PLANTE PE CALE DE DISPARITIE

Peste 380.000de specii de plante de pe Glob sunt clasificate ca fiind pe cale de disparitie. Alte cateva mii de speciii ajung in pragul disparitiei in fiecare an inainte ca biologii sa le poata identifica,pierzându-se astfel posibile plante cu proprietăţi medicinale. Alte 33% din specii sunt prea puţin cunoscute pentru a fi incluse în studiu. Există, estimativ, 19.000 de specii de plante în lume, iar multe dintre ele sunt victimele pierderii habitatului - de obicei, din cauza defrişărilor pădurilor pentru a face loc agriculturii. Peste 50 la sută dintre medicamente provin din plante care acum sînt în pericol de dispariţie, din cauza recoltării excesive şi, mai mult, a despăduririlor, se arată în studiul citat. Este vorba de plante care pe viitor ar putea ajuta la tratamentul unor boli considerate în prezent fatale, cum ar fi cancerul sau infectarea cu virusul HIV, ce provoacă maladia SIDA. Echipa de experţi, formată din reprezentanţi ai grădinilor botanice din 120 de ţări din întreaga lume, a identificat 400 de plante cu proprietăţi curative care sînt deja ameninţate de riscul dispariţiei. Cercetătorii au avertizat că, printre plantele pe cale de dispariţie se numără şi tisa (Taxus baccata), din care se produce ingredientul de bază al medicamentului Paclitaxel, cel mai des folosit în tratamentul cancerului. Cactusul Hoodia, originar din Namibia, a atras atenţia companiilor producătoare de medicamente de slăbit, iar acum, potrivit raportului botaniştilor, această plantă se află şi ea pe cale de dispariţie. Conform specialiştilor, în aceeaşi situaţie se află şi jumătate dintre speciile de magnolie, plantă ce conţine o substanţă numită honokiol, folosită în medicina tradiţională chineză în tratamentul cancerului şi pentru încetinirea evoluţiei bolilor cardiace. Cercetătorii au mai atras atenţia şi asupra situaţiei brînduşei de toamnă (Colchicum autumnale), plantă ce este un remediu natural pentru gută şi care s-a dovedit eficientă în tratamentul leucemiei. Această floare este foarte apreciată în comerţul horticol datorită corolei sale deosebite, fiind în pericol să dispară din cauza recoltării excesive. Pe teritoriul Romaniei au fost identificate 3.700 specii de plante, din care pana in prezent 23 sunt declarate monumente ale naturii.Sunt declarate monumente ale naturii: Floarea-decolt,Garofita Pietrei- Craiului ,Ghintura galbena,Laleaua pestrita ,Bulbuci de munte,Smardarul sau bujorul de munte,sangele voinicului,etc. De-a lungul erelor geologice, diferitele specii de plante au evoluat incet si au disparut din cauza schimbarilor climatice radicale si a imposibilitatii de a se adapta competitiei pentru supravietuire. Totusi, din anii 1600, rata de disparitie a crescut progresiv, odata cu cresterea populatiei umane si consumarea resurselor naturale. Principalele cauze ale disparitiei speciilor de plante sunt: distrugerea habitatelor,exploatarea comerciala (colectarea de plante),distrugerile produse de catre speciile aclimatizate si poluarea. Dintre aceste cauze, distrugerea habitatelor reprezinta cea mai mare amenintare pentru aceste specii. Multi oameni de stiinta considera ca de la disparitia dinozaurilor, in urma cu 65 de milioane de ani, astazi ne aflam in mijlocul celei mai mari perioade critice, de distrugere ireversibila a numeroase specii de plante. Mentinerea ecosistemelor actuale, precum padurile, recifurile de corali sau mlastinile, depinde in mare masura de biodiversitatea lor. Disparitia uneia dintre speciile care alcatuiesc un astfel de lant trofic poate duce la declinul ecosistemului respectiv.Scaderea ireversibila a biodiversitatii are un impact serios asupra

albumeala. Dar haideti sa vorbim despre fiecare planta pe cale de disparitie in parte. intrunind caracterele a doua grupe sistematice ale genului: “Alpini” si “Glauci”. Vrancei. albumita. In pamant un rizom cilindric.dianthus callizonus Garofita Pietrei Craiului a produs prin raritatea ei o vie nedumerire in randul oamenilor de stiinta.Ecosistemele sanatoase asigura hrana. dipuse radiar. La noi in tara. Bucegi. Garofita pietrei craiului.80 cm. florile. Astfel planta ar fi supravietuit pana astazi fara a suferi transformarile prin care au trecut celelalte specii. Aceasta este formata din pana la 10 inflorescente cu numeroase si minuscule flori.15 bactee albe.20 cm. aer curat. care ii confera o nota aparte. Bihorului. iar la suprafata pamantului formeaza o rozeta de frunze.sa le cunoastem mai bine: Floarea de colt – Leontopodium alpinum Cand se vorbeste de floarea de colt toata lumea se gandeste la ceva rar. argintii. Floarea de colt . ce dau intregului ansamblu infatisarea unei flori. ce poarta o inflorescenta numita calatidiu. Se pare ca se aseamana cu o garofita din China. apartinand unui trunchi primitiv al genului din care s-au despins in alte parti ale Europei speciile actuale de garofite alpine. Ipoteza pare valida daca urmarim pozitia geografica a Pietrei Craiului si structura sa geologica.Daca oamenii ar invata sa devina mai protectori cu mediul in care traiesc totul s-ar putea indrepta. de forma unui disc. flocosele. altele mai mici si care iau forma unei stelute.Este o planta perena. Ceahlau. Tarcu.Leontopodium alpinum poate fi intalnita in Muntii Maramuresului.Leontopodium alpinum creste pe stanci calcaroase in regiuni alpine si foarte rar in regiunile subalpine. in care sunt grupate. Originea ei insa nu a fost pe deplin lamurita. . poate fi vazuta inflorita in lunile iulie-august. Combaterea disparitiei plantelor poate fi evitata deoarece multe studii au demonstrat ca oamenii nu au destula bunavointa pentru a proteja mediul si din cauza aceasta poluarea devine din ce in ce mai mare. Ilforescenta este imbracata cu frunze paroase. din mijlocul carora se ridica o tulpina scurta de 5 . fiind o specie relicta. planta nu este intalnita in nici unul din masivele muntoase invecinate si nici nu se aseamana cu vreuna din garofitele din Europa. Retezat.Leontopodium alpinum a fost declarata monument al naturii si se afla sub ocrotirea legii inca din 1933. in mod normal. Fagarasului.Mai este cunoscuta si sub numele de floarea reginei. lucru care este cat se poate de adevarat. Capatanii.nivelului de trai al oamenilor. Una din ipoteze presupune ca aceasta specie s-a pastrat intr-o enclava carpatica in care sau conservat conditiile de clima si sol initiale. flocosica. Floarea de colt . acoperit cu resturi de frunze negre-brune. uneori de 30 cm. 40% din medicamentele moderne provin de la plante. Cozia. Intalnindu-se din ce in ce mai rar. apa si soluri fertile pentru agricultura. Planta apartine familiei Caryophyllaceae. fara ramificatii. incadrate de 5 . unele mai mari. cu o tulpina dreapta. Planta este acoperita cu peri catifelati. De asemenea. Godeanu. Floarea de colt . ce poate ajunge pana la 50 .

Dianthus armeria. Este o famile foarte numeroasa. au nervuri puternice. de culoare roşie-carmin. care numara 88 de genuri si peste 2000 de specii din zonele temperate. Florile sunt dispuse la baza frunzelor. Multe dintre ele sunt plante decorative. In muntii romanesti traiesc alaturi de garofita Pietrei Craiului si alte specii: Dianthus spiculifolius. Componente chimice ale plantei: radacina . o bacă (Cucubalus).Fructul este o capsulă multispermă. face parte din flora spontana. Corola este totdeauna cu petalele libere. o rotita de dantela fina cu ochiuri mici de aceeasi culoare mai inchisa. Dupa o obositoare expeditie pe crestele salbatice ale Pietrei Craiului. cilindrica. la marginea padurilor. Cele mai multe cresc in bazinul Mediteranei si in regiunile de granita dintre Asia si Europa. Sunt foarte usor de cultivat si foarte apreciate pentru culorile vii si parfumul lor delicat. au cate 5-7 petale. Planta erbacee. Floarea prezintă în centru un inel purpuriu pestriţ. neramificata. cu raze iarasi rosii. pe 5 cicluri şi pe tipul 5. Frunzele sunt simple. apartine familiei Gentianaceae si creste in Romanaia din zonele de campie. la bază cu o pată purpurie. ira spre launtrul florii. Dianthus carthusianorum. pana la cele subalpine. Infloreste in lunile iulie si august. uneori sunt avortate (Sagina). iar in mijloc. Dianthus superbus. cosmopolita. cu dehiscenţa apicală. Urmeaza apoi un cerc alb.Caliciul are sepalele libere sau concrescute şi este persistent la fruct. si multe sunt foarte raspandite. fiind planta endemică pentru acest masiv si declarata monument al naturii. care in limba greaca inseamna floare divina. Androceul este format din 2 cicluri ide stamine.gentiopicrina.Creşte numai pe brînele şi coastele abrupte din Piatra Craiului. Tulpina sa este dreapta. gentiomarina. Ion Simionescu descria planta: “Petalele rasfrante larg sunt de un ros de carmaz sters. Gelidus. Florile sunt grupate în inflorescenţe dihazii. strălucitori. formată din cinci petale late. de un ros mai inchis. un joc de verde si alb neintrecut. Kotschy si Schott au adus in lumea stiintei o floare rara. Genul dianthus. mătăsoşi. Floarea este bisexuată.Dianthus campestris . Dianthus glacialis subsp. Frunzele înguste şi alungite. de o neasemuita frumusete: Dianthus Callizonus (garofita cu prea frumoase brauri). de 2—4 cm lungime. in lung. Ghintura galbena-gentiana lutea Este considerata planta monument al naturii in Muntii Bucegi. Ovarul este superior sau semiinferior şi cu o singură lojă. Dianthus banaticus. Pe ele sunt trase dungi. Stipelele lipsesc totdeauna. adesea bifidate sau numai dinţate la creştet. la vîrf dinţate. se termina cu un rizom puternic si lung in pamant. iar cele de la baza sunt petiolate. anthos(floare)) cuprinde aproximativ 300 de specii anuale si perene. de obicei sesile şi cu baza concrescută într-o teacă în jurul tulpinii. împestriţată cu alb şi cu peri albi. In emisfera sudica traiesc foarte putine plante din aceasta familie. o nuculă sau cărnos. Garofita Pietrei Craiului a fost descoperita de doi botanisti ardeleni. sînt aşezate în perechi. mai rar pe tipul 4. In scop fitoterapeutic se utilizeaza rizomii si radacinile. dar cel intern se poate reduce la unele specii. deosebit de caracteristic. numai tulpinare. parte dintre ele fiind ocrotite prin lege. Dianthus armeriastrum. cu simetrie radiară. opuse. ajunge pana la 1-2 m inaltime. numeroase varietati si hibrizi. Rareori fructul este unisperm şi indehiscent. (dios(zeu) .care la randul ei apartine ordinului Caryophyllale. poartă la vîrf o singură floare cu corola de circa 3 cm în diametru. sunt de culoarea galbena si alungite. Frunzele sunt mari.Familia garoafelor cuprinde plante cu tulpinile articulate. Pe dos. uneori în partea inferioară cu 2-5 loji şi cu 3-5 stigmate libere. Tulpina scundă. . remarcabila fiind Colobanthus quitensis. Înfloreşte în lunile iulie si august. formate din noduri şi internoduri. printr-un număr de dinţi egal sau dublu faţă de numărul carpelelor. petalele sînt albe-verzui. planta dicotiledonata cea mai sudica si una dintre cele doua specii de plante cu flori ale Antarcticii. recoltate din august pana toamna tarziu. totdeauna cu marginea întreagă şi opuse. cu mai bine de 150 de ani in urma. de 5—10 cm înălţime.

care se scindeaza in glucoza. O altă poveste spune că lalelele au devenit pestrițe de la amarul lacrimilor deoarece se crede că localnicii din Frătăuții Noi care erau uniții. Legenda spune că Daria avea grijă de grădina palatului în care existau cele mai alese soiuri de lalele. Laleaua pestrita-fritillaria meleagris Ceea ce o deosebește de celelalte lalele este culoarea ei violacee cu pete albe. În același timp unchiul ei care era un pasionat matematician a inventat jocul de șah pentru ai alunga plictiseala care îl cuprindea adesea pe Marele Șah. elegantă. pigmenti xantonici liberi gentizina. acizi (gentiricmascorbi). Când unchiul ei s-a înfățișat cu jocul de șah. gentiamarina. După un timp a apărut în grădina palatului o lalea pestriță care a fost îngrijită și dăruită demnitarilor care veneau din țările vecine. Datorita principiilor amare se foloseste ca aromant la unele bauturi alcoolice.principiul amar care prin hidroliza scindeaza in glucoza si gentiogenina. Pentru frumusețea ei este culeasă abuziv încât în unele zone ale țării a ajuns pe cale de dispariție. sterine. rară şi ocrotită la noi. antitermic. Așadar toate poveștile legate de această floare sunt unele mai mărețe ca altele. deoarece ea crește la noi spontan în locurile umede. gentiacaulina. eupeptic. enzime si mucilagii. Ceea ce ar trebui să știe toată lumea este că laleaua pestriță este o specie introdusă în Cartea Roșie și ocrotită de stat. în locurile unde au crescut aceste flori. gentiopricozidul. Fructul este o foliculă. bulbucul de munte este o specie care aparţine familiei Ranunculaceae. Bulbuci de munte (Trolius europaeus) Plantă deosebită ca aspect. cu 5-15 tepale care se acoperă una pe cealaltă. Are urmatoarele calitati: tonic amar. pectina.Această floare minunată purta în trecut denumirea de Floare de șah. dar și modul de răspândire. denumire care i-a fost dată de Daria. Într-o noaptea a avut un vis în care o tânără care purta o rochie alb liliachiu a venit în grădină la ea și ea cerut flori pentru mama ei care era bolnavă. colagog. stomahic. galbene. Daria a adus floarea pe care a numit-o Floare de șah. au plâns soarta bucovinească. gentiana. au frunzele palmat sectate şi prezintă tulpini dreapte care poartă flori solitare. . zaharuri reducatoare. Bulbucii sunt înalţi de 10-60 cm.amarogentina. antihelmintic. lipide.Creşte prin poieni. pante înierbate şi la marginea pădurilor din zona subalpină şi alpină. tanin. Daria i-a oferit un buchet de flori dar în schimb i-a cerut să îi aducă o lalea pestriță pe care o dorea de mult timp. amarogentina. au căutat alinare în șoaptele codrului. Nici pănă astăzi nu s-a definitivat care este originea acestei minunății și cum a apărut ea. xiloza si izogentizina. glucide. pe potecile naturii. substante minerale. nepoata unui vistiernic de la curtea Șahului Persiei. în apropierea pădurilor.

Smardarul sau Bujorul de munte (Rhododendron kotschyi syn. in Romania. Smârdarul este peren și își păstrează frunzele verzi tot timpul anului. așa cum este denumit popular bujorul de munte. Ele raspandesc in jur un parfum puternic. Rh.Carpați până în Munții Alpi și Pirinei. in general fiind o specie rara. alungite si orientate in sus. inguste. Caucaz. și raritatea sa.Smârdarul face parte din familia Ericaceae și în ciuda numelui alternativ de "bujor de munte". formata din numeroase flori de culoare rosu-purpuriu inchis spre negricios. Sangele voinicului-Nigritella nigra Este o planta perena care are in pamant 2-5 tuberculi comprimati si divizati. Tulpina poarta terminal o inflorescenta de forma oval-globuloasa. Se mai numeste musucel. Culoarea lor este de un verde inchis pe fata superioara si un verde mai palid pe fata interioara. Frunzele au o forma lineara. frumos mirositor. respectiv cea aRanunculaceelor. el nu tolerează transplantări. Tulpina este ierboasa. Aspectul frumos al florii si parfumul suav au facut ca ea sa fie culeasa foarte mult astfel ca pe multe plaiuri de munte ea a disparut definitiv. Fiind o plantă care crește în condiții climaterice și de relief foarte specifice. din care pornesc radacinile. crește spontan în tufe pitice în zona alpină. face ca smârdarul să fie o plantă ocrotită și protejată ca atare în perimetrul Parcului Național Bucegi. Acestea si multe alte plante sunt pe cale de disparitie…cel mai util pentru noi si pentru mediul care ne inconjoara ar fi sa le protejam cat mai mult evitand pe cat posibil poluarea!!!!! . asemanator celui de vanilie. Infloreste din iunie pana in septembrie. gen extrem de variat ce cuprinde diferite specii care cresc doar la altitudine înaltă și se extind din Himalaia. Myrtifolium) Smârdarul sau Bujorul de munte este o plantă originară din Balcani. lucru care face imposibilă introducerea acestuia în grădini. Face parte din genul botanic Rhododendron. care. Smârdarul. dreapta si inalta de 8-20 cm. Frumusețea florilor sale . Un alt nume popular este cel de "cocozar".care emană un miros și o aromă asemănatoare vișinelor .este declarata monument al naturii. Planta este inalnita in etajul subalpin.și care apar de obicei pe la sfârșitul lunii iunie și la începutul lunii iulie. În România se găsește în Carpați. nu trebuie confundat cu bujorul propriu-zis (Paeonia officinalis) care face parte dintr-o altă familie botanică.

 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful