PLANTE PE CALE DE DISPARITIE

Peste 380.000de specii de plante de pe Glob sunt clasificate ca fiind pe cale de disparitie. Alte cateva mii de speciii ajung in pragul disparitiei in fiecare an inainte ca biologii sa le poata identifica,pierzându-se astfel posibile plante cu proprietăţi medicinale. Alte 33% din specii sunt prea puţin cunoscute pentru a fi incluse în studiu. Există, estimativ, 19.000 de specii de plante în lume, iar multe dintre ele sunt victimele pierderii habitatului - de obicei, din cauza defrişărilor pădurilor pentru a face loc agriculturii. Peste 50 la sută dintre medicamente provin din plante care acum sînt în pericol de dispariţie, din cauza recoltării excesive şi, mai mult, a despăduririlor, se arată în studiul citat. Este vorba de plante care pe viitor ar putea ajuta la tratamentul unor boli considerate în prezent fatale, cum ar fi cancerul sau infectarea cu virusul HIV, ce provoacă maladia SIDA. Echipa de experţi, formată din reprezentanţi ai grădinilor botanice din 120 de ţări din întreaga lume, a identificat 400 de plante cu proprietăţi curative care sînt deja ameninţate de riscul dispariţiei. Cercetătorii au avertizat că, printre plantele pe cale de dispariţie se numără şi tisa (Taxus baccata), din care se produce ingredientul de bază al medicamentului Paclitaxel, cel mai des folosit în tratamentul cancerului. Cactusul Hoodia, originar din Namibia, a atras atenţia companiilor producătoare de medicamente de slăbit, iar acum, potrivit raportului botaniştilor, această plantă se află şi ea pe cale de dispariţie. Conform specialiştilor, în aceeaşi situaţie se află şi jumătate dintre speciile de magnolie, plantă ce conţine o substanţă numită honokiol, folosită în medicina tradiţională chineză în tratamentul cancerului şi pentru încetinirea evoluţiei bolilor cardiace. Cercetătorii au mai atras atenţia şi asupra situaţiei brînduşei de toamnă (Colchicum autumnale), plantă ce este un remediu natural pentru gută şi care s-a dovedit eficientă în tratamentul leucemiei. Această floare este foarte apreciată în comerţul horticol datorită corolei sale deosebite, fiind în pericol să dispară din cauza recoltării excesive. Pe teritoriul Romaniei au fost identificate 3.700 specii de plante, din care pana in prezent 23 sunt declarate monumente ale naturii.Sunt declarate monumente ale naturii: Floarea-decolt,Garofita Pietrei- Craiului ,Ghintura galbena,Laleaua pestrita ,Bulbuci de munte,Smardarul sau bujorul de munte,sangele voinicului,etc. De-a lungul erelor geologice, diferitele specii de plante au evoluat incet si au disparut din cauza schimbarilor climatice radicale si a imposibilitatii de a se adapta competitiei pentru supravietuire. Totusi, din anii 1600, rata de disparitie a crescut progresiv, odata cu cresterea populatiei umane si consumarea resurselor naturale. Principalele cauze ale disparitiei speciilor de plante sunt: distrugerea habitatelor,exploatarea comerciala (colectarea de plante),distrugerile produse de catre speciile aclimatizate si poluarea. Dintre aceste cauze, distrugerea habitatelor reprezinta cea mai mare amenintare pentru aceste specii. Multi oameni de stiinta considera ca de la disparitia dinozaurilor, in urma cu 65 de milioane de ani, astazi ne aflam in mijlocul celei mai mari perioade critice, de distrugere ireversibila a numeroase specii de plante. Mentinerea ecosistemelor actuale, precum padurile, recifurile de corali sau mlastinile, depinde in mare masura de biodiversitatea lor. Disparitia uneia dintre speciile care alcatuiesc un astfel de lant trofic poate duce la declinul ecosistemului respectiv.Scaderea ireversibila a biodiversitatii are un impact serios asupra

dianthus callizonus Garofita Pietrei Craiului a produs prin raritatea ei o vie nedumerire in randul oamenilor de stiinta. Retezat. Cozia. Ipoteza pare valida daca urmarim pozitia geografica a Pietrei Craiului si structura sa geologica. Fagarasului.Este o planta perena. ce poate ajunge pana la 50 . apartinand unui trunchi primitiv al genului din care s-au despins in alte parti ale Europei speciile actuale de garofite alpine. Originea ei insa nu a fost pe deplin lamurita. La noi in tara. dipuse radiar. Vrancei. argintii. flocosica. cu o tulpina dreapta. Aceasta este formata din pana la 10 inflorescente cu numeroase si minuscule flori. unele mai mari. Capatanii. Tarcu. albumita. Astfel planta ar fi supravietuit pana astazi fara a suferi transformarile prin care au trecut celelalte specii. Dar haideti sa vorbim despre fiecare planta pe cale de disparitie in parte. altele mai mici si care iau forma unei stelute. Una din ipoteze presupune ca aceasta specie s-a pastrat intr-o enclava carpatica in care sau conservat conditiile de clima si sol initiale. ce dau intregului ansamblu infatisarea unei flori. Bihorului. incadrate de 5 . acoperit cu resturi de frunze negre-brune. care ii confera o nota aparte. iar la suprafata pamantului formeaza o rozeta de frunze. Ceahlau. De asemenea. apa si soluri fertile pentru agricultura. In pamant un rizom cilindric. florile. Floarea de colt . albumeala.sa le cunoastem mai bine: Floarea de colt – Leontopodium alpinum Cand se vorbeste de floarea de colt toata lumea se gandeste la ceva rar.80 cm. fiind o specie relicta. intrunind caracterele a doua grupe sistematice ale genului: “Alpini” si “Glauci”.Leontopodium alpinum a fost declarata monument al naturii si se afla sub ocrotirea legii inca din 1933. Bucegi.Daca oamenii ar invata sa devina mai protectori cu mediul in care traiesc totul s-ar putea indrepta.15 bactee albe. Garofita pietrei craiului. Floarea de colt . uneori de 30 cm.nivelului de trai al oamenilor. de forma unui disc. planta nu este intalnita in nici unul din masivele muntoase invecinate si nici nu se aseamana cu vreuna din garofitele din Europa. aer curat.Leontopodium alpinum creste pe stanci calcaroase in regiuni alpine si foarte rar in regiunile subalpine. in mod normal. Ilforescenta este imbracata cu frunze paroase.20 cm. lucru care este cat se poate de adevarat. flocosele. 40% din medicamentele moderne provin de la plante. fara ramificatii. poate fi vazuta inflorita in lunile iulie-august. Intalnindu-se din ce in ce mai rar. ce poarta o inflorescenta numita calatidiu.Ecosistemele sanatoase asigura hrana. Combaterea disparitiei plantelor poate fi evitata deoarece multe studii au demonstrat ca oamenii nu au destula bunavointa pentru a proteja mediul si din cauza aceasta poluarea devine din ce in ce mai mare. . Planta apartine familiei Caryophyllaceae. Se pare ca se aseamana cu o garofita din China.Leontopodium alpinum poate fi intalnita in Muntii Maramuresului. in care sunt grupate. din mijlocul carora se ridica o tulpina scurta de 5 .Mai este cunoscuta si sub numele de floarea reginei. Godeanu. Planta este acoperita cu peri catifelati. Floarea de colt .

cu simetrie radiară. si multe sunt foarte raspandite. (dios(zeu) . cu dehiscenţa apicală.Creşte numai pe brînele şi coastele abrupte din Piatra Craiului.care la randul ei apartine ordinului Caryophyllale. Frunzele înguste şi alungite. Garofita Pietrei Craiului a fost descoperita de doi botanisti ardeleni. au nervuri puternice. la marginea padurilor. se termina cu un rizom puternic si lung in pamant. gentiomarina. dar cel intern se poate reduce la unele specii. poartă la vîrf o singură floare cu corola de circa 3 cm în diametru. Frunzele sunt mari. printr-un număr de dinţi egal sau dublu faţă de numărul carpelelor. care in limba greaca inseamna floare divina. Componente chimice ale plantei: radacina . un joc de verde si alb neintrecut. o nuculă sau cărnos. Stipelele lipsesc totdeauna.Familia garoafelor cuprinde plante cu tulpinile articulate. Florile sunt grupate în inflorescenţe dihazii. Sunt foarte usor de cultivat si foarte apreciate pentru culorile vii si parfumul lor delicat. opuse. Urmeaza apoi un cerc alb. Dianthus armeriastrum. au cate 5-7 petale. ira spre launtrul florii. Dianthus superbus. adesea bifidate sau numai dinţate la creştet. recoltate din august pana toamna tarziu. Kotschy si Schott au adus in lumea stiintei o floare rara. Planta erbacee. care numara 88 de genuri si peste 2000 de specii din zonele temperate. totdeauna cu marginea întreagă şi opuse. in lung. împestriţată cu alb şi cu peri albi. .Fructul este o capsulă multispermă. parte dintre ele fiind ocrotite prin lege. Pe dos. uneori sunt avortate (Sagina). apartine familiei Gentianaceae si creste in Romanaia din zonele de campie. de 2—4 cm lungime. Ovarul este superior sau semiinferior şi cu o singură lojă. Infloreste in lunile iulie si august. ajunge pana la 1-2 m inaltime. pe 5 cicluri şi pe tipul 5. Corola este totdeauna cu petalele libere. Ion Simionescu descria planta: “Petalele rasfrante larg sunt de un ros de carmaz sters. formată din cinci petale late. Multe dintre ele sunt plante decorative. Ghintura galbena-gentiana lutea Este considerata planta monument al naturii in Muntii Bucegi. formate din noduri şi internoduri. o rotita de dantela fina cu ochiuri mici de aceeasi culoare mai inchisa. la vîrf dinţate.gentiopicrina. uneori în partea inferioară cu 2-5 loji şi cu 3-5 stigmate libere. In emisfera sudica traiesc foarte putine plante din aceasta familie. cu raze iarasi rosii. face parte din flora spontana. pana la cele subalpine.Caliciul are sepalele libere sau concrescute şi este persistent la fruct. neramificata. Androceul este format din 2 cicluri ide stamine. o bacă (Cucubalus). Pe ele sunt trase dungi. Florile sunt dispuse la baza frunzelor. cu mai bine de 150 de ani in urma. Dianthus glacialis subsp. anthos(floare)) cuprinde aproximativ 300 de specii anuale si perene. de un ros mai inchis. la bază cu o pată purpurie. de o neasemuita frumusete: Dianthus Callizonus (garofita cu prea frumoase brauri). Este o famile foarte numeroasa. Rareori fructul este unisperm şi indehiscent. Dianthus banaticus. remarcabila fiind Colobanthus quitensis. de culoare roşie-carmin. numeroase varietati si hibrizi. Gelidus. deosebit de caracteristic. Dianthus armeria. Dianthus carthusianorum. Floarea este bisexuată. iar cele de la baza sunt petiolate. sînt aşezate în perechi. petalele sînt albe-verzui. iar in mijloc. planta dicotiledonata cea mai sudica si una dintre cele doua specii de plante cu flori ale Antarcticii. cilindrica. de obicei sesile şi cu baza concrescută într-o teacă în jurul tulpinii. Genul dianthus. sunt de culoarea galbena si alungite. de 5—10 cm înălţime. Dupa o obositoare expeditie pe crestele salbatice ale Pietrei Craiului. cosmopolita. fiind planta endemică pentru acest masiv si declarata monument al naturii. In scop fitoterapeutic se utilizeaza rizomii si radacinile. Tulpina scundă. Înfloreşte în lunile iulie si august.Dianthus campestris . strălucitori. Frunzele sunt simple. mai rar pe tipul 4. mătăsoşi. In muntii romanesti traiesc alaturi de garofita Pietrei Craiului si alte specii: Dianthus spiculifolius. Tulpina sa este dreapta. Floarea prezintă în centru un inel purpuriu pestriţ. Cele mai multe cresc in bazinul Mediteranei si in regiunile de granita dintre Asia si Europa. numai tulpinare.

acizi (gentiricmascorbi). au plâns soarta bucovinească. zaharuri reducatoare. substante minerale. Laleaua pestrita-fritillaria meleagris Ceea ce o deosebește de celelalte lalele este culoarea ei violacee cu pete albe. dar și modul de răspândire. Fructul este o foliculă. Are urmatoarele calitati: tonic amar. denumire care i-a fost dată de Daria. Așadar toate poveștile legate de această floare sunt unele mai mărețe ca altele. care se scindeaza in glucoza. Când unchiul ei s-a înfățișat cu jocul de șah. antitermic. au căutat alinare în șoaptele codrului. Datorita principiilor amare se foloseste ca aromant la unele bauturi alcoolice. În același timp unchiul ei care era un pasionat matematician a inventat jocul de șah pentru ai alunga plictiseala care îl cuprindea adesea pe Marele Șah. nepoata unui vistiernic de la curtea Șahului Persiei. Nici pănă astăzi nu s-a definitivat care este originea acestei minunății și cum a apărut ea. pigmenti xantonici liberi gentizina. Legenda spune că Daria avea grijă de grădina palatului în care existau cele mai alese soiuri de lalele. Pentru frumusețea ei este culeasă abuziv încât în unele zone ale țării a ajuns pe cale de dispariție. pe potecile naturii. pectina.Această floare minunată purta în trecut denumirea de Floare de șah. eupeptic. au frunzele palmat sectate şi prezintă tulpini dreapte care poartă flori solitare. tanin. O altă poveste spune că lalelele au devenit pestrițe de la amarul lacrimilor deoarece se crede că localnicii din Frătăuții Noi care erau uniții. Bulbuci de munte (Trolius europaeus) Plantă deosebită ca aspect. în apropierea pădurilor. enzime si mucilagii.Creşte prin poieni. galbene. antihelmintic. pante înierbate şi la marginea pădurilor din zona subalpină şi alpină. rară şi ocrotită la noi. bulbucul de munte este o specie care aparţine familiei Ranunculaceae. gentiamarina. lipide. . în locurile unde au crescut aceste flori. amarogentina. După un timp a apărut în grădina palatului o lalea pestriță care a fost îngrijită și dăruită demnitarilor care veneau din țările vecine. glucide. colagog. Ceea ce ar trebui să știe toată lumea este că laleaua pestriță este o specie introdusă în Cartea Roșie și ocrotită de stat.amarogentina. stomahic. sterine. Bulbucii sunt înalţi de 10-60 cm. deoarece ea crește la noi spontan în locurile umede. gentiacaulina. xiloza si izogentizina. gentiopricozidul. Într-o noaptea a avut un vis în care o tânără care purta o rochie alb liliachiu a venit în grădină la ea și ea cerut flori pentru mama ei care era bolnavă. elegantă. cu 5-15 tepale care se acoperă una pe cealaltă. Daria a adus floarea pe care a numit-o Floare de șah. Daria i-a oferit un buchet de flori dar în schimb i-a cerut să îi aducă o lalea pestriță pe care o dorea de mult timp.principiul amar care prin hidroliza scindeaza in glucoza si gentiogenina. gentiana.

așa cum este denumit popular bujorul de munte. Infloreste din iunie pana in septembrie. Caucaz.și care apar de obicei pe la sfârșitul lunii iunie și la începutul lunii iulie. Aspectul frumos al florii si parfumul suav au facut ca ea sa fie culeasa foarte mult astfel ca pe multe plaiuri de munte ea a disparut definitiv. Culoarea lor este de un verde inchis pe fata superioara si un verde mai palid pe fata interioara. Sangele voinicului-Nigritella nigra Este o planta perena care are in pamant 2-5 tuberculi comprimati si divizati. lucru care face imposibilă introducerea acestuia în grădini. inguste. gen extrem de variat ce cuprinde diferite specii care cresc doar la altitudine înaltă și se extind din Himalaia. crește spontan în tufe pitice în zona alpină. Tulpina este ierboasa. asemanator celui de vanilie.care emană un miros și o aromă asemănatoare vișinelor . alungite si orientate in sus. Un alt nume popular este cel de "cocozar". respectiv cea aRanunculaceelor. Frumusețea florilor sale . frumos mirositor. Rh. Smârdarul. formata din numeroase flori de culoare rosu-purpuriu inchis spre negricios.Smârdarul face parte din familia Ericaceae și în ciuda numelui alternativ de "bujor de munte". din care pornesc radacinile. Myrtifolium) Smârdarul sau Bujorul de munte este o plantă originară din Balcani. Acestea si multe alte plante sunt pe cale de disparitie…cel mai util pentru noi si pentru mediul care ne inconjoara ar fi sa le protejam cat mai mult evitand pe cat posibil poluarea!!!!! . Face parte din genul botanic Rhododendron.este declarata monument al naturii. Fiind o plantă care crește în condiții climaterice și de relief foarte specifice. dreapta si inalta de 8-20 cm.Smardarul sau Bujorul de munte (Rhododendron kotschyi syn. și raritatea sa. Tulpina poarta terminal o inflorescenta de forma oval-globuloasa. care. În România se găsește în Carpați. Planta este inalnita in etajul subalpin. nu trebuie confundat cu bujorul propriu-zis (Paeonia officinalis) care face parte dintr-o altă familie botanică. Smârdarul este peren și își păstrează frunzele verzi tot timpul anului. Ele raspandesc in jur un parfum puternic. Frunzele au o forma lineara.Carpați până în Munții Alpi și Pirinei. face ca smârdarul să fie o plantă ocrotită și protejată ca atare în perimetrul Parcului Național Bucegi. in general fiind o specie rara. in Romania. Se mai numeste musucel. el nu tolerează transplantări.

 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful