tologia coloanei vertebrale si a bazinului

y4q20qn

Traumatologia coloanei vertebrale 

Anatomie si biomecanica 
• 33-34 vertebre 
• structura unei vertebre 
• discul intervertebral 
• curburile coloanei - normale/ patologice 
- in plan sagital -; cifoze/ lordoze 
- in plan frontal 
• funct iile coloanei vertebrale: 
- statica 
- dinamica 
- de protectie a maduvei spinarii 
• maduva spinarii 
- intindere (pana la L2) 
- raportul maduva/ canal vertebral 
- radacini - anterioara/ posterioara 

Etiopatogenie 
• mai frecvente la barbati adulti 
• mecanism de regula indirect: 
- flexie 
- extensie 
- rotatie 
- inclinare laterala

- compresiune verticala (axiala) 

- asocierea mai multor miscari 
• agenti traumatici: 
- accidente rutiere 
- caderi de la alt nivel 
- accidente de munca -; constructii, mine 
- accidente sportive 
• factori favorizanti: 
- osteoporoza/ osteomalacia 
- tumori vertebrale primitive/ metastatice 
- spondilita anchilopoietica 

Anatomie patologica 
• entorse 
• luxatii 
• fracturi 
• fracturi-luxatii 
• leziuni medulare: 
- comot ia 
- contuzia 
- sectiunea traumatica 
- compresiuni/ ischemie 

Clasificare 
• Putti: mielice/ amielice 
• Nicole: stabile/ instabile 
• Arseni, Constantinovici, Panozza; 
- fracturi ale corpului 
- fracturi ale arcului neural 
- fracturi mixte 
• criterii de stabilitate -; teoria tri-columnara 

Simptomatologie 
• anamneza -; dificila la politraumatizat i/ la pacientii cu alterarea starii de
constienta 
• Inspectie 
- marca traumatica 
- pozitii particulare: 
ß cifoza/ scolioza posttraumatica 
ß capul sustinut in maini 
• palpare 
- sediul durerii 
- contractura paravertebrala 
- mobilitate anormala 
• examen ORL: 
- fistula LCR 
- hematom retrofaringian 
• examen neurologic:
 

- sensibilitate 
- motilitate 
- reflexe cutanate si tendinoase 
- para/ tetraplegii 
- retentie de urina si materii fecale 
- decalaj intre nivelul leziunii vertebrale si nivelul neurologic afectat 

Imagistica 
• examen radiologic AP, LL, oblic 
• radiografii in flexie-extensie 
• tomografia computerizata 
• mielografia cu substanta de contrast -; inlocuita de RMN (dg.leziunilor
mieloradiculare) 

Diagnostic 
• pozitiv: semne clinice si radiologie; identificarea leziunii primare in fracturile
pe os patologic 
• diferential: malformatii, spondiloza, spondilolisteza, spondilita, hernia de
disc 

Evolutie, prognostic, complicatii 

• grav in leziunile mielice cu leziuni fizice ale maduvei: 
- intreruperea partiala/ totala a functiei de transmisie 
- abolirea locala a functiei senzitive, motorii si reflexe 
• socul medular -; este reversibil in 48 de ore 
• automatismul medular -; se instaleaza in circa 3 saptamani 
• leziunile fizice ale maduvei sunt ireversibile: 
- sindromul motor -; tetra/ paraplegia 
- sindromul urinar si digestiv -; retentia de urina si materii fecale 
- sindromul distrofic -; tulburari metabolice, edeme cronice, escare 
- tulburari de termoreglare - hipertermie 

Tratament 
Primul ajutor, imobilizare, transport: 
• aplicarea unui guler Schantz/ saci de nisip 
• extragere in bloc a accidentatului 
• manipulare prin sprijin multiplu/ targa cu lopeti 
• combaterea hipotensiunii arteriale, bradicardiei s i hipotermiei 
• combaterea edemului medular 
• tratamentul leziunilor craniocerebrale, cardiovasculare sau toracoabdominale
concomitente 

Tratament de specialitate 
• leziunile amielice stabile -; imobilizare: 
- guler Schantz 
- corset gipsat 
- imobilizare pe pat tare 
• leziunile amielice instabile 
- reducere prin tractiune 
- imobilizare cu

ß corset gipsat 
ß fixare externa (halotractiune) 
- tratament chirurgical: 
ß reducere sangeranda 
ß spondilodeza 
ß osteosinteza prin abord anterior, posterior sau mixt 
• leziunile mielice reversibile: 
- decompresiune de urgenta 
- spondilodeza 
- stabilizare chirurgicala/ prin halotractiune 
• leziunile mielice ireversibile: 
- masuri igieno-dietetice 
- kinetoterapie -; masaj, mobilizare articulara 
- protectia zonelor de sprijin 
- controlul functiei excretorii: sondaj urinar permanent, educarea reflexului de
masa 
- psihoterapie, suport social 

Coloana cervicala 

Anatomie, biomecanica 
• atlas, axis -; particularit ati anatomice 
• mobilitate in plan sagital, frontal si in rotatie 

Clasificare 
Luxatia atlantooccipitala 
• foarte rara 
• instabila 
• frecvent fatala 
• artrodeza cervicala precoce 

Fracturile atlasului 
• clasificare: 
- fracturi ale arcului anterior 
- fracturi ale maselor laterale 
- fracturi ale arcului posterior 
- fracturi ale proceselor transversare 
- fracturi cominutive 
- fracturi ale ambelor arcuri, cu separarea corpilor vertebrali (fractura
Jefferson) 
• cele mai multe -; tratament ortopedic 
• fracturile cominutive sau instabile -; tratament chirurgical 

Fracturile odontoidei axisului 

• clasificare: 
- fracturi ale varfului 
- fracturi ale bazei 
- fracturi cu fragment corporeal 
• tratament

- conservativ in fracturile varfului odontoidei 

- tratament chirurgical in fracturile bazei odontoidei cu deplasare 
- tratament chirurgical sau halotractiune in odontoidei cu fragment corporeal 

Spondilolistezisul traumatic al axisului 

• fractura pediculilor axisului asociata cu subluxatia C2-C3 
• apare prin: 
- spanzurare judiciara 
- accidente rutiere 
• frecvent fatala 
• necesit a spondilodeza precoce 

Fracturile vertebrelor C3-C7 

• leziuni foarte instabile 
• tratament 
- conservativ -; corset gipsat Minerva sau guler ortopedic 
- consolideaza in circa 8 saptamani 

Leziunile ligamentare 
• mecanismul de hiperflexie-hiperextensie ("lovitura de bici") 
• se complica cu instabilitate cronica 
• tratament chirurgical -; spondilodeza 

Coloana toracica 

Anatomie, biomecanica 
• relativ putin mobila, mobilitate mai ales in plan sagital 
• stabilizare secundara prin grilajul costal 
• canal vertebral ingust 
• vascularizatie deficitara a maduvei spinarii 

Tratament 
Fracturile stabile, fara leziuni mielo radiculare 
• repaus pe pat tare, urmat de imobilizare gipsata: 
- corset Minerva (cu sprijin pe pube, regiunea lombara, stern si mandibula) in
fracturile dorsale superioare 
- corset Böhler (cu sprijin pe pube, regiunea lombara si stern) in fracturile
dorsale inferioare

• fracturile instabile (tasare mai mare de 1 cm, angulare peste 15°) - reducere
prin lordozare urmat a de imobilizarea cu corset pentru 3 luni 
• fracturile instabile (angulare > 30°) si fracturile stabile cu stenozarea canalului
vertebral mai mare de 50% - tratament chirurgical: 
- reducere indirecta decompresie si spondilodeza pe cale posterioara, cu
osteosinteza 
Harrington sau Cotrel-Dubousset, sau 
- reducere directa prin abord anterior, decompresie si spondilodeza anterioara,
eventual s i posterioara 

Coloana lombara 

Anatomie, biomecanica 
• foarte mobila in plan sagital si frontal 
• canalul vertebral larg, ocupar de conul medular si de radacini -; leziunile
neurologice sunt rare 

Tratament 
Fracturile stabile, fara leziuni mielo-radiculare 
• repaus pe pat tare, urmat de imobilizare gipsata cu corset Böhler (cu sprijin in
trei puncte) 
• fracturile instabile (tasare mai mare de 1 cm, angulare peste 15°) - reducere
prin lordozare urmat a de imobilizarea cu corset pentru 3 luni 
• fracturile instabile (angulare > 30°) si fracturile stabile cu stenozarea canalului
vertebral mai mare de 50% - tratament chirurgical: 
- reducere indirecta decompresie si spondilodeza pe cale posterioara, cu
osteosinteza 
Harrington sau Cotrel-Dubousset, sau 
- reducere directa prin abord anterior, decompresie si spondilodeza anterioara,
eventual s i posterioara 

Traumatologia bazinului 

Anatomie si biomecanica 
• coxal 
- ilion 
- ischion 
- pube 
• sacru 
• acetabul 
• articulat ia sacroiliaca 
• zone de rezistenta crescuta 
- corpul pubelui 
- sacrul 
- segmentul retrocotiloidian 
• zone de rezistenta redusa 
- linia gaurilor sacrate 
- cavitatea cotiloidiana 
- gaura obturatorie

• conceptul de "inel pelvin" 

Etiopatogenie 
• mai frecvente la adulti 
• traumatism de mare energie -; politraumatizati 
• mecanisme: 
- indirect, transmiterea fortei in axul membrelor inferioare (accidente rutiere,
caderi de la inaltime) 
- direct, prin strivire (prabusirea unei cladiri, rasturnarea unui vehicul) sau
loviture 
(agresiuni) 
• agentul vulnerant poate actiona 
- transversal 
- vertical 
- oblic 
- prin intermediul femurului sau coloanei vertebrale 

Anatomie patologica 
• fracturi/ luxatii/ disjunctii 
• fracturi intra/ extraarticulare 
• deplasari prin rotatie/ prin translat ie 

Clasificare 
Clasificarea Judet: articulare/ nearticulare 

Clasificarea Troianescu -; clasificare anatomopatologica 

• fracturi izolate ale oaselor bazinului, care nu intrerup continuitatea inelului
pelvin 
• fracturi care intrerup continuitatea inelului pelvin 
- fracturi ale arcului anterior 
ß simpla verticala anterioara (fractura de ramura ilio- si ischiopubiana) 
ß dubla verticala anterioara 
- fracturi ale arcului posterior 
ß transiliaca 
ß transsacrat a 
- fracturi duble verticale homolaterale 
ß fractura de arc anterior si iliac (Malgaigne) 
ß fractura de arc anterior si sacru (Voillemier) 
- fracturi duble verticale incrucisate 
- fracturi duble verticale bilaterale 
- fracturi atipice 
• fracturi ale cotilului 
- fracturi elementare 
- fracturi mixte 
• disjunctii 
- izolate 
ß pubiana 
ß sacroiliaca 
- luxatii 
ß luxatia unui hemibazin

ß luxatia sacrului 
ß disjunctia celor trei simfize 
- conjunctia simfizara 
• decolari epifizare 

Clasificarea Tile -; in functie de stabilitate 

• tip A - fracturi stabile 
- A1 - care nu intrerup continuitatea inelului pelvin 
- A2 - care intrerup continuitatea inelului pelvin 
• tip B -; fracturi rotational instabile 
- B1 - ale inelului anterior ("open book") 
- B2 - ipsilaterala prin compresie laterala 
- B3 - contralaterala prin compresie laterala 
• tip C -; fracturi rotational si vertical instabile 
- C1 - unilaterale de arc anterior si posterior 
- C2 - bilaterale de arc anterior si posterior 
- C3 - cu component a acetabulara 

Simptomatologie 
• politraumatizat i -; soc traumatic/ hemoragic 
• denivelarea aripii iliace cu ascensiunea hemibazinului 
• crepitatii osoase 
• mobilitate anormala 
• durere localizata 
• manevra Verneuil, manevra Ericsen 
• durere la mobilizarea soldului 
• simptomatologia complicatiilor 

Imagistica 
• radiografii 
- AP si LL "de sacru" 
- oblica alara si oblica obturatorie 
- abdominala 
• tomografia computerizata (in fracturile acetabulare) 
• alte examina ri, pentru diagnosticul complicatiilor (ecografie, urografie, etc.) 

Diagnostic 
• diagnostic pozitiv: semne clinice, imagistica; trebuie facut un bilant lezional
complet 
• diagnostic negativ: contuzii, luxatii de sold, leziuni traumatice lombare 

Evolutie, prognostic, complicatii 

• rezervat in fracturile complexe si in fracturile articulare 
• complicatii imediate 
- generale 
ß soc 
- locale 
ß complicatii viscerale (urinare, rectale, genitale)

ß fractura deschisa 
ß complicatii vasculare, nervoase 
• Complicatii tardive 
- generale 
ß trombembolia 
- locale 
ß osteit a 
ß instabilitate 
ß coxartroza 
ß consolidare vicioasa cu tulburari de statica si dinamica, distocie mecanica 

Tratament 
• Masuri de prim ajutor 
- imobilizare cu pantalon pneumatic 
- stabilizare hemodinamica 
- transport adecvat 
• Tratament ortopedic -; indicat in fracturile Tile A si exceptional in fracturile
Tile B si C 
• Tratament chirurgical: 
- osteosinteza interna; suruburi, placa si suruburi, bara posterioara 
- fixator extern de bazin 
- procedee combinate 
• Indicat ii de tratament: 
- fracturile Tile A 
ß imobilizare prin repaus la pat 4-6 saptamani 
- fracturile Tile B 
ß imobilizare in hamac 
ß osteosinteza interna/ externa 
- fracturile Tile C1 si C2 
ß extensie continua prin tractiune transosoasa supracondiliana si imobilizare in
hamac pentru 8 saptamani 
ß osteosinteza interna, externa sau combinata 
- fracturile Tile C3 
ß tractiune transosoasa supracondiliana in fracturile fara deplasare sau la
pacientii inoperabili 
ß osteosinteza in fracturile cu deplasare 

Tratamentul complicatiilor: 
• ruptura de uretra/ vezica 
• ruptura de vagin 
• ruptura de rect 
• osteita 
• tromboflebita 
• coxartroza 

Politraumatisme 

Definitie 
• politraumatismul - acea stare patologica posttraumatica caracterizat a printr-o
asociere de leziuni, dintre care cel putin una, netratata, poate pune via ta
pacientului in pericol, in mod direct, sau printr-un lant fiziopatologic oarecare. 
• Socul - acea stare patologica care rezult a prin perfuzie tisulara inadecvata. 

Anatomie patologica 
• leziuni osteoarticulare grave 
• traumatisme abdominale 
• traumatisme toracice 
• traumatisme craniocerebrale 
• traumatisme vertebromedulare 

Epidemiologie 
• principala cauza de deces la adultii sub 35 de ani 
• 20% din internarile in serviciile de chirurgie 

Etiopatogenie 
• La politraumatizati socul este de obicei hipovolemic, insa uneori poate fi
vorba si de un soc neurogen, cardiogen sau septic 

Socul hipovolemic 
• se datoreaza unui volum circulant redus, datorat de obicei pierderii de singe,
exteriorizat a sau nu (hematom fracturar, cavitate abdominala, toracica, etc.) 
• simptomele: 
- paloare, piele rece si umeda, hipotensiune, tahicardie 
- pacienti de obicei constienti s i agitati 
- poate sa fie prezent a oliguria sau anuria 
- in cazul socului grav, pot sa apara coma, aritmii cardiace si stop cardiac 

Socul neurogen 
• apare printr-o scadere a rezistentei arteriale mediate de stimuli nervosi 
• apare in traumatismele craniocerebrale sau vertebromedulare 
• simptomele si semnele principale sunt reprezentate de hipotensiune si
bradicardie tranzitorie, eventual lipotimie. 
• aceasta forma de soc este tranzitorie si auto-limitanta. 
• diagnosticul diferential cu socul hipovolemic 
- dificil (prezenta concomitenta a hemoragiei) 
- in socul neurogen nu apar tahicardie si vasoconstrictie periferica 
• aceasta forma de soc trebuie suspectat a la pacientii cu TCC sau TVM atunci
cand valorile tensionale nu raspund la administrarea initiala de lichide. 

Socul cardiogen 
• este declansat la politraumatizati de tamponada cardiaca, rupturi ale aparatului
valvular, leziuni ale miocardului, aritmii sau infarcte induse de traumatismul
cardiac.

Socul septic 
• nu apare de regula de la inceput in cazul politraumatizatilor, ci reprezinta o
complicatie a gangrenei gazoase, a unei fracturi deschise infectate, etc. 

Diagnostic clinic 
• anamneza: 
- se obtine de la pacient, personalul ambulantei, sau alti martori 
- va cuprinde ora accidentului, tipul acestuia, nivelul de constienta al
pacientului imediat dupa accident si modific arile sale ulterioare 
- pierderi de singe 
- tratamente efectuate la locul accidentului si dupa aceea 
- antecedente patologice, incluzind administrarea cronica de medicamente si
alergizare 
- detalii asupra ingestiei de alimente, alcool, medicamente sau droguri. 
• examinarea preliminara; 
- evaluarea nivelului de constienta - Glasgow Coma Scale (GCS). 
- a respiratiei 
- a palorii sau cianozei 
- se vor lua pulsul si tensiunea arteriala 
- se va aprecia travaliul respirator 
- Se va explora sistematic pacientul pentru a descoperi leziuni ignorate la
examinarile anterioare 
- se va verifica posibilitatea mobilizarii active a membrelor, etc. 

Explorari complementare 
• teste sanguine: 
- uree 
- electrolit i 
- glicemie 
- singe pentru grup sanguin 
- eventual gaze sanguine 
• radiografii ale craniului, coloanei vertebrale cervicale, toracelui, precum si ale
altor zone traumatizate 

Evolutie, prognostic, complicatii 

• decesul prin politraumatism poate sa apara intr-una din urmatoarele trei faze: 
- imediat dupa traumatism - leziuni cerebrale sau cardiovasculare grave,
incompatibile cu viata 
- in primele minute sau ore dupa traumatism - prin mecanisme diverse:
hemoragie, pneumotorace compresiv, tamponada cardiaca, etc. 
- la zile sau sapta mini de la accident - prin insuficienta multipla de organe. 

Tratament 
• mortalitatea prin politraumatisme poate fi redusa prin: 
- o buna pregatire si dotare a echipelor de prim-ajutor 
- transport prompt si adecvat al traumatizatului ("ora de aur"; 30 de minute in 
Germania) 
- organizarea de centre specializate in traumatismele grave

• conduita in politraumatisme va fi initiata de echipa de prim-ajutor, inca de la

locul accidentului: 
- formula ABC: A-airway, asigurarea libertatii cailor respiratorii; B-breathing,
asigurarea functionarii respiratiei; C-circulation, mentinerea unei circulatii care
sa asigure o perfuzie si oxigenare tisulara adecvata si evaluarea necesitatii
hemostazei 
- evaluarea rapida a leziunilor, cu diagnosticul acelor leziuni care prezinta risc
vital imediat, urmata de tratamentul lor de urgenta 
- extragerea pacientului de la locul accidentului si protectia sa fata de factorii
de mediu 
- combaterea socului 
- imobilizarea provizorie a pacientului si a membrelor fracturate 
• asistenta la nivelul centrului spitalicesc cu competenta in managementul
politraumatismelor 
- stabilizarea pacientului 
- reevaluarea starii acestuia si bilant lezional 
- tratament: antibioterapie profilactica, profilaxie antitetanica, tratament
chirurgical adecvat, etc. 

Traumatismele craniocerebrale (TCC) 

• clasificarea leziunilor cerebrale 
- leziuni cerebrale primare: 
ß comot ie 
ß contuzie 
ß dilacerarea cerebrala 
- leziuni posttraumatice secundare: 
ß hemoragiile meningeene (epidurale, subdurale si subarahnnoidiene) 
ß hemoragiile intracerebrale 
ß caracter progresiv 
ß interval liber 
• masuri de prim-ajutor 
- evaluarea leziunilor (bose, plagi, hematoame) 
- pierderea de LCR sau singe din nas sau ureche 
- se vor examina atit nervii cranieni, cit si nervii cu distributie la nivelul
membrelor 
- hipotensiunea va fi atribuita, pana la proba contrarie, pierderii de singe: numai
in cazul excluderii unei hemoragii va putea fi atribuit a socului neurogen 
- se vor trata de urgenta hipoxia, hipercapnia, socul hipovolemic si anemia 
• conduita de urgenta la nivelul serviciilor specializate 
- consta in revizuirea diagnosticului 
- radiografii ale craniului, coloanei vertebrale cervicale, toracelui, eventual 
- punctie LCR sau tomografie computerizata craniana 
- combaterea edemului cerebral: 
ß restrict ie lichidiana 
ß administrare de diuretice hiperosmolare, ca de exemplu Manitol 
ß hipocapnie controlata 
ß administrarea de steroizi - controversata 
- identificarea si tratamentul leziunilor localizate, hemoragiei intracraniene,
debridarea cerebrala 
- identificarea precoce si combaterea colectiilor intracraniene:

ß semne de alerta: inegalitate pupilara, reflexe pupilare anormale, manifestari

motorii asimetrice la nivelul membrelor, semne de focar, deteriorarea nivelului
de constienta, 
ß conduita: intubarea pacientului, ventilat ia cu oxigen 100%, administrarea
intravenoasa de manitol, pentru a induce diureza si a reduce edemul cerebral,
interventie de urgenta: trepanatie craniena si evacuarea hematomului 

Traumatismele toracice 
• sunt responsabile pentru 25% dintre decesele prin traumatisme; mai putin de
25% dintre pacienti necesita toracotomie pentru tratamentul leziunilor pe care
le prezinta. 
• clasificare: 
- traumatisme toracice deschise 
ß de regula cauzate de arme albe sau arme de foc 
ß pot duce la hemoragii catastrofale prin penetrarea cordului sau vaselor mari 
ß pot sa apara hemotorace, pneumotorace, tamponada cardiaca si leziuni
viscerale, cu mediastinit a secundara 
- traumatisme toracice inchise 
ß de regula produse prin lovire, strivire sau decelerare 
ß cea mai frecvent a cauza a traumatismelor inchise o reprezinta accidentele
rutiere 
ß fracturi costale, pneumotorace, hemotorace, volet costal sau torace moale,
leziuni aortice, contuzii ale miocardului, rupturi ale diafragmului, ale
esofagului, contuzii pulmonare si hemoragii. 
• complicatiile rapid fatale ale traumatismelor toracice si care necesita
tratament imediat: 
- tamponada cardiaca 
- pneumotoracele compresiv 
- hemoragii la nivelul cordului sau hemoragii ale vaselor mari 
• alte complicatii cu risc vital 
- obstructia cailor aeriene 
- pneumotoracele deschis 
- rupturile traheei sau laringelui 
- toracele moale 
- embolia aeriana 
• diagnostic 
- durere 
- dispnee 
- cianoza 
- eventual soc 
- sensibilitate la palparea coastelor 
- deviat ia traheei 
- modificarea sonoritatii pulmonare 
- reducerea sunetelor respiratorii sau zgomote cardiace atenuate 
- hipotensiune, vasoconstrictie periferica, puls paradoxal 
• explorarile complementare: 
- hemoleucogramei 
- determinarea grupei sanguine 
- pe radiografia toracica: 
ß fracturi costale sau sternale

ß largirea mediastinului 
ß largirea umbrei cardiace 
ß semne de hemo- sau pneumotorace 
ß emfizem subcutanat sau mediastinal 
ß rupturi de diafragm 
- lavaj peritoneal 
- tranzit baritat 
- electrocardiograma 
• conduita in traumatismele toracice: 
- efectuarea unei resuscitari adecvate 
- asistarea ventilatorie, prin ventilare cu presiuni intermitent pozitive 
- drenajul toracic 
- se vor acoperi sau inchide cu drenaj plagile toracice 
- (hemo)pneumotoracele 
ß deschis/ inchis, simplu/ compresiv 
ß traumatopnee, cu detresa respiratorie si pendularea mediastinului 
ß conduita: se va obstrua de urgenta cu leucoplast plaga toracica, se va drena
cavitatea pleurala respectiva; in cazul prezentei detresei respiratorii se va
administra oxigen pe masca sau, dupa caz, se va intuba si asista ventilator
pacientul; imediat ce se poate, se va interveni chirurgical 
- voletul costal 
ß respiratie paradoxala, cu pendularea aerului dintr-un plaman in celalalt si
detresa respiratorie 
ß rar, aspect de torace moale -; de obicei rapid fatal 
ß conduita: intubatie oro-traheala cu asistenta ventilatorie, asociata cu drenajul
cavit atii pleurale cu un sistem de aspiratie toracica; eventual traheostomie si
osteosinteza costala 
- fracturile costale simple 
ß pot fi foarte dureroase si pot inhiba tusea si respiratia, determinind infect ii
pulmonare, mai ales la varstnici 
ß asociere cu rupturi ale splinei sau ficatului 
ß conduita: combaterea durerii prin bloc nervos intercostal cu anestezice cu
efect prelungit; bandajul toracic nu se mai recomanda 
- traumatismul cardiac: 
ß leziuni ale miocardului cu infarct 
ß leziuni valvulare, cu insuficienta valvulara acuta 
ß leziuni ale sistemului de conducere, cu tulburari de ritm si aritmii 
ß ruptura miocardica, cu tamponada cardiaca 
ß conduita: initial tratament conservativ, cu exceptia tamponadei cardiace, caz
in care trebuie efectuata punct ie pericardica sau toracotomie 

Traumatismele abdominale 
• clasificare 
- inchise (de exemplu mecanismul centurii de siguranta) 
- penetrante 
ß prin arma alba 
ß prin proiectil de mica/ mare energie 
• diagnostic

- plagi, escoriat ii si amprente ale imbracamintei sau ale unor obiecte diverse pe
piele 
- hipotensiune arteriala 
- sensibilitate si distensie abdominala 
- tuseul rectal sau vaginal 
• explorari complementare: 
- teste sanguine: uree, electroliti, glicemie, singe pentru grup sanguin, eventual
gaze sanguine 
- radiografie abdominala simpla 
- radiografie toracica 
- punctie simpla sau punctie-lavaj peritoneal 
- ecografia abdominala 
- urografia i.v. sau uretrografia 
• conduita in urgenta: 
- se va pansa plaga, daca exist a 
- se va asigura o linie venoasa 
- se va combate durerea si socul hipovolemic 
• conduita la nivelul serviciului specializat: 
- bilantul lezional 
- tratamentul s ocului 
- antibioterapie profilactica 
- explorarea chirurgicala a leziunilor 

Politraumatisme cu componenta osteoarticulara 

• tratamentul leziunilor membrelor nu reprezinta de regula o prioritate 
• socul, daca exist a, este de obicei hipovolemic 
• conduita la locul accidentului: 
- combaterea socului 
- reducere prin tractiune usoara in ax 
- imobilizate pe atele simple/ cu tractiune/ pneumatice 
- fracturile deschise se panseaza cu pansamente sterile 
• conduita la nivelul centrului de asistenta a politraumatizatului: 
- bilantul lezional 
- pulsurile periferice, arteriale si capilar 
- arteriografia selectiva este indicata mai ales in: 
ß luxatiile genunchiului 
ß fracturile de paleta humerala 
ß fracturile supracondiliene de femur 
ß fracturile deschise ale gambei 
ß traumatismele penetrante din imediata vecinatate a unei artere importante 
- la politraumatizati prezenta unor fracturi multiple constituie indicat ie majora
de osteosinteza, mai ales a oaselor lungi majore si a scheletului axial 
- osteosinteza se face imediat ce pacientul este stabil hemodinamic; tratamentul
chirurgical al leziunilor craniocerebrale, toracice si abdominale are prioritate
fata de osteosinteza 
- profilaxia trombozei venoase profunde 
ß metodele fizice (ciorapi elastici, compresie intermitenta, mobilizare pasiva
continua) -; pot fi inaplicabile

ß anticoagulante orale, heparina nefractionata in doze mici, administrata

subcutan, heparina in administrare ajustat a continuu -; problematice la
politraumatizati 
ß heparinele cu greutate moleculara mic a - sunt la fel de eficiente ca si
heparina in prevenirea trombozei venoase profunde, insa cu un risc hemoragic
considerabil mai mic 
- tratamentul TVP odata constituite se face cu heparina, in dozaj ajustat
continuu