le.civ. între care nu există nici un raport juridic”. dacă coproprietatea urbană s-a dezvoltat mult în zilele noastre. Care sunt condiţiile şi efectele proprietăţii aparente ? . fie valoarea actualã a bunului cu daune interese (dacã este de rea credinţã). este aşa numita proprietate temporară. Enumeraţi şi explicaţi caracterele dreptului de proprietate şi atributele sale. Proprietatea aparentã Existã o strânsã legãturã între aparenţã şi adagiul latin error communis facit jus. Având în vedere cã teoria aparenţei protejeazã numai terţii înseamnã cã ea nu are nici un efect în raportul proprietar adevãrat . presupunând cel puţin doi titulari care pot fi persoane fizice sau juridice. – Într-o formă arhaică această proprietate a fost cunoscută de multă vreme. §.

adicã ca şi cum ar fi exercitat-o proprietarul sau titularul unui alt drept real. Simplu spus: detentorul recunoaşte dreptul altuia. c) .puterea de drept .civ.15 Capitolul V POSESIA §. nu este o stare de fapt ci o stare de drept. §.prima diferenţã: putere de fapt sau existenţa unui titlu. 1858 C. 5. locatarul. . §.posesia este incidentã numai drepturilor reale. Art. sunt detentori precari: depozitarul. Ele se diferenţiazã sensibil: . tutorii pentru bunurile celor aflaţi sub ocrotirea lor etc. Caracterele posesiei Caracterele posesiei sunt urmãtoarele: a) . defineşte posesia astfel: "Posesia este deţinerea unui lucru sau folosirea de un drept. 2.obligaţia de restituire. Acestea sunt: . Detenţia a fost definitã ca fiind exerciţiul unei puteri de fapt asupra unui lucru. proprietatea este dreptul. Intervertirea detenţiei precare (titlurilor) Art. fie cu permisiunea şi pe contul proprietarului. . 3. a) Elementul material constã din totalitatea faptelor materiale exercitate direct asupra lucrului . cãrãuşul. Posesia a fost definitã ca fiind o stare de fapt generatoare de efecte juridice care constã în stãpânirea materialã sau exercitarea unei puteri de fapt de cãtre o persoanã asupra unui bun cu intenţia şi voinţa de a se comporta faţã de toţi ceilalţi ca proprietar sau titular al unui drept real. adicã animus rem sibi habendi. spre deosebire de posesie. una sau alta.a doua diferenţã: pretenţia la proprietate sau recunoaşterea dreptului proprietarului. de noi înşine sau de altul în numele nostru". stabileşte cazurile de intervertire a detenţiei precare. 2 C.posesia face sã se nascã un drept probabil de proprietate sau un alt drept real. 1. 1846 alin. De exemplu. Comparaţie între detenţia precarã şi posesie.posesia se bazeazã pe intenţia de a poseda pentru sine. b) Elementul psihologic sau intenţional constã în intenţia sau voinţa celui care posedã de a exercita stãpânirea lucrului pentru sine.Aceastã definiţie a detenţiei precare presupune trei condiţii şi anume: puterea de fapt . Posesia şi detenţia precarã Detenţia precarã. b) . creditorul gajist. Posesia nu este decât un simplu fapt (res facti). . detenţia este o stare de drept (res juris). posesorul nu. exercitatã. 4. §. Elementele posesiei Pentru existenţa posesiei sunt necesare douã elemente cumulativ îndeplinite şi anume: unul material (corpus) şi altul psihologic (animus). fie în virtutea unui titlu legal sau judiciar. posesia nu este decât faptul. Noţiune şi definiţie Posesia nu trebuie confundatã cu proprietatea. §. nu şi celor de creanţã (personale). civ.

Pentru a fi utilã ea trebuie sã îndeplineascã anumite calitãţi prevãzute de art. . mandatarul. violenţa (art. este mai dificil de probat. adică neviciată. §. 7. De pildã. §. §. 9.)şi echivocul. când bunul este furat şi deci dispare elementul corpus sau când posesia pentru sine se transformã în posesie pentru altul în care caz dispare elementul psihologic. ele sunt: discontinuitatea (art. 1848 C. fie prin reprezentant (de exemplu.civ.posesorul de bunã credinţã al unui bun frugifer dobândeşte în proprietate fructele bunului pe care îl posedã. Dovada elementului material este relativ simplã şi ea se face prin orice mijloc de probã înclusiv martori şi prezumţii. Dovada posesiei Ea se face prin probaţiunea celor douã elemente ale posesiei.posesia imobiliarã este apãratã prin acţiunile posesorii.când deţinãtorul transmite posesia la altul printr-un act cu titlu universal.).). din diferite motive locatarul considerã cã el este proprietarul imobilului şi refuzã sã mai achite chiria . . . Posesia se pierde prin dispariţia celor douã elemente. 1855 C. 1852 C. adicã animus domini este prezumat (art. 8. prin natura lui.când deţinãtorul strãmutã posesia lucrului printr-un act cu titlu particular la o persoanã de bunã credinţã.posesia creazã o prezumţie de proprietate în favoarea posesorului. şi anume: sã fie continuã.atunci când deţinãtorul lucrului prin acte de rezistenţã neagã drepturile celui de la care deţine bunul. 1847 C.posesia prelungitã duce prin uzucapiune la dobândirea dreptului de proprietate asupra imobilelor. Dobândirea şi pierderea posesiei Posesia se dobândeşte prin întrunirea celor douã elemente (corpus şi animus). . . neîntreruptã.prima este prezumţia de neprecaritate. În ce priveşte elementul material acesta poate fi exercitat fie personal de cãtre posesor. . Privitor la elementul psihologic. §.civ. Bunãoarã. La aceste calitãţi cerute posesiei doctrina şi jurisprudenţa a adãugat şi pe aceea de a fi neechivocã. Elementul psihologic.civ.16 . 6. Efectele posesiei Aceste efecte sunt: . Viciile posesiei.) . 1851 C. dacã succesorul cu titlu universal este de bunã credinţã.civ. ea trebuie sã fie utilã.a doua regulã este prezumţia de neintervertire de titlu prevãzutã de art. 1854 C. . . netulburatã. Existã din acest punct de vedere douã reguli: .când deţinãtorul lucrului primeşte cu bunã credinţã de la altã persoanã decât adevãratul proprietar un titlu translativ de proprietate cu privire la bunul pe care îl deţine.civ. acesta trebuie sã fie prezent în mod nemijlocit în persoana posesorului şi nu a reprezentantului. depozitarul etc. Apare însã foarte logic ca posesia sã se piardã şi prin dispariţia numai a unuia dintre cele douã elemente. .). clandestinitatea (art.Viciile posesiei sunt reversul calitãţilor sale.civ. publicã şi sub nume de proprietar. Calitãţile şi viciile posesiei Pentru ca posesia sã producã efecte juridice deosebit de întrunirea celor douã elemente.

) şi mijloace directe sau specifice care sunt aşa-numitele acţiuni reale. uzufructuar şi chiar de cãtre posesor. Cum se numeşte operaţiunea juridică prin care poţi ca din detentor precar să devii posesor? Identificaţi art. . §. nu însã şi de cãtre detentorii precari. Cum se probează elementul psihologic al posesiei ? Faceţi o comparaţie între posesie şi detenţia precară. un drept de abitaţie sau un drept de servitute asupra unui bun proprietatea sa şi. sã înceteze exercitarea sa nelegitimã Acţiunea confesorie este acţiunea prin care reclamantul cere instanţei sã stabileascã cã el este titularul unui drept de uzufruct. . acţiunea negatorie. acţiunea negatorie. acţiunea confesorie şi acţiunea în prestaţie tabularã. §.17 Test de autocontrol : Ce reprezintă posesia raportat la proprietate ? Care sunt caracterele şi elementele ei ? Ce condiţii trebuie să îndeplinească posesia pentru a-şi produce efectele ? Articolul. în restituirea plãţii nedatorate etc. Consideraţii preliminarii Mijloacele de apãrare a dreptului de proprietate au fost grupate în douã categorii: mijloace indirecte sau nespecifice precum acţiunile în justiţie întemeiate pe drepturile de creanţã (acţiunile în executarea contractelor. al unui drept de superficie. Prin ce este apărată posesia ? Poate fi admisibilă o acţiune în complângere intentată de posesor împotriva proprietarului ? Ce are la îndemână proprietarul dacă a pierdut o acţiune în reintegrare ? De ce ? Capitolul VI APÃRAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ŞI A CELORLALTE DREPTURI REALE §. cere instanţei de judecatã sã i se recunoascã dreptul de proprietate asupra bunului şi restituirea acestuia de la posesorul neproprietar. acţiunea în grãniţuire. acţiunea confesorie Acţiunea în grãniţuire este acţiunea prin care titularul ei solicitã instanţei de judecatã sã stabileascã prin semne exterioare linia despãrţitoare între cele douã fonduri vecine. un drept de uz. Acţiunea în grãniţuire. un drept de superficie. definire. Ea poate fi exercitatã de cãtre proprietar. Aceste mijloace directe sunt acţiunile petitorii şi acţiunile posesorii. 2. în consecinţã. Acţiunile petitorii sunt acele acţiuni prin care reclamantul cere instanţei de judecatã sã statueze cã el este titularul dreptului de proprietate sau al altui drept real cu privire la un anumit bun. Noţiune. 1.Acţiunea în revendicare este acea acţiune realã prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului sãu. din Codul civil care instituie cazurile acestei operaţiuni. 3. al unui drept de uz sau abitaţie ori al unui drept de servitute cu privire la un bun şi sã-l oblige pe pârât (proprietar sau altã persoanã) sã-i permitã exercitarea netulburatã. Acţiunea negatorie este acţiunea prin care reclamantul titular al dreptului de proprietate contestã (neagã) pârâtului cã ar avea un drept de uzufruct. în rãspundere contractualã. Sunt acţiuni petitorii: acţiunea în revendicare. Acţiunea în revendicare 1.

. De fapt art. ele nu se restituie dar posesorul este în drept sã ridice acele lucruri fãrã însã a deteriora bunul respectiv.civ. 2. . Acest principiu decurge din caracterul perpetuu al dreptului de proprietate care nu se stinge prin neuz indiferent de timpul cât titularul sãu nu l-a exercitat. Cheltuielile utile sunt acelea care deşi nu erau necesare au avut ca efect sporul de valoare sau creşterea gradului de utilitate a bunului. Pentru atenuarea dificultãţilor referitoare la proba dreptului de proprietate doctrinarii jurisprudenţa au cristalizat câteva reguli care se învârt în jurul noţiunilor de titlu şi de posesie şi impun o comparaţie a acestora şi anume : titlu contra titlu.civ. un hoţ sau un gãsitor sau. 1909 C. §. Art. Dacã restituirea în naturã nu mai este posibilã (fie cã bunul a pierit.civ. dimpotrivã. 4. Dacã bunul revendicat a produs fructe regimul lor va fi în funcţie de buna sau reaua credinţã a posesorului. A doua problemã: acţiunea în revendicare este.B. 1909 C. . Atât posesorul de bunã credinţã cât şi cel de rea credinţã au dreptul de a cere reclamantului-proprietar restituirea cheltuielilor necesare şi a celor utile pe care le-au fãcut cu privire la bunul respectiv. Revendicarea bunurilor imobile Ea pune în discuţie douã probleme: proba dreptului de proprietate şi caracterul imprescriptibil al acţiunii în revendicare. 1909 C.este o acţiune realã .civ.Atunci când acţiunea în revendicare este admisã instanţa prin hotãrâre judecãtoreascã va recunoaşte reclamantului dreptul de proprietate şi pe cale de consecinţã va dispune obligarea pârâtului la restituirea bunului (cu toate accesoriile lui) reclamantului sau. atunci pârâtul este obligat sã-i plãteascã reclamantului un echivalent bãnesc. Efectele acţiunii în revendicare. Revendicarea bunurilor mobile 1. 1) Prima problemã: proba dreptului de proprietate (probatio diabolica) incumbã reclamantului care pretinde cã este proprietarul imobilului. Cheltuielile necesare sunt acelea fãcute pentru conservarea bunului. în principiu. Revendicarea bunurilor mobile este diferitã dupã cum pârâtul este un posesor de rea credinţã. dupã caz. fie cã a fost dobândit de un terţ. 5. imprescriptibilã sub aspect extinctiv. . titlu contra posesie şi posesie contra posesie. trebuie ca fãrã ele conservarea bunului sã nu fi fost cu putinţã. fie expropriat).18 2. imprescriptibilã.Revendicarea bunurilor mobile este esenţial deosebitã de revendicarea bunurilor imobile. 1909 C. §. 3. în principiu. îl va obliga pe pârât de a se abţine a mai aduce atingere exerciţiului dreptului de proprietate. N. Dispoziţiile art. Cheltuielile voluptorii (de plãcere sau de înfrumuseţare) sunt acelea pe care posesorul lea fãcut pentru plãcerea sa personalã. formuleazã regula cã în materia bunurilor mobile posesia de bunã credinţã valoreazã titlul de proprietate. prevede cã: "Lucrurile mişcãtoare se pescriu prin faptul posesiunii lor fãrã sã fie trebuinţã de vreo scurgere de timp".. pot fi invocate numai de terţul dobânditor care cu bunã credinţã a dobândit bunul de la un detentor precar cãruia adevãratul proprietar i l-a încredinţat de bunã voie. Caracterele acţiunii în revendicare:.acţiunea în revendicare este. Regula prevãzutã de art. un posesor de bunã credinţã.ea este o acţiune petitorie.

este un drept incesibil ceea ce înseamnã cã el nu poate fi transmis prin acte şi fapte juridice între vii ori pentru cauzã de moarte. este inaplicabilã în cazul bunurilor pierdute sau furate. dezmembrãmintele proprietãţii sunt drepturile reale rezultate prin desprinderea ori limitarea unor atribute din conţinutul dreptului de proprietate asupra bunurilor. 1 referitor la prescripţia achizitivă ? Care sunt regulile aplicabile revendicării mobiliare? Capitolul VII DEZMEMBRÃMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE §. Dezmembrãmintele dreptului de proprietate sunt: dreptul de uzufruct.Potrivit art. 3. Ele sunt opozabile atât terţilor cât şi proprietarului.civ. Obiectul dreptului de uzufruct. 1909 alin. . .este un drept esenţialmente temporar . dreptul de uz. Definiţie.pe durata sa uzufructul acordã proprietarului bunului puteri reduse . Consideraţii generale Aşadar.19 2. 1 C. 1910 C. Uzufructul este reglementat de art. dreptul de servitute. Reguli derogatorii prevãzute de art. care statueazã cã: "Dacã posesorul actual al lucrului furat sau pierdut l-a cumpãrat la bâlci sau la târg sau la o vindere publicã sau de la un negustor care vinde asemenea lucruri. 1. mobile şi imobile" (art.este un drept asupra bunului sau bunurilor aflate în proprietatea altuia (ius in re alliena) . Se poate. Textul reprodus are în vedere situaţia în care bunul se aflã în posesia unui terţ dobânditor de bunã credinţã care a dobândit bunul de la hoţ sau gãsitor. 2 C. dreptul de abitaţie. corporale sau incorporale. Care este contradicţia cuprinsă în art. dreptul de superficie §. caractere. 2 suferã o excepţie înscrisã în art.Potrivit Codului civil "Uzufructul se poate stabili pe tot felul de bunuri. . 1909 alin. Regula instituitã de art.civ. "cel ce a pierdut sau cel cãruia i s-a furat un lucru poate sã-l revendice în curs de 3 ani din ziua când l-a pierdut sau i s-a furat de la cel care îl gãseşte rãmânând acestuia recurs în contra celui de la care îl are". Test de autocontrol : Care sunt mijloacele de apărare ale dreptului de proprietate şi altor drepturi reale : clasificare. 520). deci. . 1910 C. Caracterele uzufructului sunt urmãtoarele: . 1909 alin. 2. 2.civ. spune că uzufructul este un drept real de folosinţă şi posesie asupra lucrului altuia. – Regula înscrisă în art.Uzufructul este acel drept real principal care conferã titularului sãu (numit uzufructuar) atributele de posesie şi folosinţã asupra bunului ce aparţine altei persoane (numit nud proprietar) cu obligaţia de a conserva substanţa.civ. 1909 alin. fungibile sau . 2. .Uzufructul 1.uzufructul se poate constitui nu numai asupra unui lucru ci şi asupra unui drept . . .civ. 517-564 C. proprietarul originar nu poate sã ia lucrul înapoi decât întorcând posesorului preţul ce l-a costat". În ce constă acţiunea confesorie ? Cine poate exercita acţiunea negatorie ? Explicaţi revendicarea imobiliară.

Dreptul de uz şi de abitaţie 1.civ . . acţiunea în revendicare sau acţiunile posesorii).o obligaţie de garanţie prin care nudul proprietar trebuie sã-l garanteze pe uzufructuar împotriva evicţiunii.el are dreptul sã cearã predarea în folosinţa sa a bunului supus uzufructului . statueazã cã "uzufructul se stabileşte prin lege şi prin voinţa omului". Actualmente. uzufructuarul poate dispune de ele dar la sfârşitul uzufructului trebuie sã le restituie în aceeaşi cantitate. .civ. . 541 C. §. ca şi cum le-ar fi cauzat el însuşi.). 3. bãuturi). Constituirea dreptului de uzufruct. fie prin uzucapiune. 540 C. . 7. Dreptul de uz este acel drept real principal care conferã titularului atributele de posesie şi folosinţã asupra unui bun proprietatea altuia dar numai pentru nevoile sale şi ale familiei . dreptul proprietarului de a exercita toate acţiunile care privesc proprietatea lucrului supus uzufructului (de exemplu. Obligaţiile nudului proprietar sunt: . Drepturile şi obligaţiile uzufructuarului. .La încetarea uzufructului principala obligaţie a uzufructuarului este aceea de a restitui proprietarului posesia bunului respectiv. atunci când uzufructuarul dobândeşte şi nuda proprietate. obligaţia de a aduce la cunoştinţa nudului proprietar orice încãlcãri sau uzurpãri ale dreptului celui din urmã. 557 C. 518 C. . în caz contrar el va rãmâne rãspunzãtor pentru toate daunele ce ar putea rezulta pentru proprietar. uzufructuarul are dreptul sã se foloseascã de bun precum şi de a-i culege fructele.în cazul în care lucrul a pierit în totalitate. . el poate fi dobândit fie prin voinţa omului (act juridic).uzufructul se stinge prin neuz sau prin prescripţie extinctivã.civ.).o obligaţie negativã de a nu aduce atingere exercitãrii de cãtre uzufructuar a drepturilor sale. Drepturile şi obligaţiile nudului proprietar. grâne.20 nefungibile. 4. adicã prin consolidarea dreptului (art. În ce priveşte obligaţiile uzufructuarului aici vom distinge : uzufructuarul are obligaţia de a proceda la inventarierea mobilelor şi a constata starea imobilelor (art. 6. când uzufructul are ca obiect bunuri care se consumã prin folosinţã (bani. Lichidarea uzufructului. De regulã el se constituie numai asupra bunurilor neconsumptibile deoarece uzufructuarul are obligaţia de a conserva substanţa bunului. Stingerea uzufructului are loc în urmãtoarele cazuri: . excepţie.dreptul proprietarului de a dispune de lucru dar numai cu respectarea atributelor care revin uzufructuarului. uzufructuarul este obligat sã se foloseascã de lucru ca un bun proprietar conform art. deoarece constituirea uzufructului prin lege a fost abrogatã.prin moartea uzufructuarului. uzufructuarul este obligat de a da cauţiune . pentru protejarea dreptului sãu uzufructuarul are la îndemânã acţiunile posesorii. uzufructuarul are dreptul de a ceda beneficiul (emolumentul) dreptului sãu de uzufruct dar nu însuşi acest drept . Constituirea uzufructului prin voinţa omului se poate face în douã moduri: prin convenţie şi prin testament.În privinţa drepturilor distingem: . .Culegerea fructelor poate fi fãcutã numai în naturã iar dacã acestea depãşesc trebuinţele . . 3.prin abuz de folosinţã dacã prin acest abuz uzufructuarul a provocat stricãciuni fondului .civ. cazul în care uzufructul s-a stins prin consolidare sau prin pieirea totalã a bunului din cauze neimputabile uzufructuarului. calitate şi valoare ori preţul.Art. 5.la împlinirea termenului pentru care a fost constituit.

Definiţie. testament. b) servituţile legale. 622 alin.).servitutea este un drept perpetuu .civ. o uşã. Dreptul de servitute este un drept real principal. Dreptul de abitaţie este un drept real imobiliar care are ca obiect o locuinţã şi conferã titularului posesia şi folosinţa acelei locuinţe pentru el şi pentru familia sa.Dupã modul lor de exercitare distingem: a) servituţi continue pentru a cãror exercitare şi existenţã nu este nevoie de fapta actualã a omului. 3.civ. Dreptul de uz se dobândeşte prin convenţie. . 2 C. uzucapiune sau prin destinaţia proprietarului.civ.civ. 578 C.Dupã originea sau modul lor de constituire (art. 2. Servituţile naturale. Caracterele dreptului de servitute sunt urmãtoarele: . b) servituţi urbane sau rurale (art. . un drept de uz care are ca obiect o locuinţã. ele nu pot fi înstrãinate. 622 alin.). testament şi uzucapiune. 2 C.3 C.). urmãritã sau ipotecatã independent de fondul al cãrui accesoriu este. Clasificarea servituţilor. servitutea de trecere (art.) dupã cum ele sunt constituite în folosul unei clãdiri sau al unui teren. §.civ. cum ar fi o fereastrã.). 4. Dreptul de uz se stinge în aceleaşi condiţii ca şi uzufructul (art. cum este servitutea de a nu clãdi sau zidi decât pânã la o anumitã distanţã sau înãlţime sau cea de a nu planta la o distanţã mai micã decât cea prevãzutã de lege etc. de exemplu: servitutea de scurgere a apelor naturale (art.Urmãrind prevederile Codului civil deosebim urmãtoarele servituţi: A. o cãrare. 620-643 C. . aşadar. b) servituţi neaparente sunt acelea a cãror existenţã nu poate fi cunoscutã printr-un semn exterior.servitutea este un drept imobiliar .civ.) care se constituie prin convenţie.servitutea este un drept real . de pildã: servitutea de trecere. c) servituţi stabilite prin fapta omului (art. 622 C. servitutea picãturilor din streaşinã etc.Dupã felul în care se manifestã: a) servituţi aparente fiind acelea care se cunosc datoritã unor semne exterioare.servitutea este indivizibilã .Dupã obiectul lor servituţile se clasificã în: a) servituţi pozitive şi negative. .civ. 565 C.civ. Titular al dreptului de uz nu poate fi decât o persoanã fizicã.). b) servituţi necontinue pentru a cãror existenţã şi exercitare este necesarã fapta omului.. servitutea de a lua apã din fântânã (art. B. ele se mai numesc servituţi veritabile sau propriu-zise.Aşa numitele servituţi naturale sunt urmãtoarele: . servitutea de a paşte animalele. servitutea de vedere (art. . 622 alin. Exemplu. servitutea de scurgere a apei de ploaie (art.). 611 C.)..civ. 616 C. Servituţile naturale şi servituţile legale.. servitutea izvorului (art. 2.civ.) servituţile se împart în: a) servituţi naturale adicã acelea care îşi au originea în situaţia naturalã a fondurilor. C.... 577 C. servitutea de îngrãdire a proprietãţii (art. 578 C. el are un caracter personal.civ. D. un canal (art. Acestea sunt cele stabilite de lege precum: servitutea de vedere (art. 621 C.civ. el este.) dar de acest drept vor putea beneficia şi moştenitorii uzuarului dacã aşa s-a convenit prin convenţie.servitutea nu poate fi înstrãinatã.). 578 C.21 titularului dreptului şi ale familiei sale. Dreptul de servitute 1. imobile care aparţin unor proprietari diferiţi.civ. perpetuu şi indivizibil constituit asupra unui imobil numit fond aservit sau dominat pentru uzul şi utilitatea altui imobil numit fond dominant.) etc.

sunt reglementate servituţile legale şi anume: a) distanţa plantaţiilor . . 578 C.civ. Aşadar el exercită asupra acestora atributele dreptului de . Caracterele juridice ale dreptului de superficie: . pãdurilor.Drepturile şi obligaţiile generale ale proprietarului fondului dominant sunt: de a face toate lucrãrile necesare pentru conservarea şi exercitarea servituţii.Aceste servituţi sunt reglementate în art.civ. cele aeronautice ca şi servituţi de utilitate publicã Servituţile stabilite prin fapta omului. plantaţii sau lucrãri aşezate pe sol. el este un drept real imobiliar. 2. plantaţiilor sau al lucrărilor executate. .22 a) servitutea de scurgere a apelor naturale (art. – Superficiarul este proprietarul construcţiilor. 575-583 C. este un drept perpetuu . . Dreptul de superficie 1. Exercitarea dreptului de superficie.prin neuz sau prescripţie extinctivã ceea ce înseamnã cã ea nu se exercitã timp de 30 de ani.prin confuziune adicã prin reunirea ambelor fonduri în patrimoniul aceluiaşi proprietar. .Dreptul de superficie se dobândeşte prin titlu. b) servitutea izvoarelor (art.prin revocarea. este un drept imprescriptibil aşa încât acţiunea confesorie poate fi oricând intentată.civ. prin uzucapiune sau prin lege. Constituirea dreptului de superficie. f) prin legi speciale sunt reglementate şi alte servituţi în domeniul apelor. 4. 5. e) servitutea de trecere (art.). Constituirea servituţilor : prin titlu. plantaţiilor sau altor lucrãri care se aflã pe un teren care aparţine altei persoane şi asupra cãruia superficiarul are un drept de folosinţã . . el nu poate face nimic pentru a scãdea sau îngreuna întrebuinţarea servituţii. .În art.) .prin pieirea fondului aservit.). şi sunt singurele servituţi veritabile. d) dreptul de îngrãdire (art. 584 C.civ). Definiţie.proprietarul aservit are obligaţia de a face unele cheltuieli . Servituţile legale. d) picãtura streaşinilor (art.) .este un drept real imobiliar având ca obiect construcţii. c) dreptul de grãniţuire (art. c) servitutea de vedere (art. prin destinaţia proprietarului 8.Dreptul de servitute se poate stinge în urmãtoarele moduri: . Drepturile şi obligaţiile generale ale proprietarului fondului aservit: . Exercitarea dreptului de servitute.) . . . 620-643 C.civ. . 585 C. de a nu face lucrãri care ar antrena schimbãri împovãrãtoare pentru fondul aservit.civ.Dreptul de superficie este acel drept real principal care constã în dreptul de proprietate al unei persoane numitã superficiar asupra construcţiilor.). De regulã constituirea acestui drept se face prin convenţie încheiatã între constructor şi proprietarul terenului pe care s-a ridicat construcţia.prin renunţarea dreptului la servitute. Stingerea servituţilor. prin uzucapiune. rezilierea sau anularea dreptului care a întemeiat servitutea. 3.civ. adevãrate dezmembrãminte ale dreptului de proprietate.civ. 611-614 C. b) distanţa şi lucrãrile intermediare cerute pentru unele construcţii . este un drept care conferã superficiarului un drept de folosinţã asupra terenului pe care se aflã construcţiile sau plantaţiile . 9. 615 C. 617-619 C. . §.civ. 586-619 C.

folosinţa şi dispoziţia. Dreptul de proprietate publicã poate fi dobândit numai în temeiul legii. Care sunt modalităţile de constituire ale uzufructului ? Ce drepturi şi obligaţii are uzufructuarul ? Dar nudul proprietar ? Faceţi o comparaţie între uzufruct şi servitute. §. cã "proprietatea se mai dobândeşte prin accesiune sau incorporaţiune. prin prescripţie. c) dupã momentul în care se produce efectul dobândirii dreptului de proprietate deosebim moduri de dobândire între vii şi moduri de dobândire pentru cauzã de moarte . deopotrivã. d) dupã situaţia juridicã a bunului în momentul dobândirii deosebim moduri originare şi moduri derivate de dobândire a proprietãţii.prin convenţie. adică posesia. 644 C. 1. succesiune. dreptului de proprietate şi celorlalte drepturi reale.civ.civ. prin convenţie şi prin tradiţiune" iar art. plantaţiei sau lucrãrii respective . statueazã: "Proprietatea bunurilor se dobândeşte şi se transmite prin succesiune. Stingerea dreptului de superficie. uzucapiune . Capitolul VIII MODURILE DE DOBÂNDIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE ŞI A CELORLALTE DREPTURI REALE §. . prin lege şi prin ocupaţiune".23 proprietate. 2.Acest drept înceteazã în urmãtoarele douã situaţii: 1) când construcţia. O dată cu înstrăinarea construcţiei se va transmite dobânditorului şi dreptul de folosinţă asupra terenului. Asupra terenului are doar un drept de folosinţă circumscris scopului exercitării acestui drept (inclusiv ridicarea construcţiei. Clasificarea modurilor de dobândire a drepturilor reale Modurile de dobândire a drepturilor reale pot fi clasificate în funcţie de mai multe criterii: a) dupã întinderea dobândirii dreptului existã: . . 655 C. Aceste moduri generale de dobândire a dreptului de proprietate sunt aplicabile. 3) prin expropriere. el poate fi grevat de sarcini reale sau de dezmembrăminte ale dreptului de proprietate. Test de autocontrol : Ce înseamnă şi care sunt dezmembrămintele dreptului de proprietate ? Identificaţi în Codul civil şi enumeraţi servituţile naturale. prin legate. el poate constitui obiectul urmăririi silite imobiliare. Dreptul de superficie este transmisibil prin orice act juridic . plantaţia sau lucrarea au pierit sau a fost desfiinţatã de superficiar şi 2) când proprietarul terenului devine .moduri de dobândire universalã sau cu titlu universal şi moduri de dobândire cu titlu particular . Noţiuni introductive Art.şi proprietar al construcţiei. dezmembrãminte. Definiţi dreptul de superficie şi explicaţi cum se exercită acest drept. b) dupã caracterul dobândirii deosebim moduri de dobândire cu titlu oneros şi moduri de dobândire cu titlu gratuit . 5.

493-494 C. condiţie esenţialã în contractul de donaţie. 494 C. Codul reglementeazã douã cazuri de accesiune imobiliarã artificialã (art. 7. 488 C. 3. . În Codul nostru civil sunt reglementate trei cazuri de accesiune mobiliarã: adjuncţiunea. 5. Convenţia sau contractul ca mod de dobândire a dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi reale În materie opereazã principiul potrivit cãruia transmisiunea dreptului de proprietate ori constituirea dreptului real are loc în momentul încheierii contractului. Accesiunea imobiliarã artificialã. 6. Ocupaţiunea (ocuparea) Acest mod de dobândire a proprietãţii constã în luarea în posesie a unui bun care nu aparţine nimãnui. Art.Ea presupune unirea sau încorporarea a douã bunuri având proprietari diferiţi fãrã intervenţia omului. Bunurile imobile nu sunt supuse acestui mod de dobândire a proprietãţii. .civ. Art. 2.civ). avulsiunea. accesiunea animalelor sãlbatice şi accesiunea albiei pãrãsite.civ. 3. Accesiunea se clasificã dupã obiectul ei în: accesiune imobiliarã (naturalã şi artificialã) şi accesiune mobiliarã. §. în alte cuvinte este vorba de principiul consensualismului. Art. §. §.Ea se realizeazã prin intervenţia omului. 1 C.24 §. insulele şi prundişurile.Aceasta presupune unirea a douã bunuri mobile care aparţin la proprietari diferiţi ori confecţionarea sau obţinerea unui bun de cãtre o persoanã prin munca sa folosind materialele altuia. Accesiunea mobiliarã.civ. 492 C. Dar potrivit art.civ. 477 şi 646 C. stabileşte cã: "Tot ce se uneşte şi se încorporeazã cu lucrul se cuvine proprietarului lucrului". bunurile fãrã stãpân sunt în proprietatea statului. plantaţie sau lucru fãcut în pãmânt sau asupra pãmântului sunt prezumate a fi fãcute de proprietarul acelui pãmânt cu cheltuiala sa şi cã sunt ale lui pânã ce se dovedeşte din contra". 1295 alin. plantaţiilor sau altor lucrări făcute de o persoană cu materialele sale pe un teren aflat în proprietatea altuia (art. 4. De la principiul expus există şi excepţii. Codul civil reglementeazã urmãtoarele cazuri de accesiune naturalã: aluviunea. Accesiunea sau incorporaţiunea Accesiunea este încorporarea sau unirea unui lucru cu un alt lucru fiecare având proprietari diferiţi. Acestea sunt: a) accesiunea construcţiilor.civ. Prin tradiţiune înţelegem remiterea. Tradiţiunea Ea constituie un alt mod de dobândire a proprietãţii. prin ea are loc transferul dreptului de proprietate în cazul darurilor manuale (adicã a unor donaţii curente) înlocuind astfel forma înscrisului autentic. Accesiunea imobiliarã naturalã . plantaţiilor sau altor lucrări făcute de un proprietar pe terenul său cu materialele aflate în proprietatea altei persoane şi b) accesiunea construcţiilor. 1. vânatul sau peştele când sunt dobândite legal. Hotãrârea judecãtoreascã . distinge însã douã cazuri dupã cum constructorul a fost sau nu de bunã credinţã. Doctrina a apreciat cã în aceastã categorie ar intra: apa de bãut dintr-un izvor natural. .). a unui bun fãrã stãpân. predarea materialã a unui bun. specificaţiunea şi confuziunea sau amestecul. stabileşte cã "Orice construcţie. Aplicarea acestui principiu în materia vânzãrii este reflectatã de art.civ. §. În prezent ea are o sferã de aplicare restrânsã. apa dintr-un izvor pentru trebuinţele casnice. 494 C.

Art. în acest caz cumpãrãtorul sau adjudecatarul devine proprietar. .25 Hotãrârea judecãtoreascã constituie un mod de dobândire a dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale numai atunci când ea are un caracter constitutiv sau atributiv de drepturi. . 1840 C. . posesia sã fie de bunã credinţã. Ea implică elementul timp. 28 din Legea nr.civ. 4. .civ. sintagma "fãrã cauzã legitimã" înseamnã un titlu nevalabil.civ. 115/1938 care prevede cã în cazul în care s-au înscris în cartea funciarã .). fãrã trecerea unui interval de timp . 1909 C. Uzucapiunea în sistemul cãrţilor funciare. va prescrie proprietatea aceluia prin 10 ani dacã adevãratul proprietar locuieşte în raza teritorialã a tribunalului unde se aflã nemişcãtorul şi prin 20 de ani dacã locuieşte afarã din acea razã teritorialã". 115/1938 şi nu Codului civil. 1895 C. bunul sã fie un bun imobil individual determinat.civ. Exemplu: ordonanţa de adjudecare prin care se definitiveazã executarea silitã constând în vânzarea prin licitaţie publicã a unor bunuri. 1860 C. §. Uzucapiunea de 10 pânã la 20 de ani (art. ele vor rãmâne valabil dobândite dacã titularul dreptului le-a posedat cu bunã credinţã. spre a putea opune prescripţia.) are loc atunci când sunt îndeplinite douã condiţii: . Acest text de lege prevede cã: persoana care a posedat un bun imobil în condiţiile legii timp de 20 de ani de la moartea titularului dreptului de proprietate care a fost înscris în cartea funciarã. Uzucapiunea (prescripţia achizitivã) 1.civ. 115/1938. stabileşte cã: „Orice posesor are facultatea. Uzucapiunea extratabularã. Condiţii : . statueazã cã "Cel ce câştigã cu bunã credinţã şi printr-o justã cauzã un nemişcãtor determinat. sã uneascã posesia sa cu posesia autorului sãu”.1895-1899 C. 6. Uzucapiunea în aceste teritorii este supusã Legii nr. poate cere întabularea dreptului în favoarea sa.fãrã cauzã legitimã . Uzucapiunea tabularã (sau prin convalescenţa titlului) este reglementatã de art. Uzucapiunea de 30 de ani (art. Banat şi Bucovina.posesia sã fie utilã (adicã o posesie propriu-zisã şi neviciatã). .Prin aceasta înţelegem unirea posesiei uzucapantului (a posesorului actual) cu intervalul de timp cât posesia a fost exercitatã de cãtre autorul sãu cu scopul de a dobândi dreptul de proprietate prin uzucapiune. Domeniul de aplicare al uzucapiunii.drepturi reale care pot fi dobândite prin uzucapiune. . 27 din Legea nr.Ea este reglementatã de art. 115/1938 reglementeazã douã cazuri de uzucapiune şi anume: uzucapiunea tabularã şi uzucapiunea extratabularã (art.posesia sã se întemeieze pe un just titlu .Sistemul de publicitate imobiliarã prin cãrţile funciare se aplicã în Transilvania. Noţiune şi justificare. 2.posesia sã fie exercitatã neîntrerupt timp de 30 de ani indiferent dacã posesorul este de bunã sau de rea credinţã. Joncţiunea posesiilor. 27 şi 28 din lege). Legea nr. prin însuşi faptul posesiei lor cu bunã credinţã. bunurile mobile dobândindu-se în baza art. Uzucapiunea în sistemul Codului civil. .Uzucapiunea sau prescripţia achizitivã este acel mod originar de dobândire a proprietãţii sau a altor drepturi reale privind un bun imobiliar prin posesia sa de cãtre o persoanã în condiţiile şi termenul prevãzute de lege. potrivit legii. 5.Uzucapiunea dupã Codul civil este de douã feluri şi anume: uzucapiunea de 30 de ani şi uzucapiunea de 10 sau de 20 de ani ori de 10 pânã la 20 de ani. Art.Uzucapiunea se aplicã numai bunurilor imobile. . timp de 10 ani. 8.

2) posesorul actual sã fi dobândit posesia bunului de la autorul sãu pe baza unui raport juridic. prin aceea că atestă existenţa drepturilor imobiliare ale persoanelor fizice şi juridice. Test de autoevaluare : Care sunt modurile de dobândire a dreptului de proprietate ? Clasificaţi-le. 1. 8. Efectele uzucapiunii. . Scopul publicitãţii imobiliare. Ea începe la miezul nopţii şi se terminã la miezul nopţii urmãtoare. Creditorii uzucapantului pot invoca şi ei uzucapiunea pe calea acţiunii oblice.Prin publicitatea imobiliară se realizează atît securitatea juridică statică. sau dacã renunţarea s-a fãcut în frauda intereselor creditorilor. Dimpotrivã. . 7. în douã cazuri:. Sistemele de publicitate imobiliarã.Aceste cazuri sunt prevãzute de Decretul nr. 7/1976 ? Capitolul IX PUBLICITATEA IMOBILIARÃ §. cît şi securitatea juridică dinamică. prin faptul că ea conferă celor interesaţi date certe cu privire la situaţia juridică a imobilelor. Consideraţii generale Definire. 9.civ. Calculul termenului de prescripţie. Identificaţi articolele din Codul civil aplicabile accesiunii imobiliare naturale. Ziua în care începe prescripţia nu intrã în calcul iar prescripţia se încheie la miezul nopţii ultimei zile a termenului prevãzut de lege.Prin publicitate imobiliarã se înţelege totalitatea mijloacelor juridice prin care se evidenţiazã situaţia materialã şi juridicã a imobilelor în mod public pentru a se ocroti circuitul lor civil. . . aceştia au dreptul sã solicite revocarea renunţãrii prin acţiunea paulianã.când posesorul este şi rãmâne lipsit mai mult de un an de posesia bunului indiferent cine este autorul deposedãrii. 1864 C. ... .El se calculeazã pe zile.când bunul cu privire la care se exercitã posesia este declarat imprescriptibil de lege.Pe teritoriul ţãrii noastre existã urmãtoarele sisteme de publicitate imobiliarã: . Uzucapiunea trebuie invocatã pe cale de acţiune în justiţie sau pe cale de excepţie. întreruperea naturalã este specificã numai prescripţiei achizitive. conform art. 167/1958 privind prescripţia extinctivã.26 Condiţii :1) sã existe o posesie propriu-zisã. ziua fiind de 24 de ore. dar acest efect este retroactiv ceea ce înseamnã cã uzucapantul devine proprietar din chiar momentul în care a început sã curgã termenul de prescripţie. De câte feluri este uzucapiunea ? Care sunt regulile aplicabile uzucapiunii după Codul civil ? Dar uzucapiunii extratabulare? Ce act normativ reglementează pe viitor uzucapiunile începute şi neîmplinite până la intrarea în vigoare a Legii nr. ea este incidentã. Ce situaţii distingem în cadrul accesiunii imobiliare artificiale şi cum se soluţionează acestea. Întreruperea şi suspendarea cursului uzucapiunii.Prin împlinirea uzucapiunii se naşte dreptul de proprietate al uzucapantului şi concomitent se stinge dreptul de proprietate al fostului proprietar.

Acţiunea în rectificarea înscrierilor în cartea funciarã. 115/1938 aplicabil parţial în jud. Sediul materiei: art. radierea dreptului real. 242/1947 şi de unele dispoziţii ale Legii nr. oraşe şi municipii. Dacã cel care s-a obligat în acest fel refuzã sã-şi îndeplineascã aceastã obligaţie persoana îndreptãţitã se poate adresa instanţei de judecatã pentru ca aceasta.sistemul intermediar al cãrţilor de publicitate funciarã reglementat de Decretul nr. . transmiterea sau modificarea unui drept real imobiliar este obligat sã predea înscrisurile necesare pentru întabularea dreptului în cartea funciarã. Cuprinsul cãrţilor funciare. 5. 5. ele se fac în registrele de inscripţiuni. 115/1938. Potrivit art. 34-40 din Legea nr. sã dispunã întabularea sau. este un sistem personal deoarece aceste registre se ţin pe numele proprietarilor şi nu pe imobile. Sistemul registrelor de transcripţiuni şi inscripţiuni Acesta este un sistem personal de publicitate a drepturilor reale imobiliare. §. 115/1938 şi Decretul 241/1947 şi care este aplicabil în Transilvania. 2.sistemul cãrţilor funciare reglementat de Legea nr. Transcrierile se fac în registrul de transcrieri. este considerat real deoarece transcrierile se fac pe imobile şi nu pe proprietari. Sistemul cãrţilor funciare Spre deosebire de registrele de transcripţiuni şi inscripţiuni care constituie un sistem personal.sistemul registrelor de transcripţiuni şi inscripţiuni. . Banat şi Bucovina. Acţiunile de carte funciarã Acestea se referã la înscrierile care se opereazã în cartea funciarã. 115/1938 cel care s-a obligat la constituirea. el este aplicabil în Vechea Ţarã (România înainte de 1918). Acţiunea în prestaţie tabularã.27 . Ele reprezintã copierea fidelã a actelor juridice prin care se transmite dreptul de proprietate asupra unui imobil. În aceste registre care se ţin la judecãtorii se fac douã feluri de înregistrãri: transcrieri şi înscrieri. oraş. 1. Cãrţile funciare din aceeaşi unitate administrativã (comunã. prin hotãrâre. se numesc drepturi tabulare. Ea este acţiunea prin care se cere instanţei îndreptarea sau înlãturarea unei înscrieri din cartea funciarã necorespunzãtoare realitãţii pentru ca în acest fel sã se punã de acord situaţia tabularã cu situaţia juridicã realã a unui imobil.Cãrţile funciare sunt întocmite pe comune. Înscrierile constau în consemnarea sau reproducerea unor clauze din actele juridice care se referã la privilegiile speciale imobiliare şi la ipoteci.F. Cãrţile funciare se ţin la Judecãtoria competentã. §. sistem care este reglementat de Codul civil şi Codul de procedurã civilã. Lipsa transcrierii sau înscrierii este sancţionatã cu inopozabilitatea faţã de terţi. 3. Ele sunt de douã feluri: acţiunea în prestaţie tabularã şi acţiunea în rectificarea înscrierilor în cartea funciarã. Efectele transcrierii şi înscrierii rezidã în opozabilitatea faţã de terţi. §. se constituie un drept real sau se sting astfel de drepturi. municipiu) alcãtuiesc registrul funciar. Cartea funciarã propriu-zisã este alcãtuitã dintr-un titlu şi trei pãrţi sau foi :Partea I sau foaia de avere . Ilfov şi Bucureşti. 22 şi 23 din Legea nr. Partea a II-a sau foaia de proprietate cuprinde înscrieri cu privire la dreptul de proprietate asupra imobilului. . Drepturile reale imobiliare înscrise în C. cãrţile funciare constituie un sistem de publicitate real. dupã caz. . Partea a III-a sau foaia de sarcini .

7/1996? .În conformitate cu art. Notarea. 8. ele se ţin de cãtre Biroul de carte funciarã aflat în subordinea Agenţiei Naţionale de Cadastru. principiul relativităţii. Înscrierile în cartea funciarã. Sistematizarea reglementărilor în Legea 7/1996 este făcută în trei titluri : Titlul I. Cãrţile funciare alcãtuiesc registrul cadastral de publicitate imobiliarã al unei anumite localitãţi. sancţiuni şi dispoziţii finale” (art. Noua lege a îmbrãţişat sistemul foilor personale în care persoana este elementul central în jurul cãreia graviteazã imobilele. Efectele înscrierii în cartea funciară. . principiul legalităţii. cartea funciarã este structuratã astfel: un titlu care conţine numãrul ei şi numele localitãţii în care este situat imobilul. Registrul cadastral de publicitate imobiliarã. intitulat „Regimul general al cadastrului” (art. pe lângă opozabilitatea faţă de terţi are ca efect şi informarea acestora cu privire la drepturile personale. potrivit noii legi.28 §. se modifică sau se sting drepturile reale imobiliare. 1-19). principiul oficialităţii. Care sunt modificările aduse publicităţii imobiliare prin Legea nr. Partea a III-a cuprinde înscrierile privind dezmembrãmintele dreptului de proprietate şi sarcini 4. „Dispoziţii tranzitorii. 27. 44.Art. principiul forţei probante a înscrierilor drepturilor reale . corpul de proprietate este susceptibil de alipiri sau dezlipiri.Legea statueazã cã unul sau mai multe imobile alipite de pe teritoriul unei localitãţi. Partea a II-a se referã la înscrierile privind dreptul de proprietate . principiul priorităţii. Test de autoevaluare: Ce înseamnă publicitate imobiliară şi care este scopul ei? Care sunt sistemele de publicitate imobiliară şi unde se aplică? Descrieţi aceste sisteme. 7/1996 privind cadastrul şi publicitatea imobiliarã a fost edictatã pentru a introduce un sistem unic pentru toatã ţara . principiul disponibilităţii. 58-72).Publicitatea imobiliarã se realizeazã. 21 din lege. aparţinând aceluiaşi proprietar. Generalitãţi.28 din Legea nr. . . 2057) în care sunt reglementate noile cărţi funciare. 7/1996 instituie principiul publicităţii integrale. faptele personale ori raporturile juridice referitoare la imobilele întabulate.Legea nr. 6. Cãrţile funciare. Potrivit art. . – Art. 6. precum şi trei pãrţi : Partea I care cuprinde descrierea imobilelor . 5. după obiectul lor. 2. prin înscrierea în cãrţile funciare a actelor şi faptelor juridice referitoare la imobilele din aceeaşi localitate. Principiile noilor cărţi funciare. sunt de trei feluri: întabularea. formeazã corpul de proprietate care se înscrie în cartea funciarã.sistemul real de publicitate. Întabularea şi înscrierea provizorie au ca efect opozabilitatea faţă de terţi a actelor şi faptelor juridice prin care se dobândesc. înscrierea provizorie şi notarea. Titlul al II-lea – „Publicitatea imobiliară” (art. 3. Noile cãrţi funciare 1. 44 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a birourilor de carte funciară prevede că înscrisurile. . Titlul al III-lea. Corpul de proprietate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful