PLANTE PE CALE DE DISPARITIE

Peste 380.000de specii de plante de pe Glob sunt clasificate ca fiind pe cale de disparitie. Alte cateva mii de speciii ajung in pragul disparitiei in fiecare an inainte ca biologii sa le poata identifica,pierzându-se astfel posibile plante cu proprietăţi medicinale. Alte 33% din specii sunt prea puţin cunoscute pentru a fi incluse în studiu. Există, estimativ, 19.000 de specii de plante în lume, iar multe dintre ele sunt victimele pierderii habitatului - de obicei, din cauza defrişărilor pădurilor pentru a face loc agriculturii. Peste 50 la sută dintre medicamente provin din plante care acum sînt în pericol de dispariţie, din cauza recoltării excesive şi, mai mult, a despăduririlor, se arată în studiul citat. Este vorba de plante care pe viitor ar putea ajuta la tratamentul unor boli considerate în prezent fatale, cum ar fi cancerul sau infectarea cu virusul HIV, ce provoacă maladia SIDA. Echipa de experţi, formată din reprezentanţi ai grădinilor botanice din 120 de ţări din întreaga lume, a identificat 400 de plante cu proprietăţi curative care sînt deja ameninţate de riscul dispariţiei. Cercetătorii au avertizat că, printre plantele pe cale de dispariţie se numără şi tisa (Taxus baccata), din care se produce ingredientul de bază al medicamentului Paclitaxel, cel mai des folosit în tratamentul cancerului. Cactusul Hoodia, originar din Namibia, a atras atenţia companiilor producătoare de medicamente de slăbit, iar acum, potrivit raportului botaniştilor, această plantă se află şi ea pe cale de dispariţie. Conform specialiştilor, în aceeaşi situaţie se află şi jumătate dintre speciile de magnolie, plantă ce conţine o substanţă numită honokiol, folosită în medicina tradiţională chineză în tratamentul cancerului şi pentru încetinirea evoluţiei bolilor cardiace. Cercetătorii au mai atras atenţia şi asupra situaţiei brînduşei de toamnă (Colchicum autumnale), plantă ce este un remediu natural pentru gută şi care s-a dovedit eficientă în tratamentul leucemiei. Această floare este foarte apreciată în comerţul horticol datorită corolei sale deosebite, fiind în pericol să dispară din cauza recoltării excesive. Pe teritoriul Romaniei au fost identificate 3.700 specii de plante, din care pana in prezent 23 sunt declarate monumente ale naturii.Sunt declarate monumente ale naturii: Floarea-decolt,Garofita Pietrei- Craiului ,Ghintura galbena,Laleaua pestrita ,Bulbuci de munte,Smardarul sau bujorul de munte,sangele voinicului,etc. De-a lungul erelor geologice, diferitele specii de plante au evoluat incet si au disparut din cauza schimbarilor climatice radicale si a imposibilitatii de a se adapta competitiei pentru supravietuire. Totusi, din anii 1600, rata de disparitie a crescut progresiv, odata cu cresterea populatiei umane si consumarea resurselor naturale. Principalele cauze ale disparitiei speciilor de plante sunt: distrugerea habitatelor,exploatarea comerciala (colectarea de plante),distrugerile produse de catre speciile aclimatizate si poluarea. Dintre aceste cauze, distrugerea habitatelor reprezinta cea mai mare amenintare pentru aceste specii. Multi oameni de stiinta considera ca de la disparitia dinozaurilor, in urma cu 65 de milioane de ani, astazi ne aflam in mijlocul celei mai mari perioade critice, de distrugere ireversibila a numeroase specii de plante. Mentinerea ecosistemelor actuale, precum padurile, recifurile de corali sau mlastinile, depinde in mare masura de biodiversitatea lor. Disparitia uneia dintre speciile care alcatuiesc un astfel de lant trofic poate duce la declinul ecosistemului respectiv.Scaderea ireversibila a biodiversitatii are un impact serios asupra

Leontopodium alpinum creste pe stanci calcaroase in regiuni alpine si foarte rar in regiunile subalpine. cu o tulpina dreapta. Ipoteza pare valida daca urmarim pozitia geografica a Pietrei Craiului si structura sa geologica. intrunind caracterele a doua grupe sistematice ale genului: “Alpini” si “Glauci”. Godeanu. din mijlocul carora se ridica o tulpina scurta de 5 . albumeala. de forma unui disc.80 cm. aer curat. Intalnindu-se din ce in ce mai rar. Floarea de colt . unele mai mari. 40% din medicamentele moderne provin de la plante.15 bactee albe. care ii confera o nota aparte. lucru care este cat se poate de adevarat. fiind o specie relicta. Originea ei insa nu a fost pe deplin lamurita. fara ramificatii. flocosele. Dar haideti sa vorbim despre fiecare planta pe cale de disparitie in parte. Tarcu. albumita. Floarea de colt . apartinand unui trunchi primitiv al genului din care s-au despins in alte parti ale Europei speciile actuale de garofite alpine. Vrancei. acoperit cu resturi de frunze negre-brune. uneori de 30 cm. planta nu este intalnita in nici unul din masivele muntoase invecinate si nici nu se aseamana cu vreuna din garofitele din Europa.Este o planta perena. . flocosica. ce dau intregului ansamblu infatisarea unei flori. argintii. ce poarta o inflorescenta numita calatidiu. in mod normal.Ecosistemele sanatoase asigura hrana. Combaterea disparitiei plantelor poate fi evitata deoarece multe studii au demonstrat ca oamenii nu au destula bunavointa pentru a proteja mediul si din cauza aceasta poluarea devine din ce in ce mai mare. ce poate ajunge pana la 50 . Retezat.Mai este cunoscuta si sub numele de floarea reginei. Ceahlau. Bihorului. Garofita pietrei craiului. Floarea de colt . incadrate de 5 . dipuse radiar. Astfel planta ar fi supravietuit pana astazi fara a suferi transformarile prin care au trecut celelalte specii.nivelului de trai al oamenilor. In pamant un rizom cilindric. altele mai mici si care iau forma unei stelute.20 cm.Leontopodium alpinum poate fi intalnita in Muntii Maramuresului. Una din ipoteze presupune ca aceasta specie s-a pastrat intr-o enclava carpatica in care sau conservat conditiile de clima si sol initiale. De asemenea. iar la suprafata pamantului formeaza o rozeta de frunze. in care sunt grupate.dianthus callizonus Garofita Pietrei Craiului a produs prin raritatea ei o vie nedumerire in randul oamenilor de stiinta. Cozia.Daca oamenii ar invata sa devina mai protectori cu mediul in care traiesc totul s-ar putea indrepta.sa le cunoastem mai bine: Floarea de colt – Leontopodium alpinum Cand se vorbeste de floarea de colt toata lumea se gandeste la ceva rar. La noi in tara. Ilforescenta este imbracata cu frunze paroase. Aceasta este formata din pana la 10 inflorescente cu numeroase si minuscule flori. Se pare ca se aseamana cu o garofita din China. Planta apartine familiei Caryophyllaceae. Capatanii. apa si soluri fertile pentru agricultura.Leontopodium alpinum a fost declarata monument al naturii si se afla sub ocrotirea legii inca din 1933. Fagarasului. florile. Planta este acoperita cu peri catifelati. Bucegi. poate fi vazuta inflorita in lunile iulie-august.

Corola este totdeauna cu petalele libere. se termina cu un rizom puternic si lung in pamant. Garofita Pietrei Craiului a fost descoperita de doi botanisti ardeleni. apartine familiei Gentianaceae si creste in Romanaia din zonele de campie. Planta erbacee. totdeauna cu marginea întreagă şi opuse. Frunzele sunt mari. o bacă (Cucubalus). poartă la vîrf o singură floare cu corola de circa 3 cm în diametru. Frunzele înguste şi alungite. Genul dianthus. In scop fitoterapeutic se utilizeaza rizomii si radacinile. dar cel intern se poate reduce la unele specii. fiind planta endemică pentru acest masiv si declarata monument al naturii. . printr-un număr de dinţi egal sau dublu faţă de numărul carpelelor. au cate 5-7 petale. Multe dintre ele sunt plante decorative. Frunzele sunt simple. Floarea este bisexuată. In muntii romanesti traiesc alaturi de garofita Pietrei Craiului si alte specii: Dianthus spiculifolius. Florile sunt grupate în inflorescenţe dihazii. deosebit de caracteristic.gentiopicrina. neramificata. numai tulpinare. Urmeaza apoi un cerc alb. Tulpina sa este dreapta. Androceul este format din 2 cicluri ide stamine. Dianthus armeria. planta dicotiledonata cea mai sudica si una dintre cele doua specii de plante cu flori ale Antarcticii. de obicei sesile şi cu baza concrescută într-o teacă în jurul tulpinii. si multe sunt foarte raspandite. face parte din flora spontana.Caliciul are sepalele libere sau concrescute şi este persistent la fruct. petalele sînt albe-verzui. de culoare roşie-carmin. de 2—4 cm lungime. de o neasemuita frumusete: Dianthus Callizonus (garofita cu prea frumoase brauri). care in limba greaca inseamna floare divina. uneori în partea inferioară cu 2-5 loji şi cu 3-5 stigmate libere. in lung. cu mai bine de 150 de ani in urma. care numara 88 de genuri si peste 2000 de specii din zonele temperate. la vîrf dinţate. formate din noduri şi internoduri. Sunt foarte usor de cultivat si foarte apreciate pentru culorile vii si parfumul lor delicat. Tulpina scundă. Ovarul este superior sau semiinferior şi cu o singură lojă.Creşte numai pe brînele şi coastele abrupte din Piatra Craiului. împestriţată cu alb şi cu peri albi. au nervuri puternice. cu dehiscenţa apicală. Stipelele lipsesc totdeauna. Pe dos. un joc de verde si alb neintrecut. mai rar pe tipul 4.Fructul este o capsulă multispermă. Cele mai multe cresc in bazinul Mediteranei si in regiunile de granita dintre Asia si Europa. de 5—10 cm înălţime. la marginea padurilor. Dianthus glacialis subsp. (dios(zeu) . Dianthus superbus. remarcabila fiind Colobanthus quitensis. Înfloreşte în lunile iulie si august. Ion Simionescu descria planta: “Petalele rasfrante larg sunt de un ros de carmaz sters. iar in mijloc. gentiomarina. Floarea prezintă în centru un inel purpuriu pestriţ. Gelidus. cu simetrie radiară. opuse. numeroase varietati si hibrizi. de un ros mai inchis. Pe ele sunt trase dungi. ajunge pana la 1-2 m inaltime. adesea bifidate sau numai dinţate la creştet. Dianthus banaticus. Dianthus armeriastrum.care la randul ei apartine ordinului Caryophyllale.Familia garoafelor cuprinde plante cu tulpinile articulate. Componente chimice ale plantei: radacina . anthos(floare)) cuprinde aproximativ 300 de specii anuale si perene. formată din cinci petale late. sînt aşezate în perechi. uneori sunt avortate (Sagina). sunt de culoarea galbena si alungite. Dianthus carthusianorum. Rareori fructul este unisperm şi indehiscent. Ghintura galbena-gentiana lutea Este considerata planta monument al naturii in Muntii Bucegi. Florile sunt dispuse la baza frunzelor. pe 5 cicluri şi pe tipul 5. pana la cele subalpine. Dupa o obositoare expeditie pe crestele salbatice ale Pietrei Craiului. o rotita de dantela fina cu ochiuri mici de aceeasi culoare mai inchisa. ira spre launtrul florii. la bază cu o pată purpurie. iar cele de la baza sunt petiolate. Infloreste in lunile iulie si august. o nuculă sau cărnos. strălucitori. Kotschy si Schott au adus in lumea stiintei o floare rara. parte dintre ele fiind ocrotite prin lege. mătăsoşi. cosmopolita. recoltate din august pana toamna tarziu. cu raze iarasi rosii.Dianthus campestris . Este o famile foarte numeroasa. In emisfera sudica traiesc foarte putine plante din aceasta familie. cilindrica.

enzime si mucilagii. gentiana. pigmenti xantonici liberi gentizina. Așadar toate poveștile legate de această floare sunt unele mai mărețe ca altele. După un timp a apărut în grădina palatului o lalea pestriță care a fost îngrijită și dăruită demnitarilor care veneau din țările vecine. tanin. gentiacaulina. sterine. zaharuri reducatoare. Legenda spune că Daria avea grijă de grădina palatului în care existau cele mai alese soiuri de lalele. în apropierea pădurilor. Bulbuci de munte (Trolius europaeus) Plantă deosebită ca aspect. elegantă. stomahic. galbene. Bulbucii sunt înalţi de 10-60 cm. Datorita principiilor amare se foloseste ca aromant la unele bauturi alcoolice.Această floare minunată purta în trecut denumirea de Floare de șah. bulbucul de munte este o specie care aparţine familiei Ranunculaceae. eupeptic. acizi (gentiricmascorbi). dar și modul de răspândire. au plâns soarta bucovinească. Daria i-a oferit un buchet de flori dar în schimb i-a cerut să îi aducă o lalea pestriță pe care o dorea de mult timp. Nici pănă astăzi nu s-a definitivat care este originea acestei minunății și cum a apărut ea. au căutat alinare în șoaptele codrului.Creşte prin poieni. Când unchiul ei s-a înfățișat cu jocul de șah. deoarece ea crește la noi spontan în locurile umede. Pentru frumusețea ei este culeasă abuziv încât în unele zone ale țării a ajuns pe cale de dispariție. În același timp unchiul ei care era un pasionat matematician a inventat jocul de șah pentru ai alunga plictiseala care îl cuprindea adesea pe Marele Șah. antihelmintic. colagog. denumire care i-a fost dată de Daria. Fructul este o foliculă. în locurile unde au crescut aceste flori.amarogentina. rară şi ocrotită la noi.principiul amar care prin hidroliza scindeaza in glucoza si gentiogenina. Ceea ce ar trebui să știe toată lumea este că laleaua pestriță este o specie introdusă în Cartea Roșie și ocrotită de stat. substante minerale. Are urmatoarele calitati: tonic amar. xiloza si izogentizina. glucide. gentiopricozidul. antitermic. cu 5-15 tepale care se acoperă una pe cealaltă. au frunzele palmat sectate şi prezintă tulpini dreapte care poartă flori solitare. pectina. Daria a adus floarea pe care a numit-o Floare de șah. pante înierbate şi la marginea pădurilor din zona subalpină şi alpină. care se scindeaza in glucoza. . gentiamarina. Într-o noaptea a avut un vis în care o tânără care purta o rochie alb liliachiu a venit în grădină la ea și ea cerut flori pentru mama ei care era bolnavă. Laleaua pestrita-fritillaria meleagris Ceea ce o deosebește de celelalte lalele este culoarea ei violacee cu pete albe. nepoata unui vistiernic de la curtea Șahului Persiei. lipide. pe potecile naturii. amarogentina. O altă poveste spune că lalelele au devenit pestrițe de la amarul lacrimilor deoarece se crede că localnicii din Frătăuții Noi care erau uniții.

nu trebuie confundat cu bujorul propriu-zis (Paeonia officinalis) care face parte dintr-o altă familie botanică. Fiind o plantă care crește în condiții climaterice și de relief foarte specifice. Sangele voinicului-Nigritella nigra Este o planta perena care are in pamant 2-5 tuberculi comprimati si divizati.Smardarul sau Bujorul de munte (Rhododendron kotschyi syn. care. Tulpina este ierboasa. din care pornesc radacinile. așa cum este denumit popular bujorul de munte.este declarata monument al naturii. formata din numeroase flori de culoare rosu-purpuriu inchis spre negricios.Smârdarul face parte din familia Ericaceae și în ciuda numelui alternativ de "bujor de munte". face ca smârdarul să fie o plantă ocrotită și protejată ca atare în perimetrul Parcului Național Bucegi. Myrtifolium) Smârdarul sau Bujorul de munte este o plantă originară din Balcani. Caucaz. Acestea si multe alte plante sunt pe cale de disparitie…cel mai util pentru noi si pentru mediul care ne inconjoara ar fi sa le protejam cat mai mult evitand pe cat posibil poluarea!!!!! .care emană un miros și o aromă asemănatoare vișinelor . În România se găsește în Carpați. in Romania. Un alt nume popular este cel de "cocozar". Smârdarul. Tulpina poarta terminal o inflorescenta de forma oval-globuloasa. Culoarea lor este de un verde inchis pe fata superioara si un verde mai palid pe fata interioara. in general fiind o specie rara. alungite si orientate in sus.Carpați până în Munții Alpi și Pirinei.și care apar de obicei pe la sfârșitul lunii iunie și la începutul lunii iulie. Frumusețea florilor sale . gen extrem de variat ce cuprinde diferite specii care cresc doar la altitudine înaltă și se extind din Himalaia. frumos mirositor. inguste. Ele raspandesc in jur un parfum puternic. Face parte din genul botanic Rhododendron. lucru care face imposibilă introducerea acestuia în grădini. Planta este inalnita in etajul subalpin. respectiv cea aRanunculaceelor. Se mai numeste musucel. și raritatea sa. asemanator celui de vanilie. Aspectul frumos al florii si parfumul suav au facut ca ea sa fie culeasa foarte mult astfel ca pe multe plaiuri de munte ea a disparut definitiv. dreapta si inalta de 8-20 cm. crește spontan în tufe pitice în zona alpină. Rh. Frunzele au o forma lineara. Smârdarul este peren și își păstrează frunzele verzi tot timpul anului. Infloreste din iunie pana in septembrie. el nu tolerează transplantări.

 .