PLANTE PE CALE DE DISPARITIE

Peste 380.000de specii de plante de pe Glob sunt clasificate ca fiind pe cale de disparitie. Alte cateva mii de speciii ajung in pragul disparitiei in fiecare an inainte ca biologii sa le poata identifica,pierzându-se astfel posibile plante cu proprietăţi medicinale. Alte 33% din specii sunt prea puţin cunoscute pentru a fi incluse în studiu. Există, estimativ, 19.000 de specii de plante în lume, iar multe dintre ele sunt victimele pierderii habitatului - de obicei, din cauza defrişărilor pădurilor pentru a face loc agriculturii. Peste 50 la sută dintre medicamente provin din plante care acum sînt în pericol de dispariţie, din cauza recoltării excesive şi, mai mult, a despăduririlor, se arată în studiul citat. Este vorba de plante care pe viitor ar putea ajuta la tratamentul unor boli considerate în prezent fatale, cum ar fi cancerul sau infectarea cu virusul HIV, ce provoacă maladia SIDA. Echipa de experţi, formată din reprezentanţi ai grădinilor botanice din 120 de ţări din întreaga lume, a identificat 400 de plante cu proprietăţi curative care sînt deja ameninţate de riscul dispariţiei. Cercetătorii au avertizat că, printre plantele pe cale de dispariţie se numără şi tisa (Taxus baccata), din care se produce ingredientul de bază al medicamentului Paclitaxel, cel mai des folosit în tratamentul cancerului. Cactusul Hoodia, originar din Namibia, a atras atenţia companiilor producătoare de medicamente de slăbit, iar acum, potrivit raportului botaniştilor, această plantă se află şi ea pe cale de dispariţie. Conform specialiştilor, în aceeaşi situaţie se află şi jumătate dintre speciile de magnolie, plantă ce conţine o substanţă numită honokiol, folosită în medicina tradiţională chineză în tratamentul cancerului şi pentru încetinirea evoluţiei bolilor cardiace. Cercetătorii au mai atras atenţia şi asupra situaţiei brînduşei de toamnă (Colchicum autumnale), plantă ce este un remediu natural pentru gută şi care s-a dovedit eficientă în tratamentul leucemiei. Această floare este foarte apreciată în comerţul horticol datorită corolei sale deosebite, fiind în pericol să dispară din cauza recoltării excesive. Pe teritoriul Romaniei au fost identificate 3.700 specii de plante, din care pana in prezent 23 sunt declarate monumente ale naturii.Sunt declarate monumente ale naturii: Floarea-decolt,Garofita Pietrei- Craiului ,Ghintura galbena,Laleaua pestrita ,Bulbuci de munte,Smardarul sau bujorul de munte,sangele voinicului,etc. De-a lungul erelor geologice, diferitele specii de plante au evoluat incet si au disparut din cauza schimbarilor climatice radicale si a imposibilitatii de a se adapta competitiei pentru supravietuire. Totusi, din anii 1600, rata de disparitie a crescut progresiv, odata cu cresterea populatiei umane si consumarea resurselor naturale. Principalele cauze ale disparitiei speciilor de plante sunt: distrugerea habitatelor,exploatarea comerciala (colectarea de plante),distrugerile produse de catre speciile aclimatizate si poluarea. Dintre aceste cauze, distrugerea habitatelor reprezinta cea mai mare amenintare pentru aceste specii. Multi oameni de stiinta considera ca de la disparitia dinozaurilor, in urma cu 65 de milioane de ani, astazi ne aflam in mijlocul celei mai mari perioade critice, de distrugere ireversibila a numeroase specii de plante. Mentinerea ecosistemelor actuale, precum padurile, recifurile de corali sau mlastinile, depinde in mare masura de biodiversitatea lor. Disparitia uneia dintre speciile care alcatuiesc un astfel de lant trofic poate duce la declinul ecosistemului respectiv.Scaderea ireversibila a biodiversitatii are un impact serios asupra

Leontopodium alpinum a fost declarata monument al naturii si se afla sub ocrotirea legii inca din 1933. Capatanii. Bihorului.nivelului de trai al oamenilor. fiind o specie relicta. planta nu este intalnita in nici unul din masivele muntoase invecinate si nici nu se aseamana cu vreuna din garofitele din Europa. Floarea de colt . Fagarasului. Floarea de colt . Planta este acoperita cu peri catifelati. flocosica. cu o tulpina dreapta. fara ramificatii. Aceasta este formata din pana la 10 inflorescente cu numeroase si minuscule flori.Mai este cunoscuta si sub numele de floarea reginei. Dar haideti sa vorbim despre fiecare planta pe cale de disparitie in parte. uneori de 30 cm. Ceahlau. Se pare ca se aseamana cu o garofita din China. Tarcu. albumita. ce dau intregului ansamblu infatisarea unei flori.Este o planta perena. de forma unui disc. incadrate de 5 . Bucegi. intrunind caracterele a doua grupe sistematice ale genului: “Alpini” si “Glauci”.sa le cunoastem mai bine: Floarea de colt – Leontopodium alpinum Cand se vorbeste de floarea de colt toata lumea se gandeste la ceva rar. Originea ei insa nu a fost pe deplin lamurita.Leontopodium alpinum creste pe stanci calcaroase in regiuni alpine si foarte rar in regiunile subalpine. Garofita pietrei craiului. Planta apartine familiei Caryophyllaceae. Retezat.15 bactee albe. unele mai mari.20 cm. apartinand unui trunchi primitiv al genului din care s-au despins in alte parti ale Europei speciile actuale de garofite alpine. La noi in tara. albumeala. Ipoteza pare valida daca urmarim pozitia geografica a Pietrei Craiului si structura sa geologica. . In pamant un rizom cilindric. Cozia. in care sunt grupate. flocosele. Godeanu. Una din ipoteze presupune ca aceasta specie s-a pastrat intr-o enclava carpatica in care sau conservat conditiile de clima si sol initiale. Ilforescenta este imbracata cu frunze paroase. Floarea de colt . poate fi vazuta inflorita in lunile iulie-august. Combaterea disparitiei plantelor poate fi evitata deoarece multe studii au demonstrat ca oamenii nu au destula bunavointa pentru a proteja mediul si din cauza aceasta poluarea devine din ce in ce mai mare. in mod normal. dipuse radiar.Ecosistemele sanatoase asigura hrana. argintii. Intalnindu-se din ce in ce mai rar. iar la suprafata pamantului formeaza o rozeta de frunze. 40% din medicamentele moderne provin de la plante. aer curat. Astfel planta ar fi supravietuit pana astazi fara a suferi transformarile prin care au trecut celelalte specii. altele mai mici si care iau forma unei stelute. ce poarta o inflorescenta numita calatidiu. ce poate ajunge pana la 50 . florile. lucru care este cat se poate de adevarat. care ii confera o nota aparte. De asemenea.80 cm.Leontopodium alpinum poate fi intalnita in Muntii Maramuresului. din mijlocul carora se ridica o tulpina scurta de 5 . Vrancei.dianthus callizonus Garofita Pietrei Craiului a produs prin raritatea ei o vie nedumerire in randul oamenilor de stiinta. apa si soluri fertile pentru agricultura.Daca oamenii ar invata sa devina mai protectori cu mediul in care traiesc totul s-ar putea indrepta. acoperit cu resturi de frunze negre-brune.

planta dicotiledonata cea mai sudica si una dintre cele doua specii de plante cu flori ale Antarcticii. anthos(floare)) cuprinde aproximativ 300 de specii anuale si perene. Corola este totdeauna cu petalele libere. la vîrf dinţate. neramificata. Sunt foarte usor de cultivat si foarte apreciate pentru culorile vii si parfumul lor delicat. gentiomarina. uneori sunt avortate (Sagina). Ghintura galbena-gentiana lutea Este considerata planta monument al naturii in Muntii Bucegi. Kotschy si Schott au adus in lumea stiintei o floare rara. la marginea padurilor. si multe sunt foarte raspandite. petalele sînt albe-verzui. Floarea prezintă în centru un inel purpuriu pestriţ. cosmopolita.Dianthus campestris . care numara 88 de genuri si peste 2000 de specii din zonele temperate. o rotita de dantela fina cu ochiuri mici de aceeasi culoare mai inchisa. de un ros mai inchis. recoltate din august pana toamna tarziu. ajunge pana la 1-2 m inaltime. cu mai bine de 150 de ani in urma. Înfloreşte în lunile iulie si august. Pe dos. Florile sunt dispuse la baza frunzelor. pe 5 cicluri şi pe tipul 5. Rareori fructul este unisperm şi indehiscent.Familia garoafelor cuprinde plante cu tulpinile articulate. totdeauna cu marginea întreagă şi opuse. in lung. Dianthus armeriastrum. Frunzele înguste şi alungite. Gelidus. iar in mijloc. opuse. Stipelele lipsesc totdeauna. Ovarul este superior sau semiinferior şi cu o singură lojă. Dianthus superbus. mai rar pe tipul 4. se termina cu un rizom puternic si lung in pamant. de 5—10 cm înălţime. deosebit de caracteristic.gentiopicrina. adesea bifidate sau numai dinţate la creştet. uneori în partea inferioară cu 2-5 loji şi cu 3-5 stigmate libere. strălucitori. la bază cu o pată purpurie. Planta erbacee. Dianthus banaticus. Ion Simionescu descria planta: “Petalele rasfrante larg sunt de un ros de carmaz sters. In emisfera sudica traiesc foarte putine plante din aceasta familie. (dios(zeu) . iar cele de la baza sunt petiolate. poartă la vîrf o singură floare cu corola de circa 3 cm în diametru. parte dintre ele fiind ocrotite prin lege. Urmeaza apoi un cerc alb. au nervuri puternice.Fructul este o capsulă multispermă. o nuculă sau cărnos. de culoare roşie-carmin. Este o famile foarte numeroasa. care in limba greaca inseamna floare divina. remarcabila fiind Colobanthus quitensis. Pe ele sunt trase dungi.Creşte numai pe brînele şi coastele abrupte din Piatra Craiului. de 2—4 cm lungime. fiind planta endemică pentru acest masiv si declarata monument al naturii. Frunzele sunt simple. cu dehiscenţa apicală. cu raze iarasi rosii. dar cel intern se poate reduce la unele specii. de o neasemuita frumusete: Dianthus Callizonus (garofita cu prea frumoase brauri). Infloreste in lunile iulie si august. printr-un număr de dinţi egal sau dublu faţă de numărul carpelelor. mătăsoşi. numai tulpinare. cilindrica. apartine familiei Gentianaceae si creste in Romanaia din zonele de campie. Dupa o obositoare expeditie pe crestele salbatice ale Pietrei Craiului.Caliciul are sepalele libere sau concrescute şi este persistent la fruct. de obicei sesile şi cu baza concrescută într-o teacă în jurul tulpinii. Multe dintre ele sunt plante decorative. Florile sunt grupate în inflorescenţe dihazii. In scop fitoterapeutic se utilizeaza rizomii si radacinile. un joc de verde si alb neintrecut. Tulpina sa este dreapta. sunt de culoarea galbena si alungite. In muntii romanesti traiesc alaturi de garofita Pietrei Craiului si alte specii: Dianthus spiculifolius. Dianthus glacialis subsp. Garofita Pietrei Craiului a fost descoperita de doi botanisti ardeleni. Componente chimice ale plantei: radacina . Dianthus armeria. sînt aşezate în perechi. împestriţată cu alb şi cu peri albi.care la randul ei apartine ordinului Caryophyllale. face parte din flora spontana. formate din noduri şi internoduri. cu simetrie radiară. Androceul este format din 2 cicluri ide stamine. . o bacă (Cucubalus). numeroase varietati si hibrizi. Frunzele sunt mari. Cele mai multe cresc in bazinul Mediteranei si in regiunile de granita dintre Asia si Europa. Tulpina scundă. pana la cele subalpine. ira spre launtrul florii. au cate 5-7 petale. Genul dianthus. Dianthus carthusianorum. formată din cinci petale late. Floarea este bisexuată.

Ceea ce ar trebui să știe toată lumea este că laleaua pestriță este o specie introdusă în Cartea Roșie și ocrotită de stat. O altă poveste spune că lalelele au devenit pestrițe de la amarul lacrimilor deoarece se crede că localnicii din Frătăuții Noi care erau uniții. Bulbuci de munte (Trolius europaeus) Plantă deosebită ca aspect. stomahic. zaharuri reducatoare. pigmenti xantonici liberi gentizina. Bulbucii sunt înalţi de 10-60 cm. gentiamarina. tanin. Are urmatoarele calitati: tonic amar. xiloza si izogentizina. . eupeptic. Într-o noaptea a avut un vis în care o tânără care purta o rochie alb liliachiu a venit în grădină la ea și ea cerut flori pentru mama ei care era bolnavă. Când unchiul ei s-a înfățișat cu jocul de șah. Fructul este o foliculă. gentiana. care se scindeaza in glucoza. deoarece ea crește la noi spontan în locurile umede. colagog. După un timp a apărut în grădina palatului o lalea pestriță care a fost îngrijită și dăruită demnitarilor care veneau din țările vecine. pectina. rară şi ocrotită la noi. enzime si mucilagii. Nici pănă astăzi nu s-a definitivat care este originea acestei minunății și cum a apărut ea.principiul amar care prin hidroliza scindeaza in glucoza si gentiogenina. Datorita principiilor amare se foloseste ca aromant la unele bauturi alcoolice. denumire care i-a fost dată de Daria. Daria a adus floarea pe care a numit-o Floare de șah. pante înierbate şi la marginea pădurilor din zona subalpină şi alpină.Această floare minunată purta în trecut denumirea de Floare de șah. Daria i-a oferit un buchet de flori dar în schimb i-a cerut să îi aducă o lalea pestriță pe care o dorea de mult timp. gentiopricozidul. dar și modul de răspândire. pe potecile naturii. sterine. galbene.amarogentina. nepoata unui vistiernic de la curtea Șahului Persiei. Laleaua pestrita-fritillaria meleagris Ceea ce o deosebește de celelalte lalele este culoarea ei violacee cu pete albe. substante minerale. antihelmintic. în locurile unde au crescut aceste flori. acizi (gentiricmascorbi). În același timp unchiul ei care era un pasionat matematician a inventat jocul de șah pentru ai alunga plictiseala care îl cuprindea adesea pe Marele Șah. în apropierea pădurilor.Creşte prin poieni. Așadar toate poveștile legate de această floare sunt unele mai mărețe ca altele. au frunzele palmat sectate şi prezintă tulpini dreapte care poartă flori solitare. cu 5-15 tepale care se acoperă una pe cealaltă. au plâns soarta bucovinească. amarogentina. Legenda spune că Daria avea grijă de grădina palatului în care existau cele mai alese soiuri de lalele. lipide. elegantă. antitermic. glucide. bulbucul de munte este o specie care aparţine familiei Ranunculaceae. au căutat alinare în șoaptele codrului. Pentru frumusețea ei este culeasă abuziv încât în unele zone ale țării a ajuns pe cale de dispariție. gentiacaulina.

inguste. Tulpina este ierboasa. În România se găsește în Carpați. Smârdarul. Fiind o plantă care crește în condiții climaterice și de relief foarte specifice. din care pornesc radacinile. respectiv cea aRanunculaceelor. Smârdarul este peren și își păstrează frunzele verzi tot timpul anului. Frumusețea florilor sale . Planta este inalnita in etajul subalpin.care emană un miros și o aromă asemănatoare vișinelor . in Romania.Smardarul sau Bujorul de munte (Rhododendron kotschyi syn. și raritatea sa. asemanator celui de vanilie. formata din numeroase flori de culoare rosu-purpuriu inchis spre negricios. Aspectul frumos al florii si parfumul suav au facut ca ea sa fie culeasa foarte mult astfel ca pe multe plaiuri de munte ea a disparut definitiv. Un alt nume popular este cel de "cocozar". Ele raspandesc in jur un parfum puternic. crește spontan în tufe pitice în zona alpină. lucru care face imposibilă introducerea acestuia în grădini. Caucaz. frumos mirositor.Smârdarul face parte din familia Ericaceae și în ciuda numelui alternativ de "bujor de munte". in general fiind o specie rara. alungite si orientate in sus.Carpați până în Munții Alpi și Pirinei. Frunzele au o forma lineara. așa cum este denumit popular bujorul de munte. Infloreste din iunie pana in septembrie. Face parte din genul botanic Rhododendron. Culoarea lor este de un verde inchis pe fata superioara si un verde mai palid pe fata interioara. care. Myrtifolium) Smârdarul sau Bujorul de munte este o plantă originară din Balcani. gen extrem de variat ce cuprinde diferite specii care cresc doar la altitudine înaltă și se extind din Himalaia. dreapta si inalta de 8-20 cm. el nu tolerează transplantări. Tulpina poarta terminal o inflorescenta de forma oval-globuloasa. Se mai numeste musucel.și care apar de obicei pe la sfârșitul lunii iunie și la începutul lunii iulie. Acestea si multe alte plante sunt pe cale de disparitie…cel mai util pentru noi si pentru mediul care ne inconjoara ar fi sa le protejam cat mai mult evitand pe cat posibil poluarea!!!!! . Rh. Sangele voinicului-Nigritella nigra Este o planta perena care are in pamant 2-5 tuberculi comprimati si divizati. nu trebuie confundat cu bujorul propriu-zis (Paeonia officinalis) care face parte dintr-o altă familie botanică.este declarata monument al naturii. face ca smârdarul să fie o plantă ocrotită și protejată ca atare în perimetrul Parcului Național Bucegi.

 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful