P. 1
Plante Pe Cale de Disparitie

Plante Pe Cale de Disparitie

5.0

|Views: 14,837|Likes:
Published by Mihaela Khristina

More info:

Published by: Mihaela Khristina on Oct 10, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/11/2013

pdf

text

original

PLANTE PE CALE DE DISPARITIE

Peste 380.000de specii de plante de pe Glob sunt clasificate ca fiind pe cale de disparitie. Alte cateva mii de speciii ajung in pragul disparitiei in fiecare an inainte ca biologii sa le poata identifica,pierzându-se astfel posibile plante cu proprietăţi medicinale. Alte 33% din specii sunt prea puţin cunoscute pentru a fi incluse în studiu. Există, estimativ, 19.000 de specii de plante în lume, iar multe dintre ele sunt victimele pierderii habitatului - de obicei, din cauza defrişărilor pădurilor pentru a face loc agriculturii. Peste 50 la sută dintre medicamente provin din plante care acum sînt în pericol de dispariţie, din cauza recoltării excesive şi, mai mult, a despăduririlor, se arată în studiul citat. Este vorba de plante care pe viitor ar putea ajuta la tratamentul unor boli considerate în prezent fatale, cum ar fi cancerul sau infectarea cu virusul HIV, ce provoacă maladia SIDA. Echipa de experţi, formată din reprezentanţi ai grădinilor botanice din 120 de ţări din întreaga lume, a identificat 400 de plante cu proprietăţi curative care sînt deja ameninţate de riscul dispariţiei. Cercetătorii au avertizat că, printre plantele pe cale de dispariţie se numără şi tisa (Taxus baccata), din care se produce ingredientul de bază al medicamentului Paclitaxel, cel mai des folosit în tratamentul cancerului. Cactusul Hoodia, originar din Namibia, a atras atenţia companiilor producătoare de medicamente de slăbit, iar acum, potrivit raportului botaniştilor, această plantă se află şi ea pe cale de dispariţie. Conform specialiştilor, în aceeaşi situaţie se află şi jumătate dintre speciile de magnolie, plantă ce conţine o substanţă numită honokiol, folosită în medicina tradiţională chineză în tratamentul cancerului şi pentru încetinirea evoluţiei bolilor cardiace. Cercetătorii au mai atras atenţia şi asupra situaţiei brînduşei de toamnă (Colchicum autumnale), plantă ce este un remediu natural pentru gută şi care s-a dovedit eficientă în tratamentul leucemiei. Această floare este foarte apreciată în comerţul horticol datorită corolei sale deosebite, fiind în pericol să dispară din cauza recoltării excesive. Pe teritoriul Romaniei au fost identificate 3.700 specii de plante, din care pana in prezent 23 sunt declarate monumente ale naturii.Sunt declarate monumente ale naturii: Floarea-decolt,Garofita Pietrei- Craiului ,Ghintura galbena,Laleaua pestrita ,Bulbuci de munte,Smardarul sau bujorul de munte,sangele voinicului,etc. De-a lungul erelor geologice, diferitele specii de plante au evoluat incet si au disparut din cauza schimbarilor climatice radicale si a imposibilitatii de a se adapta competitiei pentru supravietuire. Totusi, din anii 1600, rata de disparitie a crescut progresiv, odata cu cresterea populatiei umane si consumarea resurselor naturale. Principalele cauze ale disparitiei speciilor de plante sunt: distrugerea habitatelor,exploatarea comerciala (colectarea de plante),distrugerile produse de catre speciile aclimatizate si poluarea. Dintre aceste cauze, distrugerea habitatelor reprezinta cea mai mare amenintare pentru aceste specii. Multi oameni de stiinta considera ca de la disparitia dinozaurilor, in urma cu 65 de milioane de ani, astazi ne aflam in mijlocul celei mai mari perioade critice, de distrugere ireversibila a numeroase specii de plante. Mentinerea ecosistemelor actuale, precum padurile, recifurile de corali sau mlastinile, depinde in mare masura de biodiversitatea lor. Disparitia uneia dintre speciile care alcatuiesc un astfel de lant trofic poate duce la declinul ecosistemului respectiv.Scaderea ireversibila a biodiversitatii are un impact serios asupra

in care sunt grupate. Vrancei. Bucegi. in mod normal. apa si soluri fertile pentru agricultura. Planta este acoperita cu peri catifelati.Leontopodium alpinum creste pe stanci calcaroase in regiuni alpine si foarte rar in regiunile subalpine. Astfel planta ar fi supravietuit pana astazi fara a suferi transformarile prin care au trecut celelalte specii. flocosele.20 cm. Capatanii. planta nu este intalnita in nici unul din masivele muntoase invecinate si nici nu se aseamana cu vreuna din garofitele din Europa. cu o tulpina dreapta. . Bihorului. albumita. Planta apartine familiei Caryophyllaceae.nivelului de trai al oamenilor.Mai este cunoscuta si sub numele de floarea reginei. Intalnindu-se din ce in ce mai rar.Leontopodium alpinum a fost declarata monument al naturii si se afla sub ocrotirea legii inca din 1933. Se pare ca se aseamana cu o garofita din China. poate fi vazuta inflorita in lunile iulie-august.Leontopodium alpinum poate fi intalnita in Muntii Maramuresului. acoperit cu resturi de frunze negre-brune. incadrate de 5 . Retezat.Ecosistemele sanatoase asigura hrana. Ceahlau. din mijlocul carora se ridica o tulpina scurta de 5 . lucru care este cat se poate de adevarat.15 bactee albe. In pamant un rizom cilindric. Cozia. unele mai mari. Fagarasului. iar la suprafata pamantului formeaza o rozeta de frunze. Floarea de colt . ce poarta o inflorescenta numita calatidiu. fara ramificatii. Floarea de colt . florile. albumeala.Este o planta perena. Godeanu. intrunind caracterele a doua grupe sistematice ale genului: “Alpini” si “Glauci”. altele mai mici si care iau forma unei stelute. care ii confera o nota aparte. flocosica.Daca oamenii ar invata sa devina mai protectori cu mediul in care traiesc totul s-ar putea indrepta. Ilforescenta este imbracata cu frunze paroase. ce poate ajunge pana la 50 . Originea ei insa nu a fost pe deplin lamurita. aer curat. Floarea de colt .dianthus callizonus Garofita Pietrei Craiului a produs prin raritatea ei o vie nedumerire in randul oamenilor de stiinta. Garofita pietrei craiului. dipuse radiar. La noi in tara. Combaterea disparitiei plantelor poate fi evitata deoarece multe studii au demonstrat ca oamenii nu au destula bunavointa pentru a proteja mediul si din cauza aceasta poluarea devine din ce in ce mai mare. Dar haideti sa vorbim despre fiecare planta pe cale de disparitie in parte.sa le cunoastem mai bine: Floarea de colt – Leontopodium alpinum Cand se vorbeste de floarea de colt toata lumea se gandeste la ceva rar. uneori de 30 cm. de forma unui disc. Aceasta este formata din pana la 10 inflorescente cu numeroase si minuscule flori. Ipoteza pare valida daca urmarim pozitia geografica a Pietrei Craiului si structura sa geologica. Tarcu. ce dau intregului ansamblu infatisarea unei flori.80 cm. apartinand unui trunchi primitiv al genului din care s-au despins in alte parti ale Europei speciile actuale de garofite alpine. Una din ipoteze presupune ca aceasta specie s-a pastrat intr-o enclava carpatica in care sau conservat conditiile de clima si sol initiale. De asemenea. argintii. 40% din medicamentele moderne provin de la plante. fiind o specie relicta.

Frunzele sunt simple. de 2—4 cm lungime. Floarea este bisexuată. Corola este totdeauna cu petalele libere. neramificata. In scop fitoterapeutic se utilizeaza rizomii si radacinile. formată din cinci petale late. opuse. parte dintre ele fiind ocrotite prin lege.gentiopicrina. Multe dintre ele sunt plante decorative. gentiomarina. ajunge pana la 1-2 m inaltime.Caliciul are sepalele libere sau concrescute şi este persistent la fruct. Florile sunt dispuse la baza frunzelor.Familia garoafelor cuprinde plante cu tulpinile articulate. sînt aşezate în perechi.Fructul este o capsulă multispermă. Ghintura galbena-gentiana lutea Este considerata planta monument al naturii in Muntii Bucegi. Sunt foarte usor de cultivat si foarte apreciate pentru culorile vii si parfumul lor delicat. Dianthus armeria. Floarea prezintă în centru un inel purpuriu pestriţ. remarcabila fiind Colobanthus quitensis. Kotschy si Schott au adus in lumea stiintei o floare rara. cu raze iarasi rosii. Garofita Pietrei Craiului a fost descoperita de doi botanisti ardeleni. Florile sunt grupate în inflorescenţe dihazii. se termina cu un rizom puternic si lung in pamant. Frunzele înguste şi alungite.Creşte numai pe brînele şi coastele abrupte din Piatra Craiului. o rotita de dantela fina cu ochiuri mici de aceeasi culoare mai inchisa. Înfloreşte în lunile iulie si august. adesea bifidate sau numai dinţate la creştet. ira spre launtrul florii. Pe ele sunt trase dungi. mătăsoşi. totdeauna cu marginea întreagă şi opuse. Urmeaza apoi un cerc alb. Pe dos. uneori în partea inferioară cu 2-5 loji şi cu 3-5 stigmate libere. cilindrica. Frunzele sunt mari. numai tulpinare. anthos(floare)) cuprinde aproximativ 300 de specii anuale si perene. Dianthus glacialis subsp. Dupa o obositoare expeditie pe crestele salbatice ale Pietrei Craiului. Infloreste in lunile iulie si august. o nuculă sau cărnos.care la randul ei apartine ordinului Caryophyllale. uneori sunt avortate (Sagina). o bacă (Cucubalus). iar cele de la baza sunt petiolate. In emisfera sudica traiesc foarte putine plante din aceasta familie. de culoare roşie-carmin. cu dehiscenţa apicală. recoltate din august pana toamna tarziu. In muntii romanesti traiesc alaturi de garofita Pietrei Craiului si alte specii: Dianthus spiculifolius. deosebit de caracteristic. de 5—10 cm înălţime. cu mai bine de 150 de ani in urma. Dianthus superbus. la marginea padurilor. au cate 5-7 petale. Ion Simionescu descria planta: “Petalele rasfrante larg sunt de un ros de carmaz sters. in lung. Dianthus banaticus. face parte din flora spontana. numeroase varietati si hibrizi. poartă la vîrf o singură floare cu corola de circa 3 cm în diametru. de un ros mai inchis. sunt de culoarea galbena si alungite. la vîrf dinţate. Androceul este format din 2 cicluri ide stamine. Planta erbacee. pe 5 cicluri şi pe tipul 5. dar cel intern se poate reduce la unele specii. Tulpina scundă. Gelidus. au nervuri puternice. un joc de verde si alb neintrecut. Genul dianthus. fiind planta endemică pentru acest masiv si declarata monument al naturii. . Ovarul este superior sau semiinferior şi cu o singură lojă. si multe sunt foarte raspandite. strălucitori. pana la cele subalpine. planta dicotiledonata cea mai sudica si una dintre cele doua specii de plante cu flori ale Antarcticii. de o neasemuita frumusete: Dianthus Callizonus (garofita cu prea frumoase brauri). (dios(zeu) . mai rar pe tipul 4. iar in mijloc. Stipelele lipsesc totdeauna. petalele sînt albe-verzui. Cele mai multe cresc in bazinul Mediteranei si in regiunile de granita dintre Asia si Europa. la bază cu o pată purpurie.Dianthus campestris . care numara 88 de genuri si peste 2000 de specii din zonele temperate. Este o famile foarte numeroasa. printr-un număr de dinţi egal sau dublu faţă de numărul carpelelor. Dianthus armeriastrum. Rareori fructul este unisperm şi indehiscent. Tulpina sa este dreapta. împestriţată cu alb şi cu peri albi. formate din noduri şi internoduri. apartine familiei Gentianaceae si creste in Romanaia din zonele de campie. care in limba greaca inseamna floare divina. Componente chimice ale plantei: radacina . cu simetrie radiară. de obicei sesile şi cu baza concrescută într-o teacă în jurul tulpinii. Dianthus carthusianorum. cosmopolita.

Fructul este o foliculă. pectina. Are urmatoarele calitati: tonic amar. au căutat alinare în șoaptele codrului. . Bulbucii sunt înalţi de 10-60 cm.principiul amar care prin hidroliza scindeaza in glucoza si gentiogenina. Legenda spune că Daria avea grijă de grădina palatului în care existau cele mai alese soiuri de lalele. rară şi ocrotită la noi. antitermic. lipide. Daria i-a oferit un buchet de flori dar în schimb i-a cerut să îi aducă o lalea pestriță pe care o dorea de mult timp. O altă poveste spune că lalelele au devenit pestrițe de la amarul lacrimilor deoarece se crede că localnicii din Frătăuții Noi care erau uniții. elegantă. cu 5-15 tepale care se acoperă una pe cealaltă. zaharuri reducatoare. nepoata unui vistiernic de la curtea Șahului Persiei. au plâns soarta bucovinească. denumire care i-a fost dată de Daria. substante minerale. pigmenti xantonici liberi gentizina.amarogentina. pante înierbate şi la marginea pădurilor din zona subalpină şi alpină. tanin. Pentru frumusețea ei este culeasă abuziv încât în unele zone ale țării a ajuns pe cale de dispariție. care se scindeaza in glucoza.Această floare minunată purta în trecut denumirea de Floare de șah. Într-o noaptea a avut un vis în care o tânără care purta o rochie alb liliachiu a venit în grădină la ea și ea cerut flori pentru mama ei care era bolnavă. După un timp a apărut în grădina palatului o lalea pestriță care a fost îngrijită și dăruită demnitarilor care veneau din țările vecine. glucide. Așadar toate poveștile legate de această floare sunt unele mai mărețe ca altele. eupeptic. Datorita principiilor amare se foloseste ca aromant la unele bauturi alcoolice. bulbucul de munte este o specie care aparţine familiei Ranunculaceae. enzime si mucilagii. xiloza si izogentizina. gentiopricozidul. pe potecile naturii. în locurile unde au crescut aceste flori. gentiana. stomahic.Creşte prin poieni. Când unchiul ei s-a înfățișat cu jocul de șah. sterine. colagog. antihelmintic. gentiamarina. dar și modul de răspândire. gentiacaulina. Ceea ce ar trebui să știe toată lumea este că laleaua pestriță este o specie introdusă în Cartea Roșie și ocrotită de stat. Laleaua pestrita-fritillaria meleagris Ceea ce o deosebește de celelalte lalele este culoarea ei violacee cu pete albe. Bulbuci de munte (Trolius europaeus) Plantă deosebită ca aspect. deoarece ea crește la noi spontan în locurile umede. galbene. au frunzele palmat sectate şi prezintă tulpini dreapte care poartă flori solitare. amarogentina. În același timp unchiul ei care era un pasionat matematician a inventat jocul de șah pentru ai alunga plictiseala care îl cuprindea adesea pe Marele Șah. Daria a adus floarea pe care a numit-o Floare de șah. acizi (gentiricmascorbi). în apropierea pădurilor. Nici pănă astăzi nu s-a definitivat care este originea acestei minunății și cum a apărut ea.

Smardarul sau Bujorul de munte (Rhododendron kotschyi syn. Ele raspandesc in jur un parfum puternic. frumos mirositor. În România se găsește în Carpați. nu trebuie confundat cu bujorul propriu-zis (Paeonia officinalis) care face parte dintr-o altă familie botanică.Smârdarul face parte din familia Ericaceae și în ciuda numelui alternativ de "bujor de munte". crește spontan în tufe pitice în zona alpină.și care apar de obicei pe la sfârșitul lunii iunie și la începutul lunii iulie. Se mai numeste musucel. Tulpina poarta terminal o inflorescenta de forma oval-globuloasa. respectiv cea aRanunculaceelor. Un alt nume popular este cel de "cocozar". așa cum este denumit popular bujorul de munte. asemanator celui de vanilie. lucru care face imposibilă introducerea acestuia în grădini.care emană un miros și o aromă asemănatoare vișinelor . Frumusețea florilor sale . Smârdarul. formata din numeroase flori de culoare rosu-purpuriu inchis spre negricios. Aspectul frumos al florii si parfumul suav au facut ca ea sa fie culeasa foarte mult astfel ca pe multe plaiuri de munte ea a disparut definitiv. Culoarea lor este de un verde inchis pe fata superioara si un verde mai palid pe fata interioara. Rh.Carpați până în Munții Alpi și Pirinei. inguste.este declarata monument al naturii. Face parte din genul botanic Rhododendron. care. Frunzele au o forma lineara. Tulpina este ierboasa. Myrtifolium) Smârdarul sau Bujorul de munte este o plantă originară din Balcani. Acestea si multe alte plante sunt pe cale de disparitie…cel mai util pentru noi si pentru mediul care ne inconjoara ar fi sa le protejam cat mai mult evitand pe cat posibil poluarea!!!!! . el nu tolerează transplantări. Infloreste din iunie pana in septembrie. Smârdarul este peren și își păstrează frunzele verzi tot timpul anului. face ca smârdarul să fie o plantă ocrotită și protejată ca atare în perimetrul Parcului Național Bucegi. Sangele voinicului-Nigritella nigra Este o planta perena care are in pamant 2-5 tuberculi comprimati si divizati. alungite si orientate in sus. in general fiind o specie rara. și raritatea sa. Caucaz. dreapta si inalta de 8-20 cm. Planta este inalnita in etajul subalpin. Fiind o plantă care crește în condiții climaterice și de relief foarte specifice. din care pornesc radacinile. gen extrem de variat ce cuprinde diferite specii care cresc doar la altitudine înaltă și se extind din Himalaia. in Romania.

 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->