1

Prof. Univ. dr. Ovidiu Ungureanu – Drept civil. Drepturi reale PROGRAMA ANALITICĂ • • • Facultatea de Drept „Simion Bărnuţiu” Profilul: Ştiinţe juridice Specializarea: Drept • Disciplina: Drept civil. Drepturile reale • An de studiu : II ID • Titular curs : Ovidiu Ungureanu • Categoria formativă a disciplinei: Disciplină fundamentală (DF) • Categoria de opţionalitate a disciplinei : Disciplină impusă (DI) • Scop : cunoaşterea instituţiilor studiate în cadrul disciplinei de drepturi reale ; înţelegerea acestor instituţii ; aplicarea cunoştinţelor teoretice în soluţionarea unor speţe. • Obiective : - însuşirea cunoştinţelor referitoare la patrimoniu, drepturile patrimoniale, bunuri, dreptul de proprietate (apărare, dezmembrăminte, moduri de dobândire), posesie, publicitate imobiliară ; - formarea capacităţii de analiză şi sinteză între instituţiile drepturilor reale ; - formarea deprinderii de a aplica cunoştinţele teoretice prin exemple şi soluţionarea de speţe ; - formarea deprinderii de a lucra cu Codul civil şi actele normative în materie ; - formarea deprinderii de a întocmi referate cu tematică dată ; dezvoltarea gândirii, memoriei, imaginaţiei, creativităţii. Forma de predare : prelegere Forma de evaluare: examen (E) Stabilirea notei finale: teste pe parcursul semestrului – 20%; răspunsuri la examen – 60% ; teme de control, referate – 20%. Materialelor didactice necesare : suport de curs în format electronic, curs tipărit. Bibliografie obligatorie: O. Ungureanu, C. Munteanu, Drept civil. Drepturile reale, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2003. Bibliografie facultativă : G.N. Luţescu, Teoria generală a drepturilor reale, Bucureşti, 1947 ; C. Hamangiu, I. Rosetti-Bălănescu, Al. Băicoianu, Tratat de drept civil, vol. I, Restitutio, Aditura All, Bucureşti, 1995 ; C. Bîrsan, Drept civil. Drepturile reale principale, Editura All-Beck, Bucureşti, 2001; E. Chelaru, Curs de drept civil. Drepturile reale principale, Editura All-Beck, Bucureşti, 2000; L. Pop, Dreptul de proprietate şi dezmembrămintele sale, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2001;

2

Conţinut (descriptori)

1.Patrimoniul : noţiune, elemente, caractere juridice, funcţiile patrimoniului, teorii juridice cu privire la patrimoniu. 2. Consideraţii privind patrimoniul : drepturile reale, clasificarea drepturilor reale, drepturile de creanţă, comparaţie între drepturile reale şi drepturile de creanţă, categorii intermediare. 3.Clasificarea bunurilor: distincţia dintre bunuri mobile şi bunuri imobile, distincţii secundare (bunuri consumptibile şi bunuri neconsumptibile, bunuri fungibile şi nefungibile), gruparea bunurilor (noţiune, raporturi juridice între bunuri, universalităţi). 4.Dreptul de proprietate : definiţie, caractere juridice, atribute, limitări ale dreptului de proprietate, formele, dreptul de proprietate publică, dreptul de proprietate privată, regimul juridic al terenurilor, circulaţia juridică a construcţiilor, modalităţile dreptului de proprietate, proprietatea aparentă. 5. Posesia : definiţie, natura juridică, caractere, elementele posesiei, detenţia precară, intervertirea titlurilor, dobândire şi pierdere, dovada posesiei, calităţile şi viciile, efectele posesiei. 1. 6. Apărarea dreptului de proprietate : acţiunea în grăniţuire, acţiunea negatorie şi confesorie, acţiunea în revendicare, revendicarea imobilelor, revendicarea mobilelor. 7. Dezmembrămintele dreptului de proprietate : uzufructul, uzul şi abitaţia, dreptul de servitute, dreptul de superficie. 8. Modurile de dobândire a dreptului de proprietate : clasificare, convenţia, accesiunea, tradiţiunea, ocupaţiunea, hotărârea judecătorească, uzucapiunea. 9. Publicitatea imobiliară : sistemul registrelor de transcripţiuni şi inscripţiuni, sistemul cărţilor funciare, acţiunile de carte funciară, noile cărţi funciare. 2. 3. drept 4.

Unicitatea patrimoniului .explicã şi face posibilã subrogaţia realã cu titlu universal. Patrimoniul este o universalitate juridicã.) Pasivul patrimonial este compus din datoriile (obligaţiile. . §. Divizibilitatea patrimoniului Pentru persoanele fizice divizibilitatea patrimoniului este prevãzutã de lege. Activul patrimonial este alcătuit din drepturile patrimoniale. dreptul de a primi preţul asupra bunului vândut etc. . Ce înţelegeţi prin funcţia patrimoniului de a constitui gajul general al creditorilor chirografari ? Explicaţi funcţia patrimoniului care constă în a face posibilă subrogaţia reală cu titlu universal. 4. 2. aparţinând unei persoane . 3. Ele constau din obligaţia de a da. Caractere: 1. .patrimoniul este distinct de bunurile care îl compun la un moment dat. Elementele şi caracterele juridice ale patrimoniului Patrimoniul este un compus între activ şi pasiv. Capitolul II .drepturile care îl compun sunt patrimoniale. cazul separaţiei de patrimonii.3 Capitolul I PATRIMONIUL §. Noţiunea juridică de patrimoniu Denumim patrimoniu totalitatea drepturilor şi obligaţiilor care au valoare economicã. §. 1. cazul acceptãrii moştenirii sub beneficiu de inventar.constituie gajul general al creditorilor chirografari. dreptul de proprietate asupra apartamentului. Funcţiile patrimoniului Patrimoniul prezintã o importanţã practicã deosebitã şi anume: . obligaţia de a face sau obligaţia de a nu face ceva ce ar fi putut face dacă titularul nu s-ar fi obligat la abţinere. 3.patrimoniul este compus dintr-un activ şi un pasiv . Test de autocontrol : Definiţi patrimoniul. 2. Enumeraţi şi explicaţi elementele şi caracterele juridice ale patrimoniului..face posibilã transmisiunea universalã şi cu titlu universal a drepturilor şi obligaţiilor. De exemplu. adică acelea care pot fi exprimate în bani (de exemplu. Inalienabilitatea patrimoniului . sarcinile) care pot fi evaluate în bani. Din cuprinsul definiţiei se pot desprinde urmãtoarele idei: .

nemijlocit. Daţi exemple.privind subiectele şi obligaţiile subiectului pasiv. pe când drepturile de creanţă sunt relative. în principiu. unul are un drept real. fãrã a avea nevoie de concursul altor persoane.4 CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND DREPTURILE PATRIMONIALE §. 5.. Menţionăm că dreptul de proprietate publică aparţine statului şi unităţilor administrativ-teritoriale iar dreptul de proprietate privată aparţine oricărui subiect de drept. dreptul de abitaţie. Raporturile juridice izvorâte din drepturile de creanţă se numesc raporturi de obligaţii deoarece dreptului de creanţă îi corespunde o obligaţie. Capitolul III CLASIFICAREA BUNURILOR . Drepturile de creanţã (sau personale) Acestea sunt drepturi subiective patrimoniale în temeiul cãrora titularul lor sau subiectul activ numit creditor poate pretinde subiectului pasiv numit debitor . dreptul de servitute şi dreptul de superficie. în dreptul de creanţă. Faceţi o comparaţie între drepturile reale şi drepturile de creanţă. dreptul de uzufruct. uzufructuarul are dreptul de folosinţă pe când locatarul are dreptul pe care închiriatorul i l-a dat de folosinţă. Definiţie Drepturile reale (jus in re) . 1. §. ca acesta sã dea. Drepturile reale.sunt drepturi subiective patrimoniale în virtutea cãrora titularul lor îşi poate exercita atributele conferite de lege. dreptul de uz. Definiţi drepturile reale şi pe cele de creanţă.drepturile reale prezintă două importante prerogative şi anume: dreptul de urmărire şi dreptul de preferinţă. Test de autocontrol: Realizaţi o schemă a drepturile patrimoniale. Ele sunt nelimitate ca număr. sã facã sau sã nu facã ceva. §. dreptul de ipotecã şi privilegiile. §. asupra bunului la care se referã. Clasificarea drepturilor reale Drepturile reale se clasificã în drepturi reale principale şi drepturi reale accesorii. în opoziţie cu cele reale. Cele două drepturi au o natură foarte diferită: de exemplu. două persoane. Drepturile reale principale prevãzute de Codul civil sunt: dreptul de proprietate care poate fi publicã sau privatã. 3. Dar ele se deosebesc în primul rând prin structura lor: în dreptul real o singură persoană în faţa lucrului. 2. celălalt un drept de creanţă. Drepturile reale accesorii reglementate de Codul civil sau de alte acte normative sunt: dreptul de gaj sau de amanet. Drepturile de creanţă mai sunt denumite adesea drepturi personale. Alte deosebiri:. Comparaţie între drepturile reale şi drepturile de creanţă Ambele sunt drepturi patrimoniale. drepturile reale sunt absolute.

civ. bunurile mobile sunt bunurile care nu au o aşezare fixă şi stabilă fiind susceptibile de deplasare dintr-un loc în altul. 2. Noţiunea de bun. Definiţie Codul civil consacră bunurilor Cartea a II-a intitulată „Despre bunuri şi despre deosebitele modificări ale proprietăţii” (art. – Sunt consumptibile bunurile care nu pot fi folosite. art. Bunuri consumptibile şi bunuri neconsumptibile a)Definire. nu cad sub simţuri. 468 C. ci doar că ea prezintă o diferenţă de regim juridic care are diverse cauze (fizice. cum sunt: animalele. 463. Gruparea bunurilor . 465 C.). 461-643). evidenţiază şi o a treia varietate de mobile: mobilele prin anticipaţie.civ. pentru bunurile incorporale distincţia devine artificială. lucrurile separate de sol.civ. Bunurile sunt acele lucruri care sunt utile omului şi pot fi apropriate sub forma drepturilor. De altă parte. –După formularea art.). substanţă). ele se văd. B) Bunuri incorporale. ele sunt imobile prin obiectul la care se aplică (art. Prin contrast sunt bunuri incorporale acelea care nu au o existenţă materială (corp. se pare că între acestea nu există o categorie intermediară. acţiunile care tind la revendicarea unui imobil. psihologice). §. bunurile incorporale sunt drepturile.civ. Şi tot în categoria bunurilor incorporale intră mobilele prin determinarea legii. Criteriile clasificării. Distincţia între bunurile mobile şi bunurile imobile 1. Aceasta nu semnifică neaparat că proprietatea imobiliară ar fi superioară. un tablou etc. 4. §. adică printr-o declarare artificială a legii (art. 2.). bunurile incorporale etc. 474 C.). care stabileşte: „Toate bunurile sunt mobile sau imobile”. conform destinaţiei lor obişnuite. fără a li se consuma substanţa. 2. de exemplu. fie cu concursul unei forţe străine. legiuitorul distinge o a treia categorie de bunuri: imobilele prin destinaţie iar art. Distincţii secundare 1. Bunuri fungibile şi bunuri nefungibile a) Definire.civ.civ. – Din prevederile Codului se desprinde ideea că legiuitorul acordă mai multă importanţă imobilelor decât mobilelor. alimentele etc. economice. 471 C. Cele neconsumptibile sunt acele bunuri care pot fi întrebuinţate în mod continuu fără ca prin aceasta să se consume substanţa lor sau să fie implicată înstrăinarea. servituţile. uzufructul lucrurilor imobile. 3. Bunurile nefungibile sunt cele care nu se pot înlocui unele cu altele pentru a libera pe debitor (un cal de cursă. le putem atinge şi pot fi posedate. §.5 §. Interesul practic al acestei distincţii. 472 C. – Bunurile fungibile sunt acelea care pot fi înlocuite unele cu altele în executarea unei obligaţii (banii. ţigările. În art. o monedă de aur veche. clădirile şi în general tot ce este legat de sol. Definire. Pentru bunurile corporale a luat în considerare realitatea fizică. A) Bunuri corporale. fie prin ele însele. 3. 1. Bunurile imobile sunt acele bunuri care au o aşezare fixă şi stabilă cum sunt: pământul. adică ele sunt imobile şi respectiv mobile prin natura lor (art. Acestea sunt bunurile care au o existenţă materială fiind percepute de simţurile omului.). 461 C. – Codul civil a aplicat criterii diferite bunurilor corporale şi incorporale.

cheile pentru lacăt. Test de autocontrol: Definiţi bunurile din punct de vedere juridic. 2) sau arborii tăiaţi izolat (art. industriale bunăoară. pietrele desprinse episodic dintr-o carieră neexploatată (art.civ. 489 C. el nu se mai reproduce. Numim fruct orice bun accesoriu care este produs periodic dintr-un bun principal (teren. ciupercile şi fructele copacilor). imobile prin destinaţie.). Productul presupune consumarea substanţei şi este produs de bunul principal la intervale neregulate. capital etc. de exemplu.).537 alin. Care sunt distincţiile secundare privind bunurile? Explicaţi.civ. Din litera şi spiritul Codului civil mai rezultă o regulă şi anume: imobilul faţă de mobil este întotdeauna principal iar pământul (solul) în comparaţie cu construcţiile şi plantaţiile (art. legumele obţinute prin cultură (art. mobile prin determinarea legii. 531 C. 483 C. Raporturi juridice între bunuri a) Bunuri principale şi bunuri accesorii.civ. unica universalitate de drept este patrimoniul persoanelor fizice şi juridice. Ce înţelegeţi prin bunuri frugifere şi de câte feluri sunt fructele. Sunt clasice următoarele exemple: o bibliotecă (un ansamblu de volume). Fructele sunt de trei feluri: naturale (de pildă. 3. Daţi exemplu de o universalitate de fapt. 2. –Un bun se poate găsi cu altul într-un anumit raport juridic sau dacă anumite bunuri reunite formează un ansamblu care are existenţa sa proprie vom fi în prezenţa unei universalităţi. căpăstrul pentru cal. – De exemplu. – Aşa cum am arătat. Care este sediul materiei? Care este principala distincţie a bunurilor cuprinsă în Codul civil? Daţi exemple de mobile prin anticipaţie. De exemplu. b) Universalităţi de drept. arenzi.6 1. Noţiune. rama pentru tablou. chirii. dobânzi etc. şi civile. – De exemplu. pomi. terenul agricol care dă anual o recoltă sau o casă care este închiriată. Care este singura universalitate de drept? .) este bunul principal b) Bunuri frugifere şi bunuri nefrugifere.) fără ca substanţa acestuia să se diminueze. o turmă (o sumă de animale) etc. roata de rezervă pentru automobil. Universalităţile a) Universalităţile de fapt reprezintă o grupare de bunuri mai mult sau mai puţin omogene care prin voinţa proprietarului este considerată şi tratată ca un bun unic.

Jus fruendi .7 Capitolul IV DREPTUL DE PROPRIETATE §. B.). pe de o parte. §. Aceastã liberã dispoziţie se dezvoltã pe un plan material şi pe unul juridic. 2.el conferă titularului totalitatea prerogativelor. A.civ. în putere proprie şi în interes propriu. – În această categorie o parte a doctrinei a inclus bunurile inalienabile definitiv sau temporar. pe de altă parte. Jus utendi – Acest atribut constã în prerogativa titularului dreptului de proprietate de a se servi sau întrebuinţa bunul. §. potrivit cãreia: "Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura şi de a dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut. Limitări ale dreptului de proprietate izvorâte din raporturile de vecinătate. însã în limitele determinate de lege" . Dreptul de proprietate este un drept exclusiv . nulitatea absolută). §. Raporturi de vecinătate care constituie sarcini reale. 480 C. Definim dreptul de proprietate ca fiind acel drept real care conferã titularului sãu posesia. Obligaţiile reale de a face sau obligaţiile propter rem sunt situate la limita dintre drepturile reale şi drepturile de creanţă. 3. 1. 3. Dreptul de proprietate este un drept perpetuu. folosinţa şi dispoziţia asupra unui bun. Codul civil reglementează aceste raporturi în materia servituţilor. Dreptul de proprietate este un drept absolut . adică posesia. Limitări care privesc exerciţiul atributului de dispoziţie juridică.Proprietatea este perpetuă în două sensuri : sub aspect ereditar şi sub aspectul imprescriptibilităţii. Definiţie Definiţia este dată în art. Ea nu este lipsită de critici.conferã proprietarului dreptul de a dispune liber de bunul sãu. Nerespectarea dispoziţiilor legale privind inalienabilitatea totală. 578-585 C. . Caracterele juridice ale dreptului de proprietate 1. şi bunurile aflate în circuitul civil în condiţii restrictive. 586-619 C.civ.El este exclusiv pentru cã puterile conferite de acest drept sunt independente de orice alte puteri ale altei persoane asupra bunului respectiv. 2. el este absolut pentru că este opozabil erga omnes. folosinţa şi dispoziţia . Analiza atributelor dreptului de proprietate 1. precum şi cele alienabile condiţionat.de altă parte. 4. 2. Jus abutendi . 3. În . cu respectarea normelor în vigoare . parţială sau condiţionată a bunurilor antrenează nulitatea actului (de regulă. fiind vorba despre servituţile naturale (art.) şi servituţile legale (art. exclusiv şi perpetuu.Fructus este în primul rând dreptul proprietarului de a fructifica bunul sãu sau de a-l lãsa neproductiv. 2. Ele pot rezulta din lege sau din voinţa părţilor şi se transmit o dată cu transmiterea bunului respectiv.civ. Raporturi de vecinătate cu caracter de drepturi reale. Limitări ale dreptului de proprietate 1.

5. De altă parte sunt actele de pură facultate. Raporturi faptice de vecinătate. imprudenţă) chiar dacă ea nu apare întotdeauna cu claritate. E. Inconvenientele anormale de vecinătate . concentrări. vecinul nu trebuie să-l incomodeze într-un mod intolerabil pe vecin. de pildă. instituirea stării de urgenţă sau de asediu. ci cu titlu de drepturi de creanţă. exerciţii şi antrenamente de mobilizare. b) este. aprecierea responsabilităţii fiind o chestiune de fapt se va face de instanţa de judecată de la caz la caz. vecinul să nu-l prejudicieze pe vecin şi a doua. C. înlăturarea urmărilor unor dezastre. Proprietarii fondurilor învecinate pot încheia diferite convenţii prin care să-şi asume unele obligaţii reciproce dar nu cu titlu de servituţi. Buna vecinătate presupune cel puţin două îndatoriri: prima. în principiu. Rechiziţia unor bunuri. c) este o măsură obligatorie. D. autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăţi imobiliare. Raporturi de vecinătate rezultate din contractele încheiate între proprietarii vecini. lipsa unui interes serios şi legitim. 41 alin. instituţiile publice precum şi alte persoane juridice sau fizice să cedeze temporar unele bunuri mobile sau imobile forţelor destinate apărării naţionale sau autorităţilor publice. De pildă. d) rechiziţia se face cu acordarea de despăgubiri atât în cazul rechiziţiei temporare (pentru degradarea sau devalorizarea bunului) cât şi în cazul rechiziţiei definitive (pentru valoarea bunurilor consumptibile sau perisabile). intenţia de a prejudicia. În unele cazuri între proprietarii fondurilor învecinate se pot naşte simple raporturi de fapt (deci fără un conţinut juridic). prevenirea. existenţa unei vinovăţii (neglijenţă. De exemplu. Abuzul de drept în raporturile de vecinătate. – Această limitare este prevăzută în Constituţie în art. în principiu. Această distincţie este importantă deoarece şi răspunderea este diferită. cu obligaţia de a despăgubi . proprietarul care beneficiază de o anumită perspectivă deoarece pe terenul vecinului nu s-a construit nimic. Complementar există acordarea de daune-interese. Abuzul de drept – condiţiile responsabilităţii: prejudiciul. o măsură temporară care va înceta o dată cu încetarea situaţiei excepţionale şi când bunurile rechiziţionate vor trebui restituite. Ea prezintă următoarele caractere juridice: a) priveşte. aceste situaţii speciale sunt: declararea mobilizării generale sau parţiale ori a stării de război. Limitări ale dreptului de proprietate privind folosinţa subsolului.8 unele cazuri executarea acestor obligaţii presupune luarea în considerare a raporturilor de vecinătate. cât şi pe timpul acestor situaţii (Legea nr. 4. Sancţiunea inconvenientelor de vecinătate constă în primul rând într-o reparaţie în natură pentru că ea se apropie cel mai mult de principiul reparării integrale. – Sunt situaţii excepţionale când organele autorităţii publice sunt abilitate prin lege pentru a obliga agenţii economici. Beneficiarul lor nu le poate redobândi prin justiţie şi nici nu poate invoca uzucapiunea. Aceste două situaţii corespund pe plan doctrinar şi jurisprudenţial la două teorii: abuzul de drept şi inconvenientele anormale de vecinătate. 1 care statuează: „Pentru lucrări de interes general. localizarea. 132/ 1997 privind rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public). tolerarea vecinului de a lua apă din fântâna situată pe fondul altui proprietar sau acceptarea tacită de a trece pe fondul vecin etc.condiţiile responsabilităţii Prejudiciul (dauna). Limitări ale folosinţei unor bunuri în situaţii speciale. un proprietar se obligă faţă de vecinul său să-i permită să ia apă din fântâna aflată pe fondul său. În concluzie nu există un criteriu precis care să permită determinarea limitei care nu trebuie depăşită de proprietar. bunuri neconsumptibile.

. 41 din Constituţie şi în Legea nr. Bunurile supuse exproprierii. Utilitatea publicã se declarã pentru lucrãri de interes naţional sau pentru lucrãri de interes local (art. . care stabileşte că: „Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa. Efectele exproprierii. întinderea. 35-37) şi anume: dreptul de a cere şi de a obţine retrocedarea imobilului expropriat şi dreptul de preemţiune la cumpãrarea imobilului în ipoteza în care expropriatorul s-ar hotãrî sã-l înstrãineze.dupã regimul sãu juridic dreptul de proprietate se prezintã sub douã forme: a) drept de proprietate publicã şi b) drept de proprietate privatã. Ea este cuprinsă în art. 4 . necesitatea acesteia. Exproprierea propriu-zisă şi stabilirea despăgubirilor. 28 alin. Titularii acestor drepturi au drept la despăgubiri.se sting drepturile reale principale derivate din dreptul de proprietate . prin această dispoziţie legea reglementează un nou caz de subrogaţie cu titlu particular (art. 3 .Legea nr. fără a putea repune în discuţie.Sunt expropriabile numai bunurile imobile proprietate privatã. Această clasificare este cea mai importantă. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. 2 . faptul că nu a fost contestată hotărârea comisiei etc.dupã modul de dobândire: a) dreptul de proprietate dobândit prin acte juridice şi dreptul de proprietate dobândit prin fapte juridice. Instanţa va verifica dacă sunt întrunite condiţiile cerute pentru expropriere. Retrocedarea şi dreptul de preemţiune la cumpărarea imobilului. 33/1994 reglementeazã douã drepturi în favoarea proprietarului imobilului expropriat (art.dupã subiectele dreptului de proprietate: a) dreptul de proprietate al persoanelor fizice şi b) dreptul de proprietate al persoanelor juridice. Exproprierea pentru cauzã de utilitate publicã Noţiune şi reglementare. Formele dreptului de proprietate În prezent distingem: 1 . 33/1994. 6). b) dreptul de proprietate dobândit prin acte între vii şi dreptul de proprietate dobândit prin acte pentru cauzã de moarte.uzul. 5). 6. §. De asemenea se sting drepturile de concesiune şi dreptul de folosinţã.imobilul expropriat trece în proprietatea publicã liber de orice sarcini . 33/1994 enumerã principalele categorii de lucrãri de utilitate publicã într-o listã nelimitativã (art. superficie precum şi orice alte drepturi reale.civ. plantaţiilor sau construcţiilor. afară numai pentru cauză de utilitate publică şi primind o dreaptă şi prealabilă despăgubire”. acestea se strãmutã de drept asupra despãgubirii stabilite de instanţã . . Soluţionarea cererilor de expropriere este de competenţa tribunalului în raza căruia este situat imobilul. abitaţie. . . – Acestea sunt reglementate în Capitolul IV al Legii nr. 481 C. în principiu. uzufructul.se sting orice drepturi personale dobândite de alte persoane asupra imobilului expropriat (de exemplu. 2) . precum şi pentru alte daune imputabile autorităţii”. Tot tribunalul va hotărî şi asupra despăgubirilor cuvenite fiecăreia dintre persoanele interesate .în ce priveşte dreptul de ipotecã şi privilegiul imobiliar special care greveazã bunul expropriat. ea îşi găseşte actualmente reglementarea completă în art. . 5. problemele de fond privitoare la expropriere (de exemplu. Cedarea forţată aplicată imobilelor îmbracă forma exproprierii pentru cauză de utilitate publică. de comodat).).9 proprietarul pentru daunele aduse solului.dupã cum dreptul de proprietate este afectat sau nu de modalitãţi deosebim: a) drept de proprietate pur şi simplu şi b) drept de proprietate afectat de modalitãţi. Legea nr. cele nãscute din contractul de locaţiune. c) dreptul de proprietate originarã şi dreptul de proprietate derivatã. – Exproprierea produce următoarele efecte : .

Dobândirea şi încetarea dreptului de proprietate publicã.. Reglementãrile Legii nr.10 §. .trecerea unor bunuri din domeniul public în domeniul privat pentru reconstituirea dreptului de proprietate particularã.unităţile administrativ-teritoriale (comuna.alte moduri prevãzute de lege (de exemplu. 135 alin. accesiunea. Subiecţii (titularii) dreptului de proprietate publică. În ce priveşte modurile de încetare a dreptului de proprietate publicã.Legea nr. . . 6.prin achiziţii publice efectuate în condiţiile legii.). Modalitãţile de exercitare a dreptului de proprietate publicã sunt de competenţa organelor centrale ale puterii executive pentru bunurile din domeniul public de interes naţional şi autoritãţile publice locale pentru bunurile din domeniul public de interes local.trecerea bunului în domeniul privat. .bunurile enumerate în art. pentru retrocedarea lor foştilor proprietari sau pentru a fi vândute. §. 1 cã domeniul public este compus din urmãtoarele bunuri: .este acel domeniu din care fac parte numai bunurile care alcãtuiesc obiectul dreptului de proprietate publicã a statului şi a unitãţilor administrativ-teritoriale. vânzarea sau schimbul pentru cauzã de utilitate publicã etc.prin acte de donaţie sau legate acceptate. confiscarea. Definiţie. – Potrivit dispoziţiilor legale în vigoare titularii dreptului de proprietate publică sunt : . Obiectul dreptului de proprietate publică. 213/1998. pentru cauzã de utilitate publicã.. 213/1998 privind proprietatea publicã şi regimul juridic al acesteia. 3. 135 alin. Domeniul public şi domeniul privat 1. închirierea şi dreptul de folosinţã asupra unor bunuri imobile. de organele competente atunci când bunul intrã în domeniul public. . 3 alin. în condiţiile legii. 2. În conformitate cu art. dreptul de proprietate publicã se dobândeşte prin urmãtoarele moduri: . În concret aceste modalitãţi sunt dreptul de administrare.prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau unitãţilor administrativ-teritoriale în domeniul public. 4. imprescriptibil şi insesizabil. potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite de stat sau de unitãţile administrativ-teritoriale prin modurile prevãzute de lege..pe cale naturalã . în art.Dreptul de proprietate publicã este acel drept de proprietate în care atributele acestuia se exercită de către stat şi unităţile administrativ-teritoriale şi care poartã asupra bunurilor din domeniul public el fiind inalienabil. oraşul. 7. concesionarea..statul cu privire la bunurile din domeniul public de interes naţional . imprescriptibil şi insesizabil. . Reglementare . 5. din cele stabilite prin anexa care face parte integrantã din prezenta lege şi din orice bunuri care. 4 din Constituţie. 3 dispune cã: domeniul public este alcãtuit din bunurile prevãzute de art. comoara. municipiul şi judeţul) asupra bunurilor din domeniul public de interes local. Caracterele dreptului de proprietate publicã sunt în numãr de trei: el este inalienabil. Domeniul public . 6.pieirea bunului pe cale naturalã sau prin intervenţia omului. 7 din Legea nr.prin exproprierea pentru cauzã de utilitate publicã. .bunurile enumerate în anexa acestei legi. acestea sunt: . 4 din Constituţie. Dreptul de proprietate publicã 1. 213/1998 circumscriu cu multã exactitate sfera bunurilor proprietate publicã statuând în art.

dreptul de proprietate privatã este prescriptibil. în condiţiile legii. 213/1998 – este alcătuit din bunurile aflate în proprietatea statului şi a entităţilor sale teritoriale şi care nu fac parte din domeniul public. Altfel spus. 9.) sau prin modalităţi specifice pe care particularii nu le au (dobândirea bunurilor fără stăpân sau abandonate. de stat sau unităţile administrativ-teritoriale şi care poartă asupa bunurilor mobile şi imobile. persoanele juridice de drept privat. bunurile pe care statul sau unitãţile administrativteritoriale le dobândesc ca orice particular prin donaţie. poate fi definit ca fiind acel drept de proprietate în care prerogativele sale se exercită de către persoanele fizice.Titulari ai acestui drept pot fi: persoanele fizice. Statul şi unităţile administrativ-teritoriale (Domeniul privat). §. 215/2001. Subiectele dreptului de proprietate privatã . Reglementare – Dreptul de proprietate privată. Caracterele dreptului de proprietate privatã . Această noţiune. donaţie. apoi. inclusiv prin crearea unor dezmembrãminte. regimul lor este reglementat de Legea nr.11 . 31/1990 privind societãţile comerciale. Legea nr. în opoziţie cu dreptul de proprietate publică. statul şi unitãţile administrativ-teritoriale. domeniul privat cuprinde bunurile (mobile sau imobile) pe care statul sau unitãţile administrativ-teritoriale le au ca orice persoanã fizicã sau juridicã. Obiectul domeniului privat – potrivit art. acestea din urmã având. exercitarea dreptului de preemţiune recunoscut statului în anumite condiţii Regimul juridic al domeniului privat – De regulă regimul juridic al bunurilor din domeniul privat este – aşa cum am mai arătat – cel de drept comun.dreptul de proprietate privatã este sesizabil. 2. 18/1991. . 8.orice alte bunuri care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public şi sunt dobândite de stat sau de unitãţile administrativ-teritoriale prin modurile prevãzute de lege. deşi nu o găsim în Constituţie. dacã nu sunt destinate pentru uz sau interes public. Domeniul privat este supus dispoziţiilor de drept comun dacã prin lege nu se prevede altfel. 4 din Legea nr. Regimul juridic al terenurilor . 213/1998. a primit o consacrare legală în legi organice precum Legea nr. aşadar. uzucapiune. Obiectul dreptului de proprietate privatã . 3. legat. alte imobile şi mobilierul lor. 5. accesiune etc. – Aşa cum am arătat. sesizabil şi prescriptibil.este definit de obicei prin antitezã spunându-se cã el este acel domeniu din care fac parte bunurile statului care nu aparţin domeniului public. acestea sunt proprietare asupra patrimoniului lor etc. . Clãdirile pot fi închiriate iar terenurile arendate. Bunurile care formează proprietatea privată a statului şi a unităţilor administrative-teritoriale constituie domeniul privat. testamente sau alte acte juridice. bunurile fãrã stãpân.dreptul de proprietate privatã este alienabil. 2. Legea nr. §. Dreptul de proprietate privatã (proprietatea privatã) 1.Acestea sunt urmãtoarele: . statul şi unităţile administrative-teritoriale pot avea calitatea de titulari ai dreptului de proprietate privată. clãdirile. calitatea de persoane juridice civile. Din domeniul privat fac parte bunurile care au încetat de a mai aparţine domeniului public. fiind alienabil. a moştenirilor vacante. schimb. În ce priveşte dreptul de proprietate privatã al persoanelor juridice cum ar fi societãţile comerciale. persoanele juridice de drept privat. 4. Domeniul privat . Constituirea domeniului privat – Domeniul privat se constituie prin mijloace de drept civil (vânzare-cumpărare.Persoanele fizice pot dispune liber de dreptul lor de proprietate. dezafectarea unor bunuri proprietate publică. Definiţie.

Proprietatea anulabilã. Dar existenţa dreptului de proprietate dobândit de cel gratificat este nesigură atâta vreme cât condiţia se mai poate realiza. proprietatea anulabilă şi proprietatea comună. în principiu. dreptul de proprietate al dobânditorului va fi consolidat. Deci soarta donaţiei va atârna de împlinirea unei condiţii rezolutorii (art. 3. În ce ne priveşte considerăm că modalităţile dreptului de proprietate sunt : . . 10. 2. În cazul în care actul translativ anulabil a fost confirmat. . Modalitãţile dreptului de proprietate 1. Proprietatea afectată unui scop este acea proprietate care este afectată fie exclusiv. . Preliminarii . 16/1994 a arendei etc. – Proprietatea anulabilã reprezintã acea modalitate juridicã a dreptului de proprietate care apare în situaţia în care transferul proprietãţii se face în temeiul unui act lovit de nulitate relativã (anulabil). se pot desprinde cel puţin trei principii majore: . proprietate comună în devălmăşie şi proprietate periodică. 1019 C. a terenurilor agricole situate în extravilan se face cu respectarea dreptului de preemţiune al coproprietarilor. fie de preferinţă unui scop care a fost determinat de proprietarul anterior. Aceasta deoarece nu se ştie încă dacă donatarul va supravieţui donatorului pentru ca astfel el să rămână definitiv proprietar al averii primite sau va deceda înaintea acestuia. Dacã acţiunea este admisã dreptul de proprietate al dobânditorului va fi desfiinţat retroactiv.proprietatea inalienabilă .proprietatea afectată unui scop (proprietatea afectaţiune) . considerăm că sunt situaţii când o asemenea clauză de inalienabilitate trebuie acceptată în actele translative de proprietate. 54/1958 stabileşte: „Înstrăinarea. lipsindu-i temporar dreptul de dispoziţie. Proprietatea rezolubilã (sau condiţionalã) –Un exemplu va fi edificator: o persoană donează averea sa altuia cu condiţia că efectele donaţiei vor înceta dacă cel ce a primit gratificarea (donatarul) va înceta din viaţă înaintea donatorului.principiul potrivit căruia înscrisul autentic este o condiţie de validitate a înstrăinării terenurilor. . . 54/1998. prin vânzare. Legea nr. 54/1998 (dar şi din ansamblul legislaţiei în materie: Legea nr. proprietatea inalienabilă este o proprietate care se reduce la dreptul de a poseda şi a folosi. §.proprietatea anulabilă (care în sens larg este o proprietatea condiţională) .civ. – Deşi.principiul liberei circulaţii juridice a terenurilor..). . coproprietate forţată şi perpetuă..principiul potrivit căruia înstrăinarea terenurilor prin vânzare se va face cu respectarea dreptului de preemţiune. 5. În doctrina noastră sunt cunoscute următoarele modalităţi ale dreptului de proprietate : proprietatea rezolubilă. caz în care bunurile se vor întoarce în patrimoniul donatorului. astfel ea se apropie de uzufruct. proprietarul actual suportă restricţiile în dreptul său iar la nevoie el va fi obligat să cedeze proprietatea altei persoane.proprietatea rezolubilă sau condiţională . al vecinilor ori al arendaşilor” (art. 18/1991. Proprietatea inalienabilă. inalienabilitatea unui bun nu poate fi declarată prin voinţa omului. Aceasta sub dubla condiţie ca inalienabilitatea să fie stabilită temporar şi inalienabilitatea să fie justificată de un interes serios şi legitim.12 1. În concluzie. Codul civil. În acest sens Legea nr.Dreptul de proprietate poate fi pur şi simplu sau afectat de modalitãţi. 5). 4. Prin încheierea actului de donaţie are loc de îndată transferul dreptului de proprietate de la donator la donatar.proprietatea comună cu variantele ei : coproprietate obişnuită sau temporară. –Din cuprinsul Legii nr. Circulaţia terenurilor potrivit Legii nr.

de pildă. tablouri de familie. ei nu au decât un drept nedeterminat din bunurile aflate în coproprietate şi b) cã fiecare dintre coproprietari este titularul exclusiv numai pentru o cotã idealã. Dacă bunul aflat în coproprietate (indiviziune) nu poate fi partajat în natură. . . . conservarea şi administrarea bunului comun.Doctrina a reţinut urmãtoarele cazuri de coproprietate forţatã: . Proprietatea comunã în devãlmãşie. din aceastã definiţie rezultã douã reguli şi anume: a) nici unul dintre coproprietari nu este titularul exclusiv al unei fracţiuni materiale din bunul respectiv . În mod obişnuit sistarea coproprietãţii are loc prin partaj. abstractã din dreptul de proprietate.la plata cheltuielilor şi datoriilor ocazionate de întreţinerea. b) Coproprietatea forţatã şi perpetuã. exprimatã printr-un procent. cavouri şi alte lucrãri funerare). Obligaţiile coproprietarilor. . folosinţa şi dispoziţia asupra bunurilor comune se realizeazã de comun acord de cãtre ambii soţi. Dar mai pot fi întâlnite şi alte cazuri.coproprietatea asupra unor bunuri considerate de familie (hârtii de familie.Proprietatea comunã este acea proprietate care se caracterizeazã prin aceea cã prerogativele dreptului de proprietate aparţin împreunã şi concomitent mai multor persoane. 35 din Codul familiei administrarea. A. 728 C. Oricare dintre ei are libertatea de a-i pune capăt oricând cerând partajul (art. spre deosebire de coproprietatea forţată şi perpetuă.coproprietatea asupra pãrţilor comune din clãdirile cu douã sau mai multe apartamente având proprietari diferiţi. ei sunt obligaţi . –Ceea ce caracterizează această modalitate este faptul că ea nu se menţine decât prin voinţa tuturor coproprietarilor. Astfel. în devãlmãşie şi periodică. fiecare dintre aceştia având o cotã-parte idealã din dreptul de proprietate.proprietatea comunã pe cote-pãrţi (coproprietatea) obişnuitã sau temporarã. fracţie ordinarã sau fracţie zecimalã Proprietatea comunã pe cote-pãrţi este de douã feluri dacã avem în vedere durata coproprietãţii: . Proprietatea comunã pe cote-pãrţi este acea modalitate a dreptului de proprietate care se caracterizeazã prin aceea cã un bun aparţine concomitent mai multor titulari.proprietatea comunã pe cote pãrţi (coproprietatea) forţatã şi perpetuã.în raport cu cota lor parte . a) Proprietatea comunã pe cote-pãrţi obişnuitã sau temporarã. el va fi partajat în valoare. 6.13 Instituţia tip în care proprietatea afectată unui scop îşi are locul cel mai potrivit este fundaţia.coproprietatea lucrurilor comune necesare sau utile pentru folosirea a douã imobile vecine. Aşadar. . . . .Proprietatea devãlmaşã a soţilor are ca obiect numai acele bunuri care au fost dobândite de ei sau de oricare dintre ei în timpul cãsãtoriei. o liberalitate cu sarcină. Proprietatea comunã. şanţul şi gardul). definiţie.Dreptul de proprietate în devãlmãşie reprezintã acea proprietate comunã potrivit cãreia titularii sãi nu au determinatã o cotã-parte idealã (matematicã) din dreptul lor de proprietate. Este o coproprietate forţatã deoarece existã şi se menţine indiferent de voinţa coproprietarilor şi este perpetuã deoarece scopul bunurilor care îi alcãtuiesc obiectul este permanent. . Cazurile de coproprietate forţatã.În calitatea lor de coproprietari aceştia au şi unele obligaţii. Noţiune. .). Ea poate fi: pe cote-pãrţi. B. De aceea coproprietatea obişnuită se mai numeşte voluntară sau temporară. Proprietatea devãlmaşã a soţilor.coproprietatea despãrţiturilor dintre douã imobile (zidul.civ. Potrivit art. Legea instituie o prezumţie de mandat tacit reciproc între soţi.

deşi terţul dobânditor primeşte bunul de la o persoanã care nu are nici un drept asupra lui. 480 C. este aşa numita proprietate temporară.proprietar aparent.). – Într-o formă arhaică această proprietate a fost cunoscută de multă vreme. eroarea comunã şi invincibilã este creatoare de drept. Proprietarul aparent este obligat sã restituie adevãratului proprietar bunul (în naturã) dacã îl mai deţine. Dacã la înstrãinat el trebuie sã restituie acestuia fie preţul pe care l-a încasat (dacã este de bunã credinţã). Condiţii în care operează proprietatea aparentă sunt următoarele: a) buna credinţã a dobânditorului. De fapt. 36 alin. între care nu există nici un raport juridic”.14 Proprietatea comunã devãlmaşã a soţilor înceteazã prin desfacerea sau încetarea cãsãtoriei. Proprietatea periodică (partajabilă în timp). Test de autocontrol : Definiţi dreptul de proprietate. §. 11. dacă coproprietatea urbană s-a dezvoltat mult în zilele noastre. ? Care sunt limitele dreptului de proprietate ? Există abuz de drept în cazul în care aţi realiza pe terenul d-voastră o construcţie care nu prezintă nici o utilitate pentru d-voastră dar în schimb aduce prejudicii vecinului ? Argumentaţi.fam. ea poate înceta şi în timpul cãsãtoriei. semănat. Societăţile de turism din alte ţări au preluat aceste formule pentru a asigura mai multor turişti aceeaşi locuinţă în staţiuni celebre (pe perioade eşalonate de timp şi cu drepturi exclusive) numindu-i proprietari. Care sunt sancţiunile aplicabile abuzului de drept ? Dar inconvenientelor anormale de vecinătate ? Ce constituie proprietatea rezolubilă ? care sunt efectele îndeplinirii condiţiei rezolutorii ? Faceţi o comparaţie între proprietatea comună pe cote părţi şi proprietatea devălmaşă ? Care sunt cazurile de coproprietate forţată şi perpetuă ? Dezvoltaţi-le. c) o eroare invincibilã . Ce instituie partea a doua a definiţiei cuprinsă în art. fiecare din ei pe câte un an (arat. 2 C. există această tendinţă şi în privinţa reşedinţelor de vacanţă. o aparenţã cu adevãrat serioasã poate valida actele îndeplinite fãrã drept . inclusiv statul. Enumeraţi şi explicaţi caracterele dreptului de proprietate şi atributele sale. devine totuşi proprietar sau titular al unui drept real: uzufruct. pentru motive temeinice (art. Efectele proprietãţii aparente. Având în vedere cã teoria aparenţei protejeazã numai terţii înseamnã cã ea nu are nici un efect în raportul proprietar adevãrat . Astfel. servitute etc. Daţi exemplu de un inconvenient de vecinătate care ar putea atrage răspunderea vecinului. Proprietatea aparentã Existã o strânsã legãturã între aparenţã şi adagiul latin error communis facit jus. Care sunt condiţiile şi efectele proprietăţii aparente ? . Ea a fost definită ca o „modalitate a dreptului de proprietate în cadrul căreia fiecare titular exercită în nume propriu şi în interes propriu prerogativele dreptului său de proprietate pe perioade determinate. b) o eroare comunã. Aşadar. fie valoarea actualã a bunului cu daune interese (dacã este de rea credinţã). În raporturile dintre adevãratul proprietar şi terţi aparenţa este creatoare de drept. presupunând cel puţin doi titulari care pot fi persoane fizice sau juridice. Este cazul în care defunctul prin testamentul său desemnează pe cei doi nepoţi ai săi să fie proprietarii unui teren agricol. C.civ. care se repetă succesiv şi perpetuu. moment în care aceasta se transformã în proprietate comunã pe cote-pãrţi. recoltat). Dar excepţional. la intervale regulate.

§. Art. 3.prima diferenţã: putere de fapt sau existenţa unui titlu. . . De exemplu. §. 4. adicã animus rem sibi habendi. civ. fie cu permisiunea şi pe contul proprietarului. exercitatã.civ. locatarul. 1846 alin. 1. Ele se diferenţiazã sensibil: . detenţia este o stare de drept (res juris). §. sunt detentori precari: depozitarul. b) . . 2. 1858 C.posesia este incidentã numai drepturilor reale.15 Capitolul V POSESIA §.obligaţia de restituire. Caracterele posesiei Caracterele posesiei sunt urmãtoarele: a) . Noţiune şi definiţie Posesia nu trebuie confundatã cu proprietatea. Posesia nu este decât un simplu fapt (res facti). Acestea sunt: . defineşte posesia astfel: "Posesia este deţinerea unui lucru sau folosirea de un drept. de noi înşine sau de altul în numele nostru". cãrãuşul. Posesia şi detenţia precarã Detenţia precarã.puterea de drept . nu şi celor de creanţã (personale). proprietatea este dreptul. c) . Intervertirea detenţiei precare (titlurilor) Art. adicã ca şi cum ar fi exercitat-o proprietarul sau titularul unui alt drept real. posesorul nu. stabileşte cazurile de intervertire a detenţiei precare. spre deosebire de posesie. 5.posesia face sã se nascã un drept probabil de proprietate sau un alt drept real. Elementele posesiei Pentru existenţa posesiei sunt necesare douã elemente cumulativ îndeplinite şi anume: unul material (corpus) şi altul psihologic (animus).Aceastã definiţie a detenţiei precare presupune trei condiţii şi anume: puterea de fapt . 2 C. posesia nu este decât faptul. a) Elementul material constã din totalitatea faptelor materiale exercitate direct asupra lucrului . Simplu spus: detentorul recunoaşte dreptul altuia. Detenţia a fost definitã ca fiind exerciţiul unei puteri de fapt asupra unui lucru.posesia se bazeazã pe intenţia de a poseda pentru sine. b) Elementul psihologic sau intenţional constã în intenţia sau voinţa celui care posedã de a exercita stãpânirea lucrului pentru sine. Comparaţie între detenţia precarã şi posesie. creditorul gajist. Posesia a fost definitã ca fiind o stare de fapt generatoare de efecte juridice care constã în stãpânirea materialã sau exercitarea unei puteri de fapt de cãtre o persoanã asupra unui bun cu intenţia şi voinţa de a se comporta faţã de toţi ceilalţi ca proprietar sau titular al unui drept real.a doua diferenţã: pretenţia la proprietate sau recunoaşterea dreptului proprietarului. §. tutorii pentru bunurile celor aflaţi sub ocrotirea lor etc. una sau alta. fie în virtutea unui titlu legal sau judiciar. nu este o stare de fapt ci o stare de drept.

). .civ. La aceste calitãţi cerute posesiei doctrina şi jurisprudenţa a adãugat şi pe aceea de a fi neechivocã. 1851 C. . Elementul psihologic. .civ. adicã animus domini este prezumat (art. netulburatã.civ. mandatarul. . Dovada posesiei Ea se face prin probaţiunea celor douã elemente ale posesiei.). În ce priveşte elementul material acesta poate fi exercitat fie personal de cãtre posesor. §. . ea trebuie sã fie utilã. fie prin reprezentant (de exemplu. Pentru a fi utilã ea trebuie sã îndeplineascã anumite calitãţi prevãzute de art. .când deţinãtorul lucrului primeşte cu bunã credinţã de la altã persoanã decât adevãratul proprietar un titlu translativ de proprietate cu privire la bunul pe care îl deţine.atunci când deţinãtorul lucrului prin acte de rezistenţã neagã drepturile celui de la care deţine bunul. Dovada elementului material este relativ simplã şi ea se face prin orice mijloc de probã înclusiv martori şi prezumţii.). Efectele posesiei Aceste efecte sunt: . Apare însã foarte logic ca posesia sã se piardã şi prin dispariţia numai a unuia dintre cele douã elemente.civ. Viciile posesiei. 1854 C. este mai dificil de probat.)şi echivocul. . Privitor la elementul psihologic.când deţinãtorul strãmutã posesia lucrului printr-un act cu titlu particular la o persoanã de bunã credinţã. 9. 7. 1855 C.când deţinãtorul transmite posesia la altul printr-un act cu titlu universal.posesia prelungitã duce prin uzucapiune la dobândirea dreptului de proprietate asupra imobilelor. clandestinitatea (art. depozitarul etc.posesia creazã o prezumţie de proprietate în favoarea posesorului. Existã din acest punct de vedere douã reguli: .posesia imobiliarã este apãratã prin acţiunile posesorii. §. neîntreruptã. De pildã. dacã succesorul cu titlu universal este de bunã credinţã.16 .civ. 6. ele sunt: discontinuitatea (art. . §. şi anume: sã fie continuã. 1848 C.civ.) . 1847 C. . Bunãoarã. din diferite motive locatarul considerã cã el este proprietarul imobilului şi refuzã sã mai achite chiria . violenţa (art. acesta trebuie sã fie prezent în mod nemijlocit în persoana posesorului şi nu a reprezentantului. publicã şi sub nume de proprietar.a doua regulã este prezumţia de neintervertire de titlu prevãzutã de art. adică neviciată. prin natura lui.Viciile posesiei sunt reversul calitãţilor sale. Dobândirea şi pierderea posesiei Posesia se dobândeşte prin întrunirea celor douã elemente (corpus şi animus). 1852 C. §. 8.prima este prezumţia de neprecaritate. Calitãţile şi viciile posesiei Pentru ca posesia sã producã efecte juridice deosebit de întrunirea celor douã elemente. Posesia se pierde prin dispariţia celor douã elemente. când bunul este furat şi deci dispare elementul corpus sau când posesia pentru sine se transformã în posesie pentru altul în care caz dispare elementul psihologic.posesorul de bunã credinţã al unui bun frugifer dobândeşte în proprietate fructele bunului pe care îl posedã.

în consecinţã. .17 Test de autocontrol : Ce reprezintă posesia raportat la proprietate ? Care sunt caracterele şi elementele ei ? Ce condiţii trebuie să îndeplinească posesia pentru a-şi produce efectele ? Articolul.Acţiunea în revendicare este acea acţiune realã prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului sãu. Consideraţii preliminarii Mijloacele de apãrare a dreptului de proprietate au fost grupate în douã categorii: mijloace indirecte sau nespecifice precum acţiunile în justiţie întemeiate pe drepturile de creanţã (acţiunile în executarea contractelor. Cum se probează elementul psihologic al posesiei ? Faceţi o comparaţie între posesie şi detenţia precară. §. cere instanţei de judecatã sã i se recunoascã dreptul de proprietate asupra bunului şi restituirea acestuia de la posesorul neproprietar.) şi mijloace directe sau specifice care sunt aşa-numitele acţiuni reale. definire. Ea poate fi exercitatã de cãtre proprietar. Acţiunea în grãniţuire. Aceste mijloace directe sunt acţiunile petitorii şi acţiunile posesorii. acţiunea în grãniţuire. sã înceteze exercitarea sa nelegitimã Acţiunea confesorie este acţiunea prin care reclamantul cere instanţei sã stabileascã cã el este titularul unui drept de uzufruct. Cum se numeşte operaţiunea juridică prin care poţi ca din detentor precar să devii posesor? Identificaţi art. Acţiunea în revendicare 1. 1. . Sunt acţiuni petitorii: acţiunea în revendicare. 3. acţiunea confesorie Acţiunea în grãniţuire este acţiunea prin care titularul ei solicitã instanţei de judecatã sã stabileascã prin semne exterioare linia despãrţitoare între cele douã fonduri vecine. al unui drept de uz sau abitaţie ori al unui drept de servitute cu privire la un bun şi sã-l oblige pe pârât (proprietar sau altã persoanã) sã-i permitã exercitarea netulburatã. un drept de abitaţie sau un drept de servitute asupra unui bun proprietatea sa şi. uzufructuar şi chiar de cãtre posesor. acţiunea negatorie. Prin ce este apărată posesia ? Poate fi admisibilă o acţiune în complângere intentată de posesor împotriva proprietarului ? Ce are la îndemână proprietarul dacă a pierdut o acţiune în reintegrare ? De ce ? Capitolul VI APÃRAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ŞI A CELORLALTE DREPTURI REALE §. nu însã şi de cãtre detentorii precari. în rãspundere contractualã. Acţiunea negatorie este acţiunea prin care reclamantul titular al dreptului de proprietate contestã (neagã) pârâtului cã ar avea un drept de uzufruct. un drept de uz. Noţiune. acţiunea confesorie şi acţiunea în prestaţie tabularã. Acţiunile petitorii sunt acele acţiuni prin care reclamantul cere instanţei de judecatã sã statueze cã el este titularul dreptului de proprietate sau al altui drept real cu privire la un anumit bun. 2. în restituirea plãţii nedatorate etc. din Codul civil care instituie cazurile acestei operaţiuni. un drept de superficie. acţiunea negatorie. §. al unui drept de superficie.

Cheltuielile voluptorii (de plãcere sau de înfrumuseţare) sunt acelea pe care posesorul lea fãcut pentru plãcerea sa personalã.civ.Atunci când acţiunea în revendicare este admisã instanţa prin hotãrâre judecãtoreascã va recunoaşte reclamantului dreptul de proprietate şi pe cale de consecinţã va dispune obligarea pârâtului la restituirea bunului (cu toate accesoriile lui) reclamantului sau. formuleazã regula cã în materia bunurilor mobile posesia de bunã credinţã valoreazã titlul de proprietate. fie expropriat). . îl va obliga pe pârât de a se abţine a mai aduce atingere exerciţiului dreptului de proprietate. Pentru atenuarea dificultãţilor referitoare la proba dreptului de proprietate doctrinarii jurisprudenţa au cristalizat câteva reguli care se învârt în jurul noţiunilor de titlu şi de posesie şi impun o comparaţie a acestora şi anume : titlu contra titlu. Revendicarea bunurilor imobile Ea pune în discuţie douã probleme: proba dreptului de proprietate şi caracterul imprescriptibil al acţiunii în revendicare.este o acţiune realã .civ. 3. 1909 C. imprescriptibilã. în principiu. în principiu. Art.B. Caracterele acţiunii în revendicare:. §.Revendicarea bunurilor mobile este esenţial deosebitã de revendicarea bunurilor imobile. Revendicarea bunurilor mobile 1.civ. 2. 5. . un hoţ sau un gãsitor sau. un posesor de bunã credinţã. titlu contra posesie şi posesie contra posesie. trebuie ca fãrã ele conservarea bunului sã nu fi fost cu putinţã. Dacã restituirea în naturã nu mai este posibilã (fie cã bunul a pierit. ele nu se restituie dar posesorul este în drept sã ridice acele lucruri fãrã însã a deteriora bunul respectiv. A doua problemã: acţiunea în revendicare este.civ. De fapt art. 1909 C. §. pot fi invocate numai de terţul dobânditor care cu bunã credinţã a dobândit bunul de la un detentor precar cãruia adevãratul proprietar i l-a încredinţat de bunã voie.ea este o acţiune petitorie. Dispoziţiile art. dupã caz. 1909 C. Revendicarea bunurilor mobile este diferitã dupã cum pârâtul este un posesor de rea credinţã. . fie cã a fost dobândit de un terţ. 1909 C. Cheltuielile utile sunt acelea care deşi nu erau necesare au avut ca efect sporul de valoare sau creşterea gradului de utilitate a bunului.18 2. 4. Cheltuielile necesare sunt acelea fãcute pentru conservarea bunului. . Regula prevãzutã de art. atunci pârâtul este obligat sã-i plãteascã reclamantului un echivalent bãnesc. dimpotrivã. N.acţiunea în revendicare este. Efectele acţiunii în revendicare. 1) Prima problemã: proba dreptului de proprietate (probatio diabolica) incumbã reclamantului care pretinde cã este proprietarul imobilului. Dacã bunul revendicat a produs fructe regimul lor va fi în funcţie de buna sau reaua credinţã a posesorului. Atât posesorul de bunã credinţã cât şi cel de rea credinţã au dreptul de a cere reclamantului-proprietar restituirea cheltuielilor necesare şi a celor utile pe care le-au fãcut cu privire la bunul respectiv. Acest principiu decurge din caracterul perpetuu al dreptului de proprietate care nu se stinge prin neuz indiferent de timpul cât titularul sãu nu l-a exercitat.. prevede cã: "Lucrurile mişcãtoare se pescriu prin faptul posesiunii lor fãrã sã fie trebuinţã de vreo scurgere de timp". imprescriptibilã sub aspect extinctiv.

517-564 C.civ. 1910 C. 3. 2 C.Potrivit art. 2 suferã o excepţie înscrisã în art. Se poate. 1 referitor la prescripţia achizitivă ? Care sunt regulile aplicabile revendicării mobiliare? Capitolul VII DEZMEMBRÃMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE §.este un drept incesibil ceea ce înseamnã cã el nu poate fi transmis prin acte şi fapte juridice între vii ori pentru cauzã de moarte. dezmembrãmintele proprietãţii sunt drepturile reale rezultate prin desprinderea ori limitarea unor atribute din conţinutul dreptului de proprietate asupra bunurilor. Obiectul dreptului de uzufruct. Care este contradicţia cuprinsă în art. Uzufructul este reglementat de art. .19 2. caractere. În ce constă acţiunea confesorie ? Cine poate exercita acţiunea negatorie ? Explicaţi revendicarea imobiliară. dreptul de superficie §. Ele sunt opozabile atât terţilor cât şi proprietarului. 2. Test de autocontrol : Care sunt mijloacele de apărare ale dreptului de proprietate şi altor drepturi reale : clasificare.este un drept esenţialmente temporar . . Caracterele uzufructului sunt urmãtoarele: . 1. 1 C. proprietarul originar nu poate sã ia lucrul înapoi decât întorcând posesorului preţul ce l-a costat". este inaplicabilã în cazul bunurilor pierdute sau furate. dreptul de uz. Definiţie. 2.civ. Textul reprodus are în vedere situaţia în care bunul se aflã în posesia unui terţ dobânditor de bunã credinţã care a dobândit bunul de la hoţ sau gãsitor. "cel ce a pierdut sau cel cãruia i s-a furat un lucru poate sã-l revendice în curs de 3 ani din ziua când l-a pierdut sau i s-a furat de la cel care îl gãseşte rãmânând acestuia recurs în contra celui de la care îl are". fungibile sau . – Regula înscrisă în art. 1909 alin. 1909 alin. deci. dreptul de servitute. spune că uzufructul este un drept real de folosinţă şi posesie asupra lucrului altuia. . 2.pe durata sa uzufructul acordã proprietarului bunului puteri reduse . . 520). 1910 C. . dreptul de abitaţie.civ. Dezmembrãmintele dreptului de proprietate sunt: dreptul de uzufruct. mobile şi imobile" (art. care statueazã cã: "Dacã posesorul actual al lucrului furat sau pierdut l-a cumpãrat la bâlci sau la târg sau la o vindere publicã sau de la un negustor care vinde asemenea lucruri. corporale sau incorporale.este un drept asupra bunului sau bunurilor aflate în proprietatea altuia (ius in re alliena) .Uzufructul 1. .civ. Reguli derogatorii prevãzute de art.uzufructul se poate constitui nu numai asupra unui lucru ci şi asupra unui drept . 1909 alin. Consideraţii generale Aşadar. 1909 alin. .Potrivit Codului civil "Uzufructul se poate stabili pe tot felul de bunuri.Uzufructul este acel drept real principal care conferã titularului sãu (numit uzufructuar) atributele de posesie şi folosinţã asupra bunului ce aparţine altei persoane (numit nud proprietar) cu obligaţia de a conserva substanţa. Regula instituitã de art.civ.

uzufructuarul are dreptul sã se foloseascã de bun precum şi de a-i culege fructele.civ. fie prin uzucapiune.În privinţa drepturilor distingem: . dreptul proprietarului de a exercita toate acţiunile care privesc proprietatea lucrului supus uzufructului (de exemplu. el poate fi dobândit fie prin voinţa omului (act juridic). obligaţia de a aduce la cunoştinţa nudului proprietar orice încãlcãri sau uzurpãri ale dreptului celui din urmã.uzufructul se stinge prin neuz sau prin prescripţie extinctivã. în caz contrar el va rãmâne rãspunzãtor pentru toate daunele ce ar putea rezulta pentru proprietar. Drepturile şi obligaţiile uzufructuarului. deoarece constituirea uzufructului prin lege a fost abrogatã. Constituirea uzufructului prin voinţa omului se poate face în douã moduri: prin convenţie şi prin testament. . Constituirea dreptului de uzufruct. Dreptul de uz şi de abitaţie 1. calitate şi valoare ori preţul. uzufructuarul este obligat de a da cauţiune . cazul în care uzufructul s-a stins prin consolidare sau prin pieirea totalã a bunului din cauze neimputabile uzufructuarului.Art. 518 C. uzufructuarul are dreptul de a ceda beneficiul (emolumentul) dreptului sãu de uzufruct dar nu însuşi acest drept . 540 C. .civ .o obligaţie negativã de a nu aduce atingere exercitãrii de cãtre uzufructuar a drepturilor sale. .La încetarea uzufructului principala obligaţie a uzufructuarului este aceea de a restitui proprietarului posesia bunului respectiv. 557 C.civ. . grâne. când uzufructul are ca obiect bunuri care se consumã prin folosinţã (bani.o obligaţie de garanţie prin care nudul proprietar trebuie sã-l garanteze pe uzufructuar împotriva evicţiunii.Culegerea fructelor poate fi fãcutã numai în naturã iar dacã acestea depãşesc trebuinţele . Obligaţiile nudului proprietar sunt: . ca şi cum le-ar fi cauzat el însuşi. adicã prin consolidarea dreptului (art. uzufructuarul poate dispune de ele dar la sfârşitul uzufructului trebuie sã le restituie în aceeaşi cantitate. bãuturi). Stingerea uzufructului are loc în urmãtoarele cazuri: . Lichidarea uzufructului.).civ. uzufructuarul este obligat sã se foloseascã de lucru ca un bun proprietar conform art. 4. 7. pentru protejarea dreptului sãu uzufructuarul are la îndemânã acţiunile posesorii. acţiunea în revendicare sau acţiunile posesorii). De regulã el se constituie numai asupra bunurilor neconsumptibile deoarece uzufructuarul are obligaţia de a conserva substanţa bunului. Drepturile şi obligaţiile nudului proprietar.în cazul în care lucrul a pierit în totalitate.20 nefungibile. statueazã cã "uzufructul se stabileşte prin lege şi prin voinţa omului". 6.la împlinirea termenului pentru care a fost constituit.dreptul proprietarului de a dispune de lucru dar numai cu respectarea atributelor care revin uzufructuarului. excepţie. . atunci când uzufructuarul dobândeşte şi nuda proprietate. 3.). . . 541 C.prin moartea uzufructuarului.el are dreptul sã cearã predarea în folosinţa sa a bunului supus uzufructului . . În ce priveşte obligaţiile uzufructuarului aici vom distinge : uzufructuarul are obligaţia de a proceda la inventarierea mobilelor şi a constata starea imobilelor (art. Actualmente. 5. §. . 3. Dreptul de uz este acel drept real principal care conferã titularului atributele de posesie şi folosinţã asupra unui bun proprietatea altuia dar numai pentru nevoile sale şi ale familiei .prin abuz de folosinţã dacã prin acest abuz uzufructuarul a provocat stricãciuni fondului .

B.servitutea este un drept imobiliar .civ.). C. 578 C.Dupã originea sau modul lor de constituire (art. §.) dupã cum ele sunt constituite în folosul unei clãdiri sau al unui teren. 2. Clasificarea servituţilor..civ. 621 C. . D. servitutea izvorului (art.).servitutea nu poate fi înstrãinatã.21 titularului dreptului şi ale familiei sale.Dupã modul lor de exercitare distingem: a) servituţi continue pentru a cãror exercitare şi existenţã nu este nevoie de fapta actualã a omului. ele se mai numesc servituţi veritabile sau propriu-zise.)..civ.3 C. 4. 2 C. Servituţile naturale. un canal (art. . Dreptul de servitute 1.civ. Dreptul de uz se dobândeşte prin convenţie. o cãrare. Dreptul de servitute este un drept real principal. servitutea de a paşte animalele.Aşa numitele servituţi naturale sunt urmãtoarele: . uzucapiune sau prin destinaţia proprietarului. 622 C. . de pildã: servitutea de trecere.civ. de exemplu: servitutea de scurgere a apelor naturale (art.civ. 611 C. Servituţile naturale şi servituţile legale. servitutea de scurgere a apei de ploaie (art.Urmãrind prevederile Codului civil deosebim urmãtoarele servituţi: A. 578 C. 3. 565 C.civ. Dreptul de uz se stinge în aceleaşi condiţii ca şi uzufructul (art.Dupã felul în care se manifestã: a) servituţi aparente fiind acelea care se cunosc datoritã unor semne exterioare. b) servituţi necontinue pentru a cãror existenţã şi exercitare este necesarã fapta omului.civ. 620-643 C. c) servituţi stabilite prin fapta omului (art.civ. imobile care aparţin unor proprietari diferiţi.civ. 622 alin. el este. b) servituţile legale. ele nu pot fi înstrãinate. servitutea de trecere (art. servitutea de vedere (art. Acestea sunt cele stabilite de lege precum: servitutea de vedere (art. un drept de uz care are ca obiect o locuinţã. .). 622 alin. Dreptul de abitaţie este un drept real imobiliar care are ca obiect o locuinţã şi conferã titularului posesia şi folosinţa acelei locuinţe pentru el şi pentru familia sa.) dar de acest drept vor putea beneficia şi moştenitorii uzuarului dacã aşa s-a convenit prin convenţie. 578 C.) care se constituie prin convenţie.) servituţile se împart în: a) servituţi naturale adicã acelea care îşi au originea în situaţia naturalã a fondurilor. o uşã..). b) servituţi urbane sau rurale (art. el are un caracter personal. perpetuu şi indivizibil constituit asupra unui imobil numit fond aservit sau dominat pentru uzul şi utilitatea altui imobil numit fond dominant.. servitutea picãturilor din streaşinã etc.) etc. Definiţie.Dupã obiectul lor servituţile se clasificã în: a) servituţi pozitive şi negative. 577 C. b) servituţi neaparente sunt acelea a cãror existenţã nu poate fi cunoscutã printr-un semn exterior. 2 C.civ. testament. 622 alin. 616 C. servitutea de îngrãdire a proprietãţii (art.servitutea este un drept perpetuu .servitutea este indivizibilã .civ. Caracterele dreptului de servitute sunt urmãtoarele: . aşadar. Titular al dreptului de uz nu poate fi decât o persoanã fizicã. Exemplu..).). cum ar fi o fereastrã. . servitutea de a lua apã din fântânã (art. cum este servitutea de a nu clãdi sau zidi decât pânã la o anumitã distanţã sau înãlţime sau cea de a nu planta la o distanţã mai micã decât cea prevãzutã de lege etc. 2.servitutea este un drept real .).. urmãritã sau ipotecatã independent de fondul al cãrui accesoriu este.civ. testament şi uzucapiune.

615 C. adevãrate dezmembrãminte ale dreptului de proprietate. . De regulã constituirea acestui drept se face prin convenţie încheiatã între constructor şi proprietarul terenului pe care s-a ridicat construcţia. prin uzucapiune sau prin lege.prin confuziune adicã prin reunirea ambelor fonduri în patrimoniul aceluiaşi proprietar.). 611-614 C. 5. Exercitarea dreptului de superficie. Constituirea servituţilor : prin titlu. Servituţile legale. plantaţii sau lucrãri aşezate pe sol.22 a) servitutea de scurgere a apelor naturale (art. d) picãtura streaşinilor (art. Drepturile şi obligaţiile generale ale proprietarului fondului aservit: . 578 C.este un drept real imobiliar având ca obiect construcţii. Caracterele juridice ale dreptului de superficie: . 585 C. d) dreptul de îngrãdire (art. c) servitutea de vedere (art.prin renunţarea dreptului la servitute. plantaţiilor sau al lucrărilor executate. e) servitutea de trecere (art. prin uzucapiune. prin destinaţia proprietarului 8. .Dreptul de superficie se dobândeşte prin titlu. . .În art. . rezilierea sau anularea dreptului care a întemeiat servitutea. 586-619 C.Dreptul de servitute se poate stinge în urmãtoarele moduri: . Exercitarea dreptului de servitute. şi sunt singurele servituţi veritabile. . 2. Aşadar el exercită asupra acestora atributele dreptului de . este un drept imprescriptibil aşa încât acţiunea confesorie poate fi oricând intentată.prin neuz sau prescripţie extinctivã ceea ce înseamnã cã ea nu se exercitã timp de 30 de ani. pãdurilor.) . Stingerea servituţilor. b) distanţa şi lucrãrile intermediare cerute pentru unele construcţii . 3. c) dreptul de grãniţuire (art. el nu poate face nimic pentru a scãdea sau îngreuna întrebuinţarea servituţii. Constituirea dreptului de superficie. plantaţiilor sau altor lucrãri care se aflã pe un teren care aparţine altei persoane şi asupra cãruia superficiarul are un drept de folosinţã . Definiţie.proprietarul aservit are obligaţia de a face unele cheltuieli . . Dreptul de superficie 1.Dreptul de superficie este acel drept real principal care constã în dreptul de proprietate al unei persoane numitã superficiar asupra construcţiilor. 617-619 C.civ.civ.civ).civ. 584 C. b) servitutea izvoarelor (art. cele aeronautice ca şi servituţi de utilitate publicã Servituţile stabilite prin fapta omului.) . . 9.civ. f) prin legi speciale sunt reglementate şi alte servituţi în domeniul apelor. – Superficiarul este proprietarul construcţiilor. 4.).Drepturile şi obligaţiile generale ale proprietarului fondului dominant sunt: de a face toate lucrãrile necesare pentru conservarea şi exercitarea servituţii. de a nu face lucrãri care ar antrena schimbãri împovãrãtoare pentru fondul aservit.civ. 575-583 C.civ.Aceste servituţi sunt reglementate în art.prin pieirea fondului aservit. sunt reglementate servituţile legale şi anume: a) distanţa plantaţiilor . §. .prin revocarea. este un drept perpetuu . este un drept care conferã superficiarului un drept de folosinţã asupra terenului pe care se aflã construcţiile sau plantaţiile . el este un drept real imobiliar. 620-643 C.civ.civ.) .). .

prin convenţie şi prin tradiţiune" iar art. 5. prin lege şi prin ocupaţiune". uzucapiune . Capitolul VIII MODURILE DE DOBÂNDIRE A DREPTULUI DE PROPRIETATE ŞI A CELORLALTE DREPTURI REALE §. Dreptul de superficie este transmisibil prin orice act juridic . c) dupã momentul în care se produce efectul dobândirii dreptului de proprietate deosebim moduri de dobândire între vii şi moduri de dobândire pentru cauzã de moarte . Care sunt modalităţile de constituire ale uzufructului ? Ce drepturi şi obligaţii are uzufructuarul ? Dar nudul proprietar ? Faceţi o comparaţie între uzufruct şi servitute. 3) prin expropriere. Definiţi dreptul de superficie şi explicaţi cum se exercită acest drept.civ. b) dupã caracterul dobândirii deosebim moduri de dobândire cu titlu oneros şi moduri de dobândire cu titlu gratuit . §.23 proprietate. d) dupã situaţia juridicã a bunului în momentul dobândirii deosebim moduri originare şi moduri derivate de dobândire a proprietãţii.Acest drept înceteazã în urmãtoarele douã situaţii: 1) când construcţia. Test de autocontrol : Ce înseamnă şi care sunt dezmembrămintele dreptului de proprietate ? Identificaţi în Codul civil şi enumeraţi servituţile naturale. folosinţa şi dispoziţia.şi proprietar al construcţiei. el poate constitui obiectul urmăririi silite imobiliare. Noţiuni introductive Art. succesiune. prin prescripţie. . plantaţia sau lucrarea au pierit sau a fost desfiinţatã de superficiar şi 2) când proprietarul terenului devine . Aceste moduri generale de dobândire a dreptului de proprietate sunt aplicabile.prin convenţie. 2. prin legate. statueazã: "Proprietatea bunurilor se dobândeşte şi se transmite prin succesiune. deopotrivã. dreptului de proprietate şi celorlalte drepturi reale. Asupra terenului are doar un drept de folosinţă circumscris scopului exercitării acestui drept (inclusiv ridicarea construcţiei. dezmembrãminte. Dreptul de proprietate publicã poate fi dobândit numai în temeiul legii. 644 C. cã "proprietatea se mai dobândeşte prin accesiune sau incorporaţiune. 655 C. . plantaţiei sau lucrãrii respective . Stingerea dreptului de superficie.moduri de dobândire universalã sau cu titlu universal şi moduri de dobândire cu titlu particular .civ. O dată cu înstrăinarea construcţiei se va transmite dobânditorului şi dreptul de folosinţă asupra terenului. 1. el poate fi grevat de sarcini reale sau de dezmembrăminte ale dreptului de proprietate. Clasificarea modurilor de dobândire a drepturilor reale Modurile de dobândire a drepturilor reale pot fi clasificate în funcţie de mai multe criterii: a) dupã întinderea dobândirii dreptului existã: . adică posesia.

488 C. Bunurile imobile nu sunt supuse acestui mod de dobândire a proprietãţii. Art. Codul reglementeazã douã cazuri de accesiune imobiliarã artificialã (art.Aceasta presupune unirea a douã bunuri mobile care aparţin la proprietari diferiţi ori confecţionarea sau obţinerea unui bun de cãtre o persoanã prin munca sa folosind materialele altuia. .civ. Codul civil reglementeazã urmãtoarele cazuri de accesiune naturalã: aluviunea. distinge însã douã cazuri dupã cum constructorul a fost sau nu de bunã credinţã.civ. 477 şi 646 C. predarea materialã a unui bun. Hotãrârea judecãtoreascã . 4. bunurile fãrã stãpân sunt în proprietatea statului. 493-494 C. . insulele şi prundişurile. Accesiunea se clasificã dupã obiectul ei în: accesiune imobiliarã (naturalã şi artificialã) şi accesiune mobiliarã. apa dintr-un izvor pentru trebuinţele casnice. avulsiunea.civ. 6. Accesiunea sau incorporaţiunea Accesiunea este încorporarea sau unirea unui lucru cu un alt lucru fiecare având proprietari diferiţi. Prin tradiţiune înţelegem remiterea. 1295 alin. condiţie esenţialã în contractul de donaţie. plantaţiilor sau altor lucrări făcute de un proprietar pe terenul său cu materialele aflate în proprietatea altei persoane şi b) accesiunea construcţiilor. 7. Tradiţiunea Ea constituie un alt mod de dobândire a proprietãţii. 494 C.civ). Art. În prezent ea are o sferã de aplicare restrânsã. §. Accesiunea imobiliarã naturalã .civ. stabileşte cã: "Tot ce se uneşte şi se încorporeazã cu lucrul se cuvine proprietarului lucrului". 1. Aplicarea acestui principiu în materia vânzãrii este reflectatã de art. Dar potrivit art. În Codul nostru civil sunt reglementate trei cazuri de accesiune mobiliarã: adjuncţiunea. Accesiunea imobiliarã artificialã. plantaţie sau lucru fãcut în pãmânt sau asupra pãmântului sunt prezumate a fi fãcute de proprietarul acelui pãmânt cu cheltuiala sa şi cã sunt ale lui pânã ce se dovedeşte din contra". Ocupaţiunea (ocuparea) Acest mod de dobândire a proprietãţii constã în luarea în posesie a unui bun care nu aparţine nimãnui. a unui bun fãrã stãpân. specificaţiunea şi confuziunea sau amestecul. 5.24 §. 494 C. §. 3. Art.Ea presupune unirea sau încorporarea a douã bunuri având proprietari diferiţi fãrã intervenţia omului. accesiunea animalelor sãlbatice şi accesiunea albiei pãrãsite. stabileşte cã "Orice construcţie. .).civ. Acestea sunt: a) accesiunea construcţiilor. în alte cuvinte este vorba de principiul consensualismului. De la principiul expus există şi excepţii. Doctrina a apreciat cã în aceastã categorie ar intra: apa de bãut dintr-un izvor natural. 492 C. 1 C. §.Ea se realizeazã prin intervenţia omului. plantaţiilor sau altor lucrări făcute de o persoană cu materialele sale pe un teren aflat în proprietatea altuia (art. 3. §. vânatul sau peştele când sunt dobândite legal.civ. 2. Accesiunea mobiliarã. prin ea are loc transferul dreptului de proprietate în cazul darurilor manuale (adicã a unor donaţii curente) înlocuind astfel forma înscrisului autentic. Convenţia sau contractul ca mod de dobândire a dreptului de proprietate şi a celorlalte drepturi reale În materie opereazã principiul potrivit cãruia transmisiunea dreptului de proprietate ori constituirea dreptului real are loc în momentul încheierii contractului.

Uzucapiunea dupã Codul civil este de douã feluri şi anume: uzucapiunea de 30 de ani şi uzucapiunea de 10 sau de 20 de ani ori de 10 pânã la 20 de ani. Uzucapiunea în aceste teritorii este supusã Legii nr. bunurile mobile dobândindu-se în baza art. Joncţiunea posesiilor. §.) are loc atunci când sunt îndeplinite douã condiţii: . . stabileşte cã: „Orice posesor are facultatea.Prin aceasta înţelegem unirea posesiei uzucapantului (a posesorului actual) cu intervalul de timp cât posesia a fost exercitatã de cãtre autorul sãu cu scopul de a dobândi dreptul de proprietate prin uzucapiune.civ. . Uzucapiunea tabularã (sau prin convalescenţa titlului) este reglementatã de art. bunul sã fie un bun imobil individual determinat. 115/1938 reglementeazã douã cazuri de uzucapiune şi anume: uzucapiunea tabularã şi uzucapiunea extratabularã (art. Domeniul de aplicare al uzucapiunii. 6. 4.drepturi reale care pot fi dobândite prin uzucapiune. spre a putea opune prescripţia. Uzucapiunea în sistemul Codului civil.civ. . 2. Exemplu: ordonanţa de adjudecare prin care se definitiveazã executarea silitã constând în vânzarea prin licitaţie publicã a unor bunuri.Uzucapiunea se aplicã numai bunurilor imobile. 27 şi 28 din lege). în acest caz cumpãrãtorul sau adjudecatarul devine proprietar. . fãrã trecerea unui interval de timp . 115/1938 şi nu Codului civil.Ea este reglementatã de art.civ.).posesia sã fie exercitatã neîntrerupt timp de 30 de ani indiferent dacã posesorul este de bunã sau de rea credinţã.civ. 1860 C. Uzucapiunea (prescripţia achizitivã) 1. Ea implică elementul timp.posesia sã fie utilã (adicã o posesie propriu-zisã şi neviciatã).fãrã cauzã legitimã . posesia sã fie de bunã credinţã. timp de 10 ani. . 1895 C. Condiţii : . Acest text de lege prevede cã: persoana care a posedat un bun imobil în condiţiile legii timp de 20 de ani de la moartea titularului dreptului de proprietate care a fost înscris în cartea funciarã.civ.25 Hotãrârea judecãtoreascã constituie un mod de dobândire a dreptului de proprietate sau a altor drepturi reale numai atunci când ea are un caracter constitutiv sau atributiv de drepturi.Uzucapiunea sau prescripţia achizitivã este acel mod originar de dobândire a proprietãţii sau a altor drepturi reale privind un bun imobiliar prin posesia sa de cãtre o persoanã în condiţiile şi termenul prevãzute de lege. Legea nr.1895-1899 C. 8. potrivit legii. 1840 C. 5. 1909 C. . . Art. Noţiune şi justificare. sintagma "fãrã cauzã legitimã" înseamnã un titlu nevalabil. Uzucapiunea de 10 pânã la 20 de ani (art. 115/1938. poate cere întabularea dreptului în favoarea sa. 27 din Legea nr. Uzucapiunea în sistemul cãrţilor funciare. .Sistemul de publicitate imobiliarã prin cãrţile funciare se aplicã în Transilvania. ele vor rãmâne valabil dobândite dacã titularul dreptului le-a posedat cu bunã credinţã. Art. Uzucapiunea extratabularã. va prescrie proprietatea aceluia prin 10 ani dacã adevãratul proprietar locuieşte în raza teritorialã a tribunalului unde se aflã nemişcãtorul şi prin 20 de ani dacã locuieşte afarã din acea razã teritorialã". sã uneascã posesia sa cu posesia autorului sãu”. statueazã cã "Cel ce câştigã cu bunã credinţã şi printr-o justã cauzã un nemişcãtor determinat. 115/1938 care prevede cã în cazul în care s-au înscris în cartea funciarã .posesia sã se întemeieze pe un just titlu . 28 din Legea nr. Uzucapiunea de 30 de ani (art. prin însuşi faptul posesiei lor cu bunã credinţã. Banat şi Bucovina.

Aceste cazuri sunt prevãzute de Decretul nr.. Test de autoevaluare : Care sunt modurile de dobândire a dreptului de proprietate ? Clasificaţi-le. .. ea este incidentã.El se calculeazã pe zile.civ.26 Condiţii :1) sã existe o posesie propriu-zisã.când bunul cu privire la care se exercitã posesia este declarat imprescriptibil de lege. 167/1958 privind prescripţia extinctivã. 1. Efectele uzucapiunii. întreruperea naturalã este specificã numai prescripţiei achizitive. . 7. Ziua în care începe prescripţia nu intrã în calcul iar prescripţia se încheie la miezul nopţii ultimei zile a termenului prevãzut de lege. prin aceea că atestă existenţa drepturilor imobiliare ale persoanelor fizice şi juridice.Prin publicitatea imobiliară se realizează atît securitatea juridică statică. . Scopul publicitãţii imobiliare. Consideraţii generale Definire. 1864 C. Ea începe la miezul nopţii şi se terminã la miezul nopţii urmãtoare. 7/1976 ? Capitolul IX PUBLICITATEA IMOBILIARÃ §. sau dacã renunţarea s-a fãcut în frauda intereselor creditorilor. Creditorii uzucapantului pot invoca şi ei uzucapiunea pe calea acţiunii oblice. conform art. Dimpotrivã. . 8. . cît şi securitatea juridică dinamică.Prin publicitate imobiliarã se înţelege totalitatea mijloacelor juridice prin care se evidenţiazã situaţia materialã şi juridicã a imobilelor în mod public pentru a se ocroti circuitul lor civil. Ce situaţii distingem în cadrul accesiunii imobiliare artificiale şi cum se soluţionează acestea. dar acest efect este retroactiv ceea ce înseamnã cã uzucapantul devine proprietar din chiar momentul în care a început sã curgã termenul de prescripţie. . De câte feluri este uzucapiunea ? Care sunt regulile aplicabile uzucapiunii după Codul civil ? Dar uzucapiunii extratabulare? Ce act normativ reglementează pe viitor uzucapiunile începute şi neîmplinite până la intrarea în vigoare a Legii nr. 2) posesorul actual sã fi dobândit posesia bunului de la autorul sãu pe baza unui raport juridic. Calculul termenului de prescripţie. prin faptul că ea conferă celor interesaţi date certe cu privire la situaţia juridică a imobilelor. Întreruperea şi suspendarea cursului uzucapiunii. în douã cazuri:. Uzucapiunea trebuie invocatã pe cale de acţiune în justiţie sau pe cale de excepţie. 9.Pe teritoriul ţãrii noastre existã urmãtoarele sisteme de publicitate imobiliarã: .când posesorul este şi rãmâne lipsit mai mult de un an de posesia bunului indiferent cine este autorul deposedãrii.Prin împlinirea uzucapiunii se naşte dreptul de proprietate al uzucapantului şi concomitent se stinge dreptul de proprietate al fostului proprietar. Identificaţi articolele din Codul civil aplicabile accesiunii imobiliare naturale. Sistemele de publicitate imobiliarã. ziua fiind de 24 de ore. aceştia au dreptul sã solicite revocarea renunţãrii prin acţiunea paulianã.

Dacã cel care s-a obligat în acest fel refuzã sã-şi îndeplineascã aceastã obligaţie persoana îndreptãţitã se poate adresa instanţei de judecatã pentru ca aceasta. În aceste registre care se ţin la judecãtorii se fac douã feluri de înregistrãri: transcrieri şi înscrieri. oraşe şi municipii. . Potrivit art. 242/1947 şi de unele dispoziţii ale Legii nr. 34-40 din Legea nr. Efectele transcrierii şi înscrierii rezidã în opozabilitatea faţã de terţi. Acţiunile de carte funciarã Acestea se referã la înscrierile care se opereazã în cartea funciarã. 5. transmiterea sau modificarea unui drept real imobiliar este obligat sã predea înscrisurile necesare pentru întabularea dreptului în cartea funciarã. Sediul materiei: art. Cãrţile funciare se ţin la Judecãtoria competentã. 115/1938 şi Decretul 241/1947 şi care este aplicabil în Transilvania. este un sistem personal deoarece aceste registre se ţin pe numele proprietarilor şi nu pe imobile. 1.F. Sistemul registrelor de transcripţiuni şi inscripţiuni Acesta este un sistem personal de publicitate a drepturilor reale imobiliare. cãrţile funciare constituie un sistem de publicitate real. Ilfov şi Bucureşti.sistemul intermediar al cãrţilor de publicitate funciarã reglementat de Decretul nr. Ele sunt de douã feluri: acţiunea în prestaţie tabularã şi acţiunea în rectificarea înscrierilor în cartea funciarã. Cuprinsul cãrţilor funciare. este considerat real deoarece transcrierile se fac pe imobile şi nu pe proprietari. se constituie un drept real sau se sting astfel de drepturi. Acţiunea în prestaţie tabularã. 5.27 . 115/1938. dupã caz. radierea dreptului real. Transcrierile se fac în registrul de transcrieri. prin hotãrâre. . Cãrţile funciare din aceeaşi unitate administrativã (comunã. 22 şi 23 din Legea nr. . Înscrierile constau în consemnarea sau reproducerea unor clauze din actele juridice care se referã la privilegiile speciale imobiliare şi la ipoteci. Drepturile reale imobiliare înscrise în C. . Partea a III-a sau foaia de sarcini . Partea a II-a sau foaia de proprietate cuprinde înscrieri cu privire la dreptul de proprietate asupra imobilului. oraş. ele se fac în registrele de inscripţiuni.Cãrţile funciare sunt întocmite pe comune.sistemul cãrţilor funciare reglementat de Legea nr. sã dispunã întabularea sau.sistemul registrelor de transcripţiuni şi inscripţiuni. sistem care este reglementat de Codul civil şi Codul de procedurã civilã. Banat şi Bucovina. Lipsa transcrierii sau înscrierii este sancţionatã cu inopozabilitatea faţã de terţi. Cartea funciarã propriu-zisã este alcãtuitã dintr-un titlu şi trei pãrţi sau foi :Partea I sau foaia de avere . 2. §. Acţiunea în rectificarea înscrierilor în cartea funciarã. 3. municipiu) alcãtuiesc registrul funciar. Ele reprezintã copierea fidelã a actelor juridice prin care se transmite dreptul de proprietate asupra unui imobil. Sistemul cãrţilor funciare Spre deosebire de registrele de transcripţiuni şi inscripţiuni care constituie un sistem personal. Ea este acţiunea prin care se cere instanţei îndreptarea sau înlãturarea unei înscrieri din cartea funciarã necorespunzãtoare realitãţii pentru ca în acest fel sã se punã de acord situaţia tabularã cu situaţia juridicã realã a unui imobil. se numesc drepturi tabulare. 115/1938 aplicabil parţial în jud. §. 115/1938 cel care s-a obligat la constituirea. el este aplicabil în Vechea Ţarã (România înainte de 1918). §.

3.În conformitate cu art. Test de autoevaluare: Ce înseamnă publicitate imobiliară şi care este scopul ei? Care sunt sistemele de publicitate imobiliară şi unde se aplică? Descrieţi aceste sisteme. 58-72). Întabularea şi înscrierea provizorie au ca efect opozabilitatea faţă de terţi a actelor şi faptelor juridice prin care se dobândesc. 7/1996? . prin înscrierea în cãrţile funciare a actelor şi faptelor juridice referitoare la imobilele din aceeaşi localitate. principiul priorităţii. sancţiuni şi dispoziţii finale” (art. „Dispoziţii tranzitorii. principiul relativităţii. faptele personale ori raporturile juridice referitoare la imobilele întabulate. .Art.sistemul real de publicitate. aparţinând aceluiaşi proprietar. Partea a III-a cuprinde înscrierile privind dezmembrãmintele dreptului de proprietate şi sarcini 4. 27. – Art. . Noua lege a îmbrãţişat sistemul foilor personale în care persoana este elementul central în jurul cãreia graviteazã imobilele. 7/1996 privind cadastrul şi publicitatea imobiliarã a fost edictatã pentru a introduce un sistem unic pentru toatã ţara . corpul de proprietate este susceptibil de alipiri sau dezlipiri. Înscrierile în cartea funciarã. 8. Potrivit art. înscrierea provizorie şi notarea. formeazã corpul de proprietate care se înscrie în cartea funciarã. Titlul al III-lea. 44 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a birourilor de carte funciară prevede că înscrisurile. potrivit noii legi. 6. cartea funciarã este structuratã astfel: un titlu care conţine numãrul ei şi numele localitãţii în care este situat imobilul. 2057) în care sunt reglementate noile cărţi funciare. 5. 2. Principiile noilor cărţi funciare.Legea statueazã cã unul sau mai multe imobile alipite de pe teritoriul unei localitãţi. principiul disponibilităţii. ele se ţin de cãtre Biroul de carte funciarã aflat în subordinea Agenţiei Naţionale de Cadastru. Registrul cadastral de publicitate imobiliarã. 44. Notarea. .28 din Legea nr. .Publicitatea imobiliarã se realizeazã. Sistematizarea reglementărilor în Legea 7/1996 este făcută în trei titluri : Titlul I. Cãrţile funciare. pe lângă opozabilitatea faţă de terţi are ca efect şi informarea acestora cu privire la drepturile personale. 7/1996 instituie principiul publicităţii integrale. Noile cãrţi funciare 1. după obiectul lor. .Legea nr. sunt de trei feluri: întabularea. 21 din lege. principiul legalităţii. Generalitãţi.28 §. Efectele înscrierii în cartea funciară. Corpul de proprietate. Care sunt modificările aduse publicităţii imobiliare prin Legea nr. intitulat „Regimul general al cadastrului” (art. 1-19). se modifică sau se sting drepturile reale imobiliare. Cãrţile funciare alcãtuiesc registrul cadastral de publicitate imobiliarã al unei anumite localitãţi. Titlul al II-lea – „Publicitatea imobiliară” (art. principiul forţei probante a înscrierilor drepturilor reale . Partea a II-a se referã la înscrierile privind dreptul de proprietate . precum şi trei pãrţi : Partea I care cuprinde descrierea imobilelor . principiul oficialităţii. 6.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful